Raport de Cercetare

Grant: TEHNOLOGII ALTERNATIVE

NEPOLUANTE DE PREVENIRE ŞI

COMBATERE A BOLILOR DE DEPOZIT

LA FRUCTELE DE MĂR

Autor: drd. ANGHEL ROXANA MIHAELA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi

1. Importanţa culturii mărului şi producţia de mere

la nivel mondial şi naţional

Fructele sunt o sursă importantă de elemente nutritive uşor asimilabile, înlesnind activităţile biochimice ce se petrec în organism. Fructele au valoare alimentară, dietetică şi economică.

Dintre fructele destinate păstrării, merele deţin primul loc deoarece au grad de perisabilitate scăzut, se pretează la păstrare îndelungată şi sunt foarte apreciate de consumator.

Cultura mărului acoperă întreaga zonă temperată, cuprinsă între 30-60° latitudine norică şi 30-70° latitudine sudică precum şi în unele zone restrânse subtropicale.

Modelul de consum este susţinut de doi factori importanţi şi anume: oferta bazată în principal, pe producţie şi cererea bazată pe puterea de cumpărare. Recoltele de mere ocupă locul al III-lea pe glob după banane şi portocale. Rezultă că, apreciate după producţia globală, cele trei specii sunt aproape de nedepartajat.

În secolul nostru, în toate domeniile activităţii economice, rezultatele muncii omului nu se mai apreciază în funcţie de volumul total al producţiei ci se ţine seama în mod deosebit de calitatea şi volumul vânzărilor. Pe locuitor consumul cel mai ridicat este în Olanda 39,8 kg, Franţa 37 kg, Italia 33 kg, S.U.A. 19,5 kg, iar în Romania este de 21,7 kg. În România cultura mărului dispune de condiţii pedoclimatice foarte favorabile pentru obţinerea unor condiţii de calitate deosebită. Sortimentul de mere este bogat şi este alcătuit din soiuri mai vechi, tradiţionale, cum este spre exemplu, soiul Jonathan, care împreună cu Golden delicious, Starkrimson şi Idared formează baza producţiei de mere.

După anul 1990 merele reprezentau circa 1/2 din totalul fructelor consumate din ţara noastră, ceea ce demonstrează importanţa lor în preferinţele populaţiei. Întotdeauna nivelul producţiei va fi corelat cu cererea pe piaţă a merelor, existând directa proporţionalitate: cerinţele mari duc la creşterea producţiei.

Tabelul 1 Evoluţia producţiei de mere în România (mii tone) (2000-2005)

Anii Fructe total Mere- Prune 2000 2596,2 490,3 361,3 2001 2474,4 507,4 404,4 2002 2018,7 491,5 491,6 2003 2285,0 515,0 663,0 2004 2763,0 810,0 252,5 2005 1846,0 611,2 409,2

Principalele judeţe producătoare de mere sunt: Argeş 491.494 tone, Cluj

38.462 tone, Dâmboviţa 33.962 tone, Mureş 42.930 tone. Se observă că producţia medie provine mai ales din sectorul privat.

În ultimii şase ani, doar în 2002, 2004şi în 2005 s-a înregistrat o producţie de mere mai mare decât producţia de prune.

Un aspect nou, în promovarea soiurilor de măr pentru consum în stare proaspătă sau prelucrate, îl constituie testarea valorii soiurilor cu rezistenţă genetică la boli, mai puiţin poluate, la prelucrare în sucuri naturale.

Principalul obiectiv economic, pe termen lung al agriculturii, şi în special al producţiei de fructe, constă în realizarea în condiţii de eficienţă a unei producţii care să răspundă cerinţelor pieţii.

2. H.A.C.C.P.- ul produselor horticole

H.A.C.C.P.- ul produselor horticole presupune o abordare sistemică complexă. Conceptul de bază privind asigurarea calităţii produselor horticole a evoluat permanent. Până nu de mult, controlul de calitate acţiona ca un factor de constatare a unei realităţi deja existente, care trebuia corectată. În prezent câştigă tot mai mult teren tendinţa, care a fost adesea aplicată în trecut, dar fără a fi în mod concret numită, de a acţiona în mod preventiv, în baza unei strategii a calităţii, pentru a obţine din start produse corespunzătoare. Căutarea, identificarea şi corectarea cauzelor şi a abaterilor, erorilor sau greşelilor încă din faza de concepţie şi proiectare-dezvoltare a produsului a fost conceptualizată sub denumirea de HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points sau Analiza Riscurilor şi Controlul Punctelor Critice). Adoptată inclusiv în ţările care evită încărcarea lexicului cu termeni anglo-saxoni nedoriţi, HACCP a devenit un termen consacrat pe plan mondial în limbajul ştiinţific şi tehnic curent. Sistemul HACCP presupune, după Coez, M. şi Douesnard, M. (1991), patru faze: identificarea riscurilor; evaluarea şi ierarhizarea acestora; determinarea punctelor critice; alegerea obţiunilor de control ale punctelor critice.

3. Schema tehnologică de valorificare în stare proaspătă a fructelor de măr

Recoltarea fructelor ↓

Presortarea ↓

Manipularea şi transportul ↓

Pregătirea spaţiilor de păstrare şi a ambalajelor ↓

Recepţia cantitativă şi calitativă ↓

Tratamentele post recoltă ↓

Introducerea merelor în spaţiile frigorifice ↓

Dirijarea factorilor de mediu ↓

Sistarea procesului de păstrare ↓

Condiţionarea fructelor în vederea livrării ↓

Ambalarea fructelor şi livrarea lor către beneficiari Recoltarea fructelor se execută manual, cu peduncul evitând smulgerea

şi ferind fructele de lovituri sau leziuni. Presortarea constă în eliminarea exemplarelor evident

necorespunzătoare calitativ şi a diferitelor impurităţi (frunze, ramuri). Acastă operaţiune se execută în acelaşi timp cu recoltarea şi are drept scop eliminarea fructelor necorespunzătoare pentru păstrare (atacate de boli şi dăunători, cu vătămări, cu defecte de formă şi dezvoltare, de mărime necorespunzătoare).

Manipularea şi transportul în livadă se execută cu căruţe remorci. Lăzile paletă se manipulează mecanic cu furci hidraulice adaptate la tractoare, apoi se transportă cu remorci monoax etajate PAS-10. Descărcarea se face automat, la platforma de expediere.

Pregătirea spaţiilor de păstrare constă în măsuri de dezinfecţie şi de verificare a stării de funcţionare.

Dezinfecţia celulelor frigorifice se face prin pulverizarea pe pereţi ai unei soluţii de var 20% + CuSO41% şi/sau vaporizarea a 1,7 litri formol/100 m² spaţiu liber, cu expunere timp de 24 h. În loc de formol, se mai pot folosi fumigaţii cu S (2,5 g/m2 spaţiu liber prin aredere), ortofenilfenol (OOP), Furnispore etc.

Dezinfecţia ambalajelor se face prin imersie sau pulverizare, prezintă eficacitate în combaterea mucegaiurilor, ambalajele se spală sau se stropesc cu soluţii de CuSO4 1% sau alte substanţe cu efect similar.

Recepţia cantitativă şi calitativă. Merele extra şi calitatea a-I-a, corespunzătoare păstrării, se introduc direct în celule.

Tratamentele post recoltă se efectuează pentru prevenirea unor boli criptogamice în timpul păstrării.

Introducerea merelor în spaţiile frigorifice. Lăzile paletă se stivuiesc la 20-30 cm de la perete şi la 5-10 cm între ele, pentru a putea permite o circilaţie cât mai bună a aerului. Înalţimea de stivuire a ambalajelor noi, sau aflate într-o stare perfectă, poate fi de 5-7 m (7-9 nivele). Spaţiul minim liber între pafon şi ultimul nivel de ambalaje este de 80 cm. Încărcătura medie este de 1,1-1,6 t/m² sau 200-350 kg/m³ spatiul celulă.

Dirijarea factorilor de mediu. Temperatura optimă de păstrare recomandată este de 0/+1ºC la soiurile dulci şi lipsite de aciditate, precum şi de 3-4ºC la soiurile acide. Circulaţia aerului printre stivele de ambalaje cu mere se face la o viteză de 0,25 m/s, iar coeficientul de circulaţie a acesteia într-o celulă ajunge la 30 recirculări/oră. Umiditatea relativă a aerului trebuie păstrată în limaita valorilor de 92-95%.

Verificarea factorilor de păstrare se face zilnic, iar controlul calităţii produselor depozitate se face lunar în perioada octombrie-decembrie şi săptămânal în perioada următoare.

Sistarea procesului de păstrare Merele păstrate la temperaturi optime, care sunt mai scăzute decât cele din spaţiile de condiţionare, prezintă o sensibilitate mai mare la fluctuaţiile evidente ale factorului termic. La scoaterea din spaţiile de păstrare, ridicarea temperaturii până la cea a mediului ambiant trebuie să se facă treptat.

Condiţionarea fructelor în vederea livrării constă în special în sortarea şi calibrarea lor. În anumite cazuri, însă este necesar să se execute şi alte

operaţii, cum sunt: spălarea, tratarea chimică, ceruirea. Condiţionarea fructelor se realizează manual, semimecanic sau mecanic.

Ambalarea şi livrarea Ambalarea este operaţia tehnologică de aranjare a fructelor în ambalaje şi se face în scopul protejării lor pe tot circuitul de valorificare. Livrarea merelor se face în termen de 7-10 zile, transportul lor realizându-se cu autovehicule izoterme de 3-5 tone. În cazul distanţelor mari se recurge la containere universale tip ISO de 20 tone, sau la vagoane CF tip C. Pentru export indicate sunt autoremorcile frigorifice în care se realizează o temperatură constantă de 0.5-40 C şi o umiditate relativă de 85-90 %.

4. Microorganisme ce produc deprecierea fructelor de măr în timpul păstrării

4.1. MICROORGANISME CU ORIGINE ÎN LIVADĂ

1. Rapănul mărului (pătarea cafenie a frunzelor şi fructelor mărului) este produs de ciuperca patogenă Venturia inaequalis.

Boala se manifestă pe frunze, flori, fructe şi la soiurile sensibile şi pe lăstari. Atacul pe frunze se manifestă din primăvară până în toamnă prin pete de culoare măslinie, la început circulare, cu diametrul de 3-10 mm şi apoi devine cafenie negricioasă. Prin transparenţă, în jurul petei se observă cordoane radiare întunecate, formate din miceliul agentului patogen. Petele sunt prezente pe ambele feţe ale frunzelor însă domină mai ales cele de pe faţa inferioară. Ca urmare a acţiunilor toxinelor produse de fungul patogen şi a metabolismului său, frunzele cad în mod eşalonat de pe pomi, fapt ce duce la creşterea mai slabă a pomilor şi la producţii scăzute de fructe, atât în anul curent cât şi în anul următor. Florile atacate de rapăn prezintă pete cafenii, mici, pe sepale, peduncul şi receptaculul fructelor în formare, fapt ce produce o cădre masivă a lor în stadiul foarte tânăr.

Atacul pe fructe se manifestă în toate fazele dezvoltării lor prin pete cafenii, deformare şi crăpare. Pe fructele ajunse aproape la dezvoltare normală, infecţiile de rapăn produc pete mici, rotunde, cenuşii negricioase, uneori cu

centrul lor necrozat, crăpat şi exfoliat ce constituie porţi de pătrundere şi pentru alţi patogeni.

Infecţiile latente cu rapăn produse în livadă pe fructe înainte de recoltat evoluează şi în depozit prin formarea de pete mici, negricioase, cu evoluţie lentă, ducând la crăparea tegumentului.

Agentul patogen continuă să trăiască saprofit pe fructele atacate şi căzute şi formează până în primăvara următoare peritecii cu asce şi ascospori (forma perfectă). Se mai poate permanentiza şi prin miceliul de rezistenţă din ramurile anuale atacate şi în foarte mică măsură şi prin conidii de vară.

2. Făinarea mărului este produsă de ciuperca ectoparazită Podosphaera leucotricha. Se manifestă pe mufuri, frunze, lăstari, flori şi pe fructe.

Organele atacate sunt acoperite cu o pulbere fină, alb-gălbuie formată din miceliul vegetativ şi apoi prin conidioforii şi conidiile ciupercii patogene. Atacul pe muguri se recunoaşte prin aceea că sunt mai ascuţiţi decâr cei sănătoţi şi au solzii uşor îndepărtaţi şi uscaţi la vârf. Cei puternic atacaţi au o evoluţie lentă, unii dezmuguresc, dar se usucă înainte de înflorire iar cei cu atac slab produc frunze atacate. Atacul pe frunze şi lăstari începe odată cu apariţia acestora şi continuă în toată perioada de vegetaţie.

Frunzele formate din mugurii atacaţi din anul precedent, la început apar fără fructificaţiile fungului patogen şi au culoarea arămie. Cu timpul se acoperă cu conidiofori şi conidii.

Atacuri mai mari se înregistrează în faza creşterii intensive a lăstarilor, atât pe frunzele de pe lăstarii anuali cât şi pe cei în rozetă. Frunzele tinere de 3-6 zile suint cele mai receptive la atac iar pe măsură ce îmbătrânesc devin rezistente. Frunzele atacate sunt deformate, mai îngustre şi mai mici, cu marginile răsucite spre faţa superioară, în formă de linguriţă.

Lăstarii sunt atacaţi de la vârf spre bază, putând fi păarţial sau total infectaţi şi acoperiţi cu miceliul ectoparazit în funcţie de sensibilitatea soiului şi condiţiile climatice.

Atacul pe inflorescenţe se manifestă prin atrofierea lor, petalele răm,ânănd mici, înguste, alungite, cărnoase, verzui şi sunt acoperite de miceliul purtând denumirea de „flori de ceară”. După un timp florile atacate se brunifică, se usucă şi cad.

Pe fructe atacul devine evident când acestea au 2-3 cm în diametru. Epiderma fructului se acoperă cu o plasă fină constituite dintr-o reţea de linii brune, suberoase, dispuse neregulat, marcând dezvoltarea hifelor miceliene. Acest atac este uneori pus pe seama efectului de fitotoxicitate produs de unele fungicide.

Ciuperca se instalează pe mere prin germinarea unui spor pe suprafaţa fructului, sau pătrunde prin pedunculul care creşte pe un lăstar infectat. Suprafeţele afectate sunt netede şi prezintă petece verzui sau albe, care apar târziu şi conferă un aspect rugos fructului. Rugozitatea are un aspect dantelat sau de reţea.

Soiurile de măr prezintă sensibilitate diferită la infecţiile cu făinare, în funcţie de rezistenţa lor genetică, presiunea de infecţie a patogenului, agresivitatea tulpinelor, precum şi de condiţiile climatice ale zonei şi de factorii tehnologici.

Miceliul este hialin, septat şi ramnificat, fixat pe ţesuturile gazdei cu ajutorul apresorilor. Din aceştia pornesc filamente de penetrare care pătrund în interiorul celulelor epidermice, unde dezvoltă haustorii globuloşi.

Pe micelilu vegetativ se formează conidiofori cu conidii de Oidium, de forma unor butoiaşe, dispuse în şiruri care se separă uşor şi dau organelor atacate aspectul făinos. Conidiile sunt unicelulare, elipsoidale, cu dimensiuni de 16-27x10-17µm. Forma perfectă a fungului patogen este reprezentată de peritecii cu asce şi ascospori. Periteciile sunt sferice sau ovoide, gălbui la început, apio brune negricioase înconjurate de un număr variabil de apendici ramnificaţi dichotomic la vârf. Peritecia este complet închisă, poartă denumirea de cleistotecii şi conţine o singură ască cu 6-8 ascospori elipsoidali şi unicelulari hialini de 22-26 x 12-15 µm.

Patogenul iernează sub forma miceliului de rezistenţă între solzii mugurilor şi sub formă de peritecii. Mugurii infectaţi cu făinare au perişorii maţi, cenuşii faţă de cei sănătoşi, care au perişori lucioşi. Miceliul îşi începe activitatea primăvara odată cu pornirea în vegetaţie a merelor. Pe el se formează conidii care sunt evidente odată cu înfrunzitul. Conidiile sunt diseminate în livadă şi produc infecţii foarte puternice pe frunze, flori, fructe tinere, lăstari, la temperaturi de 10-200C şi umiditatea relativă de peste 70%.

Perioada de incubaţie a bolii durează în condiţii de livadă 5-7 zile, cel mai frecvent 6-10 zile, iar în condiţii de laborator 5 zile la temperaturi de 18-220C. Temperaturile scăzute sub –250C din cursul iernii duc la distrugerea miceliului de rezistenţă şi la producerea atacurilor slabe de făinare în primăvară.

3. Monilioza (putregaiul brun) este produsă de ciuperca Monilinia fructigena. Aceasta poate ataca fructele în toate stadiile de dezvoltare.

Simptomele sunt foarte evidente şi caracteristice pe lăstari, flori, fructe şi frunze în diverse stadii de dezvoltare ale gazdei.

Atacul pe flori se manifestă în primăverile reci şi ploioase, prin ofilirea, înmuierea şi brunificarea lor, precum şi pe frunzele tinere din buchetele florale. Atacul se deosebeşte de afecţiunile îngheţului târziu de primăvară prin apariţia fructificaţiilor (sporodochii) fungului patogen şi prin flori răzleţe, sănătoase, rămase în buchet. Florile şi frunzele atacate se usucă şi rămân agăţete pe pom. Atacul pe fructe se manifestă în toate stadiile de dezvoltare. Fructele foarte tinere se brunifică şi se usucă. Începând cu fenofaza de pârgă, pe fructe se pun în evidenţă trei forme de manifestare a moniliozei: putregaiul brun, putregaiul negru şi putregaiul inimii. - putregaiul brun, care debutează prin apariţia unei pete brune pe suprafaţa fructului; aceasta se extinde rapid în condiţii de umiditateşi temperatură ridicată. Pulpa se brunifică şi putrezeşte. La suprafaţa pulpei apar numeroase grămăjoare cu aspect catifelat, de culoare bej-cenuşie, dispuse concentric. În depozite evoluează rapid, astfel încât în 2-3 zile cuprinde întregul fruct, care putrezeşte. - putregaiul negru apare mai rar şi numai pe fructele complet maturate. Fructele putrezesc, dar nu se acoperă de fructificaţiile ciupercii, ci devin negricioase, lucioase şi cu aspect pielos. Apariţia acestui tip de infecţie este favorizat de absenţa luminii.

- putregaiul inimii se întâlneşte la soiurile care au fructe cu canal stilar deschis şi prin care ciuperca patogenă pătrunde ajungând în cavitatea carpelară. Miceliul pătrunde direct în camera seminală, unde se extinde în pulpă, care putrezeşte. De la exterior atacul este vizibil mai târziu, datorită apariţiei unor pete brune la cavitatea calicială sau pedunculară.

Aparatul vegetativ se prezintă ca un tal filamentos hialin, septat, ramnificat, care formează la suprafaţa organului atacat sporodochii cu conidioforii şi conidii de culoare albă la început, apoi galben-brună.

Conidiile au forma elipsoidală, sunt grupate în lanţuri şi măsoară 12-34 x 9-15 µm. Conidiile germinează la temperaturi de 2-250C (optim 150C) şi asigură infecţiile din perioada de vegetaţie prin pătrunderea filamentelor prin leziuni produse de insecte precum şi de rapăn, grindină, lovituri mecanice sau chiar direct prin lenticelele de pe fructe, în condiţii de umiditate excesivă prelungită.

Ciuperca iernează sub formă de miceliu în organele atacate şi ca scleroţi în fructele mumificate. După doi ani petrecuţi în sol, scleroţii produc apotecii cu

asce şi ascospori, aceştia constituind încă o formă de permanentizare a patogenului pe lângă aceea de miceliu din scoarţa lăstarilor atacaţi.

4. Putrezirea amară – Alternaria tenuissima

Agentul patogen determină pierderi variabile la mere. Infecţia are loc în livadă, fiind urmată frecvent de moartea epidermei şi a ţesuturilor pe merele atacate de opăreală, opăreală moale şi pătarea la Jonathan.

Atacul se manifestă sub forma unor pete care nu depăşesc 2,5 mm în diametru, de culoare brună, circulare, sub care pulpa se descompune. Merele sunt infectate prin crăpăturile pieliţei, caliciu sau prin rana provocată de ruperea pedunculului. Lojele carpelare sunt tapetate cu miceliu brun, fără să se dezvolte putreziri. Pe răni şi lenticele apare ca o putrezire neagră când evoluează lent, sau brună-clar sau maron la maturarea fructului. Când fructificaţiile sunt dense prezintă filamente rigide de culoare brun verzuie. Se comportă ce un semiparazit, infectează merele în urma opărelii. La 3-40C evoluţia ciupercii este încetinită, dar când fructele sunt scoase din depozit în vederea comercializării, ciupercile se dezvoltă rapid, producând putrezirea şi mucegăirea.

5. Putregaiul cenuşiu – Botrytis sp. Cu sursă de infecţie în livadă, în principal este o boală de depozit. După putrezirea umedă (Penicillium expansum) boala este a doua ca importanţă în ceea ce priveşte pagubele pe care le cauzează merelor în timpul păstrării şi comercializării.

Faţă de alte putreziri se dezvoltă mai târziu în depozit, astfel încât în februarie- martie merele sunt complet depreciate. Boala apare în principal pe caliciu sau peduncul. De la merele infectate, atacul se extinde la cele sănătoase, formând cuiburi de putrezire. În condiţii de păstrare

frigorifică merele pot fi total descompuse în 3-4 luni. Soiurile sensibile sunt cele din grupa Delicious.

Pe soiurile cu textură tare apare ca o putrezire tare, transparentă, cu marginile ascuţite. Pe măsură ce pata creşte, devine brună, cu marginile mai deschise. Mărul depreciat complet are aspect de fruct copt.

La soiurile roşii, în dreptul lenticelelor se dezvoltă pete cu diametrul de 0,3 cm, de culoare brună, roşiatică. Suprafaţa de culoare închisă persistă, chiar şi atunci când putrezirea este completă. Contrastul dintre petele închise şi suprafaţa putrezită mai deschisă dă fructului un aspect pistruiat. Când putrezirea este avansată, ţesutul afectat este moale, dar nu se separă uşor de pulpa sănătoasă, în afară de cazul când mărul este maturat sau putrezirea este într-un stadiu avansat. Pulpa bolnavă are un miros agreabil, dulceag.

6. Putregaiul amar al fructelor –Gloeosporium fructigena. Denumirea de putrezire amară vine de la gustul uşor amar al pulpei

atacate. Merele sunt contaminate în livadă din iunie până în octombrie, însă boala apare numai în condiţii de temperatură şi umiditate ridicată. Între soiurile sensibile sunt citate: Golden delicious şi Jonathan.

Putregaiul amar care se găseşte pe merele depozitate rezultă din petele mici şi infecţiile apărute incipient şi care au fost omise la recoltare. Produce pagube mari uneori în depozite.

Infectează merele prin lenticele, prin leziuni cauzate de grindină sau prin perforaţiile produse de viermele merelor. Putrezirea se dezvoltă sub formă de pată regulată, circulară. Culoarea la început este brună sau maro, apoi centrul devine tot mai negru. În profunzime pulpa este brună-cenuşie, în formă de con, uneori umedă şi cu gust uşor amar.

Pe porţiunile negre, după crăparea epidermei, apar fructificaţiile sporifere, sub formă de mase mucilaginoase de culoare roz.

7. Pătarea lenticulară – Pezicula alba Agentul patogen atacă merele în livadă, instalându-se pe fructe în orice

stadiu de dezvoltare. Merele sunt infectate de către conidii, prin lenticele, unde rămân în stare latentă.

Soiurile mai sensibile sunt cele din grupa Delicious. Boala apare pe măsură ce merele se apropie de maturitatea de consum. Procentul de fructe depreciate în timpul valorificării poate ajunge la 5-20%, temperatura optimă de dezvoltate a agentului patogen fiind de 2-40C.

Merele sunt infectate prin răni, lenticele şi prin peduncul. La maturare, pe fructe apar pete de putrezire în jurul lenticelelor, petele sunt circulare, de culoare maro, care pătrund adânc în pulpa fructului.

În dreptul petelor, sub epidermă, apar fructificaţiile ciupercii care străpung tegumentul şi devin evidente. Acestea sunt sub formă de mameloane mici de culoare albicioasă, uneori acoperite de filamente miceliene albe. Sporii apar sub formă de mase mucilaginoase de culoare albă-cenuşie.

8. Pătarea fructelor – Mycosphaerella pomi este mult răspândită şi poate afecta aspectul fructelor uneori în procent de peste 50%. Boala apare pe mere pe la mijlocul verii, sub formă de pete mici, risipite mai ales în jurul caliciului.

Se distinge uşor faţă de alte pătări pe mere, datorită aspectului. Infecţiile

au loc în timpul ambalării, dacă fructele nu au fost răcite repede. Boala apare sub formă de pete de 0,3-0,6 cm în diametru, de culoare

roşie închisă sau neagră pe fructele roşii şi verde închis pe cele verzui sau gălbui. De asemenea se întâlnesc pete circulare, uşor cufundate, pistruiate cu negru în centru, apar mai târziu, spre sfârşitul sezonului de coacere sau după ce merele sun depozitate. În dreoptul lor, în pulpă, se observă pete foarte mici cafenii sau negre, care sunt aglomerări de celule distruse de ciupercă. 4.2. BOLI SPECIFICE DE DEPOZIT

Putrezirea umedă produsă de agentul patogen Penicillium expansum. Este considerată cea mai periculoasă, producând deprecierea fructelor în

proporţie de peste 50% din totalul fructelor atacate.

Factorii care influenţează dezvoltarea şi răspândirea bolii sunt extinderea încărcăturii de spori pe fruct, condiţiile de mediu, starea fructelor, precum şi vătămările mecanice. Infecţia se realizează prin lenticele şi prin rănile provocate în timpul manipulării fructelor, chiar şi sub formă de microleziuni. Incidenţa cea mai mare a atacului are loc în a doua jumătate a perioadei de depozitare, când infecţiile se realizează şi prin intermediul lenticelelor. Această perioadă coincide cu atingerea momentului de maturitate deplină a merelor, când acestea prezintă o sensibilitate mare la atacul acestei specii. Pe fructele atacate apar pete brune care se dezvoltă centrifug, foarte rapid la temperatura de 150C, pulpa fructului putrezind umed. Fructificaţiile apar târziu, numai după ce fructul a putrezitîn totalitate. Iniţial fructificaţiile apar sub forma unor mici aglomerări cenuşii albicioase, constituite din grupuri de conidiofori, apoi se colorează în albastru.

La temperaturi mai mici de 80C infecţia evoluează încet, iar la 30C evoluţia bolii încetează o perioadă lungă de timp.

Pe fructele scoase din depozit şi ţinute la temperaturi de 18-200C ciuperca devine foarte activă, astfel încât în 1-2 zilr acestea sunt complet putrezite.

Putrezirea amară produsă de agentul patogen Glomerella cingulata Ciuperca infectează fructele în faza de maturitate deplină. În depozite se

manifestă prin apariţia de pete mari, brune, dezvoltate pe orice parte a fructului, în jurul lenticelelor, dar mai ales în zona pedunculară. Pulpa se brunifică, putrezeşte; avansarea brumificării în pulpă se face sub forma unui con.

Petele sunt adâncite, iar la suprafaţa lor se dezvoltă punctişoare negricioase, dispuse concentric care sunt acervulii cu conidiofori şi conidii. În condiţii de temperatură şi umiditate ridicată, fructificaţiile se înmulţesc, formând un strat vâscos albicios sau roz.

În dreptul petelor mai vechi, punctişoarele dispar, iar ţesutul devine negru şi lucios. După un timp, fructul putrezeşte datorită grefării de ciuperci saprofite.

Boala se extinde în depozite, pe durata transportului mai lung şi în magazinele de desfacere, prin conidiile de la suprafaţa leziunilor, care germinează şi pătrund prin răni, lovituri sau presiuni exercitate asupra fructuşui.

Soiurile mai sensibile sunt Golden delicious şi Jonathan. Fusarioza – Fusarium laterittium prezintă importanţă variabilă, uneori

poate cauza pagube importante.

Paraziţii infectează merele prin lenticele, caliciu şi în lojele carpelare.

Putrezirea este seacă, de culoare brună mai mult sau mai puţin pronunţată şi se dezvoltă neregulat în jurul punctului de infecţie.

Putrezirea inimii este de culoare brună clară şi începe din lojele carpelare iar când se dezvoltă în jurul lenticelelor apare forma unei pete rotunde.

Prezintă fructificaţii sub formă de perniţe de conidii de culoare roşie aprinsă pe un miceliu alb.

Putrezirea apoasă – Rhizopus nigricans se manifestă în special pe merele coapte sau foarte coapte, dezvoltându-se îndeosebipe rănile produzse la transport şi manipulare.

Atacul se manifestă ca o putrezire de consistenţă moale, colorată în brun,

care degajă un miros puternic de fermentaţie iar gustul fructelor este amar. De regulă, atacul se suprapune pe putreziri produse de alţi paraziţi.

Fructele bolnave prezintă la suprafaţă un mucegai gri pe care se formează măciulii mici, negre care sunt sporangii cu spori, organele de răspândire ale parazitului.

Putregaiul inimii sau mucegaiul roz - Trichotecium roseum

Este asociată cu leziunile provocate de rapăn şi pătrunderea se face prin lenticele şi prin lojele carpelare.

La temperatura de 100C putrezirea se dezvoltă încet iar la 00C este oprită complet.

Putrezirea formează pete cu diametrul de 0,3 cm, neregulate, în jurul petelor de rapăn şi a lenticelelor. Pe măsură ce pata creşte, centrul devine deschis şi cu marginile brune.

În condiţii favorabile, pata de putrezire devine brun-ciocolatie, depresivă, cu contur neregulat, cu diametrul de 0,7-5 cm. Pe aceste suprafeţe sunt răspândite pete circulare, de culoare brun deschis.

Ciuperca pătrunde în pulpă până la 0,3 cm, care capătă o culoare brună şi o consistenţă uscată.

Putrezirea inimii, care evoluează foarte lent, este de culoare mai clară (bej sau cafeniu deschis). Pulpa capătă un gust amar iar în lojele carpelare se dezvoltă un miceliu alb sau roz.

Aparatul vegetativ apare ca o pâslire, la început albă, apoi roz pal, densă şi scurtă, care produce spori roz. 5. Pierderile înregistrate la fructele de măr în timpul depozitării şi cauzele cere le determină Degradarea şi alterarea fructelor de măr Degradarea şi alterarea merelor sunt forme mai avansate şi ireversibile de depreciere. Deteriorarea calităţii acestora stricare şi descompunere se manifestă în mod frecvent în cazul păstrării. În funcţie de specie, tehnologia de depozitare şi durată, se acordă în mod legal pierderi (prin declasare, prin stricare şi în greutate) pe baza unor acte normative (HCM 190/1984 normează pierderile maxime admise). Aceste pierderi sunt adesea foarte mari la mere între 7,5-26%. Valorificatorii au numai de câştigat dacă reuşesc să se înregistreze cu pierderi cât mai mici, lucru pe care îl realizează numai cunoscând produsele primite şi stăpânind cât mai bine tehnologia de preluare şi depozitare a merelor. Plafoanele maxime de pierderi nu trebuie atinse niciodată. Cauzele degradării pot fi abiotice (condiţii ecologice, tehnologii de valorificare, mijloace tehnice disponibile) sau biotice (microorganisme şi dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de bacterii sau ciuperci, deşi contaminarea se produce aproape concomitent. Cauze abiotice ale apariţiei fenomenelor de biodegradare şi alterare: a) starea improprie sub raportul sănătăţii şi capacităţii de păstrare a culturilor înainte de recoltare. Fructele de măr sunt infectate, datorită unor cauze diverse, ecologice sau tehnologice ; b) momentul recoltării, prematur sau tardiv, creşte vulnerabilitatea merelor pe parcursul valorificării; c) procedeul de recoltare poate provoca răniri, tăieturi, crăpături, striviri, rupturi, zgârâieturi, loviri şi alte tipuri de traumatisme (favorizează emisia de etilenă, grefarea de boli);

d) condiţiile climatice la recoltare, dacă sunt nefavorabile, determină umiditatea exterioară excesivă a merelor la care aderă diverse impurităţi. Fructele devin mult mai perisabile dacă sunt recoltate după perioade lungi de ploi şi introduse în stare umedă în depozite; dacă au fost atinse de brume şi îngheţuri care alternează adesea cu perioade calde; dacă recoltarea se efectuează la temperaturi ridicate (merele puternic încălzite transpiră intens, condensând apa pe suprafaţa lor în momentul stocării). e) preluarea necorespunzătoare a recoltei. Fructele care nu sunt presortate, prezintă un amestec de exemplare sănătoase şi bolnave. Manipularea merelor se face adesea brutal. Până la venirea mijlocului de transport, stocarea este uneori necorespunzătoare şi de lungă durată. Fructele pot fi surprinse după recoltare, pe parcursul manipulării şi transportului, de ploi şi îngheţuri. Ambalajele, mijloacele de manipulare-transport şi starea magaziilor, rampele CFR, starea drumurilor, pot contribui şi ele la infectarea sau rănirea fructelor. f) depozitarea necorespunzătoare poate consta în: lipsa de igienă în depozit, depozitarea împreună a unor loturi sănătoase şi bolnave, intervenţii nerecomandate la mere, înaintea depozitării, lipsa dirijării corespunzătoare a factorilor de păstrare şi a controlului permanent a sănătăţii merelor depozitate. Cauzele biotice ale degradării şi alterării sunt reprezentate de microorganisme şi dăunători. a) Microorganismele infectează produsele în patru intervale ale valorificării. Din microflora patogenă de câmp, ciupercile şi bacteriile îşi pot continua acţiunea în depozite. O altă categorie o constituie microflora saprofită de câmp (endofită sau epifită), care se formează spre sfârşitul vegetaţiei şi poate deveni periculoasă în depozite. Microflora de câmp este cea mai primejdioasă pentru sănătatea produselor. Microflora saprofită intermediară infectează fructele prin organele sale de rezistenţă aflate pe ambalaje sau mijloacele de recoltare, manipulare, transport, sau pe mijloacele de condiţionare. Ultima categorie este microflora de depozit. b) Dăunătorii acţionează atât direct, prin distrugere parţială sau totală a produselor horticole, cât şi indirect, ca vectori ai microorganismelor. Probleme ale horticulturii biologice Horticultura biologică nu utilizează în general produse chimice industriale în tehnologiile sale specifice, iar fructele realizate în acest mod sunt considerate mult mai sănătoase, fiind lipsite de reziduuri chimice. Cu toate acestea, studiile mai avansate efectuate în acest domeniu semnalează sporirea substanţială a conţinutului în anumite toxine produse de bacteriile şi ciupercile parazite "naturale". Patulina este produsă de diferite specii de micromycete (Penicillium expansum, Aspergillus clavatus şi altele), pe merele care nu au beneficiat de tratamente corespunzătoare sau de o valorificare bine organizată. Se investighează în prezent tehnologii mai elaborate, în cadrul agriculturii sustenabile (durabile), care să preîntâmpine, printre altele, apariţia acestor compuşi naturali mult mai periculoşi decât cele mai periculoase substanţe chimice cu care se combat dăunătorii.

6. Măsuri de prevenire şi combatere a bolilor de depozit la fructele de măr Deoarece există o gamă foarte largă de factori care acţionează asupra produselor, este foarte dificil să se stabilească nişte măsuri standard de păstrare.

Pentru a evita sau reduce pierderile cntitative şi calitative ale merelor pe timpul păstrării este necesară aplicarea unui complex de măsuri care pot fi împărţite în 2 mari categorii: măsuri preventive şi măsuri curative. La rândul lor, aceste două grupe privesc: însuşi merele depozitate şi tehnologiile aplicate în vederea valorificării în stare proaspătă.

Măsuri ce privesc merele depozitate: 6.1. Starea culturală şi sanitară a pomilor – o recoltă sănătoasă şi bine

îngrijită în timpul vegetaţiei rezistă mai bine la păstrare, iar timpul de păstrare va fi mai îndelungat. Merele ce trebuiesc depozitate, dacă vor fi infectate de boli vor constitui un pericol permanent pentru întreaga cantitate de mere depozitată. Pă lângă agenţii patogeni, există o serie de factori care pot afecta calitatea recoltelor: temperatura, uniditatea, lumina, practicile culturale necorespunzătoare, fertilizarea insuficientă, excedentară sau unilaterală, compoziţia şi reacţia solului etc.

Condiţii de calitate ale merelor pentru păstrare: Se păstrează fructe corespunzătoare calităţii extra şi I. Nu corespund

păstrării de durată, chiar la aceste categorii de calitate, următoarele tipuri: - din soiurile cu capacitate redusă de păstrare (Parmen auriu) - din plantaţiile aflate în primii ani de la recoltare - de dimensiuni prea mari (ø > 75 mm) - recoltate prea dvreme sau prea târziu faţă de momentul optim - ţinute peste 3 zile după recoltare, fără a fi depozitate - cele care provin din plantaţii fertilizate unilateral cu azot, irigate cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare sau cu tratamente fitosanitare deficitare.

Sortimentul recomandat este: Golden Delicious, Red Delicious, Stark delicious, Ionared, Ionagold, soiuri şi hibrizi având calităţi superioare, rezistenţă la boli şi durată lungă de păstrare.

Sortimentul recomandat aparţine grupelor de soiuri Golden Delicious, Red Delicious şi Jonathan. Soiuri ca Wagner premiat, Stark delicious, Starking Delicious, Starkrimson, Idared, Jonagold, sunt completate cu hibrizii, soiurile selecţiile sau mutantele recent create, având calităţi superioare, rezistenţă la boli şi durata de păstrare lungă.

6. 2. Măsuri agotehnice de prevenire şi combatere Datorită multitudinii de organisme dăunătoare existente în plantaţiile de

măr, metoda de combatere individuală nu poate asigura succesul, înţelegând prin combatere nu numai eliminarea agentului dăunător, ci incidenţa măsurilor intreprinse asupra complexului de factori care alcătuiesc ecosistemul respectiv. Se recurge în consecinţă la îmbinarea mijloacelor chimice cu alte metode, de o manieră cât mai compatibilă.

Complexul de măsuri aplicate în livadă, cu reale consecinţe asupra diminuării atacului de agenţi patogeni şi dăunători, obţinerii unor fructe superioare calitativ, cu posibilităţi crescute de păstrare şi valorificare, defineşte conceptul modern de combatere integrată. Măsurile de prevenire şi combatere se stabilesc în raport cu speciile care dăunează, suprafaţa de livadă, posibilităţile tehnice cât şi în raport cu condiţiile ecologice, agrotehnice ş.a.

Asigurarea condiţiilor optime de creştere a fructelor în livadă are ca scop obţinerea de producţii ridicate şi cu valoare calitătivă superioară.

Măsurile agrotehnice cuprind: sistemul de întreţinere a solului, irigarea, tăierile, aplicarea îngrăşămintelor etc.

Metodele chimice sunt cele mai folosite pentru combaterea bolilor şi insectelor din plantaţii.

Tratamentele chimice sunt efectuate la avertizare, pe baza buletinelor emise de staţiile de prognoză şi avertizare, unde se indică atât perioada când trebuie intervenit cât şi produsele corespunzătoare şi alte recomandări.

Utilizarea produselor chimice prezintă o serie de avantaje între care, eficacitate mare, compatibilitate care oferă posibilitatea unor tratamente mixte (complexe) pentru combaterea simultană a mai multor boli şi dăunători.

6.3Măsuri speciale în cadrul tehnologiei de valorificare în stare proaspătă a merelor

Protejarea peliculară a fructelor se poate realiza cu substanţe inerte din

punct de vedere alimentar, care nu le modifică aspectul exterior. Dintre acestea se menţionează diverşi compuşi macromoleculari naturali, naturali modificaţi sau sintetici (forme de amidon, mase plastice etc).

Triacetilamiloza este o amiloză modificată prin esterificare sau eterificare, folosită pentru pelicule inerte din punct de vedere chimic, flexibile şi extensibile deosebit de fine, care pot adera pe suprafaţa produselor în mod intim, prezentând totodată avantajele permeabilităţii selective pentru gaze şi transparenţei aproape perfecte.

Dextranii sunt poliglucide obţinute prin procedee biotehnologice din bacteria Leuconostoc dextranicum, care prezintă după purificare şi prelucrare proprietăţi compatibile cu compuşii din acceastă categorie (transparenţă, tensiune superficială corespunzătoare, lipsă de reactivitate cu materialele de contact, rezistenţă etc.).

Chitosanul este un poliglucid cationic cu masă moleculară mare obţinut în mod obişnuit prin deacetilarea alcalină a chitinei. Produsul comercial este însoţit de un număr de copolimeri care spre deosebire de chitină, sunt solubili în acizi organici diluaţi. Producţia sa comercială a început în SUA, în 1970, fiind extras din anumite deşeuri piscicole conţinând chitină, care deveniseră mult mai uşor disponibile. El este nu numai o peliculă protectoare ideală pentru fructe, dar are de asemenea şi proprietăţi fungistatice sau chiar fungicide. În interiorul peliculei semipermeabile de chitosan, acesta formează enzime ca β-1,3-glucanaza şi chitinaza, care au un rol de apărare.

Condiţia esenţială a ceruirii sau protejării peliculare de orice tip este de a trece cât mai neobservată, sau de a ameliora aspectul produselor. Orice aparenţă de artificialitate şi orice opacizare (în cazul peliculelor), determină reţinerea cumpărătorilor de-a cumpăra aceste produse.

Pe lângă efectul său fungicid, care s-a dovedit superior thiabendazolului, pelicula de chitosan a menţinut fermitatea structo-texturală, aciditate, conţinut în acid ascorbic şi în antociani, în parametri mult mai mult decât satisfăcători. Temperatura de păstrare a putut fi majorată la 40C, iar în anumite condiţii, la 130C.

De asemenea, studiile recente au arătat că o protejare peliculară cu clorură de calciu dau rezultate foarte bune împotriva Penicillium expansum.

Antimicrobienii naturali din plante prezintă o altă categorie de substanţe folosite pentru tratarea postrecoltă a fructelor de măr deoarece au o activitate legată de sistemul de rezistenţă sau apărare împotriva bolilor microbiologice. Majoritatea compuşilor antimicrobieni la plante au fost identificaţi ca metaboliţi secundari, cuprinzând în principal compuşi de origine terpenică sau fenolică. Fitoauxinele sunt substanţe sintetizate de planta gazdă, cu masă moleculară mică, compuşi cu spectru antimicrobian larg, a căror sinteză este indusă în plantă ca răspuns la infecţiile microbiene. Mai mult de 200 fitoalexine au fost identificate deja în mai mult de 20 familii de plante. Fitoalexinele acţionează în special asupra fungilor patogeni, dar au şi o activitate antibacteriană. Leguminoasele sunt producătoare de fitoalexine de tip izoflavonic, ca de exemplu pasatina din Pisum sativum, faseolina din Phaseolus vulgaris şi gliceolina din Glicine max. Fitoalexinele terpenoide, cum ar fi risitina se găsesc în principal în familia Solanaceae, cum ar fi tuberculii de cartof.

Un alt grup mare de fitoalexine cuprinde chitinaze, tioxine, zeamatine, taumatine. Deoarece ele sunt de natură proteică, ele vor fi complet digerate în stomac şi de aceea nu au un impact negativ asupra sănătăţii consumatorului. Chitinazele atacă chitina, un constituent major al pereţilor celulari ai celor mai rezistenţi fungi. Un alt compus este vâscotoxina din vâsc. Extractele din această plantă au fost folosite împotriva diverselor boli. Fitoalexinele au în general un efect antimicrobian adecvat la concentraţii relativ mari ale substanţei active. Acizii organici – acizii citric, succinic, malic şi tartric de găsesc în mod uzual în legume şi fructe. Prin folosirea lor ca acidulanţi sau antioxidanţi, se beneficiază de proprietăţile lor antimicrobiene. Compuşii fenolici contribuie la mecanismele de apărare a ţesutului vegetal ca şi cel senzorial. Fenolii sunt caracterizaţi de un inel aromatic purtător al unuia sau mai multor radicali hidroxilici. Compuşii fenolici apar frecvent conjugaţi cu zaharuri.

Contribuţia fenolilor la mecanismul de apărare a plantei: Modul de acţiune a compuşilor fenolici în rezistenţa plantelor la

agresivitatea paraziţilor este multiplă. Se pot distinge două tipuri de efecte: directe şi indirecte

Efecte directe: toxicitatea compuşilor fenolici vis a vis de agenţii patogeni este demonstrată prin efectele biostatice şi biocide. Compuşii fenolici pot inhiba producerea enzimelor hidrolitice şi pot biosintetiza toxine pentru diferiţi agenţi patogeni.

Efecte indirecte: oxidarea compuşilor fenolici duce la obţinerea unor compuşi toxici pentru microorganisme, de asemenea, oxidarea fenolilor joacă un rol important în inactivarea unor enzime produse de microorganisme.Tot ca efect secundar putem menţiona întărirea membranelor vegetale, împiedicând astfel difuzia de toxine a parazitului la celelalte celule. Flavonoidele constituie cel mai important grup din cadrul fenolilor, cuprinzând catechine, antocianidine, flavone, flavonoli. În final, taninurile reprezintă un grup mai important în cadrul fenolilor de origine vegetală, care au în comun abilitatea de a precipita proteinele în soluţiile lor apoase. Activitatea antimicrobiană a fenolilor naturali din măsline, ceai sau cafea a fost mult mai

studiată decât a celor proveniţi din alte surse. Fenolii din condimente, cum ar fi gingerona, capsaicina ţi zingherona au activitate de inhibare a germenilor sporilor bacterieni. Uleiurile esenţiale sunt derivate din plante aromatice şi ierburi, dar pot fi de asemenea izolate din fructe, rădăcini şi tulpini de plante. Ele sun constituite dintr-un amestec complex de compuşi care dau aroma plantelor din care au fost extraşi (esteri, aldehide, cetone, polifenoli, terpene, alcaloizi sau glicoizi).

Aceşti compuşi demonstrează o activitate biologică de larg interes. Componentele uleiurilor esenţiale cu un spectru larg antibacterian includ: timolul din cimbru, cinamaldehida din scorţişoară şi eugenolul din usturoi. De asemenea amintim carvona, principalul monoterpen din uleiul esenţial de seminţe de chimion, care a demonstrat a fi un puternic antifug, fiind deja exploatată pentru protecţia tuberculilor de cartof în condiţii de depozitare.

Studii recente au arătat că aceşti compuşi ai uleiurilor esenţiale sunt neurotoxici, fără efect asupra vertebratelor. Aceasta particularitate explică toleranţa omului la aceşti compuşi. Uleiurile esenţiale nu sunt toxice pentru om, mai mult, în diferite cantităţi ele sunt consumate în alimentaţie.

Verificarea factorilor de păstrare se face zilnic, iar controlul calităţii produselor depozitate se face lunar în perioada octombrie-decembrie şi săptămânal în perioada următoare. Atmosfera controlată este mortală pentru oameni, accesul acestora este interzis în condiţii obişnuite, iar supravegherea şi controlul de mare complexitate sunt asigurate de la distanţă.

Durata de păstrare, definită ca perioada de menţinere a calităţii şi a fermităţii necesare manipulării sau transportului, este diferenţiată în funcţie de soi. Grupa Golden Delicious şi Red Delicious se poate păstra 6-7 luni în condiţii frigorifice şi atmosferă normală, precum şi 7-8 luni în atmosferă controlată. Pentru soiurile din grupa Jonathan durata de păstrare posibilă este mai mică, de 5-6 luni în atmosferă normală şi 6-7 în AC.

În ţarile avansate în privinţa tehnologiilor de păstrare există unele subtilităţi de aplicare a atmosferei controlate, cum ar fi stressul de O2, pretratamentele cu CO2 la începutul păstrării, sau şocurile de CO2 precum şi folosirea unor amestecuri gazoase diferite pe parcursul depozitării. Păstrarea hipobarică şi păstrarea sub conţinut redus în etilenă, constituie tehnologii încă puţin răspândite, aflate în studiu, care necesită mari investiţii.

Scoaterea de la păstrare în vederea livrării se face ţinând seama de cerinţele pieţii şi cantitatea respectiv calitatea ofertei de care dispunem, sau care am planificat-o din timp. Studiile de marketing vizează în unele ţări fiecare soi de mere luat separat. Livrarea unei celule poate dura mai multe săptămâni şi se execută prin intermediul unui spaţiu de trecere, ca o temperatură de acomodare de 80C, pentru prevenirea condensului.

Condiţionarea merelor se realizează manual, semimecanic sau mecanic. Sortarea manuală se execută la mese speciale înclinate pe suporţi metalici. Condiţionarea semimecanică constă în sortarea la banda cu trei căi, urmată de preambalare.

7. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT, MODUL DE LUCRU ŞI

REZULTATELE OBŢINUTE

Cercetările abordează problema degradărilor patologice şi nepatologice care se manifestă în depozite, la fructele de măr, urmând să caute soluţii

ecologice pentru limitarea pierderilor care se produc. Procedeele de prevenire care includ şi tratamentele post-recoltă cu substanţe bioactive de origine naturală constituie o tendinţă actuală, care este studiată în toate ţările cu o horticultură avansată.

Limitarea pierderilor care se produc la fructele de măr depozitate, datorită motivelor menţionate anterior, a fost posibilă în primul rând datorită măsurilor fitosanitare de prevenire şi combatere a agenţilor patogeni din livezi, care îşi pot continua în parte acţiunea în depozite, dar şi ca urmare a tratamentelor postrecoltă planificate înaintea introducerii în celule.

Din perspectivă fitopatologică, cauza majoră a bolilor de depozit, inclusiv la fructele de măr, o constituie tehnologia aplicată în plantaţia pomicolă, dar şi condiţiile climatice specifice din anul respectiv. Pe plan european a crescut mult interesul care se acordă tratamentelor postrecoltă, cu rol evident de prevenire şi limitare a manifestărilor în timpul păstrării a bolilor cunoscute.

O obiecţie care limita aplicarea şi răspândirea acestor tratamente postrecoltă o constituia folosirea de preparate chimice de sinteză, eficace, dar în final cu efect poluant mai mult sau mai puţin semnificativ, întrucât se efectuau în limitele recomandate. Din acest motiv, se preferă o tehnologie cât mai lipsită de riscuri potenţiale în plantaţiile pomicole şi producerea unor fructe cât mai sănătoase, iar tratamentele postrecoltă se aplicau numai în caz de risc major, în anii evident nefavorabili.

Din perspectivă tehnologică, tratamentele postrecoltă erau considerate o verigă facultativă pentru fructele de măr, dar care conferea un plus de siguranţă în timpul păstrării, justificându-se economic prin sporul de fructe sănătoase valorificate în final.

1. Anul I de cercetare

Începând din anul 2004 am efectuat un studiu care se axeză pe urmărirea evoluţiei în timpul păstrării a unor soiuri de fructe de măr, provenite de la Ferma pomicolă nr 7 din cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Iaşi. În cursul perioadei de vegetaţie s-au efectuat următoarele tratamente:

Nr. crt Data Produsul utilizat Concentraţia

% Doza

kg (l)/ha Aplaudus 1,5 22,5 Oleodeocazon 1,5 22,5 Oleocalox 1,5 22,5 1 1-5.04.2004

Alcupral 0,3 4,5 Victenon - 1 2 16-17.04.2004 Zato - 0,190 Îngrăşământ foliar 0,1 2 Karate 0,01 0,2 Zato 0,01 0,2 3 4-6.05.2004

Reldan 0,05 1 Sulf muiabil 0,4 8 Calipso 0,02 0,4 4 14-17.05.2004 Îngrăşământ foliar 0,1 2 Trifmine 0,03 0,6 5 2-4.06.2004 Decis 0,003 0,06

6 11-14.06.2004 Fifanon 0,225 4,5

Îngrăşământ foliar 0,1 2 Sulf muiabil 0,4 8 Novadim 0,15 0,3 Shavit 0,15 0,3 Titane 0,2 4 7 22-24.06.2004

Omite 0,1 2 8 5-6.07.2004 Calipso 0,02 0,4

Fifanon 0,225 4,5 Folicur Multe 0,075 1,5 9 21-24.07.2004 Îngrăşământ foliar 0,1 2 Euparen 0,12 2,1 10 9-11.08.2004 Novadim 0,15 3

11 17-19.08.2004 Vectenon - 1 S-a erbicidat cu Sanglipho în perioada 5-29.04.2004, cu o doză de 1 l/ha

în concentraţie de 0,5%. Lucrările agrotehnice efectuate au constat în : - arat - 3 cultivări - sapa mare pe rând - 4 cosiri

Suplimentar, la fructele luate în studiu, am aplicat 3 tratamente cu clorură de calciu în concentraţie de 1%, în perioada 13-27 septembrie, tratamentele efectuându-se la intervale de o săptămână. La data de 13 octombrie am recoltat manual fructele de măr din experienţa organizată. Recoltarea s-a efectuat corespunzător STAS, fructele cu peduncul, evitând smulgerea şi ferindu-le de lovituri sau leziuni. Ambalarea s-a făcut în lăzi paletă (box paleţi) care au fost transportate la depozitul de păstrare frigorifică Sârca – judeţul Iaşi.

Aici, în data de 14 octombrie, la fiecare soi am organizat 4 variante de tratament, după cum urmează:

Varianta 1: fructe tratate cu clorură de calciu (varianta din livadă nemodificată).

Varianta 2: fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu suspensie uleiuri volatile obţinute din cimbru

Varianta 3: fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu suspensie uleiuri volatile obţinute din busuioc.

Varianta 4: (martor) fructe la care nu s-a intervenit cu tratamente postrecoltă.

Tratamentele s-au efectuat prin pulverizare fină la suprafaţa merelor, folosind suspensie de ulei volatil brut de cimbru si respectiv de busuioc, dispersate cu o pompă specială, de fabricaţie spaniolă.

Suspensiile ce conţin aproximativ 60% uleiuri volatile au fost proaspăt extrase din cimbru, respectiv busuioc, prin metoda distilării prin antrenare cu vapori de apă.

Toate variantele au fost depozitate în celula frigorifică în care se asigură temperatura de 20C, umiditatea relativă se menţine ridicată, de 90-95% iar circulaţia aerului permite o viteză de cel puţin 0,25 m/s, la un coeficient de recirculare de 30 recirculări/oră (respectând întru totul condiţiile recomandate de STAS).

Înainte cu o zi de recoltare s-au prelevat probe pentru analize, pentru fiecare soi.

Prin măsurători fizice şi analize chimice au fost efectuate următoarele aprecieri sau determinări ale caracteristicilor fructelor:

Aprecierea şi evaluarea procesului de maturare la fructele de măr prin proba cu iod. Aprecierea procesului de maturare s-a realizat prin intermediul amidonului care reprezintă cea mai importantă substanţă de rezervă a fructelor de măr. El se găseşte în cantitate maximă în perioada de prematuritate, înaintea coacerii. Merele au prezentat maturitatea optimă de recoltare în vederea păstrării. Aprecierea momentului optim de recoltare prin această metodă constituie o metodologie europeană.

Conţinutul în substanţa uscată solubilă exprimată în 0Bx Substanţa uscată solubilă a unui produs reprezintă concentraţia,

exprimată în procente de masă, a unei soluţii apoase de zaharoză, care are acelaşi indice de refracţie ca al produsului de analizat, în condiţiile determinării prin metoda refractometrică. Corespunzător valoarii indicelui de refracţie, determinat la 200 C, se stabileşte conţinutul de substanţe solubile, exprimat în grame substanţă uscată solubilă % (0Bx). Refractometrele de mână indică direct acest conţinut in 0Bx.

Determinarea aciditatăţii titrabile exprimată în g acid malic/100g produs se realizează prin neutralizarea acidităţii extractului apos cu o soluţie de NaOH de titru cunoscut în prezenţa unui indicator. Determinările actuale sunt potenţiometrice.

Determinarea conţinutul în acid ascorbic, exprimat în mg/100g produs proaspăt se realizează prin metoda titrării cu 2,6 diclorfenolindofenol (2,6 DI).

Determinarea glucidelor reducătoare prin metoda Schoorl. Este o metodă titrimetrică, iodometrică, cea mai accesibilă, recomandată şi reglementată de STAS 6182/18-81.

Intensitatea activităţii catalazei poate fi apreciată prin diferite metode: gazometrice, manometrice. Am folosit metoda gazometrică care se bazează pe folosirea unui aparat-gazometru de tip Lobek modificat, pentru măsurarea volumului de oxigen degajat prin descompunerea apei oxigenate dintr-un gram de produs în prezenţa catalazei endogene.

Fermitatea structo-texturală exprimată în unităţi penetrometrice (UP) Fermitatea structo-texturală oferă informaţii foarte exacte, cu

aplicabilitate practică imediată, asupra evoluţiei ţesuturilor din care sunt constituite diferitele produse horticole. Gradul de fermitate sau fermitatea structo-texturală, rezultă din interdependenţa dintre textură şi structură.

Aprecierea instrumentală este rapidă, uşoară, independentă de mediul ambiant, obiectivă şi reproductivă. Între inconveniente se menţionează unilateralitatea, faptul că determină în mod unilateral un singur aspect. Atât metodele senzoriale cât şi cele instrumentale au o durată specifică în funcţie de metodă, cer un anumit timp pentru obţinerea rezultatelor şi a unui preţ de cost specific (personal, aparatură). Cu atât mai mult, aceste aspecte pot apare şi atunci când ambele metode sunt îmbinate pentru o evaluare mai complexă.

Cunoaşterea fermităţii fructelor este foarte importantă, ea permiţându-ne să stabilim atât momentul sau modul de recoltare, ambalare şi transport, cât şi calitatea şi durata de păstrare a merelor. Penetrometrele de laborator folosesc mecanismul de acţionare, sistemele de citire fiind prevăzute şi cu dispozitive de înregistrare. Laboratorul dispune de un penetrometru performant tip Stanhope- SETA (Marea Britanie).

Penetrometrul măsoară rezistenţa pe care o opune pulpa fructului la pătrunderea piesei de penetraţie, o anumită durată de timp

Pentru evidenţierea microflorei patogene a fructelor de măr am făcut o examinare atentă a fructelor, utilizând o lupă de mână şi am notat datele necesare calculării frecvenţei atacului, intensitatea atacului precum şi a gradului de dăunare sau atac.

Frecvenţa atacului (F%) reprezintă valoarea relativă a numărului de fructe atacate raportat la numărul total de fructe analizate.

Intensitatea atacului (I%)reprezintă procentul în care este atacat un fruct şi se exprimă în procente faţă de numărul de fructe atacate.

Gradul de dăunare sau atac (G%) reprezintă atacul raportat la numărul total al plantelor analizate şi exprimă gradul de îmbolnăvire al fructelor

Tabelul nr. 7.1.1.

Date analitice luna octombrie 2004

Soi/Tratament Nota

probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g

produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale

%

Activitatea catalazei

cm3O2/ g produs

Golden delicious Tratat CaCl2

8R 0,55 14 3,52 11,72 12,74 6,8

Golden delicious Martor 8R 0,55 15 3,52 12,70 13,80 6,6 Idared Tratat CaCl2 8R 0,62 8 2,64 5,90 6,40 5,4 Idared Martor 8R 0,55 10 2,64 7,85 8,54 5,2 Starkrimson Tratat CaCl2 7C 0,20 12 0,88 9,75 10,60 10,2 Starkrimson Martor 6C 0,20 10 0,88 13,74 14, 94 10,4

Tabelul nr.7.1. 2

Date analitice luna noiembrie 2004

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Golden delicious Martor 8R 0,27 13,8 2,12 12,73 13,40 10,5 Tratat CaCl2 8R 0,33 12,2 3,17 12,25 12,90 13 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,27 12,8 2,99 12,61 13,28 8,7 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 8 0,20 12,4 2,99 12,14 12,78 10,9 Idared Martor 8R 0,27 10,8 1,23 12,61 10,60 4,5 Idared Tratat CaCl2 8R 0,55 13,4 1,06 11,24 13,28 7,3 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 8 0,54 11,8 0,88 10,87 11,84 6 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 8 0,55 11,4 1,41 10,07 11,45 8,1 Starkrimson Martor 8C 0,27 11,6 1,06 9,50 10,00 11,71 Starkrimson Tratat CaCl2 7C 0,13 10,4 1,23 11,09 11,68 17,5 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 8 0,20 11,6 1,41 11,30 11,90 13,9 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 8 0,13 12,8 1,23 10,56 11,12 12,5

Tabelul nr. 7.1.3 Date analitice luna decembirie 2004

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Golden delicious Martor 8R 0,24 13,8 2,12 13,12 13,82 14,2 Tratat CaCl2 8R 0,29 12,2 3,17 12,61 13,28 13,6 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,20 12,8 2,99 12,78 13,46 13,4 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 8 0,18 12,4 2,99 12,46 13,12 13,23 Idared Martor 8R 0,24 10,8 1,23 11,26 11,86 12,4 Idared Tratat CaCl2 9R 0,50 13,4 1,06 13,12 13,82 13,6 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 8 0,55 11,8 0,88 11,76 12,38 12,6 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 8 0,50 11,4 1,41 11,43 12,04 12,2 Starkrimson Martor 9C 0,24 11,6 1,06 11,99 12,63 11,8 Starkrimson Tratat CaCl2 8C 0,11 10,4 1,23 10,83 11,40 10,8 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,18 11,6 1,41 11,43 12,04 12,3 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 9 0,11 12,8 1,23 11,76 12,38 12,4

Tabelul nr. 7.1.4

Date analitice luna ianuarie 2005 Golden delicious Martor 8R 0,21 13,8 1,8 14,34 15,21 16,6 Tratat CaCl2 8R 0,26 12,2 2,8 14,89 15,68 15 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,20 12,8 2,4 15,67 16,50 14,8 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 8 0,16 12,4 2,3 15,01 15,80 14,2 Idared Martor 8R 0,21 10,8 0,9 12,44 13,12 14,8 Idared Tratat CaCl2 9R 0,45 13,4 1 14,89 15,60 13,6 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 8 0,43 11,8 0,8 13,16 13,86 12,8 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 8 0,45 11,4 1,2 12,73 13,40 12,8 Starkrimson Martor 9C 0,21 11,6 0,9 13,39 14,10 12,3

Starkrimson Tratat CaCl2 9C 0,09 10,4 1,1 11,53 12,14 11,2 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,16 11,6 1,2 12,73 13,40 13,8 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 9 0,09 12,8 1,21 13,16 13,86 14

Tabelul nr. 7.1.5 Date analitice luna februarie 2005

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilăg ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Golden delicious Martor 9R 0,19 15,4 1,54 15,24 16,57 19,09 Tratat CaCl2 9R 0,23 13,8 2,42 15,72 17,09 17,25 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,19 14 2,06 16,54 17,98 17,02 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 9 0,14 13,4 2,02 15,84 17,22 16,33 Idared Martor 9R 0,19 12,4 0,77 13,15 14,30 17,02 Idared Tratat CaCl2 9R 0,40 15,8 0,86 15,72 17,09 15,64 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,39 13,4 0,68 13,89 15,10 14,72 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 9 0,40 12,6 0,86 13,43 14,60 14,72 Starkrimson Martor 10C 0,19 13,4 0,77 14,13 15,36 14,14 Starkrimson Tratat CaCl2 9R 0,08 12,2 0,94 12,17 13,23 12,88 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 10 0,14 12,8 1,03 13,02 14,60 15,87 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 9 0,08 14,4 0,94 13,89 15,10 16,10

Tabelul nr. 7.1.6

Date analitice luna martie 2005 Golden delicious Martor 10R 0,17 16,2 1,38 16,61 18,06 20,04 Tratat CaCl2 9R 0,20 14,4 2,17 17,13 18,62 18,11 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 10 0,17 14,6 1,85 18,02 19,59 17,87 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 10 0,12 14 1,81 17,31 18,82 17,14 Idared 10R 0,17 13 0,69 14,33 15,58 17,87 Martor Idared Tratat CaCl2 9R 0,36 16,4 0,77 17,13 18,62 16,42 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 9 0,35 14 0,61 15,13 16,45 15,45

Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 9 0,36 13,2 0,77 13,90 15,11 15,45 Starkrimson Martor 10C 0,17 14 0,69 15,40 16,74 14,84 Starkrimson Tratat CaCl2 9R 0,07 12,8 0,84 13,26 14,42 13,52 Trat CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 10 0,12 13,4 0,92 14,63 15,91 16,66 Tratat CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 10 0,07 15,2 0,84 15,13 16,45 16,90

Tabelul nr. 7.1.7 Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr date medii, octombrie 2004

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2 Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Golden delicious Martor 40 42 8 4,2 1,6 0,42 Tratat CaCl2 33 37 6,6 3,7 1,48 0,33 Idared Martor 35 42 7 4,2 1,4 0,42 Tratat CaCl2 32 33 6,4 3,3 1,28 0,33 Starkrimson Martor 28 29 5,6 2,9 1,12 0,29 Tratat CaCl2 22 24 4,4 2,4 0,88 0,24

Tabelul nr. 7.1.8

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr date medii, noiembrie 2004 Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2 Soiul/Tratament

5” 10” 5” 10” 5” 10” Golden delicious Martor 42 42 8,4 4,2 1,68 0,42 Tratat CaCl2 33 37 6,6 3,7 1,32 0,37 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 35 38 7 3,8 1,4 0,38 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 36 38 7,2 3,8 1,44 0,38 Idared Martor 38 42 7,6 4,2 1,52 0,42 Tratat CaCl2 32 33 6,4 3,3 1,28 0,33 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 34 37 6,8 3,7 1,36 0,37

Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 34 37 6,8 3,7 1,36 0,37 Starkrimson Martor 34 34 6,8 3,4 1,36 0,34 Tratat CaCl2 22 24 4,4 2,4 0,88 0,24 Tratat CaCl2+susp. ulei volatile cimbru 31 31 6,2 3,1 1,24 0,31 Tratat CaCl2+susp. ulei volatile busuioc 33 34 6,6 3,4 1,32 0,34

Tabelul nr. 7.1.9

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2 Soiul/Tratament

5” 10” 5” 10” 5” 10” (date medii, decembrie 2004)

Golden delicious Martor 46 48 9,2 4,8 1,84 0,48 Tratat CaCl2 43 44 8,6 4,4 1,72 0,44 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 39 40 7,8 4,0 1,56 0,40 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 44 47 8,8 4,7 1,76 0,47 Idared Martor 39 42 7,8 4,2 1,56 0,42 Tratat CaCl2 39 40 7,8 4,0 1,56 0,40 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 36 38 7,2 3,8 1,44 0,38 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 37 39 7,4 3,9 1,48 0,39 Starkrimson Martor 38 39 7,8 3,9 1,52 0,39 Tratat CaCl2 35 36 7.0 3,6 1,40 0,36 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 33 35 6,6 3,5 1,32 0,35 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 33 34 6,6 3,4 1,32 0,34

(date medii, ianuarie 2005) Golden delicious Martor 48 50 9,8 5,0 1,92 0,50 Tratat CaCl2 44 46 8,8 4,6 1,76 0,46 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 41 43 8,2 4,3 1,64 0,43 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 46 48 9,4 4,8 1,84 0,48 Idared Martor 41 43 8,2 4,3 1,64 0,43

Tratat CaCl2 40 42 8,0 4,2 1,60 0,42 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 38 39 7,6 3,9 1,52 0,39 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 37 40 7,4 4,0 1,48 0,40 Starkrimson Martor 39 40 7,8 4,0 1,56 0,40 Tratat CaCl2 37 38 7,4 3,8 1,48 0,38 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 34 36 6,8 3,6 1,36 0,36 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 35 37 7,0 3,7 1,40 0,37

Tabelul nr. 7.1.10

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2 Soiul/Tratament

5” 10” 5” 10” 5” 10” Golden delicious (date medii, februarie 2005) Martor 51 53 11,2 5,3 2,04 0,53 Tratat CaCl2 45 48 9,0 4,8 1,8 0,48 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 46 49 9,2 4,9 1,84 0,49 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 47 51 9,4 5,1 1,88 0,51 Idared Martor 46 48 9,6 4,8 1,84 0,48 Tratat CaCl2 43 45 8,6 4,5 1,72 0,45 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 40 43 8,0 4,3 1,60 0,43 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 41 43 8,2 4,3 1,64 0,43 Starkrimson Martor 44 47 8,8 4,7 1,76 0,47 Tratat CaCl2 40 42 8,0 4,2 1,60 0,42 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 38 40 7,6 4,0 1,52 0,40 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 39 43 7,8 4,3 1,56 0,43

(date medii, martie 2005) Golden delicious Martor 56 59 11,2 5,9 2,24 0,59 Tratat CaCl2 49 54 9,8 5,4 1,96 0,54 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 49 55 9,8 5,5 1,96 0,55 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 50 55 10 5,5 2 0,55 Idared

Martor 51 55 10,2 5,5 1,04 0,55 Tratat CaCl2 47 50 9,4 5,0 1,88 0,50 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 46 48 9,3 4,8 1,84 0,48 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 47 49 9,2 4,9 1,88 0,49 Starkrimson Martor 49 50 9,8 5,0 1,96 0,50 Tratat CaCl2 46 48 9,3 4,8 1,84 0,48 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. cimbru 42 46 8,4 4,6 1,68 0,46 Tratat CaCl2+susp. ulei volat. busuioc 44 47 8,8 4,7 1,76 0,47

DATE PRIVIND EVALUAREA ATACULUI DE AGENŢI PATOGENI

Tabelul nr. 7.1.11

Agenţii patogeni întâlniţi pe mere, soiul Golden Delicious (octombrie) Golden Delicious, varianta tratată cu CaCl2

Golden Delicious, varianta martor Agentul patogen F

(%) I (%)

G (%)

F (%)

I (%)

G (%)

Venturia inaequalis 10 2,66 0,26 16,66 2,4 0,4 Podosphaera leuchotricha 100 7,73 7,73 100 8,8 8,8 Botytis cinerea 3,3 2 0,066 3,3 2 0,066

F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare Tabelul nr. 7.1.12

Agenţii patogeni întâlniţi pe mere, soiul Idared (octombrie)

Idared, varianta tratată cu CaCl2

Idared, varianta martor Agentul patogen F

(%) I (%)

G (%)

F (%)

I (%)

G (%)

Venturia inaequalis 43,33 2,61 1,13 30 2,77 0,83 Podosphaera leuchotricha 90 5,40 4,86 80 4,25 3,4 Botytis cinerea 26,66 3,25 0,866 23,3 3,71 0,866 F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare

Tabelul nr. 7.1.14

Agenţii patogeni întâlniţi pe mere, soiul Starkrimson (octombrie) Starkrimson, varianta tratată cu CaCl2

Starkrimson, varianta martor Agentul patogen F

(%) I (%)

G (%)

F (%)

I (%)

G (%)

Venturia inaequalis 30 4,88 1,46 13,33 3,5 0,46 Podosphaera leuchotricha 93,33 3,60 3,36 83,33 9,36 7,8 Botytis cinerea 36,66 3,72 1,36 30 2,44 0,73 Alternaria tenuis 3,33 2 0,066 13 2,5 0,33 F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare

Tabelul nr. 7.1.15

Rezultate obţinute luna decembrie 2004 Venturia inaequalis Botytis cinerea Podosphaera leuchotricha Alternaria tenuis Soiul/Agentul patogen F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G%

Golden delicious Martor 76 3,10 2,36 32 3,37 1,08 100 4,64 4,64 28 2,42 0,68 Tratat CaCl2 56 5,5 3,08 48 10,41 5 60 4 2,4 16 3,6 0,56 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 48 3,58 1,72 16 1,5 0,24 68 3,05 2,08 16 1,5 0,24 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 48 2,5 1,2 12 2,66 0,32 40 3,8 1,52 32 4,25 1,36 Idared Martor 28 5 0,4 66 2,5 0,4 52 4,38 2,28 16 3 0,48 Tratat CaCl2 28 5,57 1,56 56 3,71 2,08 84 1,71 1,44 40 4,2 1,68 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 16 4 0,64 56 3,28 1,84 88 4,72 2,16 28 2,14 0,6 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 20 3,4 0,68 52 2,69 1,4 88 1,90 1,68 48 2,16 1,04 Starkrimson Martor 12 6,33 0,76 60 3,8 2,28 48 2,33 1,12 24 2,5 0,6 Tratat CaCl2 20 3,8 0,76 36 5 1,8 46 2,63 2 20 4,5 0,36 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 16 7 1,12 48 3,33 1,6 48 2,66 1,28 36 1,44 0,52 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 24 5,66 1,36 40 8,4 3,36 76 4,57 3,48 40 2,7 1,08

Rhizopus stolonifer Sphaeropsis malorum Penicillium expansum Glomerela cingulata Soiul/Agentul patogen F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G%

Golden delicious Martor 4 20 0,8 52 7,61 3,96 8 7 0,6 4 2 0,08 Tratat CaCl2 8 5 0,4 - - - 8 3 0,24 8 5 0,4 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 16 4,25 0,68 - - - 12 4,66 0,56 - - - Trat. CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 24 5,5 1,32 - - - - - - 8 9,5 0,76 Idared Martor 8 3 0,24 24 6 1,44 8 5,5 0,44 20 5,8 1,16 Tratat CaCl2 - - - - - - 24 2,66 0,64 4 1 0,04 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 4 5 0,2 - - - 8 1 0,08 4 2 0,08 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. busuioc - - - - - - - - - 8 0,5 0,04 Starkrimson Martor - - - 12 4,66 0,56 8 3 0,24 12 2 0,24 Tratat CaCl2 8 5 0,4 - - - 4 5 0,2 4 2 0,08

Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 28 13 3,64 - - - - - - - - - Trat. CaCl2+susp. ulei vol. busuioc - - - - - - 12 4 0,48 8 5 0,4

Tabelul nr. 7.1.16 Rezultate obţinute luna ianuarie 2005

Venturia inaequalis Botytis cinerea Podosphaera leuchotricha Alternaria tenuis Soiul/Agentul patogen F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G%

Golden delicious Martor 80 2,4 1,92 32 36 1,16 68 3,23 2,2 48 7,41 3,56 Tratat CaCl2 12 5 0,2 48 3,5 1,68 60 4,35 3,2 48 3,58 1,72 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 52 3,69 1,92 40 2,6 1,04 60 3,13 1,88 28 1,42 0,4 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 48 4 1,92 24 6,16 1,48 76 3,42 2,6 28 2,14 0,6 Idared Martor 36 6,44 2,32 76 11,21 8,52 64 14,3 9,16 52 4,46 2,32 Tratat CaCl2 8 4 0,32 54 6,02 4,20 64 5,23 4,4 72 2,72 1,96 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 20 3,2 0,64 56 6,23 4,24 68 3,88 2,64 60 4,86 2,92 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 24 2,83 0,68 60 5 3 60 3 1,8 52 2,23 1,16 Starkrimson Martor 12 2,66 0,32 64 4,06 2,6 72 3,72 2,68 64 3,93 2,52 Tratat CaCl2 4 2 0,08 20 2 0,08 84 3,95 3,32 56 3,5 1,96 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 4 3 0,12 20 4,2 0,84 52 4,92 2,56 52 2,38 1,24 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 4 2 0,08 32 1,62 0,52 68 1,58 1,76 28 2,14 0,6

Rhizopus stolonifer Sphaeropsis malorum Penicillium expansum Glomerela cingulata Soiul/Agentul patogen F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G%

Golden delicious Martor 6 8 1,2 32 6,8 4,56 12 5,6 1,06 8 5 0,4 Tratat CaCl2 6 2,64 1,14 12 1,86 0,08 10 2,66 1,44 8 3,64 1,26 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 18 3,72 2,18 - - - 12 3,28 2,42 8 4,6 2,4 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 22 3,82 1,86 - - - - - - 8 4,42 0,48 Idared Martor - - - 28 8 0,8 12 4,56 2,42 22 4,6 1,66 Tratat CaCl2 - - - 16 3 1,4 22 1,84 1,12 6 2 0,08 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 6 2 0,08 - - - 8 2,42 1,18 6 2 0,08 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 4 3 0,08 - - - 6 1,64 1,2 10 2,6 1,24 Starkrimson Martor - - - 18 6,64 2,14 14 5 1,42 16 4 2,44

Tratat CaCl2 8 3,36 2,14 - - - 4 3,12 2,68 6 2,24 1,02 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 10 4 2,24 - - - 8 2,42 1,18 - - - Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc - - - - - - 12 4,48 1,26 4 3 0,4

Tabelul nr. 7.1.17 Rezultate obţinute luna martie 2005

Venturia inaequalis Botytis cinerea Podosphaera leuchotricha Alternaria tenuis Soiul/Agentul patogen F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G%

Golden delicious Martor 84 5,2 2,46 38 2,82 1,18 44 2,26 1,24 26 2,48 0,8 Tratat CaCl2 78 4,8 2,92 14 2,48 1,84 42 2,64 1,24 24 3,6 1,12 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 78 4,46 3,52 18 1,88 0,4 40 2,2 1,18 18 3 1,18 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 32 2,18 1,86 18 2,56 0,8 42 2,18 1,08 24 3,5 1,12 Idared Martor 64 3,36 2,6 54 5,08 3,68 44 2,72 1,36 54 2,86 1,64 Tratat CaCl2 36 2,58 1,16 24 2,42 1,18 62 4,46 3,88 28 2,18 1,44 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 54 2,46 1,48 66 4,52 3,22 52 4,18 2,64 22 2,84 1,12 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 54 3,40 2,84 68 4,24 3,64 66 3,18 2,62 42 2,88 1,26 Starkrimson Martor 58 2,26 1,12 28 1,58 1,22 38 1,64 1,42 38 2,74 1,66 Tratat CaCl2 54 2,64 1,06 24 1,68 1,42 52 2,86 1,44 46 2,58 1,34 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 56 2,74 1,62 56 2,48 1,42 50 3,26 2,26 42 3,36 2,62 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 48 3,51 2,18 32 2.24 1,44 20 2,46 1,24 42 2,48 1,16

Rhizopus stolonifer Sphaeropsis malorum Penicillium expansum Glomerela cingulata Soiul/Agentul patogen F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G%

Golden delicious Martor 10 3,28 1,12 22 2,42 1,48 8 1,56 1,02 4 2,14 1,08 Tratat CaCl2 6 4,48 3,64 6 2,26 1,98 6 2,46 1,18 - - - Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 24 2,56 1,16 - - - 10 1,86 1,08 18 2,54 2,14 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 6 2,14 1,22 - - - - - - 18 2,48 1,26 Idared Martor 64 3,46 2,26 12 2,80 1,22 10 2,68 1,34 Tratat CaCl2 14 2,68 1,28 18 2,62 1,10 6 2,48 1,14 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 26 2,48 1,68 8 2,66 1,58 4 1,24 0,08 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 28 2,68 1,48 8 2,64 2,04 8 3,84 2,62

Starkrimson Martor 24 3,06 2,18 10 2,44 1,82 - - - Tratat CaCl2 10 2,58 1,12 6 3,22 2,68 Trat. CaCl2+susp. ulei vol. cimbru 22 2,64 1,24 6 3,42 2,44 Trat.CaCl2+susp. ulei vol. busuioc 18 2,78 1,48 12 2,46 1,46 2 1,4 0,08

Concluziile anului I de studiu

Analizele fizico-chimice şi determinările fiziologice din primul an de cercetări constituie baza unor comparaţii cu determinările din anii de experimentare care vor urma, în sensul confirmării sau infirmării unor ipoteze.

În acest an iniţial, în lipsa unei referinţe anterioare, putem constata totuşi unele detalii semnificative.

Nota probei cu iod reflectă faptul că fructele au fost recoltate la un grad de hidrolizare destul de avansat a amidonului, mai ales în cazul soiurilor Golden delicious şi Idared. Pe tot parcursul perioadei de depozitare se constată o hidrolizare mai accentuată în cazul tratamentului cu suspensie de ulei volatil de cimbru pe soiul Golden delicious.

Valori ridicate ale acidităţii tirtabile pe intreaga perioadă de depozitare au fost înregistrate la soiurile Golden delicious şi Idared tratate cu CaCl2. Tot la aceste soiuri şi celelalte tratamente au menţinut aciditatea ridicată, faţă de proba martor. Soiul Starkrimson prezintă o aciditate mai mare la proba martor, urmată de o aciditate mai scăzută la varianta tratată cu ulei volatil de cimbru.

Substanţa uscată solubilă prezintă valori mai mici la variantele tratate de Golden delicious, faţă de martor, pe toată perioada de depozitare. La Idared se înregistrează o creştere a SUS la variantele tratate, comparativ cu proba martor. Starkrimson prezintă valori ridicate la variantele tratate cu uleiuri volatile. În ceea ce priveşte acidul ascorbic, acesta prezintă valori mai ridicate la varianta Golden tratată cu CaCl2. Toate tratamentele efectuate pe Starkrimson au acţionat pozitiv, în sensul menţinerii unei valori mai ridicate a acidului ascorbic în fructe. Rezultate bune a dat şi tratamentul cu ulei volatil de busuioc la soiul Idared.

În prima parte a depozitării fructelor, tratamentele aplicate la Golden delicious au fost corelate cu scăderea conţinutului glucidelor totale. Din luna ianuarie, însă, se constată o mărire a valorii acestora. Soiul Starkrimson a reacţionat invers: dacă la începutul depozitării glucidele totale aveau o valoare mai mare decât proba martor, din luna decembrie au înregistrat valori mai mici. Soiul Idared, la toate variantele tratate a prezentat valori mai mari decât proba martor pe toată durata perioadei de depozitare.

În ceea ce priveşte activitatea catalazei, se observă că în a doua parte a perioadei de păstrare variantele tratate prezintă o activitate mai redusă, excepţie făcând variantele tratate cu suspensie de ulei volail de busuioc pe Starkrimson. În ansamblu evoluţia parametrilor analizaţi este normală, prezentând câteva deosebiri la variantele tratate, în sensul posibilităţii de prelungire a depozitării în cazul fructelor la care s-au efectuat tratamente.

Fermitatea structo-texturală, determinată cu penetrometrul Stanhope-Setamatic în unităţi penetrometrice s-a diminuat din octombrie 2004 până în martie 2005 la toat variantele, ceea ce ne oferă posibilitatea să afirmăm că fructele şi-au continuat maturarea într-un ritm foarte lent. De asemenea, atât viteza cât şi acceleraţia de penetrare au crescut în mod conatant confirmând cele afirmate mai sus.

Datele medii indică tendinţa generală de fermitate mai ridicată la fructele tratate.

Atât fermitatea structo-texturală exprimată în unităţi penetrometrice cât şi viteza de penetrare (mm/sec), respectiv acceleraţia de penetrare (mm/sec2) prezintă valori semnificativ mai mari la variantele netratate (având pulpa mai

moale, acul penetrometrului a pătruns mai adânc), în comparaţie cu variantele tratate.

Toate cele trei soiuri, Golden delicious, Idared şi Starkrimson, au manifestat în egală măsură această tendinţă. De remarcat este faptul că în a doua parte a perioadei de păstrare (începând cu luna decembrie), variantele tratate şi cu suspensii de uleiuri volatile prezintă o fermitate mai bună decât cele tratate doar cu CaCl2. Împotriva Venturiei inaequalis toate tratamentele au avut un efect pozitiv, excepţie făcând soiul Starkrimson (determinări în luna decembrie). La începutul depozitării, tratamentele la soiul Golden delicious împotriva atacului de Botytis cinerea nu au avut mare succes. Începând însă din luna februarie s-au înregistrat scăderi semnificative a frecvenţei atacului acestui agent patogen pe fructele de Golden delicoius. Aproximativ acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul soiurilor Idared şi Starkrimson, cu deosebirea că în februarie şi în martie tratamentele cu CaCl2 au avut un efect mai bun decât cele cu suspensii de uleiuri volatile.

În privinţa tratamentelor cu uleiuri volatile împotriva atacului de Podosphaera leuchotricha, acestea au început să fie evidente pe soiul Golden delicious începând din luna decembrie. Suspensiile de ulei volatil de busuioc pe soiul Starkrimson au avut un efect benefic în ultimele luni de depozitare.

Şi împotriva atacului de Alternaria tenuis toate tratamentele aplicate pe Golden delicious au început să dea rezultate începând cu luna decembrie. Soiul Idared a reacţionat foarte bine la tratamentele cu CaCl2 şi cu suspensii de ulei volatil de busuioc mai ales din luna februarie, iar soiul Starkrimson a avut o reacţie pozitivă împotriva atacului Alternariei în prima parte a perioadei de depozitare.

Împotriva agentului patogen Rhizopus stolonifer efecte pozitive au fost înregistrate mai mult în prima jumătate a perioadei de păstrare la tratamentele cu suspensii de uleiuri volatile în cazul soiurilor Idared şi Starkrimson. În schimb, pentru Sphaeropsis malorum efecte benefice au avut toate tratamentele aplicate pe toate cele trei soiuri.

Şi împotriva atacului de Penicillium expansum efectele tratamentelor au fost benefice, mai ales cele cu suspensii cu uleiuri volatile. Toate soiurile au reacţionat foarte bine la tratamentele cu suspensii cu uleiuri volatile împotriva atacului de Glomerela cingulata. Rezultate bune s-au înregistrat şi la tratamentele cu CaCl2 la soiurile Idared şi Starkrimson.

2. Anul II de cercetare

Studiu se axeză pe urmărirea evoluţiei în timpul păstrării a două soiuri de fructe de măr, Idared şi Starkrimson, provenite de la Ferma pomicolă nr 7 din cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Iaşi. Suplimentar, la fructele luate în studiu, am aplicat 3 tratamente cu clorură de calciu în concentraţie de 1%, în perioada 29 septembrie- 5 octombrie, tratamentele efectuându-se la intervale de o săptămână.

La data de 12 octombrie am recoltat manual fructele de măr din experienţa organizată. Recoltarea s-a efectuat corespunzător STAS, fructele cu peduncul, evitând smulgerea şi ferindu-le de lovituri sau leziuni. Ambalarea s-a făcut în lăzi paletă (box paleţi) care au fost transportate la depozitul de păstrare frigorifică Sârca – judeţul Iaşi.

Aici, în data de 13 octombrie, la fiecare soi am organizat 4 variante de tratament, după cum urmează:

Varianta 1: fructe tratate cu clorură de calciu (varianta din livadă nemodificată).

Varianta 2: fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu suspensie uleiuri volatile obţinute din cimbru

Varianta 3: fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu suspensie uleiuri volatile obţinute din busuioc.

Varianta 4: (martor) fructe la care nu s-a intervenit cu tratamente postrecoltă.

Din luna noiembrie am luat în studiu încă o variantă, anume fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu soluţie apoasă de hrean, concentraţie 10%

Tratamentele s-au efectuat prin pulverizare fină la suprafaţa merelor, folosind suspensie de ulei volatil brut de cimbru sau de busuioc, respectiv soluţie de hrean dispersate cu o pompă specială, de fabricaţie spaniolă.

Suspensiile ce conţin aproximativ 60% uleiuri volatile au fost proaspăt extrase din cimbru, respectiv busuioc, prin metoda distilării prin antrenare cu vapori de apă.

De menţionat faptul că soluţia a fost proaspăt preparată, folosindu-se apă distilată foarte rece, cunoscându-se faptul că la temperaturi scăzute componentele sulfuroase din hrean solubilizează mai repede.

Toate variantele au fost depozitate în celula frigorifică în care se asigură temperatura de 20C, umiditatea relativă se va menţine ridicată, de 90-95% iar circulaţia aerului va permite o viteză de cel puţin 0,25 m/s, la un coeficient de recirculare de 30 recirculări/oră.

Prin măsurători fizice şi analize chimice au fost efectuate următoarele aprecieri sau determinări ale caracteristicilor fructelor:

Aprecierea şi evaluarea procesului de maturare la fructele de măr prin proba cu iod. Aprecierea procesului de maturare s-a realizat prin intermediul amidonului care reprezintă cea mai importantă substanţă de rezervă a fructelor de măr. El se găseşte în cantitate maximă în perioada de prematuritate, înaintea coacerii. Merele au prezentat maturitatea optimă de recoltare în vederea păstrării. Aprecierea momentului optim de recoltare prin această metodă constituie o metodologie europeană.

Conţinutul în substanţa uscată solubilă exprimată în 0Bx Substanţa uscată solubilă a unui produs reprezintă concentraţia,

exprimată în procente de masă, a unei soluţii apoase de zaharoză, care are acelaşi indice de refracţie ca al produsului de analizat, în condiţiile determinării prin metoda refractometrică. Corespunzător valoarii indicelui de refracţie, determinat la 200 C, se stabileşte conţinutul de substanţe solubile, exprimat în grame substanţă uscată solubilă % (0Bx). Refractometrele de mână indică direct acest conţinut in 0Bx.

Determinarea aciditatăţii titrabile exprimată în g acid malic/100g produs se realizează prin neutralizarea acidităţii extractului apos cu o soluţie de NaOH de titru cunoscut în prezenţa unui indicator. Determinările actuale sunt potenţiometrice.

Determinarea conţinutul în acid ascorbic, exprimat în mg/100g produs proaspăt se realizează prin metoda titrării cu 2,6 diclorfenolindofenol (2,6 DI).

Determinarea glucidelor reducătoare prin metoda Schoorl. Este o metodă titrimetrică, iodometrică, cea mai accesibilă, recomandată şi reglementată de STAS 6182/18-81.

Intensitatea activităţii catalazei poate fi apreciată prin diferite metode: gazometrice, manometrice. Am folosit metoda gazometrică care se bazează pe folosirea unui aparat-gazometru de tip Lobek modificat, pentru măsurarea volumului de oxigen degajat prin descompunerea apei oxigenate dintr-un gram de produs în prezenţa catalazei endogene.

Fermitatea structo-texturală exprimată în unităţi penetrometrice (UP) Fermitatea structo-texturală oferă informaţii foarte exacte, cu

aplicabilitate practică imediată, asupra evoluţiei ţesuturilor din care sunt constituite diferitele produse horticole. Gradul de fermitate sau fermitatea structo-texturală, rezultă din interdependenţa dintre textură şi structură.

Aprecierea instrumentală este rapidă, uşoară, independentă de mediul ambiant, obiectivă şi reproductivă. Între inconveniente se menţionează unilateralitatea, faptul că determină în mod unilateral un singur aspect. Atât metodele senzoriale cât şi cele instrumentale au o durată specifică în funcţie de metodă, cer un anumit timp pentru obţinerea rezultatelor şi a unui preţ de cost specific (personal, aparatură). Cu atât mai mult, aceste aspecte pot apare şi atunci când ambele metode sunt îmbinate pentru o evaluare mai complexă. Cunoaşterea fermităţii fructelor este foarte importantă, ea permiţându-ne să stabilim atât momentul sau modul de recoltare, ambalare şi transport, cât şi calitatea şi durata de păstrare a merelor. Penetrometrele de laborator folosesc mecanismul de acţionare, sistemele de citire fiind prevăzute şi cu dispozitive de înregistrare. Laboratorul dispune de un penetrometru performant tip Stanhope- SETA (Marea Britanie).

Penetrometrul măsoară rezistenţa pe care o opune pulpa fructului la pătrunderea piesei de penetraţie, o anumită durată de timp

Pentru evidenţierea microflorei patogene a fructelor de măr am făcut o examinare atentă a fructelor, utilizând o lupă de mână şi am notat datele necesare calculării frecvenţei atacului, intensitatea atacului precum şi a gradului de dăunare sau atac.

Frecvenţa atacului (F%) reprezintă valoarea relativă a numărului de fructe atacate raportat la numărul total de fructe analizate.

Intensitatea atacului (I%)reprezintă procentul în care este atacat un fruct şi se exprimă în procente faţă de numărul de fructe atacate.

Gradul de dăunare sau atac (G%) reprezintă atacul raportat la numărul total al plantelor analizate şi exprimă gradul de îmbolnăvire al fructelor

Analize chimice şi determinări fizice Tabelul 7.2.1.

OCTOMBRIE 2005

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 7C 0,96 10,2 5,28 6,91 7,16 7,2

Idared Tratat CaCl2 5C 0,89 10,2 3,52 6,72 6,96 4,4 Starkrimson Martor 8C 0,35 13,8 3,16 7,77 8,04 5,2 Starkrimson Tratat CaCl2

6C 0,35 11,4 2,11 11,09 11,43 1,8

Tabelul 7.2.2. NOIEMBRIE 2005

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 8R 0,75 10,2 1,15 10,08 10,1 4,8 Idared Tratat CaCl2 7R 0,70 10 11,1 11,3 5,2 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

8R 0,70 12,2 1,33 11,2 11,5 5

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

8R 0,63 11,8 1,15 10,8 11,2 9

Starkrimson Martor 7R 0,30 12 1,33 10,5 11,2 7,6 Starkrimson Tratat CaCl2

7R 0,32 10 1,15 10,1 10,4 8,9

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

7R 0,32 13,2 1,15 10,9 11,4 11

Starkrimson Tratat 7R 0,32 12,8 1,15 11,2 11,6 10,3

CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

Tabelul 7.2.3. DECEMBRIE 2005

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 8R 0,56 10,2 1,23 10,26 10,42 9,2 Idared Tratat CaCl2 8R 0,49 11,4 1,40 11,52 11,68 11,4 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

8R 0,49 11,2 1,76 11,26 11,54 11,3

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

8R 0,49 11,4 1,05 11,58 11,72 14,3

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

8 0,56 11,4 1,40 11,44 11,62 12,1

Starkrimson Martor 8R 0,14 12 0,88 12,43 12,62 11,2 Starkrimson Tratat CaCl2

7R 0,14 10,2 1,05 10,12 10,50 13,6

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

8R 0,17 12,2 0,88 12,62 12,84 16,4

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

7R 0,17 11,6 1,23 11,64 11,82 14,8

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

7 0,17 11,4 1,58 11,56 11,72 10,5

Tabelul 7.2.4. IANUARIE 2006

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 8 0,62 11,4 1,05 11,6 11,68 11,4 Idared Tratat CaCl2 8 0,55 10,6 1,05 10,62 10,72 14,2 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

8 0,48 10,8 1,23 10,86 11,54 14

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

9 0,48 12,4 0,88 12,58 12,72 16,8

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

8 0,55 11,4 0,53 11,44 11,62 15,3

Starkrimson Martor 8 0,2 10,8 0,35 11,22 11,42 14,2 Starkrimson Tratat CaCl2

7 0,2 12,4 0,7 12,42 12,50 16,8

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

8 0,14 11,8 0,35 12,22 12,4 18,7

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

8 0,14 11,2 0.7 11,44 11,72 16,7

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

8 0,2 13,2 0,52 13,56 13,72 12,8

Tabelul 7.2.5. FEBRUARIE 2006

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 9 0,62 10,8 0,88 11,2 11,6 11,6 Idared Tratat CaCl2 8 0,55 10,6 0,70 10,53 10,65 14,8 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

9 0,48 10,2 0,52 10,48 10,54 14,6

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

9 0,48 11,2 0,35 11,8 12,26 17,1

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

8 0,55 11,2 0,35 11,28 11,44 15,8

Starkrimson Martor 9 0,2 10,2 0,17 10,83 11,21 14,6 Starkrimson Tratat CaCl2

7 0,2 11,2 0,17 11,8 12,35 17,1

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

9 0,14 10,2 0,17 10,86 11,40 19,3

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

10 0,14 11,2 0,52 11,40 11,68 17,0

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

9 0,2 11,4 0,35 11,92 12,45 13,4

Tabelul 7.2.6. MARTIE 2006

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 10 0,54 10,2 0,65 10,6 10,8 12,4 Idared Tratat CaCl2 9 0,50 10 0,42 10,21 10,42 15,6 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

10 0,48 9,8 0,35 10 10,22 14,8

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

10 0,44 10,8 0,27 11,2 11,86 17,5

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

9 0,48 9,8 0,27 10,43 10,78 16,1

Starkrimson Martor 10 0,17 9,8 0,09 10,44 10,86 14,9 Starkrimson Tratat CaCl2

9 0,17 9,8 0,09 10,42 10,78 17,5

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

10 0,11 10,2 0,09 10,73 11,21 19,8

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

10 0,11 10,2 0,35 10,81 11,17 17,6

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

10 0,17 10,8 0,27 11,24 11,85 13,9

Tabelul 7.2.7. Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr octombrie 2005

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Idared Martor 32 34 6,4 3,4 1,28 0,34

Idared Tratat CaCl2

28 32 5,6 3,2 1,12 0,32

Starkrimson Martor 24 26 4,8 2,6 0,96 0,26

Starkrimson Tratat CaCl2

21 24 4,2 2,4 0,84 0,24

Tabelul 7.2.8.

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr, noiuembrie 2005 Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec

Idared Martor

32 34 6,4 3,4 1,28 0,34

Idared Tratat CaCl2

30 32 6 3,2 1,2 0,32

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

32 34 6,4 3,4 1,28 0,34

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

30 35 6 3,5 1,2 0,35

Starkrimson Martor

25 28 5 2,8 1 0,28

Starkrimson Tratat CaCl2

21 26 4,2 2,6 0,84 0,26

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

22 26 4,4 2,6 0,88 0,26

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

24 26 4,8 2,6 0,96 0,26

Tabelul 7.2.9.

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr decembrie 2005 Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec

Idared Martor

39 41 7,8 4,1 1,56 0,41

Idared Tratat CaCl2

36 38 7,2 3,8 1,44 0,38

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

38 38 7,6 3,8 1,52 0,38

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

36 40 7,2 4 1,44 0,4

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

36 36 7,2 3,6 1,44 0,36

Starkrimson Martor

36 40 7,2 4 1,44 0,4

Starkrimson Tratat CaCl2

26 28 5,2 2,8 1,04 0,28

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

27 28 5,4 2,8 1,08 0,28

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

24 28 4,8 2,8 0,96 0,28

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

28 30 5,6 3 1,12 0,3

Tabelul 7.2.10.

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr ianuarie 2006 Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec

Idared Martor

39 42 7,8 3,9 1,56 0,42

Idared Tratat CaCl2

35 41 7 4,1 1,4 0,41

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

37 41 7,4 4,1 1,48 0,41

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

36 38 7,2 3,8 1,44 0,38

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

36 39 7,2 3,9 1,44 0,39

Starkrimson Martor

36 41 7,2 4,1 1,44 0,41

Starkrimson Tratat CaCl2

31 33 6,2 3,3 1,24 0,33

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

34 36 6,8 3,6 1,36 0,36

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

31 33 6,2 3,3 1,24 0,33

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

29 32 5,8 3,2 1,16 0,32

Tabelul 7.2.11. Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr februarie 2006)

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec

Idared Martor

41 41 8,2 4,1 1,64 0,41

Idared Tratat CaCl2

36 40 7,2 4 1,44 0,4

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

38 43 7,6 4,3 1,52 0,43

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

39 43 7,8 4,3 1,56 0,43

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

39 43 7,8 4,3 1,56 0,43

Starkrimson Martor

36 42 7,2 4,2 1,44 0,42

Starkrimson Tratat CaCl2

33 36 6,6 3,6 1,32 0,36

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

33 38 6,6 3,8 1,32 0,38

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

33 36 6,6 3,6 1,32 0,36

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

33 38 6,6 3,8 1,32 0,38

Tabelul 7.2.12. Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr martie 2006

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec

Idared Martor

43 44 8,6 4,4 1,72 0,44

Idared Tratat CaCl2

38 39 7,6 3,9 1,52 0,39

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

39 41 7,8 4,1 1,56 0,41

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

41 43 8,2 4,3 1,64 0,43

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

40 45 8 4,5 1,6 0,45

Starkrimson Martor

37 39 7,4 3,9 1,48 0,39

Starkrimson Tratat CaCl2

34 36 6,8 3,6 1,36 0,36

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

35 39 7 3,9 1,4 0,39

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

35 39 7 3,9 1,4 0,39

Starkrimson Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil hrean

35 39 7 3,9 1,4 0,39

DATE PRIVIND EVALUAREA ATACULUI DE AGENŢI PATOGENI Tabelul 7.2.12.

Rezultate luna octombrie 2005 Idared martor Idared Ca Cl2 Agentul patogen F% I% G% F% I% G%

Podosphaera leucotricha 100 5,78 5,78 100 3,96 3,96 Gloeosporium fructigenum

4 2,5 0,1 - - -

Botrytis cinerea 40 1,22 0,49 56 0,82 0,46 Alternaria tenuis 32 0,87 0,28 24 0,62 0,15 Venturia inaequalis 44 2,2 0,97 100 2,19 2,19

Starkrimson martor Starkrimson Ca Cl2 Agentul patogen F% I% G% F% I% G%

Podosphaera leucotricha 92 1,08 1 76 1,05 0,80 Botrytis cinerea 24 0,83 0,2 32 0,75 0,24 Alternaria tenuis 84 1,04 0,88 80 0,71 0,57 Venturia inaequalis 72 0,91 0,66 72 0,90 0,65

F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare

Tabelul 7.2.13. Rezultate luna noiembrie 2005

Idared martor Idared Ca Cl2 Idared CaCl2+ susp.

ulei vol. cimbru Idared CaCl2+ susp. ulei vol. busuioc

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Botrytis cinerea 60 3,8 2,28 68 2,47 1,68 64 4 2,56 52 3,53 1,84 Podosphaera leucotricha 100 6,88 6,88 88 4,09 3,6 88 5,59 4,92 100 7,4 7,4 Alternaria tenuis 40 2,6 1,04 28 2 0,56 28 3 0,84 20 2,8 0,56 Venturia inaequalis 40 3,5 1,4 68 5,58 2,37 92 6,17 5,68 76 6,63 5,04 Rizophus stolonifer 4 8 3,2 - - - - - - - - -

Starkrimson martor Starkrimson Ca Cl2 Starkrimson Ca Cl2+ susp. ulei vol. cimbru

Starkrimson Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Botrytis cinerea 44 4,36 1,92 56 2,14 1,2 68 3,88 2,64 40 5,4 2,16 Podosphaera leucotricha 96 4,25 4,08 84 2,09 1,76 80 3,05 2,44 100 3,4 3,4 Alternaria tenuis 28 4,57 1,28 12 2,66 0,32 12 2,33 0,28 40 2,7 1,08 Venturia inaequalis 72 5,22 3,76 72 4,66 3,36 60 3,33 2 16 3 0,48 F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare

Tabelul 7.2.14. Rezultate luna decembrie 2005

Idared martor Idared Ca Cl2 Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. cimbru

Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Idared Ca Cl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 48 4,33 2,08 40 12 4,8 40 3,9 1,5 56 6 3,48 52 3,46 1,8 Podosphaera leucotricha

84 6,28 5,28 100 6,88 6,8 88 6,23 5,4 100 4,84 4,84 96 8,12 7,8

Botrytis cinerea 52 4,15 2,16 84 4,71 3,9 60 4,33 2,6 60 4,06 2,44 68 3,53 2,4 Alternaria tenuis 40 4,73 2,08 36 4,44 1,6 24 3,66 0,8 32 3,12 1 40 3,4 1,3 Gloeosporium fructigenum

32 4,1 1,32 - - - - - - - - - - - -

Penicillium expansum

12 11 1,32 - - - - - - - - -

Starkrimson martor Starkrimson Ca Cl2 Starkrimson Ca Cl2+ susp. ulei vol. cimbru

Starkrimson Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Starkrimson CaCl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 72 9,28 6,68 42 7,75 3,72 40 4,3 1,75 28 4 1,12 20 3 0,6 Podosphaera leucotricha

80 3,7 2,96 88 5 4,4 72 4,11 2,96 72 2,94 2,12 84 4,43 3,72

Botrytis cinerea 96 4,46 4,28 84 4,71 3,96 68 3,18 4,2 68 3,29 2,24 72 4,38 3,16 Alternaria tenuis 36 2,19 0,76 42 3,33 1,6 52 3,38 1,76 36 4,88 ,71 52 5,23 2,72 Penicillium expansum

4 4 0,16 - - - - - - - - - - - -

F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare Tabelul 7.2.15.

Rezultate luna ianuarie 2006 Idared martor Idared Ca Cl2 Idared Ca Cl2+ susp.

ulei vol. cimbru Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Idared Ca Cl2+ sol. hrean Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 72 3,6 2,6 92 10,08 9,28 76 8,31 6,32 88 7,31 6,44 92 7,34 6,76 Podosphaera leucotricha

100 8,16 8,16 100 8,48 8,48 88 7,18 6,32 100 11,04 11,04 92 8,21 7,56

Botrytis cinerea 60 4,06 2,44 44 3,09 1,36 76 3,26 2,48 76 1,89 1,44 76 3,15 2,4 Alternaria tenuis 52 3,92 2,04 40 3,2 1,28 40 2,9 1,16 56 3,07 1,72 48 3 1,44 Monilinia fructigena

12 11,33 1,36 - - - 4 20 0,8 - - - - - -

Gloeosporium fructigenum

4 4,66 0,56 20 3,2 0,64 - - - - - - - - -

Penicillium expansum

12 6 0,24 4 2 0,08 - - - - - - - - -

Starkrimson martor Starkrimson Ca Cl2 Starkrimson Ca Cl2+

susp. ulei vol. cimbru Starkrimson Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Starkrimson Ca Cl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 92 8,52 7,84 80 8,35 6,61 72 7,5 5,40 96 4,62 4,44 76 6,36 4,84 Podosphaera leucotricha

100 9,28 9,28 92 5,86 5,40 84 5,28 4,44 92 5,08 4,68 84 4,95 4,16

Botrytis cinerea 76 4,21 3,20 60 2,66 1,60 52 3,30 1,72 56 2,41 1,16 70 3,26 2,48

Alternaria tenuis 60 3,13 1,88 68 2,76 1,88 56 4,28 2,40 48 2,41 1,16 76 3,26 2,48 Monilinia fructigena

8 7 0,56 12 31,33 3,76 8 21,85 6,12 8 3,25 2,6 8 5 0,4

Penicillium expansum

4 25 1 - - - - - - - - - 12 3,33 0,4

F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare Tabelul 7.2.16.

Rezultate luna februarie 2006 Idared martor Idared Ca Cl2 Idared Ca Cl2+ susp.

ulei vol. cimbru Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Idared Ca Cl2+sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 84 4,42 3,72 96 11,25 10,8 92 13,52 12,44 80 6,85 5,48 92 6,82 6,28 Podosphaera leucotricha

92 7 6,44 96 8,79 8,44 100 10,96 10,96 96 6,91 7,04 100 6,96 6,96

Botrytis cinerea 64 4,18 2,67 76 3,84 2,92 92 5,08 4,68 80 3,05 2,44 72 3,11 2,24 Alternaria tenuis 42 16,6 5,6 52 4,38 2,28 40 6,3 2,52 52 4,53 2,36 36 2,77 1 Monilinia fructigena

8 2 0,16 8 11,5 0,92 8 10,5 0,84 8 4 0,32 4 8 0,32

Gloeosporium fructigenum

24 4,16 1 - - - - - - 16 4 0,64 - - -

Penicillium expansum

40 6,6 2,16 8 11,5 0,92 8 10,5 0,84 8 4 0,32 4 8 0,32

Starkrimson martor Starkrimson Ca Cl2 Starkrimson Ca Cl2+ susp. ulei vol. cimbru

Starkrimson Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Starkrimson Ca Cl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 84 7,90 6,64 68 8,35 5,68 68 7,23 4,92 76 6 4,56 76 5,57 4,24 Podosphaera leucotricha

100 7,28 6,64 96 6,25 6 96 4,5 4,32 100 5,68 5,68 96 5,83 5,6

Botrytis cinerea 80 3,9 3,12 60 4,72 2,86 68 2,88 1,96 72 3,77 2,72 80 3,8 3,08 Alternaria tenuis 64 5,18 3,32 88 4,09 3,6 80 4,85 3,88 36 4,11 1,48 64 4,87 3,12 Monilinia fructigena

8 3 0,24 6 15 1,71 12 3,33 0,4 12 2,33 0,28 - - -

Gloeosporium fructigenum

8 4 0,32 6 3 1,08 6 3,25 0,52 36 4 1,44 4 1 0,04

Penicillium expansum

4 4 0,16 - - - - - - - - - 4 2 0,08

F- frecvenţa; I- intensitatea atacului ; G- gradul de dăunare

Tabelul 7.2.17. Rezultate luna martie 2006

Idared martor Idared Ca Cl2 Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. cimbru

Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Idared Ca Cl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 84 5,85 4,92 96 9,04 8,68 92 10 9,2 96 6,92 6,64 96 10,63 10,20 Podosphaera leucotricha

100 12,32 12,32 100 17,2 17,2 100 8,48 8,48 100 14,16 14,16 100 14,24 14,24

Botrytis cinerea 68 5,29 3,6 80 4,3 3,44 18 1,74 1,88 56 3,71 2,08 80 3,25 2,6 Alternaria tenuis 68 2,82 1,92 60 4,47 2,68 56 3,14 1,76 68 3,59 2,44 76 4,71 3,32 Gloeosporium fructigenum

24 6,83 1,64 12 5 0,60 8 1,5 0,12 12 3,67 0,44 8 25,01 0,20

Penicillium expansum

4 1,5 0,6 4 5 0,20 2 5 0,60 - - - 8 6 0,48

Rhizophus stolonifer

- - - - - - - - - - - - 4 2,01 1

Starkrimson martor Starkrimson Ca Cl2 Starkrimson CaCl2+ susp. ulei vol. cimbru

Starkrimson CaCl2+ susp. ulei vol. busuioc

Starkrimson Ca Cl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 76 5,84 4,44 100 8,48 8,48 96 5,04 4,48 76 5,12 3,96 74 3,29 4,44 Podosphaera leucotricha

100 7,40 7,40 100 7,48 7,48 100 6,52 6,52 92 6,17 5,68 100 6,6 6,6

Botrytis cinerea 76 4,37 3,32 80 4,45 3,56 56 4,43 2,48 52 3,23 1,68 84 4,29 3,6 Alternaria tenuis 92 4,30 3,96 76 5,42 4,12 64 4,56 2,96 68 2,82 1,92 68 3,76 2,56 Gloeosporium fructigenum

12 7,33 0,88 12 4 0,48 8 2,5 0,2 4 10 0,4 4 3 0,12

Penicillium expansum

8 3 0,24 4 6 0,48 - - - - - - 4 6 0,24

Rhizophus stolonifer

16 15,75 2,52 - - - - - - 4 1,6 0,4 - - -

F- frecvenţa; I- intensitatea atacului; G- gradul de dăunare

Concluzii Materialul biologic folosit (fructele de mar) au fost recoltate in anul 2005, la un grad de hidrolizare

a amidonului optim pentru depozitare. Aciditatea titrabila si continutul in acid ascorbic au inregistrat o diminuare treptata,dar

caracteristica in functie de soi. Variantele de martor au avut o evidenta de partajare fata de variantele tratate la soiurile Idared si

Starkrimson. Se observă tratamentul cu CaCl2 aplicat pe mere a avut un efect benefic asupra fermităţii

fructelor în perioada de păstrare frigorifică, situaţie constatată la ambele soiuri. Dintre cele 3 variante de tratament suplimentar (cu suspensii de uleiuri volatile de cimbru,

busuioc şi soluţie de hrean), se evidenţiază tratamentul cu suspensie de ulei volatil de busuioc, care a păstrat o fermitate mai ridicată a fructelor, chiar până spre sfârşitul perioadei de păstrare frigorifică.

Totuşi variantele tratate doar cu soluţie de clorură de calciu şi-au menţinut o fermitate mai ridicată faţă de toate celelalte variante luate în studiu.

Încă din luna octombrie 2005 se constată o frecvenţă a atacului de Podosphaera leucotricha foarte ridicată, la ambele soiuri, frecvenţă menţinută aproape constant pe parcursul întregii perioade de depozitare.

Se observă o sensibilitate la atacul agentului patogen Venturia inaequalis pe toate variantele tratate a soiului Idared. În schimb tratamentele aplicate pe soiul Starkrimson s-au comportat favorabil faţă de atacul acestui agent patogen, obţinându-se în unele cazuri o reducere a frecvenţei de atac de până la 60%.

Atacul agentului patogen Botrytis cinerea a fost mult diminuat pe parcursul păstrării frigorifice la soiul Starkrimson, mai ales în a doua jumătate a perioadei de depozitare, datorită tratamentului cu suspensii de uleiuri volatile.

Tratamentele cu soluţie apoasă de hrean au redus frecvenţa atacului de Alternaria tenuis la soiul Idared precum şi frecvenţa atacului de Venturia inaequalis pe soiul Starkrimson.

Se observă că tratamentele cu suspensii de uleiuri volatile au avut un efect de întârziere a apariţiei unor agenţi patogeni pe fructele depozitate, cel puţin cu 2 luni, mai mult, la variantele soiul Starkrimson nu a fost semnalat atac de Penicillium expansum pe toată durata depozitării.

În ansamblu se observă că variantele tratate prezintă o rezistenţă mai mare la atacul agenţilor patogeni decât probele martor, nu în ceea ce priveşte frecvenţa atacului ci intensitatea şi gradul de dăunare al acestora.

3. Anul III de studiu

Materialul de studiu în anul III de cercetare constă în variante specifice, aparţinând soiului de de măr Idared provenit de la Ferma pomicolă nr 7 din cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Iaşi, urmărite în timpul păstrării. De semnalat faptul că, datorită retrocedării terenurilor la diferiţi proprietari de drept, Ferma pomicolă nr. 7 a pierdut aproximativ 27 ha, suprafaţă cultivată şi cu celelalte două soiuri pe care le-am luat în studiu până acum, respectiv Golden delicious şi Starkrimson. Acest lucru face ca să îmi continui cercetările doar cu un singur soi (Idared). La fructele luate în studiu, am aplicat înainte de recoltare 2 tratamente cu clorură de calciu în concentraţie de 1%, (în perioada 22 - 29 septembrie), tratamentele efectuându-se la intervale de o săptămână.

Tratamentele efectuate în livadă la măr 2006

Nr. tratament/perioada Soluţia UM Concentraţia % Doza/ha

Oleodiazol l 1,5 22 Oxicupron kg 0,5 7,5

T1/ 10-12.04.2006

Sulf CTK kg 0,3 6 Zato kg 0,01 0,2 T2/22+25.04.2006 Zolone kg 0,25 5,0 Zato kg 0,01 0,2 Reldan l 0,075 1,5 Vantex l 0,01 0,2 Foliar l 0,2 4

T3/8-10.05.2006

Dithane kg 0,2 4 Foliar l 0,2 4 Calypso l 0,02 0,4

T4/19-20.05.2006

Dithane kg 0,2 4 Clarinet l 0,1 2 Dithane kg 0,2 4 Kumulus kg 0,3 6

T5/30-31.05.2006

Decis WG kg 0,003 0,6

Foliar l 0,2 4 T6/8-9.06.2006 Systhane l 0,02 0,4

Chorus kg 0,015 0,3 Fyfanon l 0,225 4,5 Omite l 0,05 1

T7/15-16.06.2006

Foliar l 0,2 4 Dithane kg 0,2 4 Kumulus kg 0,3 6 Novadim l 0,15 3

T8/24-26.06.2006

Sulf CTK kg 0,3 6 Folicur M kg 0,075 1,5 Calypso l 0,02 0,4

T9/6-7.07.2006

Foliar l 0,2 4 Euparen kg 0,12 2,4 Omite l 0,05 1

T10/17-18.07.2006

Mopsilan kg 0,015 0,3 Foliar l 0,2 4 Euparen kg 0,12 2,4

T11/1-2.08.2006

Fyfanon l 0,225 4,5 Folicur M kg 0,075 1,5 Fyfanon l 0,225 4,5

T12/10.08.2006

Novadim l 0,15 3

Înainte de recoltare s-au prelevat şi probele corespunzătoare pentru evidenţierea microflorei patogene a fructelor de măr, respectiv pentru măsurători/determinări fizice şi analize chimice/fiziologice. Rezultatele obţinute sunt detailate în sinteză. După recoltare, înainte de introducerea în depozit, la fiecare soi am organizat 5 variante de tratament, după cum urmează:

Varianta 1: fructe tratate cu clorură de calciu Varianta 2: fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu suspensie uleiuri volatile obţinute din

cimbru Varianta 3: fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu suspensie uleiuri volatile obţinute din

busuioc. Varianta 4: fructe tratate cu clorură de calciu + tratament cu soluţie de hrean, concentraţie 10% Varianta 5: (martor) fructe la care nu s-a intervenit cu tratamente postrecoltă Tratamentele s-au facut prin pulverizare fină la suprafaţa merelor. Suspensiile ce conţin aproximativ 60% uleiuri volatile au fost extrase din plante de cimbru,

respectiv busuioc, prin metoda distilării prin antrenare cu vapori de apă. Toate variantele au fost depozitate într-o celulă frigorifică din cadrul depozitului Sârca al SCDP

Iaşi, în care se asigură temperatura de 20C, umiditatea relativă se va menţine ridicată, de 90-95% iar circulaţia aerului va permite o viteză de cel puţin 0,25 m/s, la un coeficient de recirculare de 30 recirculări/oră.

Pentru evidenţierea microflorei patogene a fructelor de măr am făcut o examinare atentă a fructelor, utilizând o lupă de mână şi am notat datele necesare calculării frecvenţei atacului, intensitatea atacului precum şi a gradului de dăunare sau atac.

Frecvenţa atacului (F%) reprezintă valoarea relativă a numărului de fructe atacate raportat la numărul total de fructe analizate.

Intensitatea atacului (I%)reprezintă procentul în care este atacat un fruct şi se exprimă în procente faţă de numărul de fructe atacate.

Gradul de dăunare sau atac (Gd%) reprezintă atacul raportat la numărul total al plantelor analizate şi exprimă gradul de îmbolnăvire al fructelor

Prin măsurători fizice şi analize chimice au fost determinate următoarele caracteristici ale fructelor în etapa iniţială (octombrie 2004):

Fermitatea structo-texturală exprimată în unităţi penetrometrice (UP) Cunoaşterea fermităţii fructelor este foarte importantă, ea permiţându-ne să stabilim atât

momentul sau modul de recoltare, ambalare şi transport, cât şi calitatea şi durata de păstrare a merelor. Penetrometrele de laborator folosesc mecanismul de acţionare, sistemele de citire fiind prevăzute şi cu dispozitive de înregistrare. Laboratorul dispune de un penetrometru performant tip Stanhope- SETA (Marea Britanie). Penetrometrul măsoară rezistenţa pe care o opune pulpa fructului la pătrunderea piesei de penetraţie, o anumită durată de timp.

Aprecierea şi evaluarea procesului de maturare la fructele de măr prin proba cu iod. Aprecierea procesului de maturare se realizează prin intermediul amidonului care reprezintă cea mai importantă substanţă de rezervă a fructelor de măr. El se găseşte în cantitate maximă în perioada de prematuritate, înaintea coacerii. Merele prezintă maturitatea optimă de recoltare în vederea păstrării.

Aprecierea momentului optim de recoltare prin această metodă constituie o metodologie europeană.

Conţinutul în substanţa uscată solubilă exprimată în 0Bx Substanţa uscată solubilă a unui produs reprezintă concentraţia, exprimată în procente de masă,

a unei soluţii apoase de zaharoză, care are acelaşi indice de refracţie ca al produsului de analizat, în condiţiile determinării prin metoda refractometrică. Din valoarea indicelui de refracţie, determinat la 200 C, se stabileşte conţinutul de substanţe solubile, exprimat în grame substanţă uscată solubilă % (0Bx). Refractometrele de mână indică direct acest conţinut in 0Bx.

Determinarea aciditatăţii titrabile exprimată în g acid malic/100g produs se realizează prin neutralizarea acidităţii extractului apos cu o soluţie de NaO de titru cunoscut în prezenţa unui indicator. Determinările actuale sunt potenţiometrice.

Determinarea conţinutul în acid ascorbic, exprimat în mg/100g produs proaspăt se realizează prin metoda titrării cu 2,6 diclorfenolindofenol (2,6 DI).

Analize chimice şi determinări fizice Tabelul 7.3.1.

OCTOMBRIE 2006

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 8 0,62 13 7,04 6,85 7,09 4,5

Idared Tratat CaCl2 8 0,62 11,6 5,28 6,64 6,82 5,6 NOIEMBRIE 2006

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 8 0,60 10,2 1,15 9,89 10,18 4,7 Idared Tratat CaCl2 8 0,58 10 1,27 10,14 10,72 5,9 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

8 0,59 10,2 1,30 10,35 10,52 5,45

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

8 0,58 10,8 1,20 11,2 11,80 7,2

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 8 0,56 10,4 1,35 10,35 10,84 6,2

DECEMBRIE 2006

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 8 0,58 10,8 1,18 10,80 11,28 9,6 Idared Tratat CaCl2 8 0,43 10,2 1,13 11,68 12,30 10,6 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

8 0,43 10,6 1,56 11,36 11,78 10,8

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

8 0,42 11,2 0,96 11,80 12,02 12,3

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 8 0,40 10,6 1,23 11,24 11,64 11,8

IANUARIE 2007

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 9 0,45 11,2 1,03 11,4 11,86 11,8 Idared Tratat CaCl2 8 0,37 10,6 0,98 11,82 12,47 12,2 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

9 0,37 10,8 0,88 11,86 12,56 12,2

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

9 0,37 12,4 0,68 12,58 12,72 14,8

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 8 0,32 11,4 0,88 11,44 11,62 12,3

FEBRUARIE 2007

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 9 0,38 10,6 0,98 10,8 11,20 12,4 Idared Tratat CaCl2 8 0,33 10,4 088 10,62 11,46 13,6 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

9 0,32 10,2 0,68 10,46 11,52 14,2

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

9 0,32 11,8 0,35 12,04 12,66 16,4

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 8 0,27 10,8 0,68 11,40 11,62 14,2

MARTIE 2007

Soi/Tratament Nota probei cu iod

Aciditate titrabilă g ac. malic/100 g produs

SUS 0Bx

Acid ascorbic mg/100g produs

Glucide reducătoare % glucoză

Glucide totale %

Activitatea catalazei cm3O2/ g produs

Idared Martor 10 0,30 10,2 0,65 10,28 10,40 14,8 Idared Tratat CaCl2 9 0,27 10 0,42 9,90 10,20 15,6 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil cimbru

10 0,27 9,8 0,35 9,68 10,36 17,2

Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatil busuioc

10 0,27 10,8 0,27 11 12,20 19,2

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 9 0,22 10 0,27 10,26 10,36 16,8

Tabelul 7.3.2. Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr octombrie 2006

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Idared Martor 32 34 6,4 3,4 1,28 0,34 Idared Tratat CaCl2 28 32 5,6 3,2 1,12 0,32

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr noiuembrie 2006 Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Idared Martor 35 38 7 3,8 1,4 0,38 Idared Tratat CaCl2 30 34 6 3,4 1,2 0,34 Idared Tratat CaCl2+susp. ulei volatile cimbru

32 35 6,4 3,5 1,28 0,35

Idared Tratat CaCl2+susp. ulei volatile busuioc

30 35 6 3,5 1,2 0,35

Idared Tratat CaCl2+suluţie hrean 33 36 6,6 3,6 1,32 0,36 Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr decembrie 2006

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Idared Martor 39 41 7,8 4,1 1,56 0,41 Idared Tratat CaCl2 33 37 6,6 3,7 1,32 0,37 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru

37 39 7,4 3,9 1,48 0,39

Idared Tratat CaCl2+susp. ulei volatile busuioc

36 38 7,2 3,8 1,44 0,38

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 37 39 7,4 3,9 1,48 0,39 Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr, ianuarie 2007

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Idared Martor 42 44 8,4 4,4 1,68 0,44 Idared Tratat CaCl2 35 38 7 3,8 1,4 0,38 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru 39 42 7,8 4,2 1,56 0,42 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile 38 40 7,6 4,0 1,52 0,40

busuioc Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 39 42 7,8 4,2 1,56 0,42

Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr februarie 2007 Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Idared Martor 44 48 8,8 4,8 1,76 0,48 Idared Tratat CaCl2 38 40 7,6 4,0 1,52 0,40 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru 39 43 7,8 4,3 1,56 0,43 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

41 45 8,2 4,5 1,64 0,45

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 42 46 8,4 4,6 1,68 0,46 Fermitatea structo-texturală a fructelor de martie 2007

Fermitatea structo-texturală (UP 1mm)

Viteza de penetrare mm/sec

Acceleraţia de penetrare mm/sec2

Soiul/Tratament

5 sec 10 sec 5 sec 10 sec 5 sec 10 sec Idared Martor 46 48 9,2 4,8 1,84 0,48 Idared Tratat CaCl2 40 42 8 4,2 1,60 0,42 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile cimbru 41 44 8,2 4,4 1,64 0,44 Idared Tratat CaCl2+suspensie ulei volatile busuioc

42 46 8,4 4,6 1,68 0,46

Idared Tratat CaCl2+soluţie hrean 43 47 8,5 4,7 1,72 0,47 Tabelul 7.3.3.

Determinarea agenţilor patogeni

OCTOMBRIE 2006 Idared martor Idared Ca Cl2 Agentul patogen F% I% Gd% F% I% Gd%

Podosphaera leucotricha 100 6,48 6,48 94 5,92 2,80 Venturia inaequalis 100 5,12 5,12 80 5 3,4 Botrytis cinerea 12 2,33 0,28 - - -

NOIEBRIE 2006 Idared martor Idared Ca Cl2 Idared CaCl2+ susp.

ulei vol. cimbru Idared CaCl2+ susp. ulei vol. busuioc

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 100 3,5 3,5 88 5,58 4,2 88 6,17 5,68 96 6,63 5,04 Podosphaera leucotricha

100 6,88 6,88 98 6,2 3,6 98 5,59 4,92 100 6,3 6,3

Botrytis cinerea 21 2,5 0,89 13 1,2 0,04 14 2,14 2,56 15 3,53 1,84 Alternaria tenuis 40 2,6 1,04 28 2 0,56 14 2,1 1,6 24 3,2 1,26

DECEMBRIE 2006

Idared martor Idared Ca Cl2 Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. cimbru

Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Idared Ca Cl2+ sol. hrean Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 100 8,5 6,2 92 3,6 2,4 86 6,8 6,32 86 6,31 5,4 92 6,39 5, 67 Podosphaera leucotricha

100 7,12 7,12 100 6,3 6,3 100 7,18 7,18 100 6,5 6,5 100 6,9 6,9

Botrytis cinerea 40 4,8 2,89 32 2,89 1,46 38 3,58 2,56 40 1,89 1,68 42 3,60 2,53 Alternaria tenuis 56 5,7 3,60 38 3,2 1,78 40 3,8 2,66 45 2,8 1,80 55 3,84 2,80 Gloeosporium fructigenum

2 1,22 0,2 3 1,67 0,23 - - - - - - - - -

Penicillium expansum

18 5,4 1,7 5 2,56 1,22 - - - - - - 6 4,32 0.66

IANUARIE 2007

Idared martor Idared Ca Cl2 Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. cimbru

Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Idared Ca Cl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 100 9,60 9,60 98 4,33 2,91 98 7,24 6,64 98 6,55 5,9 99 6,8 6,56 Podosphaera leucotricha

100 9,80 9,80 100 6,90 6,90 100 8,48 8,48 100 7,6 7,6 100 7,4 7,4

Botrytis cinerea 66 5,48 3,87 45 3,9 2,88 26 2,4 0,88 48 3,45 2,43 68 3,14 2,56 Alternaria tenuis 70 6,78 4,63 67 4,63 3,54 58 2,87 2,06 64 3,98 2,78 72 3,67 3,21 Gloeosporium fructigenum

18 5,46 3,89 11 3,5 2,11 14 2,13 1,65 16 2,86 1,72 6 14 0,56

Penicillium expansum

21 2,42 1,8 4 3,7 2,6 12 4,2 2,87 - - - 6 8 0,23

MARTIE 2007 Idared martor Idared Ca Cl2 Idared Ca Cl2+ susp.

ulei vol. cimbru Idared Ca Cl2+ susp. ulei vol. busuioc

Idared Ca Cl2+ sol. hrean

Agentul patogen

F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% F% I% G% Venturia inaequalis 100 9,88 9,88 100 6,23 6,23 100 7,88 7,88 100 7,12 7,12 100 7,48 7,48 Podosphaera leucotricha

100 11,6 11,6 100 8,96 8,96 100 9,43 9,43 100 12,67 12,67 100 12,45 12,45

Botrytis cinerea 68 5,8 4,14 54 2,5 2,04 48 2,13 1,56 52 3,78 1,89 72 4,8 3,2 Alternaria tenuis 74 6,85 4,89 71 4,67 3,12 66 5,21 3,12 70 4,12 3,34 78 4,67 2,76 Gloeosporium 21 6,1 4,5 15 3,4 1,9 17 2,66 1,80 19 4,17 2,14 10 2,16 1,44

fructigenum Penicillium expansum

23 3,1 2,6 8 3,82 2,17 14 2,8 1,02 3 2,4 2,01 9 5 1,05

Rhizophus stolonifer

43 4,67 2,53 21 4,2 1,85 9 6,4 0,23 32 2,89 1,21 17 3,14 1,87

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 63/66

Concluzii

În depozit maturarea fructelor de măr a decurs lent în prima jumătate de păstrare. Abia din

luna ianuarie au fost semnalate creşteri ale indicelui de maturare. Aciditatea titrabilă a scăzut pe tot parcursul depozitării. Proba martor prezintă o aciditate mai

ridicată faţă de celelalte probe. Substanţa uscată solubilă înregistrează valori mai mari la proba martor, la fel şi glucidele

reducătoare şi cele totale. Acest fapt se datorează în principal tratamentului cu clorură de calciu care împiedică acumularea de zaharuri în fructe în ultimele două săptămâni înainte de recoltare. Fructele tratate intră în depozit cu un conţinut mai scăzut în zaharuri faţă de cele netratate.

O activitate a catalazei uşor mai ridicată se observă la toate probele tratate. Fermitatea structo-texturală a fructelor de măr a evidenţiat eficacitatea tratamentelor cu

clorură de calciu. Astfel, toate fructele tratate prezintă o fermitate mai ridicată, pe toată durata păstrării.

În ceea ce priveşte comportarea fructelor studiate la atacul agenţilor patogeni, putem afirma următoarele: - toate variantele cu tratament, cu unele excepţii, prezintă o rezistenţă mult mai bună împotriva atacului de agenţi patogeni, faţă de varianta martor. la fructele tatate nu numai că s-au înregistrat valori mai scăzute a parametrilor ce reflecta atacul de agenţi patogeni (frecvenţă, intensitate şi grad de atac), ci s-a constatat o întârziere a apariţiei bolilor de depozit cu 1-2 luni, astfel:

- cu o lună la varianta Idared CaCl2 + suspensie ulei volatil cimbru faţă de agenţii patogeni Gloeosporium fructigenum şi Penicillium expansum

- cu două luni la varianta Idared CaCl2 + suspensie ulei volatil busuioc faţă de Penicillium expansum - spre sfârşitul perioadei de păstrare se înregistraeză îo intensitate a atacului de Podosphaera leucotricha mai intensă la varianta tratată şi cu soluţie de hrean.

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 64/66

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Alexan, M. şi colab.- Fructele şi legumele, factori de terapie naturală. Edit. Ceres,

Bucureşti,1983. 2. Banu, C.- Progrese tehnice, tehnologice şi ştiinţifice în industria alimentară. Edit. Tehnică,

Bucureşti, 1992. 3. Baron C., Zambryski – The Plant Response in Pathogenesis, Symbiosis and Clarke H.R.G., 4. Beceanu, D.- Tehnologii de obţinere a uleiurilor volatile din plante cu proprietăţi aromatice şi

medicinale. Buletin ştiinţific UNIV. M. Kogălniceanu- Fund. Ştiinţifică Cult. Moldova Nr. I-IV din 1992, Ed. Cugetarea, Iaşi,1992.

5. Beceanu, D.- Tehnologii de obţinere a uleiurilor volatile din plante horticole cu proprietăţi aromatice şi medicinale. Lucr.Şt. U.A.I .Iasi, Seria Horticultură, vol.34, Iaşi, 1992.

6. Beceanu, D.- Tehnologia produselor horticole. Curs-vol. I, U.A.M.V. Iaşi, 1994. 7. Beceanu, D. - Date istorice privind comerţul cu legume şi fructe în Ţările Române, de la

primele informaţii şi până în epoca modernă. Lucr.Ştiinţifice U.A.M.V.Iasi, Seria Horticultură, vol.40, Iaşi, 1998.

8. Beceanu, D., Afusoae, Iulia, Marcu, I., Nechita, Antoanela, Cabalău, S. - Studiul evoluţiei după recoltare a tuberculilor de cartof din 4 soiuri zonate, în urma unor tratamente cu substanţe inhibitoare de origine naturală sau de sinteză. Lucr.Ştiinţifice U.A.M.V.Iasi, Seria Horticultură, vol.40, Iaşi, 1998.

9. Bolwell G.P. – Cyclic AMP, the reluctant messenger in plants – TIBS 2, 492-494, 1995 10. Bolwell G.P. – Cyclic AMP, the reluctant messenger in plants – TIBS 2, 492-494, 1995 11. Bokshi, A. si colab. – Pre-harvest application of 2,6 dichloroisonicotinic acid, β-aminobutyric

acid or benzothiadiazole to control post-harvest storage diseases of melons by inducing systemic acquired resistance. Rev. Journal of Horticultural Science & Biotechnology nr. 81/2006

12. Bridi, Carlo. – Mele, contro la globalizzatzone puntiamo sulla sicurezza alimentrare. Rev. Frutticoltura nr. 2/2005

13. Brillant-Savarin, A.- Fiziologia gustului. Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988. 14. Buia, L.- Hrană, aspiraţii şi raţiune. Ed. Ceres, Bucureşti, 1992. 15. Burzo, I. şi colab.- Fiziologia şi tehnologia păstrării produselor horticole. Bucureşti, Ed.

Tehnică, 1986. 16. Cechetti, R. P. – Le contexte est plus favorable qu`en 2005. Rev. Reussir Fruits & Legumes

septembrie 2006 17. Cheftel, J.C. şi colab.- Introduction a la biochimie et a la technologie des aliments. vol.I, Paris,

Tec&Doc- Lavoisier, 1992. 18. Clarke H.R.G., Leigh J.A., Douglas C.J. – Molecular signals in the interaction between plants

and microbes – Cell, Vol.71, 1992, pp.191 – 199 19. Colgan, R. J. And Jonson D. S. – The effects of postharvest application of surface sterillizing

agents on the incidence of fungal rots in stored apples and pears. Rev. Journal of Horticultural Science & Biotechnology nr. 73/1998

20. Courteix, M. - Itineraires et contraites du bio. Rev. Reussir Fruits &Legumes nov. 2001 21. D’Amato F. – Chromosome Endoreduplication in Plant Tissue Development and Function –

John Wiley & sons, 1998, pp. 153-166 22. Dumitrescu, C.- Bazele practice ale alimentaţiei dietetice, profilactice şi curative. Ed. Medicală,

Bucureşti, 1997. 23. El-Gaouth, A. si colab. – Biologically – based technologies for the control of postharvest

diseases. Rev. Postharvest News and Information. Nr. 1/1995 24. Favier, J.Cl. şi colab.- Repertoire general des aliments. Ed. INRA Ed. CNEMA-CIQUAL, Ed.

Lavoisier, TEC&DOC, Paris, 1995. 25. Feys B.J., Parker J.E. – Interplay of signaling pathways in plant disease resistance – Trends

in Genetics Vol.16, No.10, Oct.2000, pp.449 – 455 26. Giraud, M. – La protection biologique. Rev. Reussir fruits & legumes oct. 2004 27. Gherghi, A. şi colab.- Îndrumător pentru valorificarea fructelor în stare proaspătă. Ed. Ceres,

Bucureşti, 1980. 28. Gherghi, A. şi colab.- Tehnologii pentru păstrarea produselor horticole. R.P.T.A.-I.C.P.V.I.L.F.,

Bucureşti, 1983. 29. Gherghi, A. şi colab.- Biochimia şi fiziologia legumelor şi fructelor. Ed. Academiei Române,

1983. 30. Gherghi, A. şi colab.- Depozite de legume, fructe, struguri şi cartofi din România. R.P.T.A.-

I.C.P.V.I.L.F., Bucureşti, 1986.

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 65/66

31. Gherghi, A. şi colab.- Îndrumător tehnologic pentru păstrarea produselor horticole. R.P.T.A.-I.C.P.V.I.L.F., Bucureşti, 1989.

32. Gherghi, A.- Tehnologia valorificării produselor horticole. Univ. Indep. “Titu Maiorescu”. Bucureşti, 1995. 2 volume.

33. Gherghi, A.- Depozite de fructe şi legume din ţara noastră pot deveni eficiente. Rev. Hortinform nr. 6/97, Bucureşti, 1997.

34. Gorenflot R. – Biologie végétale , 1990, Vol.1, pp.110 – 114 35. Gundlach H., Müller M.J., Kutchan T.M., Zenk M.H. – Jasmonic acid is a signal transducer in

elicitor-induced plant cell cultures – Proc.Natl.Acad.Sci.USA, 1992, Vol.89, pp. 2389 – 2393 36. Gullino, Maria ludovica şi colab. – Mezzi chimici per la protezione dalle malattie fungine in

frutticoltura: evoluzione delle strategie di impiego. Rev. Frutticoltura nr. 2/2005 37. Hart, F.L., Fisher, H.J.- Modern Food Analysis. Spinger-Verlag, Heidelberg, 1971. 38. How, B.R.- Marketing Fresh Fruits and Vegetables. Avi Book, New York, 1991. 39. Huchette, Julien – Des incertitudes pour la pomme et la poire. Rev. Reussir Fruits & Legumes

nr. 217/2003 40. Hulea, Ana şi colab.- Bolile şi dăunătorii produselor agricole şi horticole după recoltare. Ed.

Ceres, Bucureşti, 1982. 41. Ioancea, L. şi colab. - Condiţionarea şi valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în

scopuri alimentare. Tehnologii şi instalaţii. Bucureşti, Ed. Ceres, 1988. 42. Iosif, Gh.N.- Piaţa resurselor şi a produselor agroalimentare. Ed. Tribuna Economică,

Bucureşti, 1998. 43. Jalea, A şi colab.- Îndrumător tehnic cadru pentru încărcarea mijloacelor de transport cu

produse horticole proaspete. R.P.T.A.-I.C.P.V.I.L.F., Bucureşti, 1990. 44. Kays, S.J.- Postharvest physiology of perishable plant products. AVI Books, New York, 1990 45. Kellerhalr, M. si colab. – Portrait des varietes de pommes resistantes a la tavelure. Revue

suisse Viticulture, Arboriculture, Horticulture. Vol. 36/2004 46. Klebert, H.P. şi colab.- Biochemie. VEB Gustav Fischer Verlag, Yena, 1987. 47. Klee H. – Molecular genetic approaches to plant hormone biology – Annu.Rev.Plant

Physiol.Plant Mol.Biol., 1991, 42 : 529 – 551 48. Koch,J.- Getrankebeuer teilung. Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart, 1986. 49. Larcer, W.- Physiological Plant Ecology. Ecophysiology and Stress Phisiology of Functional

Groups, Third Edition, Springer Verlag, Berlin- Heidelberg, 1995. 50. Lagrange, L.- La comercialisation des produits agricoles et alimentaires. Ed. Lavoisier TEC

&DOC, 1995. 51. Lattanzio, V. şi Palmieri, S – Ruolo di alcune sostanze naturali nelle malattie deglio

ortofrutticoli in post raccolta. Rev. Frutticoltura nr. 5/1994 52. Leigh J.A., Douglas C.J. – Molecular signals in the interaction between plants and microbes –

Cell, Vol.71, 1992, pp.191 – 199 53. Long.R.S., Staskawicz B.J. – Prokaryotic Plant Parasites – Cell, Vol.73, 1993, pp.921 – 935 54. Missere, Daniele – Ricerca in frutticoltura: innovare con un appriccio di filiera. Rev.

Frutticoltura, nr. 1/2005 55. Nicolas, F. şi colab.- Agro-Alimentaire, une economie de la qualité. Ed. INRA-Economica,

Paris, 1995. 56. Niculiţă, P. şi colab.- Tehnologii frigorifice în valorificarea produselor alimentare de origine

vegetală. Ed. Ceres, Bucureşti, 1986. 57. Niculiţă, P. - Tehnica şi tehnologia frigului în domenii agroalimentare,

Bucureşti,1998,E.D.P,R.A. 58. Obrien, M. şi colab.- Principles and practices for harvesting and handling fruits and nuts. Avi

publishing Company, Inc., West port, Connecticut, 1983. 59. Patienco, P.P.- Achiziţionarea, transportarea şi vânzarea legumelor Moldovei. Ed. Ştiinţa,

Chişinău, 1992. 60. Potec, I.şi colab.- Tehnologia păstrării şi industrealizării produselor horticole. Lucrări practice,

I.A.I.- Facultatea de Horticultură, Iaşi, 1985. 61. Răşenescu, I. şi colab.- Îndrumar pentru industria alimentară. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987-

1988 (2 volume). 62. Radu, I.F.- Tratat de tehnologie a fructelor şi legumelor. Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1985. 63. Raicu, P. şi colab.- Biotehnologii moderne. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990. 64. Richard, H.- Epices et aromates. TEC. DOC. Lavoisier. APRIA, Paris, 1992.

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218 66/66

65. Richter,G.şi Kemph,W.- Fructosesirup. Relative susskraft von Stärkeverzuckerungs produkten und anderen Süssungsmitteln. În Biotchenologie in der Agrar und Ernärhungs virtschaft. Verlag Paul Parey, Hamburg und Berlin, 1989.

66. Riviere, Nathalie – Raisonner les traitements contre la tavelure. Rev. Reussir Fruits & Legumes februarie 2004

67. Rocher, laurent şi colab. – Une reele opportunite pour la filiere. Rev. Reussir Fruits & Legumes iunie 2003

68. Rocher, laurent şi colab. – Du nouveau dans la lutte biologique contre le Botrytis et l`Oidium. Rev. Reussir Fruits & Legumes martie 2004

69. Roux, J.L.- Conserver les aliments. Comparation des methodes et des technologies. Paris, TEC. DOC. Lavoisier. 1994.

70. Salunke, K.D., Bolin, H.R., Reddy, N.R.- Storage, processing and nutritional quality of fruits and vegetables. CRC Press, Boston, 1991.

71. Sârbu, I.- Instalaţii frigorifice. Teorie şi aplicaţii. Ed. Mirton, Timişoara, 1998. 72. Schultze M., Kondorosi A. – Regulation of symbiotic root nodule development – Annu. Rev.

Genet. 1998. 32 : 33 – 57 73. Setti, Giorgio – Chimica nell`ortofrutta limiti uguali per tutti. Rev. Frutticoltura nr. 2/2005 74. Spadaro, Davide şi Gullino Maria ludovica – Lotta biologica in post- raccolta e inserimento di

mezzi di lotta integrata. Rev. Frutticoltura nr. 2/2005 75. Staimberg, L. şi colab.- Metode moderne de manipulare, depozitare, transport şi distribuire a

marfurilor agroalimentare. Ed. Ceres, Bucureşti, 1990. 76. Stoica, O.- De-ale gurii din bătrâni. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1986. 77. Sulali, Anthony şi colab. – The effect of sprayng essential oil of Cymbopogon nardus,

Cymbopogon flexuosus and Ocimum basilicum on postharvest disears and storage life of Embul banana. Rev. Journal of Horticultural Science & Biotechnology nr. 78/2003

78. Taylor, J.E., Tucker, G.A.- Biochemistry of fruit ripening. Ed. Chapman & Hall, London, U.P. Cambridge, 1993.

79. Teodoru, T.- Asigurarea calităţii-îndrumător metodologic. -vol. I-II, Colecţia " Ghid profesional", Supliment la Revista " Tribuna Economică", Bucureşti, 1993.

80. Ternes, W.- Naturwissnschaftliche Grundlagen der Lebenmittelzu-bereitung. B. Behr 's Verlag, Hamburg, 1990.

81. Thomson, R.H.- The Chemistry of natural products. Second edition, Blackie A&P, London, 1993.

82. Tudor, T.A.- Tehnologia valorificării produselor horticole. Curs Universitar, Atelier Multiplicare, U.S.A.M.V. Bucureşti, 1995.

83. Vernin, G. şi colab.- Aromes alimentaires developpment recents. APRIA, 1982. 84. Wounding : Variations on a Common Theme ? Annual Review of Genetics 29 : 107 – 129,

1995 85. Zang D. si colab. – Antifungal effects of chitosan coating on fresh strawberries and raspberries

during storage. Rev. Journal of Horticultural Science & Biotechnology nr. 73/1998 86. ***- Biochimia produselor alimentare. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971. 87. ***- Legume, fructe proaspete şi flori. Colecţie STAS, Biblioteca Standardizării I.C.P.V.I.L.F.-

Bucureşti, 1988 88. *** - CEDAX SRL – I tratamenti biologici in post-raccolta sono la nuova realita. Rev.

Frutticoltura nr. 5/2002 89. www.postharvest.tfrec.wsu.edu/marketdiseases 90. www.caf.wvu.edu/kearneysville/disease_month 91. www.tfrl.ars.usda.gov/ Diseases/appledisease 92. www.eppo.org/.../ ALTEMA_images 93. www.helios.bto.ed.ac.uk/ bto/microbes/applerot 94. www.grzyby.pl/gatunki/ Helotiales 95. www.botit.botany.wisc.edu/ toms_fungi/sep2002 96. www.viarural.com.ar/ viarural.com.ar/agriculture 97. www.eap.mcgill.ca/AgroBio/ab_head 98. www.inra.fr/Internet/Projets/DARE/ 99. www.carc-crac.ca/french/ECIPM/ecipmf