13
ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU (sec. XIV -XVI)

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

  • Upload
    vandang

  • View
    244

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE

ÎN EVUL MEDIU (sec. XIV-XVI)

Page 2: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Suport lecţie cls IX

Ţările Române şi statele vecine (sec XIV-XVI)

Identifică pe hartă statele medievale din Europa de Est şi notează-le în caiete

Notează in caiet (pornind de la realitatea actuală) popoarele balcanice sud-dunărene care au

fost ocupate de otomani

Page 3: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

CONFLICTELE CU OTOMANII

Otomanii ocupă Peninsula Balcanică. Ţările Române

folosesc ca mijloace de apărare:

•Diplomaţia (alianţa cu Puterile Catolice → în special

Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice

•Tactica „pământului pârjolit”

•Bătălii desfăşurate în locuri strâmte

Stabilește legătura între numărul mic de locuitori ale

Ţărilor Române şi tacticile de luptă

Precizează ce înseamnă tactica „pământului pârjolit”

Page 4: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n vârf de bat.

Baiazid, privind la dânsul, îl întreaba cu dispret:

- Ce vrei tu?

- Noi? Buna pace! Si de n-o fi cu banat,

Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul împarat.

La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort

Un batrân atât de simplu, dupa vorba, dupa port.

- Tu esti Mircea?

- Da-mparate!

- Am venit sa mi te-nchini,

De nu, schimb a ta coroana într-o ramura de spini.

- Orice gând ai, împarate, si oricum vei fi sosit,

Cât suntem înca pe pace, eu îti zic: Bine-ai venit!

Despre partea închinarii însa, Doamne, sa ne ierti;

Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi,

Ori vei vrea sa faci întoarsa de pe-acuma a ta cale,

Sa ne dai un semn si noua de mila Mariei tale...

De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris si pentru noi,

Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.

- Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gândesti ca pot

Ca întreg Aliotmanul sa se-mpiedice de-un ciot?

O, tu nici visezi, batrâne, câti în cale mi s-au pus!

Toata floarea cea vestita a întregului Apus,

Tot ce sta în umbra crucii, împarati si regi s-aduna

Sa dea piept cu uraganul ridicat de semiluna.

S-a-mbracat în zale lucii cavalerii de la Malta,

Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,

Fulgerele adunat-au contra fulgerului care

În turbarea-i furtunoasa a cuprins pamânt si mare.

N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,

Si Apusul îsi împinse toate neamurile-ncoace;

Pentru-a crucii biruinta se miscara râuri-râuri,

Ori din codri rascolite, ori stârnite din pustiuri;

Activitate de învățare individuală:

Mircea cel Bătrân în literatură: SCRISOAREA a III-a Zguduind din pace-adânca ale lumii începuturi,

Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,

Se miscau îngrozitoare ca paduri de lanci si sabii,

Tremura înspaimântata marea de-ale lor corabii!...

La Nicopole vazut-ai câte tabere s-au strâns

Ca sa steie înainte-mi ca si zidul neînvins.

Când vazui a lor multime, câta frunza, câta iarba,

Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci în barba,

Am jurat ca peste dânsii sa trec falnic, fara pas,

Din pristolul de la Roma sa dau calului ovas...

Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?

Si, purtat de biruinta, sa ma-mpiedec de-un mosneag?

- De-un mosneag, da, împarate, caci mosneagul ce privesti

Nu e om de rând, el este domnul Tarii Românesti.

Eu nu ti-as dori vrodata sa ajungi sa ne cunosti,

Nici ca Dunarea sa-nece spumegând a tale osti.

Dupa vremuri multi venira, începând cu acel oaspe,

Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;

Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vrun pod,

De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;

Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapa

Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apa -

Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimânt,

Cum venira, se facura toti o apa s-un pamânt.

Tu te lauzi ca Apusul înainte ti s-a pus?...

Ce-i mâna pe ei în lupta, ce-au voit acel Apus?

Eu? Îmi apar saracia si nevoile si neamul...

Si de-aceea tot ce misca-n tara asta, râul, ramul,

Mi-e prieten numai mie, iara tie dusman este,

Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste;

N-avem osti, dara iubirea de mosie e un zid

Care nu se-nfioreaza de-a ta faima, Baiazid!

Page 5: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Cerințe:

1.Tactica de luptă a mai tuturor voievozilor români de-a lungul Evului Mediu a fost ,,tactica

pământului pârjolit”,,. Selectați versurile care sugerează această tactică.

2. Ce vă sugerează versurile următoare . N-avem oști, dara iubirea de moșie e un zid

Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!

3.Precizați scopul luptei cavalerilor cruciați la Nicopole pe baza versurilor următoare :

Te fălesti că înainte-ti răsturnat-ai valvârtej / Oștile leite-n zale de-mpărați si de viteji?

Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus?.../Ce-i mâna pe ei în lupta, ce-au voit acel Apus?

Laurii voiau sa-i smulgă de pe funtea ta de fier, /A credinței biruință căta orice cavaler.

4.Precizați scopul acțiuni lui Mircea cel Bătrân pe baza versurilor următoare :

Eu? Îmi apar saracia si nevoile si neamul...

5.Selectați din text versurile care exprimă două trăsături de caracter ale voievodului

român.Menționați trăsăturile pe care lea-ți identificat.

6.Selectați din text versurile care exprimă trăsăturile de caracter ale sultanului Baiazid I

7.Menționați două evenimente istorice la care se face referire în versurile de mai jos. După vremuri mulți veniră, începând cu acel oaspe, /Ce din vechi se pomenește, cu Dariu a lui Istaspe;

Mulți durară, dupa vremuri, peste Dunăre vrun pod, /De-au trecut cu spaima lumii si mulțime de norod;

Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă /Au venit și-n țara noastră de-au cerut pământ si apă. –

8.De ce credeți că poetul l-a prezentat pe Mircea cel Bătrân ca fiind un domn bătrân.

9.Selectați versurile care v-au plăcut cel mai mult. Argumentați.

Page 6: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Anexă:

Asociați pe cele 3 coloane libere, informațiile următoare:

Rovine, Vlad Țepeș, Atacul de noapte din apropiere de

Târgoviște, Soliman Pașa, Ștefan cel Mare, Belgrad, Mircea cel

Bătrân, Vaslui, Mahomed II, Baiazid Fulgerul,

Iancu de Hunedoara, Mahomed II . ANII DE

DOMNIE

DOMNITOR

BĂTĂLII

CONDUCĂTORUL

OTOMAN

1386 - 1418

1441 - 1456

1456 – 1462

1457 – 1504

1593 - 1601

ANII DE

DOMNIE

DOMNITOR

BĂTĂLII

CONDUCĂTORUL

OTOMAN

1386 - 1418 Mircea cel Bătrân Rovine Baiazid Fulgerul

1441 - 1456 Iancu de

Hunedoara

Belgrad Mahomed II

1456 – 1462 Vlad Țepeș Atacul de noapte

din apropiere de

Târgoviște

Mahomed II

1457 – 1504 Ștefan cel Mare Vaslui Soliman Pașa

1593 - 1601 Mihai Viteazul Călugăreni și

Giurgiu

Sinan Pașa

Page 7: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Anexă: Cruciada antiotomană de la Nicopole

„În anul [1396], regele Sigismund al Ungariei [a ajuns la] Nicopole (...). Atunci veni sultanul turcilor Baiazid, cu 200.000 de oameni în ajutorul oraşului. Când auzi acestea, regele Sigismund îi ieşi [înainte] cu oastea sa (...). Apoi a venit domnul Ţării Româneşti, Mircea [cel Bătrân], care a cerut regelui să-i dea voie să facă o recunoaştere a duşmanului (...) şi să i se îngăduie să dea primul atac, ceea ce regele încuviinţă bucuros. Dar ducele Burgundiei (...) a [cerut regelui] să-l lase să dea primul atac, că venise de departe. (...) Turcii îi împresuraseră pe [creştini], toţi se aşternură pe fugă, (...) mulţi alţi cavaleri şi domni şi pe fugă, (...) mulţi alţi cavaleri şi domni şi ostaşi au căzut în prinsoare.”

(J. Schiltberger, Jurnal de călătorie)

Page 8: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Anexă:

Izvoare istorice despre personalitatea lui Ștefan cel Mare Grigore Ureche Iar când au fost aproape de sfârşitul său, chemat-au vlădicii şi toţi sfetnicii săi, boierii cei mari şi alţi toţi câţi s-au prilejuit, arătându-le cum nu vor putea ţine ţara cum o au ţinut-o el, ci socotind din toţi mai puternic pe turc şi mai înţelept, au dat învăţătură să se închine turcilor.

Ion Neculce Şi când au murit Ştefan-vodă cel Bun, au lăsat cuvânt fiului său, lui Bogdan-vodă, să închine ţara la turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul turcilor sunt mai înţelepţi şi mai puternici, că el nu o va putea ţinea ţara cu sabia, ca dânsul.

Dimitrie Cantemir Analele moldovene zic că Ştefan cel Mare, după ce a domnit 47 de ani şi 5 luni, şi după ce în acest timp a făcut atâtea lucruri frumoase, şi a repurtat atâtea victorii glorioase asupra turcilor, ungurilor, polonilor, românilor şi tătarilor, [...] simţind că, deşi tare încă în spirit, dar puterile trupeşti îi slăbesc, şi că moartea i se apropie, a chemat la sine pe unicul său fiu şi moştenitor al ţării şi pe mai-marii boieri şi le-a vorbit precum urmează: „O! Bogdane, fiul meu, şi voi toţi amici ai mei de arme, care aţi fost martori atâtor victorii glorioase, şi aţi luat parte la ele! […] moartea e la uşă. Dar nu aceasta este de ce mă tem: căci ştiu eu, că îndată cu naşterea mea, am început a grăbi spre mormânt. Pericolul ce ameninţă această ţară din partea acelui răcnitor şi fioros leu de Soliman, care arde de setea sângelui creştin, iacă ce disturbă şi umple de frică şi de cutremur inima mea. El a înghiţit până acum prin intrigi şi uneltiri mai toată Ungaria; a supus prin puterea armelor sale Crimeea şi cele până acum încă neînvinse triburi ale tătarilor.

Page 9: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Sarcini de lucru:

1. Identificati si incercuiti cu rosu principalele cetati de aparare din timpul domniei lui Stefan cel Mare : Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Albă,

Crăciuna, Neamt, Suceava

2. Identificati si incercuiti cu albastru principalele batalii din timpul domniei lui Stefan cel Mare: Baia, Vaslui, Razboieni, Codrii Cosminului

Page 10: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate
Page 11: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Barbu Ştefănescu–Delavrancea Când voi fi în faţa lui, voi îndrăzni să-i zic: „Doamne, tu singur ştii c-a fost pe inima mea, că-n tine am crezut, că nici o deşertăciune nu s-a lipit de sufletul meu, că am stat zid neclintit în faţa păgânilor […] Dar toţi m-au părăsit […] Doamne, osândeşte-mă după păcatele mele, ci nu mă osândi de pacea cu turcii spre mântuirea sărmanului meu popor! Bogdane, turcii sunt mai credincioşi ca creştinii cuvântului dat […] Tineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe… că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor…

Page 12: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Anexă: Amintirea lui Mihai Viteazul în cronicile din secolul al XVII-lea Miron Costin Şi era aşa de groaznic Mihai-vodă şi vestit de războaie în toate aceste părţi, cât, îndată ce au sosit la Suceava, i s-au închinat şi cetatea Sucevei şi a Neamţului, la cetăţi punând oşteni de ai săi pedestraşi […]. Singur Mihai-vodă, ca un leu în fruntea războiului şi au fost războiul câteva ceasuri, până au sosit şi husarii. Nedeprinsă oastea lui Mihai-vodă cu acel fel de oaste, ce s-au pomenit husarii […]. I-au dat ştire lui Mihai-vodă de pedestrimea lui că s-au spart de la vad, şi acolo iarăşi nu era putinţă să se înfrângă oastea leşească, numai ce au căutat a da dos oştilor lui Mihai-vodă. Însă nu de tot se risipeau, ci cu tocmeală, întorcându-se singur Mihai-vodă cu capul său unde era greul. Şi tot aşa au mers apărându-se până la un oraş ce se zice Târgşor. Ştiind Zamoyschii de Mihai-vodă cine este la războaie, […] temându-se cumva în goană de sminteală au trimis trâmbiţaşi de au zis de întorsul oştii şi porunca la capete, numai să seîntoarcă. Şi s-au întors oastea leşească. […] O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă! Pe cât să mai adauge, pe atâta râvneşte. Poftele domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Având mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cât îi dă Dumnezeu nu se satură. Având domnie, cinste şi mai mari şi mai late ţări poftesc. Având ţară, şi ţara altuia a cuprinde cască, şi aşa lăcomind la altuia, sosesc de pierd şi al său. Multe împărăţii în lume, vrând să ia alte ţări, s-au stins pe sine. Aşa s-au stins împărăţia lui Darie-împărat de Alexandru Machidon, vrând să supună ţările greceşti şi toată Machidonia Darie au stins împărăţia sa, de au căzut pe mâinile lui Alexandru Machidon. Aşa împărăţia Cartaghinii, vrând să supună Râmul, au căzut la robia râmlenilor. Aşa Pir-împărat, vrând să ia Italia, au pierdut ţările sale. Aşa şi Mihai-vodă, vrând sa hie [fie] crai la unguri, au pierdut şi domnia Ţării Munteneşti […]. (Costin, I, p.16, 19, 20, 96–97)

Page 13: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU …Romane+in...Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele catolice •Tactica „pământului pârjolit” •Bătălii desfăşurate

Letopiseţul cantacuzinesc

Iar Mihai vodă iar strânse a doua oară sfat şi-şi aduseră aminte cum întâi era ţara ocolită de vrăjmaşi, iar acum au dat Dumnezeu de este domn a două ţări. Şi-i plecară mintea lui Mihai vodă a nu se pleca celui mai mare, ci ziseră că nu va avea nevoie de împăratul, ci-l va lăsa de va ţine Ardealul […]. Iar Mihai vodă nu-şi mai aduse aminte de cea de apoi, cum că nu-şi va lăsa împăratul nemţesc cuvântul să stea în deşert, ci-şi înălţă Mihai vodă sfatul şi mintea de om neînţelept şi de pizma cea de demult a Irimiei vodă, ce să sfătuise cu Batâr Andreiaş spre răul lui Mihai vodă. Iar Mihai vodă se ridică asupra Ieremiei vodă cu oşti mari la mai 6 […]. Şi intră Mihai vodă cu oşti în Moldova.[…]. Şi căzu trupul lui frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să împrilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă din începutul lumii. Că pizma au pierdut pe mulţi bărbaţi fără de vină ca şi acesta. Căci era ajutor creştinilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pe turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu v[re]a binele neamului creştinesc; nu l-au lăsat, ci iată că meşteşugurile lui au întrat prin inima celor răi hicleni, până îl deteră şi morţii. Şi rămaseră creştinii şi mai vârtos Tara Românească, săraci de dânsul. Pentru aceasta dar, cade-se să blestemăm toţi creştinii pe neamul unguresc, mai vârtos, căci sunt oameni răi şi ficleni [vicleni], încă de felul lor. Aşijderea şi pe Başta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungureşti, de au ucis pe Mihai vodă fără de nici o vină.

(Letopise]ul cantacuzinesc, p.76–77, 82)