8/18/2019 Teză de an 1.

1/36

  Ministerul Educaţiei Tineret şi Sport Universitatea de Stat din Moldova 

Facultatea Istorie şi Psihologie.

  Catedra de ştiinţe ale Educaţiei.

 

Teza de an

 Organizarea procesului educaţional al copiilor

cu Cerinţe Educative Speciale.

A realizat studenta anului II grupa I (!"#  $arco Ina.  Coordonator ştiinţi%ic&  Tatiana 'ipida.

octor )n pedagogie* con%erenţiar universitar.

Chişin+u ,--".

8/18/2019 Teză de an 1.

2/36

  Cuprins.

Terinologia/////////////////0

 Introducerea/////////////////.1

Capitolul I. Cerinţe Educative Speciale………………7

I2. Particularităţi de dezvoltare ale copiilor cu cerinţe educativespeciale……………………………………………………………7

I-2.Etioloia retardului !intal……………………………………."#

I-$.%e&icienţe senzoriale'&izice'de li!(a)…………………………."2

I-*.+actorii etioloici ………………………………………………",

Capitolul II.Failia şi societatea …… ……………….."

II-".Sta(ilirea relaţiilor n cadrul &a!iliei…………………………."

II-2./coala şi !ediul ………………………………………………2"

II-$.Educaţia şi in&or!area copilului cu cerinţeeducative speciale.Procesul educaţional…………………………..2*

II-*.Eucaţia incluzivă……………………………………………...27

II-0.Terapia educaţională co!ple1ă şi interată a copiilor cucerinţe educative speciale …………………………………………$#

oncluzia…………………………………………………………..$0

3i4liogra%ie/////////////////////..05

2

8/18/2019 Teză de an 1.

3/36

 Terinologia

 e%icienţ+2 %e&ect sta(ilit prin !etode şi !i)loace clinice sau paraclinice'de&icit

care poate &i de natură !intală' senzorială' psi3ică' !otorică' de li!(a).Prin

de&icienţe nţelee! ano!alii' pertur(ări cu caracter de&initiv' sau te!poral a unei

structuri &izioloice' anato!ice' psi3oloice şi dese!nează o stare

 patoloică'&uncţională'sta(ilă'sau de lună durată'care a&ectează capacitatea de

!uncă'derelnd procesul de adaptare' interare n !ediul şcolar' n co!unitatedin care &ace parte persoana n cauză.

Incapacitate2 este o pierdere'o di!inuare totală'sau parţială a posi(ilităţilor 

&izice'!intale'senzoriale'consecinţă a unei di&icienţe'care !piedică e&ectuarea

nor!ală a unor activităţi.

erinţe Educative Speciale 4ES5 -erinţe n plan educativ a unor cateorii de

 persoane 'cerinţe consecutive a unor dis&uncţii'de&icienţe de natură intelectuală'

senzorială' psi3o!otrică' &izioloică' care plasează persoana ntr-o stare de

di&icultate n raport cu cei din )ur.

Integrare şcolar+-proces de includere n şcoli de !asă' clase o(işnuite'

activităţi &or!ale şi non&or!ale' a copiilor cu ES.

Curriculu di%erenţiat-se re&eră la !odalităţi de selectare şi oranizare a

conţinuturilor' !etodelor de predare cu scopul de adaptare a procesului

instructiv-educativ la posi(ilităţile' aptitudinile' interesele' cerinţele copiilor.

'etard intal 6  o dezvoltare !intală inco!pletă' care se caracterizează n

special prin a&ectarea &acultăţilor intelectuale' capacităţilor conitive' de vor(ire'

$

8/18/2019 Teză de an 1.

4/36

!otorii şi sociale. 6etardul se !ai nu!ea de&icienţă !intală' arieraţie'

olio&renie.

Progra de intervenţie personalizat2este un instru!ent de lucru per!anent cu

un copil sau !ai !ulţi !e!(ri al ec3ipei de intervenţie. Este un instru!ent

educaţional de plani&icare şi prora!are a activităţilor educaţional 8terapeutice.

I72 oie&icient de intelectualitate

Introducere

Pnă nu de!ult copiii cu ES' ct şi persoanele adulte trăiau n spitale !ari &iind

suprave3eate de !edici şi asistenţi !edicali.

9cu! nri)irea de (ază au luat-o asupra sa pedaoii şi lucrătorii sociali' iar

asistenţa !edicală este e&ectuată n !a)oritatea cazurilor de pediatri şi !edici de

&a!ilie.9ceasta este tendinţa de)a e1istentă n !a)oritatea ţărilor dezvoltate' pe

care o dezvoltă! şi noi.

Actualitatea teei

%e-a lunul anilor atitudinea societăţii &aţă de persoanele :alt⪙ era!ani&estată de pe poziţia unei !entalităţi superstiţioase' de autoprotecţie' care

s-a !aterializat din cele !ai vec3i ti!puri' pnă astăzi' prin acţiuni de izolare'

respinere ' c3iar şi de supri!are a unor ast&el de !e!(ri ai societăţii.

8/18/2019 Teză de an 1.

5/36

văz pot să cnte &ru!os' cei ce au de&icienţe de auz' pot picta'pute! enu!ăra

&oarte !ulte e1e!ple de enul ăsta.

Societatea a nceput să se dezvolte odată cu dezvoltarea ştiinţei. =ndireaanalitică u!ană a căutat răspuns la cauzele de&icienţelor' pe care le suportau un

anu!it procent de oa!eni. 9şadar' a &ost nevoie de secole n şir ca spre s&rşitul

secolului al şaptesprezecilea' societatea să conştientizeze &aptul că :cel care de

la naştere e lipsit de !inte' cu att !ai !ult are nevoie de a)utor' de instruire'

educaţie. >u e1istă !inte sla(ă' care nu ar putea &i ct de ct salvată pe calea

nvăţăturii;.IE+' @UM9>IT9S. etc.

Toate aceste instituţii preconizează

• E1istenţa nri)irii !edicale şi u!anitareA

• Ealizarea şanselor pentru persoanele cu de&icienţeA

• 9siurarea din partea statului a unei anu!ite securităţi econo!ice' a unui

venit care să le per!ită o e1istenţă decentăA

• rearea condiţiilor de trai n snul &a!iliei' dacă nu-i posi(il să trăiască

ntr-o instituţie care să se su(stituie &a!ilia sa.

8/18/2019 Teză de an 1.

6/36

Scopul

9ceastă lucrare constă n deter!inarea condiţiilor' posi(ilităţilor şi!odalităţilor de interare socială a copiilor cu erinţe Educative Speciale'

 precu! şi a oranizării e&iciente a procesului educaţional.

O4iectivele pentru realizarea scopului propus&

•

onştientizarea de către opinia pu(lică a i!portanţei şi e&ectelor n plansocial ale e1tinderii educaţiei copiilor cu erinţe Educative Speciale.

• %epistarea' evaluarea co!ple1ă şi !onitorizarea copiilor cu ES

• Individualizarea prora!elor de intervenţie şi adaptare a curricu!ului

şcolar pentru copiii incluşi n prora!ele de interare.

• Ela(orarea strateiilor şi diversi&icarea !odalităţilor practice de

intervenţie n cadrul prora!elor de interare a copiilor cu ES.• +or!area şi in&or!area aenţilor educaţional 4 cadre didactice'părinţi'

 voluntari.5

Ipoteza

%acă n procesul educaţional oranizat cu copii cu ES se crează un !ediu

structurat şi di&erenţiat' unde să &ie aplicate consecvent strateii dedianosticare' evaluare şi !onitorizare a acestor copii' prin inter!ediul

 prora!elor individuale' atunci procesul educaţional devine e&icient şi capa(il

să valori&ice potenţialul lor nativ.

$etode de cercetare&

Studierea acestei pro(le!e necesită &olosirea unui co!ple1 de !etode decercetare psi3oloice şi pedaoice.

B

8/18/2019 Teză de an 1.

7/36

ercetarea a &ost a1ată pe ur!ătoarele !odalităţi de soluţionare

".Studierea şi analiza literaturii de specialitate.

2.Studierea speci&icului activităţii de !uncă a copiilor cu ES.$.E&ectuarea o(servărilor asupra activităţii de cunoaştere din clase unde sunt

interaţi copii cu ES.

9naliza literaturii de specialitate ne-a o&erit date despre i!portanţa di&erenţierii

elevilor' ca !odalitate de valorizare !a1i!ală a potenţialului psi3o&izic al

copilului cu ES.

Metoda o(servaţiei a &ost aplicată cu scopul depistării aspectelor speci&ice ale

oranizării şi controlului propriei activităţi a copilului cu de&icienţă !intală.

 

Capitolul I. Cerinţe Educative Speciale

I.. Particularit+ţi de dezvoltare ale copiilor cu

Cerinţe Educative Speciale

Cerinţele Educative Speciale

8nicitatea n dezvoltarea copilului' n rit!ul de dezvoltare' n stilul unic de

adaptare' de nvăţare' la nivel individual de dezvoltare &izică şi psi3ică cu

caracteristici (ioloice' &izice' psi3ice şi sociale speci&ice.

/tiinţa pedaoică a a(ordat n di&erite &eluri pro(le!atica educaţiei

copiilor'care din anu!ite !otive nvaţă !ai reu' &iind e1cluşi sau !arinalizaţi

7

8/18/2019 Teză de an 1.

8/36

de la procesul educaţiei'aplicndu-se di&eriţi ter!eni care veneau să e1plice

situaţia copilului.

Teoria pedaoică'conte!porană tinde să se ndepărteze de ter!eni' care potetic3eta copiii cu diverse pro(le!e de dezvoltare 'nlocuindu-i cu erinţe

Educative Speciale4ES5'aceasta nlo(lează un ansa!(lu de di&icultăţi a

dezvoltării unui copil.ES- dese!nează acele cerinţe speci&ice &aţă de educaţie'

care derivă sau nu dintr-o de&icienţă.

erinţile Educative Speciale sunt provocate de• +actorul (ioloic 4(oli cronice'a&ecţiuni 'trau!e5

• +actorul social 4condiţii de trai'neli)are'a(uz al copilului5

• +actorul &uncţional 4instituţiile sociale nu-i o&eră condiţii de creştere şi de

educaţie5.

 opiii cu ES au o oranizare speci&ică a structurii şi &uncţiilor personalităţii'care i!pri!ă o tipoloie speci&ică dezvoltării' interării' socializării' oranizării

 procesului educativ.

opiii aceştia au caracteristici co!une ale di&icultăţilor cu care se con&runtă-

caracterul unic al de&icienţei.

opiii cu de&icienţe de vedere au aceeaşi de&icinţă' dar nu au cu toţii aceleaşi

rad de intensitate a de&icienţei' nu au aceleaşi aptitudini intelectuale' nu auaceleaşi cerinţe educative.

9ceastă situaţie este vala(ilă pentru toate tipurile de cerinţe educatuve speciale.

%e aceea' pedaoul adaptează atitudini individuale &aţă de &iecare n parte.

erinţele Educative Speciale sunt deter!inate de un şir de particularităţi de

dezvoltare

,

8/18/2019 Teză de an 1.

9/36

• In!aturitate psi3ică şi socială' care se !ani&estă prin tendinţa de a se )uca

cu copiii !ai !ici dect ei' au un co!porta!ent neadecvat' eocentric'

di&icultăţi n relaţii de co!unicere cu coleii.• %i&icultăţi de percepţie auditivă şi vizuală' spaţială' de conduite perceptiv-

!otorii.

opiii nu se orientează n propriul corp';dreapta 8stna;' sunt sla( dezvoltate

deprinderile vizual-!otorii a coordonării oc3i-!nă.

Toate acestea necesită crearea condiţiilor de dezvoltare di&erenţiată a

 psi3o!otricii' care declanşează &or!area deprinderilor de cunoaştere şi adaptare psi3osocială a acestor copii.

opiii cu ES au ur!ătoarele particularităţi

• Tul(urări de li!(a) ' tul(urări de pronunţare' articulare' lipsa

e1presivităţii ver(ale' nsuşesc reu cititul' scrisul' voca(ular li!itat.

• Tul(urări de atenţie 8orientarea şi concentrarea atenţiei redusă'insta(ilitatea atenţiei' volu!ului atenţiei redus.

• Me!orie !ediocră'- reproduce parţial cele nvăţate şi consecvent uită

repede' nu poate rupa' oraniza o(iectele.

• =ndirea a(stractă li!itată-capacitate redusă de sta(ilire a raporturilor

ntre o(iecte şi &eno!ene.

 9ceste particularităţi &or!ează la copil cu ES ur!ătoarele

• Tul(urarea i!ainii de sine' co!unică puţin' sunt nc3işi n sine.

• Pertur(ă percepţia socială-copiii nu pot nsuşi cunoştinţe' ceea ce-i &ace

&oarte vulnera(ili.

• Provoacă tul(urări de co!porta!ent-copiii sunt aresivi' cu e!otivitate

e1aerată.

8/18/2019 Teză de an 1.

10/36

 

I2,.Etiologia retardului intal

8/18/2019 Teză de an 1.

11/36

6eprezintă &or!a cea !ai severă' !ai pro&undă' (olnavii ră!n toată viaţa su(

vrsta !intală de doi ani.

9u un &acils des&or!' cu nu!eroase !al&or!aţii' cranio&aciale.E1perienţa &eţii neatinsă' ura intredesc3isă' privire ne&ocalizată.

 >u reuşesc să nveţe !ersul' ră!n paralizaţi la pat pe toată viaţa.

Mişcări parazitare de 3iperCinezici.Dor(irea nu depăşeşte vrsta de un an şi

 )u!ătate şi este rezu!ate la ţipete nearticulate' sau e1spresii ase!ănătoare cu

striătele ani!lelor.

'etardul intal ediu4i!(ecilitatea5.

Este considerat o &or!ă !edie' (olnavii nu depăşesc nivelul de dezvoltare a

li!(a)ului corespunzător vrstei de trei ani' dezvoltarea intelectuală a)un)e la

vrsta de cinci-şapte ani' ei nsuşesc li!(a)ul vor(it' dar nu şi cel scris.

Posedă capacităţi de autopratecţie &aţă de pericolele &izice i!idiate' nu se pot

autoconduce n viaţa socială' au nevoie de suprave3ire.

8/18/2019 Teză de an 1.

12/36

 9tenţia spontană uneori &oarte vie' i !pedică să se concentreze asupra unor

activităţi.

Me!oria nu se !odi&ică evident n !a)oritatea cazurilor' ci din contradezvoltarea e !ai (ună şi suplineşte insu&icienţile ndirei.

=ndirea ră!ne inco!pletă' şi păstrează caracterul concret şi adesea ineal'

e1pri!at prin per&or!anţe neo!oene n raport cu di&eritele &uncţii.

?peraţiunele ndirei se e&ectuiază la un nivel scăzut' analiza e &ra!entară'

do!inantă de ele!ente nese!ni&icative.

a acest tip se ntlneşte şi di&erite psi3oze' au tul(urări de e!oţii su( &or!a

unei depresii' sau !anii' stări an1ioase dis&orice a!enti&or!e' sindro!

3alucinator-paranoid cu idei de persecuţie' ur!ărire' otrăvire' 3alucinoză.

  I20.e%icienţe senzoriale* %izice* de li4a=

%e&icienţele senzoriale sunt deter!inate de unele dis&uncţii' sau tul(urări la

nivelul principalelor analizatori4vizuali' auditivi5' cu i!plicari !a)ore asupra

des&ăşurării nor!ale a vieţii de relaţie cu &actorii din !ediu' dar şi a proceselor

 psi3ice ale persoanei' avnd o rezonanţă puternică n conduita şi !odul de

e1istenţă ale acesteia.

%in di&icienţele senzoriale &ac parte

• %e&icienţele de auz.

• %e&icienţele de vedere.

e%icienţele de auz

 +ac o(iectul surdopsi3opedaoie' ştiinţa interdesciplinară care studiază

 particularităţile dezvoltării psi3o&izice ale persoanelor cu dis&uncţii auditive.

"2

8/18/2019 Teză de an 1.

13/36

%epistarea precoce a tul(urărilor auditive este o condiţie &unda!entală pentru

evoluţia ulterioară a copilului' datorită pericolului apariţiei !utităţii' adică

nensuşirea li!(a)ului ca !i)loc de co!unicare şi instru!ent operaţional alndirei. Este o reulă n literatura de specialitate care a&ir!ă că un copil !ic cu

 pierderi !are de auz' &ără o protezare precoce' inevita(il va devini !ut' cu ct

de&icienţele auditeve sunt !ai rave cu att vor in&lueţa !ai !ult apariţia şi

dezvoltarea nor!ală a vor(irei.

Surditatea totală' sau 3ipoacuzia sunt leate n !are parte de ndirea ver(al-

loică. uvintele nsuşite de copiii surzi de&inesc şi o(iecte' şi acţiuni.Ele ti!p indelunat nu au &uncţia de !i)loc de co!unicare' voca(ularul este

&oarte sărac şi doar o dată cu instruirea şcolară parţial se !(oăţesc.

a vrsta preadoliscentă apar reacţii de trăiri a propriului de&ect' apar plneri

ipo3ondrice' nsă se ntlnesc situaţii inverse de autoapriciere ridicată.

%e&icienţele de auz sunt deseori cosecinţa unor !al&or!aţii' sau derelări

anato!o-&izioloice ale structurii anlizatorului auditiv.

Pierderea auzuilui naintea vrstei de 2-$ ani are drept consecinţă !utitateaA

vo! avea dea&acere cu un copil surdo!ut.

Etioloia tul(urărilor de auz do(ndite pot &i prezentate' pornind de la !o!entul

apariţiei lor' ast&el

• In&ecţii virale sau (acteriene ale !a!ei.4ru(ella-po)ar er!an' etc.5

• Inerarea de su(stanţe to1ice' alcool' sau a unor !edica!ente din rupul

tranc3ilizantelor.

• Tentativă de avort cu su(stanţe to1ice 4e1ces de anti(iotice' apă de

 plu!(5.

• Iradieri ale !a!ei n ti!pul sarcinei.

• Inco!pati(ilitate 6@ ntre !a!ă şi &ăt'

• Trau!atiz!e n ti!pul sarcinei.• Foli in&ecţioase de tip Aotiă' !eninită ' ru)iolă' &e(ră convulsivă .

"$

8/18/2019 Teză de an 1.

14/36

• Trau!atiz!e cranio- cere(rale.

• Trau!atiz!e sonore.

• %i&ecte la nivelul urec3ii e1terne' interne' !edii.

+or!ele de co!unicare &olosite n procesul educaţional al copiilor cu

di&icienţe de auz sunt

". o!unicarea ve(ală' orală şi scrisă ' cre are la (ază un voca(ular diri)at

de anu!ite reuli ra!aticale.

2. o!unicarea !i!ico-estuală.

Educătorii sunt cei ce decid &or!a de co!unicare adoptată n relaţii cu

di&icienţe de auz' nu se poate spune că una din aceste &or!e de co!unicare este

superioară alteia' e&icienţa lor se va vedea n practică' i!portant e că copilul să

 poată să co!unice şi să nţeleaă !esa)ul.

  i%icienţele de vedere

9ceastă cadeorie de di&icienţe are o puternică in&luenţă asupra calităţii şi

speci&icăţii relaţiilor pe care persoana di&ecientă le sta(ileşte cu &actorii din

!ediu' n condiţiile a&ectării parţiale sau totale a aportului in&or!aţional de la

nivelul analizatorului vizual' principalul &urnizor de in&or!aţii la nivelul

stucturilor cere(rale superioare.

%rept consecinţă a văzului scăzut la copiii pnă la un an de zile nu se dezvoltă

!otrica. i!itarea !işcărilor conduce la ncetinirea &or!ării reprezentărilorspaţiale' insu&ucienţa ndirei ver(ale. Posi(il ca copiii să posede un voca(ular

 (oat' copiind stilul de co!unicare al !aturilor' nsă cuvintele deseori sunt

lipsite de conţinut anu!it' iar &olosirea lor este neadecvată.

Situaţia acestor copii se aravează prin apariţia derelărilor de caracter

neurotic.

@ipertutilarea acestor copii &ace ca ei să devină !ai eoişti' supărăcioşi'supcepti(eli' nc3işi' capricioşi' nclină spre autoanaliză' &antezie patoloică'

"*

8/18/2019 Teză de an 1.

15/36

an1ietate' alar!anţi. opiii sunt precauţi n situţii noi' !ani&estă pedantis! n

ceea ce &ace. on&lictele la şcoală' acasă' sau insuccesele provoacă &or!are

 patoloică a personalităţii de tip isteric' autic' sau depresiv.a copiii cu di&icienţe de vedere este &oarte i!portant de ştiut vrsta la care s-a

instalat tul(urarea vizuală deoarece n &uncţie de această vrstă' pute! şti care

este e1perienţa vizuală a persoanei şi condiţiile n care această e1perienţă poate

&i e1plotată n acţiunele de recuperare şi educare.

Etioloia tul(urărilor de vedere este &oarte variată şi include o diversitate de

&actori de risc' care deter!ină &or!e şi rade di&erite de di&icienţe aleanalizatorului vizual.

Să ncercă! să denu!i! cauzele care provoacă di&icienţele de vedere.

Foli ale ane1elor lo(ului ocular4pleoape' lande lacri!ale' (oli ale

or(itei oculare5.

9&ecţiunea cristalinului 4cataracta5.

9&ecţiunea corpului vitros.

9ccidente' trau!atis!e oculare.

9no!alii ereditare.

9no!alii neeriditare.

Foli in&ecţioase.

Into1icaţii cu di&erite su(ştanţe.

Un loc i!portant n etioloia di&icienţelor de vedere este rezervat nu!eroselor

 (oli !ani&estate n perioada copilăriei şi a cărei neli)are' sau netratare poate

aduce la ur!ări &oarte rave n dezvoltarea şi &uncţionarea structurelor anato!o-

&izioloice ale analizatorului vizual. %e e1e!plu

Foli neuroloice' atro&ia nervului optic' paralezii ale !uşc3ilor lo(ului

ocular.

Foli ale pielii.

Foli ale snelui.

"0

8/18/2019 Teză de an 1.

16/36

Foli in&ecţioase' sau (oli venerice.

Foli endocrine.

unoaşterea etioloiei şi !ani&estărilor clinice ale di&icienţelor de vedere prezintă o !are i!portanţă n sta(ilirea unui dianostic di&erenţial' sta(ilirea

unui trata!ent recuperator adecvat' ela(orarea unui pronostic privind evoluţia.

i%icienţele %izice (otorii#

6eprezintă cateoria tul(urărilor' care a&ectează n special co!porta!entele

!otrice ale persoanei' att su( aspect neuro!otor' ct şi su( aspect psi3o!otor'deter!innd o serie de consecinţe n planul i!ainii de sine a persoanei şi n

!odalităţile de relaţionare cu &actorii din !ediu' sau cu alte persoane. %acă

di&icienţele &izice sunt asociate cu alte tul(urări 4di&icienţe !intale' de intelect5

datorită etioloiei co!une sau consecutive unei intervenţii tardive n plan

recuperator şi al ntrzierelor n procesul de educaţie' ta(loul clinic devine !ai

co!ple1' iar prinosticul capătă un rad !ai ridicat de relativitate.lasi&icarea di&icienţelor &izice este &ăcută n special prin raportare la &actorii

etioloici' deci pute! identi&ica ur!ătoarele rupe de tul(urări

".Folile enetice conenitale.

-Sindro!ul andon-%aGn'

-Mal&or!aţii al apăratului loco!otor.

2.Foli de creştere.-6a3itiz!' Picior plat' !al&or!aţia coloanei verte(rale.

-Foli ale neuronului !otor peri&eric.

-eziuni nervoase peri&erice.

Mani&estările din s&era !otricităţii tre(uie privită n strnsă relaţie cu dezvoltarea

intelectuală. >u de puţine ori ntln! copiiii care prezintă o sla(ă dezvoltare

!otrică' !işcări !ai co!plicate de !ini' lipsa de e1presivitate' lentore' inerţie

"B

8/18/2019 Teză de an 1.

17/36

su uni&or!itate n !işcări' toate acestea constituindu-se n in&or!aţii cu privire

la nivelul de dezvoltare n plan psi3o!otor al copilului.

Tul4ur+ri de li4a=

6eprezintă rezultatul des&uncţiilor intervenite n recepţionarea' nţeleerea'

ela(orarea şi realizarea co!unicării scrise şi orale datorită unor a&ecţiuni de

natură oranică' &uncţională' psi3oloică' sau educaţională asupra copilului !ic

n perioada apariţiei şi dezvoltării li!(a)ului.%atorită i!portanţei li!(a)ului' orce a&ectare a acestuia ar putea avea e&ecte şi

asupra calităţii operaţiilor ndirei' relaţiilor cu ceilalţi şi structurării

 personalităţii copilului.

Etioloia tul(urărilor de li!(a) corespunde cu ceea a altor di&icienţe

Foli in&ecţioase ale !a!ei n ti!pul sarcinii. Inco!pati(ilitatea 6@.

Into1icaţii.

Trau!e !ecanice' e!oţii intense resi!ţite de !a!ă.

Trau!atiz!e o(stetricale.

 >aşteri prelunite'

eziuni al siste!ului nervos central.

Foli in&ecţioase ale copilăriei.

8/18/2019 Teză de an 1.

18/36

 

I21. Factorii etiologici.

Să discută! despre acei &actori' care pot duce la apariţia retardului !intal

Eriditatea

6uter n ur!a nvestiaţiilor sale &ăcute asupra &a!iliilor cu copii in&iaţi şi

e!eni' a accentuat rolul eriditar polienic n deter!inarea aptitudenilor nli!itele nor!ale şi !ai ales n cazuri de retard !intal uşor.

8/18/2019 Teză de an 1.

19/36

• opiii unei instituţii specializate au &ost plasaţi n &a!ilii unde li sa o&erit

un trai decent' peste 2# de ani la ei sa depistat un IH !ai nalt dect la

cei ce nu au &ost plasaţi n &a!ilii şi care au ră!as n instituţii. 4SCeels5.• Traua prenatal+

Este responsa(ilă n zece procente' cazuri de retard !intal prenatal. 9ceaste

investiaţii au &ost e&ectuate de Pasa!aniC şi no(loc3' n "BB' n

rezultatul ei a !ai !enţionat că o incidenţă i!portantă o are şi radul de

 pre!aturitate a copiilor precu! şi ponderarea lui pentru radul de ravitate

a retardului. +actorii prenatali apar

8/18/2019 Teză de an 1.

20/36

%acă părinţii sunt interesaţi de proresul copilului atunci doar coopernd şi

e1ecutnd nsărcinările date vor &ace ca copilul să ai(ă succes. a &el un rol

i!portant de la care toate se ncep este relaţia dintre părinţi 8copii' aceastaare un rol 3otărtor n &or!area personalităţii copilului.

eăturile strnse ntre !e!(rii &a!iliei cu cei din )ur &or!ează

e!otivitatea la aceşti copii' devenind ele!entul central n )urul căruia

ravitează ntreaa dezvoltare a personalităţii.

Esta i!portant ca copilul să (ine&icieze de ti!puriu de e!oţii şi stări

a&ectiv-pozitive. 9dultul tre(uie să a)ute copilul să-l vadă' să-l si!tă şi săacţioneze adecvat la starea şi trăirele lui' a&ectnd nor!ele social ad!isi(ile.

Indi&erenţa' pasivitatea' atitudenea rece' nrelează !ult sta(ilirea relaţiilor

interpesonale ulterioare şi dăunează dezvoltarea personalităţii copilului.

9dultul tre(uie să lase ca copilul să nveţe din e1peri!entele sale directe şi

din interacţiunea cu lu!ea care l ncon)oară.

9dultul tre(uie să ai(ă !ereu nvedere' că datoria lor nu este att să nveţe

 pe copil tot ce se poate nvăţa' ct să-i cultive iu(irea şi respectul &aţă de

cei din )ur' să-i indice căile adevărate prin care 8şi poate per&ecţiona

relaţiile sale cu cei lalţi.

+a!ilia n !od nor!al ar tre(ui să constituie un !ediu a&ectoen şi

ocrotitor' &ără de care viaţa şi dezvoltarea copiilor' sunt puse n !are pericol.

9r!onia cuplului &a!ilial crează ec3ili(ru necesar dezvoltării copilului.

 ea !ai !are derelare a ec3ili(rului e!oţional al părinţelor' declanşează

tul(urări !ari' rave 'n psi3icul copilului' i a&ectează dezvoltarea .

li!atul pozitiv n &a!ilie include n asa!(lu stările de relaţii'

interacţiunea !e!(relor &a!iliei şi constă n ealizarea şanselor pentru toţi.

-Sta(ilitate şi cal! n co!porta!ent.

-o!unicare pozitivă.

-Siste! de pedepse şi reco!pense adecvat.

2#

8/18/2019 Teză de an 1.

21/36

+a!ilia va tre(ui să ai(ă o co!portare nţeleaptă' care să nu 8l &acă pe copil

sa se ndoiască de draostea părinţelor săi. 3iar şi atunci cnd copilul

 provoacă su&erinţe' sau tre(uie luate !ăsuri restictive &aţă de el' aceastădraoste tre(uie să e1iste.

Pedeapsa corporală nu este adecvată ca !etodă educativă n nici o

situaţie.

opilul are nevoie să si!tă (ucuriile' su&erinţele' deza!ăirile' )nirile

 pe care le produce acţiunile sale' dar nu indirect.

opilul cu ES' tre(uie să si!tă că ntreaa &a!ilie este pe deplinconvinsă de (unele sale intenţii' că el doreşte cu adevărat să &ie iu(itor' cnd

nu reuşeşte' &a!ilia tre(uie să creadă că a &ost doar o reşeală.

9t!os&era n care nu se ţine evidenţa reşelilor este necesară oricărui copil'

 pentru a se dezvolta şi cu att !ai !ult copilul cu ES.

  II2,.>coala şi ediul.

opiii cu cerinţe educative speciale'ct şi cei cu diverse di&icienţe' li este

&oarte reu să se ncadreze n n şcoli cu prora! nor!al' de aceia e !ai

 (ine ca aceşti copii să se nscrie la şcoli speciale cu internat. 9ceste şcoli

di&eră de şcolile pentru copiii &ără pro(le!a !intale.

8/18/2019 Teză de an 1.

22/36

on&o! concepţiei lui Jun despre ania şi a lui +reud despre iago*

!a!a şi tata reprezintă ceva !ai !ult dect a lua si!ple persoane.

Pentru copiii !ici părinţii reprezintă atăt lu!ea pe care n-o cunosc ct şi la!odul a(solut idea de !a!ă şi de tată' copilul trăieşte senti!ente de

siuranţă şi nţeleer a rosturilor e1istenţii' sau senti!ente opuse' de

disperare.

opilul cu ES' este !ai vulnera(il ca cei lalţi' de acea are nevoie de un

!ediu şcolar (ine structurat n care să se dezvolte şi să se instruiască.

 Sarcina şcolii este dea crea acestor copii !ediu n care copilul să seinstrueze ca personalitate şi să-şi di&erenţieze trăirele. ? şcoală pentru aceşti

copiii ar tre(ui să se (azeze pe principiul a)utorului reciproc.

8/18/2019 Teză de an 1.

23/36

+a!ilia constituie &actorul pri!ordial al &or!ării şi socializării copilului.

+or!area şi consolidarea unor raporturi ar!onioase ntre părinţi şi copil

solicită din partea părinţelor aptitudenea de a ntreţine un dialo cu copilul şide a-l valori&ica su( raport a&ectiv prin căldură' co!unicativitate' draoste.

opiii lipsiţi de !ediul &a!ilial' de căldura părintească' a)un adulţi

neec3ili(raţi nu reuşesc să-şi crească proprii copii' sunt răutăcioşi şi plini de

ură.

$ediul social&

%acă copilul a crescut n condiţii drastice' &ără pic de iu(ire' atunci el la

rndul său va da celor din )ur ceea ce a cules de acasă de la părinţii săi . %in

lipsă de răspundere a societăţii' copiii din &a!ilii vulnera(ile devin copiii

ai străzii' cerşetori' copiii cu derelări psi3ice' intelectuale' !intale' etc. %e

aceia este nevoie ca societate să i-a asupra sa educaţia acestor copiii' să-i

ncadreze n şcoli' internate' centre' să-i asiure n li!ita posi(ilităţilor

!aterial &inanciar.

a ei să si!tă susţinerea' ri)a' draostea celor din )ur şi că nu sunt sinuri.

Ce )ncurc+ la %orare unui ediu %avora4il pentru dezvoltarea

copilului cu CES.

".Spaţiul de trai&

Murdar' inco!od' rece

+oa!e şi lipsă de 3rană

ipsa lucrurilor personale

ipsa )ucăriilor 

ipsa dulciurilor 

2$

8/18/2019 Teză de an 1.

24/36

,.Tendinţa de a doona* de a %i deasupra copilului.

ontrol per!anent

%iri)area aprecierea neativă

0.e a %i la nivelul copilului 2la %el de sla4

el va &i capriciosva arăta nedorinţa de a depune e&ort &izic

1.'elaţii negative )ntre p+rinţi

criticile la tot pasul

a!eninţări

indicaţii

nterziceri

răceala n relaţii părinte copil' indi&irenţă.

II20.Educaţia copiilor cu CES.

Procesul educaţional.

Educaţia copiilor cu ES presupun con)uarea e&orturilor pro&isionale şi

sociale ale pedaoului şi părinţelor' acest proces este &scilitat de utilizarea

de !etode variate de predare' nvăţare din pri!ile zile de educare.

2*

8/18/2019 Teză de an 1.

25/36

Individualizarea procesului de educaţie şi recuperare este cea !ai e&icientă

strateie' asiură o dezvoltare opti!ă şi o orientera e&icientă a aptitudenilor

şi interării sociale.Principiul adăptării individuale' insistă asupra evidenţei particularităţilor

copiilor' care in&luenţează activitatea şi de care depinde rezultatul activităţii.

?ranizarea procesului educaţional şi de recuperare prin individualizare se

realizează prin selectarea !etodelor' procedeilor' !aterialilor didactice' şi se

ia n considerare deose(irile individuale ale copiilor' nivelul de dezvoltare'

capacităţile de nvăţare' te!poul de nvăţare..S.DotsCii - a(ordează individualitatea copiilor cu ES' su(liniază

oportunitatea de a repera pe calităţile şi di&irenţile n dezvoltare ale &iecărui

copil' lnd n consideraţie posi(ilitatea individuală şi să &ie realizată

recuperare dezvoltării la &iecare etapă a procesului de educaţie.

und n consideraţie cele spuse' noi nţelee! că nu!ai lucru individual cu

&iecare copil n patre' ave! şansa să a)une! la rezultate pozitive n

dezvoltare. Tre(uie să ţine! cont că erinţele Educativ Speciale sunt

neo!oene' din punct de vedere aposi(ilităţilor de nvăţare' iar educaţia lor 

este &oarte di&erită de a cea a copiilor nor!ali. >u!ai individual se crează

condiţii pentru rezolvarea reuşită a sarcinilor de nvăţare şi de recuperare ale

acestor copiii cu ES' tre(uie să nu lipsească varierea sarcinilor de nvăţare'

tipurile de a)utor' să se ţină cont desiur de posi(ilităţile individuale a

&iecărui copil.

Se reco!andă' sarcinile care asiură succes copilului &or!ndu-i ast&el

 perceperi de nvăţare independentă să &ie repetate pentru ca copilul să nu uite

şi să nu a)ună la starea de la care s-a pornit.

Tre(uie să şti! că copiii au rit!uri şi stiluri individuale de dezvoltare şi de

nvăţare' copiii cu ES nsuşesc !ai reu' !ai di&icil deprinderile de (ază

 pe care cei !ai !ulţi le nvaţă spontan' involuntar.

20

8/18/2019 Teză de an 1.

26/36

%eci n aceste cazuri tre(uie să le cultivă! deprinderi ntr-un !od individual

ţinnd cont de

e poate &ace copilul' sinur' sau cu a)utor. e dori!' sau intenţionă! să &acă copilul ntr-o perioadă anu!ită de

ti!p.

e tre(uie să nvăţă! ntr-un anu!it ti!p.

e tre(uie să &acă copilul la o activitate concretă.

Să şti! de cte activităţi este necesar pentru atinerea o(iectivului

sta(ilit. e !etode' acţiuni educative tre(uie &olosite.

Să analiză! a(ilităţile necesare pentru a atine o(iectivul propus.

e-i place copilului .

e-i speci&ic pentru copil.

Pentru un psi3opedao' psi3olo' este necesar ca el n pri!ul rnd să

-unoască copilul.

-Să pună clar pro(le!a pentru asiurarea succesului.

-Să ai(ă !aterialul adecvat acestui copil.

-Să ai(ă o(iective clare de rezolvat.

Pentru ca copilul să se si!tă (ine este nevoie de

-?ranizarea spaţiului educaţional.

-9ctivităţi practice n rup !ic' apoi separat.

-Sti!ularea interesului copilului.

Sarcinile individuale tre(uie desociate pe paşi !ici' ele tre(uiesc &or!ate

su( &or!ă de )oc' prin )oc copiii e1plorează lu!ea' nvaţă deprinderi noi'

capătă ncredere n sine' capătă cunoştinţe noi. opiii nsuşesc !ai (ine cnd

2B

8/18/2019 Teză de an 1.

27/36

sunt rela1aţi' cnd pri!esc plăcere de la ceea ce &ac. Kocul este !etoda

&unda!entală pentru copiii cu ES.

%ar să selectă! )ocul n corespundere cu ceea ce ave! de nvăţat' dezvoltatşi ca el să nu depăşească capacităţile intelectuale' copilul tre(uie să se

 (ucure de succesul n rezultatul )ocului.

 

II21.Educaţia Incluziv+.

Studiile au de!onstrat că "#L din copiii sunt cu cerinţe educative speciale.

Pentru recuperarea dezvoltării acestor copii recent a apărut educaţia

incluzivă' care a)ută să ieşi! din cadrul restrns ale unor valori li!itate'

 pentru a ne insera ntr-un orizont de vala(ilitate' !ai sta(il !ai lar. 9ceastă

educaţie incluzivă este o orientere u!anistă n a(ordarea educaţiei cerinţelor 

speciale' ea este o provocare spre sc3i!(area atitudenilor şi !entalităţilor'

este un proces de !(unătăţire a instituţiilor de educaţie.

Seriu 6acu a !enţionat că şcoala incluzivă porneşte de la strateiile

cărora le sunt speci&ice ur!ătoarele caracteristici

-+le1i(ilitate.

-E&ectivitate.

-%iversitate.

-%ina!ica interactivă.

-ooperare.

reativitate. -=lo(alitate.

27

8/18/2019 Teză de an 1.

28/36

/i U>ES?' instituţia !ondială' care pro!ovează şcoala de tip incluziv' a

ela(orat Pac3etul de resurse pentru pro&esori cu cinci strateii de spriinire

a nvăţării e&iociente". -eocierea o(iectelor.

$. -%e!onstraţie.

*. -9plicarea şi evaluarea continuă'

0. -Modalităţi de spriin &oarte di&erite.

9ceasta de!onstrnd nivelul de preătire pro&esională a pedaoului şicalităţile sale su&leteşti

-caritate.

-Funătate.

-=enerozitate.

 >ici ntr-o şcoală nnu poate activa nici un o! &ără aceste calităţi' un o! cu

calităţi repro(a(ile de caracter inspiră &rică' nesiuranţă' nelinişte.

opiii se te! de ase!enea pedaoi' i detestă şi dacă ave! astăzi un nivel

sporit de a(andon şcolar' aceasta n !are parte este şi vina pedaoului &ără

calităţi pedaoice.

/coala incluzivă presupune cea !ai propice !etodoloie educaţională' care

este visul de aur al tuturor pedaoilor proresişti' de la o!enius şi pnă la

cei din zilele noastre' care au activat anu!e cu acest nd plenar

-Să insrui! pe toţi copiii' n !od di&erit'

-Să ăsi! !etode propice pentru elevii cu reuşită şcolară !ai

scăzută.

9tunci cnd vor(i! de o şcoală' instituţie specială ne re&eri! la toţi copiii

noştri.

2,

8/18/2019 Teză de an 1.

29/36

/coala aste &unda!entul dezvoltării societăţii' e vor(a de o educaţie pentru

toţi' căci toţi copiii au nevoie de o educaţie şi dezvoştare' deci să

conştientiză! co şcoala incluzivă presupune acceptarea şi valorizareadi&erenţilor.

8/18/2019 Teză de an 1.

30/36

&a!ilie le dă posi(ilităţi copiilor să coopereze' să nveţe !preună cu toţi

copiii' să-i !otiveze pe copii la ăsirea soluţiilor de a trăi n co!un.

8/18/2019 Teză de an 1.

31/36

Este terapia prin care copiii e1plorează lu!ea !ăzălelilor' &or!elor

orna!entelor şi desenelor.9rtterapia este &or!ată din patru procese

&unda!entale2%esenatul' vopisitul cu o ustensilă.

2ipitul cu clei' (andă adezivă' sau pastă de lipit a unui sau !ai !ultor

o(iecte.

2Tăiatul şi ruptul.

2ucru cu !odelina' !odelarea unor &iuri'o(iecte.

opiii de di&erite vrste vor e&ectua aceaste terapie di&erit.

opilul de trei ani va e&ectua ntr-un !od di&erit de cel de patru ani' cu ct

naintează n ani desiur e&ortul va &i !ai !are' di(ăcia va creşte' copilul va

 proresa.

opilul cu dezvoltare nor!ală e1plorează' crează şi nsuşesc a(ilităţi noi'

rari ori apelnd la a)utorul pedaoului.opilul cu nevoi speciale adeseori

necesită strateii de nvăţare deose(ite.

9ctivitatea strateii presupun !ai !ulte repetări' !ai !ulte instrucţiuni' o

structură !ai (ine de&inită artistică ncepe cu etapa !ăzăţitului' copilul

nor!al de o(icei ncepe să !ăzălească pe 3rtie la vrsta de 2-$ani' !ai

trziu la $-0ani copilul ncepe să deseneze &iuri' linii drepte' cercuri şi pnă

la &iuri !ai co!ple1e-patrate şi triun3iuri. 9poi copiii aran)ează &iurile n

orna!ente. 9ceşti copii trec prin etapile artistice &ără a)utorul părinţelor'adulţilor' iar copiii cu nevoi speciale vor necesita a)utorul adultului pe

 parcursul ntreului proces.

opilul care are un nivel de dezvoltare !ai ntrziat dect cel al coleilor săi

 poate poseda unele a(ilităţi potrivite pentru vrsta lui şi altele nepotrivite.

8/18/2019 Teză de an 1.

32/36

esenul2 dezvotă la copiii i!ainaţia' atenţia' !otricitatea &ină a !ine'

 prin desen copilul cu cerinţe educative speciale şi e1pri!ă e!oţiile'

trăirele.%esenul constitue o &or!ă &unda!entală al co!unicării' a eveni!entelor

interiorizate' a ideilor' a dorinţelor' a &anteziei' el se plasează n conte1tul

inti! al procesului de dezvoltare a ndirei n cadrul interelaţiei ntre individ

şi !ediu.

9ceastă activitate este !ult utilizată n psi3oterapie pentru valoarea de

investiaţie a unor structuri &oarte i!portante pentru nvăţă!nt.$odela=ul2din !odelină' sau lut' reprezintă nivelul (azal al posi(ilităţilor

de e1pri!are artistică. ontactul cu !aterialul' inclusiv cu lutul induce o

stare de satis&acţie' de reco!&ort. Modela)ul este !ai a&ectoen dect alte

activităi artistice' pentru că are drept o(iectiv &iinţa u!ană. El poate &i

utilizat la nceput ca instru!ent de investiaţie' lăsnd copilul să &acă ceea

ce doreşte. Mo!ontul acesta ne indică a&ectele pertur(ate şi ne per!ite să

ntrevede! căile de acces şi de terapie.

Sculptura2 le!nul prin rezistenţa sa necesită o activitate psi3o!otrică !ai

ncordată' ea are o i!portanţă pentru decontractarea !otorie' &eno!en de

 (ază n te3nicele de rela1are.

Ergoterapia2are scopul să a)ute copiii să se descurce sinuri n deletnicirele

casnice. a această terapie se petrec activităţi ce &or!ează a(ilităţi de

!eserie' &rezer' le!nar' po!ocultor' etc.

E1erciţile de eroterapie a)ută copiii să nvină pro(le!ele senzoriale'

!otrice şi cele de percepţie' care a&ectează capacitatea de a nvăţa şi cele

o(işnuite zi de zi.

$eloterapia-arta care e1pri!ă senti!ente' declanşind procese a&ective

dintre cele !ai variate şi neaşteptate de la e!oţii !uzicale' pnă la

descărcări e1plozive' de e1altare colerică.

$2

8/18/2019 Teză de an 1.

33/36

8/18/2019 Teză de an 1.

34/36

2Pe (aza unor teorii ale psi3olioiei nor!ale' anor!ale' şi sociale.

2Prin aplicarea unor te3nici distincte' care pot &i nvăţate' n scopul de a trata

unele tul(urări n etioloia cărora sunt (ănuiţi &actorii sociali.

8/18/2019 Teză de an 1.

35/36

şliă acel care luptă.

Tre(uie să ave! ri)ă şi să le dă! copiilor tot ce este necesar pentru ca

copilul să se dezvolte' !ateriale' !odele' soluţii' care să le per!ită sănvină di&icultăţile' cu care se co!&runtă.

Este necesar să le dă! apreciere pozitivă' să le spri)ini! cura)ul' să le

sti!ulă! ndrăzneala' condiţii şi drepturi i!portante pe care le o&eră

educaţia.

%escura)area unui copil este periculoasă pentru dezvoltarea şi socializarea

acestuia.Multe pro(le!e ale vieţii copilului sunt di&icile' rezolvarea lor nu este

si!ilară rezolvării unei pro(le!e !ati!atice' de aceia pedaoul'

 psi3oloul vine să sti!uleze dezvoltarea şi evoluţia socială a copilului'

dndu-i cura) pentru depăşirea di&icultăţilor e1tinse şi de aceia nici

 pedaoul' psi3oloul nu tre(uie să-şi pieardă cura)ul n !unca rea care o

&ace' cnd aşteptările l nşeală' ci să spriine cu !ultă draoste copilul cu

cerinţe educativ speciele de educaţie' de a&ecţiune' de nţeleere.

 

$0

8/18/2019 Teză de an 1.

36/36

  3i4liogra%ie.

". To!as.K.ei3s' opilul cu cerinţe educative speciale. Ele!ente de pedaoie curativă.lu)->apoca ",.

2. =3eruţ 9lois' Pso3opedaoia persoanelor cu cerinţe educativespeciale.Strateii de educaţie interată. Poliro! 2##".

$. 6acu 9urelia'Istoria psi3opedaoiei speciale.=3id practic pentrunvăţă!ntul desc3is la distanţă. Poliro! 2###.

*. %o!nica =nu' Psi3oloia di&erenţierii dezvoltării copiilor n procesuleducaţional. 3işinău 2##".

0. =3id pentru părinţii copiilor cu cerinţe educativa speciale. 3işinău 2##".

B. Păunescu onstantin' Psi3oterapia educaţională a persoanelor cudis&uncţii intelectuale. Fucureşti editura 9Educational ".

7. ?lărescu Dalentina.6eţinere n dezvoltarea psi3ică-suport de curs.Teorie- practică-terapie.3işinău ".