Cele 4 Teorii Ale Presei

8/2/2019 Cele 4 Teorii Ale Presei

1/37


2/37

modelarea perceptiei despre realitate impartasirea experientelor politice

model de comportament si atitudine

participa la integrarea si omogenizarea societatii


3/37

supravegherea lumii pentru prezentarea

evenimentelor aflate in derulare

interpretarea sensului evenimentelor

socializarea indivizilor in mediul lor cultural

manipularea deliberata a proceselor politice


4/37

Supravegherea

supravegherea publica

ansamblul comunitatii politice

- pozitioneaza luminile publicitatii asupra unor indivizi,

organizatii, evenimente

- ridica probleme civice si stimuleaza trecerea la actiune

- poate transforma problemele respective in preocupari

pentru politicieni si marele public

- expunerea unor nevoi publice si ocultarea altora- ii poate obliga pe politicieni sa reactioneze


5/37

supravegherea privatapentru cetatenii obisnuiti

- ii informeaza despre evenimentele aflate indesfasurare

- functia de a raspunde nevoilor unor persoane si

intrebarilor altora

Mass media sunt < extensii senzoriale> ale

indivizilor care nu pot sa observe in mod personal si

direct majoritatea evenimentelor care ii intereseazape ei si comunitatea din care fac parte.

Marshall McLuhan


6/37

Interpretarea

- mijloacele de comunicare interpreteaza sensulevenimentelor cotidiene, le aseaza in context si

speculeaza cu privire la consecintele acestora.

De exp. Modul de interpretare al mass media a

semnificatiei legale si sociale a avortului.


7/37

Socializarea

-presupune invatarea principalelor valori elementaresi a directiilor fundamentale pentru pregatirea

individului in vederea actiunii de integrare in mediul

cultural.

- informatiile ajung la indivizi -> direct (mijloacele

de informare electronice, tiparire)

-> indirect ( familie,profesori, cunostinte, colegi)


8/37

Manipularea

- spectacole moderne ce au ascopul de a cautascandalosul si murdariile. ( muckrake)

- semnaleaza erorile de guvernare cu scopul de a

genera reforme

- prezentarea unor informatii senzationale care sa

atraga o mare audienta si sa sporeasca profiturile.


9/37

- trateaza relatia dintre mass media, puterea politicasi societate,

- stabilesc standardele, normele.

- discuta rolul presei in societate- stabilesc interventia statului

Fiecare societate controleaza mass media in

concordanta cu politica si nevoile sale. Controlul poate fi legal si politic ( legi, cenzura)economic, social


10/37

- sec al XVI-lea

al XVII-lea in Anglia;- a luat nastere din filosofia absolutista;

- statul este mai important decat individul

- scopul proprietarului de mass media- propaga politica

- adevarul

este restrictionat; nu orice om are acces la el;devine standard pentru toti membrii societatii.

- poate folosi presa oricine primeste brevet

- presa este controlata prin cenzura,

licenta, brevete;- este interzisa critica la adresa puterii;

- presa poate fi publica si privata

instrument al puterii


11/37Publicaie din Anglia, secolul al XVII-lea


12/37

- aparut dupa anul 1688 in Anglia, SUA;

- scrierile lui Milton, Locke, Mill si filosofiarationalismului

- statul trebuie sa ofere o piata libera a ideilor pentru ca

individul sa poata alege;

- scopul proprietarului de mass media este de a informa,

oferi divertisment, vinde, de a afla adevarul si de a

verifica guvernul;

- poate folosi presa oricine are resursele necesare- presa este controlata prin dreptul la adevar in piata libera

a ideilor

- este interzisa defaimarea, obsecenitatea, indecenta;

- presa privata


13/37

- sec XX in SUA;

- a luat nastere din scrierile lui W.E. Hocking, Comisialibertatii presei, codurile media;

- scopul proprietarului este de a informa, oferi divertisment,

vinde, ridica probleme de dezbatere.

- are dreptul de a folosi media oricine are ceva important si

cu semnificatii de spus;

- presa este controlata de opinia publica, actiunile

consumatorilor, eticile profesionale;

- este interzisa incalcarea drepturilor si a intereselor sociale;

- presa este privata

- mass media trebuie sa-si asume obligatia de serviciu

public;


14/37

- in Uniunea sovietica, desi erau practicate si de catre

nazisti si italieni;

- a luat nastere din gandirea Marxista-Leninista-

Stalinista si a lui Hegel;

- scopul proprietarului este de a constribui la succesul sicontinuitatea sistemului socialist sovietic;

- au dreptul de a folosi media membrii fideli ai

partidului.

- presa este controlata prin supraveghere, actiunipolitice si economice ale puterii

- este interzisa critica la adresa puterii

- presa este publicainstrument al statului


15/37

Ziarul " FLACARA " din 20.03.1980


16/37

Efectele mass media


17/37

Stabilirea agendei(Agenda setting)

Agenda setting este modul prin care media caredifuzeaz tiri, determin publicul s segndeasc, s vorbeasc i s considere

importante problemele prezentate de ei.


18/37

Exemplu : Un jurnalist de la Evening Postdescoper c ntr-o secie de poliie erau

foarte multe infraciuni despre care nu sescria n pres. El a ales publicat n ziar unarticol despre o astfel de infraciune. La fel au

fcut i ali jurnaliti, iar curnd toate ziareledin New York publicau articole despreinfraciuni. Astfel publicul a nceput s vad

infraciunile ca pe o problem doar pentru cziarele erau pline de articole pe acest subiect.


19/37

Agenda setting poate fi realizat i de ctre

public. Uneori, problemele considerateimportante de ctre public se vor regsi nmaterialele mass media.

Se ntmpl ca media s influeneze viziuneapublicului asupra unor problemelorconsiderate de ei majore, dar de fapt acesteprobleme s nu fie chiar att de importante

n realitate. (Exemplul cu zpezile din acestan)


20/37

Media influeneaz opinia publicului i prin

modul n care prezint lucrurile. Un studiu din1988 fcut de Wanta arat c importanadat de oameni unui articol crete direct

proporional cu imaginea ataat articolului.Cu ct imaginea este mai mare, cu attpublicul va considera acea imagine mai

important.


21/37

Cum se construiete agenda?

1.Presa prezint nite evenimente.

2.Se ofer detalii despre aceste evenimente.3.Evenimentele sunt puse intr-un context.4.Se folosete un limbaj care s atrag atenia.

Se eticheteaza evenimentul. Spre exemplu,cu termenul 'scandal'.

5. Evenimentul este corelat cu un altul sau cuanumite simboluri cunoscute de oameni.

6.Apar indivizi credibili care vorbesc despreeveniment.


22/37

Cine stabilete agenda media?

Agenda media poate fi influenat de: grupurile de presiune.

Spre exemplu, Roia Montan Gold Coporationsau Alburnus Maior. public alte media (intermedia agenda setting)Spre exemplu : New York Times influeneaz

celelalte media.


23/37

Ipoteza diferenei de cunotine(The Knowledge-Gap Hypothesis)

Unul dintre scopurile mass mediei este s ofereoamenilor informaiile de care au nevoie.

Mass media ncearc sa ofere din ce n ce mai multeinformaii n sperana c acest lucru va mbuntivieile oamenilor i democraia va funciona maibine. Din pcate, poate aprea un efect nedorit :

creterea diferenei de cunotine ntre membri dinclase sociale diferite. Acest fenomen a fost numit theknowledge-gap hypothesis.


24/37

Teoria susine c atunci cnd media furnizeazfoarte multe informaii, apar diferene n feluln care acestea sunt percepute. Oamenii cu unstatus socioeconomic mai nalt vor percepeinformaiile mai rapid dect cei cu un statusmai sczut. Aceste diferene apar mai alescnd este vorba despre subiecte legate de

afacerile publice sau de tiin.


25/37

Posibile cauze ale diferenei decunotine

1. 1. Diferena de educaie dintre cei bogai i cei sraci2. 2.Diferena dintre cunotinele anterioare.3. 3.Cei cu un status socioeconomic mai nalt au

contacte sociale mai importante care i-ar putealmuri n anumite situaii.

4. 4. Persoanele cu un status mai sczut ar putea sconsidere c informaiile despre tiin sau afaceripublice nu sunt n concordan cu valorile iatitudinile lor.


26/37

Sesame Street

Este un program educaional de televiziune,creat din dorina de a-i educa pe precolariidezavantajai, combinnd informaia cudivertismentul.

Un studiu fcut de Thomas Cook n 1970 aratc atunci cnd nivelul educaional pe cap delocuitor este mai nalt ntr-o cas, copiii se uit

mai des i pricep mai bine programul SesameStreet. Cu ct copiii provin din familii maibogate, cu att vor nelege mai bine.


27/37


28/37

S-a dovedit, totui, c diferenele nu apar numai

din cauza statusului socioeconomic.Conteaza i interesul pe care un om l are ntr-oproblem, vrsta, motivaia.


29/37

Teoria Glonului

Viziunea aceastei teorii a fost influenat depropaganda aprut in Primul Rzboi

Mondial. Oamenilor a nceput s le fie fric defaptul c la putere ar putea ajunge undemagog asemntor lui Hitler care s punstpnire pe comunicarea de mas i sinflueneze opinia public ntr-un modnegativ.


30/37

Modelul Efectelor Limitate

Aceast teorie susine c efectele sunt limitaten ceea ce privete comunicarea de mas.

Studiile fcute pe membrii Armatei Hovlandarat c filmele de orientare erau eficiente ntransmiterea informaiilor, dar nu i nschimbarea atitudinilor.


31/37

Teoria cultivrii

George Gerbner i colegii si de la Universitatea dinPennsylvania au artat c atunci cnd oamenii se uit

des la televizor ajung s aib o vedere de ansamblu

comun, roluri comune, valori comune. Acest fenomense numete cultivare.De exemplu, oamenii au fost ntrebai ct la sut din

populaia lumii reprezint populaia Statelor Unite.

Rspunsul era 6%. Cei care se uitau mai mult de 4 ore latelevizor au spus un procent mult mai mare i astadatorit faptului c majoritatea personajelor din

programele de divertisment sunt americane.


32/37

Determinismul media

Marshall McLuhan a lansat o teorie conformcreia mijlocul de transmitere este mesajul.

El susinea c nu contez coninutul mesajelordin comunicarea de mas. Mult mai importanteste mijlocul prin care mesajele sunttransmise. Att print-ul, ct i televiziunea auavut un efect important asupra gndiriioamenilor.


33/37

Spirala tcerii

Teoria lui Elisabeth Noelle-Neumann susine catunci cnd prin mass media este prezentato anumit opinie, majoritatea oamenilor i-o

vor nsui. O persoan care nu are aceeaiopinie cu majoritatea nu va reui s i-oexprime pentru c se va simi n minoritate.Spirala tcerii apare atunci cnd cretenumrul indivizilor care fie exprim o opiniedominant, fie euaz n exprimarea unoropinii deviante.


34/37

Efectele Violenei de la Televizor

Aceast ipotez susine faptul c oamenii tinds imite comportamentul agresiv pe care lvd la televizor.

Violena prezentat la televizor influeneazacomportamuntul privitorilor : acetia tind simite i s devin dezinhibai.

Dar, telespectatorii pot deveni violeni i dincauza mediului de acas : atunci cnd priniinu se neleg, cnd i pedepsesc copiii etc.


35/37

Modelul Efectelor Puternice

Mass media poate avea efecte puternice asupraoamenilor. Studii realizate n 1973 de Mendelsohn,Maccoby i Farquhar arat c oamenii i potschimba atitudinile i comportamentul dac privesc

anumite materiale. Spre exemplu, dup ce a fostdifuzat un film despre condusul sub influenaalcoolului, 3 din 10 privitori au afirmat c vor lua nconsiderare schimbarea unor opinii cu privire laconsumul de alcool.


36/37

Bibliografie

Doris Graber, Mass media i democraia (antologie de DoruPop), Iai, Polirom, 2001, cap. Putere mediatic i controlguvernamental,

WL Rivers, W. Schramm, Responsibility in MassCommunication, NY, Harper & Row Publ, 1969, cap.Four Concepts of Mass Communication, p.29-52

WJ Severin, JW Tankarad, Communication Theories, NY,Longman, 1992, p. 205-293


37/37

Realizatori

Mara urghieLaura Teodorescu

Documents

Cele 4 Teorii Ale Presei