Teza Contabilitate

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………….........................2

Capitolul I. Noţiuni generale privind venituirile întreprinderii

1.1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea veniturilor..............................................................7

1.2. Aspecte teoretice privind evaluarea şi recunoaşterea veniturilor...........................................12

Capitolul II. Evidenţa veniturilor întreprinderii

2.1. Evidenţa veniturilor din activitatea operaţională....................................................................18

2.2. Evidenţa veniturilor din activitatea neoperaţională................................................................31

2.3. Modificările în SNC „Venituri”..............................................................................................43

Capitolul III. Analiza veniturilor din vânzări

3.1. Aprecierea generală şi evoluţia venitului din vânzări în dinamică………………………….48

3.2. Analiza factorială a veniturilor din vânzări…………………………………………………52

3.3. Analiza veniturilor din vânzări în corelaţie cu capacitatea de producţie……………………55

Concluzii…………………………………………………………………………………….......57

Bibliografie……………………………………………………………………………………...59

Anexe…………………………………………………………………………………………….62

1

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei cercetate. Viabilitatea întreprinderii în condiţiile

concurenţiale d epiaţă, rezultatele acesteia obţinute în procesul desfăşurării activităţii economico-

financiare, depind în modesenţial de deciziile manageriale argumentate şi adecvate situaţiilor,

împrejurărilor.

„Mulţi oameni consideră profiturile ca reprezentând un surplus inutil şi nejustificat din

punct de vedere economic, însuşit de factorii de producţie. Asemenea păreri sunt alimentate de

inegalităţile care se formează in timp între diferitele grupuri sociale pe baza veniturilor asigurate

din profit”. (Paul A. Samuelson)

La etapa actuală noţiunea de rezultate financiare are o însemnatate deosebită pentru

utilizatorii de informaţii. Anume în baza studierii raportului financiar, care conţine informaţia

amplă privitor la contabilitate, structura cheltuielilor şi veniturilor obţinute într-o anumită

perioadă de gestiune, se iau decizii privind continuitatea sau stoparea activităţii. Organizarea şi

desfăşurarea activităţii economice trebuie să fie, utilă, adică să răspundă unor nevoi reale ale

societăţii, şi rentabilă, asigurând pe lîngă acoperirea cheltuielilor obţinerea de profit. Pentru a

putea determina şi evidenţia sursele de obţinere a profitului întreprinderile ţin evidenţa stricta a

veniturilor şi cheltuielilor care ocupă unul din cele mai importante sectoare de evidenţă la

întreprindere.

În condiţiile economiei de piaţă activitatea oricăror înreprinderi generează diverse tipuri

de venituri şi cheltuieli. Informaţiile aferente veniturilor şi cheltuielilor sunt furnizate de

contabilitate şi servesc drept bază pentru calcularea obligaţiilor fiscale, elaborarea bugetelor

întreprinderii, luarea deciziilor manageriale şi economice.

Contabilitatea veniturilor întreprinderii este unul dintre cel mai important şi dificil sector

de evidenţă în contabilitatea oricărei entităţi. În cadrul sectorului de evidenţă nominalizat se

formează un şir de indicatori financiari (cifra de afaceri, profitul brut, venitul şi rezultatul

financiar) care servesc drept bază pentru determinarea obligaţiilor fiscale, elaborarea bugetelor

întreprinderii, luarea deciziilor manageriale şi economice, iar prin intermediul rezultatului

financiar se permite analiza veniturilor unităţii economice, astfel fiind necesar pentru evaluarea

activităţii anterioare, prezente şi pentru prognozarea activităţii viitoare a entităţii. În exactitatea şi

oportunitatea calculului indicatorilor enumeraţi sunt cointeresate toate categoriile de utilizatori ai

rapoartelor finaciare.

Scopul şi sarcinile cercetării. Prezenta lucrare de diplomă are ca scop aprofundarea

cunoştinţelor privind contabilitatea veniturilor şi a rezultatului financiar în baza analizei ţinerii

contabilităţii în cadrul S.A. „M.I.F.”. Aceasta se referă, în special, la contabilitatea veniturilor

care, după metodologia şi mecanismul de realizare, este unul dintre cele mai importante şi 2

dificile sectoare de evidenţă a oricărei întreprinderi. Astfel, scopul cercetării ştiintifice s-a propus

a fi atins prin soluţionarea următoarelor sarcini de bază:

- definirea noţiunilor generale privind veniturile întreprinderii;

- examinarea modului de recunoaştere şi evaluare a veniturilor;

- specificarea particularităţilor şi fundamentarea căilor de perfecţionare a contabilităţii veniturilor

entităţii în cauză;

- ajustarea veniturilor înregistrate eronat în cursul perioadei de gestiune curente;

- aprecierea consecinţelor fiscale ale faptelor ecomomice generatoare de venituri;

- generalizarea şi prezentarea informaţiei privind veniturile în rapoartele financiare ale

întreprinderii.

În studierea aprofundată a stării evidenţei bazelor teoretice, metodologia contabilităţii

veniturilor S.A. „M.I.F.”, este fundamentarea direcţiilor principale de perfecţionare a acesteia în

conformitate cu cerinţele economiei de piaţă, în depistarea deficienţelor şi elaborarea

propunerilor în contextul ameliorării evidenţei procesului de realizare.

Baza ştiinţifico-metodologică a tezei au constituit-o conceptele, propunerile, publicaţiile,

experienţa şi cunoştinţele vaste ale îndrumătorilor contemporani din domeniul contabilităţii,

precum: A. Nederiţă, I. Balan, V. Palii, I Pîntea, A Pop, N. Ţiriulnicova, V. Ţurcanu, N. Feleagă,

M. Epuran ş.a.

Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaţionale aferente veniturilor întreprinderii

S.A. „M .I.F.”.

Societatea pe acţiuni ,,M.I.F.” este o întreprindere de tip închis şi îşi desfaşoara

activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare. Denumirea completă: Societatea pe Acţiuni

de tip închis „M.I.F”, cu numărul de identificare de stat şi codul fiscal 1002600021802, data

înregistrării de stat 05.10.1994, având sediul str-la Studenţilor 2/4, mun. Chişinău, RM, MD-

2020.

Capitalul social al entităţii constituie 667600 lei.

Întreprinderea este persoană juridică, are conturi curente în valută naţională şi în valută

străină, poate încheia contracte din numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi reclamant şi

pârât în istanţa de judecată. Termenul de activitate a întreprinderii este nelimitat.

S.A, „MIF” este creată în urma înregistrării la Camera Înregistrării de Stat din 5

octombrie 1994. SA „MIF” activează în baza licenţii numărul 034766, eliberată pe 4 iunie 2010,

valabila pe 5 ani. Întreprinderea activează conform legislaţiei. (anexa 1)

Întreprinderea se ocupa cu comercializarea angro şi cu amănuntul a următoarelor

produse şi materiale:

- lemn din specii de conifere şi foioase: brad, stejar, frasin, cireş, cu umiditate naturală;

3

- uşi interioare de MDF, uşi metalice de exterior;

- parchet laminat;

- materiale de construcţii, şi sisteme de încălzire.

Pe parcursul a 18 ani de funcţionare, S.A. „MIF” şi-a creat un cerc fidel de cumpăratori,

numărul cărora creşte permanent. S.A. „MIF” dispune de utilaj tehnic modern ceea ce oferă

posibilitatea de a înregistra noi performanţe în cadrul întreprinderii, oferirea produselor cît mai

calitative şi satisfacerea clienţilor, ceea ce este scopul primordial al fiecărei întreprinderi.

Politica de contabilitate a întrepriderii SA „MIF” este creată conform:

- Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, intrată în vigoare la 10.01.2008;

- Planului de conturi ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor (aprobat de Ministerul

Finanţelor prin ordinal nr.174 din 25 decembrie 1997); Contabilitatea la S.A. „MIF” se ţine în

forma automatizată, cu ajutorul programei 1-C.

Politica de contabilitate este o parte importantă a organizării întreprinderii şi trebuie să fie

elaborată de fiecare întreprindere care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de tipul

de proprietate sau forma juridică a acesteia. În fiecare an politica de contabilitate este revizuită şi

aprobată. La S.A. „MIF” în perioada ultimilor ani nu au fost schimbări esenţiale în politica de

contabilitate.

Tabelul 1.1.

Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice a entităţii S.A. „MIF”

Nr.crt.

Indicatori Anul precedent

2012

Anul curent 2013

Abaterea absolută

(+/-)

Ritmul creşterii

(%)1. Venit din vînzări, mii lei 20465899 15442663 -5023236 -24,542. Costul vînzărilor, mii lei 16676519 12851169 -3825350 -22,943. Profitul brut, mii lei 3789380 2591494 -1197886 -31,614. Rezultatul din activitatea

operaţională, mii lei837027 1116137 279110 33,34

5. Profitul pînă la impozitare, mii lei

895384 997852 102468 11,44

6. Profitul net (pierdere), mii lei 846981 878470 31489 3,72

7. Alte venituri operaţionale, mii lei

383499 411848 28349 7,39

8. Rezultat din activitatea de investiţii: profit (pierdere), mii lei (621-721)

176059 193 -175866 -99,89

9. Rezultat din activitatea financiară: profit (pierdere), mii lei (622-722)

-117702 -118478 -776 -0,66

10. Rentabilitatea vînzărilor, % (rd.3:rd.1)x100%

18,51 16,78 -1,73 -9,34

Sursa: Raportul financiar pentru anul 2013 (Anexa 2)

4

RVV = PBVV

∗100 %

Analizând datele din tabel, se observă o diminuare a activităţii economico – financiare a

entităţii S.A. “MIF”. Aceasta se datorează diminuării profitului brut care are o tendinţă negativă

de micşorare cu un ritm de creştere de 31,61% în 2013 faţă de anul precedent ceea ce reprezintă

o scădere cu 1197886 lei, negativ a influienţat şi scăderea activităţii de investiţii care prezintă în

anul 2013 (193 lei) faţă de anul precedent (176059 lei) o diminuare cu 175866 lei, ceea ce

prezintă un ritm de creştere de 99,89 %.

La entitatea S.A. „MIF” venitul din vânzări s-a micşorat în anul 2013 faţă de anul

precedent cu 50232365439 lei, sau cu 24,54 %, acest fapt fiind apreciat negativ pentru activitatea

entităţii. Concomitent s-a diminuat şi costul vânzărilor cu 3825350 lei.

Din calculele efectuate se observă că în anul 2012 rezultatul din activitatea operaţională

avea valoarea de 837027 lei, iar în anul 2013 acest indicator are o tendinţă pozitivă de creştere

pînă la 1116137 lei, adica a crescut cu 279110 lei. Această majorare se apreciază pozitiv,

deoarece semnifică că S.A. „MIF” are rezultat financiar pozitiv din activitatea sa de bază.

Aceasta se datorează majorării volumului profitului net, precum şi rezultatului din activitatea de

investiţii.

Din tabel se observă că în perioada analizată, entitatea a obţinut profit până la impozitare,

înregistrînd o creştere în anul 2013 faţă de anul precedent cu 102468 lei.

Astfel, analizând în general dinamica şi structura celor mai importanţi indicatori ai

activităţii economice a entităţii S.A. „MIF”, autorul concluzionează că entitatea se află la o etapă

stabilă în dezvoltarea sa, dar cu perspective de ameliorare a situaţiei pe viitor prin micşorarea

costurilor de producere, cucerirea noilor segmente de piaţă, producerea unor produse mai

rentabile.

Rentabilitatea vânzărilor s-a diminuat în anul 2013 faţă de anul 2012 cu 9,34 %. Acest

indicator arată că entitatea dată nu are capacitatea de a obţine profit din activitatea comercială.

Aceasta ne dă motiv de a considera că în scurt timp rentabilitatea vînzărilor nu va atinge nivelul

de jos al intervalului admisibil.

Din analiza indicatorilor activităţii economice, putem face concluzia că entitatea SA

“MIF” a înregistrat în anul 2012 indicatori mai puţini favorabili decât în anul 2011, totodată,

situaţia economică poate fi caracterizată ca una nefavorabilă activităţii, iar conducerea entităţii,

ar trebui să depună eforturi întru majorarea veniturilor şi micşorarea cheltuielilor entităţii.

Volumul şi structura lucrării. Scopul şi sarcinile cercetării au prefigurat structura

lucrării, care constă din introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, lista surselor

bibliografice, anexe.

5

Capitolul I „Noţiuni generale privind veniturile întreprinderii”, capitol în care se analizează

componenţa, caracteristica şi clasificarea veniturilor întreprinderii, se studiază aspectele teoretice

privind evaluarea şi recunoaşterea veniturilor.

Capitolul II „Evidenţa veniturilor întreprinderii”, în care este analizată evidenţa veniturilor

din activitatea operaţională, precum şi evidenţa veniturilor din activitatea neoperaţională. De

asemenea, sunt determinate modificările în SNC „Venituri”. e evoluţia ISD în Republica

Moldova, pe parcursul ultimilor zece ani, evidenţiind influenţele care le-au avut asupra

dezvoltării ţării, precum şi efectele potenţiale ale ISD în condiţiile actuale ale Republicii

Moldova, adică pe care le-ar avea în urma unui influx masiv în ţară şi folosire a lor cu maxim

eficienţă şi raţionalitate.

Capitolul III „Analiza veniturilor din vânzări”, capitol în care se face aprecierea generală şi se

stabileşte evoluţia în dinamică a veniturilor din vânzări, se realizează analiza factorială a

veniturilor din vânzări şi se determină veniturile din vânzări în corelaţie cu capacitatea de

producţie.

În Concluzii şi recomandări sunt formulate concluziile generale şi recomandările

elaborate asupra temei studiate, reflectă particularităţile şi direcţiile de perfecţionare a

contabilităţii veniturilor întreprinderii, cuprinde un spectru larg de căi de optimizare, de

asemenea problemele cu care se confruntă întreprinderea la etapa actulă şi unele lacune întîlnite

în modalitatea de activare a întregului proces economic precum şi aspectele metodologice

generale ale contabilităţii elementelor specificate.

6

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND VENITURILE

ÎNTREPRINDERII

1.1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea veniturilor

Venitul reprezintă fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul

activităţilor obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează în creşteri ale

capitalului propriu, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea participanţilor la acest

capital propriu.

După opinia cercetătorului Alexandru Nederiţă, veniturile reprezintă ccreşteri ale

avantajelor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări/creşteri

ale activelor, sau diminuări/stingeri ale datoriilor, care au influenţat rezultatul net

(profitul/pierderea) al anului de gestiune curent. [1]

Prin afluxuri globale de avantaje economice se înţeleg încasările primite sau care

urmează să fie primite din vânzarea mărfurilor (produselor), prestarea serviciilor şi din alte

operaţiuni efectuate în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii.

Veniturile se exprimă sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor. De exemplu,

veniturile din vânzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) sunt exprimate ca majorare de

mijloace băneşti primite şi/sau creanţe majorate, iar veniturile din livrările de mărfuri (produse,

servicii) în contul procurării altor active – ca diminuare de datorii aferente facturilor comerciale.

Cuantificarea măsurării în care unitatea economică este sau nu rentabilă, se manifestă

concret în urma estimării operaţiunilor efectuate la întreprindere, a cheltuiellilor şi veniturilor.

Conform Standardului Naţional de Contabilitate 18 „Venitul”, „venitul reprezintă afluxul global

de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, rezultat în procesul activităţii ordinare a

întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la

creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor de la contribuţiile proprietarilor

întreprinderii”. [2]

Venitul ca categorie economică reflectă profitul curat obţinut în procesul activităţii de

producţie Din punct de vedere economic venitul este diferenţa dintre încasări şi plăţi, dar din

punct de vedere gospodăresc acesta este diferenţa dintre starea patrimoniului întreprinderii la

începutul şi sfârşitul perioadei.

Venitul calculat în scopuri contabile nu reflectă rezultatul real a activităţii întreprinderii,

ceea ce a adus la diferenţierea dintre noţiunea de beneficiu contabil şi economic. Primul este

rezultatul realizării mărfurilor şi serviciilor, a doua – rezultatul circulaţiei capitalului.

1. Venitul este diferenţa pozitivă dintre veniturile întreprinderii comerciale, înţelese ca sporire a

valorii totale de evaluare a activelor ei, însoţite de mărire de capital a proprietarilor, cheltuielilor

7

ei, concepute ca scăderea valorii totale evaluate a activelor, însoţite de micşorarea capitalului

proprietarilor, cu excepţia rezultatelor operaţiilor legate de modificarea intenţionată a capitalului.

2. Venitul – este o creştere sau micşorare de capital propriu, ce are loc în perioada curentă.

Ambele definiţii au dreptul la existenţă, însă din punct de vedere practic, adică, calculul

venitului, anume definiţia a doua este mai preferabilă. Ideia de a evidenţia venitul contabil şi

economic aparţine lui David Solomon. Iată cum arată definiţia lui:

Venitul contabil + modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada

raportată - modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada precedentă +

modificările în afară de realizare a valorii activelor în perioada viitoare = Venitul economic.

David Solomon a reieşit din următorul punct de plecare precum că concepţia de venit este

necesară pentru următoarele activităţi:

1. calculul impozitelor

2. apărarea creditorilor

3. pentru alegerea politicii de investiţie

Definiţiile veniturilor prevăzute în reglementările contabile naţionale actuale au fost

formulate la etapa iniţială a reformei contabilităţii care, în Republica Moldova, a derulat în anii

1996–1997, au un caracter general, necesită unele precizări şi completări. Această necesitate

derivă şi din faptul, că în normele contabile internaţionale, în literatura de specialitate şi în

reglementările contabile din alte ţări noţiunile sus-menţionate sunt interpretate în mod diferit.

Astfel, în Cadrul general al Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate

veniturile sunt definite ca creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, sau descreşteri ale datoriilor, care se

concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale

acţionarilor, iar cheltuielile - ca diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor,

care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea

acestora către acţionari.[3, p.48]

În cadrul sistemului contabil precedent, care a funcţionat în condiţiile economiei

administrativ-planificate, noţiunile de venituri şi cheltuieli aveau altă componenţă şi nu

influenţau în mod direct rezultatul activităţii întreprinderii. Astfel, în actele normative şi în

literatura de specialitate din fosta URSS, veniturile erau caracterizate ca o parte a venitului

societăţii, acumulată de către întreprindere şi utilizată, în mare măsură, pentru necesităţile

acesteia.

Totodată, în teoria şi practica contabilă internaţională, noţiunile de venituri şi cheltuieli

au căpătat o răspândire largă încă la începutul secolului XX, concomitent cu apariţia concepţiei

8

dinamice, conform căreia rezultatul financiar se determină ca diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile întreprinderii.

Informaţiile privind veniturile şi cheltuielile sunt furnizate de către contabilitate, care

este influenţată de doi factori principali:[4]

identificarea elementelor care corespund definiţiilor de venituri şi cheltuieli şi pot fi

incluse în componenţa acestora;

clasificarea veniturilor şi cheltuielilor după diferite criterii în scopul obţinerii

informaţiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare şi luarea deciziilor

manageriale şi economice.

Scopul de bază a organizării contabilităţii veniturilor constă în adaptarea sistemului

naţional de contabilitate la Standardele internaţionale, ţinând cont de cerinţele economiei de piaţă

şi utilizatorilor externi de informaţie.

Ca bază pentru reflectarea operaţiilor economice privind activitatea întreprinderii serveşte

Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare.

În componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terţilor, de exemplu,

taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere în numele unor terţe

părţi din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, întrucât acestea nu reprezintă avantaje

economice ale întreprinderii şi nu influenţează mărimea capitalului propriu al acesteia.

Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu reprezintă venituri ale întreprinderii, întrucât acestea sunt

colectate în numele organelor de stat şi vărsate la buget.

Sumele obţinute din efectuarea operaţiunilor de intermediere în numele proprietarului

produselor (mărfurilor) şi transmise lui de asemenea nu reprezintă veniturile intermediarului

(agentului). În aceste cazuri veniturile intermediarului cuprind numai comisioanele. De exemplu,

veniturile persoanei care organizează licitaţii constau din comisioanele deduse din preţul de vânzare,

încasate de la cumpărător, şi alte comisioane, iar veniturile firmelor care organizează excursii

turistice cuprind numai comisioanele din vânzarea biletelor, dar nu valoarea totală pe care o achită

clienţii.

Similar se determină şi veniturile întreprinderilor care efectuează operaţiuni de

intermediere privind cumpărarea-vânzarea mărfurilor (produselor), prestarea serviciilor.

În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile pot fi clasificate în două grupe:

1. Venituri din activitatea operaţională care cuprind sumele încasate sau de încasat din

activitatea de bază a întreprinderii.

2. Venituri din activitatea neoperaţională care includ sumele primite sau de primit din alte

tipuri de activităţi ale întreprinderii.

Structura veniturilor întreprinderii este prezentată în figura 1.1.

9

Veniturile întreprinderii

Venituri din activitatea operaţională

Venituri din activitatea neoperaţională

Venituri din vânzări

Alte venituri operaţionale

Venituri din activitatea de investiţii

Venituri din activitatea

financiară

Venituri excepţionale

Sursa: Nederiţă A., Contabilitatea financiară, Ediţia a II-a, Chişinău, ACAP, 2003.

Figura 1.1. Structura veniturilor întreprinderii

Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional şi nu este

identică pentru toate întreprinderile. Veniturile rezultate din unele şi aceleaşi tranzacţii pot fi

constatate la o întreprindere ca venituri din activitatea operaţională, iar la altă întreprindere – ca

venituri din activitatea neoperaţională. Astfel, pentru instituţiile financiare dobânzile, iar pentru

companiile de leasing – plăţile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consideră

ca venituri din vânzări. Totodată pentru majoritatea întreprinderilor aceste venituri au un caracter

secundar şi se includ în componenţa veniturilor din activitatea neoperaţională.

Veniturile din vânzarea bunurilor cuprinde fluxurile brute de avantaje economice obţinute

de întreprindere în cursul perioadei de gestiune curente din comercializarea produselor,

mărfurilor, terenurilor, clădirilor şi alte active deţinute în scopul revânzării.

Veniturile din prestarea serviciilor cuprind fluxurile brute de avantaje economice aferente

serviciilor executate altor întreprinderi şi personae fizice, în termenele convenite, conform

condiţiilor contractuale.

Veniturile în cadrul contractelor de construcţii vor fi evaluate ca fiind valoarea justă a

contractului, care poate varia în funcţie de: cantitatea de lucrări, bonusurile de performanţă

câştigate de constructori. Valoarea justă este reprezentată de valoarea justă contravalorii primate

de constructori pentru lucrările efectuate. [5]

În procesul activităţii economico-financiare întreprinderea poate oibţine şi alte venituri

operaţionale care rezultă din următoarele fapte economice:

10

venituri din realizarea altor active curente,

venituri din arenda curentă,

venituri din amenzi, penalităi şi despăgubiri

venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente,

venituri din recuperarea daunelor materiale.

Clasificarea veniturilor pe tipuri

Mărimea veniturilor depinde de:

cantitate;

calitate;

preţ;

direcţia de comercializare;

timp;

Rezultatul comercializării se exprimă prin profit sau pierdere. Ele se determină prin

compararea rulajului creditor cu cel debitorla fiecarae obiect realizat.

În conformitate cu Planul de conturi în vigoare, pe parcursul anului de gestiune conturile

de venituri se creditează numai în corespondenţă cu debitul conturilor de evidenţă a activelor,

creanţelor, mijloacelor băneşti, datoriilor etc., înregistrările în debitul conturilor de venituri se

efectuează doar la finele anului – la decontarea veniturilor acumulate la rezultatul financiar total.

La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:[6, p.57-60]

1) evaluarea veniturilor, adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie

reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare;

2) constatarea veniturilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să

fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.

Contabilitatea adecvată a veniturilor influenţează nemijlocit la calcularea rezultatului

financiar al activităţii întreprinderilor cu toate consecinţele şi serveşte drept bază pentru

elaborarea strategiilor şi deciziilor administrative, determină rezervele de sporire a eficienţei

activităţii în domeniul respectiv al întreprinderii.

11

1.2. Aspecte teoretice evaluarea şi recunoaşterea veniturilor

Modul de evaluare şi criteriile de constatare a veniturilor sunt reglementate de Bazele

conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S.N.C. 18 „Venitul”.

Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuează în baza următoarelor principii fundamentale ale

contabilităţii: contabilităţii pe angajamente, prudenţa, concordanţa, necompensarea.

Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuează în baza principiilor:[7]

Specializarea exerciţiilor,veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în

contabilitate şi în rapoartele financiare ale perioadei în care au fost efectuate, indiferent

de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti sau a altei forme de

compensare.

Prudenţa, la luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să se respecte

măsurile de precauţie, cu scopul ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar

datoriile şi cheltuielile - subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată

numai în cazul când au fost câştigate, iar cheltuielile - nemijlocit în momentul efectuării

acestora.

Necompensarea, în contabilitate este interzisă compensarea reciprocă între elementele

de active şi pasive, precum şi de venituri şi cheltuieli. Aceste rezultate din efectuarea

unor operaţiuni omogene se includ în rapoartele financiare separat.

Concordanţa, veniturile şi cheltuielile ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni

economice trebuie să fie reflectate simultan în contabilitate şi rapoartele financiare.

Pentru constatarea venitului este necesar de a se ţine seama de respectarea unor criterii

anumite, care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vânzarea produselor finite şi

mărfurilor, prestarea serviciilor, darea în folosinţă a altor persoane a activelor proprii. Criteriile

generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt: existenţa unei certitudini

întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere; existenţa

posibilităţii reale de a determina certitudinea sumei venitului.

În baza SNC 18, „Venitul”, paragraful 13, venitul se recunoaşte în baza metodei

specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul

efectiv de încasare a mijloacelor băneşti sau a altor forme de compensare. Deci, venitul se

constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în obţinerea acestuia. În

unele cazuri o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după

înlăturarea incertitudinilor de natură diversă. De exemplu, la efectuarea operaţiilor de export pot

apărea dificultăţi vizând primirea autorizaţiei emise de autorităţile unui stat străin privind

transferarea mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz, venitul nu se

constată până la momentul primirii unei astfel de autorizaţii. În cazul când apar îndoieli referitor 12

la primirea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se trece la cheltuieli, dar nu la

diminuarea sumei venitului constatate iniţial.

De exemplu, în cazul apariţiei unor creanţe dubioase, mărimea acestora în funcţie de

metoda adoptată de întreprindere în politica de contabilitate, se trece la majorarea cheltuielilor

perioadei sau se recuperează pe seama provizionului create anterior, dar nu se trece la

diminuarea sumei venitului constatat anterior.

Conform cerinţelor SNC 18, venitul se constată pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite

circumstanţe, venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. Veniturile şi

cheltuielile aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţii economice sunt constatate într-o

singură perioadă de gestiune. Pentru asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor în

perioada de gestiune, întreprinderea poate, în caz de necesitate, să creeze rezervele

corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei.

În concluzie, putem menţiona că la constatarea venitului este necesar de a respecta

principiul prudenţei sau conservatismului, potrivit căruia veniturile se constată şi se reflectă în

contabilitate numai atunci când acestea sunt câştigate şi când întreprinderea este sigură că le va

obţine.

La vânzarea mărfurilor şi serviciilor pe credit, suma nominală a încasărilor viitoare şi

suma veniturilor constatate va fi mai mare decât valoarea venală. În acest caz veniturile din

vânzări cuprind: [8, p.384]

a) veniturile din vânzarea mărfurilor şi serviciilor care se evaluează prin scontarea

încasărilor viitoare de mijloace băneşti, în baza ratei dobânzii estimative (imputabile);

b) veniturile sub formă de dobânzi care reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzarea

mărfurilor şi serviciilor şi suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace băneşti.

Rata dobânzii estimativă utilizată pentru scontarea încasărilor viitoare de mijloace băneşti

se determină luând ca bază de calcul:

a) rata dobânzii existentă pentru activele sau datoriile financiare, cu un nivel analog al

riscului în acordarea de credite sau

b) rata dobânzii care scontează valoarea nominală a activului sau datoriei financiare până la

preţul curent al mărfurilor şi serviciilor la vânzarea acestora contra mijloace băneşti.

Întreprinderea analizată obţine venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor şi din

prestarea serviciilor. Conform S.N.C. 18, veniturile din aceste operaţiuni se constată în baza

principiului specializării exerciţiilor la data livrării mărfurilor sau prestării serviciilor, indiferent

de momentul încasării efective a mijloacelor băneşti. Astfel, mijloacele băneşti pot fi primite de

întreprindere nu numai în perioada în care au fost constatate veniturile, ci şi în perioadele

precedentă şi ulterioară.

13

În unele cazuri S.N.C. admite constatarea veniturilor după instalarea efectivă a mărfurilor

(produselor) vândute, cu condiţia că vânzătorul păstrează drepturile proprietarului. De exemplu,

dacă mărfurile sunt livrate cu condiţia instalării acestora la cumpărător şi lucrările de instalare

constituie o parte importantă a contractului, veniturile se constată numai după instalarea şi

primirea mărfurilor de cumpărător. La vânzarea prin consignaţie veniturile se constată numai

după comercializarea efectivă a mărfurilor către terţi, întrucât până la acest moment mărfurile

reprezintă proprietatea furnizorului şi pot fi restituite lui. [9]

În afară de veniturile rezultate din vânzarea produselor finite şi prestarea serviciilor,

întreprinderile obţin, de asemenea, venituri sub formă de dobânzi, redevenţe şi dividende.

Dobânzile reprezintă veniturile obţinute din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti

altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare. Acestea se constată ca venituri în bază

corelaţiei temporare care ia în considerare veniturile reale din activ. Veniturile se determină în

baza ratei dobânzii necesare pentru scontarea fluxului încasărilor viitoare de mijloace băneşti,

aşteptate în cursul duratei de serviciu a activului pentru restabilirea (echilibrarea) valorii de

intrare a acestuia. Prin urmare, veniturile cuprind suma de amortizare a oricărei reduceri, adaos

sau altei diferenţe dintre valoarea de procurare a activului (titlurilor de valoare) şi valoarea

acestuia la momentul de achitare.

Mărimea veniturilor sub formă de dobânzi depinde de faptul, dacă acestea sunt incluse în

valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate sau nu. În cazul când dobânzile sunt incluse în

valoarea nominală a titlurilor de valoare procurate, veniturile se constată la suma diferenţei

dintre valoarea de intrare şi valoarea nominală a acestora.

La calcularea dobânzilor neplătite până la procurarea investiţiilor, suma totală a

dobânzilor calculată pentru perioada de gestiune se repartizează între perioade până la procurare

şi după procurare. În acest caz se constată ca venituri numai partea dobânzilor aferentă perioadei

după procurare, iar cealaltă parte a dobânzilor aferentă perioadei până la procurare se raportează

la reducerea valorii de procurare a investiţiilor.

Entitatea S.A. „MIF” încasează venituri din dobînzi, în urma transmiterii obligaţiunilor

de la entitatea analizată la altă întreprindere prin contract de investiţie în construcţie.

Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa persoanelor terţe a

activelor nemateriale (brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică, drepturilor de autor,

programelor informatice etc.). Acestea se constată ca venituri în baza principiului specializării

exerciţiilor, în conformitate cu condiţiile acordului încheiat între proprietarul şi beneficiarul

activelor nemateriale.

14

Dacă activele nemateriale sunt transmise altor persoane pe un termen determinat, cu

condiţia restituirii, mărimea veniturilor sub formă de redevenţe se determină în baza metodei

casării liniare.

În cazul transmiterii activelor nemateriale în folosinţa altor persoane pe un termen

nelimitat şi contra plată, redevenţele se constată ca venituri în perioada de gestiune în care

acestea vor fi transmise. Cu alte cuvinte, o atare operaţiune se consideră ca vânzare a activelor

nemateriale.

În cazul în care veniturile din acordarea activelor nemateriale în folosinţa altor persoane

depind de evenimentele viitoare, redevenţele se constată numai atunci când există posibilitatea

primirii plăţii, care are loc, de regulă, după ces-a produs evenimentul. De exemplu, în cazul

transferului editurii a drepturilor de autor, cu condiţia primirii plăţii, în funcţie de vânzarea

efectivă a cărţilor editate, redevenţele se constată ca venituri pe măsura vânzării cărţilor.

Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după

impozitare, între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar.

Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune în care acestea au fost anunţate, adică

atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa. La calcularea dividendelor neplătite,

în baza profitului net obţinut, până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a

dividendelor, anunţată pentru perioada de gestiune, se repartizează între perioada de până/după

procurarea acestora. În cazul dat se constată ca venituri numai dividendele aferente perioadei

după procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se constată ca

venituri, dar se raportează la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de valoare.

Componenţa şi modul general de clasificare a veniturilor întreprinderilor din Republica

Moldova sunt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării

rapoartelor financiare, SNC 18 «Venitul» şi de alte acte normative.

Evaluarea veniturilor

Prevederile aferente la evaluarea veniturilor sunt la fel practic identice în SNC şi SIRF.

Ambele standarde evaluează venitul la valoarea justă a contraprestaţiei de primit cu minusul

rabaturilor sau reducerilor admise de entitate. Principala diferenţă constă în abordarea mai strictă

de către IAS 18 a vînzării cu plata amînată. Astfel în cazul vînzării cu plată amînată, SNC

permite reflectarea integrală (la valoarea nominală) a venitului în componenţa veniturilor din

vînzări, cu condiţia că în contractul de vînzare nu este specificat că vînzarea se face în credit. Pe

cînd SIRF obligă divizarea venitului obţinut, în venit din vînzări şi în venituri din dobînzi - în

cadrul oricărei vînzări cu plata amînată, indiferent de forma juridică a contractului. Astfel venitul

din vînzări va fi evaluat la valoarea actualizată a contraprestaţiei de primit, adică diminuată cu

15

suma dobînzii care ar fi putut fi primită în cazul acordării unui împrumut la valoarea

contraprestaţiei cu dobîndă medie pe piaţă. Restul venitului se va reflecta la venituri din dobînzi.

Modul de evaluare a veniturilor din vânzarea bunurilor cu plata amânată stabilit de SIRF este

mai corect decât cel stabilit de SNC, deoarece acesta reflectă mai obiectiv realitatea economică şi

nu intră în contradicţie cu principiul prevalării conţinutului economic asupra formei juridice.

Reflectarea în rapoartele financiare. Raportarea veniturilor conform SNC şi SIRF diferă

semnificativ. În primul rînd, Raportul privind profitul şi pierderile autohton are o formă fixă,

stabilită prin legislaţie şi nu este flexibil pentru adaptarea la necesităţile entităţii. În acelaşi timp,

conform SIRF, Contul de profit şi pierdere are o formă liberă, cu condiţia că acesta va include un

şir de indicatori obligatorii, specificaţi în IAS 1. Forma fixă a Raportului privind profitul şi

pierderile, în primul rând face dificilă vizualizarea informaţiei financiare a entităţilor cu

activitate specifică, cum sînt spre exemplu băncile comerciale, companiile de asigurări,

companiile de leasing, de microfinanţare şi altele. În al doilea rînd duce la încălcarea principiului

pragului de semnificaţie, conform căruia orice element care are o valoare semnificativă (adică

poate influenţa deciziile utilizatorilor) trebuie prezentat în situaţiile financiare separat, deoarece

forma fixă a raportului nu face posibilă dezvăluirea a cărorva elemente separat. [10, p.242]

Diferită este şi tratarea referitor la veniturile extraordinare. SNC permite recunoaşterea şi

reflectarea în raportul financiar a acestor venituri, pe cînd SIRF nu permite recunoaşterea nici

unui element ca fiind element extraordinar şi cere reflectarea acestora în componenţa cîştigurilor.

Un moment cheie este şi tratamentul „altor venituri globale”. Acestea sunt acele venituri

care deşi corespund definiţiei de venit, adică generează creşteri a capitalului altele decît cele

obţinute prin contribuţii de la fondatori, nu participă la formarea„profitului net”, ci se reflectă

direct în conturile capitalului. Aceste venituri includ următoarele elemente: [11, p.19]

1. Ecartul de reevaluare a mijloacelor fixe (reflectat direct în contul 341)

2. Diferenţele favorabile dintre valoarea de procurare şi valoarea de vînzare a cotelor de

participaţie proprii răscumpărate

3. Diferenţele favorabile de curs valutar aferente capitalului nevărsat (reflectate direct în contul

312)

4. Şi altele

Conform SNC, astfel de venituri globale nu se reflectă în Raportul de profit şi pierderi.

Acelaşi lucru prevedeau şi SIRF, pînă în anul 2009, când Comitetul IASB a decis să modifice

IAS 1 în acest sens. Astfel, din 1 ianuarie 2009, entităţile raportoare conform SIRF sunt obligate

să reflecte veniturile globale în Contul de profit şi pierderi, mai jos de indicatorul „profit net”,

astfel dezvăluind celelalte articole ale noului indicator „profit global” – care include absolut toate

veniturile recunoscute în perioada de gestiune. Noua tratare este mai adecvată, deoarece toate

16

elemente cu aceleaşi caracteristici trebuie reflectate în unul şi acelaşi raport, şi nu în două

rapoarte, cum se procedează pînă în prezent în practica contabilă autohtonă.

La evaluarea veniturilor apar multimple probleme dintre care, principalele sunt:

1) selectarea bazei de evaluare;

2) adoptarea conceptului de menţinere a capitalului;

3) stabilirea modelului contabil utilizat;

4) respectarea conceptelor şi principiilor contabile fundamentale

Baza de evaluare aplicată cel mai frecvent de întreprinderi la evaluarea veniturilor este

costul istoric. Avantajul principal al acestei baze constă în faptul că costul istoric este veridic,

deoarece acesta exprimă consumurile efective ale întreprinderii la achiziţia

(fabricarea) bunurilor şi prestarea serviciilor. Prin urmare, costul bunurilor vândute şi a

serviciilor prestate trebuie, de regulă, să corespundă cu valoarea de intrare sau costul efectiv al

acestora. Totodată, evaluarea veniturilor în baza costului istoric are şi unele dezavantaje care

rezultă din faptul că acesta nu corespunde întotdeauna intereselor utilizatorilor externi ai

informaţiilor contabile şi nu permite delimitarea veniturilor şi cheltuielilor aferente

evenimentelor extraordinare şi/sau modificărilor neprognozate ale preţurilor. De exemplu, în

cazu nimicirii unui obiect de mijloace fixe în urma calamităţii naturale, întreprinderea suportă

pierderi, chiar dacă pentru acest obiect a fost calculată integral uzura. De aceea, în această

situaţie, este mai rezonabil a evalua obiectul nimicit la valoarea curentă. [12, p.37]

Costul istoric, de obicei, se combină cu alte baze de evaluare. Astfel, stocurile de mărfuri

ş imateriale trebuie să fie înregistrate în bilanţ la suma cea mai mică dintre valoarea de intrare

(costul efectiv) şi valoarea realizabilă netă, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor

actualizată. Diferenţele apărute în aceste cazuri urmează a fi contabilizate ca cheltuieli şi/sau

venituri (în limitele valorii de intrare/costului efectiv), în conformitate cu prevederile

reglementărilor contabile corespunzătoare.

17

Venituri din activitatea operaţională

611 „Venituri din vânzări”

Subconturi:6111 “Venituri din vânzarea produselor”6112 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

6113 “Venituri din servicii prestate”6114 “Venituri din contracte de

construcţie”

612 “Alte venituri operaţionale”

Conturi sintetice

Subconturi:6121 „Venituri din realizarea altor active

curente”6122 „Venituri din arenda operaţională”6123 „Venituri din amenzi, penalităţi şi

despăgubiri”6124 „Venituri din modificarea metodelor

de evaluare a activelor curente”

6125 „Venituri din recuperarea daunei materiale”

6126 „Alte venituri operaţionale”

CAPITOLUL II. EVIDENŢA VENITURILOR ÎNTREPRINDERII

2.1. Evidenţa veniturilor din activitatea operaţională

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile întreprinderii sunt destinate conturile

din clasa 6 „Venituri” a Planului de conturi.

Contabilitatea veniturilor se ţine în conturile din clasa 6 “Venituri”. În conformitate cu

Planul de conturi, veniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de

activităţi ale întreprinderii. În aceste scopuri, conturile de venituri se subdivizează în grupe, iar

ultimele - în conturi sintetice şi subconturi.

Conturile din clasa 6 „Venituri” sunt destinate generalizării informaţiei privind veniturile

obţinute din activitatăţile operaţională, de investiţii şi financiară ale întreprinderii, precum şi din

evenimentele excepţionale. Conturile din această clasă sunt conturi de pasiv. În creditul acestor

conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului

sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile SNC corespunzătoare, iar în debit -

trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. [13]

Structura conturilor de evidenţă a veniturilor din activitatea operaţională

Sursa: Nederiţă Al., Contabilitatea financiară, Ediţia a II-a, Chişinău, ACAP, 2003.

18

La întocmirea rapoartelor financiare până la 1 ianuarie 2008, rulajele creditoare ale

conturilor de venituri se înregistrează în „Raportul privind rezultatele financiare” pe rândurile

corespunzătoare. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără

întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune conturile acestei clase se închid

prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultat financiar total”, întocmind formule

contabile.

Veniturile din activitatea operaţională includ veniturile rezultate din activitatea de bază a

întreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din vânzări; alte venituri operaţionale.

Clasa 6 „Venituri” cuprinde următoarele grupe de conturi: 61 „Venituri din activitatea

operaţională”, 62 „Venituri din activitatea neoperaţională”.

Grupa 61 „Venituri din activitatea operaţională” conţine următoarele conturi sintetice:

611 „Venituri din vînzări”, 612 „Alte venituri operaţionale”.

Contul 611 „Venituri din vînzări” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile

obţinute din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter.

La contul 611 „Venituri din vînzări” se deschid următoarele subconturi:

611 1 „Venituri din vînzarea produselor”

611 2 „Venituri din vînzarea mărfurilor”

611 3 „Venituri din servicii prestate”

611 4 „Venituri din contracte de construcţie”

611 5 „Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)” [14, p.640]

Subcontul 6115 a fost introdus prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii

Moldova nr. 2 din 10.01.2006.

Întreprinderea S.A. „MIF” utilizează subcontul 611 2 „Venituri din vînzarea mărfurilor”

şi subcontul 611 3 „Venituri din din servicii prestate”.

În conformitate cu Planul de conturi în vigoare, pe parcursul anului de gestiune conturile

de venituri numai se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor de evidenţă a activelor,

creanţelor, mijloacelor băneşti, datoriilor etc. Înregistrările în debitul conturilor de venituri se

efectuează doar la finele anului - la decontarea veniturilor acumulate la rezultatul financiar total.

Deci la contul 611 „Venituri din vânzări” se pot reflecta următoarele venituri din:

vânzarea şi alte ieşiri de mărfuri, servicii (transmiterea în capitalul statutar al altor

întreprinderi, schimbul cu alte active);

prestarea serviciilor medicale (prestarea acestor servicii constituie activitatea de bază a

întreprinderii);

executarea lucrărilor de construcţie-montaj, de cercetare-proiectare, de prospecţiune, de

cercetări ştiinţifice şi altor lucrări;

19

prestarea serviciilor de vânzare a mărfurilor în consignaţie (prestarea acestor servicii nu

constituie activitatea de bază a întreprinderii);

prestarea serviciilor de comunicaţie;

operaţiuni de arendă (leasing) (aceste operaţiuni nu se referă la activitatea de bază a

întreprinderii);

operaţiuni pe bază de barter (schimb de active şi servicii);

alte operaţiuni aferente activităţii de bază a întreprinderii.

Evidenţa analitică a veniturilor din vânzări se ţine pe tipurile lor, regiuni de vânzare şi pe

alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Mişcarea datelor din documente la întreprinderea S.A. “MIF” are loc în felul următor:

documentele primare sunt înregistrate în contabilitate. Pentru centralizarea şi sistematizarea

datelor privind veniturilor din vânzări obţinute este folosit documentul „Jurnal-Order”, iar

detalierea are loc în Registrul contului 611. În baza Jurnalului-order se întocmeşte Cartea Mare,

unde se reflectă toată informaţia sistematizată a contului 611. În baza Cărţii Mari se întocmeşte

Balanţa de verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea Raportului Financiar.

La S.A. „MIF” veniturile activităţii operaţionale corespund Planului de conturi contabile

generale, cu specificarea conturilor analitice.

Veniturile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: [15, p.14]

Factura fiscală

Factura de expediţie

Procesul-verbal de primire-predare a serviciilor prestate

Ordin de plată

Bonul de încasări.

Să ne referim la unele particularităţi ale veniturilor operaţionale la întreprinderea S.A.

„MIF” şi anume:

1. Încasarea în avans, reprezintă încasări sau creanţe a unor lucrări sau prestări neefectuate nu se

consideră venituri din activitatea de bază, acestea înregistrîndu-se în contabilitate la un cont

distinct 523 „Avansuri pe termen scurt primite”.

2. Veniturile provenite din prestarea serviciilor şi/sau comercializarea produselor şi alte venituri

operaţionale, formează cifra de afaceri a întreprinderii.

3. La contul 611 „Venituri din vînzări” trebuie să fie reflectate veniturile din comercializarea

serviciilor medicale la preţ contractual fără a se ţine cont de TVA, deoarece acesta nu este un

element al încasărilor, ci o plată obligatory efectuată de cumpărător ce urmează a fi transferată în

buget.

20

Conform prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate 18 „Venitul” „impozitul nu

se include în componenţa venitului în motiv că nu generează avantaje economice viitoare în

perioada de gestiune contabilă şi nu produce creşteri de capitaluri”.

În continuare se analizează veniturile din vânzări la S.A. “MIF”. Întreprinderea analizată,

nefiind de producere, nu se ocupă de vânzarea produselor, mărfurilor, ci cu prestarea serviciilor

medicale, este divizată în secţii. În dependenţă de aceasta sunt înregistrate şi veniturile din

vânzări. Se va prezenta în exemple concrete de la întreprindere modul de înregistrare a

veniturilor.

De exemplu, potrivit informaţiilor din factura fiscal DV 1142103 din 5 decembrie 2013 i-

au fost prestate servicii de geluire întreprinderii SRL Reconscivil” (anexa 3). S-a întocmit factură

fiscală în sumă de 1318 lei. Această operaţie legală de încasare a mijloacelor băneşti în casierie

pentru serviciile prestate a fost contabilizată prin:

Debit contul 241 „Casa” 618 lei

Credit contul 611 „Venituri din vânzări”

subcontul 611 1 „Venituri din servicii prestate” 618 lei

Casierul a fixat suma în Dispoziţia de încasare şi simultan în raportul casierului. La

întreprinderea analizată se practică şi plata prin virament. De exemplu, la 30 decembrie 2013 s-a

virat la contul curent bancar suma de 37000 lei, ce s-a reflectat prin: (anexa 4)

Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” 37000 lei

Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”,

subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate” 37000 lei.

Mişcarea datelor din documente la întreprindere are loc în felul următor: documentele

primare sunt înregistrate în contabilitate. Pentru centralizarea şi sistematizarea datelor privind

veniturile din vînzări obţinute este folosit documentul „Jurnal-Order”, iar detalierea are loc în

Registrul contului 611. În baza Jurnalului-Order se întocmeşte Cartea Mare, unde se reflectă

toată informaţia sistematizată a contului 611. În baza Cărţii Mari se întocmeşte Balanţa de

verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea Raportului Financiar.

În luna decembrie S.A. „MIF” a înregistrat următoarele venituri din prestarea serviciilor, fiind

contabilizate:

1) S-au înregistrat venituri din prestarea serviciilor de geluire în numerar în sumă de 21514,32 lei

Debit contului 241 ,, Casa” 21514,32 lei

Credit contului 611 ,,Venituri din vînzări’’,

subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate’’ 21514,32 lei

21

2) S-au prestat servicii de geluire cu plata prin virament în sumă de 132943,00 lei.

Debit contului 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’ 132943,00 lei

Credit contului 611 ,,Venituri din vînzări”,

subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate’’ 132943,00 lei

3) S-au constatat venituri din prestarea serviciilor de geluire cu plata ulterioară în sumă de

1469177,88 lei

Debit contului 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 1469177,88 lei

Credit contului 611 ,,Venituri din vînzări”,

subcontul 6113 „Venituri din servicii prestate” 1469177,88 lei

La întocmirea Rapoartelor Financiare trimestriale rulajele creditoare ale contului 611 3

„Venituri din servicii prestate” se înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe

rîndul 010 „Venituri din vînzări”. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin

calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de gestiune contul 611 „Venituri

din vînzări” se închide prin trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultatul financiar

total”, întocmind formulele contabile:

Debit contul 611 „Venituri din vînzări”,

subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ 1469177,88 lei

Credit contul 351 „Rezultatul financiar total” 1469177,88 lei

Rezultatul financiar total se indică în Raportul privind rezultatele financiare în rîndul 150

„Profit net (pierdere netă)”. În continuare vom analiza evidenţa veniturilor activităţii

operaţionale pentru contul 612 „Alte venituri operaţionale”. Alte venituri operaţionale la

întreprinderea S.A. „MIF” includ veniturile care apar în procesul desfăşurării activităţii de bază

a întreprinderii, însă nu se referă la veniturile din vânzări. Pentru generalizarea informaţiei

privind alte venituri operaţionale este destinat contul 612 „Alte venituri operaţionale” în care, în

particular, se reflectă: [16]

veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar, schimbul cu lte active

etc.) de materiale, OMVSD, investiţii pe termen scurt şi alte active curente (în afară de

produse şi mărfuri);

veniturile din transmiterea în folosinţă temporară a activelor nemateriale (dacă aceasta nu

constituie activitatea de bază a întreprinderii);

veniturile din transmiterea în arendă operaţională (leasing, locaţiune) a bunurilor (dacă

aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

valoarea de piaţă a plusurilor de active curente constatate la inventariere;

22

amenzile, penalităţile şi despăgubirile primite sau care urmează a fi primite de la alte

întreprinderi şi persoane pentru încălcarea de către acestea a clauzelor contractuale;

veniturile sub forma recuperării prejudiciului material cauzat întreprinderii;

suma datoriilor decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie (în continuare

- datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare, împrumuturile şi dobânzile

aferente, privind facturile comerciale, privind sumele deponente şi spre decontare şi alte

operaţiuni;

suma depăşirii valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale conform

evaluării precedente (în limita valorii de intrare/costului lor);

alte venituri aferente activităţii operaţionale a întreprinderii.

Alte venituri operaţionale se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor

documente primare: [17, p.6]

- facturi fiscale;

- facturi de expediţie;

- procese verbale privind rezultatele inventarierii activelor curente;

- decizii de imputare şi acordul vinovaţilor privind recuperarea daunei materiale pricinuite

întreprinderii de către personal;

- procese verbale privind reevaluarea activelor curente etc.

Evidenţa analitică a altor venituri operaţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere

şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

La contul 612 „Alte venituri operaţionale” pot fi deschise următoarele subconturi:

612 1 „Venituri din realizarea altor active curente”

612 2 „Venituri din arenda curentă”

612 3 „Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri”

612 4 „Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente”

612 5 „Venituri din recuperarea daunei materiale”

612 6 „Alte venituri operaţionale”

La S.A. „MIF” în perioada decembrie 2013 în contul 612 „Alte venituri operaţionale” au

fost înregistrate venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri neînregistrate în alte

conturi de gradul II (venituri din eliberarea setelor de documente, venituri de la efectuarea

lucrărilor ştiinţifice, venituri din garanţii bancare ş. a.

În luna decembrie 2013 în cadrul S.A. „MIF” au fost înregistrate următoarele alte venituri

operaţionale potrivit Jurnalului-order la contul 612 „Alte venituri operaţionale”: (Anexa 5)

1. S-au constatat alte venituri operaţionale din realizarea altor active curente în sumă de

344849,98 lei

23

Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

Subcontul 612.1 „Venituri din realizarea altor active curente” 344849,98 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total” 344849,98 lei

2. S-au reflectat veniturile din arenda curentă în sumă de 63998,30 lei


Subcontul 612.2 „„Venituri din arenda curentă” 63998,30 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total” 63998,30 lei

3. S-au înregistrat veniturile primite sub formă de alte venituri operaţionale în sumă de 3000,0 lei


Sucontul 612.6 „Alte venituri operaţionale” 3000,00 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total 3000,00 lei

La contul 612 „Alte venituri operaţionale” pot fi înregistrate şi alte operaţii, care nu au

fost contabilizate la întreprindere:

Tabelul 2.1.

Formule contabile pentru evidenta altor venituri operationale

Nr. crt.

Continutul operatiunii

Conturi corespondente

Temei pentru inre-gistrare (documentul primar sau de alt tip,

registrul contabil)debit credit

1 2 3 4 5Reflectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune

1. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de materiale constatate la inventariere

211 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare. Registrul de evidenta la contul 612

Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de schimb si a altor materiale foste in folosinta obtinute la reparatia mijloacelor fixe in locurile lor de exploatare. Formula contabila se intocmeste in cazul cind cheltuielile de reparatie au fost decontate la cheltuielile activitatii operationale si reflectate in debitul unuia din conturile - 712, 813,714

211 612 Bonuri de intrari, Registrul de evidenta la contul 612

3. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute din casarea OMVSD peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau în lipsa acesteia

211 612 Bonuri de intrari,Registrul de evidenta la contul 612

24

4. Reflectarea valorii realizabile nete a anvelopelor si acumulatoarelor utilizabile, decontate la intrari dupa indeplinirea parcursului (kilometrajului) normativ (expirarea termenelor de exploatare)

211 612 Bonuri de intrari, Registrul de evidenta la contul 612

5. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a materialelor conform evaluarii precedente (in limita valorii de intrare (costului) a acestora). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare (costul) a materialelor si valoarea realizabila neta a acestora a fost decontata la cheltuieli prin formula conta-bila: debit contul 714, credit contul 211

211 612 Procese-verbale de reducere a preturilor Ia materiale, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul612

6. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de OMVSD constatate la inventariere

213 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare,Registrul de evidenta la contul 612

7.

Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a OMVSD conform evaluarii precedente (in limita valorii de procurare (costului) a acestora). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare (costul) a OMVSD si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 213

213

612

Procese-verbale de reducere a preturilor la OMVSD, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

8. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere. Formula contabila se intocmeste, de regula, la intreprinderile micului business care nu aplica conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8) pentru evidenta consumurilor

215 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare,Registrul de evidenta la contul 612

9. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de produse constatate la inventariere

216 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul de evidenta la contul 612

10. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a produselor conform evaluarii precedente (in limitele costului lor). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre costul produselor si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 216

216 612 Procese-verbale de reducere a preturilor la produse, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

11. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de produse constatate Ia inventariere

217 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare.Registrul de evidenta la contul 612

12. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a marfurilor conform evaluarii precedente (in limitele valorii lor de intrare). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare a marfurilor si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 217

217 612 Procese-verbale de reducere a preturilor la marfuri, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

13. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor active curente (in afara de marfuri) vandute (transmise) altor intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara

221,223, 229

612 Facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 612

14. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor active curente (in afara de marfuri) vandute angajatilor intreprinderii

227 612 Facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 612

25

Nota la operatiunile 13-14. La vanzarea (transmiterea) altor active curente (in afara de marfuri) si prestarea serviciilor concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:

la valoarea de bilant (costul) a altor active vandute (transmise): debit contul 714, credit unul din conturile 211, 213, 231, 232, 812 etc.;la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente vandute (transmise) si a serviciilor prestate: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, credit contul 534;la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a altor active curente si valoarea de intrare (costul) a acestora: debit contul – 813, credit contul 534.Formula contabila 3) se intocmeste in cazul vanzarii altor active curente la un pret mai jos decat valoarea de intrare (costul) a acestora.

15. Reflectarea sumelor (fara TVA) prejudiciului material care urmeaza a fi achitate de catre angajatii intreprinderii in anul de gestiune curent

227 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 612

16. Calcularea platii (fara TVA) pentru bunurile transmise in arenda operationala (leasing, locatiune). Formula contabila se intocmeste in cazul cind arenda (leasingul, locatiunea) nu constituie activitatea de baza a intreprinderii

228 612 Facturi fiscale, Registrul de evidenta la contul612

17. Restabilirea creantelor (fara TVA) privind facturile comerciale si alte operatiuni, decontate anterior la cheltuieli ca creante compromise. Concomitent la suma creantelor restabilite se crediteaza contul extrabilantier 941 «Creante ale debitorilor insolvabili decontate la pierderi»

221,223, 224,227, 228, 229

etc.

612 Nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 612

Nota la operatiunea 17. La restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca creante compromise concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la suma TVA aferenta creantelor restabilite, decontate anterior ca creante compromise: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 228, 229, credit contul 535; 2) la suma creantelor achitate, decontate anterior ca creante compromise: debit unul din conturile - 241, 242, 243, 244, credit unul din conturile - 221, 223, 224, 227, 228, 229; 3) la suma TVA aferenta creantelor achitate, decontate anterior ca creante compromise: debit contul 535, credit contul 534.

Formulele contabile privind reflectarea TVA la restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca creante compromise rezulta din art. 116 alin. (2) al Codului fiscal.18. Calcularea amenzilor, penalitatilor, despagubirilor si altor

sanctiuni pentru incalcarea clauzelor contractuale, precum si a sumelor privind pretentiile inaintate si recunoscute de catre alte intreprinderi si persoane

229 612 Acordul in scris al partii vinovate, hotarirea instantei de judecata, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

19. Reflectarea veniturilor din vanzarea valutei straine la un curs mai mare decat cursul oficial al B.N.M. sau din cumpararea valutei straine la un curs mai mic decat cursul oficial al B.N.M.

229 612 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

20. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri de valoare si de alte investitii pe termen scurt constatate la inventariere

231,232 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 612

21. Decontarea sumelor diminuarii valorii investitiilor pe termen scurt iesite


22. Reflectarea sumelor majorarii valorii reevaluate a investitiilor pe termen scurt in limitele valorii de intrare a acestora

233 612 Nota de contabilitate,

Registrul de evidenta la contul 612

Nota la operatiunile 21-2 Formulele contabile pentru operatiunile 21-22 se intocmesc in cazul cind diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea de piata a investitiilor pe termen scurt a fost decontata anterior la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 233.

26

23. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) incasate din vanzarea altor active curente (in afara de marfuri) si/sau din prestarea serviciilor contra numerar. Concomitent se inregistreaza TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente si a serviciilor prestate prin urmatoarea formula contabila: debit contul 241, credit contul 534

241 612 Dispozitii de incasare, registrul de casa, facturi fiscale, Registrul de evidenta la contul 612

24, Reflectarea plusurilor de mijloace banesti in numerar constatate la inventariere

241 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, dispozitii de incasare, registrul de casa,Registrul de evidenta la contul 612

25. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) incasate in contul stingerii creantelor, decontate anterior ca creante compromise. Concomitent la suma creantelor achitate se crediteaza contul extrabilantier 941. Formula contabila se intocmeste in cazul cind creantele decontate anterior nu au fost restabilite in unul din urmatoarele conturi -221, 223, 224, 227, 228, 229.TVA aferenta sumelor creantelor achitate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 241, 242, 244, credit contul 534

241,242,

243, 244

612 Dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 612

26. Reflectarea plusurilor de documente banesti constatate la inventariere

246 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, bonuri de intrari,Registrul de evidenta la contul 612

27. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung (de exemplu, sumele prejudiciului material achitate anticipat), care urmeaza a fi decontate in perioada de gestiune curenta

422 612 Nota de contabilitate.Registrul de evidenta la contul 612

28. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind creditele bancare si imprumuturile (inclusiv dobinzile)

511, 513 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intrep-rinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

29. Decontarea cotei-parti curente a datoriilor pe termen lung cu termenul expirat. Concomitent la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta datoriilor decontate se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare:debit contul 534, credit contul 514

514 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

30. Reflectarea altor venituri operationale obtinute (calculate) in perioadele precedente, dar care se refera la perioada de gestiune curenta (de exemplu, sumele prejudiciului material care urmeaza a fi incasate in luna/trimestrul curent)

515 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

31. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara TVA) privind facturile comerciale si alte operatiuni. Concomitent la suma TVA aferenta datoriilor decontate trecuta anterior in cont se intocmeste formula contabila de stornare: debit contul 534, credit unul din conturile - 521, 522

521,522 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

32. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind 523 612 Procesul-verbal al comisiei

27

avansurile primite. Concomitent la suma TVA aferenta avansurilor decontate se intocmeste formula contabila de stornare: debit contul 225, credit contul 534

de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa. Registrul de evidenta la contul 612

33. Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind sumele deponente. Formula contabila este posibila in cazul in care sumele deponente nu au fost primite din vina angajatului

531 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612

34. Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de personal privind cheltuielile de deplasare, gospodaresti, de reprezentanta etc.


35. Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, amenzilor) privind decontarile cu organele de asigurari sociale si de asistenta medicala anulate (decontate) prin hotarirea instantelor de judecata sau a altor organe autorizate

533 612 Decizia organului autorizat privind anularea (decontarea) sanctiunilor, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

36. Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, amenzilor) privind decontarile cu bugetul anulate (decontate) prin hotarirea instantelor de judecata sau a altor organe autorizate

534 612 Decizia organelor autorizate privind anularea (decontarea) sanctiunilor, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul612

Nota la operatiunile 35-36. Formulele contabile pentru operatiunile 35-36 se intocmesc in cazul in care sanctiunile (penalitatile, amenzile) au fost aplicate si anulate (decontate) in acelasi an de gestiune.37. Decontarea sumelor provizioanelor neutilizate pentru

cheltuieli si plati preliminare. Formula contabila este posibila in cazul in care intreprinderea inceteaza, in conformitate cu politica de contabilitate, sa constituie provizioane pentru cheltuieli si plati preliminare


38. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara TVA) fata de alti creditori privind facturile comerciale, amenzile si alte operatiuni. Concomitent la suma TVA aferenta datoriilor decontate trecuta anterior in cont se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare:debit contul 534, credit contul 539


39. Reflectarea plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere in sectiile activitatii de baza


40. Reflectarea plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere in sectiile activitatilor auxiliare


Corectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune

41. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la alte venituri

221, 223, 227, 228,

612 Nota de contabilitate,

28

operationale in anul de gestiune curent.Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile — 223, 227, 228, 229, credit contul 534

229 etc.


4 Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor active curente returnate de la cumparatori

227, 223, 227, 229, 522, 539

etc.

612 Facturi de expeditie, procese-verbale de returnare a produselor, Registrul de evidenta la contul 612

43. Stornarea sumei reducerii de pret (fara TVA) la alte active curente vandute

221, 223, 229, 522, 539 etc.

612 Procese-verbale de modificare a preturilor, Registrul de evidenta la contul 612

Nota la operatiunile 41-43. Formulele contabile pentru operatiunile 41-43 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) altor active curente au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) altor active curente intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze numai unul din urmatoarele conturi- 221, 223, 227, 229, 522,539.

La returnarea (reducerea preturilor) altor active curente la intreprinderea-vinzator concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stornare:

la costul (valoarea de bilant) altor active curente returnate: debit contul 714, credit unul din conturile - 211, 213, 231, 232 etc.;la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente returnate: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la alte active curente vandute: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.

44. Stornarea sumelor datoriilor decontate eronat la venituri (in marime majorata) in anul de gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat. Concomitent TVA aferenta marimii majorarii datoriilor mentionate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit contul 534, credit unul din conturile -521, 522, 539etc.

511 sau 512, 513, 514, 521,

522, 523, 532, 533, 539 etc.

612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

Decontarea altor venituri operationale la finele anului de gestiune45. Decontarea la finele anului de gestiune a altor venituri

operationale acumulate la rezultatul financiar total612 351 Nota de contabilitate,


Mişcarea datelor contului 612 „Alte venituri operaţionale” la întreprindere este similară

cu contul 611 „Venituri din vînzări” şi are loc în felul următor: documentele primare ca factura

fiscală, procesul-verbal de inventariere, etc. servesc pentru înregistrarea datelor privind alte

venituri operaţionale obţinute în documentul centralizator - „Jurnal- Order”, iar detalierea are loc

în Registrul contului 612. În baza Jurnalului-Order se întocmeşte Cartea Mare, unde se reflectă

toată corespondenţa contului 612 pe 12 luni. În baza Cărţii Mari se întocmeşte Balanţa de

verificare, care serveşte documentul de bază pentru întocmirea Raportului Financiar. [18, p.215]

La întocmirea Rapoartelor Financiare trimestriale rulajele creditoare ale contului 612

„Venituri din vînzări”, care constituie pentru anul 2013 – 411848,28 lei (anexa 5) se

29

înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul 040. Rezultatele financiare pe

fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile.

La finele anului de gestiune contul 612 „ Alte venituri operaţionale” se închide prin

trecerea veniturilor acumulate la contul 351 „Rezultatul financiar total”, întocmind formula

contabilă: (anexa 5)

Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale” 411848,28 lei

Credit contul 351 „Rezultatul financiar total” 411848,28 lei.

Datele aferente contului 612 „Alte cheltuieli operaţionale” sunt desfăşurate mai detailat

în Anexa la raportul privind rezultatele financiare, subpunctul 1.4 „Alte venituri operaţionale” pe

rîndurile 1220 „Alte venituri operaţionale”, 1230 „Alte venituri operaţionale din vînzarea altor

active curente, cu excepţia produselor (lucrărilor, serviciilor) şi mărfurilor”, 1240 „Alte venituri

operaţionale - din arenda curentă”, 1250 „Alte venituri operaţionale - sub formă de amenzi,

penalităţi şi despăgubiri”, 1270 „Alte venituri operaţionale”.

2.2. Evidenţa veniturilor din activitatea neoperaţională

Veniturile din activitatea neoperaţională reprezintă sumele primite sau care urmează a fi

primite din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acestea includ: [19, p.38]

30

- veniturile din activitatea de investiţii,

- veniturile din activitatea financiară,

- veniturile excepţionale.

Veniturile din activitatea de investiţii includ veniturile obţinute de întreprinderi ca

rezultat al ieşirii şi reevaluării activelor pe termen lung. În perioada analizată luna decembrie a

anului 2013 S.A. “MIF” a înregistrat venituri din activitatea de investiţii sub formă de dobînzi.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea de investiţii este

destinat contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” în care, în particular, se reflectă

veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar al altei întreprinderi,

schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri, mijloace fixe,

resurse naturale, investiţii pe termen lung etc);

valoarea de piaţă a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere;

dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor întreprinderi;

dobînzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de valoare şi altor

investiţii;

suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite;

veniturile din operaţiunile cu părţile legate etc;

valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din lichidarea (casarea) activelor

pe termen lung peste valoarea probabilă rămasă a acestora stabilită în prealabil sau în

lipsa acesteia;

sumele datoriilor privind dobînzile şi dividendele decontate în legătură cu expirarea

termenului de prescripţie;

alte venituri aferente activităţii de investiţii a întreprinderii.

În Planul de conturi pentru contul 621 sunt prevăzute următoarele subconturi:

621 1 “Venituri din ieşirea activelor nemateriale”;

621 2 “Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung”;

621 3 “Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung”;

621 4 “Venituri din dividende”;

621 5 “Venituri din dobînzi”;

621 6 “Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite”;

621 7 “Venituri din participaţiile în alte întreprinderi”;

621 8 “Venituri din operaţiile cu părţile legate”;

621 9 “Alte venituri din activitatea de investiţii”.

Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea de investiţii seţine pe tipurile lor, pe surse

de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

31

La reflectarea (recunoaşterea), corectarea şi decontarea veniturilor din activitatea de

investiţii se întocmesc formulele contabile prezentate în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2.

Formule contabile pentru evidenta veniturilor din activitatea de investitii

Nr. crt.

Conţinutul operaţiunii


Temei pentru înre-gistrare (documentul primar sau de alt tip,


1 2 3 4 5

Reflectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune

1. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active nemateriale constatate la inventariere

111 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, procesul-verbal de primire-predare a activelor nemateriale, Registrul de evidenta la contul621

Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active nemateriale in curs de executie constatate la inventariere

112 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul621

3. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active materiale in curs de executie constatate la inventariere

121 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta Ia contul621

4. Reflectarea valorii incaperilor si a altor obiecte obtinute ia casarea resurselor naturale peste valoarea probabila ramasa stabilita in prealabil sau in lipsa acesteia

121 621 Procesul-verbal de casare a resurselor naturale, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

5. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de terenuri constatate la inventariere

122 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul621

6. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de mijloace fixe constatate la inventariere

123 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, procesul-verbal de primire-predare a

mijloacelor fixe,Registrul de evidenta la contul 621

7. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de resurse naturale constatate la inventariere

125 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere. Registrul de evidenta la contul621

8. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri de valoare si de alte investitii pe termen lung

131,132 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul621

9. Calcularea suplimentara a diferentei dintre valoarea de intrare si valoarea nominala a titlurilor de valoare pe termen lung de datorii. Formula contabila se intocmeste in cazul cind valoarea de intrare a titlurilor de valoare de datorii procurate este mai mica decat valoarea nominala a acestora

131,132 621 Nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

32

10. Decontarea diferentei dintre valoarea de intrare si valoarea reevaluata a investitiilor pe termen lung la iesirea lor

133 621 Nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

11. Calcularea dividendelor pentru participarea la capitalul statutar al intreprinderilor-fiice si asociate. Formula contabila este posibila la evaluarea investitiilor in partile legate in baza metodei repartizarii proportionale. Dividendele primite efectiv se trec la diminuarea valorii de bilant a investitiilor si se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 242, 243, 244, credit contul 133

133 621 Decizia adunarii generale a fondatorilor privind repartizarea profitului, Registrul de evidenta la contul621

1 Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa acesteia

211 621 Procese-verbale de casare a mijloacelor fixe, bonuri de intrari, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

13. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute la casarea resurselor naturale peste valoarea probabila ramasa a acestor resurse sau in lipsa acesteia

211 621 Procese-verbale de casare a resurselor naturale, bonuri de intrari, nota de contabilitate,Registrul de evidenta Ia contul 621

14. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa acesteia

213 621 Procese-verbale de casare a mijloacelor fixe, bonuri de intrari, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

15. Reflectarea valorii de vanzare (contractuale) a activelor pe termen lung (fara TVA) vandute (transmise) altor intreprinderi si persoane

223, 227, 229

621 Facturi fiscale, facturi de expeditie,Registrul de evidenta la contul 621

16. Reflectarea creantelor (fara TVA) angajatilor intreprinderii aferente recuperarii prejudiciului material privind lipsurile si pierderile din deteriorarea activelor pe termen lung

227 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata. Registrul de evidenta la contul621

Nota la operatiunile 15-16. La iesirea (vanzarea, transmiterea in capitalul statutar al altor intreprinderi, schimbul cu alte active) activelor pe termen lung concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:

la valoarea de bilant a activelor pe termen lung iesite: debit contul 821, credit unul din conturile -111, 112, 121, 122,123, 125, 131, 132;la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) acumulate a activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile - 113, 124, 126, credit unul din conturile- 111, 123, 125;la suma TVA aferenta valorii de vanzare (contractuale) a activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile - 223, 227, 229, credit contul534;la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a activelor pe termen lung si valoarea de intrare a acestora: debit contul - 813, credit contul 534.Formula contabila 4) se intocmeste in cazul vanzarii mijloacelor fixe si altor active pe termen lung la un pret mai jos decat valoarea lor de bilant.

17. Calcularea dobinzilor aferente imprumuturilor acordate angajatilor intreprinderii

227 621 Contractul de imprumut, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

18. Calcularea dividendelor din cotele de par-ticipatie la capitalul statutar al altor intreprinderi. Formula contabila se intocmeste in cazul in care intreprinderea-investitoare aplica metoda valorii de evaluare a investitiilor


19. Calcularea dobinzilor aferente titlurilor de valoare procurate, imprumuturilor acordate, conturilor de depozit si altor investitii pe termen lung


33

20. Restabilirea creantelor privind dividendele si dobinzile calculate decontate anterior ca creante compromise


21. Reflectarea mijloacelor banesti incasate in contul achitarii creantelor privind dividendele si dobinzile calculate decontate anterior ca creante compromise

241,242, 243, 244

621 Dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

Nota la operatiunile 20-21. La restabilirea (stingerea) creantelor concomitent se crediteaza contul extrabilantier 941.

Formula contabila pentru operatiunea 21 se intocmeste in cazul cind creantele decontate anterior nu au fost restabilite in contul 228.22. Decontarea sumelor ecartului de reevaluare aferente

activelor pe termen lung iesite341 621 Procese-verbale de

reevaluare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

23. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) acordata pentru rascumpararea anticipata a bunurilor primite in arenda finantata (leasing financiar). Formula contabila se intocmeste la arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul termenului arendei finantate (leasingului financiar) au ramas mai mult de 12 luni sau datoriile de arenda pe termen lung nu au fost decontate la finele anului de gestiune precedent in componenta celor pe termen scurt

421 621 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul621

24. Decontarea valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar). Formula contabila se intocmeste la rascumpararea anticipata a bunurilor mentionate de catre arendas (locatar)

422 621 Facturi fiscale, nota decontabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

25. Reflectarea cotei valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar) care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta

515 621 Facturi fiscale, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

Nota la operatiunile 24-25. Formulele contabile pentru operatiunile 24-25 se intocmesc la arendator (locator) in cazul cind arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baza a acestuia.

26. Reflectarea altor venituri din activitatea de investitii primite in perioadele anterioare, dar care se refera la anul de gestiune curent


27. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) acordata pentru rascumpararea anticipata a bunurilor primite in arenda finantata (leasing financiar). Formula contabila se intocmeste la arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul termenului arendei (leasingului) au ramas nu mai mult de 12 luni

521,522, 539

621 Nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

28. Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de fondatori (participanti) privind dividendele si alte plati calculate

537 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, nota informativa, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii,Registrul de evidenta la contul 621

29. Decontarea la venituri a sumei provizionului neutilizat pentru iesirea obiectelor de mijloace fixe


34

Corectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune

30. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la venituri din activitatea de investitii in anul de gestiune curent.

Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare:debit unul din conturile - 223, 227,228, 229, credit contul 534

223, 227,

228, 229

etc.

621 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

31. Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a activelor pe termen lung returnate de la cumparatori

223, 227, 229, 522, 539 etc.

621 Facturi de expeditie, procese-verbale de returnare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate,Registrul de evidenta la contul 621

32. Reflectarea sumei reducerii preturilor (fara TVA) la activele pe termen lung vandute (formula contabila de stomare)

223, 227, 229, 522, 539 etc.

621 Procesc-verbale de modificare a preturilor. Registrul de evidenta la contul621

Nota la operatiunile 30-3 Formulele contabile pentru operatiunile 30-32 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze, in conformitate cu politica sa de contabilitate, doar unul din urmatoarele conturi — 223, 227, 229, 522, 539.

La returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung la intreprinderea-vinzator concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stomare:

la valoarea de bilant a activelor pe termen lung returnate: debit contul 821, credit unul din conturile - 111, 112, 121, 123 etc.;la suma TVA aferenta valorii de vanzare a activelor pe termen lung returnate: debit unul din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534;la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la activele pe termen lung vandute: debit unul din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.

33. Stornarea sumelor datoriilor trecute eronat la venituri (in marime majorata) in anul de gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat

527, 522, 537, 539

etc.

621 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

Decontarea veniturilor din activitatea de investitii la finele anului de gestiune

34. Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor din activitatea de investitii acumulate la rezultatul financiar total


Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea de investiţii se ţine pe tipurile lor, pe surse

de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. La reflectarea

(recunoaşterea) şi decontarea veniturilor din activitatea de investiţii S.A. “MIF” în contabilitate

s-a efectuat reflectarea mijloacelor băneşti încasate în contul curent bancar sub forma dobânzilor

în sumă de 193,43 lei:

Debit 242 “Conturi curente în valută naţională” 54,21 lei

35

Credit 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 54,21 lei

La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 621 „Venituri din activitatea

de investiţii” cu total cumulativ de la începutul perioadei se trece la Rezultatul financiar total al

întreprinderii. În anul 2013 integral au fost acumulate venituri sub formă de dobînzi în sumă de

193,43 lei: (anexa 6)

Debit 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 193,43 lei

Credit 351 „Rezultatul financiar total” 193,43 lei

Veniturile din activitatea financiară includ veniturile rezultate din modificarea mărimii şi

structurii capitalului propriu şi a împrumuturilor întreprinderii.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea financiară este destinat

contul 622 „Venituri din activitatea financiară” în care, în particular, se reflectă: [20, p.278]

valoarea activelor pe termen lung şi curente primite cu titlu gratuit de la alte întreprinderi

şi persoane;

veniturile (dobînzile) din transmiterea în arendă finanţată (leasing financiar) a bunurilor

(dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

plata (redevenţele) pentru activele nemateriale transmise în folosinţă temporară altor

întreprinderi şi persoane;

diferenţele favorabile de curs valutar şi de sumă aferente creanţelor, mijloacelor băneşti şi

datoriilor exprimate în valută străină (unităţi convenţionale);

premiile, cadourile şi sumele de sponsorizare primite de la autorităţile publice,

organizaţiile necomerciale şi de la alte întreprinderi şi persoane fizice;

sumele subvenţiilor şi ale finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială utilizate;

datoriile decontate cu termenul expirat privind redevenţele şi plăţile (dobînzile) pentru

arenda finanţată (leasingul financiar) calculate;

sumele subvenţiilor pentru care au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în contractele

(acordurile) respective;

compensaţiile primite din contractele de neantrenare în concurenţă;

alte venituri aferente activităţii financiare a întreprinderii.

În Planul de conturi pentru contul 622 sînt prevăzute următoarele subconturi:

622 1 „Venituri din redevenţe”;

622 2 „Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung”;

622 3 „Venituri din diferenţe de curs valutar”;

622 4 „Venituri din active intrate cu titlu gratuit”;

622 5 „Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate”;

622 6 „Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă”;

36

622 7 „Alte venituri din activitatea financiară”.

Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea financiară se ţine pe tipurile lor, pe surse de

obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. Veniturile

respective se constată în contabilitate în baza documentelor primare:

- Procese - verbale privind reevaluarea activelor pe termen lung;

- Procese - verbale privind inventarierea activelor pe termen lung;

- Extrase din conturi curente în valută străină;

- Facturi fiscale sau facturi de expediţie etc.

Specificul activităţii S.A. „MIF” prevede luarea unor credite bancare de la bancă, pe care

le reflectă la contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, iar la executarea condiţiilor

prevăzute - trecerea părţii acestora la venituri din activitatea financiară (ana 7) prin:

Debit 511 „Credite bancare pe termen scurt” 1140,80 lei

Credit 622 „Venituri din activitatea financiară” 1140,80 lei

La finele perioadei de gestiune, rulajul creditor al contului 622 „Venituri din activitatea

finaciară” cu total cumulativ de la începutul perioadei s-au trecut la Rezultatul financiar total al

întreprinderii în sumă de 172887,62 lei (anexa 7).

Debit 622 „Venituri din activitatea financiară” 172887, 62 lei

Credit 351 „Rezultatul financiar total” 172887, 62 lei

Veniturile excepţionale includ veniturile bţinute de întreprindere pentru compensarea

pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamităţi naturale, exproprieri şi alte

evenimente excepţionale.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile excepţionale este destinat contul 623

„Venituri excepţionale” în care, în particular, se reflectă: [21, p.384]

compensaţiile sub formă de mijloace băneşti, materiale, mărfuri, terenuri, mijloace fixe şi

alte active primite cu titlu gratuit de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale,

alte întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de accidente,

incendii, calamităţi naturale, şi alte evenimente excepţionale;

valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute la ieşirea (casarea parţială) a

activelor în urma evenimentelor excepţionale;

despăgubirile de asigurare primite şi/sau care urmează a fi primite de la companiile de

asigurări pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepţionale;

37

compensaţiile (în expresie bănească sau naturală) primite şi/sau care urmează a fi primite

de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totală sau parţială a bunurilor în

urma accidentelor, incendiilor şi altor evenimente excepţionale.

Tabelul 2.3.

Formule contabile pentru evidenţa veniturilor excepţionale

Nr. crt.

Conţinutul operaţiunii


Temei pentru înre-gistrare (documentul primar sau de alt tip,


1 2 3 4 5

Reflectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune

1. Primirea de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale, alte intreprinderi si persoane pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale:

Documente care confirma evenimentele exceptionale, facturi de expeditie, procese-verbale de primire-predare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate. Registrul de evidenta la contul623

a activelor nemateriale 111 623

a activelor nemateriale in curs de executie 112 623

a activelor materiale in curs de executie 121 623

a terenurilor 122 623

a mijloacelor fixe 123 623

a materialelor 211 623

a OMVSD 213 623

a marfurilor 217 623

a mijloacelor banesti 241,242, 243, 244

623

a documentelor banesti 246 623

Nota la operatiunea 1. La iesirea (distrugerea, deteriorarea) activelor pe termen lung si curente in urma evenimentelor

exceptionale concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile:

la valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente iesite: debit contul 823, credit unul din conturile -111, 112,

121, 122, 123, 211, 213, 217 etc.;

la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta valorii activelor pe termen lung si curente iesite: debit contul 823 sau

contul 813, credit contul 534 (formula contabila se intocmeste in cazul in care persoanele vinovate lipsesc sau

prejudiciul material nu a fost recunoscut de persoanele vinovate);

la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile- 113, 124, 126, credit unul

din conturile- 111, 123, 125;

la reducerea de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite: debit contul 823 sau contul 821, credit contul 341.

2. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute din casarea activelor pe termen lung si curente deteriorate in urma accidentelor, incendiilor, cala-mitatilor naturale si altor evenimente exceptionale

211 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, bonuri de intrari, procese-verbale de casare a mijloacelor fixe si a altor active pe termen lung, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la cont. 623

3. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD obtinute din casarea activelor pe termen lung si curente

213 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional,

38

deteriorate in urma accidentelor, incendiilor, calamita-tilor naturale si altor evenimente exceptionale

bonuri de intrari, procese-verbale de casare a mijloacelor fixe si a altor active, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 623

4. Reflectarea creantelor angajatilor intreprinderii (fara TVA) privind recuperarea prejudiciului material, cauzat din vina lor in urma accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale

227 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, decizia de recuperare, angajamente de plata, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 623

5. Reflectarea creantelor altor intreprinderi si persoane (fara TVA) privind recuperarea prejudiciului material, cauzat din vina lor in rezultatul accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale

229 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 623

Nota la operatiunile 4-5. Formulele contabile pentru operatiunile 4-5 se intocmesc la suma prejudiciului material (fara TVA) care urmeaza a fi recuperat in perioada de gestiune curenta. Sumele prejudiciului material care urmeaza a fi recuperat conform angajamentului de plata sau hotaririi instantei de judecata in perioadele de gestiune ulterioare se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 227, 229, credit unul din conturile - 422, 515.

TVA aferenta prejudiciului material (indiferent de perioada recuperarii) se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 227, 229, credit contul 534.6. Calcularea despagubirilor de asigurare care urmeaza a fi

primite de la companiile de asigurari pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale

229 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, procese-verbale si calcule ale companiilor de asigurari, Registrul de evidenta la contul 623

7. Decontarea ecartului de reevaluare aferent activelor pe termen lung distruse (deteriorate) in urma evenimentelor exceptionale. In conformitate cu politica de contabilitate a intreprinderii, ecartul de reevaluare a activelor sus-mentionate poate fi reflectat in creditul contului 621

341 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, procese-verbale de reevaluare a activelor pe termen lung, Registrul de evidenta la contul 623

8. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung, care urmeaza a fi decontate in perioada de gestiune curenta (de exemplu, la recuperarea anticipata a prejudiciului material, cauzat de persoanele vinovate in savirsirea incendiilor, accidentelor si altor evenimente exceptionale)


9. Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de exemplu, privind recuperarea prejudiciului material etc.) aferente perioadei de gestiune curente


Corectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune

10. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la veniturile exceptionale in anul de gestiune curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile - 227, 229, credit contul 534

227, 229 623 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 623

Decontarea veniturilor exceptionale la finele anului de gestiune

39

11. Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor exceptionale acumulate la rezultatul financiar total


Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi

pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. Veniturile excepţionale se

reflectă în contul 623 în cazul existenţei documentelor care confirmă faptul săvîrşirii

evenimentului excepţional şi primirea (calcularea) compensaţiilor pentru acoperirea pierderilor

din aceste evenimente. Aceste documente cuprind: [22, p.640]

actele comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale - în cazul

cutremurelor de pămînt, secetelor, inundaţiilor, uraganelor, eroziunii solurilor,

epizootiilor etc;

actele serviciului antiincendiar de stat - în cazul incendiilor;

actele poliţiei rutiere şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată - în cazul

accidentelor rutiere;

actele poliţiei şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată - în cazul furturilor bunurilor;

actele şi calculele organelor de asigurări - la determinarea sumelor despăgubirilor de

asigurare;

procesele-verbale de casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de transport) - la

lichidarea (casarea) acestora şi la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor

materiale obţinute în urma casării acestor obiecte;

deciziile organelor autorizate - la exproprierea bunurilor;

actele experţilor independenţi (evaluatorilor) - la evaluarea mărimii pagubelor din

pierderea parţială a bunurilor;

acordul (consimţămîntul) persoanelor vinovate şi/sau hotărîrile instanţelor de judecată -

în cazul pierderii bunurilor din vina angajaţilor întreprinderii sau altor persoane;

ordinele de plată, facturile de expediţie şi alte documente - la primirea compensaţiilor de

la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale şi alte ntreprinderi şi persoane fizice

pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepţionale.

Sumele primite de către persoanele fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a

fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale

sau tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ în venitul impozabil (art. 20 lit.d3) din

Codul fiscal).

În perioada de gestiune a anului 2013 pentru luna decembrie nu au fost înregistrate

venituri excepţionale. Venituri excepţionale întreprinderea S.A. „MIF” nu a înregistrat nici pe

40

parcursul anilor 2011- 2012. Vom da totuşi exemplele teoretice de corespondenţă a contului 623

„Venituri excepţionale”.

• Se constată venituri excepţionale:

Debit 211 “Materiale”

Debit 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

Debit 217 “Mărfuri”

Debit 241 “Casa”

Debit 242 “Conturi curente în valută naţională”

Debit 243 “Conturi curente în valută străină” - la valoarea activelor şi suma mijloacelor băneşti

primite de la organele de stat, persoanele juridice şi fizice pentru recuperarea pierderilor din

evenimentele excepţionale;

Debit 229 “Alte creanţe pe termen scurt” - la sumele de primit de la companiile de asigurări

pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale;

Credit 623 “Venituri excepţionale”- la suma totală a veniturilor din evenimentele excepţionale

constatate în decursul perioadei de gestiune.

La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în

Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective. Rezultatele financiare pe fiecare

trimestru se determina prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anului de

gestiune 2013 conturile de venituri s-au închis prin trecerea veniturilor acumulate în contul 351

“Rezultatul financiar total” în sumă totală de 10712895 lei (anexa 2).

După această operaţiune conturile de venituri se închid, iar în contul 351

“Rezultatul financiar total” se determina profitul (pierderea) net al anului de gestiune. În acest

scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri acumulate)

acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine

profit.

Rezultatul obţinut la întreprinderea S.A. „MIF” pentru perioada de gestiune a anului 2013

e prezentat prin câştig în sumă de 878470 lei (anexa 2):

Debit 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” 878470 lei

Credit 351 “Rezultatul financiar total” 878470 lei

După înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul 351

“Rezultatul financiar total” se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma

profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune s-a înregistrat în rândul 150 în aceiaşi denumire

a Raportului privind rezultatelor financiare şi se reportează în Bilanţul contabil în rândul 590

“Profitul net (pierderea) al anului de gestiune” (anexa 2)

41

2.3. Modificările în S.N.C. „Venituri”

Teoria financiară recunoaşte trei obiective ale întreprinderii: echilibrul financiar,

rentabilitatea şi creşterea economică. Pentru realizarea acestor deziderate, întreprinderea

achiziţionează factori de producţie, prin combinarea cărora, în anumite proporţii şi după anumite

reguli, se produc bunuri şi servicii, din vânzarea cărora întreprinderea obţine venit.

Nivelul veniturilor este influenţat de: [23, p.144]42

a. volumul fizic al vânzărilor depinde de capacitatea pieţei, segmentul de piaţă a întreprinderii la

fel sunt şi factorii interni care limitează cantitatea vândută cum ar fi: capacitatea de producţie a

întreprinderii, existenţa surselor financiare pentru finanţarea procesului de producţie;

b. preţul produselor presupune analiza elasticităţii cererii la modificarea preţului. Sporirea

veniturilor întreprinderii se poate realiza atât prin mărirea, cât şi reducerea preţului.

c. mixul de produse (sortimentul produselor) presupune determinarea produselor ce asigură

venituri maxime.

S.N.C. 18 „Venitul” prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea

serviciilor: pe fiecare tranzacţie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Întreprinderea alege acea

variantă, care permite determinarea mai exactă a mărimii venitului obţinut în cursul perioadei de

gestiune.

Veniturile din vînzarea bunurilor cuprind fluxurile brute de avantaje economice obţinute

de întreprindere în cursul perioadei de gestiune curente din comercializarea produselor şi

mărfurilor, inclusiv a terenurilor, clădirilor şi a altor active deţinute în scopul revînzării. Modul

de contabilizare a veniturilor din vînzarea bunurilor este reglementat de SNC 18, aplicabil de la 1

ianuarie 1998 şi explicat în Comentariile cu privire la aplicarea SNC 18 care au intrat în vigoare

la 15 aprilie 1999.

Aceste acte normative au fost elaborate de către autorul tezei în baza prevederilor IAS 18

„Venituri din activităţi curente” în redacţia din anul 1993. După implementarea SNC 18, a fost

aprobată o nouă redacţie a IAS 18, în care sunt specificate unele aspecte noi privind

contabilitatea veniturilor din activităţile ordinare (curente) ale întreprinderii, inclusiv a

veniturilor din vînzarea bunurilor. În afară de aceasta, pe măsura dezvoltării relaţiilor de piaţă la

întreprinderile autohtone au apărut diverse probleme contabile aferente veniturilor nominalizate

care nu sunt reglementate sub aspect normativ şi nu sunt abordate suficient în literatura de

specialitate. În acest context, este oportun examinarea complexă a problemelor privind recunoaş

terea, evaluarea, perfectarea documentară şi înregistrarea în conturile contabile a veniturilor din

vînzarea bunurilor în conformitate cu cerinţele reglementărilor contabile internaţionale şi

experienţa întreprinderilor autohtone. [24]

Problema fundamentală a contabilităţii veniturilor din vînzarea bunurilor constă în

recunoaşterea cestora, adică în stabilirea perioadei de gestiune în care veniturile pot fi reflectate

în contabilitate şi în rapoartele financiare. Conform paragrafelor 13 şi 16 din SNC 18 [25],

veniturile din vînzarea bunurilor trebuie recunoscute la respectarea simultană a următoarelor

criterii:

a) existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi

obţinute de întreprindere;

43

b) posibilitatea evaluării juste a sumei veniturilor;

c) transmiterea către cumpărător a dreptului de proprietate asupra bunurilor.

Aceste criterii au fost acceptabile la etapa iniţială a reformei contabilităţii în condiţiile trecerii de

la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente a veniturilor şi cheltuielilor.

Actualmente, criteriile de recunoaştere a veniturilor prevăzute de SNC 18 nu corespund

cerinţelor internaţionale şi trebuie să fie completate şi concretizate. În acest scop, drept bază pot

servi criteriile stabilite de IAS 18 [26, p. 96] şi prezentate în figura 3.1.

Sursa: A. Nederiţă în baza IAS 18

Figura 3.1. Recunoaşterea veniturilor din vânzarea bunurilor

Analiza criteriilor sus-menţionate ne permite să concluzionăm că veniturile din vînzarea

bunurilor nu pot fi recunoscute în cazul operaţiunilor interne din cadrul întreprinderilor, cum ar

fi: transmiterea produselor şi mărfurilor pentru vînzare în magazinele proprii, utilizarea bunurilor

pentru necesităţile interne ale întreprinderii etc. Însă această regulă nu se respectă întotdeauna în

practică. Astfel, unele întreprinderi de producţie înregistrează transmiterea produselor în

magazinele proprii şi, în special, în cele amplasate în alte localităţi ca vînzare de bunuri, ceea ce

44

Recunoaşterea veniturilor din vânzarea bunurilor

Întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative

aferente dreptului de proprietate asupra buburilor

Întreprinderea nu gestionează bunurile ca în

cazu deţinerii în proprietate a acestora şi nu deţine

controlul efectiv asupra

Mărimea venitulrilor poate fi evaluată în mod

credibil

Avantajele economice asociate tranzacţiei vor fi

generate către întreprindere

Cheltuielile aferente tranzacţiei pot fi evaluate în

mod rezonabil

majorează în mod neargumentat suma totală a veniturilor şi, în consecinţă, denaturează

indicatorii din rapoartele financiare. Probleme similare apar în cazurile utilizării produselor şi mă

rfurilor pentru crearea unor obiecte de mijloace fixe. După părerea noastră, tranzacţiile

nominalizate trebuie înregistrate fie ca o corespondenţă internă între subconturile deschise la

conturile sintetice de evidenţă a produselor şi mărfurilor, fie ca un transfer direct al acestor

bunuri în componenţa mijloacelor fixe.

După părerea lui A. Nederiţă este necesar ca criteriile de recunoaştere a veniturilor din

vînzarea bunurilor prevăzute în IAS 18 să fie incluse în SNC 18 şi aplicate în practica contabilă a

întreprinderilor autohtone cu luarea în considerare a următoarelor comentarii şi concretizări.

Transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate, în cele mai frecvente

cazuri, coincide cu transferul titlului legal de proprietate şi cu trecerea bunurilor în posesia

cumpărătorului. În opinia noastră, întreprinderea-vînzător trebuie să stabilească de sine stătător

data la care riscurile şi avantajele au fost transferate cumpărătorului în conformitate cu

circumstanţele tranzacţiei economice concrete şi clauzele contractului de vînzare-cumpărare. În

acest context, este important a diviza riscurile în semnificative şi nesemnificative.

În cazul în care întreprinderea păstrează doar unele riscuri nesemnificative aferente

dreptului de proprietate asupra bunurilor, tranzacţia trebuie considerată vînzare, iar veniturile

urmează a fi recunoscute. Mai jos sunt prezentate exemple pentru cazurile în care întreprinderea

păstrează riscuri nesemnificative: [27, p.59]

• întreprinderea păstrează dreptul de proprietate asupra bunurilor doar în scopul asigurării

colectării sumei ce i se datorează. Într-un asemenea caz, dacă întreprinderea a transferat riscurile

şi avantajele semnificative ce decurg din dreptul de proprietate, tranzacţia urmează a fi

considerată vînzare, iar veniturile trebuie recunoscute;

• vînzările de bunuri cu amănuntul, cu condiţia de returnare a mijloacelor băneşti, în cazul

prezentării reclamaţiilor de către cumpărător. În asemenea situaţii, veniturile sunt recunoscute în

momentul vînzării, presupunîndu-se că vînzătorul poate estima suficient de credibil veniturile

viitoare şi poate recunoaşte posibilitatea returnărilor pe baza experienţei anterioare şi a altor

factori relevanţi.

Modul de reflectare a operaţiunilor de vînzare a bunurilor în conturile contabile depinde

de metoda evaluării curente a bunurilor nominalizate. În conformitate cu paragraful 19 din SNC

2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”,evaluarea curentă a bunurilor poate fi efectuată la valoarea

d intrare sau prin metoda vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare, cu evidenţierea adaosului

comercial [28]. Metoda concretă de evaluare curentă a bunurilor se alege de către fiecare

întreprindere de sine stătător şi se reflectă în politica de contabilitate a acesteia.

45

Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate

să difere esenţial la diverse întreprinderi. Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a

activelor, veniturilor şi cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot sa influenţeze negativ

asupra rezultatelor activitatii altei întreprinderi sau să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în

conformitate cu S.N.C. 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”, evaluarea materialelor poate fi

efectuată prin trei metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a stocurilor de

mărfuri şi materiale şi este adecvată pentru întreprinderile cu producţie individuală şi în serii

mici. Metodele FIFO şi costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de

un asortiment bogat şi variat de stocuri de mărfuri şi materiale.

Politica de contabilitate în anul curent este aprobată de conducătorul întreprinderii la

finele anului precedent şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie

să fie aplicată de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv de cele evidenţiate

într-un bilanţ distinct, indiferent de sediul lor. Subdiviziunile situate peste hotarele Republicii

Moldova trebuie să aplice politica de contabilitate adoptata de întreprindere şi să respecte

concomitent regulile contabilităţii care sunt în vigoare în ţara respectivă.

Întreprinderea nou-creată îşi elaborează politica sa de contabilitate până la prima

prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la dobândirea drepturilor

persoanei juridice. Procedurile şi metodele contabile alese se aplică de întreprindere din ziua

înregistrării de stat.

Veniturile obtinute în perioada de gestiune, dar aferente perioadelor viitoare, sunt

reflectate separat în evidenta si rapoartele financiare si se includ în veniturile curente pe masura

sosirii perioadei de gestiune aferente. Ele cuprind: [29, p.452]

a) plata de chirie primita în avans;

b) sumele lipsurilor care urmeaza sa fie recuperate de persoanele vinovate în urmatoarele

perioade de gestiune.

Venitul se constata în baza principiului specializarii exercitiilor în perioada de gestiune în

care a fost câstigat, indiferent de momentul încasarii mijloacelor banesti sau a altei forme de

compensare. În componenta venitului nu sunt incluse sumele percepute în numele tertilor (taxa

pe valoarea adaugata, accizele etc.).

Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în baza metodei specializarii exercitiilor a

acelei perioade în care au aparut, indiferent de momentul achitarii efective a acestora, si cuprind

cheltuielile activitatii operationale, de investitii, financiare si pierderile exceptionale.

Veniturile, cheltuielile si rezultatele sunt reflectate în raportul privind rezultatele financiare

separat, pe tipuri de activitati ale întreprinderii si pe evenimente exceptionale.

46

Profitul (pierderea) net se repartizeaza si se utilizeaza:

a) pentru plata dividendelor;

b) conform deciziilor suplimentare ale adunarii generale a actionarilor.

CAPITOLUL III. ANALIZA VENITURILOR DIN VÂNZĂRI

3.1. Aprecierea generală şi evoluţia venitului din vânzări în dinamică

Este cunoscut faptul, că pentru a asigura o activitate de producţie profitabilă sunt

necesare unele condiţii specifice de desfăşurare a ei pe o perioadă îndelungată.

Fiecare tip de venit al întreprinderii poartă un caracter concret deoarece permite

managerilor să determine posibilităţile şi direcţiile principale de diversificare a activităţii de

bază.

47

Deci, analiza apare ca un instrument indispensabil în procesul cunoaşterii în orice

domeniu al activităţii umane întrucât permite stabilirea structurii fenomenelor, a relaţiilor de

cauzalitate, a factorilor ce le generează, a legilor formării şi desfăşurării lor ceea ce constituie

suportul formulării deciziilor privind activitatea în viitor.

De regulă, analiza economico-financiară se efectuează la nivel de întreprindere

examinând rezultatele obţinute în urma activităţii desfăşurate din diferite puncte de vedere.

Această analiză se bazează pe informaţiile din rapoartele statistice şi financiare. [30, p.76]

Concomitent, analiza aprofundată a venitului permite investitorilor potenţiali să-şi decidă

strategia îndreptată spre minimizarea pierderilor şi riscului financiar pentru investiţiile depuse în

întreprinderile date pe o perioadă durabilă.

Venitul trebuie să asigure incertitudinea coerentă a acestor două aspecte ţinând cont atât

de necesităţile analizei respective cât şide posibilităţile reale de utilizare a unui set suplimentar

de informaţie cu conţinut sintetic şi analitic.

Astfel, în practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori care caracterizează

potenţialul rezultativ la nivelul activităţii de producţie.

Pentru a evidenţia posibilităţile reale de dezvoltare a unităţii de producţie am recurs la

cerecetarea rezultatelor financiare obţinute pe parcursul ultimilor doi ani de către S.A. „MIF”.

Pe parcursul analizei programului de producţie un rol semnificativ îl joacă şi examinarea

ţinută de întreprindere, pe parcursul anului de gestiune din vânzarea produselor activităţii

operaţionale.

Actualmente, în practica analitică se utilizează mai multe metode de analiză aferente

determinării şi aprecierii volumului venitului din vânzări a unităţii de producţie. Aceste metode

oferă posibilitatea asigurării unei analize detaliate în domeniul examinării venitului din vânzări şi

evidenţierea efortului propriu a colectivului de muncă în obţinerea acestor rezultate.

De regulă, venitul din vânzări se calculează prin însumarea a câtorva elemente:

VV = VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,

Unde:

VV – venitul din vânzări;

VPV – volumul producţiei vândute sau venitul din vânzarea produselor finite;

VVM – venitul din vânzarea mărfurilor;

VPS – venitul din prestarea serviciilor;

VCC – venitul din contractele de construcţii;

VAA – venitul din alte feluri de activităţi care constituie pentru întreprindere activitatea

operaţională.

48

Analiza veniturilor din vânzări se efectuează în baza datelor din anexa nr.5. a rapoartelor

financiare “anexa la rapoartele financiare privind rezultatele financiare”, capitolul I “venituri din

vânzări”. [31, p.24]

Aprecierea generală cât şi evoluţia veniturilor din vânzări sunt două aspect ale analizei ce

au menirea de a examina dimensiunea lor absolută şi relativă în comparaţie cu rezultatele anilor

precedenţi. Examinarea veniturilor din vânzări în dinamică permite evaluarea volumului

activităţii operaţionale şi studierea modificărilor survenite în acest volum în ultimii ani.

La prima etapă de analiză se examinează tehnica de calcul prin intermediul căreia se

determină abaterea absolută a veniturilor din vânzări faţă de perioada precedentă, ritmul creşterii,

procentul îndeplinirii planului şi procentul abaterii de la plan.

Datele obţinute la această etapă de analiză pot fi expuse sub formă tabelară sau cu

aplicarea metodelor grafice, ce permit prezentarea mai clară într-o formă accesibilă a

materialelor analitice.

În practica mondială cea mai frecventă folosită formă de prezentare a informaţiei

analitice şi modul cum vom interpreta evoluţia veniturilor din vânzări este construirea

diagramelor.

Astfel, pe baza datelor din rapoartele privind rezultatele financiare la întrepinderea S.A.

„MIF” evoluţia veniturilor din vânzări a luat următoarea formă prin construirea diagramei (figura

3.1.)

2012 20130

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Sursa: adaptat de autor în baza raportului financiar al S.A. „MIF”

Figura 3.1. Evoluţia veniturilor din vânzări

49

Datele prezentateîn figura 3.1. atestă o evoluţie negativă a veniturilor din vânzări

generate la întreprinderea S.A. “MIF” în ultimii doi ani. Astfel, în anul 2013 venitul din vânzări

a constituit 15442663 lei faţă de 20465899 lei în anul 2012. Dinamica negativă a vânzărilor în

anii 2012-2013 a înregistrat un ritm de descreştere ce a constituit 24,54 %.

Astfel, nivelul volumului vânzărilor s-a micşorat în anul 2013 faţă de anul 2012 cu

5023236 lei (15442663 – 20465899).

În cadrul analizei structurale a veniturilor din vânzări acestea pot fi clasificate în funcţie

de numeroase criterii. Aceste criterii au putere informativă diferită, oferind utilizatorilor

rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia diverse aspecte ale activităţii întreprinderii.

Structura vînzărilor pe tipuri de activităţi operaţionale permite stabilirea profitului real,

adică specializarea şi diversificarea întreprinderii în fabricarea produselor, comercializarea

mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcţie. În activitatea

operaţională a întreprinderii specializarea permite majorarea eficienţei acestei activităţi datorită

procurării utilajului special, angajarea personalului calificat în domeniu, acumulării experienţei

corespunzătoare.

Calculul şi aprecierea acestor elemente se efectuează prin intermediul următorului tabel

analitic 3.1.

Tabelul 3.1.

Aprecierea structurii venitului din vânzări pe tipuri de activitate operaţională la S.A.

„MIF” în dinamică

Indicatorii Anul 2012 Anul 2013 Abaterea (+;-)

Suma,mii lei

ponderea, %

Suma,mii lei

ponderea, %

mii lei %

A 1 2 3 4 6=3-1 7=4-21. Venitul din

vânzarea produselor

activităţii operaţionale

– total inclusiv:

20465899 100 1544266

3

100 -5023236 0

1.1. Din vânzarea

produs. finite

895384 4,37 773521 5,00 -121863 1,14

1.2. Din vânzarea 9945766 48,60 8562533 55,45 -1383233 6,85

50

mărfurilor

1.3. Din prestarea

serviciilor

- - - - - -

1.4. Din contractele

de construcţii

- - - - - -

1.5. Din alte feluri de

activitate

- - - - - -

Sursa: Adaptat de autor în baza raportului privind rezultatele financiare

Din tabel rezultă că la întreprinderea S.A. „MIF” se observă o tendinţă negativă de

reducere a venitului din vânzări comparativ cu anul 2012 de la 20465899 mii lei la 15442663 mii

lei (15442663 – 20465899).

Această abatere a fost determinată de influenţa negativă a elementelor care au contribuit

la formarea acestui indicator rezultativ, din vânzarea produsleor finite cu 121863 mii lei şi din

vânzarea mărfurilor cu 1383233 mii lei.

Examinând structura veniturilor din vânzări la întreprinderea dată observăm că pondrea

principală revine elementului al doilea „venituri din vânzarea mărfurilor” care pe parcursul

anului 2013 s-a majorat de la 48,60% la 55,45% sau suplimentar cu 6,85 puncte procentuale

(55,45 - 48,60).

3.2. Analiza factorială a veniturilor din vânzări

În cadrul întreprinderii S.A. „MIF” deopotrivă cu analiza structurală, veniturile din

vânzări trebuie să fie analizate din punct de vedere factorial, prin prisma stabilirii cauzelor ce au

condiţionat modificarea vânzărilor. Necesitatea analizei factoriale rezultă din prevederile SNC 5

„Przentarea rapoartelor financiare” .

Astfel, analiza factorială a veniturilor din vânzări reprezintă o direcţie integrantă a anlizei

Rapoartelor Financiare. Totodată, depistarea factorilor ce au cauzat creşterea sau scăderea

vânzărilor nu poate fi efectuată exclusiv în baza datelor financiare şi impune aplicarea

informaţiilor din cadrul contabilităţii manageriale. [32, p.163]

Efectuarea analizei factoriale a venitului din vânzări necesită o conexiune foarte strânsă

între contabilitatea managerială şi cea financiară. La efectuarea analizei factoriale a venituirilor

din vânzări este foarte important să se ia în consideraţie tipul activităţii operaţionale în urma

căreia au fost generate veniturile corespunzătoare.

51

De regulă, întreprinderea S.A. „MIF” a cărei activitate comercială dispune de venituri din

vânzarea produselor finite poate fi modificată sub influenţa a câtorva factori:

1. Modificarea volumului producţiei fabricate

Se ştie că pentru a vinde mai mult întreprinderea trebuie să producă mai mult la o calitate

mai înaltă. Acest indicator la rândul său se află sub influenţa factorilor detaliaţi şi anume de

folosirea mijloacelor fixe, potenţialului uman.

2. Modificarea stocurilor produselor finite

În condiţiile determinării valorii produselor fabricate întreprinderea reuşeşte să menţină

sau să majoreze vânzările datorită reducerii produselor stocate şi invers – creşterea producerii nu

întotdeauna duce la majorarea vânzărilor. Creşterea sau scăderea produselor finite stocate poate

fi condiţionată de influenţa unui şir de factori detaliaţi, de exemplu:

- lipsa ambalajului

- defectarea utilajului

- lipsa mijloacelor de transport

- scăderea (creşterea) cererii pentru produse

- returnarea produselor vândute anterior

- modificarea datelor privind stocurile produselor în urma inventarierii

3. Modificarea preţurilor pentru produsele vândute

Odată cu creşterea acestui indicator poate duce la scăderea cererii şi prin majorarea stocurilor de

produse, poate determina micşorarea vânzărilor. La fel ca ceilalţi factori, la rândul său,

modificările preţurilor de vânzare e influenţat de un şir de indicatori ca:

inflaţia valutei naţionale

creşterea (scăderea) cererii şi ofertei pe piaţa de desfacere

nivelul calităţii produselor întreprinderii

Pentru a determina influenţa separată a fiecărui factor asupra veniturilor din vânzarea

produselor este necesară colectarea datelor iniţiale. Ca resurse informaţionale servesc anexa la

rapoartele financiare „Raportul statistic 5-C comerţ”.

Astfel, veniturile din vânzarea produselor, volumul producţiei fabricate, stocurile produselor

finite pot fi reflectate în trei tipuri de evaluări:

în preţuri curente ale anului respectiv;

în preţuri medii ale anului precedent;

în preţuri planificate.

De regulă, datele iniţiale colectate pentru analiza veniturilor din vânzarea produselor se reflectă

prin aplicarea formulei care în practica economică este cunoscută sub denumirea „balanţa

producţiei”.

52

Si + VPF = VVP + Sf

Unde:

Si – soldul iniţial a produselor în stocuri

VPF – valoarea produselor fabricate

VVP – venitul din vânzarea produselor

Sf – soldul final al produselor în stocuri

Balanţa producţiei poate fi alcătuită în preţuri curente ale anului respective sau la costuri.

De regulă, calcularea şi aprecierea acestori factori se efectuează prin metoda balanţieră utilizând

următorul tabel analitic 3.2.

În baza rezultatelor obţinute se poate constata că la întreprinderea S.A. “MIF” veniturile

din vânzarea produselor au înregistrat o majorare faţă de anul 2012 în sumă totală de 2318,4 mii

lei (6549,5-4231,1).

Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a factorului 2 (SPV) care a

contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 7756 mii lei.

Concomitent, sub influenţa negativă a factoruluii 3 (SPV) indicatorul rezultativ s-a redus

respectiv cu 5444,1 mii lei, cu toate că preţurile de vânzare a produselor s-au mărit.

Examinând dinamica venitului din vânzări observăm că preţurile de vânzare a produselor

s-au mărit în cursul anului 2013 cu 256,5 mii lei, ceea ce depăşeşte cu 26,5 mii lei indicatorul

similar din 2012.

Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că întreprinderea

dipsune de rezerve interne de majorare a indicatorilor rezultativi pe viitor.

Tabelul 3.2.

Calculul influenţei factorilor asupra venitului din vânzarea produselor finite în dinamică

Nr. Indicatorii Anul 2012 Anul 2013 Abaterea absolută (+;-)

Influenţa factorilor (+;-)

A B 1 2 3 41. Venituri din vânzarea

produselor în preţuri:1.1.

curente ale anului 2013 4231,1 6549,5 2318,4 x

1.2.

medii ale anului 2012 5204,7 5324,4 119,7 x

2. Volumul producţiei fabr. în preţuri medii ale anului 2012

13569,3 21325,3 7756 +7756

3. Modificarea stocurilor prod.finite (creşterea “+”; scăderea “-“) rd.2 – rd.1.2.

6210,2 11654,3 5444,1 -5444,1

4. Modificarea preţurilor de +230,0 +256,5 +26,5 +26,5

53

vânzare a produselor (creşterea “+”; scăderea “-“) rd.1.1. – rd.1.2.

Sursa: Adaptat de autor în baza Raportului Financiar

BIF: 7756 + (-5444,1) + 26,5 = + 2318,4 mii lei

Verificare: 6549,5 – 4231,1 = + 2318,4 mii lei

3.3. Analiza veniturilor din vânzări în corelaţie cu capacitatea de producţie

În procesul analizei activităţii întreprinderii S.A. „MIF” apare necesitatea evaluării

rezervelor existente pentru sporirea veniturilor din vânzări pe viitor fără investiţii suplimentare.

Printre condiţiile principale ce dimensionează volumul activităţii operaţionale, în primul rând, se

evidenţiază capacitatea de producţie.

Capacitatea de producţie reflectă volumul maximal posibil al producţiei pe care

întreprinderea îl poate produce cu condiţia folosirii următorului raport: [33]

Corelaţia dintre veniturile Venituri din vânzarea

din vânzări şi capacitatea = produselor

de producţie Capacitatea medie anuală de

54

producţie

Calcularea raportului nominalizat se efectuează în baza datelor din următoarele surse

informaţionale:

anexa la Raportul privind rezultatele financiare

raport statistic „Balanţa capacităţilor de producţie”

Cu cât mai scăzut este nivelul acestui raport, cu atât mai considerabile sunt rezervele

disponibile pentru sporirea veniturilor din vânzări fără investiţii suplimentare. Aprecierea acestui

aspect este strict necesară, mai ales pentru investitorii potenţiali şi proprietarii reali.

Nivelul corelaţiei dintre veniturile din vânzări şi capacitatea de producţie se examinează

în concordanţă cu gradul de folosire a capacităţilor existente şi gradul de comercializare a

producţiei fabricate (tabelul 3.3.)

Tabelul 3.3.

Analiza veniturilor din vânzarea produselor în corelaţie cu capacitatea de producţie

la S.A. „MIF”

Nr.

crt.

Indicatori Anul 2012 Anul 2013 Abaterea

absolută

(+;-)

1. Capacitatea medie anuală de producţie în preţuri

curente ale anului 2012, mii lei

25637,3 24395,0 - 1242.3

2. Volumul de producţie fabricată în preţuri curentr

ale anului 2012, mii lei

13568,2 17365,3 +3797,1

3. Veniturile din vânzarea produselor în preţuri

curente ale anului 2012, mii lei

6305,8 6789,5 +483,7

4. Gradul de folosire a capacităţii de producţie, %

(rd.2/rd.1.) * 100

52,92 71,18 +18,26

5. Gradul de comercializare a producţiei fabricate, %

(rd.3/rd.2) * 100

46,47 39,09 -7,38

6. Corelaţia dintre veniturile din vânzări şi

capacitatea de producţie, % (rd.3/rd.1) * 100

24,59 27,83 +3,24

Conform rezultatelor obţinute se poate constata că în cadrul întreprinderii S.A. “MIF”

mărimea rezervelor disponibile pentru sporirea veniturilor din vânzări şi capacitatea de producţie

de la 24,59% în anul 2012 până la 27,83% în anul 2013.

55

Totodată, se observă că micşorarea rezervelor de sporire a vânzărilor nu este legată de

scăderea capacităţilor de producţie, ci se explică prin tendinţa pozitivă de majorare a gradului de

folosire a capacităţii de producţie. Influenţa acestui factor fiind parţial compensată datorită

descreşterii gradului de comercializare a producţiei fabricate.

CONCLUZII

Concepţia mercantilistă susţinea că izvorul profitului îl constituie rezultatul activităţii de

comerţ exterior, iar concepţia fiziocrată a negat concepţia profitului comercial şi a considerat

profitul ca un venit provenit din activităţile agricole, şi doar mai târziu D. Ricardo a precizat

pentru prima dată distribuţia şi opoziţia dintre salariu şi profit, care însumate dau valoarea nou

creată. Până la concepţia actuală a profitului utilă pentru condiţiile economiei de piaţă au existat

multe păreri aferente noţiunii de profit şi sursele lui de apariţie.

Astăzi, profitul este raţiunea de a fi a unei unităţi economice şi întreprinderile ce se

dovedesc neprofitabile sunt supuse falimentului. Pentru a analiza nivelul şi mărimea

principalului indicator al activităţii economico-financire a întreprinderii - profitul, trebuie de

analizat indicatorii din care este obţinut profitul şi anume veniturile şi cheltuielile întreprinderii.

56

În lucrarea dată s-a examinat conţinutul, componenţa şi evaluarea veniturilor activităţii

operaţionale şi neoperaţionale a întreprinderii. Deci, prin tematică, conţinut şi structura sa,

lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea veniturilor, structura lor în cadrul

întreprinderii, precum şi aspecte practice privind contabilizarea.

Partea practică a lucrării a fost efectuată pe baza materialelor S.A. „M.I.F.”, întreprindere

care desfăşoară o activitate – comercializarea angro şi cu amănuntul a următoarelor material:

lemn din specii de conifere şi foioase: brad, stejar, frasin, cireş, cu umiditate naturală; uşi

interioare de MDF, uşi metalice de exterior; parchet laminat; materiale de construcţii, şi sisteme

de încălzire.

În baza legislaţiei în vigoare şi în baza statutului, întreprinderea are dreptul de a-şi

deschide propriile subconturi pentru a-şi uşura lucrul analitic în contabilitate. În general, modul

de organizare a evidenţei sintetice şi analitice se face în baza principiilor standardelor naţionale

de contabilitate şi în baza legislaţiei în vigoare.

La S.A. „MIF” sunt utilizate documente primare, registre contabile, rapoarte financiare

întocmite după formulare unice, aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova,

caracterice tuturor unităţilor economice, precum şi documente de utilizare internă specifice

numai pentru această întreprindere.

Contabilitatea este ţinută în conformitate cu sistemul contabil complet. Evaluarea şi

constatarea veniturilor are loc în baza principiilor contabilităţii şi Standardelor naţionale de

contabilitate, şi anume: specializarea exerciţiilor, prudenţa, necompensarea, concordanţa.

Contabilitatea veniturilor reprezintă un studiu complex, de aceea a fost necesară consultarea mai

multor manuale de specialitate. În lucrare au fost utilizate SNC, Planul de conturi contabile,

precum şi materialele practice propuse de S.A. „MIF” pe parcursul perioadei de gestiune.

În perioada analizată întreprinderea a înregistrat venituri din prestarea serviciilor,

vânzarea mărfurilor şi materialelor, venituri din recuperarea daunei materiale şi alte venituri

neînregistrate în alte conturi de gradul II (venituri din eliberarea setelor de documente, venituri

din garanţii bancare ş. a.), mijloace băneşti încasate în contul curent bancar sub forma

dobânzilor, subsidiilor etc.

Acestea în baza documentelor primare (facturi fiscale, liste de inventariere, procese

verbale, ordine de plată etc.) au fost trecute în Jurnale-ordere la conturile corespunzătoare,

ulterior informaţia generalizată a fost trecută în Cartea mare, în baza căreia la finele perioadei de

gestiune s-a întocmit Raportul privind rezultatele financiare şi anexa anuală la raport.

În general, calculele şi rezultatele prezentate în capitolul doi reflectă o situaţie favorabilă

în ceea ce priveşte activitatea întreprinderii şi organizarea contabilităţii, însă sunt necesare luarea

unor decizii neapărate în scopul sporirii rezultatelor obţinute.

57

Drept concluzie în urma studiului efectuat asupra veniturilor se relatează următoarele

propuneri, generalizări în scopul majorării profitabilităţii întreprinderii şi lichidării erorilor din

evidenţa veniturilor şi cheltuielilor operaţionale:

1. Majoritatea greşelilor şi erorilor în contabilitatea întreprinderii sunt ca consecinţă în urma

folosirii formei automatizate de contabilitate. Programa contabilă 1-C Contabilite este

convenabilă şi simplă în utilizare, dar totuşi are unele lacuni de funcţionare. Unele dintre acestea

sunt atribuirea incorectă a conturilor contabile la operaţiunile contabile produse.

2. Ca un neajuns al întreprinderii este neconstituirea provizioanelor pentru diferite situaţii

excepţionale, provizioane pentru plata concediului, pentru creanţele dubioase.

3. Calitatea serviciilor şi a materialelor vândute este factor de influenţă directă asupra vînzărilor

întreprinderii. Majorarea calităţii serviciilor va presupune costuri de producţie şi cheltuieli

mai mari, dar va genera şi creşterea profitabilităţii întreprinderii.

4. Majorarea numărului angajaţilor va atrage după sine majorarea venitului din vînzări şi a

profiturilor întreprinderii.

5. Un alt factor de influenţă a rezultatelor întreprinderii este componenţa echipei manageriale.

Gestionarea competentă a firmei este succedată de venituri din vînzări ridicate şi profituri mari.

6. Un factor determinat al rezultatelor întreprinderii poziţia pe piaţă. S.A. „MIF” este o

întreprindere a cărei activitate este necesară populaţiei şi persoanelor care necesită diverse

servicii (geluirea lemnului).

7. Ar fi necesară organizarea auditului în scopul verificării organizării Contabilităţii.

BIBLIOGRAFIE

ACTE LEGISLATIVE

1. Legea Contabilităţii: nr.113-XVI din 27.04.2007. Contabilitate şi audit. 2007. - nr. 9, p.71-87

2. Planul de conturi contabile ale activităţii economico financiare a întreprinderii. Contabilitate şi

audit. 1998, nr. 2-3. [28]

3. Codul fiscal şi legea pentru punerea în aplicare a titularilor acestuia. Contabilitate şi audit,

2007, nr.1.

4. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1170-XV din 06.06.2002, Chişinău: Moldpres, 2002,

p.420.

5. Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobată prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 1124 din 28.09.2006. Monitor Oficial al RepubliciiMoldova

nr. 157 din 02.10.2006.58

6. Instrucţiuni privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de

documente primare cu regim special, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

294 din 17.03.1998. Monitor Oficial al Republicii Moldova, nr. 30-31 din 09.04.1998.

7. Standartul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. Monitor Oficial al

Republicii Moldova. 1997, nr. 88-91/182. [24]

8. Standartul Naţional de Contabilitate 11 „Contracte de construcţii”. Monitor Oficial al

Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.04.1999.

9. Standartul Naţional de Contabilitate 18 „Venitul”. În: Monitor Oficial al Republicii Moldova.

1998, nr. 88-91/182. [2], [9], [25]

10. Standartul Internaţional de Raporatare Financiară inclusive Standarde Internaţionale de

Contabilitate şi Interpretării la 1 ianuarie 2005.-Bucureşti, Editura CECCAR, 2005 p.242. [10]

11. Standardul naţional de contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. În: Contabilitate

şi audit. 1998, nr. 1, p. 44 – 73

12. Standardul Naţional de Contabilitate 1 „Politica de contabilitate”, aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 În: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

13. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSTM) inclusiv Standarde

Internaţionale de Contabilitate (IASTM) şi Interpretări la 1 ianuarie 2005, Bucureşti, Editura

CECCAR, 2005, p.48. [3], [26, p.96]

MANUALE, MONOGRAFII, ARTICOLE ŞI ALTE PUBLICAŢII

14. Balan I., Contabilitatea micului business. Chişinău 2007, UASM, 2007, p.19. ISBN978-

9975-64-076-3. [11]

15. Bojian Octavian. Contabilitate generală, Editura Eficient, Bucureşti, 1998, p.38. [19]

16. Ciornîi N., Economia firmelor contemporane / Nicolae Ciornîi, Ilie Blaj- Manual

Universitar- Chişinău, Editura Prutul Internaţional, 2003.

17. Creţoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem şi expertiza contabilă. Ediţia a III-a. -

Bucureşti: Editura ACTAMI, 1997. p.384. [8]

18. Dumitrana M., Negruţiu M., Contabilitatea firmei. Editura MAXIM, 1997, p.24. [31]

19. Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil. Volumul

I.- Timişoara: Editura de Vest, 1994.

59

20. Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil.

Volumul II. - Timişoara: Editura de Vest, 1995.

21. Feleagă N., Ionaşcu I. Contabilitate financiară. Volumele I-IV. Bucureşti: Editura de Vest,

1993. [7]

22. Gheorghiu A. Analiza economică financiară la nivel microeconomic, Bucureşti, Editura

Economică 2004, p. 37. ISBN 9737-0902-9-217. [12]

23. Gortolomeu V. Bazele analizei activităţii economice, Chişinău, 2006, ASEM, p.59.

ISBN 9789-9757-506-7-7. [27]

24. Isfanescu. A. Robu. V. Analiza economico-financiară, Bucureşti, 2002, ASE, p.14.

ISBN9735-9408-3-3. [15]

25. Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. Contabilitate aplicată. Fundamente ale contabilităţii.

Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul economico-financiar prin

intermediul conturilor. Editura NAŢIONAL, 1996. [13]

26. Nederiţă A., Bucur V., Carauş M., Contabilitatea financiară, Chişinău, ACAP, 2003, p.452.

ISBN 9975-9702-1-4. [29]

27. Nederiţă A., Contabilitatea financiară, Ediţia a II-a, Chişinău, ACAP, 2003, p.640. [14]

28. Nederiţă, A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului

fiscal. Ch.: Contabilitate şi audit, 2007, p. 640. ISBN 978-9975-9546-4-8. [22]

29. Nederiţă, A. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor în partidă simplă: aspecte metodologice

şi aplicative. În: Contabilitate şi audit. 2007, nr. 4, p. 57-60. [6]

30. Nederiţă A., Teză de doctor habilitat „Probleme metodologice ale contabilităţii veniturilor şi

cheltuielilor întreprinderii”, Chişinău, 2007. [1]

31. Nederiţă, A., Bucur, V., Cărăuş, M. Noul sistem contabil al agenţilor economici din

Republica Moldova. - Chişinău: MARP, 1998. V.l. [16]

32. Negruţiu Magdalena, Contabilitatea financiară şi de gestiune internă a cheltuielilor,

veniturilor şi rezultatelor în comerţ - turizm // E.D.P., R.A., Bucureşti, 1999, p.76. [30]

33. Pîntea I., Pop A., (coordonatori), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 2004. [4]

34. Palii V.F., Buhgalterskii uceot dohodov, rashodov i pribili, Moscva, Berator Press, 2003, p.6.

[17]

35. Tunari T., „Contabilitatea operaiilor de comerţ”.- Chişinău: ASEM, 2002, p.215. [18]

36. Tunari T „Contabilitatea vînzării mărfurilor pe credit”, Contabilitate şi audit-1999 nr.11.

37. Ţiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtună D., Analiza rapoartelor

financiare, Chişinău: ASEM, 2004, p.384. ISBN 9975-78-300-7. [21]

60

38. Ţurcanu V., Golocealova I., Ştahovschi A., Contabilitatea internaţională – Chişinău, Editura

ASEM, 2008, p. 163. ISBN 9799-7575-418-7. [32]

39. Ţurcanu V., Bejerean E., Bazele contabilităţii, Chişinău, 2004, ASEM, p.266. ISBN9975-78-

278-727. [20]

40. Ţurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale // ASEM, Chişinău, 1996. [5]

41. Абрамова Н.В., Учет операций по договорам купли-продажи и муны.- Москва, Бератов

- Пресс 2001, с.144. [23]

42. Стратулат Н., Расчет и порядок отражения в учете НДС на предприятиях розничной

торговли/Contabilitate şi audit, 199 nr.11, c.31-35.

43. Economie şi finanţe/ Revistă de teorie şi practică economico-financiară-Nr.5, 2001,

Chişinău. [33]

Anexa 1. Certificat de înregistrare, Licenţă, Anexa la Licenţă

Anexa 2. Raportul Fianciar 2012-2013

Anexa 3. Factura Fiscală nr. DV1142103

Anexa 4. Factura Fiscală nr. DV1142244

Anexa 5. Contul 612, luna decembrie 2013

Anexa 6. Jurnalul contului 621 Venituri din activitatea investiţională

Anexa 7. Jurnalul contului 622 Venituri din activitatea financiară

61

Documents

Teza Contabilitate