TEORII ALE CONDIŢIONĂRIITEORII ALE CONDIŢIONĂRII

Curs Curs 22

TEORII ALE CONDIŢIONĂRIITEORII ALE CONDIŢIONĂRII

1.1. Teoria clasică a condiţionării Teoria clasică a condiţionării (Pavlov)(Pavlov)

2.2. Teoria condiţionării Teoria condiţionării instrumentale – operante instrumentale – operante (Thorndike, Skinner)(Thorndike, Skinner)

1. 1. Teoria clasică a condiţionării Teoria clasică a condiţionării (Pavlov)(Pavlov)

Condiţionarea clasicăCondiţionarea clasică – atunci când – atunci când un eveniment accidental are un eveniment accidental are consecinţe pentru comportamentul consecinţe pentru comportamentul ulterior al individului. ulterior al individului. Ex: o pisică s-a urcat din întâmplare Ex: o pisică s-a urcat din întâmplare pe o plită încinsă – ea nu se va mai pe o plită încinsă – ea nu se va mai urca niciodată pe acea plită, urca niciodată pe acea plită, indiferent dacă este caldă sau rece.indiferent dacă este caldă sau rece.

Condiţionarea clasicăCondiţionarea clasicăCondiţionarea Condiţionarea clasică a fost clasică a fost descoperită de descoperită de fiziologul rus Ivan fiziologul rus Ivan P. Pavlov (1849-P. Pavlov (1849-1936), câştigător al 1936), câştigător al premiului Nobel premiului Nobel pentru medicină în pentru medicină în 1904. 1904.

El a avut contribuţii importante în El a avut contribuţii importante în domeniul fiziologiei, aria lui de interes fiind domeniul fiziologiei, aria lui de interes fiind măsurarea şi analiza secreţiilor gastrice măsurarea şi analiza secreţiilor gastrice care însoţesc procesul digestiv. A reuşit să care însoţesc procesul digestiv. A reuşit să măsoare cu acurateţe cantitatea de suc măsoare cu acurateţe cantitatea de suc gastric produsă de diferite tipuri de gastric produsă de diferite tipuri de alimenteşi a privit secreţia sucurilor alimenteşi a privit secreţia sucurilor gastrice ca pe un reflex fiziologic. gastrice ca pe un reflex fiziologic. După ce a câştigat premuil Nobel, Pavlov După ce a câştigat premuil Nobel, Pavlov şi-a îndreptat atenţia spre o serie de şi-a îndreptat atenţia spre o serie de descoperiri accidentale pe care le făcuse descoperiri accidentale pe care le făcuse în timpul experimentelor sale.în timpul experimentelor sale.

Într-unul dintre experimentele sale, Pavlov Într-unul dintre experimentele sale, Pavlov a secţionat esofagul unui câine, pentru ca a secţionat esofagul unui câine, pentru ca hrana pe care acesta o înghiţea să nu mai hrana pe care acesta o înghiţea să nu mai ajungă în stomac. A descoperit că atunci ajungă în stomac. A descoperit că atunci când câinele lua mâncare în gură, când câinele lua mâncare în gură, stomacul acestuia secreta la fel de mult stomacul acestuia secreta la fel de mult suc gastric ca atunci când mâncarea suc gastric ca atunci când mâncarea ajungea în stomac. Acest act reflex al ajungea în stomac. Acest act reflex al stomacului depindea deci de stimuli stomacului depindea deci de stimuli localizaţi în alte zone decât cele de contact localizaţi în alte zone decât cele de contact direct. direct.

Ulterior, el a observat că nici măcar nu era Ulterior, el a observat că nici măcar nu era necesar să pună mâncare în gura câinelui necesar să pună mâncare în gura câinelui pentru a obţine secreţia de salivă şi de suc pentru a obţine secreţia de salivă şi de suc gastric. Secreţiile respective se obţineau la gastric. Secreţiile respective se obţineau la simpla vedere a hranei, sau doar la simpla vedere a hranei, sau doar la vederea vasului gol în care se aducea de vederea vasului gol în care se aducea de obicei mâncarea, sau doar la vederea obicei mâncarea, sau doar la vederea persoanei care îl hrănea de obicei pe persoanei care îl hrănea de obicei pe animal. animal. Era evident că secreţia sucurilor gastrice Era evident că secreţia sucurilor gastrice era cauzată de ceva mai mult decât de un era cauzată de ceva mai mult decât de un act reflex fiziologic automatizat care se act reflex fiziologic automatizat care se produce atunci când substanţa intră în produce atunci când substanţa intră în contact direct cu stomacul. Pavlov contact direct cu stomacul. Pavlov descoperise un nou tip de reflex, pe care l-descoperise un nou tip de reflex, pe care l-a numit reflex condiţionat. a numit reflex condiţionat.

El a descris cu exactitate fazele El a descris cu exactitate fazele producerii acestui tip de reflex:producerii acestui tip de reflex:

Importanţa descoperirii lui PavlovImportanţa descoperirii lui Pavlov

constă în faptul că orice stimul din constă în faptul că orice stimul din mediu care în mod normal este mediu care în mod normal este neutru (adică nu are un efect specific neutru (adică nu are un efect specific asupra comportamentului) poate fi asupra comportamentului) poate fi determinat să controleze anumite determinat să controleze anumite răspunsuri prin simpla asociere cu răspunsuri prin simpla asociere cu alţi stimuli care în mod normal alţi stimuli care în mod normal produc o reacţie fiziologică produc o reacţie fiziologică automatizatăautomatizată

Spre exempluSpre exempluDDacă un elev este supus unui eveniment stresant acă un elev este supus unui eveniment stresant într-o situaţie şcolară (să zicem la ora de într-o situaţie şcolară (să zicem la ora de matematică profesorul s-a pierdut cu firea şi a matematică profesorul s-a pierdut cu firea şi a început să ţipe la el şi să-l jignească), atunci început să ţipe la el şi să-l jignească), atunci corpul său va răspunde prin reacţii defensive: corpul său va răspunde prin reacţii defensive: creşterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a creşterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a secreţiei de adrenalină, etc. Aceste răspunsuri secreţiei de adrenalină, etc. Aceste răspunsuri pot să devină condiţionate cu situaţia, astfel pot să devină condiţionate cu situaţia, astfel încât, chiar şi în lipsa evenimentului stresant, încât, chiar şi în lipsa evenimentului stresant, copilul va suferi toate aceste schimbări fiziologice copilul va suferi toate aceste schimbări fiziologice în situaţia respectivă (în cazul de faţă, la toate în situaţia respectivă (în cazul de faţă, la toate orele de matematică pe care la va mai face cu orele de matematică pe care la va mai face cu respectivul profesor).respectivul profesor).

O serie de cercetători consideră astăzi că O serie de cercetători consideră astăzi că multe dintre bolile organice, cum ar fi multe dintre bolile organice, cum ar fi hipertensiunea, ulcerul gastric sau hipertensiunea, ulcerul gastric sau migrenele sunt cauzate de reacţii migrenele sunt cauzate de reacţii condiţionate care se produc atunci când condiţionate care se produc atunci când oaenii se află în situaţii în care au oaenii se află în situaţii în care au experimentat în mod frecvent stres. De experimentat în mod frecvent stres. De asemenea, condiţionarea pavloviană pare asemenea, condiţionarea pavloviană pare să joace un rol important şi în dezvoltarea să joace un rol important şi în dezvoltarea unor tulburări psihice, cum sunt de unor tulburări psihice, cum sunt de exemplu fobiile.exemplu fobiile.

2. 2. Teoria condiţionării Teoria condiţionării instrumentale (operante)instrumentale (operante)

Condiţionarea instrumentalăCondiţionarea instrumentală – se – se produce atunci când comportamentul produce atunci când comportamentul este învăţat prin recompensă şi este învăţat prin recompensă şi pedeapsă. pedeapsă.

Ex:Ex:În jurul anului 1900, în Germania a devenit foarte În jurul anului 1900, în Germania a devenit foarte celebru cazul calului Hans, propriatatea unui celebru cazul calului Hans, propriatatea unui profesor de matematică numit von Osten. profesor de matematică numit von Osten. Profesorul îi citea calului său probleme de Profesorul îi citea calului său probleme de matematică, iar acesta dădea răspunsurile matematică, iar acesta dădea răspunsurile corecte bătând dintr-un picior din faţă. Calul corecte bătând dintr-un picior din faţă. Calul dădea răspunsuri corecte chiar şi în absenţa dădea răspunsuri corecte chiar şi în absenţa stăpânului său. stăpânului său. Doi psihologi, Pfungst şi Stumpf, au făcut o serie Doi psihologi, Pfungst şi Stumpf, au făcut o serie de experimente cu calul Hans. Ei au concluzionat de experimente cu calul Hans. Ei au concluzionat în 1911 că Hans reuşea să obţină aceste în 1911 că Hans reuşea să obţină aceste performanţe prin detectarea unor semnale performanţe prin detectarea unor semnale nonverbale subtile pe care persoana care îl nonverbale subtile pe care persoana care îl interoga i le furniza inconştient. interoga i le furniza inconştient.

Spre exemplu, au constatat că Spre exemplu, au constatat că experimentatorii aveau tendinţa să încline experimentatorii aveau tendinţa să încline capul atunci când îi furnizau lui Hans capul atunci când îi furnizau lui Hans problema şi ulterior să-l ridice atunci când problema şi ulterior să-l ridice atunci când acesta se apropia de răspunsul corect. De acesta se apropia de răspunsul corect. De asemenea, Hans părea să fie sensibil la asemenea, Hans părea să fie sensibil la mişcările sprâncenelor şi tonul vocii mişcările sprâncenelor şi tonul vocii experimentatorului. Când calul nu-l vedea experimentatorului. Când calul nu-l vedea pe cel care îi punea întrebările, el nu mai pe cel care îi punea întrebările, el nu mai putea răspunde corect. putea răspunde corect. Cu alte cuvinte, Hans a învăţat să Cu alte cuvinte, Hans a învăţat să realizeze o performanţă care îi aducea realizeze o performanţă care îi aducea atenţie şi hrană bună.atenţie şi hrană bună.

E.L. ThorndikeE.L. ThorndikeCondiţionarea Condiţionarea instrumentală se instrumentală se leagă de numele leagă de numele psihologului psihologului american american E.L. E.L. ThorndikeThorndike. .

Experimentele lui, desfăşurate la Columbia Experimentele lui, desfăşurate la Columbia University, aproximativ în acelaşi timp cu University, aproximativ în acelaşi timp cu cele ale lui Pavlov, au fost interesate de cele ale lui Pavlov, au fost interesate de învăţarea pe baza consecinţelor acţiunii. învăţarea pe baza consecinţelor acţiunii. În primele sale experimente Thorndike a În primele sale experimente Thorndike a studiat rezolvarea de probleme la pisici. studiat rezolvarea de probleme la pisici. El plasa pisicile în cutii special construite El plasa pisicile în cutii special construite tip puzzle, iar mâncarea la ieşirea din tip puzzle, iar mâncarea la ieşirea din cutie. “Problema” pisicii era cum să scape cutie. “Problema” pisicii era cum să scape din cutie pentru a obţine mâncarea. din cutie pentru a obţine mâncarea.

experimenteexperimenteÎn unele cazuri, soluţia ideală era să În unele cazuri, soluţia ideală era să se caţăre pe o funie şi să tragă de ea se caţăre pe o funie şi să tragă de ea în jos. În alte cazuri pisica avea trei în jos. În alte cazuri pisica avea trei variante de soluţii. variante de soluţii. Thorndike a observat performanţele Thorndike a observat performanţele pisicii la încercări succesive şi a pisicii la încercări succesive şi a cronometrat timpul de care avea cronometrat timpul de care avea nevoie pisica pentru a rezolva nevoie pisica pentru a rezolva problema la fiecare încercare. problema la fiecare încercare.

Astfel:Astfel:

La prima încercare pisica încerca haotic La prima încercare pisica încerca haotic mai multe strategii şi reuşea să iasă din mai multe strategii şi reuşea să iasă din cutie doar datorită întâmplării. cutie doar datorită întâmplării. La următoarele încercări, pisica reuşea să La următoarele încercări, pisica reuşea să scape din cutie de fiecare dată mult mai scape din cutie de fiecare dată mult mai repede decât la încercarea anterioară.repede decât la încercarea anterioară.Deci principiul de bază prin care pisica Deci principiul de bază prin care pisica găsea soluţii la problema sa era învăţarea găsea soluţii la problema sa era învăţarea prin încercare şi eroare.prin încercare şi eroare.

În analiza pe care Thorndike a făcut-În analiza pe care Thorndike a făcut-o procesului de învăţare şi eroare el o procesului de învăţare şi eroare el a fost preocupat în special de succes. a fost preocupat în special de succes. Astfel, succesul unei mişcări corecte Astfel, succesul unei mişcări corecte ducea la învăţarea acesteia. ducea la învăţarea acesteia.

Aceste experimente timpurii au dus Aceste experimente timpurii au dus la conceptul de reîntărire. Pisica a la conceptul de reîntărire. Pisica a învăţat prin încercare şi eroare. învăţat prin încercare şi eroare.

condiţionare instrumentalăcondiţionare instrumentalăConsecinţa comportamentului (primirea Consecinţa comportamentului (primirea hranei) a afectat modul de învăţare. hranei) a afectat modul de învăţare. Cum comportamentul reprezintă în acest Cum comportamentul reprezintă în acest caz instrumentul utilizat pentru caz instrumentul utilizat pentru producerea consecinţei, acest tip de producerea consecinţei, acest tip de învăţare a fost numit învăţare a fost numit condiţionare condiţionare instrumentalăinstrumentală. . Ea se supune unor principii diferite celor Ea se supune unor principii diferite celor din condiţionarea pavloviană şi este din condiţionarea pavloviană şi este considerată ca fiind un tip mai general de considerată ca fiind un tip mai general de învăţare.învăţare.

Impactul istoric al acestei cercetări a fost Impactul istoric al acestei cercetări a fost mult mai mare în domeniul învăţării mult mai mare în domeniul învăţării animale decât asupra cercetărilor privind animale decât asupra cercetărilor privind gândirea şi rezolvarea de probleme. gândirea şi rezolvarea de probleme. Cu toate acestea, au existat unele Cu toate acestea, au existat unele încercări de a analiza şi gândirea umană în încercări de a analiza şi gândirea umană în termeii învăţării prin încercare şi eroare termeii învăţării prin încercare şi eroare sau ai condiţionării instrumentale. sau ai condiţionării instrumentale. Thorndike a fost membru al şcolii de Thorndike a fost membru al şcolii de psihologie behavioriste.psihologie behavioriste.

De-a lungul timpului, un număr De-a lungul timpului, un număr important de psihologi americani şi-important de psihologi americani şi-au dedicat munca de cercetare au dedicat munca de cercetare studierii condiţionării instrumentale, studierii condiţionării instrumentale, această temă devenind între anii această temă devenind între anii 1930 şi 1960 una de bază în 1930 şi 1960 una de bază în psihologia experimentală americană. psihologia experimentală americană. Dar cea mai importantă contribuţie a Dar cea mai importantă contribuţie a fost adusă de B.F. Skinner.fost adusă de B.F. Skinner.

B.F. Skinner - condiţionare B.F. Skinner - condiţionare operantăoperantă

B.F. SkinnerB.F. Skinner numeşte acest tip de numeşte acest tip de condiţionare operantăcondiţionare operantă, deoarece , deoarece răspunsul operează asupra mediului. răspunsul operează asupra mediului. De asemenea, condiţionarea clasică De asemenea, condiţionarea clasică pavloviană este numită de Skinner pavloviană este numită de Skinner condiţionare respondentă, deoarece condiţionare respondentă, deoarece organismul doar răspunde stimulării organismul doar răspunde stimulării din mediu. din mediu.

Punctul principal de interes în studiul Punctul principal de interes în studiul condiţionării operante (spune Skinner) condiţionării operante (spune Skinner) este frecvenţa cu care apar anumite este frecvenţa cu care apar anumite răspunsuri. Skinner a realizat experimente răspunsuri. Skinner a realizat experimente cu şoareci şi porumbei. cu şoareci şi porumbei.

El a creat un tip special de aparat El a creat un tip special de aparat experimental, cunoscut drept “cutia experimental, cunoscut drept “cutia Skinner” Aceasta era dotată cu o pedală Skinner” Aceasta era dotată cu o pedală sau o clapă ce putea fi apăsată şi un sau o clapă ce putea fi apăsată şi un dispozitiv de furnizare a hranei. dispozitiv de furnizare a hranei.

Animalul este plasat în această cutie şi Animalul este plasat în această cutie şi experimentatorul aşteaptă până când experimentatorul aşteaptă până când acesta dă răspunsul dorit (şoarecele apasă acesta dă răspunsul dorit (şoarecele apasă pe pedală şi porumbelul dă cu ciocul în pe pedală şi porumbelul dă cu ciocul în clapă). clapă). Când acest lucru se întâmplă, animalul Când acest lucru se întâmplă, animalul primeşte mâncare. primeşte mâncare. Dacă nu se produce răspunsul complet, Dacă nu se produce răspunsul complet, experimentatorul trebuie să întărească experimentatorul trebuie să întărească aproximările succesive ale acestuia, până aproximările succesive ale acestuia, până când apare răspunsul dorit. când apare răspunsul dorit.

Spre exempluSpre exempluDacă Dacă experimentatorul experimentatorul doreşte să înveţe doreşte să înveţe un porumbel să un porumbel să meargă în forma meargă în forma cifrei 8, trebuie cifrei 8, trebuie recompensate mai recompensate mai întâi întoarcerile pe întâi întoarcerile pe un arc de cerc, un arc de cerc, apoi pe un apoi pe un semicerc, etc. semicerc, etc.

Această procedură, de a întări Această procedură, de a întări aproximările din ce în ce mai bune, până aproximările din ce în ce mai bune, până se ajunge la comportamentul dorit, este se ajunge la comportamentul dorit, este cunoscută sub numele de modelarea cunoscută sub numele de modelarea comportamentului. Ea are o largă comportamentului. Ea are o largă aplicativitate în mediul şcolar, mai ales în aplicativitate în mediul şcolar, mai ales în lucrul cu copiii de vârstă mică. lucrul cu copiii de vârstă mică. Condiţionarea operantă lucrează pe Condiţionarea operantă lucrează pe principiul cauzei şi efectului: dacă un principiul cauzei şi efectului: dacă un răspuns operant dat este urmat de un răspuns operant dat este urmat de un stimul de întărire, atunci creşte stimul de întărire, atunci creşte probabilitatea ca răspunsul respectiv să se probabilitatea ca răspunsul respectiv să se repete. repete.

Există două mari categorii de stimuli de Există două mari categorii de stimuli de întărire: pozitivi şi negativiîntărire: pozitivi şi negativi

Întărirea pozitivăÎntărirea pozitivă – sunt stimulările premiale – sunt stimulările premiale (recompensele) care se dau în urma unui răspuns (recompensele) care se dau în urma unui răspuns corect (ex: hrană pentru animalele din corect (ex: hrană pentru animalele din experimentele lui Skinner, note bune pentru copii, experimentele lui Skinner, note bune pentru copii, etc.).etc.).Întărirea negativăÎntărirea negativă – sunt stimulările aversive pe – sunt stimulările aversive pe care răspunsul corect le evită sau le îndepărtează care răspunsul corect le evită sau le îndepărtează (ex: porumbelul învaţă să apese cu ciocul pe un (ex: porumbelul învaţă să apese cu ciocul pe un buton pentru a încheia un şoc electric). Acestea buton pentru a încheia un şoc electric). Acestea nu trebuiesc confundate cu pedeapsa, care are nu trebuiesc confundate cu pedeapsa, care are rolul de a îndepărta un comportament negativ rolul de a îndepărta un comportament negativ (ex: copilul care fură prăjituri şi este frecvent (ex: copilul care fură prăjituri şi este frecvent pedepsit pentru asta va înceta după un timp să le pedepsit pentru asta va înceta după un timp să le mai fure).mai fure).