anexa teză

8/18/2019 anexa teză

1/110

Teză de licenţăTema:

Îmbunatăţirea competitivităţii producţiei la S.A„Franzeluţa”

A elaborat: studenta gr.MA!"## $olocan %ristina

%onducătorul con&.univ. dr.'n economieTezei de licenţă $ugaian (arisa

%)i*inău+ ,""-

#


2/110

Adnotare

roiectul dat este scris pe tema: „Îmbunătăţirea competitivităţii producţiei

S.A „Franzeluţa” pe baza practicii e&ectuate la S.A „Franzeluţa” *i constă din:

introducere+ / capitole+ concluzii *i bibliogra&ie.În introducere este arătată actualitatea temei proiectului.

Capitolul 1 În acest capitol sunt e0puse noţiunile teoretice ale temei *i proiectului

de diplomă. Sunt analizate: noţiunea *i tipurile de competitivitate+ caracteristicile

&azelor ciclului de viaţă al competitivităţii 'ntreprinderii+ evaluarea *i analiza

competitivităţii 'ntreprinderilor+ aspectele metodologice privind determinarea

competitivităţii măr&urilor+ &actorii succesului 'n competitivitatea produsului.Capitolul 2 1ste un capitol de analiză *i cercetare a activităţii 'ntreprinderii pe o

perioadă de - ani 2#333! ,""45. În acest capitol sunt e&ectuate următoarele analize:

analiza principalilor indicatori te)nico 6 economici ai activităţii 'ntreprinderii+

analiza de producţie+ de corelaţie a dependenţei rentabilităţii economice de c'ţiva

&actori de bază ce o in&luenţează. 7n subpunct aparte din acest capitol este *i analiza

competitivităţii producţiei la S.A „Franzeluţa” pe perioada ultimilor ani.

Capitolul 3 În capitolul respectiv sunt e0puse măsurile propuse pentru

'mbunătăţirea+ sporirea competitivităţii producţiei la 'ntreprinderea analizată+ unde

au s!a e&ectuat calculul e&ectului economic pentru măsurile propuse.

În concluzie sunt re&lectate rezultatele analizei *i a măsurilor propuse.

Bibliografia conţine lista literaturii utilizate la elaborarea proiectului de

diplomă.

,


3/110

Cuprins:

Introducere……………………………………………………………………………….3-7CAPI!"#"1 %onceptul+ &actorii *i evaluarea competitivităţii

produselor ...............................................................................................................................71.1Factorii *i caracteristicile competitivităţii produselor la

'ntreprindere.................................................................................................................7-111.2 1valuarea *i analiza competitivităţii 'ntreprinderilor ................................................11-1$1.3Aspecte metodologice privind determinarea competitivităţii

măr&urilor ...................................................................................................................1$-221.4Asigurarea competitivităţii produsului *i căile de ma8orare a

ei................................................................................................................................22-2%CAPI!"#"2 Analiza te)nico!economică a activităţii de producere *i a competitivităţii

producţiei la S.A „Franzeluţa”..............................................................................................2%2.1 %aracteristica 'ntreprinderii......................................................................................2%-3&

2.2 Analiza indicatorilor de bază ai activităţii de producere a 'ntreprinderii 'n dinamică+ pe perioada anilor #333 6 ,""4.....................................................................................3&-37

2.2.19inamica volumului de producţie 'n e0presie naturală pe anii #33!,""4.........................................................................................................................37-3'

2.2.2 onderea principalelor tipuri de produse 'n volumul de producţie 'n e0presie naturală*i 'n volumul de producţie 'n e0presie valorică pe anul,""4........................................................................................................................3'-3(

2.2.3 9inamica *i structura capacităţilor .........................................................................3(-$)2.2.4 Analiza pro&itabilităţii............................................................................................$)-$22.2.5 Analiza de Mar;eting.............................................................................................$2-$$

2.2.6 Analiza resurselor umane.......................................................................................$$-$%2.3 %ompetitivitatea produselor ...........................................................................................$%2.3.1Analiza calităţii producţiei %ombinatului de piine S.A„Franzeluţa”.................................................................................................................... $%-$'2.3.2 oziţia S. A „Franzeluţa” 'n ramură *i benc)mar;ing...........................................$'-&)2.3.3Analiza competitivităţii producţiei la S. A„Franzeluţa”.....................................................................................................................&)-&&2.4 Analiza S.....................................................................................................................%3-%7CAPI!"#"3 roiectul de măsuri pentru 'mbunătăţirea competitivităţii 'ntreprinderii *i a

produselor ei. 1stimarea economică a propunerilor din proiect..............................................................................................................................................%73.1 lanul de măsuri........................................................................................................71-7$3.2Măsuri pentru 'mbunătăţirea competitivităţii producţiei la 'ntreprinderea S.A „Franzeuţa”

*i calculul e&icienţeiacestora............................................................................................................................7$

3.2.1Ma8orarea volumului e0portului prin desc)iderea unei reprezentanţe 'n

?recia......................................................................................................................7$-773.2.2Sc)imbarea liniilor de producere a produselor decovrigărie................................................................................................................77-'2

/


4/110

3.2.3mplimentarea la 'ntreprindere a managementului prin bugete..............................................................................................................................'2-'&

3.2.4Sc)imbarea structurii organizatorice a 'ntreprinderii..............................................'&-'(3.2.59iversi&icarea surselor de in&ormaţii &olosite 'n vederea studierii concurenţilor *i

aprecierea corectă 'n luarea deciziilor .....................................................................'(-(13.2.6 Te)nologia de producere a c)i&lei „=limp” la S.A

„Franzeluţa”..........................................................................................................(1-1)%Concluzii.....................................................................................................................1)%-1)'Bibilografie........................................................................................................................1)'Ane*e

4


5/110

Introducere

Trans&ormările care au loc 'n prezent 'n societatea noastră dictează noi modalităţi de

comportare a 'ntreprinderilor. (iberalizarea activităţi de producere+ a comerţului+ a

preţurilor+ cre*terea competiţiei determină agenţii economici să!*i sc)imbe viziunea asupra

consumatorilor+ produselor &abricate+ preţurilor+ a activităţii economice 'n 'ntregime+ pun'nd

accentul nu doar pe volumul producţiei+ ci pe rentabilitatea &olosirii resurselor de care

dispun *i a pro&itului &inal.

Situaţia destul de complicată 'n care au nimerit 'ntreprinderile auto)tone+ 'n condiţiile

tranziţiei la economia de piaţă este determinată de &aptul că acestea au &ost nevoite să!*i

restructreze 'n intervale restr'nse de timp activitatea de management al 'ntreprinderilor.

9acă 'n condiţiile unor pieţe *i resurse stabile managementul 'ntreprinderii se baza preponderent pe decizii cu caracter autoritar *i stil centralizat+ atunci 'n condiţiile unei pieţe

*i resurse ale 'ntreprinderii a&late 'n permanentă sc)imbare deciziile urmează a &i luate pe

baza unor in&ormaţii &le0ibile de mar;eting.

În prezent se recunoa*te că mar;etingul este un &actor de dezvoltare a

competitivităţii+ care poate &i aplicat *i 'n perioada de tranziţie+ de*i+ iniţial+ lipsesc condiţii

pentru o &uncţionare deplină.

@oţiunea de competitivitate a 'ntreprinderii a 'nceput să &ie actualizată de teoreticieni

*i practicieni la 'nceputul anilor " datorită sc)imbărilor care au intervenit pe piaţa

mondială *i modi&icării concurenţei.

10perienţa Baponiei+ S7A *i altor state ne demonstrează că cre*terea competitivităţii

acestor ţări a 'nceput la nivelul unor 'ntreprinderi concrete. Aceasta se observă *i din

lucrările savanţilor cu renume 'n domeniu ca: M. orter+ B. Sc)umpeter *. a. care vorbind

despre competitivitatea economică naţională+ de &apt+ ei se re&ereau la competitivitatea'ntreprinderilor care participă nemi8locit 'n lupta concurenţială+ at't pe piaţa internă c't *i pe

cea e0ternă. 9e aici a apărut *i necesitatea de a centra *i asigura activitatea economică pe

unele &irme puternice *i competitive *i+ dar 'n acela*i moment lu'nd 'n consideraţie *i &aptul

că competitivitatea unei &irme nu poate &i menţinută &ără per&ecţionarea continuă a

competitivităţii ţării.

În baza celor indicate mai sus a*i putea menţiona &aptul că tema dată este o temă

actuală *i pentru Cepublica Moldova *i nemi8locit pentru 'ntreprinderile ei+ re&erindu!mă *ila posibilitatea cre*terii competitivităţii S.A „Franzeluţa” care ar putea să bene&icieze de un

D


6/110

nivel 'nalt al competitivităţii at't pe piaţa internă căt *i peste )otare 'n lupta cu concurenţii+

care ar conduce la bunăstarea societăţii *i la satis&acţia ma0imă a nevoilor populaţiei.

În orice domeniu de activitate+ poziţia concurenţială a unei 'ntreprinderi depinde de

natura+ mărimea *i durabilitatea avanta8ului concurenţial pe care a reu*it 'ntreprinderea să *i!

l creeze. Anume acest avanta8 &aţă de concurenţi presupune o mai bună stăp'nire a &actorilor!

c)eie de succes+ &actori care reprezintă surse potenţiale de avanta8e concurenţiale. ată de ce

simpla constatare a punctelor „slabe” *i „&orte” ale 'ntreprinderii nu este su&icientă. 1ste

necesară stabilirea principalelor direcţii *i modalităţi de asigurare *i dezvoltare a

competitivităţii.

9eci important este că competitivitatea 'ntreprinderii re&lectă rezultatul activităţii

tuturor compartimentelor *i a 'ntregului personal la 'ntreprindere+ iar rolul )otăr'tor al

menţinerii acesteia revine nu numai posibilităţilor 'ntreprinderii de a produce bunuri de

calitate+ dar *i asigurării unui succes comercial.

e baza unui sonda8 realizat pe baza unor 'ntreprinderi producătoare s!a demonstrat

că 'n prezent+ 'n cadrul acestora+ accentul principal este pus pe asigurarea unor avanta8e

concurenţiale bazate pe calitate+ utilizarea te)nologiilor avansate+ asigurarea unor preţuri

competitive+ per&ecţionarea sistemului de organizare a procesului de producere *i distribuţie+

'nnoirea sortimentului de produse.onderabilitatea scăzută a &raudelor &iscale+ spiona8ului industrial *i a dezintegrării

concurenţilor demonstrează con*tientizarea agenţilor economici de necesitatea respectării

regulilor comportamentale loiale+ ale respectării reciproce prin 'nlăturarea abuzurilor

orientate spre e0cluderea concurenţilor e&ectivi *i potenţiali.

%rearea avanta8elor concurenţiale necesită aplicarea unor strategii capabile să

valori&ice oportunităţile *i să reducă riscurile. În acest condiţii+ preluarea 'n mod creator a

e0perienţei mondiale este o cale comodă *i mult mai e&icientă dec't aceea de a te baza

e0clusiv pe propria e0perienţă. = 'ntreprindere cu o cotă mică de piaţă poate avea succes

prin elaborarea unor strategii concentrate asupra unui segment sau „ni*ă” din cadrul pieţei.

Întreprinderea cu o cotă mare de piaţă poate obţine rezultate bune prin practicarea unei

strategii di&erenţiate sau prin dominarea prin costuri.

ieţele ţărilor 'n tranziţie+ din care &ace parte *i Cepublica Moldova+ ne&iind

omogene+ au *i unele trăsături comune. rintre acestea putem menţiona puterea slabă de

cumpărare a ma8orităţii populaţiei+ din care cauză deciziile de cumpărare se bazează+ 'n

mare măsură+ pe consideraţii de preţ+ 'n detrimentul calităţii. În acela*i timp+ 'ntreprinderile

-


7/110

practică aplicarea &oarte izolată *i segmentară a metodelor managementului per&ormant+ &ără

a con*tientiza implicaţiile calităţii 'n pro&itabilitatea a&acerilor.

1ste cunoscut &aptul că 'ntreprinderile producătoare pot opta pentru di&erite variante

de poziţionare a produselor proprii pe piaţă 'n dependenţă de raportul preţ!calitate+ pornind

de la produse de o calitate &oarte 'naltă care se v'nd la preţuri mari *i termin'nd cu produse

de calitate 8oasă care se v'nd la un preţ scăzut.

1 cunoscut &aptul că+ 'n perioada de criza+ piaţa 'ntreprinderilor care o&eră produse de

un nivel calitativ mai scăzut *i la preţuri mai 8oase are tendinţe de cre*tere *i invers+ piaţa

'ntreprinderilor care o&eră produse de calitate *i la preţuri 'nalte are tendinţa de descre*tere.

Se *tie că ma8oritatea 'ntreprinderilor producătoare din Cepublica Moldova se

orientează+ 'n prezent+ spre produse care pot &i v'ndute la preţuri relativ mici *i de un nivel

corespunzător al calităţii+ iar 'n cal mai bun caz 6 spre produse cu un raport mediu calitate!

preţ. În acela*i timp+ &iind o ţară mică+ depindem mult de tendinţele economiei mondiale+

&iind clar &aptul că consumatorii din ţările dezvoltate *i subdezvoltate trec la consumul

produselor de calitate 'naltă. 9e aceea este necesar să &ie luate 'n consideraţie tendinţele

posibile 'n modi&icarea structurii cererii după raportul calitate 6 preţ+ &iind posibilă o

deplasare a centrului de greutate de la raportul mediu calitate 6 preţ+ spre produsele de o

calitate 'naltă+ paralel cu menţinerea sau cre*terea cererii de produse la preţuri relativ maimici. În aceste condiţii+ o importanţă deosebită capătă lansarea pe piaţă a unor produse de

calitate in&erioară sub noi mărci comerciale+ paralel cu păstrarea nivelului calităţii *i

preţurilor *i asigurarea unor avanta8e concurenţiale de alt ordin.

7n mecanism important de atingere a scopurilor strategice ale &irmei 'n direcţia

măririi cotei de piaţă *i satis&acerii consumatorului prin reducerea costurilor+ 'mbunătăţirea

calităţii *i reducerea timpului de livrare+ per&ecţionarea productivităţii *i &le0ibilităţii &irmei

cu scopul adaptării rapide la sc)imbările mediului *i dezvoltării competitivităţii este

conceptul sistemul de management ," de ;eEs. Asimilarea acestui concept de către

managerii auto)toni+ 'n condiţiile restructurării activităţii 'ntreprinderilor *i produselor pe

piaţa internă *i e0ternă este &oarte actuală.

În condiţiile diversi&icării *i 'nnoirii rapide a o&ertei de măr&uri sub impactul

dezvoltării rapide a *tiinţei *i te)nicii+ mondializării pieţelor *i cre*terii e0igenţilor clienţilor

*i ale societăţii+ calitatea produselor *i serviciilor se impune ca &actor determinant al

competitivităţii 'ntreprinderilor. n aceste condiţii+ se mani&estă un interes cresc'nd &aţă de

problemele calităţii la toate nivelurile posibile2'ntreprindere+ nivel naţional+ regional *i


8/110

internaţional5+ iar avanta8ul concurenţial+ obţinut prin intermediul calităţii+ devine tot mai

considerabil.

În ultimul timp+ 'n practica economică se conturează un nou concept de management

denumit „Total ualitE Management”+ care reprezintă un sistem de management centrat pe

calitate+ prin care se urmăre*te asigurarea succesului 'ntreprinderii pe termen lung+ prin

satis&acerea clientului *i obţinerea de avanta8e pentru toţi membrii organizaţiei. Avanta8ul

dezvoltării *i implementării conceptului de management total al calităţii+ la 'ntreprinderile

din C. Moldova+ este evident. În cadrul acestei activităţi+ 'ntreprinderea trebuie s' pună

accentul pe mar;eting *i proiectare+ deosebit de importante pentru determinarea *i de&inirea

nevoilor clienţolor+ a cerinţelor acestora re&eritoare la produs.

entru realizarea unor analize comparative+ este binevenită utilizarea te)nicilor

cunoscute 'n practica economică sub denumirea de benc)mar;ing+ care constă 'n comparaţia

'ntre modul 'n care sunt puse 'n practică măsurile adoptate+ &uncţiile *i obligaţile &iecărui

agent economic 'n raport cu cele mai competitive 'ntreprinderi.

%ert este &aptul ca at'ta timp c't nu vom 'nvăţa să producem *i să comercializăm

bunuri competitive de calitate 'nalt si la costuri acceptabile+ nu vom putea concura cu

&irmele străine at't pe piaţa e0ternă+ c't *i internă *i deci 'n concluzie a* putea menţiona

&aptul ca o 'ntreprindere ca de e0emplu S. A „Franzeluţa”care de8a are o „imagine”bună+ at't'n ţară c't *i peste )otare ar putea obţine rezultate din ce 'n ce mai bune *i pentru a a8unge

printre lideri 'n ceea ce prive*te competitivitatea.


9/110

Capitolul 1

Conceptul+ factorii ,i ealuarea copetitiit/0ii produselor

1.1 actorii ,i caracteristicile copetitiit/0ii produselor la ntreprindere

Termenul de competitivitate a &ost 'nregistrat pentru prima dată 'n limba &ranceză 'n

dicţionarul (e Cebert 'n #3-" ca cali&icativ pentru „preţ”. A &ost dezvoltat de A. %ourbis 'n

#3# *i A. $ienaEme 'n #3-+ care l!au atribuit 'ntreprinderilor *i industriilor &ranceze.

Termenl „competitivitate” 'n literatura de specialitate de limba engleza a &ost introdus

de ?rupul de consultanţă din $oston 'n #3-+ care a atenţionat la necesitatea mic*orării sau

optimizării costurilor de producţie a &irmei.

%onceptul integrator de competitivitate a devenit &oarte actual 'n etapa de tranziţie laeconomia de piaţă *i se re&eră at't la agenţii economici c't *i la rezultatele activităţii

acestora.

rin competitivitate 'nţelegem capacitatea produsului+ a 'ntreprinderii de a se menţine

pe piaţă cu a8utorul unui ansamblu de caracteristici care 'i asigură un avanta8 &aţă de

produsele similare concurente+ sau &aţă de 'ntreprinderile cu obiect de activitate similare

care se adresează cu precădere aceluia*i segment de consumatori.

entru a deveni competitivă 'n condiţiile de liberalizare *i modernizare te)nologică

'ntreprinderea trebuie să!*i gestioneze bine &orţele si să!*i controleze nea8unsurile 'n raport

cu concurenţii.

= 'ntreprindere care *i!a demonstrat competitivitatea 'n timp v!a genera produse

calitative datorită condiţiilor create+ reputaţiei *i credibilităţii la cumpărători. Ceputaţia *i

imaginea bună a &irmei poate &i con&irmată *i de terţi+ spre e0emplu prin acordarea de

certi&icate internaţionale de calitate+ atribuite de către organisme acreditate.

rincipalul criteriu ce determină competitivitatea unui produs este relaţia „preţ!

calitate”+ condiţionată de nivelul costurilor+ dar *i de te)nica de stabilire a preţului.

În procesul de elaborare a preţului &irmele trebuie să ţină seama de o serie de &actori

*i consecinţe: variaţia cotei de piaţă *i rentabilitatea a&acerii.

1tapele de parcurs 'n vederea stabilirii preţului corespunzător sunt:

#. Stabilirea obiectivului vizat prin practicarea ununi nivel de preţG

,. 9eterminarea mărimii cereriiG/. 1valuarea costurilorG

4. Analiza preţurilor *i o&ertelor concurenţeiG3


10/110

D. Alegerea metodelor de calcul al preţuluiG

-. Alegerea preţului &inal.

Factorii de competitivitate 'n opinia unor speciali*ti+ 'n &uncţie de activitate strategică

pot &i grupaţi 'n:

• &actori ce determină structura *i nivelul costuluiG

• mediul e0tern 2concurenţii+ clienţii+ &urnizorii5.

@ivelul *i structura costurilor pot &i apreciate *i analizate 'n raport cu nivelul de

calitate o&erit. %alitatea la r'ndul său depinde de te)nologie+ de logistica intrărilor *i ie*irilor+

de organizare etc. Analiza mediului e0tern &urnizează in&ormaţii despre aprovizionarea cu

materii prime+ poziţia pe piaţă+ nivelul de satis&acere a clienţilor.

Trebuie 'nţeles+ 'nsă+ că un avanta8 competitiv bazat pe costuri mai reduse nu poate &isusţinut &ără a se obţine cre*teri 'n productivitate 6 &actor important 'n diminuarea costulti *i

sporirea competitivităţii.

entru a obţine o cre*tere a productivităţii pe termen lung+ sunt necesare investiţii 'n

procese te)nologice moderne+ 'n ec)ipamente actualizate *i 'n instruirea personalului.

roductivitatea poate &i privită *i ca rezultat al calităţii produselor+ deoarece lipsa

calităţii duce la stoparea productivităţii+ din cauza problemelor care apar 'n comercializarea

bunurilor de calitate in&erioară. entru Cepublica Moldova prioritatea calităţii poate &i

salvatoare *i considerată ca &actor principal 'n sporirea competitivităţii pe termen lung.

Folosirea practicilor de management a scos 'n evidenţă &aptul că+ 'n scopul cre*terii

competitivităţii &irma are nevoie de următoarele:

1. Ac0iunea pe pia0/+ practicile manageriale &iind a0ate pe intensi&icarea

investiţiilor+ cooperarea str'nsă cu &urnizorii *i clienţii+ parteneriatul

'ntre sectorul public *i cel privatG

2. tructurile organiza0ionale: descentralizarea puternică a activităţilor+

organizarea bazată pe procese+ e0tinderea lucrului 'n ec)ipe

multispecializate+ organizarea orientată spre piaţăG

3. Preg/tirea ,i perfec0ionarea personalului: intensi&icarea investiţiilor

intangibile 'n acest domeniu+ 'mbunătăţirea abilităţilor pro&esionaleG

$. !rganizarea uncii: e0tinderea grupelor de muncă+ sporirea

&le0ibilităţii interne+ responsabilitatea sporită a personalului+&le0ibilitatea programului de lucruG

#"


11/110

&. 4etribuirea uncii: e0tinderea &ormelor stimulative de remunerare+

sc)eme noi de 'mpărţire a pro&itului+ plăţi suplimentareG

%. 4ealizarea actelor anageriale: per&ecţionarea sistemelor de

te)nologii in&ormaţionale bazate pe cunoa*tera+ intensi&icarea relaţiilor

cu &urnizorii *i clienţii 'n cadrul unor sisteme organizate *i continuu

actualizate+ e0tinderea managementului calităţii totale.

%a oricare alt &enomen+ competitivitatea 'ntreprinderii nu se menţine continuu la

acela*i nivel. 1a este in&luienţată de modi&icările permanente ale con8uncturii pieţei+ a

potenţialului strategic al 'ntreprinderii. ornind de la aceste considerente+ 'n literatura

economică se utilizează noţiunea de ciclu de viaţă al competitivităţii care include cinci &aze:

de formare, de creştere, de stabilizare, de maturizare, de declin, iar curba care 'l descrie este

similară curbei tradiţionale a ciclului de viaţă a produsului 2&igura #5.

%aracteristicile &azelor ciclului de viaţă al competitivităţii 'ntreprinderii sunt

prezentate 'n tabelul #:

Tabelul 1

Caracteristica fazelor ciclului de ia0/ al copetitiit/0ii ntreprinderii

orare Cre,tere Incetinire 5aturizare 6eclin

#.&ormarea potenţialuluistrategic.

#.e&orturiconsiderabile ale

potenţialuluistrategic.

#.apariţia pe piaţă a unui nr.mare deconcurenţi.

#.intensi&icarea&orţelor de bazăale &irmei.

#.apariţia pe piaţă a unor concurenţimult mai

puternici.,.investiţii'ndreptatespreelementele

princip.ale potenţ.strategic.

,.intensi&icareainvestiţiilor.

,.cre*terea puteriiconcurenţilor.

,.plecarea de pe piaţă a unor &irmeconcurente.

,.strategiaagresivă a&irmelor concurente.

/.evidenţierea *i utilizarea&actorilor &avorabili.

/.stimularea parametrilor cererii.

/.necesitatea per&ecţionării:!bazei te)nico!materialeG!organizării

produceriiG

/.in&luienţa&avorabilă astatului.

/.uzarea &izică*i morală aresurselor &irmei.

4.integrarea unor

elemente ale potenţialuluistrategic 'n sistem.

4.mic*orarea

rentabilităţii producţiei.

4.per&ecţionarea

elementelor potenţialuluistrategic.

4.conducerea

&irmei secon&runtă cudi&icultăţi 'nluarea unor

##


12/110

orare Cre,tere Incetinire 5aturizare 6eclin

măsuri pHususţinereaactivităţii.

D.legături stabile'ntre elementele

potenţialuluistrategic.

D.productivitateama0imală a&olosirii resurselor.

-.interdependenţa&irmei *i ramurilor *i &urnizoare..cre*terea nivel deagresivitate astrategiei concurent.

ig. 1 %iclul tradiţional de viaţă al competitivităţii 'ntreprinderii

%ert este &aptul că ciclul de viaţă al competitivităţii 'ntreprinderii nu este altceva

dec't evoluţia vieţii economice a 'ntreprinderii+ o dependenţă a succesului 'ntreprinderii pe

piaţă de 'ntreaga activitate a acesteia+ iar nivelul 'nalt al competitivităţii 'ntreprinderii poate

&i menţinut doar 'n condiţiile permanente a situaţiei micro ! *i macro! economice din ţară *i

o per&ecţionare continuă a determinanţilor competitivităţii.

%ompania ?eneral 1lectric consideră &actori!c)eie de competitivitate: poziţia de

piaţă şi forţa concurenţială, care sunt determinate de:• stăp'nirea calităţii 6 prin aplicarea unui sistem viabil al calităţiiG

#,


13/110

• stăp'nirea costului 6 prin gestiunea e&icientă a c)eltuielilorG

• stăp'nirea mar;etingului 6 prin studiul pieţelor *i concurenţeiG

• stăp'nirea te)nologiei 6 aplic'nd te)nologii moderne *i inovaţionaleG

• rentabilitatea 6 e&icientiz'nd a&acerea.

În a&ară de &actorii menţionaţi+ mai putem numi ca &actori de competitivitate: calitatea

resurselor umane+ capacitatea de a obţine &inanţări+ capacitatea de negociere *i comunicare+

stăp'nirea activităţii de cercetare!dezvoltare+ stăp'nirea unei reţele de distribuţie *i aplicarea

te)nicilor moderne de promovare a produselor.

mportanţa acestor &actori variază 'n timp 'n &uncţie de pre&erinţele clienţilor+

caracteristicile segmentului de piaţă 2internă+ e0ternă+ clienţi cu nivel di&erit al veniturilor5.

%ompetitivitatea produselor poate &i prezentată ca o totalitate a patru componente:economică, comercială, tehnologică şi socială, care 'n ansamblu sunt o consecinţă a

eficienţei a&acerii.

Componenta economică este caracterizată prin relaţiile calitate!preţ *i cost!preţ+ ce

determină pro&itabilitatea produselor. Aceste caracteristici ale competitivităţii pot &i evaluate

*i analizate 'n cadrul diagnosticului economico!&inanciar.

Componenta comercială este &oarte importantă+ &iind caracterizată prin cota de piaţă+

ce o deţine produsul+ imaginea &irmei *i &orţa de v'nzare. 1a este o &uncţie a activităţii de

mar;eting+ comerţ *i a mediului concurenţial 'n care activează &irma.

Componenta tehnologică este caracterizată de gradul de aplicare a inovaţiilor *i de

nivelul competenţelor te)nologice.

Componenta socială este caracterizată de nivelul de siguranţă *i securitate a

produsului.

1.2 aluarea ,i analiza copetitiit/0ii ntreprinderilor nvestiţiile e&ectuate+ inclusiv pe baza analizei literaturii *tiinţi&ice *i a practicii

mondiale 'n domeniu+ permit indicarea următoarelor patru direcţii principale de activitate+ 'n

vederea competitivităţii &irmei *i stabilirea avanta8elor competitive:

• Analiza mediului concurenţial al 'ntreprinderii *i stabilirea direcţiilor posibile de

modi&icare a acestuiaG

• Aprecierea necesităţilor obiective *i a posibilităţilor generale ale 'ntreprinderii de a

activa 'n condiţii de concurenţă *i de a participa la competiţie 'n cadrul pieţei.

#/


14/110

• Analiza determinanţilor competitivităţii 2diagnosticarea potenţialului competitiv

intern cu accent pe stabilirea „punctelor &orte”*i a „punctelor slabe”5G

• Stabilirea mi8loacelor de luptă concurenţială *i a direcţiilor de dezvoltare a

competitivităţii &irmei.

rocesul de analiză *i evaluare a mediului concurenţial al &irmei este legat de

identi&icarea oportunităţilor *i restricţiilor a&erente domeniului său de activitate *i 'n &inal

estimarea „punctelor slabe” *i „&orte” ale 'ntreprinderii 'n raport cu concurenţii săi

principali. = atenţie deosebită 'n acest sens+ trebuie să &ie acordată studierii pieţii sub toate

aspectele sale+ deoarece pentru orice 'ntreprindere piaţa reprezintă acel mediu datorită

căruia ea e0istă+ pentru care activează *i 'n care '*i poate mani&esta toate posibilităţile.

1valuarea 'ntreprinderii pe o piaţă sau un segment concret de piaţă se bazează pe o

analiză detaliată a posibilităţilor te)nologice+ de producere+ &inanciare+ de distribuţie etc.

roblema de bază a analizei este nu de a stabili ce poate &ace 'ntreprinderea+ ci cum

&ace ea 'n raport cu ceilalţi.

er&ormanţele *i competitivitatea 'ntreprinderilor sunt in&luienţate de partenerii

direcţi: salariaţii+ acţionarii+ &urnizorii+ cumpărătorii *i de mediul 'n care ace*tea se

mani&estă. Studiul principalelor tendinţe ale mediului economic se e&ectuiază 'n scopul

stabilirii oportunităţilor *i pericolelor e0terne+ al identi&icării *i dimensionării &actorilor c)eie de succes.

%unoa*terea nevoilor consumatorilor+ a tendinţelor cererii+ a sectorului de activitate 'n

care este implicată 'ntreprinderea+ a concurenţei prezente *i viitoare permite evaluarea

competitivităţii 'ntreprinderii.

În cadrul analizei strategice a 'ntreprinderii se propun următoarele direcţii de evaluare a

per&ormanţelor:

• Analiza internă sau analiza potenţialului 'ntreprinderii+ urmărindu!se

identi&icarea &orţelor *i slăbiciunilor acesteiaG

• Analiza externă sau analiza mediului prin care se scot 'n evidenţă oportunităţile

*i ameninţările mediuluiG

• Analiza concurenţială i structurală a in!ustriei.

În cadrul analizei interne se cuprind următoarele componente: analiza economică *i

&inanciară sau analiza de competitivitate 2costuri+ rentabilitate+ risc5. Analiza e0ternă lar'ndul ei 'nglobează două module+ ast&el: analiza concurenţială *i analiza te)nologică. rin

#4


15/110

această grupare se scoate 'n evidenţă o componentă a competitivităţii: economico!&inanciară

*i se negli8ează celelalte componente: comercială+ te)nologică *i socială.

7n alt criteriu de grupare a metodelor de analiză a competitivităţii *i per&ormanţelor

'ntreprinderii cuprinde:

• 5etode calitatie8

• 5etode cantitatie.

Metodele calitative au la bază evaluarea comparativă a avanta8elor *i nea8unsurilor a

di&eritor operaţiuni strategice. Metodele cantitative au derivat dintr!un model unic+ anume

matricea cre*teriiH parte de piaţă. Fundamentele metodei cantitative se bazează pe

constatarea empirică a corelaţiei str'nse 'ntre rentabilitate *i partea de piaţă. Adică+

rentabilitatea depinde 'n primul r'nd de mărimea pieţei pe care o deţine &irma.În continuare vom caracteriza principalele metode recomandate pentru evaluarea *i

analiza competitivităţii 'ntreprinderii.

1.2.1 Analiza cotei-p/r0i de pia0/ ,i a pozi0iei concuren0iale

1valuarea poziţiei concurenţiale a 'ntreprinderii 'n &uncţie de partea sa de piaţă se

&ace cu a8utorul identi&icatorilor: cota!parte de piaţă absolută *i cota parte de piaţă relativă.

a5 cota-parte de pia0/ absolut/ a unei 'ntreprinderi reprezintă segmentul din

cererea totală satis&acută de aceasta pe piaţa analizată:

I#""Jii

j

CA p

CA=

∑

unde: iCA ! v'nzările 'ntreprinderii „i”G

jCA∑ ! v'nzările totale ale sectorului „8”.

1voluţia cotei!părţi de piaţă absolută este pe de o parte rezultantă a dinamismului

'ntreprinderii+ iar pe de altă parte! satis&acţia clientului. Aceasta poate &i e0primată cua8utorul a doi indicatori: rata de &idelitate *i rata de atracţie. Cata de &idelitate este

rocentul consumatorilor care au cumparat produsu „0” de!a lungul perioadelor

precedente *i care continuă sa!l cumpere *i 'n prezent de la 'ntreprindere „i”. Cata de

atracţie corespunde proporţiei de cumpărători+ care au treecut de la &irmele concurente la

&irma „i”.

b5 cota-parte de pia0/ relati/ o e0presie a relaţiei de &orţă dintre două &irme *i se

calculează ca raport 'ntre v'nzările 'ntreprinderii analizate iCA *i v'nzările

concurentului cel mai important mCA :

#D


16/110

I#""Jiir

m

CA p

CA=

= parte piaţă relativă care depă*e*te ,"!/"J relevă poziţia de lider a 'ntreprinderii

respective. Apropierea de zero a raportului indică o poziţie nesemni&icativă pe piaţă.

7n concept mai comple0 *i mai semni&icativ 'n caracterizarea situaţiei unei &irme peo anumită piaţă este poziţia concurenţială. 1valuarea poziţiei concurenţiale se &ace 'n &uncţie

de un sistem de „&actori c)eie ai succesului”+ care di&erenţiază 'ntreprinderile per&ormante

de celelalte 'ntreprinderi care acţionează 'ntr!un sector.

1valuarea poziţiilor concurenţiale se &ace cu a8utorul grilelor de evaluare. entru

evaluarea 'ntreprinderii se parcurg etapele: identi&icarea &actorilor c)eie ai succesului+

ierar)izarea lor pe baza coe&icienţilor de ponderare+ notarea acestor criterii pemntru cazul

analizat+ evaluarea poziţiei concurenţiale a 'ntreprinderii pe baza unor medii ponderate 2@5+

calculate prin relaţia:

Ii i

N g n= ∑

unde i g ! coe&iceintul de semni&icaţie al &iecărui criteiuG i 6 tipul criteriuluiG in ! nota

acordată &iecărui criteriu 'ntr!un sistem de /+D sau #" puncte.

oziţia concurenţială a unei 'ntreprinderi 'n sector poate &i stabilită *i evaluată doar 'n

comparaţie cu &irmele rivale din industrie.

1.3 Aspecte etodologice priind deterinarea copetitiit/0ii /rfurilor

%ompetitivitatea 'ntreprinderii depinde de competitivitatea produselor+ deoarece

concurenţa pe piaţă 'n linii generale+ se des&ă*oară 'ntre di&erite produse+ succesul cărora

este determinat de caracteristicile atribuite de 'ntreprindere *i e&orturile de mar;eting ale

acesteia. În acela*i timp+ competitivitatea produsului depinde de competitivitatea

'ntreprinderii+ iar succesul 'ntreprinderii la r'ndul său+ depinde de nivelul de dezvoltare al

mediului concurenţial ramural *i al economiei naţionale+ 'n ansamblu.

At't calitatea+ c't *i competitivitatea trebuie să &ie privite pornind de la conţinutul

lărgit a noţiunii de produs+ ca dimensiuni ale căruia pot &i considerate: per&ormanţa 6

principala caracteristică a produsului care indică posibilităţile de utilizare a produsului datG

e0tracaracteristicile produsului 6 imaginea+ condiţiile de livrare+ termenul de garanţieG

con&ormanţa 6 măsura 'n care produsul corespunde cerinţelor consumatoruluiG reliabilitatea 6 consistenţa 2intensitatea5 per&ormanţeiG longevitatea 6 durata de viaţă a produsuluiG

calitatea percepută 6 reputaţia produsului+ serviciile post 6 v'nzare. În viziunea de#-


17/110

mar;eting+ produsul este privit de asemenea 'n perspectiva a*teptărilor pe care consumatorul

le are *i cărora produsele le răspund 'n măsură di&erită.

rodusul privit 'n viziunea de mar;eting poate &i de&init prin următoarele

componente+ care trebuie să &ie luate 'n consideraţie 'n cazul aprecierii competitivităţii *i

anume:

1. "ucleul pro!usului este ideea concepută a acestuia pornind de la

destinaţie *i de nevoile care pot &i satis&ăcute.

2. Componentele corporale cuprind caracteristicile merceologice ale

produsului *i ambala8ului său.

3. Componentele acorporale include elemente ce nu au un corp material

nemi8locit: numele de marcă+ protecţia legală prin brevete+ licenţă de

&abricaţie *i comercializare+ preţul+ termenul de garanţieG

$. Comunicările pri#in! pro!usul reprezintă ansamblul in&ormaţiilor pe care

producătorii *i comercianţii le emit 'n direcţia consumatorilor potenţiali

2promovarea la locul v'nzării+ publicitatea etc5G

&. $maginea pro!usului reprezintă o sinteză a reprezentărilor mentale

deţinute de către consumator re&eritor la produs.

Studiile privitoare la produs ocupă un rol deosebit de important 'n ansamblulcercetărilor de mar;eting. %ercetarea produsului are 'n vedere analiza calităţii produselor

noi+ a&late 'n &abricaţie sau 'n v'nzare+ urmărirea comportării lor 'n utilizare sau consum.

nvestigaţiile pot &i completate cu cele re&eritoare la poziţionarea produselor+

reprezent'nd o evaluare comparativă a produselor concurente destinate satis&acerii aceleia*i

necesităţi. 1valuarea competitivităţii produselor trebuie să poarte un caracter sistematic *i să

&ie e&ectuată la toate etapele ciclului de viaţă. Aceasta permite 'ntreprinderii să!*i

&undamenteze deciziile re&eritoare gamei de produse+ volumul de produse+ modernizarea

produselor e0istente sau elaborarea de produse noi+ cre*terea capacităţii de producţie+

stabilirea pieţelor de des&acere.

În primul r'nd+ procesul de evaluare a competitivităţii urmează să 'nceapă cu

realizarea unor investigaţii de mar;eting care ar prevedea: identi&icarea nevoilor *i studiul

pre&erinţelor consumatorilor+ cercetarea dimensiunilor *i structurilor pieţei+ aprecierea

capacităţii pieţei+ colectarea datelor despre concurenţi *i produsele acestore+ cercetarea

produsului 'n consum+ realizarea unor prognoze te)nologice *i de piaţă etc. rognozele

urmează să depisteze nevoile+ tendinţele+ presiunile *i capacităţile din mediul te)nologic+

#


18/110

economic+ social!cultural etc. e baza rezultatelor investigaţiilor realizate se stabilesc

cerinţele &aţă de produs *i se &ormează obiectivele evaluării competitivităţii 9figura 2:

ig. 2 %lasi&icarea &actorilor de in&luienţă a competitivităţii

Kin'nd cont de diversitatea &oarte mare a produselor pe piaţă+ este imposibilăelaborarea unui nomenclator unic de parametri ai competitivităţii valabil pentru toate

grupele de produse. În acela*i timp+ 'n literatura de specialitate+ de regulă+ se evidenţiază trei

categorii de &actori ce in&luienţează competitivitatea: &actori e0terni+ indicatorii calităţii

produselor *i indicatorii economici ce sunt prezentaţi 'n figura 3:

Calitatateaprodusului

Indicatoriregleenta0i9deterina0i de actenoratie te;nice ,i


19/110

ig. 3 1valuarea competitivităţii produselor

#3

%ercetări de mar;eting asupra

pieţei *i 'ntreprinderii proprii

Stabilirea obiectivelor evaluării competitivităţii

Stabilirea produselor dere&erinţă

Formularea cerinţelor &aţă de produs

9eterminarea parametrilor de evaluare a competitivităţii

arametrii te)nici *inormativi2ai calităţii5

1valuarea parametrilor calitativi

1valuareacompetitivităţii calitative

arametrii economici

1valuarea parametrilor economici

1valuarea competitivităţiieconomice

arametrii comerciali

1valuarea parametrilor comerciali

1valuarea competitivităţiicomerciale

9eterminarea indicatorului integral 2sintetic5 al competitivităţiite)nico!economice

9eterminarea indicatoruluiintegral 2sintetic 5 al

competitivităţii

9eterminarea indicatorului global al competitivităţii

Formularea concluziilor *i prezentarea rezultatelor

9ecizii re&eritoare la asigurarea *i dezvoltarea competitivităţii


20/110

Factorii din &igura respectivă sunt destul de importanţi pentru evaluarea

competitivităţii+ 'nsă nu pot &i consideraţi de&initivi+ deoarece competitivitatea unui produs

2&iind apreciată 'n linii generale prin măsura 'n care produsul se vinde *i generează pro&ituri5

este in&luienţată *i de dezvoltarea reţelei de distribuţie+ e&icienţa activităţii de promovare+

acordarea de reduceri la preţuri+ condiţiile de livrare+ accesibilitatea produsului pentru

consumatori+ prestarea de servicii post ! cumpărare *i alţi &actori+ care pot &i numiţi ca

&actori comerciali de asigurare a competitivităţii globale a unui produs. În acela*i timp+

&actorii e0terni trebuie să &ie luaţi 'n consideraţie 'n &ormularea cerinţelor &aţă de produs+

stabilirea obiectivelor evaluării competitivităţii+ &ormularea concluziilor *i luarea deciziilor

pe baza in&ormaţiilor obţinute *i nicidecum nu pot &i consideraţi parametri direcţi de

evaluare a competitivităţii.

În elaborarea nomenclatorului parametrilor competitivităţii+ trebuie luate 'n

consideraţie standardele internaţionale+ standardele naţionale *i standardele altor state+

legislaţia *i actele normative 'n vigoare+ contractele de v'nzare!cumpărare *i de livrare+

brevetelede investiţii+ rezultatele certi&icării calităţii etc.

mportant este să 'nţelegem că competitivitatea este in&luienţată+ 'n mare măsură+ de parametri care prezintă interes pentru consumatori+ de raportul optim „calitate!preţ”. În

ultimă instanţă+ calitatea este ceea ce piaţa consideră calitativ. În aceste condiţii+ prezenţa

unor parametri caracteristici+ care depă*esc cerinţele consumatorilor+ nu poate contribui la

cre*terea competitivităţii.

Această depă*ire+ din punct de vedere al consumatorului este inutilă *i poate să ducă

*i la scăderea nivelului competitivităţii+ 'n cazul c'nd sporirea lor a &ost 'nsoţită de cre*terea

c)eltuielilor de producţie *i a preţului de v'nzare. 1ste necesar să se ţină cont de „masa

critică a calităţii”+ care este di&erită pentru anumite segmente de piaţă *i 'n di&erite intervale

de timp.

ornind de la cele indicate mai sus+ evaluarea competitivităţii globale a unui produs

poate &i prezentată ca alcătuită din următoarele etape:

1. evaluarea competitivităţii calitative a produsului 2pe baza indicatorilor calităţii

*i a parametrilor normativi5G

2. evaluarea competitivităţii economice 2pe baza parametrilor economici5G

3. evaluarea competitivităţii comerciale 2pe baza parametrilor comerciali5.

,"


21/110

rima condiţie a cumpărării unui produs este ca parametrii lui te)nici *i normativi să

corespundă necesităţilor. 9in punct de vedere al nevoilor concrete+ această condiţie poate &i

satis&ăcută de un ansamblu de produse asemănătoare.

@ivelul calităţii unui produs 'n raport cu nivelul calităţii altor produse similare

2gradul de competitivitate5 poate &i caracterizat cu a8utorul indicatorului intagral al nivelului

de calitate 25 care poate &i calculatprin relaţia:

a

r

I Q

I =

'n care: 6 indicatorul integral al nivelului calităţiiG

a I ! indicatorul sintetic2comple05 al calităţii produsului apreciatG

r I ! indicatorul sintetic al calităţii produsului de re&erinţă.

ndicatorul sintetic al calităţii produsului apreciat *i de re&erinţă poate &i calculat prin

relaţia:

#

n

i i

i

I α =

=∑

'n care: i ! valorile indicilor de calitate+ care e0primă numeric anumite

caracteristici+ proprietăţi ale produsuluiG

iα ! ponderile indicilor 'n de&inirea calităţii2coe&icienţii de ponderabilitate+ importanţă5+ suma lor &iind egală cu #G

i 6 ia valori de la # la n+ reprezent'nd n criterii de apreciere.

entru evaluarea comparativă a nivelului calităţii produselor+ 'n cadrul

'ntreprinderilor pot &i &ormate grupe de e0perţi din r'ndul speciali*tilor de 'naltă cali&icare 'n

domeniul+ proiectării+ elaborării+ managementului calităţii produselor+ mar;etologi.

e baza aprecieriilor &ăcute de repondenţi2e0perţi5 ale caracteristicilor produselor

cercetate *i mărimea coe&icien*ilor de importanţă ai caracteristicilor respective se calculează

indicatorii sintetici ai calităţii &iecărui produs con&orm relaţiei:

#

I

n

i i i

i

I α =

=∑

unde: i 6 indicatorul competitivităţii te)nice 2calitative5.

Lalorile obţinute ale indicatorilor sintetici ai produselor cercetate pot &i comparate

'ntre ele sau 'n raport cu produsul de re&erinţă sau imaginea produsului ideal. În acest caz+ seapreciază indicatorul relativ al nivelului calităţii &olosind relaţia:

,#


22/110

a

t

r

I Q

I = sau

at

i

I Q

I =

unde: a I ! indicatorul sintetic al calităţii produsului apreciatG

r I ! indicatorul sintetic al calităţii produsului de re&erinţăG

i I ! indicatorul sintetic al calităţii produsului considerat ideal.

1ste evident că pe măsură ce valoarea lui se apropie de #+ nivelul calităţii

produsului cercetat se apropie de cel al produsului de re&erinţă sau de imaginea produsului

ideal+ iar 'n cazul c'nd e mai mare ca #+ produsul analizat depă*e*te+ după nivelul calităţii+

produsul de re&erinţă.

e l'ngă parametrii menţionaţi mai sus+ competitivitatea produsului depinde *i de

'ndeplinirea normativelor+ standardelor *i reglementărilor prevăzute pe &iecare piaţăconcretă+ pornind de la speci&icul naţional+ cultural+ social *i alţi &actori. 9e aceea+ la

calcularea indicatorului sintetic al calităţii+ trebuie să &ie luată 'n consideraţie măsura 'n

care produsul analizat corespunde parametrilor normativi pentru &iecare piaţă concretă+ 'n

acest scop &ăc'ndu!se corectarea cu a8utorul unui coe&icient normativ!con8unctural 2 β 5.

Acest coe&icient poate căpăta două valori: „"” 'n cazul 'n care parametrii normativi nu sunt

respectaţi *i „#” 'n cazul respectării acestora+ iar indicatorul sintetic al competitivităţii poate

&i calculat con&orm relaţiei:

#

2 I 5In

i i

i

I α β =

= ∑

9in relaţia de mai sus+ devine clar că valoarea nulă a indicelui 2 β "+ produsul nu

poate &i admis pe piaţă indi&erent de valoarea altor parametri5 indică pierderea totală a

competitivităţii măr&ii.

Cespectarea condiţiilor indicate mai sus 2corespunderea parametrilor te)nici

necesităţilor *i respectarea parametrilor normativi5 nu este su&icientă ca un produs să aibă

succes pe piaţă *i să &ie considerat competitiv+ deoarece mar&a trebuie plătită 'n limita

resurselor cumpărătorului. %umpărătorul caută să!*i satis&acă necesităţile c)eltuind suma

minimă pentru ac)iziţionarea *i utilizarea măr&ii. 9e accea+ a doua condiţie a cumpărării

este ca parametrii economici ai măr&ii+ apreciaţi prin nivelul c)eltuielilor cumpărătorului

potenţial pentru ac)iziţie *i pentru e0ploatare+ să nu depă*ească bugetul pentru satis&acerea

cerinţei date.%ostul utilizării măr&ii este determinat de preţul de cumpărare 2ac)iziţie5 2 #C 5 *i

c)eltuielile cumpărătorului pentru utilizare2e0ploatare5: c)eltuielile de transport p'nă la,,


23/110

locul utilizării 2 ,C 5+ impozitele plătite de proprietarul măr&ii 2 /C 5+ ta0ele vamale 2 4C 5+

c)eltuieli de asigurare 2 DC 5+ c)eltuieli de depozitare 2 -C 5 etc. Suma c)eltuielilor menţionate

reprezintă c)eltuielile total ale cumpărătorului. 1ste evident că ponderea celor două

componente 'n c)eltuielile totale 2pentru cumpărare *i e0ploatare5 este di&erită 'n &uncţie denatura produsului. Ast&el+ pentru un număr &oarte mare de bunuri de larg consum+

c)eltuielile totale se re&eră doar la preţul de cumpărare a măr&ii+ pe c'nd 'n cazul bunurilor

de utilizare productivă+ ponderea c)eltuielilor pentru e0ploatare poate &i mai mare sau mult

mai mare dec't cea a c)eltuialilor determinate de ac)iziţia produsului.

9eoarece ponderea anumitor componente 'n c)eltuielile totale de utilizare este

di&erită pentru compararea a două sau mai multe produse 2variante ale unui produs5 este

necesară calcularea indicatorului sintetic al competitivităţii economice al produselor+ pe

baza valorii absolute a acestor c)eltuieli *i coe&icienţilor de ponderabilitate ai &iecărei

componente a c)eltuielilor totale. %alculele pot &i e&ectuate con&orm relaţiei:

# # , ,I I Ie n n I C f C f C f = + +

unde:

e I !indicatorul sintetic al competitivităţii economiceG

iC ! valoarea componentei i 'n c)eltuielile totaleG

i f ! coe&icientul de ponderabilitate al componentei i.

Kin'nd cont de c)eltuielile totale de utilizare o 'ntreprindere producătoare poate să se

orienteze 'n scopul cre*terii competitivităţii produselor spre di&erite opţiuni strategice+ cum

ar &i:

• ridicarea nivelului calităţii *i menţinerea la acela*i nivel a preţului de v'nzare

sau c)eltuielilor necesare pentru e0ploatarea produsuluiG

• mic*orarea preţului de v'nzare sau c)eltuielilor necesare pentru e0ploatarea *i

menţinerea calităţii produsului la acela*i nivelG

• ridicarea nivelului calitativ concomitent cu mic*orarea preţului de v'nzare sau

a c)eltuielilor necesare pentru e0ploatarea produsuluiG

• ridicarea nivelului calitativ concomitent cu cre*terea neesenţială a preţului de

v'nzareG• ridicarea nivelului calităţii+ concomitent cu cre*terea corespunzătoare a

preţului de v'nzare.,/


24/110

%ompetitivitatea te)nică *i cea economică caracterizează posibilitatea unei

v'nzări reu*ite a măr&ii+ decizia de cumpărare răm'n'nd după consumator

e baza indicatorilor competitivităţii te)nice+ economice *i comerciale+ poate &i

determinat indicatorul global al competitivităţii unui produs &olosind relaţia:

I I I g t t e e c c I I I I β β β = + +

unde: g I ! indicator global al competitivităţii unui produsG

t I + e I + c I ! indicatori sintetici ai competitivitătii te)nice+ economice *i

comerciale a unui produsG

t β + eβ + cβ ! coe&icienţii de ponderabilitate a indicatorilor competitivităţii

te)nice+ economice *i comerciale 'n evaluarea competitivităţii globale a

produsului.

%ert este &aptul că at'ta timp c't 'ntreprinderile nu vor 'nvăţa să producă *i să

comercializeze bunuri competitive de calitate 'naltă *i la costuri mici nu vor putea concura

cu &irme străine at't pe piaţa interna c't *i e0ternă.

Strategia unei &irme trebuie să urmărească asigurarea unei poziţii competitive a

acesteia 'n cadrul instituţiei de pro&il. Avanta8ul competitiv al &irmei rezultă din modul 'n

care se realizează activităţile de mar;eting+ ceercetare+ dezvoltare+ aprovizionare+ producţie+

&inanţare etc. Modul de realizare a acestor activităţi determină un anumit nivel al costurilor

lor+ adică al costurilor generale la nivelul &irmei *i prin aceasta contribuie la plasarea &irmei

pe o anumită poziţie competitivă 'n cazul industriei.

1.$ Asigurarea copetitiit/0ii produsului ,i

căile de majorare a ei

În condiţiile actuale+ intervine necesitatea 'n sc)imbarea orientării *i criteriilor deevaluare a producţiei &abricate. rin competitivitate a produsului se sub'nţelege compararea

caracteristicilor lui calitative *i de preţ+ care asigură satis&acerea anumitei necesităţi a

consumatorului *i determină strict priorităţile produsului &aţă de cele ale concurentului.

1valuarea competitivităţii produsului 'ncepe de la determinarea scopului evaluării:

dacă este necesar de a determina poziţia produsului dat 'n comparaţie cu cele

analoage+ atunci este de a8uns de e&ctuat comparaţia lor după parametrii lor principaliG

dacă scopul cercetării este evaluarea perspectivelor de comercializare a

produsului pe o anumită piaţă+ atunci 'n cadrul analizei trebuie să &ie utilizată,4


25/110

in&ormaţia despre produsele de perspectivă care vor ie*i pe piaţă+ de asemenea

in&ormaţie despre standardele *i legislaţia 'n vigoare+ despre dinamica cererii

consumatorilor.

ndependent de scopurile cercetării+ evaluării de bază a competitivităţii este supusă

studierea condiţiilor de piaţă+ care trebuie să &ie petrecută periodic+ cum 'naintea elaborării

produselor noi+ a*a *i 'n procesul de realizare a ei. Scopul constă 'n evidenţierea acelui grup

de &actori+ care in&luienţează asupra &ormării cererii pe un anumit segment de piaţă:

sunt precăutate sc)imbările 'n cerinţele consumatorilor permanenţi a producţieiG

sunt analizate direcţiile de dezvoltare a elaborărilor similareG

sunt precăutate s&erele de utilizare posibilă a producţieiG

este analizat cercul cumpărătorilor permanenţi.

%ele spuse mai sus presupun „cercetarea comple0ă a pieţii”. 7n loc deosebit 'n

cercetarea pieţii o ocupă prognozarea pe o durată lungă de timp a dezvoltării ei. e baza

studierii pieţii *i a cumpărătorilor ei este aleasă producţia+ pe baza cărei se va e&ectua

analiza sau se vor determina cerinţele &aţă de produsul viitor+ iar mai departe se determină

nomenclatorul parametrilor+ ce vor participa la analiză.

În timpul analizei trebuie să &ie utilizate acelea*i criterii+ cu care operează

consumatorul+ 'n procesul alegerii produsului. 9upă &iecare din grupele de analiză se

e&ectuează compararea+ care arată 'n ce măsură ace*ti parametri sunt apropiaţi de parametrul

respectiv al necesităţii.

Analiza competitivităţii produsului 'ncepe de la evaluarea parametrilor normativi.

9acă cel puţin unul din ace*tea nu corespunde nivelului care este prevăzut de normativele *i

standardele e0istente+ atunci evaluarea de mai departe a competitivităţii produsului nu are

nici un sens+ independent de rezultatele comparaţiei după alţi parametri. În acela*i timp+

'ntrecerea normelor *i standardelor legislaţiei nu poate &i precăutată ca o prioritate a

produsului+ deoarece din punct de vedere al consumatorului aceasta este de multe ori inutil

*i nu măre*te valoarea de consum a produsului. 10cepţii pot &i cazurile+ c'nd cumpărătorul

este cointeresat 'n 'ntrecerea cărorva normative *i standarde din considerentele că acestea se

vor 'năspri pe viitor.

Se e&ectuează enumerarea indicatorilor de grup+ care 'n &ormă cantitativă e0primă

di&erenţa 'ntre produsele analizate *i necesitatea pe grupul dat de parametri *i permite de a&ace concluzii despre nivelul de satis&acere a necesităţii pe grupul dat. 1ste calculat

indicatorul integral+ care este utilizat pentru evaluarea competitivităţii produsului analizat,D


26/110

după toate grupele de parametri 'n 'ntregime.

Cezultatele evaluării competitivităţii produsului sunt utilizate pentru a &ace concluzia+

de asemenea pentru alegerea căilor de ridicare optimală a nivelului de competitivitate a

produsului *i pentru soluţionarea problemelor de piaţă.

Însă &aptul competitivităţii 'nalte a produsului este doar o condiţie necesară de

comercializare a produsului pe piaţă 'n volumele plani&icate. Trebuie de asemenea de luat 'n

consideraţie &ormele *i metodele deservirii te)nice+ prezentări publicităţii+ relaţiilor politico!

comerciale dintre ţări etc.

În rezultatele evaluării competitivităţii produsului pot &i 'ntreprinse următoarele căi de

ma8orare a ei:

sc)imbarea compoziţiei+ structurii materialelor utilizate 2a materiei prime *i a

materialelor+ a semi&abricatelor5 a materialelor aleatoare sau a construcţiei produsuluiG

sc)imbarea ordinii de proiectare a produsuluiG

sc)imbarea te)nologiei de &abricare a producţiei+ a metodelor de cercetare+ a

sistemului de control a calităţii de &abricare+ de păstrare+ transportare+ ambalare+

montare!instalareG

sc)imbarea preţului la produs+ la serviciile de deservire *i reparaţie+ la pieselede sc)imbG

sc)imbarea ordinii de comercializare a produsului pe piaţăG

sc)imbarea structurii *i a volumului de investiţii pentru elaborarea+

producerea *i comercializarea produselorG

sc)imbarea structurii *i volumului de &urnizări de cooperare pentru &abricarea

produsului *i preţurile la materialele de completare *i a componenţei &urnizorilor ale*iG sc)imbarea sistemului de stimulare a &urnizorilorG

sc)imbarea sistemului de import *i a producţiei importate.

Strategia ridicării calităţii produsului prezintă una din cele mai principale părţi componente a

strategiei &irmei. =biecte ale prognozării devin indicatorii calităţii produselor+ care cedează

indicatorilor similari ai produselor concurenţilor.

1) etape de ridicare a nielului calit/0ii dup/ 6


27/110

II. detreminarea scopurilor pentru per&ectarea permanentă a activităţii 'ntreprinderiiG

III. crearea organizaţiei+ care va lucra pentru realizarea obiectivelor propuse+ cre'nd

condiţii pentru determinarea problemelor+ alegerea proiectelor+ &orm'nd ec)ipele *i

aleg'nd coordonatorii necesariG

IV. crearea condiţiilor de studii tuturor anga8aţilor 'ntreprinderiiG

V. 'ndeplinirea proiectelor pentru soluţionarea problemelorG

VI. in&ormarea anga8aţilor despre succesele atinseG

VII. e0primarea mulţămirii pentru succesele obţinute &aţă de anga8aţii care au adus cel

mai mare aport 'n ridicarea nivelului calităţii produselorG

VIII. anunţarea rezultatelorG

IX. 'nregistrarea succeselorG

X. implementarea inovaţiilor+ care au &ost atinse pe parcursul anului+ 'n sistemele *i

procesele de producţie *i 'ntărindu!le poziţiile.

=apte factori ai succesului n copetitiitatea produsului%

#. concentrarea atenţiei asupra consumatoruluiG

,. concentrarea atenţiei asupra procesului *i rezultatelor luiG

/. managementul de participare *i de răspundereG

4. per&ectarea permanentăGD. problemele+ soluţionarea cărora depinde de muncitori+ trebuie să aibă ponderea nu mai

mare de ,"JG

-. e&ectuarea măsurărilorG

. consilii &uncţionale care să activeze permanent+ care să creze ec)ipe permanente de

comandă *i control a calităţii produselor.

,


28/110

Capitolul 2

Analiza te;nico-econoic/ a actiit/0ii de producere ,i a copetitiit/0ii

produc0iei la . A >ranzelu0a?

2.1 Caracteristica ntreprinderii.

9upa o perioadă de mai bine de 8umătate de veac+ a inceput dezvoltarea c't mairapidă cu pa*i grăbiţi a industriei mecanizate de pani&icaţie din ţara noastră. Ceconstruirea

unei vec)i brutării me*te*ugăre*ti din %)i*inău *i montarea primelor linii de producţie 'n

&lu0 au marcat 'n #34 'nceputul. =amenii au 'nceput să 'nveţe să 'mpletească 'n mod

armonios e0perienţa *i tradiţiile neamului cu tainele noilor te)nologii. Încetul cu

'ncetul+numărul 'ntreprinderilor de pro&il au crescut *i prin asocierea lor 'n capitală a &ost

creat %ombinatul de ani&icaţie+ la ,4 &ebruarie #3-". Fondarea acestuia a dat posibilitatea

centralizării serviciilor+ organizării unui birou de comandă ce determină cantitatea *i tipul

produselor pentru &iecare subunitate 'n parte+ pe baza solicitărilor din reţeaua comercială.

Cegimul de auto&inanţare impus a contriuit la mărirea volumului de producţie *i la

'mbogăţirea gamei sortimentale

Automatizarea intensivă+ 'n anii "+ a proceselor de producţie a devenit direcţia

prioritară+ av'nd drept e&ect 'mbunătăţirea condiţiilor de muncă *i ridicarea e&icacităţii de

producţie. Ast&el+ 'n baza introducerii te)nologiilor progresiste+ au &ost mecanizate procesele

de depozitare+ transportare *i dozare a materiei prime+ modul de preparare *i dospire a

aluatului+ coacerea p'inii+ 'n urma 'nlocuirii vec)ilor cuptoare cu altele noi de tip tunel+ cu

'ncălzire electrică+ a devenit posibilă *i crearea 'n toate 'ntreprinderile a unui mediu de

muncă adecvat din punct de vedere ecologic.

%a urmare a reconstrucţiei succesive a &abricilor nr. # *i nr. 4+ precum *i a construirii

noilor &abrici nr. ,+ nr. / *i de paste &ăinoase+ combinatul a devenit o 'ntreprindere modernă

a industriei de pani&icaţie din Cepublica Moldova.(a # iulie #33#+ combinatul devine 'ntreprindere de arendă+ iar la #D august #33D

„Franzeluţa” este trans&ormată 'n societate pe acţiuni cu proprietate mi0tă+ D-J din capitalul,


29/110

statutar constituind aportul statului. %ombinatul de pani&icaţie din %)i*inău „Franzeluţa” a

&ost 'nregistrat ca Societate pe acţiuni de către %amera 'nregistrării de Stat a Ministerului

Bustiţiei la #, septembrie #33D+ cu nr. de 'nregistrare #"4",-D-. Societatea pe Acţiuni de tip

desc)is %ombinatul de ani&icaţie din %)i*inău „Franzeluţa ”este &ondată 'n con&ormitate cu

(egea privind Societăţile pe Acţiuni+ (egea despre antreprenoriat *i 'ntreprinderi+ (egea cu

privire la privatizare+ %ontractul de &ondare *i alte acte legislative ale Cepublicii Moldova.

Scopul 'n&iinţării SA „Franzeluţa” 'l constituie activitatea de &abricare a p'inii+ a

altor produse de primă necesitate *i obţinerea venitului 'n baza acestei activităţi .

&A '(ranzeluţa) !es*ăoară următoarele genuri !e acti#ităţi%

producţia+ inclusiv aprovizionarea *i importul pentru producţie *i des&acere pe

piaţa internă *i e0ternă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială acerealelor+ a produselor de pani&icaţie *i pastelor &ăinoaseG

producerea + montarea + reglarea + reparaţia *i deservirea utila8ului pentru

industria alimentară + con&ecţionarea ambala8ului + materialelor conservante *.a.

materiale au0iliareG

'n realizarea obiectului de activitate+ combinatul e&ectuează di&erite operaţiuni

privind dezvoltarea+ modernizarea *i e0ploatarea capacităţii de producţie+

cumpărarea de active *i acţiuni+ avNnd dreptul de a cumpăra+ 'nc)iria sau

dobNndi prin alte mi8loace *i de a obţine orice drepturi+ privilegii sau orice

avanta8 asupra sau 'n legătură cu orice proprietăţi *i orice construcţii+ clădiri+

locuinţe+ ateliere+ magazine+ depozite+ capacităţi de producţie+ ma*ini+

ec)ipamente+ instalaţii+ motoare+ material rulant+ mi8loace auto *i orice

proprietate imobiliară sau drepturi de orice &elG

comercializarea cu ridicata *i amănuntul a produselor *i măr&urilor alimentare *inealimentare de orice &el prin magazine proprii sau 'nc)iriate+ concesionate sau

'n locuri special amena8ate 6 pieţe+ tNrguri precum *i 'n sistem ambulant+ prin

tonete+ rulote+ automagazine *i altele de acest &elG

prestări de servicii 'n domeniul:

! transportul de măr&uri *i persoane 'n tra&ic intern *i internaţionalG

! intermedieri mobiliare *i imobilare 'n sistem de comision sau consignaţie *ireprezentanţă comercialăG

! intermedieri *i cumpărări de active *i acţiuni de către acţionariG,3


30/110

! intermedierea cumpărării de active *i acţiuni de către acţionarii salariaţi *i

reprezentarea acestora &aţă de terţi 'n ast&el de acţiuni.

proiectarea *i acordarea asistenţei 'n reutilarea *i introducerea noilor te)nologii+

a utila8ului+ a proprietăţii intelectuale etc. tuturor persoanelor cointeresateG

operaţiuni de import!e0port+ e0clusiv cele prevăzute+ produse *i servicii+

operaţiuni specializate de comerţ e0terior 2leasing+ intermediere+ lo)n+ depozit+

magazine+ licitaţii+ cooperare+ ga8+ ipotecă+ barter+ reprezentanţă5+ precum *i

oricare alt gen de servicii de comerţ e0teriorG

pregătirea *i per&ecţionarea cadrelor + etc.

(a ora actuală+ această structură are o capacitate de /D" tone 'n ,4 de ore+ iar 'n

nomenclatorul sortimental &igurează: /D de denumiri 6 produse de pani&icaţie+ 4- denumiri

6 produse de co&etărie+ #D denumiri 6 paste &ăinoase.

(a ,- iunie #33+ %ombinatul capătă dreptul de a*i organiza o reţea proprie de

distribuţie+ cu unităţi comerciale de tip „Franzeluţa”. (a ora actuală+ 'n %)i*inău

&uncţionează ,, magazine de &irmă 6 #" mari *i #, mici+ a căror pondere la v'nzare

constituie ,, J din volumul de producţie.

În prezent 'n ora* 'n a&ară de %ombinatul de pani&icaţie+ e0istă *i un *ir de brutării

mici care produc produse de pani&icaţie. S. A „Franzeluţa” deţine o cotă 'nsemnată pe piaţa

din %)i*inău 6" J produse de patiserie+ pe piaţa covrigilor 6/3+D J.

Tabelul 2.1

"ista subdiiziunilor structurale ale organiza0iei

ubdiiziunea@aloarea relati/

6escrierea produselor ,i sericiilorAnga


31/110

ubdiiziunea@aloarea relati/

6escrierea produselor ,i sericiilorAnga


32/110

producereG te)nicăG &inanţeG comercială.

6irec0iile au*iliare sunt ur/toarele:• 8uridicG• cadreG• asigurarea calităţiiG• servicii de transportG• sectorul de construcţiiG• sisteme automatizate de dateG• gospodăria administrativăG• securitatea munciiG

ÎntrucNt acest tip de structură este simplu de 'nţeles+ el este u*or de aplicat 'n procesul

conducerii. Întotdeauna 'n vNr&ul unei ast&el de piramide se a&lă conducătorul colectiv *i

individual+ care e0ercită conducerea operativă+ iar la bază 6 se găsesc e0ecutanţii. Acest tip

de structură prezintă următoarele avanta8e:

Sistemele de comunicaţie + avNnd canale de legătură relativ scurte sunt rapide 'n

sens descendent *i ascendent+ acţionNnd cu e&icienţă mare.

rin numărul redus de membri+ autoritatea *i răspunderile sunt bine de&inite.

@u apare necesitatea solicitării speciali*tilor 'n stabilirea sc)emelor organizatorice+

acestea &iind destul de simple.

osibilitatea elaborării operative a celor mai corespunzătoare decizii+ cultivNnd *i

promovNnd spiritul de sinteză+ acesta constituie o bună *coală de &ormare a cadrelor de

conducere.

În acest sistem de organizare structurală &iecare *e& este obligat prin răspunderile sale

să cunoască+ evalueze+ optimizeze toate activităţile cerute de realizarea unui obiectiv. 10istă

'nsă *i unele dezavanta8e ale acestui sistem de organizare:

= circulaţie greoaie a in&ormaţiilor pe plan orizontal+ deoarece legăturile dintre

compartimentele situate la acela*i nivel nu se pot realiza decNt prin intermediul *e&ului

ierar)ic superior.

Pe&ul trebuie să aibă o pregătire multilaterală.

=rganigrama &irmei SA „Franzeluţa” este rectangulară verticală. Acest tip destructură reprezintă o construcţie gra&ică 'n care nivelurile ierar)ice sunt subordonate de sus

'n 8os+ iar legăturile ierar)ice sunt redate prin linii continue.

/,


33/110

!rganigraa 'ntreprinderii este următoare:

Inginerul - ,ef

ec0ia de producere ,ite;nic/

"aboratorul central

ec0ia construc0iicapitale

ec0ia securit/0ii ,iprotec0iei uncii

cazangeria

ericiulenergiticianului ,ef

"aboratorul deetrologie ,i te;nic/

electric/

ectorul de preg/tire aproducerii

ec0ia asigur/rii cuaterie ,i te;nic/

6irector ad


34/110

c;ipa de conducere a S. A ”Franzeluţa” e reprezentată de : 9irectorul ?eneral al

Asociaţiei + directorii &abricilor de pNine *i cei *ase manageri ai combinatului de pNine.

C+"C,-$/ : Soluţia organizatorică adoptată este e&icientă *i asigură perspectivă

care să menţină societatea 'n poziţia de leader 'n producţia de pNine.

&A 0(ranzeluţa) propune un sortiment #ast !e pro!use%

• 9i&erite sortimente de paine 2de grau+ de secara+ cu adaosuri &olositoare5G

• roduse de &ranzelărie *i patiserie 2c)ecuri+ rulade+ c)i&le si &ranzeluţe+ pesmeţi5G

• 7n sortiment bogat de paste &ăinoase 2spag)ete+ corni*oare+ &idea+ tăiţei+ &igurine5G

• = gama larga de produse de co&etarie: torturi+ pra8ituri+ rulade+ inclusiv produse din

va&e G

• $omboane si &igurine din ciocolată G

• roduse de covrigărieG

• Turte dulci+ biscuiăi+ c)ecuri+ urec)iu*eG

• roduse de preparare rapidă 2aluat rapid congelat+ muesli+ semi&abricat pentru blinii

si blinele+ cvas uscat de p'ine5G

• roduse de sarbatori 2cadouri de pa*ti+ de crăciun+ de anul nou5G

• $io0id de carbon alimentar in stare gazoasă si solidă.

Atelierele e0perimentale mecanice acordă 'ntreprinderilor de pani&icaţie+ co&etărie *i

paste &ăinoase urmatorele servicii: reutilarea secţiilor de producere+ revizii te)nice *i

reparaţii capitale a utila8ului+ a8utor te)nic+ lucrări de montare *i asamblare. (a &el+ aici se

&abrică utila8 nestandardizat+ gratare+ mangaluri+ u*i *i gratii din metal+ piese de sc)imb

pentru repararea utila8ului.

%on&orm datelor de mai 8os u*or observăm &aptul ca sortimentul de produse a'ntrprinderii S.A „Franzeluţa” este destul de mare+ iar dinamica lui ne arata cre*terea anuală

a sortimentului ceea ce ne demonstreaza &aptul ca 'ntreprinderea tinde să creeze *i să

lărgească an de an produse noi+ &apt care bucura mai ales cumpărătorii c't *i producătorul 6

ast&el &ăc'nd concurenţă.

/4


35/110

Tabelul 2.2

$n*ormaţie pri#in! !inamica sortimentului pe anii 2124 la ntreprin!ere%

6enuirea subdiiziunii Du/rul sortientului

2))1 2))2 2))3 2))$

Erupa: Pine ,i produse de

panifica0ie

'ine de secar # #- ,, ,4

'ine de & de % , , / ,, ,'ine de & de % # # D ,/ #'ine de & de %HS #" 3 3 3rod de patis din & de %, # #rod de patis din & de %# #" #, 3 rod de patis din & de %HS #3 ,# ,# ,4%ovrigei ,4 ,, , ,#roduse de cozonac D 34 3/ 3#esmeţi+ &riganele #/ #D #, ,"'ine *i prod dietice # # , ,ateuri+ plăcinte -

Total pe grupă: 1() 2)% 2)( 2)(Erupa: Produse de cofet/rie

Turte dulci ," , , ,D$iscuiţi #/ #D ," #-Torte " -D -

@apoletane / / /3 4"ră8ituri ,4 ," ," ,/%)ecsi #3 ,D /" /#Culade - - 3 ##9ulciuri orientale DAlte produse ,3 4, 4- 4/

%iocolate *i prod din ciocolate 4 ,, ,D /"Total pe grupă: 23) 2%' 3)( 311Erupa: Produse de paste f/in/

Fidea , , , ,Tăiţei , , , /aste &ăin &iguri / / - %orni*oare # # , /Total pe grupă: ' ' 1& 21Erupa: Cereale altfel prelucr

%ereale alt&el prelucrate - / DTotal pe grupă: % 7 3 &Erupa: 5iez de nuci

5iez de nuci , # # #Total pe grupă: 2 1 1 1Erupa: /in/ de pese0i

/in/ de pese0i # # # #/D


36/110

6enuirea subdiiziunii Du/rul sortientului

2))1 2))2 2))3 2))$

Total pe grupă: 1 1 1 1otal pe grupe: $37 $(1 &3& &$3

%on&orm datelor de mai sus u*or observăm &aptul ca sortimentul de produse a'ntreprinderii S.A „Franzeluţa”este destul de mare+ iar dinamica lui ne arata cre*terea anuală

a sortimentului ceea ce ne demonstreaza &aptul ca 'ntreprinderea tinde să creeze *i să

lărgească an de an produse noi+ &apt care bucura mai ales cumpărătorii c't *i producătorul 6

ast&el &ăc'nd concurenţă.

rincipalii &urnizori ai combinatului de pani&icatie S.A „Franzeluta” sunt urmatorii:

• S.A „(actis”2r. Ciscani5 6 aprovizionarea intreprinderii cu cascavalG

• Fabrica de dro8dii 6 aprovizionarea intreprinderii cu dro8diiG

• Suzzu;er Moldova 6 aprovizionarea intreprinderii cu za)arG

• SC( „=leatera” 6 aproivizionarea intreprinderii cu uleiG

• Firmele „Santa &arina”+ „Macinatorul”+ „7zina (e0eni” 6 aprovizioneaza

intreprinderea cu &aina.

2. 2 Analiza indicatorilor de baz/ ai actiit/0ii de producere a ntreprinderii n

dinaic/+ pe perioada anilor 1((( - 2))$

9inamica indicatorilor de bază ai activităţii de producere a 'ntreprinderii 'n dinamică+

pe perioada anilor #3336,""4 este prezentată 'n tabelul ce urmează:

Tabelul 2.3

6inaica indicatorilor te;nico-econoici la . A Franzelu0aF

9enumirea

indicatorilor 7Hm

1((( 2))) 2))1 2))2 2))3 2))$

/-


37/110

9in tabelul ,./ „9inamica indicatorului te)no!economici pe perioada #333 ! ,""4 la

S. A. „Franzeluţa> se pot &ace următoarele concluzii:

Lenitul din vNnzări *i volumul producţiei 'n preţuri curente pe parcursul ultimilor

*ase ani sunt 'n cre*tere *i s!au dublat 'n ,""4 'n comparaţie cu #333+ cre*tere datorată

cre*terii nivelului preţurilor la producţia 'ntreprinderii *i mai puţin datorită cre*terii

cantitativă a vNnzărilor.

%ostul vNnzărilor a crescut 'n anii #333 p'nă 'n ,"", 'ntr!un temp mai lent+ după care

'n anii ,"",!,""4 se observă o cre*tere mai mare+ &apt ce a cauzat cre*terea de ,+- ori a

pro&itului 'n ,"", &aţă de ,""#. În ,""4 costul vNnzărilor a crescut brusc &aţă de ,""/ de #+4

ori+ pe cNnd venitul din vNnzări a crescut doar de #+/ ori+ din cauza că 'ntreprinderea a

su&erit pierderi de aproape 3 milioane lei 'n urma cre*terii preţurilor la materia primă+ la

resursele energetice pe de o parte+ *i din cauza imposibilităţii ma8orării preţurilor !

reglamentate de stat pe de altă parte.

%)eltuielile la # leu producţie mar&ă după o cre*tere 'n ,""" &aţă de #333 s!au

menţinut 'n următorii ani datorită c)eltuielilor mari suportate de 'ntreprindere 'n activitatea

operaţională ceea ce e0plică pierderile suportate de S.A „Franzeluţa> 'n anul ,""/.

Se observă bine că numărul personalului c't *i productivitatea au tendinţă de cre*tere+ceea ce arată că 'ntreprinderea este bine aprovizionată cu personal an de an+ iar

productivitatea muncii se ma8orează anual datorită liniilor moderne de care dispune &abrica

c't *i de personalul bine cali&icat.

Centabilitatea vNnzărilor+ rentabilitatea economică *i rentabilitatea &inanciară au avut

un ritm stabil de cre*tere pNnă 'n anul ,""/+ după care timp de un an toate rentabilităţile

scad brusc+ ca mai apoi 'n anul ,""4 să se restabilească c't de c't după pierderilor su&erite pe

parcursul anului precedent.

Centabilitatea economică este mai mare ca nivelul in&laţiei+ iar rentabilitatea

&inanciară este mică.

/


38/110

2.2.1 6inaica oluului de produc0ie n e*presie natural/ pe anii 1(('-2))$.

9inamica volumului de producţie 'n e0presie naturală caracterizează mai bine

evoluţia activităţii 'ntreprinderii *i este prezentată 'n tabelul ce urmează:

Tabelul 2.4

6inaica oluului de produc0ie n e*presie natural/ 9tone:

Tipuri de produse 1((' 1((( 2))) 2))1 2))2 2))3 2))$

'ine *i produse

pani&icaţie43D -//4 4"-, 44/D" 43/-, D-3" -#D/

roduse de

co&etărie,"" ,"4, ,,# ,"-3 ,,-/ ,3", //4#

aste &ăinoase 3,4 -3 DD#, 3-34 3"4 "4D "-

Făină de pesmeţi D ,D ,/ ,# 4- 4- DD

S.A >Franzeluţa> este cel mai mare producător din sectorul produselor de pani&icaţie

*i deţine circa -" J din piaţa municipiului %)i*inău *i ," J din piaţa Cepublicii Moldova.

Sectorul de pNine este concretizat printr!un consum relativ constant+ apro0imativ 34

;g. de pNine anual pe cap de locuitor.roducerea pNinii 'n sectorul dat are o tendinţă de descre*tere 2 'n ultimii D ani s!a

diminuat cu circa /" J5+ deoarece a crescut procentul de coacere a pNinii 'n condiţii de casă+

iar la S.A >Franzeluţa> volumul de producţie a pNinii a scăzut cu , J *i din cauza apariţiei

unui număr mai mare minibrutării+ care &ac concurenţă &abricilor mari. 7nele din cauzele

descre*terii volumului de producţie a pNinei:

Q opulaţia rurală are plantaţii cerealiere+ coacerea 'n condiţii de casăG

Q Migrarea populaţiei din motive politice economice *i sociale! 'n prezent

aproape un milion de persoane din Moldova lucrează peste )otarele eiG

Q Sc)imbări 'n structura industriei de pani&icaţie! 'n ultimii ani au apărut mulţi

producători mici. 1i sunt mai &le0ibili &aţă de cerinţele consumatorilor+ sunt mai aproape de

ei+ au costuri mai reduse 2 cu ," J ! rezultat al evaziunilor &iscale5+ dar+ de obicei+ calitatea

*i sortimentul producţiei acestora este in&erioară &aţă de calitatea *i sortimentul producţiei

S.A „Franzeluţa>.rodusele de co&etărie. Lolumul de producţie a lor are o tendinţă de cre*tere+ 2cu DD

J 'n ultimii - ani5+ cre*tere datorată ma8orării e0portului 'n această perioadă+ pe piaţa locală

/


39/110

volumul vNnzărilor rămNnNnd acela*i de*i 'ntreprinderea propune un sortiment &oarte mare+

mereu 'n cre*tere+ producţie de calitate 'naltă *i proaspătă mereu.

%auza cre*terii &oarte lente a volumului de producţie a produselor de co&etărie este

concurenţa mare 'n domeniu a producătorilor locali *i plus producţia importată.

aste &ăinoase. Lolumul de producţie 'n ,""4 &aţă de #33 a crescut nesemni&icativ+

cu 4 J+ de*i pe parcursul perioadei au avut loc cre*teri mult mai mari.

e piaţa pastelor &ăinoase este &oarte multă producţie de import+ c)eia menţinerii+

produselor date a S.A >Franzeluţa>+ pe piaţă &iind preţurile mai 8oase sau la acela*i nivel+ iar

calitatea &iind la un nivel 'nalt. Se observa bine ca volumul de producţie a pastelor &ainoase

are tendinţa de cre*tere pina in ,""" cind acesta descre*tere brusc+ ca mai apoi in ,""# sa

creasca cu un temp pronuntat+ iar volumul de producţie a &ainei de pesmeţi are tendinţa de

cre*tere+ mai ales in ,"", volumul de productie s!a ma8orat de , ori.

2.2.2 Ponderea principalelor tipuri de produse n oluul de produc0ie n

e*presie natural/ ,i n oluul de produc0ie n e*presie aloric/ pe anul 2))$.

Tabelul 2.5

Ponderea produselor n oluul de produc0ie

ipuri de produse 7Hm'ine *i prod.

de pani&icaţii

rod.de

co&etărie

aste

&ăinoaseAltele

Lolum. de prod. 'n unit

naturaleTone 4-44" ,,/ 3"4 "

onderea prod. L 'n unit.

naturaleJ 3+- 4+ #D+- "+#

Lolum. de prod. 'n unit.

valoriceMii lei #D#34# /DD# ,3,"# #44/

onderea produs. 'n L 'nunit. valorice

J -4+ #-+4 #,+D -+/

9in tabelul de mai sus observăm că pNinea *i produsele de pani&icaţie de*i deţin 3+-

J din volumul de producţie 'n unităţi naturale au o pondere de -4+ J 'n volumul de

producţie 'n e0presie valorică.

rodusele de co&etărie de*i au o pondere de 4+ J 'n volumul de producţie 'n

e0presie naturală au pondere de #-+4 J 'n volumul de producţie 'n e0presie valorică.

/3


40/110

2.2.3 6inaica ,i structura capacit/0ilor

S.A ”Franzeluţa” dispune de capacităţi mari de producţie &iind cea mai mare

'ntreprindere de pani&icaţie din Cepublica Moldova.

rezentarea capacităţilor de producţie a 'ntreprinderii pe tipuri de produse pe

perioada anilor ,""" ! ,""4 este dată 'n tabelul ce urmează:

Tabelul 2.6

Analiza capacit/0ilor de produc0ie a .A Franzelu0aF pe perioada an. 2))) G 2))$.

Anii 2))) 2))1 2))2 2))3 2))$

9enumirea

tipului de

produse

% Tone

pe an

7cp

J

% Tone

pe an

7cp

J

%

Tone pe

an

7cp

J

%

Tone pe

an

7cp J

%

Tone pe

an

7cp

J

'ine *i

produse de

pani&icaţie

#,,/-" 4,+4 #"4D, 4+/ #"/#/3 --+ 4"3 -+ 4## --+

roduse de

co&etărie-/3" /3+, D, D#+" 4#4, D/+/ 4,4, -+/ 4,4- D/+/

aste

&ăinoase #"4 3/+, #"4"" /+4 #"3 -+, #/D," D,+# #/D# -+,

otal #,",-" 4-+ ##",-" D"+ #,#D" --+, 3#4# ,+ 3## --+#

unde: % ! capacitatea de producţieG

7cp ! coe&icientul de utilizare a capacităţii de producere.

rincipalii &actori care determină capacitatea de producţie la S.A „Franzeluţa”:

! factorii direcţi"

1. nivelul de utilizare a capacităţii condiţionat de aprovizionarea cu materie

primăG

2. productivitatea utila8ului 2cu c't este mai mare cu at't este mai mare

capacitatea de producţie *i program a de producţie5G

3. timpul+ etc.

! factorii indirecţi"

#. calitatea materiei primeG,. cali&icarea muncitorilorG

/. starea &izică *i morală a utila8uluiG4"


41/110

4. te)nologia utilizată 2 metodele te)nologice intensive sporesc capacitatea de

producţie5+ etc.

2.2.$ Analiza profitabilit/0ii

ndicatorii pro&itabilităţii permit de a observa situaţia 'ntreprinderii+ adică rezultatul

activităţii sale. 9eci+ 'n tabelul de mai 8os vor &i enumaraţi indicatorii di&eritor tipuri de

activităţi ale 'ntreprinderii.

Tabelul 2.

6inaica indicatorilor profitabilit/0ii ai .A >ranzelu0a? pe anii 2)))-2))$

9enumirea indicatorilor ,""" ,""# ,"", ,""/ ,""4

1 2 3 $ &

L'nzări nete ,DD# ,-3"-D ,/,/4 ///# 4,"3

%ostul v'nzărilor ,#-3D" ,#3,4" ,##/- ,34, /D33/-ro&it brut /-3 43,D -#/3+

Documents

anexa teză