– 1 –

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Cu titlu de manuscrisCZU: [614.2:37.091] : 654.15(478)

LOZAN OLEG

TEHNOLOGII TELEMEDICALEÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI DE SĂNĂTATE

14.00.33 MEDICINĂ SOCIALĂ ŞI MANAGEMENT

Autoreferatul tezei de doctor habilitat în medicină

CHIŞINĂU – 2012

– 2 – – 3 –

Teza a fost elaborată la catedra Medicină Socială şi Management Sanitar „Nicolae Testemiţanu”

a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Consultanţi ştiinţifi ci: ABABII Ion – doctor habilitat în medicină, profesor universitar, academician al AŞMGAINDRIC Constantin – doctor habilitat în informatică, profesor universitar, membru corespondent al AŞM

Referenţi ofi ciali:CIOBANU Gheorghe – doctor habilitat în medicină, profesor universitarCOJOCARU Svetlana – doctor habilitat în informatică, conferenţiar universitarLATIFI Rifat – doctor în medicină, profesor universitar, Tucson, Arizona, SUA, presedinte al Fundaţiei Internaţionale de Telemedicină „Virtual e-Hospital”

Componenţa Consiliului ştiinţifi c specializat:TINTIUC Dumitru – preşedinte, doctor habilitat în medicină, profesor universitar SPINEI Larisa – secretar ştiinţifi c, doctor habilitat în medicină, profesor universitar CIOCANU Mihail – doctor habilitat în medicină, conferenţiar universitarCOSTAŞ Ilie – doctor habilitat în informatică, profesor universitarGAVRILIUC Mihail – doctor habilitat în medicină, conferenţiar universitarMEREUŢĂ Ion – doctor habilitat în medicină, profesor universitarVOVC Victor – doctor habilitat în medicină, profesor universitarAVORNIC Gheorghe – doctor habilitat în drept, profesor universitarGREMALSCHI Anatol – doctor habilitat în tehnică, profesor universitar

Susţinerea va avea loc la „ 30 ” mai 2012, ora 1400 în şedinţa Consiliului ştiinţifi c spe-cializat DH 50.14.00.33 din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (MD 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 165).

Teza de doctor habilitat şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi la pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md)

Autoreferatul a fost expediat la „____” __________2012

Secretar ştiinţifi c al Consiliului ştiinţifi c specializat: doctor habilitat în medicină,profesor universitar _______________ Larisa Spinei

Consultant ştiinţifi c:doctor habilitat în medicină,profesor universitar, academician al AŞM _______________ I. Ababii Consultant ştiinţifi c: doctor habilitat în informatică, profesor universitar, membru corespondent al AŞM _______________ C. Gaindric Autor: doctor în medicină, conferenţiar universitar _______________ O. Lozan

© LOZAN Oleg, 2012

REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRIIActualitatea temei. Dezvoltarea accelerată a volumului de informaţie

în sistemul ocrotirii sănătăţii este determinată atât de necesitatea folosirii efi ciente a resurselor fi nanciare şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale, cât şi de cerinţele sporite ale cetăţenilor în servicii şi informaţie medicală, precum şi de schimbarea relaţiilor dintre prestatorii şi consumatorii de ser-vicii medicale [3, 8, 9, 16].

Telemedicina – furnizarea de la distanţă a serviciilor medicale – contri-buie esenţial la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, atât pacienţi, cât şi cadre medicale, oferind totodată posibilitatea de a răspunde provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate [4, 18, 19].

Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identifi carea pro-blemelor de cercetare. Dezvoltarea sistemului informaţional medical şi, în special, a telemedicinei are o infl uenţă de importanţă majoră asupra: dirijă-rii sistemului ocrotirii sănătăţii; asistenţei curativo-profi lactice; efi cacităţii funcţionării în situaţii extreme; dezvoltării ştiinţei medicale; instruirii şi per-fecţionării cadrelor [2, 4, 5, 11, 18].

Telemedicina sporeşte accesul la tratamentul specializat în zone unde nu există sufi cienţi specialişti sau unde accesul la serviciile medicale se face cu difi -cultate. Telemonitorizarea îmbunătăţeste calitatea vieţii pacienţilor cu boli croni-ce, reducând astfel numărul de internări în spital. Serviciile de tipul teleradiologi-ei şi al teleconsultaţiilor contribuie la scurtarea listelor de aşteptare, optimizarea utilizării resurselor şi stimulează creşterea productivităţii [3, 6, 10, 19, 20].

În pofi da potenţialului telemedicinei, a avantajelor oferite de aceasta şi a gradului de evoluţie tehnologică a aplicaţiilor, utilizarea serviciilor de teleme-dicină este încă limitată, iar piaţa rămâne extrem de fragmentată. Deşi statul şi-a asumat angajamentul de implementare la scară largă a telemedicinei, cele mai multe iniţiative din acest domeniu se rezumă la proiecte izolate, de mică anvergură, neintegrate în ansamblul sistemului de sănătate [1, 13, 14].

Învăţământul medical la distanţă – componentă instructivă a telemedici-nei – duce la crearea spaţiului instructiv comun în medicină. Limitele acestui spaţiu, graţie tehnologiilor comunicaţionale moderne, pot fi extinse până la di-mensiuni planetare. Realizările contemporane în domeniul tehnologiilor infor-maţionale permit asigurarea unei calităţi înalte a învăţământului medical, care poate fi , în acelaşi timp, foarte apropiată de sistemul tradiţional [2, 11, 12].

În Republica Moldova domeniul vizat este abordat în premieră ştiinţifi că, iar implementarea tehnologiilor telemedicale şi a învăţământului medical la

– 4 – – 5 –

distanţă, la etapa dată, va servi drept bază teoretico – practică de răspândire a reţelei telemedicale la nivel local, naţional şi internaţional [1, 13, 21].

Scopul cercetării:Evaluarea complexă a aspectelor manageriale, informaţionale, juridice

şi didactice pentru argumentarea implementării tehnologiilor telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate din Republica Moldova.

Obiectivele cercetării:1. Analiza tendinţelor contemporane mondiale de aplicare a tehnologi-

ilor telemedicale şi contextul european al strategiilor de dezvoltare a domeniului.

2. Evaluarea mediului de implementare a tehnologiilor telemedicale prin intermediul studiului proiectelor de tehnologii informaţionale în domeniul sănătăţii, realizate în sistemul sanitar naţional.

3. Studiul de fezabilitate a cadrului legal naţional de implementare a teh-nologiilor telemedicale şi sănătăţii electronice cu analiza reperelor ca-drului normativ-juridic al domeniului în comunitatea europeană.

4. Analiza experienţei proiectelor implementate în domeniul telemedi-cinei şi învăţământului medical la distanţă prin videoconferinţe şi bazat pe web pentru identifi carea ariilor prioritare de implementare ulterioară a tehnologiilor studiate.

5. Studiul sociologic privind perceperea, atitudinea şi gradul de pre-gătire de utilizare a tehnologiilor telemedicale şi a învăţământului medical la distanţă în scopul identifi cării potenţialelor obstacole şi perspective de implementare.

6. Identifi carea potenţialelor benefi cii ale implementării aplicaţiilor te-lemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate.

7. Elaborarea conceptelor, strategiilor şi planurilor de acţiuni strategice ale dezvoltării tehnologiilor telemedicale şi învăţământului medical la distanţă în Republica Moldova.

Metodologia cercetării ştiinţifi ce. Cercetarea a fost realizată în baza in-formaţiilor relevante veridice provenite din domeniul sănătăţii, suportul me-todologic şi teoretico-stiintifi c al acestui studiu fi ind asigurat de concepţiile expuse în lucrările savanţilor notorii din domeniu [4, 17, 19] şi în recoman-dările organizaţiilor internaţionale de specialitate (OMS, Banca Mondială, CDC Atlanta, PNUD, UNESCO).

Noutatea şi originalitatea ştiinţifi că. Pentru prima dată în Republica Moldova a fost efectuat un studiu complex al problemei implementării teh-nologiilor telemedicale şi a diferitor metode de învăţământ medical la dis-

tanţă prin videoconferinţe şi bazat pe web – toate domenii de pionierat în cercetarea şi practica naţională.

Au fost studiate aspectele manageriale, juridice, sociologice şi didactice de gestionare a aplicaţiilor telemedicale, precum şi priorităţile implementării tehnologiilor telemedicale.

Au fost determinate şi argumentate ştiinţifi c benefi ciile medicale, sociale şi economice; conceptele şi planurile de acţiuni strategice de implementare a tehnologiilor telemedicale şi a învăţământului medical la distanţă, ceea ce determină crearea noii direcţii ştiinţifi ce în Republica Moldova – domeniul telemedicinei şi sănătăţii electronice.

Problema soluţionată în teză. Au fost stabilite şi argumentate ştiinţifi c căile de dezvoltare a tehnologiilor telemedicale, care fac faţă necesităţilor contemporane ale sistemului medical şi actorilor în relaţie cu el: pacienţi, lucrători medicali, manageri etc.

Au fost argumentate, propuse şi demonstrate experimental necesitatea şi modalităţile de implementare a învăţământului medical la distanţă.

Semnifi caţia teoretică. Prin rezultatele cercetării au fost fundamentate căile de perspectivă progresivă de:

– diagnostic, consultare, tratament şi monitorizare a stării sănătăţii pa-cienţilor şi utilizatorilor de servicii medicale;

– organizare a serviciilor educaţionale în domeniul medical; – management al asistenţei medicale. Rezultatele studiului dezvoltă cunoştinţele teoretice privind implemen-

tarea tehnologiilor telemedicale în condiţiile sistemului sanitar în tranziţie şi permit stabilirea reperelor teoretice avansate în domeniul abordat.

Rezultatele studiului vor constitui suport teoretic de dezvoltare a direcţi-ilor ştiinţifi ce noi: teleimagistică, teleneurologie, teleoncologie, telediagnos-tic, telemonitoring etc.

Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele studiului au fost implemen-tate în activitatea didactico-ştiinţifi că şi clinică a USMF „Nicolae Testemi-ţanu” şi a Şcolii de Management în Sănătate Publică, în activitatea clini-co-ştiinţifi că a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie şi a Institutului Oncologic. Rezultatele cercetării sunt parte componentă a actelor normative şi activităţii practice în Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii. Rezultatele lucrării sunt utilizate în cadrul activităţilor realizate de către Ali-anţa Internaţională Americană pentru Sănătate, Fondul Global pentru com-baterea tuberculozei, malariei şi HIV/SIDA, ş.a.

– 6 – – 7 –

Rezultatele ştiinţifi ce principale înaintate spre susţinere. 1. Benefi ciile medicale, sociale şi economice ale implementării tehno-

logiilor telemedicale sunt considerabile. 2. Evaluarea experienţei utilizării tehnologiilor telemedicale indică ne-

cesitatea implementării masive a tehnologiilor vizate.3. Cele mai importante bariere în dezvoltarea tehnologiilor telemedicale în

Republica Moldova sunt cele legislative, manageriale şi economice.4. Rezervele utilizării învăţământului medical la distanţă prin video-

conferinţe şi bazat pe web vor permite sporirea calităţii, accesibilită-ţii şi micşorarea costurilor.

5. Necesitatea realizării unei abordări sistemice prin urmarea planului de acţiuni strategice şi adoptarea legislaţiei necesare constituie o pri-oritate a domeniului.

6. Percepţia faţă de tehnologiile telemedicale este dependentă de cunoaş-terea domeniului, caracteristicile demografi ce, nivelul de posedare a tehnicii de calcul şi constituie un impediment de implementare.

7. Telemedicina contribuie esenţial la îmbunătăţirea asistenţei medicale, la efi cienţa sporită a sistemelor de sănătate şi la economia naţională.

Aprobarea rezultatelor ştiinţifi ce. Concluziile teoretice şi practice ale prezentei cercetări au fost raportate, discutate şi aprobate în cadrul:

• a 21 de conferinţe ştiinţifi ce naţionale (Ministerul Sănătăţii, Mi-nisterul Dezvoltării Informaţionale, USMF „Nicolae Testemitanu”, ASEM, BIT+ etc.);

• a 17 conferinţe ştiinţifi ce internaţionale (SUA, Franţa, România, Ucrai-na, Rusia, Kazahstan, Ungaria, Luxembourg, Belgia, Armenia);

• a 36 de seminare cu medicii-şefi ai instituţiilor medicale din RM, rapoarte, interviuri, reportaje mass-media;

• şedinţelor subdiviziunilor de profi l ale USMF „Nicolae Testemiţanu”. Teza a fost discutată şi aprobată la Şedinţa Catedrei Medicină Socială şi

Management „Nicolae Testemiţanu” a USMF „Nicolae Testemiţanu” din 18.10.2011 (proces-verbal nr. 4), la şedinţa seminarului ştiinţifi c de profi l la specialitatea 01.05.04 – Modelare matematică, metode matematice, produse program din 18.11.2011(proces-verbal nr. 2) şi la şedinţa seminarului ştiinţi-fi c de profi l la specialitatea 14.00.33 – Medicină socială şi Management din 11.01.2012 (proces-verbal nr. 7).

Publicaţii pe tema tezei. Rezultatele cercetării au fost elucidate în 29 de publicaţii, inclusiv 2 monografi i, 10 articole în ediţii de profi l naţionale, 3 articole în reviste recenzate internaţionale, 2 articole în culegeri de materiale

naţionale, 7 articole în culegeri de materiale internaţionale, 4 teze ale comu-nicărilor ştiinţifi ce internaţionale şi 1 manual.

Volumul şi structura tezei. Lucrarea este expusă pe 200 de pagini de text electronic, constă din introducere, 6 capitole, concluzii, recomandări practice, rezumat în limbile română, rusă, engleză şi indice bibliografi c cu 217 referinţe, include 42 de fi guri şi 19 anexe.

Cuvintele-cheie: tehnologii telemedicale, sănătate electronică, sistem informaţional medical, învăţământ medical la distanţă, benefi cii medicale, sociale, economice.

CONŢINUTUL TEZEI1. ANALIZA TENDINŢELOR CONTEMPORANE DE APLICARE A TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALE

În capitolul dat este defi nit şi elucidat domeniul tehnologiilor telemedi-cale, sunt analizaţi factorii care facilitează dezvoltarea telemedicinei şi bari-erele de dezvoltare ale tehnologiilor menţionate.

De asemenea, este studiat contextul european al dezvoltării tehnologiilor telemedicale, unde se subliniază că telemedicina – furnizarea de la distanţă a serviciilor medicale – poate contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, atât pacienţi cât şi cadre medicale, oferindu-le, în acelaşi timp, posibi-litatea de a răspunde provocărilor cu care se confruntă sistemele de sănătate.

În analiza dezvoltării domeniului tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova se menţionează cele mai relevante documente strategice naţionale, ce au tangenţă directă cu dezvoltarea tehnologiilor telemedicale, şi cele mai relevante proiecte telemedicale implementate în ţara noastră.

2. MATERIALE ŞI METODOLOGII DE ORGANIZARE A CERCETĂRII

Acest capitol include metodologiile: de selectare şi proiectare a eşantio-nului de studiu; de selectare şi proiectare a studiului epidemiologic şi soci-ologic; de realizare a studiului de fezabilitate a cadrului legal pentru imple-mentarea tehnologiilor telemedicale; de elaborare a concepţiei şi planului de acţiuni strategice de dezvoltare a tehnologiilor telemedicale; de evaluare a efi cienţei tehnologiilor telemedicale etc.

Drept obiect de cercetare au servit tehnologiile telemedicale în siste-mul educaţional şi de sănătate din Republica Moldova.

– 8 – – 9 –

Subiectul cercetării a inclus indicatori calitativi şi cantitativi ai servici-ilor telemedicale, învăţământului medical la distanţă; indicatori de accesibi-litate; indicatori economici: de efi cienţă şi efi cacitate etc.

Domeniile şi fenomenele cercetate au inclus toate elementele de bază ale sistemului naţional de sănătate publică, legislaţia şi cadrul normativ de reglementare a organizării asistenţei medicale şi tehnologiilor telemedica-le, aspectele sociale, economice, medicale şi didactice de organizare şi de prestare a serviciilor telemedicale, rezultatele activităţii instituţiilor medico-sanitare publice, etc.

Studiul efectuat a fost unul descriptiv, iar după volumul eşantioanelor – general şi selectiv.

Metodele de cercetare:• istorică;• statistică;• epidemiologică;• economică;• analitică;• sociologică;• expertiză etc.Metoda istorică a permis studierea dezvoltării tehnologiilor telemedicale

la nivel global şi european, efi cienţei şi strategiilor de dezvoltare ale siste-melor telemedicale naţionale, inclusiv politicile şi strategiile internaţionale de dezvoltare a domeniului.

Metoda analitică a fost utilizată în cercetarea aspectelor de fezabilitate a cadrului legislativ şi a reglementărilor activităţilor de organizare a asistenţei medicale populaţiei pentru implementarea tehnologiilor telemedicale, inclu-siv prin prisma experienţei şi a perspectivelor internaţionale ale domeniului.

Metoda economică a asigurat elucidarea aspectelor potenţialelor benefi -cii fi nanciare şi materiale în urma implementării tehnologiilor telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate, inclusiv la nivel de proiecte concrete de telemedicină practică, sau a implementării învăţământului medical la distanţă.

Metodele epidemiologică şi sociologică au permis analiza rezultatelor intervievării lucrătorilor medicali: manageri din cadrul instituţiilor medicale, specialişti din domeniul asistenţei medicale primare şi specializate din ţară.

La colectarea materialului de studiu s-a aplicat metoda observaţiei indi-recte cu extragerea informaţiei din diferite forme de documentaţie medical şi fi nanciară, de asemenea, metoda anchetării cu folosirea anchetelor de tip transversal.

Cercetarea ştiinţifi că s-a realizat în perioada anilor 1999-2011 şi a fost organizată în 4 etape clasice:

· Etapa I-a. Planifi carea şi programarea studiului cu defi nirea scopu-lui şi a sarcinilor cercetării ştiinţifi ce. La această etapă au fost plani-fi cate activităţile de organizare a cercetării, programele de cercetare, anchetele de colectare a materialului informativ, instrumentele ce au fost aplicate pe parcursul cercetării.

· Etapa a II-a. Acumularea materialului primar informativ prin apli-carea metodei de observaţie indirectă şi directă, metodei de anchetare a persoanelor din eşantionul planifi cat. Materialul acumulat a fost supus expertizei calităţii informaţiei respective.

· Etapa a III-a. Prelucrarea materialului informativ acumulat prin aplicarea verifi cării cantitative şi logice, aplicarea diferitor programe automatizate de calculator, modele de construire a tabelelor, diagra-melor şi grafi celor.

· Etapa a IV-a. Analiza rezultatelor obţinute, concluzii şi propuneri de argumentare a direcţiilor de implementare a tehnologiilor telemedicale.

Datele studiului prezent au fost supuse analizei prin intermediul progra-melor specializate Epi Info, Statistica 7.0 (Statsoft Inc), EXCEL şi SPSS 16.0 (SPSS Inc).

Etapele anchetei (fi gura 1) pentru argumentarea implementării tehnolo-giilor telemedicale din sistemul educaţional şi de sănătate pentru toate cate-goriile populaţionale studiate au fost:

Figura 1. Etapele anchetei pentru argumentarea implementării tehnologiilor telemedicale din sistemul educaţional şi de sănătate

– 10 – – 11 –

Calculul volumului eşantionului reprezentativToate cerinţele de mai sus sunt respectate în cazul formulei irevocabili-

tăţii selective:

,unde:n – numărul de cadre medicale care formează totalitatea selectivă;N – numărul total de personal medical din totalitatea statistică generală

(în cercetarea de faţă, conform datelor Biroului de Statistică Medicală, în anul 2011, numărul total de medici în Republica Moldova a constituit 12783 de persoane, iar al celor cu studii medicale medii – 27449, în total 40232 de persoane);

t – criteriul Student, ce indică veridicitatea eşantionului selectat. Valoarea lui „t” se exprimă prin devierea erorii rezultatelor obţinute în eşantion faţă de rezultatele posibil obţinute în urma cercetării totalităţii statistice generale. Pentru cercetarea prezentă s-a convenit ca rezultatele totalităţii selective să devieze de rezultatele totalităţii generale cu nu mai mult de 5% (P ≤ 0.05). Acestei valori a veridicităţii îi corespunde valoarea criteriului Student egală cu 1.96 (t = 1.96);

P – probabilitatea producerii fenomenului;q – indicatorul de alternativă a lui „P” – contraprobabilitatea;∆ – limita de eroare a devierii indicatorului studiat.Luând în considerare potenţialul probabil de non-răspuns, volumul eşan-

tionului de studiu a constituit 1200 de lucrători medicali.Luând în considerare cele 1200 de persoane din volumul general al eşan-

tionului, lucrătorii medicali chestionaţi din fi ecare profi l au constituit după cum urmează: 200 de manageri din domeniul sănătăţii, 600 de lucrători din asistenţa medicală primară şi 400 de persoane din domeniul asistenţei medi-cale specializate.

Aceeaşi mărime a eşantionului a fost utilizată în studiul sociologic pri-vind tehnologiile telemedicale, cât şi în studiul sociologic vizavi de imple-mentarea învăţământului medical la distanţă prin videoconferinţă. Studiul sociologic vizavi de implementarea învăţământului medical la distanţă, bazat pe tehnologii web şi pe cadre didactice implicate în ambele forme de instru-ire, a fost realizat pe baza totalităţii generale de respondenţi.

În prezentul capitol au fost descrise linii evidente de cercetare: metodo-logia de realizare a studiului de fezabilitate a cadrului legal pentru imple-

mentarea tehnologiilor telemedicale, metodologia de elaborare a concepţiei şi planului de acţiuni strategice de dezvoltare a tehnologiilor telemedicale şi metodele economice de evaluare a efi cienţei tehnologiilor telemedicale.

3. EVALUAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII PENTRU APRECIEREA MEDIULUI DE IMPLEMENTARE A TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALE

În scopul caracterizării mediului de implementare a tehnologiilor tele-medicale, conform recomăndarilor valabile pentru ţările în curs de dezvol-tare, cea mai adecvată abordare o constituie evaluarea stării de realizare a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în domeniul sănătăţii, deoarece ambele tipuri de tehnologii vor întâmpina exact aceleaşi obstacole şi vor fi favorizate de exact aceeaşi factori.

În capitolul 3 s-a efectuat o evaluare complexă a mediului de implemen-tare a tehnologiilor telemedicale în RM, care au servit ca bază a evidenţierii problemelor şi dezvoltării soluţiilor de implementare a tehnologiilor infor-maţionale.

Totalizând, vom menţiona existenţa în sectorul ocrotirii sănătăţii a urmă-toarelor module funcţionale TIC:

1. Sistemul Informaţional Automatizat „Asigurările Obligatorii de Asistenţă Medicală” .

2. Sistemul Informaţional Automatizat „Serviciul de Sânge”.3. Sistemul Informaţional Automatizat „Sistemul perfecţionat de supra-

veghere epidemiologică a Gripei aviare şi a altor maladii infecţioase”.4. Sistemul Informaţional Automatizat „Nomenclatorul de stat al Medi-

camentului”.5. Sistemele Informaţionale Automatizate pentru Asistenţă Medicală Pri-

mară: „Asistenţă Medicală Primară Cabimed Manager” şi „MedEx”.6. Sistemul Informaţional Integrat de Asistenţă medicală spitalicească

şi de Imagistică medicală din cadrul Institutului de Neurologie şi Ne-urochirurgie „Hospital Manager Suite”.

7. Sistemul Informaţional Integrat de Asistenţă medicală spitalicească din cadrul Centrului Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicina Urgentă.

8. Sistemul Informaţional de colectare a datelor statistice.9. Sistemele Informaţionale de Monitorizare şi Evaluare a SIDA şi TB,

etc.

– 12 – – 13 –

De asemenea, vom relata şi alte iniţiative în domeniu, ce caracterizează mediul de implementare a tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu Planul de măsuri al Strategiei Naţionale „Moldova electronică”, cu planul sectorial de implementare a tehnologiilor informaţi-onale şi comunicaţionale, de comun cu administraţiile publice centrale, lo-cale, instituţiile subordonate, organismele internaţionale şi donatori, au fost realizate următoarele:

• Pe parcursul anilor 2006-2007, în cadrul Proiectului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Health Metrics Network, a fost efectuat stu-diul cu privire la Sistemul Informaţional în Sănătate (sistem statistic) în vederea ajustării lui la cerinţele OMS.

• În anul 2007 a fost stabilită lista standardelor europene CEN şi in-ternaţionale ISO în domeniul de informatică medicală, elaborate de comitetul tehnic european TC CEN 251 – Health Informatics, iar pe 01.07.2008, conform HG 781, ele au fost înaintate către Institutul de Standardizare şi Metrologie spre aprobare ca pre-standarde pe terito-riul Republicii Moldova.

• În septembrie 2008, de comun cu Asociaţia Naţională de Informatică Medicală, Ministerul Sănătăţii a organizat prima conferinţă naţională în domeniul informaticii medicale, la care au fost invitate instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, companiile private, institu-ţiile medicale interesate, profesori din cadrul USMF „Nicolae Teste-miţanu” şi studenţi.

• În anul 2009, un serviciu electronic pe domeniul mHealth a fost im-plementat în cadrul Agenţiei Medicamentului. Serviciul „36,6” oferă cetăţenilor Republicii Moldova, care au numere la operatorul mobil Moldcell, să obţină informaţie veridică despre validitatea oricărui medicament procurat din farmaciile din ţară, trimiţând un SMS la numărul 366.

• În iulie 2009, de comun acord cu Programul Preliminar de Ţară „Provocările Mileniului”, au fost elaborate platforma tehnologică şi sistemul de gestiune a contentului, pentru elaborarea şi mentenanţa paginilor web ale instituţiilor medico-sanitare publice din sectorul sănătăţii.

• În septembrie 2009 cooperarea dintre Ministerul Sănătăţii şi operatorii de telefonie mobilă a contribuit la realizarea primului proiect mHealth de comunicare pentru prevenirea gripei pandemice A(H1N1).

• În septembrie 2009 a fost iniţiată reţeaua de dezvoltare a sistemelor informaţionale în sănătate – e-Health networking – a ţărilor Europei de Sud-Est, iniţiată de Directoratul General al Societăţii Informaţi-onale şi Media, Comisia Europeană, al cărei parte este şi Republica Moldova.

Se menţionează necesitatea realizării reformelor structurale, manageria-le, fi nanciare şi de alocare a resurselor pentru implementarea tehnologiilor telemedicale.

4. STUDIUL DE FEZABILITATE A CADRULUI LEGAL DE IMPLEMENTARE A TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALEÎn acest capitol se trece în revistă cadrul normativ-juridic existent rele-

vant pentru domeniul de e-sănătate şi telemedicină din Republica Moldova, inclusiv cadrul juridic medical şi cadrul normativ juridic general.

Un alt obiectiv al capitolului a constituit analiza reperelor cadrului nor-mativ-juridic în domeniul e(m)-Health şi telemedicinei în comunitatea eu-ropeană pentru perspectiva domeniului în Republica Moldova şi în special procesarea datelor cu caracter medical vizând protecţia, confi denţialitatea şi securitatea datelor, comercializarea şi utilizarea serviciilor de telemedicină şi sănătate electronică, comerţul în domeniul e-Health.

Se menţionează că produsele şi serviciile de telemedicină necesită rezolva-rea unui şir de întrebări legale. Printre acestea se evidenţiază, în special, aspec-tele protecţiei datelor, obligaţiile şi protecţia consumatorilor şi unele aspecte din Legea concurenţei, acestea fi ind probleme primordiale la moment.

Analiza realizată a demonstrat că normele juridice în comunitatea eu-ropeană oferă statelor membre un număr substanţial de răspunsuri şi soluţii pentru a integra instrumentele de sănătate electronică şi telemedicină în prac-tica medicală cotidiană.

Conceptul de e-Health modifi că esenţial practicile şi regulile în sectorul sănătăţii, în termeni de relaţii între medici şi pacienţi, între medici şi instituţii medicale, şi, evident, între instituţii medicale, pe de o parte, iar, pe de altă par-te, între instituţii implicate în fi nanţarea şi monitorizarea sectorului sănătăţii.

Siguranţa legală reprezintă o precondiţie pentru mediul de afaceri de a investi în inovaţii, iar pentru instituţii medicale şi pacienţi – de a benefi cia de noi produse şi servicii. Atâta timp cât mediul de implementare a tehnolo-giilor telemedicale va fi lipsit de condiţii legale, vor exista şi impedimente pentru progres în domeniul dat.

– 14 – – 15 –

Cheia succesului în iniţiativa dată este discutarea, la nivel regional şi naţional, a interferenţelor legale dintre domeniul discutat şi politica naţională în sănătate.

În urma analizei cadrului legal pentru implementarea tehnologiilor tele-medicale în Republica Moldova s-au constatat următoarele concluzii:

La nivel strategic:• Sistemul Sănătăţii al Republicii Moldova are trasate sarcini strate-

gice de implementare a tehnologiilor telemedicale în baza Strategiei Naţionale de edifi care a societăţii informaţionale „Moldova electro-nică”, Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017, Politicii Naţionale de Sănătate din Republica Moldova, Sistemului Informaţional Medical Integrat.

• Unele prevederi-cheie ale cadrului normativ-juridic sunt depăşite şi necesită o revizuire radicală (ex. Concepţia Sistemului Informaţio-nal Medical Întegrat).

• Indiferent de prezenţa unor defi cienţe, inclusiv în legislaţia europeană din domeniul e(m)-Health, ralierea la cadrul legislativ european con-stituie un obiectiv primordial şi vital pentru dezvoltarea domeniului.

La nivel legislativ:• Cadrul legislativ din Republica Moldova, atât cel ce vizează sistemul

sănătăţii, cât şi cel general, este nespecifi c domeniului şi nu conţine prevederi exprese pentru aplicarea acestuia.

• Indiferent de faptul că unele prevederi-cheie pentru domeniul cer-cetat, cum ar fi Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului nr.263 din 27.10.2007, Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr.264 din 27.10.2005, Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28.03.1995, Legea № 982-XIV din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informaţie, Legea №264-XV „Cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală” din 15 iulie 2004, Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, Legea № 241- XVI din 15.11.2007 a comunicaţiilor electronice etc., sunt pre-zente în legislaţia naţională, totuşi, acest cadru legislativ-normativ rămâne a fi incomplet.

• În urma analizei efectuate, se constată lipsa legislaţiei specifi ce pe orizontală.

• Toate prevederile legale utile în implementarea tehnologiilor tele-medicale sunt refl ectate în arii/domenii foarte dispersate, ceea ce constituie un impediment în orientarea potenţialilor utilizatori.

La nivel normativ:Se constată lipsa cadrului normativ de stimulare şi motivare a utiliză-

rii tehnologiilor e-Health în sectorul sănătăţii, inclusiv a implementării fi şei electronice a pacientului şi circulaţiei documentelor electronice:

– nu este stabilit statutul arhivelor electronice medicale;– nu sunt elaborate reguli de utilizare specifi că a semnăturii digitale

pentru sistemul sănătăţii;– nu există un cadru normativ cu privire la interoperabilitatea datelor

electronice medicale;– nu există un cadru pentru unifi carea terminologiei medicale în format

electronic;– se constată lipsa cadrului reglatoriu ce ţine de standardizarea în do-

meniul cercetat.

5. EVALUAREA TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALE ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI DE SĂNĂTATE

Experienţa implementării proiectelor telemedicale în Republica Moldova este una incipientă, dar importanţa, semnifi caţia şi valoarea acestor tehnologii pentru pacienţi, sistemul de sănătate şi societate în ansamblu sunt majore.

Printre importantele proiecte telemedicale implementate în Republica Mol-dova au fost menţionate cele mai relevante la nivel naţional, dar şi internaţional.

Primul proiect consultativ telemedical internaţional cu multisite-uri si-multane a fost realizat în decembrie 2006 şi a avut loc, prin intermediul vide-oconferinţei, între 4 ţări cu 5 puncte de prezenţă: Republica Moldova (Chişi-nău), Kazahstan (Alma-Ata), Armenia (Erevan) şi Federaţia Rusă (Moscova şi Novosibirsk).

Scopul acestei consultaţii telemedicale simultane internaţionale a fost dublu: pe de o parte, să demonstreze capacitatea sistemelor şi tehnologiilor telemedicale de a realiza şi implica capacităţi impresionante consultative, iar pe de altă parte – a constituit consultaţia telemedicală propriu-zisă a unui caz clinic concret.

Experienţa acestui proiect a avut o rezonanţă deosebită, mai ales în spa-ţiul ţărilor participante, pentru dezvoltarea domeniului şi sensibilizarea fac-torilor de decizie în suportul implementării tehnologiilor telemedicale.

La nivel naţional, o experienţă de importanţă deosebită a fost şi rămâne a fi lansarea primului proiect naţional telemedical practic, ce se realizează în-cepând cu anul 2009 în domeniul neurologiei şi neurochirurgiei (fi gura 2).

– 16 – – 17 –

Figura 2. Lansarea în practică a primului proiect naţional telemedical, realizat în anul 2009

Astfel, primul proiect naţional de telemedicină practică s-a înscris în spectrul de acţiuni orientate spre optimizarea şi fortifi carea serviciilor de să-nătate şi a fost implementat în colaborare cu administraţia publică locală a municipiului Bălţi.

Experienţa naţională de realizare a proiectelor de învăţământ medi-cal la distanţă.A. Realizări de implementare a învăţământului medical la distanţă prin

videoconferinţe.Pe parcursul perioadei de cercetare, cele mai importante evenimente în

învăţământul medical la distanţă prin videoconferinţe au fost:I. februarie – martie anul 2005 – primul curs săptămânal de învăţământ

medical la distanţă prin videoconferinţe;II. septembrie – decembrie anul 2006 – prima serie cu acoperire na-

ţională de seminare de învăţământ la distanţă prin videoconferinţe cu tematica „Retraining în controlul tuberculozei pentru medicii şi asistenţii medicali din reţeaua asistenţei medicale primare;

III. octombrie anul 2006 – până în prezent – programul internaţional de învăţământ la distanţă prin videoconferinţe dintre Universitatea Ca-rolina de Est, SUA şi USMF „Nicolae Testemiţanu”, Republica Mol-dova.

B. Realizări în implementarea învăţământului medical la distanţă ba-zat pe web.Începând cu iunie 2005, Şcoala de Management în Sănătate Publică a

USMF „Nicolae Testemiţanu”, cu suportul Fundaţiei SOROS-Moldova, a

lansat în premieră în Republica Moldova sistemul de Învăţământ Medical la Distanţă Bazat pe Web. Acest prim sistem a fost utilizat pe larg timp de doi ani şi constituia o parte organică a programului de Masterat în domeniul Sănătăţii Publice şi Managementului.

Pe parcursul anilor contingentele implicate în învăţământul medical la distanţă bazat pe web au studiat în baza a 2 platforme web:1. Interfaţa RemoteProfi versiunea 1.0, anii 2005-2009, au fost instruiţi:

A. 18 medici de familie din raionul Cahul, care au pilotat iniţial metoda de învăţământ medical la distanţă bazat pe web, realizând instruire în domeniul Promovării Sănătăţii în lunile iunie – august 2005;

B. 128 de persoane – audienţi ai Şcolii de Management în Sănătate Pu-blică.

2. Interfaţa Moodle versiunea 2.1.2, septembrie 2010 – aprilie 2012, au fost instruiţi 160 de medici infecţionişti, de familie şi manageri ai sistemului de sănătate – participanţi la proiectul „Învăţământ la distanţă în domeniul HIV/SIDA”, ce se implementează cu suportul grantului Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Figura 3. Pagina web la compartimentul „Învăţământ la distanţă – materiale de studii”

– 18 – – 19 –

Design-ul materialelor prezentate permitea competitorilor Şcolii de Ma-nagement în Sănătate Publică studierea independentă cu viteza şi ritmul indi-vidual. Cursul de studii este unul de tip nou, axat pe promovarea standardelor naţionale şi internaţionale şi prevede utilizarea metodelor didactice şi tehni-cilor de instruire contemporane.

Vom menţiona că experienţa acestui proiect a constituit obiect de interes pentru reprezentanţii OMS, care recomandă multiplicarea lui la nivel regional.

Studiul sociologic complex vizavi de implementarea tehnologiilor te-lemedicale şi a învăţământului medical la distanţă.

Analiza aspectelor de implementare a tehnologiilor telemedicale.În cadrul prezentei cercetări a fost realizat un studiu sociologic complex

al relaţiei, poziţiei sociale, gradului de pregătire a diferitor grupe populaţio-nale şi profesionale medicale faţă de implementarea tehnologiilor telemedi-cale şi a învăţământului medical la distanţă.

Caracteristica generală a eşantionului.Conform sondajului au fost analizate 1200 de chestionare ale lucrători-

lor medicali, participanţi în studiu, dintre care 66,4% sunt femei şi 33,6% – bărbaţi.

În funcţie de vârstă, respondenţii au fost repartizaţi după cum urmează: persoanele sub 30 de ani au reprezentat 12,6%, de 30-39 – 20,4%, de 40-49 – 31,8%, de 50-59 – 28,5% şi de 60 de ani şi peste – 6,8%.

Ponderea în funcţie de profi lul medical: lucrători medicali din asistenţa medicală primară – 50%, din sectorul medical specializat – 33,33%, iar 16,66 % au constituit managerii din sistemul de sănătate.

În funcţie de mediul de reşedinţă – 44,4% dintre lucrătorii medicali au fost din mediul urban şi 55,5% – din mediul rural.

S-a constatat că, dintre toţi medicii intervievaţi 24,4% au avut stagiu de lucru de până la 10 ani, 30,7% – de 11-20 de ani, 21,9% – de 21-30 de ani, 23,0 % – mai mult de 31 de ani de stagiu medical.

Atitudinea lucrătorilor medicali faţă de tehnologiile telemedicale.La întrebarea de bază – „Cunoaşteţi ce este telemedicina?”, majoritatea

absolută dintre respondenţi – 85,9%±1,0% au răspuns afi rmativ.Însă după ce lucrătorii medicali au fost rugaţi să selecteze defi niţia tele-

medicinei, ultima fi ind propusă printre 2 variante „capcană” – variantele „A” şi „C” (tabelul 1), rezultatele au fost următoarele:

Tabelul 1. Pentru mine, telemedicina este:A Utilizarea telefonului, radioului şi/sau a televiziunii

pentru consultaţie medicală32,3% ±1,34%

B Metoda ce conferă servicii de asistenţă medicală în cazurile când distanţa reprezintă un factor critic

51,3%±1,44%

C Utilizarea calculatoarelor personale în medicină 16,4%±1,07%

Respectiv, o imagine complexă despre telemedicină au avut doar 51,3%±1,44% din respondenţi.

Este important să menţionăm că, în funcţie de variabilele examinate, a fost evidenţiată o diferenţă semnifi cativă a răspunsului (fi gura 4):

- în mediul urban (62,3%±2,09%) faţă de mediul rural (44,8%±1,92%), p < 0,001;

- la bărbaţi (74,8%±2,16%), comparativ cu femeile (37,5%±1,71%), p < 0,001;- între lucrătorii din AMS (64,8%±2,38%) şi cei din AMP (41,8%±2,01%), p < 0,001;- între manageri (62,8%±3,41%) şi cei din AMP (41,8%±2,01%), p < 0,001.Între lucrătorii din AMS (64,8%±2,38%) şi manageri (62,8%±3,41%) nu

a fost determinată diferenţă semnifi cativă statistică (p > 0,05).

Figura 4. Cunoaşterea domeniului telemedicinei în funcţie de variabile de mediu de reşedinţă, gen şi profi lul medical (%)

– 20 – – 21 –

Date semnifi cative au fost obţinute, analizând nivelul de posedare a cu-noştinţelor despre domeniul tehnologiilor telemedicale şi posibilităţile aces-tora (fi gura 5), în funcţie de vârsta lucrătorilor medicali. Reieşind din datele obţinute, conchidem prezenţa rezervelor serioase de informare a efectivului medical, care a depăşit vărsta de 40 de ani.

Figura 5. Cunoaşterea domeniului telemedicinei în funcţie de vârstă (%)

Respondenţii au distribuit sursele de informaţie despre telemedicină după cum urmează: 29,2% dintre respondenţi au afl at despre telemedicină odată cu apariţia primelor proiecte telemedicale, 23,6% dintre medici au menţionat mass-media ca sursă principală de informaţii despre telemedicină, 12,6% au afl at despre telemedicină din discuţii şi 12,5% au menţionat Internetul sau literatura de specialitate. 22,1% din respondenţi au specifi cat o altă sursă de informare sau o combinaţie de mai multe surse.

Majoritatea dintre respondenţi – 72,4%±1,29%, consideră că telemedi-cina are perspective pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii, fi ind foarte utilă.

Mai mulţi dintre respondenţi – 66,8%±1,36%, văd utilizarea telemedi-cinei pentru consultaţii la distanţă. Trebuie de remarcat, totuşi, faptul că un procent sufi cient de mare de respondenţi – 47,5%±1,44%, văd ca prioritară calea de utilizare a tehnologiilor telemedicale în instruirea postuniversitară a medicilor. 18,9%±1,13% din respondenţi pledează pentru introducerea tele-medicinei în procesul de învăţământ al studenţilor. 46,1%±1,44% au menţi-onat necesitatea videoconferinţelor pentru abordarea problemelor, nu numai curative sau de diagnostic, dar şi de organizare.

Este diferită atitudinea medicilor faţă de tehnologiile telemedicale în funcţie de gradul de cunoaştere a calculatorului. Respectiv, la cunoscătorii PC proporţia celor cu atitudine pozitivă faţă de TTM este de 69%, compara-tiv cu 47% la cei care nu cunosc calculatorul (fi gura 6).

Figura 6. Atitudinea faţă de tehnologiile telemedicale în funcţie de gradul de cunoaştere a calculatorului

Analiza de utilizare a tehnologiilor informaţionale a arătat că 38,3%±1,4% din medici lucrează în mod regulat pe Internet, iar 41,5%±1,42% utilizează e-mail cu scopuri de serviciu, care este, fără îndoială, un factor pozitiv pentru dezvoltarea telemedicinei, dar rezervele sunt mai mult decât considerabile.

În toate grupurile de respondenţi gradul de conştientizare în ceea ce pri-veşte telemedicina, capacitatea de a lucra pe calculator şi perspectiva utiliză-rii tehnologiilor telemedicale sunt interdependente, ceea ce indică o nevoie de instruire în tehnologiile informaţionale ale tuturor actorilor implicaţi în activităţile de telemedicină.

Utilizatorii activi ai tehnologiilor informaţionale expun cea mai mare dorinţă de a participa la activităţile de telemedicină şi apreciază mult proba-bilitatea de participare la proiecte de telemedicină.

Dintre toţi respondenţii 80%±1,15% au indicat efi cacitatea telemedici-nei, 19%±1,13% nu au răspuns clar şi doar mai puţin de 1%±0,29 au fost împotrivă.

– 22 – – 23 –

Mai mult de jumătate dintre respondenţi – 53,9%±1,44%, au menţio-nat că sunt nevoiţi de multe ori să apeleze la colegii lor în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul pacienţilor lor. 38,7%±1,41% rar comunică cu colegii lor şi doar 7,4%±0,75% niciodată. 72,8%±1,28% din respondenţi consideră ca există o necesitate semnifi cativă pentru consultarea la distanţă a pacienţilor, iar 20,3%±1,16% au indicat o necesitate mică.

În general, cadrele medicale din Republica Moldova au indicat în calitate de potenţiale bariere de dezvoltare în calea tehnologiilor telemedicale urmă-toarele (fi gura 7):

Figura 7. Barierele de implementare a tehnologiilor telemedicale

1. Costuri înalte de implementare – 67,4 %±1,35%2. Lacune legislative de operare – 62,9%±1,39%3. Lipsa politicilor şi strategiilor în domeniiu – 54,7%±1,44%4. Cunoştinţe insufi ciente de utilizare – 52,5 %±1,44%5. Lipsa standardelor (44,6%±1,43%) şi infrastructura subdezvoltată

(43,2%±1,43%)6. Defi cienţe în cultura organizaţională – 12,3%±0,95%Aceste date sunt foarte importante pentru a elucida bariera culturii orga-

nizaţionale în dezvoltarea tehnologiilor telemedicale. În cazul nostru aceste impedimente sunt minore.

Analiza aspectelor de implementare a învăţământului medical la dis-tanţă.

Toţi participanţii la instruire au fost chestionaţi vizavi de atitudinea faţă de metoda Învăţământului Medical la Distanţă bazat pe web.

Este semnifi cativ faptul că atitudinea faţă de metoda învăţământului medical la distanţă bazat pe web în 100% a fost pozitivă.

De asemenea, în unanimitate deplină, participanţii au relatat că aceas-tă metodă poate şi trebuie implementată în educaţia medicală postuni-versitară.

Necesitatea în asemenea tehnologii a fost estimată în medie la 9,7 punc-te din 10 posibile.

Acest fapt a fost confi rmat şi prin evaluarea metodei de instruire la distanţă bazată pe web vizavi de cea tradiţională. Astfel, 43,8% dintre participanţi au relatat ca învăţământul la distanţă este tot atât de efectiv, iar 56,2% l-au apreciat şi mai efi cient decât învăţământul tradiţional.

Aceste atitudini au fost reconfi rmate şi prin întrebarea „Cum vă veţi simţi dacă ar fi să participaţi la acelaşi curs, dar în metodologia tradiţională?”, la care 32,4% dintre participanţi au răspuns – „tot atât de satisfăcut” şi 67,6% – „mai puţin satisfăcut”.

În general, calitatea metodei de învăţământ la distanţă bazat pe web a fost apreciată doar ca „înaltă” – în 86,8% din cazuri şi „medie” – în 13,2% din cazuri.

Majoritatea participanţilor (89,4%±0,89%) au subliniat sporirea gradu-lui de accesibilitate la instruire prin intermediul metodei de învăţământ la distanţă bazat pe web.

Este de menţionat că atitudinea generală pozitivă faţă de metoda de în-văţământ la distanţă bazat pe web a fost mai evidentă la persoanele tinere şi la cele din mediul rural, ceea ce demonstrează faptul depăşirii fenomenului izolării profesionale prin intermediul educaţiei la distanţă.

Prioritizarea benefi ciilor (în opinia participanţilor) metodei învăţământu-lui la distanţă bazat pe web (fi gura 8) a scos în evidenţă aprecierea înaltă a:

1. economiilor de resurse (pentru deplasări, cazări etc.);2. posibilităţii instruirii la locul de muncă;3. intensităţii şi regimului de instruire, s.a.La capitolul dezavantaje ale metodei de învăţământ la distanţă bazat pe

web a fost evidenţiată în special lipsa calculatoarelor la locul de muncă şi cunoaşterea insufi cientă a utilizării lor.

În fi nal, estimând necesitatea şi perspectivele învăţământului medical la distanţă bazat pe web în Republica Moldova, toţi participanţii în unani-mitate au acordat numărul maxim de puncte – 10.

Metoda de instruire la distanţă bazată pe web, folosită în premieră în sistemul educaţiei medicale profesionale în Republica Moldova, s-a dovedit

– 24 – – 25 –

a fi efi cientă, comodă şi cu un efect economic considerabil. Este important de a menţiona şi faptul că modalitatea de instruire la distanţă a fost acceptată fără rezerve de către participanţi.

Această experienţă va servi în calitate de suport esenţial în perspectiva dezvoltării acestei metode de instruire medicală pentru toate specialităţile, în special la compartimentul instruirii medicale postuniversitare.

Figura 8. Percepţia benefi ciilor metodei de învăţământ medical la distanţă bazat pe web

Astfel, aspectele pozitive ale educaţiei postuniversitare medicale la distanţă sunt:

• Diminuarea considerabilă a cheltuielilor de transport şi de întreţinere.• Posibilitatea de a învăţa practic din orice punct geografi c al lumii.• Posibilitatea de a alege un curs unic necesar, datorită principiului

modular de proiectare a programelor.• Posibilitatea de a studia la locul de muncă.• Posibilitatea pregătirii specialiştilor cu profi l larg.• Capacitatea de a adapta rapid conţinutul cursurilor sale la noile con-

diţii economice şi la dorinţa clienţilor.• Evaluarea cunoştinţelor va fi mult mai obiectivă, dacă se învaţă la

distanţă. Cauza este că în instruirea la distanţă nu apare simpatia sau antipatia personală a profesorului faţă de studenţi.

• Acest tip de învăţământ este accesibil oricărei persoane, care doreşte să-şi perfecţioneze califi carea profesională conform exigenţelor mo-

mentului sau să obţină o noua califi care profesională, fără întrerupe-rea activităţii sale profesionale.

Bineînţeles, sistemul nu este ideal, de aceea evidenţiem următoarele as-pecte negative ale educaţiei postuniversitare medicale la distanţă:

• Mai întâi de toate, e complicată identifi carea studenţilor – este destul de difi cil de a verifi ca cine susţine examenul.

• Există lacune în ceea ce priveşte posibilităţile tehnice ale liniilor de co-nectare pentru organizarea teleconferinţelor de instruire şi examinare.

• Dispare contactul nemijlocit dintre profesori şi studenţi.• Costul înalt de pregătire a cursurilor în format electronic.• Dezvoltarea incompletă a infrastructurii, etc.

Benefi cii medicale ale implementării tehnologiilor telemedicale

Graţie Proiectului-Pilot de implementare a sistemelor de telemedicină, începând cu martie 2009, au fost realizate 43 de teleconsultaţii ale pacien-ţilor, care prezentau urgenţe neurologice şi neurochirurgicale, spitalizaţi la Spitalul Clinic Municipal Bălţi (instituţie-partener în acest proiect), ceea ce a permis de a acumula primele date asupra potenţialului benefi ciu medical al tehnologiilor telemedicale:

Ca potenţial de diagnosticare, în cazul utilizării tehnologiilor telemedi-cale, precizia diagnosticului este comparabilă cu diagnosticarea prin consul-tul direct al specialistului serviciului AVIASAN. Precizia diagnosticului în mare parte este datorată şi calităţii semnalului digital, şi utilizării în procesul de diagnosticare a datelor medicale (rezultate ale investigaţiilor), stocate în format DICOM.

Un avantaj important al telemedicinei constituie câştigul evident al tim-pului, ceea ce este vital pentru pacientul critic, dar, în acelaşi timp, permite creşterea numărului de pacienţi consultaţi şi reduce efectul nefavorabil-isto-vitor al deplasărilor asupra specialistului, exclude deplasările neargumentate şi permite utilizarea transportului sanitar specializat anume în cazurile indi-cate (dotarea cantitativă insufi cientă a parcului auto-AVIASAN şi numărul crescut al solicitărilor creează deseori „perioade de aşteptare”).

Managementul timpului (fi gura 9) constată şi el diferenţe spectaculoase – 5 ore necesare pentru realizarea unui consult la Bălţi faţă de 0,5 ore necesa-re în soluţionarea cazului prin intermediul tehnologiilor telemedicale.

– 26 – – 27 –

Figura 9. Durata medie comparativă a consultaţiei AVIASAN şi telemedicale (ore)

În toate cazurile examinate am evidenţiat capacităţi superioare sau cel puţin egale ale tehnologiilor telemedicale, comparativ cu cele tradiţionale, iar experienţa demonstrează că aceste capacităţi în anumite situaţii pot în-semna foarte mult, inclusiv vieţi omeneşti.

Evaluarea potenţialelor benefi cii economice ale implementării aplica-ţiilor telemedicale în sistemul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova

Studiul de caz – serviciul AVIASANPotenţialele benefi cii economice ale implementării aplicaţiilor telemedi-

cale au fost estimate în baza exemplului indicatorilor principali ai activităţii Serviciului AVIASAN, care, pentru anul 2010 sunt:

• Calculul brut al sumei medii a unei deplasări indică suma de 1795,00 lei. • Statistic circa 44% din deplasări nu se soluţionează cu transfer şi/sau

intervenţie chirurgicală în teritoriu (2807 deplasări faţă de 1372 de transferuri în instituţii republicane şi 504 intervenţii chirurgicale „în teritoriu”), prin urmare, ipotetic, aceste cazuri pot fi soluţionate prin teleconsultaţie.

• În cifre reale, acestea sunt potenţiale 3 cazuri zilnic, cu valoare fi -nanciară de circa 1795,00 X 3 = 5385,00 lei. Anual: 5385 X 365 = 1965525,00 lei.

În cazul utilizării tehnologiilor telemedicale, estimările medico-econo-mice vor constitui:

• Costul mediu pentru asigurarea unei teleconsultaţii este de ~ 70,00 lei, pentru a asigura consultul zilnic a 3 cazuri = 210,00 lei şi respec-tiv anual vom obţine = 210 X 365 = 76650,00 lei.

Prin urmare, potenţialele benefi cii economice ale implementării apli-caţiilor telemedicale doar în acest segment al sistemului sanitar ar constitui (fi gura 10):

Figura 10. Diferenţa cheltuielilor dintre teleconsultaţii şi metodele tradiţionale (lei)

În calculul nostru nu au fost reprezentate cheltuielile ce ţin de răscum-părarea investiţiilor în aparatajul specializat pentru efectuarea conexiunilor în eter, dar nici costul transportului sanitar. Investiţia primară pentru dotarea tehnică a două instituţii medicale pentru telemedicină a constituit 598791,00 lei, care este sub costul unei ambulanţe specializate.

Acceptând eroarea calculelor economice, valoarea reală a banilor econo-misiţi nu scade mai puţin decât cu 1 500 000,00 lei/an.

În perspectivă contează şi numărul instituţiilor medicale integrate într-o reţea telemedicală, fi ind posibilă implicarea unimomentană a mai multor uti-lizatori în actul de asistenţă medicală virtuală. Astfel economiile fi nanciare, dar şi de timp se măresc exponenţial.

Studiul de caz – formarea medicală continuăPentru a afl a potenţialele benefi cii economice prin implementarea învă-

ţământului medical la distanţă, ca prim pas vom estima cheltuielile totale suportate de către instituţiile medicale din sistemul sănătăţii din Republica Moldova pentru educaţia continuă a medicilor şi farmaciştilor.

Schema cheltuielilor comparative ale instituţiilor medico-sanitare în funcţie de forma de studii este reprezentată în fi gura 11.

– 28 – – 29 –

Figura 11. Cheltuielile comparative ale instituţiilor medico-sanitareîn funcţie de forma de studii

Cheltuielile ipotetice ale instituţiilor medico-sanitare pentru instruirea con-tinuă a efectivului de medici se va estima conform următorului algoritm:(1) Numărul anual de zile pentru învăţământ în cadrul formării conti-

nue se va calcula după cum urmează:Numărul de ore de perfecţionare pentru 1 medic pe an = 50 de ore.Numărul mediu al orelor de instruire pe zi este de 6 ore, deci 50 de ore /

6 ore (zi) = 8,33 zile pe an pentru 1 persoană. Astfel, numărul anual de zile pentru învăţământ în cadrul formării con-

tinue = Numărul total de medici din Republica Moldova x 8,33 zile pe an pentru 1 persoană = 12780 persoane x 8,33 zile = 106 457,4 zile de instruire pe an. (2) Costul unei zile de învăţământ medical continuu pentru instituţiile

medico-sanitare se va compune din:- Plăţi salariale zilnice ale celui plecat la instruire, respectiv salariul

zilnic pentru persoana care îl înlocuieşte. Conform datelor Ministe-rului Sănătăţii salariul mediu lunar al medicilor constituie circa 3400 lei sau raportat la 22 de zile lucrătoare = 154,5 lei zilnic;

- diurne – 55 de lei şi plata pentru cazare – 25 de lei.(3) Estimările didactico-metodice ale Facultăţii Educaţie Continuă în Me-

dicină şi Farmacie a USMF „Nicolae Testemiţanu” indică o posibilitate evidentă de trecere a circa 30% din numărul total de timp în format de învăţământ medical la distanţă, în special din contul materiei teoretice.

În aceste condiţii, timpul economisit de afl are în afara locului de muncă ar constitui:

106 457,4 zile de instruire pe an – 70% = 31937,2 zile anual.În cazul municipiului Chisinău: 71754,6 -70% = 21526,4 zile anual.

(4) Economiile atribuite învăţământului medical la distanţă ar constitui:- Din contul plăţilor salariale – 31937,2 X 154,5 = 4 934 297, 4 lei - Din contul plăţilor diurnelor – 31937,2 – 21526,4 (fără mun. Chişi-

nău) = 10410,8 zile x 80 lei (diurna şi cazarea) = 832864 lei- Total = 5767161,4 lei ANUAL doar din contul acestor articole.Potenţialul economic în acest caz este unul foarte mare, rezervele lui

fi ind departe de a fi limitate doar de criteriile explorate aici şi de nivelul formării medicale continue, obiectivul nostru fi ind de a demonstra ştiinţifi c existenţa acestui potenţial în condiţiile prezente.

6. VIZIUNI CONCEPTUALE ŞI STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TEHNOLOGIILOR TELEMEDICALE

Acest capitol include:• Concepţia dezvoltării tehnologiilor telemedicale în sistemul de sănătate• Planul de acţiuni strategice pentru implementarea tehnologiilor tele-

medicale• Concepţia dezvoltării tehnologiilor telemedicale în sistemul educaţionalÎn premieră a fost elaborată concepţia dezvoltării tehnologiilor telemedi-

cale în sistemul de sănătate. De asemenea, a fost dezvoltat şi Planul de acţiuni strategice pentru im-

plementarea tehnologiilor telemedicale, urmare a analizei şi sintezei experi-enţei internaţionale în implementarea tehnologiilor telemedicale şi realizării proiectelor naţionale în domeniu, precum şi concepţiei dezvotării tehnologii-lor telemedicale. Acest plan este prevăzut pe o durată medie de implementare şi cuprinde intervalul anilor 2012-2015.

Este propus modelul de lege cu privire la telemedicină.Domeniile de intervenţie prioritară au fost structurate în: acţiuni funda-

mentale, implementare de servicii şi acţiuni de suport.În urma dezvoltării conceptului învăţământului medical la distanţă şi a

experienţei acumulate pe parcursul ultimilor 10 ani în implementarea proiec-telor de învăţământ medical la distanţă atât prin metoda videoconferinţelor, cât şi bazate pe web, a fost propus proiectul de Statut al învăţământului me-dical la distanţă, care va servi pentru managementul acestei direcţii didactice a tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova.

– 30 – – 31 –

CONCLUZII GENERALE:1. Evaluarea mediului de implementare a tehnologiilor telemedicale a evi-

denţiat că sistemele informaţionale medicale funcţionează intr-un mediu neomogen, ceea ce limitează vădit posibilităţile de analiză şi intervenţie. Urmare analizei mediului de implementare a tehnologiilor informaţional comunicaţionale s-a stabilit că activităţile de implementare ale acestor tehnologii în sistemul de sănătate sunt sporadice, fragmentate, fără con-tinuitate şi durabilitate. Aceste particularităţi ale implementării TIC sunt datorate, în mare parte, imperfecţiunii cadrului legal existent, lipsei mo-tivării în dezvoltarea acestui domeniu, precum şi defi cienţei de resurse, inclusiv umane, dar şi a lacunelor de coordonare/administrare a eforturi-lor în domeniu, care fac mai difi cilă fortifi carea şi gestionarea efi cientă a spaţiului informaţional unic. În acelaşi timp, mediul de implementare a tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova este unul favorabil şi are rezerve considerabile de optimizare şi dezvoltare a domeniului prin: infrastructura tehnico-comu-nicaţională relativ adecvată, gradul înalt de motivare a populaţiei de a utiliza tehnologii electronice medicale, experienţa de realizări de proiec-te TIC în domeniu; etc.

2. În baza rezultatelor studiului cadrului strategic pentru implementarea tehnologiilor telemedicale constatăm că sistemul sănătăţii din Republica Moldova are trasate sarcini strategice pentru implementarea tehnologiilor telemedicale, care se regăsesc în Strategia naţională de edifi care a socie-tăţii informaţionale „Moldova Electronică”, Strategia de dezvoltare a sis-temului de sănătate în perioada anilor 2008-2017, Politica Naţională de Sănătate din Republica Moldova, însă în prezent aspectele strategice ale domeniului sunt depăşite sau sunt descrise incomplet. În acelaşi timp, se constată lipsa cadrului normativ privitor la utilizarea tehnologiilor e-Heal-th în sectorul de sănătate, inclusiv implementarea fi şei electronice a pa-cientului şi circulaţia documentelor electronice. Astfel, ralierea la cadrul legal european este primordială şi vitală pentru dezvoltarea domeniului.

3. Analiza cadrului legal pentru implementarea tehnologiilor telemedicale a demonstrat că cadrul legislativ din Republica Moldova nu este specifi c domeniului respectiv şi nu conţine prevederi exprese pentru aplicarea acestuia. Chiar dacă în legislaţia naţională există unele prevederi cheie

pentru domeniul supus analizei, cadrul legislativ-normativ rămâne a fi incomplet. Totodată, prevederile legale, utile pentru implementarea teh-nologiilor telemedicale, sunt dispersate în diferite domenii, ceea ce con-stituie un impediment în orientarea potenţialilor utilizatori.

4. Urmare studiului sociologic privitor la atitudinea lucrătorilor medicali faţă de tehnologiile telemedicale, majoritatea respondenţilor (72,4%) consideră că telemedicina reprezintă perspectiva de dezvoltare a tehno-logiilor informaţionale în sectorul de sănătate. În acelaşi timp, studiul a pus în evidenţă diferenţe semnifi cative statistic, în funcţie de mediul de reşedinţă, sex şi sectorul de activitate, privitor cunoaşterea de către aceş-tia a conceptelor telemedicinei, ceea ce constituie unul din factorii majori de blocare a domeniului. Rezervele de cunoaştere sunt mai evidente în mediul rural, la persoanele de sex feminin, în sectorul de Asistenţă Me-dicală Primară. În toate grupurile de respondenţi gradul de conştientizare a conceptelor telemedicale, experienţa în utilizarea calculatorului şi per-spectivele de utilizare a tehnologiilor telemedicale sunt interdependente, ceea ce indică necesiatea informatizării şi instruirii în domeniul tehnolo-giilor telemedicale a tuturor actorilor, implicaţi în activităţile respective.

5. Realizarea stuidiului sociologic a permis elucidarea potenţialelor barie-re în dezvoltarea tehnologiilor telemedicale. Astfel, în opinia medicilor, barierele principale sunt următoarele: costurile înalte de implementare a acestor tehnologii (67,4%); lacunele legislative de operare (62,9%); lipsa politicilor şi strategiilor în domeniu (54,7%); cunoştinţele insufi ciente pentru utilizarea tehnologiilor telemedicale (52,5%); lipsa standardelor (44,6%); infrastructura insufi cient dezvoltată (43,2%) şi defi cienţele în cultura organizaţională (12,3%). Menţionăm, că la nivel global, conform datelor literaturii de specialitate, primele trei bariere în implementarea tehnologiilor telemedicale sunt costurile prea mari ale telemedicinei, lip-sa politicilor legislative şi cultura organizaţională.

6. Atitudinea fără rezerve a specialiştilor medicali faţă de învăţământul medical la distanţă demonstrează aprecierea înaltă a metodei şi calităţii instruirilor telemedicale. În pofi da faptului că experienţa videoconferin-ţelor este relativă, utilizarea unei astfel de comunicări în timp real are perspective mari de implementare în activitatea clinică, educaţională, şti-inţifi că şi administrativă.

– 32 – – 33 –

Studiul opiniei medicilor privitor la învăţământul medical la distanţă ba-zat pe web a evidenţiat atitudinea total pozitivă (100%) a acestora faţă de forma respectivă a învăţământului medical. Toţi participanţii în studiul de opinie consideră că această metodă de invăţământ poate fi şi trebuie implementată în educaţia medicală postuniversitară, necesitatea în ase-menea tehnologii fi ind apreciată în medie cu 9,7 puncte din 10 posibile. 56,2% de respondenţi consideră învăţământul la distanţă bazat pe Web mai efi cient decât învăţământul tradiţional, calitatea metodei respective de învăţământ fi ind apreciată cu califi cativele „înaltă” de către 86,8% de respondenţi şi „medie” de către 13,2% intervievaţi. 89,4% de medici au subliniat sporirea gradului de accesibilitate la instruire prin intermediul invăţământului la distanţă bazat pe Web. Atitudinea generală pozitivă faţă de invăţământul medical la distanţă bazat pe Web a fost mai evidentă la persoanele tinere şi în mediul rural, fapt care denotă capacitatea educaţiei la distanţă de a înlătura fenomenul de izolare profesională.

7. Analiza stării actuale a proceselor de implementare a instruirii la distanţă a condus la identifi carea următoarelor probleme prioritare:(i) lipsa unui cadru normativ-juridic, care ar reglementa modul de or-

ganizare a instruirii la distanţă şi procesele de certifi care a cunoştin-ţelor teoretice şi abilităţilor practice;

(ii) cunoştinţele insufi ciente ale medicilor pentru utilizarea programe-lor de învăţământ la distanţă bazat pe web;

(iii) experienţa insufi cientă a cadrelor didactice în domeniul elaborării de cursuri interactive multimedia, destinate instruirii la distanţă şi realizării instruirii propriu-zise.

8. Benefi ciile evidente medicale, înregistrate în urma proiectelor teleme-dicale implementate, demonstrează capacităţi şi rezerve serioase în sis-temul sănătăţii din Republica Moldova pentru dezvoltarea sistemică şi masivă a acestor servicii în benefi ciul sănătăţii persoanelor, comunită-ţii şi societăţii în ansamblu. În toate cazurile examinate am evidenţiat capacităţi superioare sau cel puţin egale ale tehnologiilor telemedicale, comparativ cu cele tradiţionale în diagnostic şi consult medical. În cazul utilizării tehnologiilor telemedicale, precizia diagnosticului este compa-rabilă cu diagnosticarea prin consult direct al specialistului Serviciului AVIASAN.

Un avantaj important al telemedicinei îl constituie câştigul evident al timpului, ceea ce este vital pentru pacientul critic – 5 ore necesare pentru realizarea unui consult la Bălţi faţă de 0,5 ore necesare în soluţionarea cazului prin intermediul tehnologiilor telemedicale, dar, în acelaşi timp, permite creşterea numărului de pacienţi consultaţi şi reduce efectul nefa-vorabil-istovitor al deplasărilor asupra specialistului, exclude deplasările neargumentate şi permite utilizarea transportului sanitar specializat anu-me în cazurile indicate.

9. Evaluarea potenţialelor benefi cii economice ale implementării aplicaţi-ilor telemedicale în sistemul ocrotirii sănătăţii din Republica Moldova a elucidat posibilităţi enorme de economii şi dezvoltare. Numai în baza a 2 studii de caz – serviciul AVIASAN si formarea medicală continuă economiile constituie: AVIASAN – acceptând eroarea calculelor econo-mice, valoarea reală a banilor economisiţi nu scade mai puţin decât 1 500 000,00 lei/an şi 5 767 000,00 lei economii anual pentru 30% de timp transferat în format de învăţământ medical la distanţă.Potenţialul economic în aceste cazuri este foarte mare, rezervele lui fi ind departe de a fi limitate doar de criteriile şi studiile de caz explorate, di-mensiunile fi ind mai mult decat considerabile la nivelul întregului sistem al sănătăţii.

– 34 – – 35 –

RECOMANDĂRI:I. La nivel strategic:

Reieşind din cele analizate, şi anume: depăşirea în timp a prevederi-lor strategice prevăzute în Strategia de dezvoltare „Moldova electronică” şi în SIMI, şi necesitatea tranşării acţiunilor prioritare în conformitate cu rigorile internaţionale şi europene, se impune elaborarea şi aprobarea noii Strategii Naţionale de dezvoltare a domeniului e(m)-Health şi Teleme-dicinei.

II. La nivel legislativ:Reieşind din caracteristica nespecifi că, incompletă, dispersată a cadru-

lui legislativ-normativ în domeniul e(m)Health prezent în RM, soluţiile de înlăturare a defi cienţelor şi de aliniere din start la standardele internaţionale şi europene pot fi : aprobarea LEGII separate “CU PRIVIRE LA TEH-NOLOGII TELEMEDICALE” sau a unui capitol special în cadrul unei eventuale noi legi a Sănătăţii Publice în Republica Moldova.

III. La nivel administrativ:În baza experienţei internaţionale, recomandărilor OMS şi a structurilor

specializate din domeniu, se propune crearea CENTRULUI DE TELEME-DICINĂ ŞI E-SĂNĂTATE – unităţii naţionale de coordonare, monitorizare şi dezvoltare a realizărilor în Sănătatea Electronică şi Telemedicină. Lipsa unei atare agenţii este un impediment major în implementarea tehnologiilor telemedicale.

IV. La nivel de suport economico-fi nanciar: Odată cu demonstrarea efectului economic enorm al implementării teh-

nologiilor telemedicale, se propune stabilirea mecanismelor motivaţionale clare de stimulare a utilizării tehnologiilor telemedicale cost-efi ciente. Un rol deosebit în asigurarea cadrului respectiv îi revine Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, care va monitoriza procesele de implementare sub aspectul competitivităţii şi a exemplelor de bună practică. Prin urmare, in-tervenţia sectorului public, ca şi a parteneriatului public-privat, constituie un instrument pentru aplicarea pe scară largă a sistemelor telemedicale.

V. La nivel de infrastructură:Se propune dezvoltarea reţelei naţionale de centre telemedicale şi învă-

ţământ medical la distanţă în baza USMF „Nicolae Testemiţanu”, spitalelor republicane şi celor 10 spitale regionale, conform reformei preconizate a ser-viciilor spitaliceşti, pentru ca ulterior la acestea să se alature alte instituţii şi servicii.

VI. La nivel de probleme tehnico-comunicaţionale:Reieşind din faptul că accesul la internet de mare viteză şi conectivitatea

totală sunt condiţii esenţiale pentru dezvoltarea telemedicinei, înzestrarea cu echipament digital a teritoriilor, mai ales a zonelor rurale şi a celor ultraperi-ferice, trebuie consolidată, astfel încât toţi cetăţenii să aibă acces în mod egal la servicii telemedicale.

VII. La nivel de utilizatori ai tehnologiilor telemedicale se propune: a) dezvoltarea abilităţilor de utilizare a calculatorului de către toţi me-

dicii, necunoaşterea calculatorului fi ind un factor puternic de reticen-ţă faţă de învăţământul medical la distanţă;

b) acordarea unei atenţii speciale aspectelor legate de formarea practi-cienilor în domeniul telemedicinei;

c) formarea profesională pe teme de psihologie, pentru a umaniza rela-ţia la distanţă şi pentru a compensa lipsa prezenţei fi zice, pe care se întemeia până în prezent relaţia practician-pacient.

VIII. La nivel de acţiuni imediate:Este necesară aprobarea de către autorităţile statului a variantei propuse

de CONCEPŢIE privind dezvoltarea tehnologiilor telemedicale în sistemul de sănătate şi a PLANULUI DE ACŢIUNI STRATEGICE pentru imple-mentarea tehnologiilor telemedicale, urmare a analizei şi sintezei experienţei internaţionale în implementarea tehnologiilor telemedicale şi a realizării pro-iectelor naţionale în domeniu, precum şi a concepţiei dezvoltării tehnologi-ilor telemedicale.

IX. Aprobarea CONCEPŢIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MEDICAL la DISTANŢĂ şi examinarea şi aprobarea proiectului de Statut al învăţă-mântului medical la distanţă, care va servi pentru managementul acestei direcţii didactice a tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova.

– 36 – – 37 –

BIBLIOGRAFIE:

1. Ababii I., Gaindric C., Lozan O, Brinişter Iu. Conceptual Issues in Develo-pment of Telemedicine in the Republic of Moldova. In: Computer Science Journal of Moldova. Chişinău, 2009, volume 17, nr. 1 (49), p.20-36.

2. Ababii I., Lozan O. Impactul educaţiei la distanţă în instruirea medicilor de familie din Republica Moldova. În: Materialele Conferinţei Internaţi-onale „Instruirea specialiştilor pentru Asistenţa Medicală Primară”. Chi-şinău, 2003, p.9-11.

3. Ackerman MJ, Filart R, Burgess LP, Lee I, Poropatich RK: Developing next-generation telehealth tools and technologies: patients, systems, and data perspectives. Telemed J E Health 2010, 16(1):93-5.

4. Ekeland AG, Bowes A, Flottorp S: Effectiveness of telemedicine: a sys-tematic review of reviews. Int J Med Inform 2010, 79(11):736-71.

5. Bergmo TS: Economic evaluation in telemedicine – still room for impro-vement. J Telemed Telecare 2010, 16(5):229-31.

6. Chanussot-Deprez C, Contreras-Ruiz J. Telemedicine in wound care. In-ternational Wound Journal, 2008, 5(5):651–654.

7. Doarn CR, Merrell RC: A roadmap for telemedicine: barriers yet to over-come. Telemed J E Health 2008, 14(9):861-2.

8. Fitzgerald R: Medical regulation in the telemedicine era. Lancet 2008, 372(9652):1795-6.

9. Jaspers M., Smeulers M., Vermeulen H. et al. Effects of clinical decisi-on-support systems on practitioner performance and patient outcomes: a synthesis of high-quality systematic review fi ndings. J. Am. Med. In-form. Assoc. 2011, vol. 18, no. 3, p. 327-334.

10. Joseph V, West RM, Shickle D, Keen J, Clamp S: Key challenges in the development and implementation of telehealth projects. J Telemed Tele-care 2011, 17(2):71-7.

11. Hailey D. The need for cost-effectiveness studies in telemedicine. J Tele-med Telecare 2005; 11:379–383.

12. Huang E.W., Hung R.S., Chiou S.F. et al. Design and development of a tele-healthcare information system based on web services and HL7 stan-dards. Adv. Exp. Med. Biol. 2011, vol. 696, p. 599-606.

13. Lozan O. Strategia Naţională de dezvoltare a e-sănătăţii. În: International Conference „Tendencies of the Information Society Development”. Chi-şinău, 2004, p.52-54.

14. Lozan O. Fezabilitatea cadrului legal de implementare a tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova. Chişinău, 2011, 160 p.

15. Mahnke CB, Jordan CP, Bergvall E, Person DA, Pinsker JE: The Pacifi c Asynchronous TeleHealth (PATH) system: review of 1,000 pediatric te-leconsultations. Telemed J E Health 2011, 17(1):35-9.

16. Murray E, Burns J, May C, Finch T, O’Donnell C, Wallace P, Mair F: Why is it diffi cult to implement e-health initiatives? A qualitative study. Implementation Science 2011, 6:6.

17. Obstfelder A, Engeseth KH, Wynn R: Characteristics of successfully im-plemented telemedical applications. Implement Sci 2007, 27;2:25.

18. Sjögren LH, Törnqvist H, Schwieler A, Karlsson L: The potential of te-lemedicine: barriers, incentives and possibilities in the implementation phase. J Telemed Telecare 2001, 7(Suppl 1):12-3.

19. Wade V, Eliott J, Karnon J, Elshaug AG: A qualitative study of sustai-nability and vulnerability in Australian telehealth services. Stud Health Technol Inform 2010, 161:190-201.

20. Whited JD: Economic analysis of telemedicine and the teledermatology paradigm. Telemed J E Health 2010, 16(2):223-8.

21. Лозан О., Бадан В. Развитие телемедицинских технологий в Респу-блике Молдова. B: Украинский журнал телемедицины и медицин-ской телематики. Донецк, Украина, 2011, том 9, № 2, с.134-140.

– 38 – – 39 –

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI

• Monografi i: 1. Lozan O. Fezabilitatea cadrului legal de implementare a tehnologii-

lor telemedicale în Republica Moldova. Chişinău, 2011, 160 p. 2. Mereuţă I., Popuşoi E., Eţco C., Untu B., Lozan O. Reglementarea

activităţii medicale în Republica Moldova. Chişinău, 1999, 183 p.

• Articole în ediţii de profi l naţionale:3. Lozan O. Evaluarea Învăţământului Medical la Distanţă bazat pe

Web. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2007, nr.5(20), p.4-8.

4. Lozan O. Probleme conceptuale de dezvoltare a telemedicinei în Republica Moldova. În: Anale Ştiinţifi ce ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2009, vol.2, ed. X, p. 143-147.

5. Lozan O., Jelamschi N. Fezabilitatea serviciului resurse umane din instituţiile medico-sanitare la etapa de tranziţie a sistemului sănătă-ţii. În: Anale Ştiinţifi ce ale Universităţii de Stat de Medicină şi Far-macie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2010, vol.2, ed. a XI-a, p. 137-145.

6. Lozan O., Romancenco A. Fortifi carea serviciului resurse umane în cadrul USMF ,,Nicolae Testemiţanu”. În: Anale Ştiinţifi ce ale Uni-versităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2010, vol.2, ed. a XI-a, p. 145-150.

7. Gramma R., Lozan O. Unele contradicţii etico-legale în manage-mentul sistemului de sănătate publică din perspectiva respectării drepturilor fundamentale ale omului. În: Anale Ştiinţifi ce ale Uni-versităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2010, vol.2, ed. a XI-a, p. 150-157.

8. Nemerenco A., Lozan O. Oportunităţi în utilizarea fi şelor electroni-ce medicale în asistenţă medicală primară. În: Anale Ştiinţifi ce ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţa-nu”. Chişinău, 2011, vol.2, ed. XII, p. 219-224.

9. Popov I., Lozan O. Sporirea efi cienţei şi calităţii serviciilor de asis-tenţă medicală primară prin implementarea sistemului informaţional.

În: Anale Ştiinţifi ce ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2011, vol.2, ed. XII, p. 224-229.

10. Lozan O. Aspecte ale relevanţei cadrului legal de implementare a tehnologiilor telemedicale. În: Anale Ştiinţifi ce ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2011, vol.2, ed. XII, p. 213-218.

11. Лозан О., Ецко К. Возможности применения телемедицинских технологий в Республике Молдова. În: Sănătate Publică, Econo-mie şi Management în Medicină. Chişinău, 2011, nr.4 (39), p.49-51.

12. Lozan O. Benefi cii economice ale implementării învăţământului medical la distanţă. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2012, nr.1, p. 27-30.

• Articole în reviste recenzate internaţionale: 13. Ababii I., Gaindric C., Lozan O, Brinişter Iu. Conceptual Issues in

Development of Telemedicine in the Republic of Moldova. In: Com-puter Science Journal of Moldova. Chişinău, 2009, volume 17, nr. 1 (49), p.20-36.

14. Лозан О., Бадан В. Развитие телемедицинских технологий в Республике Молдова. B: Украинский журнал телемедицины и медицинской телематики. Донецк, Украина, 2011, том 9, № 2, с.134-140.

15. Lozan O., Galbur O., Jelamschi N. Politica resurselor umane din sănătate în Republica Moldova. În: Management în Sănătate. Bucu-reşti, România, 2008, nr. 1-2, p.34-40.

• Articole în culegeri de materiale naţionale:16. Brinişter I., Svetlana Şciuca, Lozan O. Program educaţional la dis-

tanţă al copilului cu astm: realităţi şi perspective. Conferinţă naţiona-lă cu participare internaţională „Astmul bronşic la copii”. Chişinău, 2006, p. 87-89.

17. Gavriliuc M., Lozan O., Grumeza A. Telemedicina în neurologie. Perspective în activitatea de cercetare. În: Materialele conferinţei şti-inţifi ce „Probleme actuale ale organizării şi autoorganizării sistemu-lui de cercetare-dezvoltare în Republica Moldova”. Chişinău, 2011, p. 241-246.

– 40 – – 41 –

• Articole în culegeri de materiale internaţionale:18. Лозан О. Эффективность Дистанционного Последипломного

Медицинского Образования. În: Materialele I–ei conferinţe ştiin-ţifi ce cu participare internaţională a specialiştilor din economie, fi -nanţe şi organizare a activităţii instituţiilor medicale din Republica Moldova. Chişinău, 2002, p. 276-281.

19. Ababii I., Lozan O. Impactul educaţiei la distanţă în instruirea me-dicilor de familie din Republica Moldova. În: Materialele Conferin-ţei Internaţionale „Instruirea specialiştilor pentru Asistenţa Medicală Primară”. Chişinău, 2003, p.9-11.

20. Lozan O. Rolul şi aplicaţiile tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova. În: Materialele Conferinţei a VIII-a Ştiinţifi ce Internaţio-nale „Bioetica, Filosofi a, Economia şi Medicina în strategia de su-pravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune”. Chişinău, 2003, p. 97-100.

21. Lozan O. Învăţământul la distanţă în medicină. În: Materialele Con-ferinţei a VIII-a Ştiinţifi ce Internaţionale „Bioetica, Filosofi a, Eco-nomia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune”. Chişinău, 2003, p. 100-103.

22. Lozan O. Strategia Naţională de dezvoltare a e-sănătăţii. În: Interna-tional Conference „Tendencies of the Information Society Develop-ment”. Chişinău, 2004, p.52-54.

23. Lozan O., Brinişter Iu. Analiza fezabilităţii strategiei naţionale de dezvoltare a e-sănătăţii. În: International Conference „Tendencies of the Information Society Development”. Chişinău, 2004, p.50-52.

24. Ababii I., Lozan O., Badan V. Implementarea şi Dezvoltarea Tehno-logiilor Telemedicale În Republica Moldova. În: 4-th International Conference in Informational Tehnologies „Bit+”. Chişinău, 2004.

• Teze ale comunicărilor ştiinţifi ce internaţionale: 25. Lozan O. The Role of Telemedicine and Distance Learning in Trai-

ning Professionals for Primary Care in Moldova. În: International Conference „Training Professionals for Primary Health Care”, Chi-şinău, 2003.

26. Lozan O. Implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova. În: 4-th International Conference in Informa-tional Tehnologies „Bit+”. Chişinău, 2004, p. 121-122.

27. Roşioru A. Lozan O. eHealth Strategy in Republic of Moldova. Med-e-Tel 2011 The International eHealth, Telemedicine and Health ICT Forum for Education, Networking andBusinesshttp://medetel.lu/download/2011/parallel_sessions/presentation/day2/eHealth_Strate-gy_in_Moldova.pdf . Luxembourg, 6-8 April, 2011.

28. Lozan O. eHealth Strategy in Moldova http://ec.europa.eu/enlargement/taiex/dyn/taiex-events/library/ detail_en.jsp?EventID=43925#top. Brussels, 14-15 July, 2011.

Lucrări metodico-didactice:• Manuale

29. Eţco C., Lozan O. Sistemul informaţional al managementului. În: Constantin Eţco. Management în sistemul de sănătate. Chişinău, 2006, p.696-729.

– 42 – – 43 –

ADNOTARELozan Oleg

„Tehnologii telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate”Teză de doctor habilitat în medicină

USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2012Structura tezei: lucrarea este expusă pe 200 de pagini de text electronic, constă din introducere, 6

capitole, concluzii, recomandări practice, rezumat în limbile română, rusă, engleză şi indice bibliografi c cu 217 referinţe, include 42 de fi guri şi 9 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 29 de lucrări ştiin-ţifi ce, 2 monografi i şi 1 manual.

Cuvinte-cheie: tehnologii telemedicale, sănătate electronică, Sistem Informaţional Medical, învăţă-mânt medical la distanţă, benefi cii medicale, sociale, economice.

Domeniul de studiu – tehnologii telemedicale în sistemul sănătăţii publice. Scopul: Evaluarea complexă a aspectelor manageriale, informaţionale, juridice şi didactice pentru

argumentarea implementării tehnologiilor telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate din Repu-blica Moldova.

Obiectivele lucrării: Analiza tendinţelor contemporane mondiale de aplicare a tehnologiilor telemedi-cale; evaluarea mediului de implementare a tehnologiilor telemedicale, a fezabilităţii cadrului legal naţional de implementare a tehnologiilor telemedicale; analiza experienţei proiectelor implementate în domeniul te-lemedicinei şi învăţământului medical la distanţă pentru identifi carea ariilor prioritare de implementare ulte-rioară a tehnologiilor studiate; identifi carea potenţialelor obstacole şi perspective; argumentarea benefi ciilor implementării aplicaţiilor telemedicale în sistemul educaţional şi de sănătate; elaborarea conceptelor, strate-giilor şi planurilor de acţiuni strategice ale dezvoltării tehnologiilor telemedicale în Republica Moldova.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifi că. Pentru prima dată în Republica Moldova a fost efectuat un studiu complex al problemei implementării tehnologiilor telemedicale şi a diferitor metode de învăţământ medical la distanţă prin videoconferinţe şi bazat pe Web – toate domenii de pionierat în cercetarea şi practica naţională. Au fost studiate aspectele manageriale, juridice, sociologice şi didactice de gestionare a aplicaţiilor telemedicale, precum şi benefi ciile implementării tehnologiilor telemedicale, conceptele şi planurile de acţiuni strategice de realizare.

Problema soluţionată în teză. Au fost stabilite şi argumentate ştiinţifi c căile de dezvoltare a tehno-logiilor telemedicale, care fac faţă necesităţilor contemporane ale sistemului medical şi actorilor în relaţie cu el: pacienţi, lucrători medicali, manageri etc.

Au fost argumentate, propuse şi demonstrate experimental necesitatea şi modalităţile de implemen-tare a învăţământului medical la distanţă, ceea ce determină crearea noii direcţii ştiinţifi ce în Republica Moldova – domeniul telemedicinei şi sănătăţii electronice.

Semnifi caţia teoretică. Prin rezultatele cercetării au fost fundamentate căile de perspectivă progre-sivă de: diagnostic, consultare, tratament şi monitorizare a stării sănătăţii pacienţilor şi utilizatorilor de servicii medicale; organizare a serviciilor educaţionale în domeniul medical; management al asistenţei medicale. Rezultatele studiului dezvoltă cunoştinţele teoretice privind implementarea tehnologiilor te-lemedicale în condiţiile sistemului sanitar în tranziţie şi permit stabilirea reperelor teoretice avansate în domeniul abordat.Rezultatele studiului vor constitui suport teoretic de dezvoltare a direcţiilor ştiinţifi ce noi: teleimagistică, teleneurologie, teleoncologie, telediagnostic, telemonitoring etc.

Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele studiului au fost implementate în activitatea didactico-ştiinţifi că şi clinică a USMF „Nicolae Testemiţanu” şi a Şcolii de Management în Sănătate Publică, în activitatea clinico-ştiinţifi că a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie şi Institutului Oncologic. Re-zultatele cercetării sunt parte componentă a actelor normative şi activităţii practice în Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Sănătăţii, în instituţiile medicale etc. Rezultatele lucrării sunt utilizate în cadrul activităţilor realizate de către Alianţa Internaţională Americană pentru Sănătate, Fondul Global pentru combaterea tuberculozei, malariei şi HIV/SIDA, ş.a.

Implementarea rezultatelor ştiinţifi ce: prin implementarea tehnologiilor telemedicale s-a demon-strat ştiinţifi c potenţialul sporirii accesibilităţii şi calităţii serviciilor medicale şi educaţionale în sănătate şi benefi cii majore sociale, medicale şi economice pentru societate. În baza prezentei cercetări, în Republica Moldova activează 7 proiecte telemedicale în sistemul sănătăţii şi educaţiei medicale.

SUMMARYLozan Oleg

”The Telemedicine Technologies in Education and Health System”PhD Thesis

State University of Medicine and Pharmacy „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2012

Thesis structure: The study is exposed on 200 electronic text pages, consists of introduction, 6 chapters, conclusions, practical recommendations, summary in Russian, Romanian and English languages, bibliographical index with 217 references, including 42 fi gures, and 19 annexes. The obtained results are published in 29 scientifi c papers, including 2 monographs and 1 manual.

Keywords: Telemedicine technology, electronic health, Medical Information System, dis-tance medical education, medical, social and economic benefi ts.

Study domain – The telemedicine technologies in the public health systemPurpose: Complex evaluation of management, informational, legal and didactical issues for

introduction of telemedical technologies in health and education system in Moldova.Objectives: The objectives of this thesis are analyse contemporary trends in worldwide appli-

cation of telemedical technologies, environmental assessment for implementation of telemedical technologies, the feasibility of implementation in the national legal framework of telemedicine te-chnologies, analysis of projects implemented in the fi eld, experience of telemedicine and distance medical education, identifi cation of priority areas for further implementation of technologies studied, identifying potential obstacles and opportunities; assessment of benefi ts of implementing telemedi-cine applications in education and health, development of concepts, strategies and action plans and strategic development of telemedicine technologies in distance medical education in Moldova.

Scientifi c originality and actuality: For the fi rst time in Moldova was comprehensive stu-dy of the problem of implementation telemedicine technologies and different methods of distance medical education Web-based and videoconferencing – all areas of pioneering in research and practice was conducted. In additon, managerial, legal, sociological and didactical aspects of tele-medicine applications and benefi ts for implementation of telemedicine were studied.

The main problem solved with the current study: The scientifi c concepts and strategic action plans for implementation of telemedicine technology and distance medical education, re-sulting in the creation of new scientifi c directions in Moldova – the telemedicine and electronic health, has been addressed in a thorough and scientifi c methodology.

Theoretical value of the study: The results already implemented in educational, scientifi cal and clinical activities SUMP “Nicolae Testemitanu” and medical institutions in the Republic of Moldova will contribute to improving the quality, accessibility and reducing costs of educational services and health system.

Applicative value of the study. The fi ndings were implemented in educational, scientifi cal activities and clinical activity of SUMP “Nicolae Testemitanu” and School of Public Health Ma-nagement, clinical and scientifi c activities of the Institute of Neurology and Neurosurgery and Institute of Oncology. Research results are part of normative and practical activities of the Gover-nment and Ministry of Health. The results are used by American International Health Alliance, Global Fund of TB, Malaria and HIV / AIDS, etc.

Implementation of scientifi c results: The implementation of telemedicine technologies to enhance accessibility and scientifi cally proven potential quality of care and health education and major social, medical and economic benefi ts. Based on this research, Moldova operates seven telemedicine projects in the health system and medical education.

– 44 – – 45 –

РЕЗЮМЕЛозан Олег

„Телемедицинские технологии в системе образования и здравоохранения”Диссертация доктора хабилитат медицинских наук

Государственный Университет Медицины и Фармации «Николае Тестемицану», г. Кишинев, 2012

Структура диссертации: введение, 6 глав, заключение, выводы, практические рекомендации, библиография содержащая 217 источников, 42 рисунков, 19 приложений, 200 печатных страниц. Полу-ченные результаты опубликованы в 29 научных работах, включая 2 монографии и 1 учебное пособие.

Ключевые слова: телемедицинские технологии, электронное здоровье, медицинская инфор-мационная система, дистанционное медицинское образование, медицинские, социальные и эконо-мические выгоды.

Область – технологии телемедицины в системе здравоохранения.Цель исследования: Kомплексная оценка управленческих, информационных, правовых и

дидактических вопросов для научной аргументации внедрения телемедицинских технологий в Республике Молдова.

Задачи исследования: Анализ тенденций в современном мире телемедицинских техноло-гий, оценка среды внедрения телемедицинских технологий, возможности национальной правовой базы для применения телемедицинских технологий, анализ проектов, реализуемых в области теле-медицины и дистанционного медицинского образования, определение приоритетных направлений деятельности по внедрению технологий, выявление потенциальных препятствий и возможностей; определение преимущества внедрения телемедицины в области образования и здравоохранения, разработка концепций, стратегий и планов действия по стратегическому развитию технологий телемедицины в Республике Молдова.

Новизна и научная оригинальность. Впервые в Молдове было проведено комплексное исследование проблем применения телемедицинских технологий и различных методов дистан-ционного медицинского образования – все эти области – пионеры в исследованиях и практике. Изучались управленческие, юридические и социологические аспекты применения телемедицин-ских технологий и преимущества их внедрения в практику.

Проблема представленная в диссертации. Научно аргументированы пути развития телеме-дицинских технологий, в соответствии с современными потребностями пациентов, медицинских работников, менеджеров и медицинской системы в целом. Были обоснованы, предложены и экспе-риментально продемонстрированы необходимость и условия для осуществления дистанционного медицинского образования, что привело к созданию новых научных направлений в Молдове – об-ласти телемедицины и электронного здравоохранения.

Теоретическая значимость работы. Результаты исследования основали новые перспек-тивные направления в: диагностике, консультации, лечении и мониторинге состояния здоровья пациентов и потребителей медицинских услуг, организации образовательных услуг в медицине и управлении системы здравоохранения. В результате исследования были разработаны теоретиче-ские знания по реализации телемедицинских технологий в системе здравоохранения в переходный период и обеспечена теоретическая поддержкя для развития новых научных направлений.

Практическая значимость работы. Полученные результаты были использованны в педа-гогической и научно-практической деятельности ГУМФ „Николае Тестемицану” и Школы Обще-ственного Здравоохранения, клинической и научной деятельности Института Неврологии и Ней-рохирургии и Института Онкологии. Результаты исследования являются составляющей частью нормативных актов и практической деятельности Правительства Республики Молдова, Министер-ства Здравоохранения, медицинских учреждений и т.д. Полученные результаты используются в проектах, проводимых Американским Международным Союзом Здравоохранения, Глобальным Фондом по борьбе с туберкулезом, малярией и ВИЧ / СПИДом и т.д.

Внедрение научных результатов: было научно обоснованно, что внедрение телемедицин-ских технологий способствует повышению доступности и качества медицинской помощи и меди-цинского образования. На основании этого исследования, в Молдове работают семь телемедицин-ских проектов в системе Здравоохранения и медицинского образования.

LOZAN OLEG

TEHNOLOGII TELEMEDICALEÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI DE SĂNĂTATE

14.00.33 MEDICINĂ SOCIALĂ ŞI MANAGEMENT

Autoreferatul tezei de doctor habilitat în medicină

Aprobat spre tipar 04.2012Hârtie offset. Tipar offset.Coli de tipar: 2,75

Formatul hârtiei 60x84 1/16Tiraj 200 exemplare.Comanda nr.:

Î.S. F.E.-P. „Tipografi a Centrală“, mun. Chişinău, str. Florilor 1