of 8/8
Faimoasele ctaeiwr« ale Senei la Pari« Vedere din Montmartre ••e ON IMTERESAMT REPORTAJ DE ACTUALITATE ASUPRA REGION» DE DEBARCARE ALIATA i N NORMAHDIA Primaries mnui ©râse! de pe coaste normandes Vestita şi bătrana Nôtre Dame REALITATEA ILUSTRATĂ F.RANTA ale cárei oraşe şi monutiîerate poartă pecetea atâtor BĂTĂLII CElEBBE SUPLIMENT gaaae Nr. 899— Anul XVII 23 Iunie -7 Iulie 1944

F.RANTA BĂTĂLII CElEBBEdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/51577/1/...La mare înşiruire ait ajuns ne- s grii, dacă acum sunt tntrebuin- s {aţi ca zburători! Astfel cetim să

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of F.RANTA BĂTĂLII CElEBBEdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/51577/1/...La mare înşiruire ait...

  • Faim oasele ctaeiwr« ale Senei la Pari«

    Vedere din M o n tm a rtre

    • • e

    ON IMTERESAMT REPORTAJ DE ACTUALITATE ASUPRA REGION»

    DE D E B A R C A R E A L I A T A i N N O R M A H D I A

    Primaries mnui ©râse! de pe coas te normandes

    V e s tita şi b ă tra n a N ô tre Dame

    REALITATEA

    ILUSTRATĂ

    F . R A N T Aale cárei oraşe şi monutiîerate

    po ar tă p e c e t e a a t â t o r

    BĂTĂLII CElEBBE

    S U P L I M E N T

    gaaae

    Nr. 899— Anul XVII

    23 Iunie -7 Iulie 1944

  • N E G R I Z B U R Ă T O R I

    La m are înş iru ire ait a juns ne- s g rii, dacă acum sunt tn trebuin- s {aţi ca zburători! A stfel cetim să S la îm proşcarea din văzduh asu- Ü pra Budapestei, u nu l din avioa- jj nele dobarîte iş i avea pe oam enii i de s lu jb ă a lc ă tu it d in negri.

    Oare se va putea spune că s’au £ c iv iliza t şi negrii? V a i de aşa ci- | eâlizstţieî V ă i dacă e i gustă c îv i- § liz a jia în fe lu l acesta!A jung şi n eg rii să guste ceva din Ş m ăestiijls a lb ilo r şi ia tă ce ä»s- | tă ! Tristă m ânâre spie c iv iliza ţie!

    I I .

    V O R B IR E CU D E G E TE LE

    Avem în văţă tu ră că e bine să facem gesturi când vorbim , fiin d că p rin aceasta dăm m a i m u ltă via ţă celor spuse. Totuşi învăţă tura aceasta este îm pinsă de u n ii aîâ t de departe, că ie u m ilă râ sul când î i vezi vorbind. U n ii, ch iar oam eni sus puşi ş i cu s lu jbe m ari, aşa ce-şi resfiră degeie. le când vorbesc, aşa ce le în tin d ca nişte steaguri ia văzu l tu turor, incât m a i m u lt p rive liş tea aceasta î ţ i fu ră p riv irile şi u iţi de cele la lte .

    Acestea sunt prinse apoi în fotografii şi îm prăştiate p rin tip ă ritu ri î j i la rg u l lu m ii

  • Ny vă fardaţi îa sportDacă vă sfătuesc să nu vă fa rda ţi

    atunci când, faceţi sport, mă veţi asculta? N ic i o femee de gust nu comite această greşeală atunci când joacă te nis, când face o plimbare cu bicicleta sau se duce la vânătdare. D a r există o serie de tinere femei la care obici- nu in ţa roşului şi a negrului e a tâ t de inveterată încât nu pot suferi ideea de a-şi arăta obrazul natural.

    Pe cât considerăm fa rdu l ca natura l în mod obicinuit pe a tâ t ü găsim de in u t il, de superflu la spori.

    Trebue să înţelegeţi că n ic iun sport iv nu va aprecia tovărăşia unei femei fardate pentrucă , ea nu va avea n ic io dată desinvoltura sportivei cu tenul sănătos care vă alerga fără ca fa rdu l să i se descompună pe obras.

    Nu vă xpuneţi deci acestui inconvenient. Fără fard, în aer liber, veţi f i to t a tâ t de drăguţe ca şi în oraş delicat fardate. Şi veţi avea atunci avan- tag iu l că veţi f i pu ţin te l d ife rite ară- tându-vă sub o lum ină nouă.

    Ce trebue să faceţi pentru a f i f r u moase fără fard? Trebue să ş t iţ i că m ai cu seamă iarna, se impune să vă proteguiţi tenul. F rigu l nu trebue să vă. roşească pielea. El trebue să vă dea doar o înfăţişare proaspătă şi naturală.

    Veţi u tiliza deci o cremă care constitue o protecţie eficace a obrazului. Dacă pielea dvs. are tendinţa de a se înroşi în t r ’un aer tare, alegeţi o cremă de calitate care regularizează c ircu laţ ia sângelui. O veţi găsi gata preparata

    în comerţ. Nu vă voi sfătui să intre» bu in ţa ţi regulat vasilină dar, odată 09 două ori pe săptămână ea nu vă poateface decât bine. Dacă dimpotrivă, aveţi un soare puternic, crema dvs. va trebui să împiedice trecerea razelor u ltra violete. Dacă e foarte cald, dacă fa ţa dvs. transp ira tă în urma unui sport violent, lua ţi precauţia de a o vaporiza cu apă de roze pură pe care o veţi lăsa să se usuce. Nu ap lica ţi crema decât în urina acestei vaporizan.

    Dacă tim pu l e ceţos, dacă burniţează, nu m ai puneţi nicio cremă pe obraz: această vreme constitue un tratament natura l de înfrumuseţare şi împrospătare.

    Dar dacă sunteţi cu adevărat palida şl această paloare nu convine genului dvs. de frumuseţe, pu teţi întrebuinţa foarte discret un rouge gras. Dar num ai a tâ t Şi vă sfătuesc dacă sunteţi foarte tinere sau păreţi foarte tinere, să puneţi pu ţină pudră. O uşoară lu cire a piele e de un efect încântător în aer liber. Un pic de pudră în vârfu l nasului şî atât... Puteţi, dacă vreţi, sd vă ungeţi pleoapele cu puţin te l ulei de migdale trecând degetul m uiat în ulei pe gene pentru ca să ia o frumoasă strălucire... Nu vă înegriţi ochii lăsaţi sprincenelor lin ia lo r naturală, dar periaţile pentru ca să fie netede şi lu cioase.

    Aveţi dreptul să vă fa rda ţi buzele dar în trebu in ţa ţi un rouge d in tre cele mai bune care să ţină.

    F©m©il© În v ia ta lui R ® m brandt

    Frum useţea so fin© dupà m odăM a u za n te le , savu roase le id e i pe care

    moda n i le aduce cu fiecare sezon m torba ei, suferă lam entabile de fo rm ări acolo unde femeea n u dă o judicioasa în g r i j ire f rum use ţii sale. De aceea, în a r t i c o l a ş u l de astăzi, în râ n du r ile de fa ţă ne vom ocupa de fun dam e n tu l pe ca re - l cer în Ihä i la rg i trăsă tu rile sale dominante.

    Dacă răs fo im u n a lbum de croqu i-u rt, ce se im pune m ai îna in te de o r l ce a- ten ţie i noastre? F ap tu l că în toate crea- ţ iun ile lin ia ta lie i este în fe l şi cKipun sublin iata.

    Ia r daca astfel stau lu c ru r ile avem nevoie de un m ijloc subţirel şi de un stomac p la t p e n tru ca rochia să se realizeze pe n o i în toa tă gra ţia ei, aşa cum am văzu t-o în ju rn a l. Asta nu în seamnă însă că trebue să începeţi o cu ră de slăbire cu exasperante răbdă ri de foam e care p e n tru fem e i po t avea de rezu lta t denu tr irea peric lita rea dantu ra i, ia r pe n tru cele m ai îna in ta te î n vârs tă o atingere serioasă a l in i i lo r feţei. V itam ine le cu da ru l lo r de a act iv a sch im burile şi d is tr ib u ir i le în o r ganism sunt o măsură arch i-su fic ien tă în dom en iu l a l im en ta ţie i pe de o parte, ia r pe de alta , exe rc iţ ii le de c u ltu ră f i zică fac m inuni.

    Ia tă tre i m işcări uşoare care executate de câte zece o r i în f iecare dh n i- neaţă, v o r rezo lva prob lem a în ch ipu l cel m ai sUnplu eu pu tin ţă .

    A ş e z a ţ i-v ă pe podele, turceşte, cu braţele întinse înaintea dvs. în toarce. \ i-v ă cu t ru n c h iu l ÿi braţele spre dreapta, re v e n iţ i ia loc. Repeta}i apo* Sÿru gt&ruga şi nevanH^ ^ *oe*

    Pen tru cei de al doilea exerciţiu , m - t in d e ţ i-vă pe spate şi executaţi o v i guroasă mişcare de pedalaj în aer. Ia r pen tru cel de a l tre ilea exe rc iţ iu căuta ţ i a vă atinge degetele dela p icha re cu v â r fu r i le degetelor dela m âini. Spre a o face corect, r id ic a ţ i braţe le deasupra capu lu i insp ira ţi, p leca ţi-vă şi exp ira ţi, reven ind apoi în poziţia in i ţială.

    N u u ita ţ i că făcând aceste exe rc iţ ii jum ăta te d in eficacitate stă în r i tm u l lo r ia r ceala ltă jum ăta te , în re g u la r ita tea cu care le v e ţ i practica.

    Bustu l deasemeni poate dobândi o lin ie frumoasă p r in exerciţii care u r măresc în tă r irea muşchilor. O mişcare foa rte bună este aceasta: r id ic a ţ i b ra ţele îna intea dvs. apucându-vă închee- tu r i le m âin ilor. A po i duceţi m â in ile dealungul b ra ţe lo r încet şi v iguros. In cursu l acestor exe rc iţ ii ve ţi s im ţi o încordare a tu tu ro r m uşch ilo r super io r i a i toracelui.

    Nu încercaţi masagii care pot avea rezu lta te dezastruoase, ci p u r ta ţ i m ai bine un sutien bun.

    încă o observaţie care se impune este că moda de astăzi este foarte t ine rească. De aceea, când vă fa rda ţi, m an e v ra ţ i discret, astfel încât fa rd u l să vă dea lum inozita te , v io ic iune şi n ic i decum să facă. d in dvs. o mască de fe rnee vamp.

    O tânără fa tă de 20 de an¡. Saskia van U ylanburch , o rfană boga tă^ v inedelà F ris e la A m sterdam pentru a v iz ita un văr, negustor de tab lou ri, cu curs R em bradt are le g a tu ri de a ia- ceri şî p rieten ie. A colo o întâlneşte p ic to ru l. E a nu es‘.e o frum useţe; f i gura sa nu exprim ă n im ic e x trao rd inar, d ar toată făp tu ra ei Irad iaza prospeţim e. Rem brandt e turburat. D o rin ţa se aprinde în acest tartar de 26 d e ’ anî, care, până atunci, nu s a gând ii decât la a rta lui. E l o cere pe Saskia în căsătorie. în v in g ân d greută ţile puse de tutore, ia tă -i log od iţi vrem e de un an. începând din epoca aceea, p ortre te le Saskîei se înm ulţesc, artis tu l punând în ele m ai m u ltă fan tezie decât asemănare. Si m aî ades încă, în p rim ii ani de căsătorie, ea-i va servi de m odel. Somptuos invest m ântată, îm podobită cu b iju te r ii sau în fsrm ecătoarea-i nuditate, ea e prezentată în ta b lo u ri debordând de bucuria de a tră i, de senzualitate. Cata fe ric ire în această iu b ire pătimaşa. D a r e un vis de scurtă durata. Sask ia , pe cât de repede a în f lo r it to- pe atât de repede se vestejeşte. E a adu: ce pe lum e t re i cop ii; Şt to ţ i ţ « 1 m or. N u m ai un a l patru lea, piapand ca o flo a re , va supravieţui. E a , la tre izec i de ani, se stinge în vrem e ce p ictoru l rea lizează una d in tre cele m ai m ari op';re ale sale: „L a Ronde de n u it“ .

    D a r R em brandt nu este un ascet'. E l nu poate tră i singur. Şi n ic i m ultă vrem e nu se poate înţe lege cu vo lu minoasa doică a cop ilu lu i său, văduvă unui trom pet. A supra un'-i a lte fe m ei se va concentra dragostea w

    H e n d ric k je S teffers este o tânăra ţărancă venită la Am sterdam , dela fro n tie ra germ ană. O rfana , ea traeşte din m unca el de servitoare. Presiune R em brandt câtă duioşie, ̂câtă buna- tate şi cât devotam ent îi va aduce

    ea? E sim plă, in cu ltă ; n ic i m âin ile, n ic i p ic io are le ei nu sunt frum oase, dar are 23 de ani, un bust p lin , o f i gură cu ovalu l pur, p riv ire a rnânga- ioasă, surâsul graţios, în care se re flectă , sub un va l de m elancolie , supunerea, blândeţea, afecţiunea. D e a- ceastă f iin ţă a rtis tu l se ataşează p ro fund. Sub in flu en ta e i el se va lm iş tl şi se va re în o i. Şi H e n d rîc k je pozează cu răbdare pentru artis tu l al căru i geniu m atur a atins p ro fu nzim ile unei arte umane şî m agice totodată. Cu curaj ea acceptă s itu aţia sa neregula tă şi în fru n tă b â rfe lile precum şi adm onestările consiliu lu i parohiei. Este o adevărată m am ă pentru T itu s , copilaşul Saskiei căru ia î l dărueşte o surioară, C ornelia . Şi când z ile le tris te v o r veni, când procesul b rancrutar, persecuţia căm ătarilor, î l asaltează pe bărbatu l iu b it ea -i va arăta m al m ult decât oricând o încredere si un devotam ent fă ră m arg in i. Apoî, şl ea se prăbuşeşte brusc, sfârşind ̂ la 30 de ani o v îa ţă scurtă dar bogată.

    L a opt anî m ai târz iu , în tr ’o z î de O ctom brie a anu la i 1669, m oartea pune capăt destinului creator a l titanulu i care a avut nevoie de fem ee ca un sim plu m u rito r.

    0 FEMEIE IN FATA

    GONSiiMSI BE RĂZBOI«Pentru prima oară în analele

    istoriei engleze o femeie a _apărut in fata unui tribunal de razbovu. Este vorba de Prances Mc Goni* eh ie, caporal într’un corp motorizat, în vârstă de 27 de anî, care a lipsit o lună întreagă dela unitatea sa pentru că „nu putea suporta su fie despărţită de logodnicul ei‘ .

    Tribunalul de războiu osândi pe imprudenta dezertoare la de-* gradare şi la expulzare dia M * mală.

  • ;ţiuni, şi't lasâsdn-a

    VIONULA R M À DE

    IE L I T À A

    RĂSBOIULUI

    M O D E R N

    „De c^nd grecii au debarcat a- cum imai bine de 3.000 de ani pe coastele Asiei Mici, pentru ca a- bia dupa zece ani, prin viclenia liri Ulişse să poată dărâma Treia, nenumărate debarcări au avut loc în toate mările. Dacă vrem să ne dăm seama de elementele de baza ale debarcărilor de azi, nu trebue să privim prea mul't în trecut. Avionul a modificat si aici factorii conducerii războiului atât de mult. încât experienţele din vremea dinantea existentei arhièi aeriene au o foarte limitata Valoare pentru vremurile de azi.

    Vom trece în revistă cele mai importante debarcări de război întreprinse dela 1914 încoace, în măsura în care au urmărit ocu

    pări durabile ale ţinuturilor duşmane sau ocupate de duşmani.

    Din timpul războiului mondial se relevă trei debarcări foarte importante. In 1915 ministrul Marinei britanice, actualul preşedinte de Consiliu Churchill, a ordonat faimoasa debarcare dela Gallipoli. După multe greutăţi s’a reuşit cucerirea întărituril'or de coastă turceşti, învechite şi insuficient armate, deschizâiidu'se astfel trecerea. Această străpungere ar fi avut în situaţia de război de atunci o foarte mare importanţa. Dacă s’ar ii putut trece prin Dardanele în Marea Neagră, trapele ruseşti ar fi putut fi înzestrate cu enorma cantitate de armament pe care o fabrica USA pentru adversarii Germaniei. Debarcarea engleză reuşi în două locuri: dar unele neajunsuri, printre care lipsa unui bun comandament, au împiedecat înaintarea trapelor fratico-eñgleze debarcate. După câtva timp englezii fură fericiţi să se poată în

    toarce nevăzuţi de turci pe vaseie lor. Totul a fost pentru Churchill şi pentru întreg poporul englez un mare fiasco, deşi Anglia avea dominaţia maritimă şi aeriană.

    Anul 1917 aduse debarcarea germană pe insulele Oesel şi Da- goe, la apus de coasta Estoniei. Germania avea dominaţia' nediscutată, atunci ca şi acum, în Ma

    rea Baltică. Debarcarea a fost exact pregătită de armată şi flotă, şi a fost condusă după un plan bun. Insulele aveau o foarte puternică întărire şi au opus o cu. rajoasă rezistentă, dar totul na fost decât o operaţie de al' doilea rang, un frumos succes de anne, care n’a putut avea şi nici n’a a- vut vreo influentă asupra sfârşitului războiului.

    De cu totul altă natură a fost

    B astc ic tie fm i de pe clădire© m oue- tă r ie i d in P aris

    I n vălmăşagul a devenit o trude Gh.

    Vechi şi priceperea sa

    tra te ”, „Magazinul?, s’a is to v it cu -le boem incorigibil, rególe, în aerul linotype şi tovarăşi llu se confundase cu pnŞili era ore şi z iie întregi, >rî lâ ră să-şi respecte mai m

    Bun csmarad. cu im şî m etehnelor ei, Gli he cu generozitate, aurtil|et răm as dela el d ispăru ta colecţie na m ateria lu l, pe rin d în acelaşi timp rit cu ltu ra l.

    Sărac, deşi pl;.n dijea noaptea târziu , harţii g aspre res fricţiuni, organism ul,"ăweste adesea ne

    L-am văzut, da sfârşitu l. M aî prindeau sumedenie totuşi, în tr ’un viitoi zita tea lin i nu-i sau cutare camarad fost să se

    A m in tirea Iui celor ce î-auV e d e re eSinfr"«*» F ra n ti

  • satelor, când m o a rte a Í, s’a s tin s co leg u l nos-

    iâ, cunoscut sub n u m e le

    Î D gazetar, e fo rtu rile şi taftemelîa „R e a lită ţii Xlus- ;; ii nostru“, pentru cari6 rittte. Cu o iire născută

    nai m u lt în tre spalte şî pafù rîa tie î. ? Jă tu ri de

    cru¡ G-heoryhe lonescu jl (, pe care Ie redacta. L u - , it în b iro u rile re d ac ţie i,

    orele de odihnă, personală asu p ra lu m ii lonescu îş i îm p ă rţe a ,

    1 ïiiü şi m in ţ ii sale . A ui ieri reu şite , p u b lic a te in eet Ştia să a leagă to td eau - iA b licu Iu i n o stru , u rm a şi « a re a n iv e lu lu i său

    ¡e|t, m uncind d in zo ri până it jn ji m a te r ia le şî s u fe rin d afttat în c e tu l cu în c e tu l se|i! âe m o a rte a b a in á , care ' Ion i d in tre e i. swţtâmâm în a in te de a-şS aal niciodată, o eb ii să i a*

    iri spulberate ş i n ă d e jd i is„. B u n ă ta te a ş î genero

    şi se in te re s a de c u ta i « irittţâ, când firesc a r ti mai serios ş i la ei. vie în s u fle tu l tu tu n » JTA TE A IL U S T R A T A

    A R M A D B

    S P R I J I N Al

    INFANTERIEI

    TANCUL

    mm

    submarinele germane, în stadiul de atunci altehnicei. Descărcarea vaselor s’a săvârşit în porturi amice (franceze) pregătite pentru aceasta, a căror apărare era asigurata pe uscat pe o adâncime de sute de kilometri spre răsărit de trupele aliate franco-engleze In contra frontului ; german de

    Bft&oMifeJitixi áe pe cfâîâtM, sacae- U á M fiír¿ París

    vest. Nici un perveoi de războiu nu ameninţa trapele ce debarcau, nici nu era nevoe de o grabă deosebită. Vasele puteau fi golite rn linişte, pentru a pregăti apoi diviziile pe platoul mare de instrucţie din Franţa pentru noua lor misiune.

    In războiul actual' germanii au executat două acţiuni renumite: debarcările din Norvegia de la mijlocul lui Aprilie 1940, şi cele din Creta din Mai 1941. In ambele cazuri era vorba de a sfărâma u rezistenţă puternică şi hotărîtă a duşmanului. Acest lucru o fost realizat, ambele ţări se află acum în stăpânirea militară germană.

    Un maestru în . întreprinderea debarcărilor în marele spaţiu a- siatic răsăritean s’a dovedit în ultima jumătate de an, poporul insular al japonezilor. S’a început prin debarcările pe Filipine şî pe peninsula Malaca. De atunci s’au

    efectuat importante debarcări t» fostul imperiu colonial olandez şi până în apropierea coastelor Australiei, cu toată înverşunata rezistenţă duşmană pe uscat, pe apă şi în aer.

    De câteva zile aoglo-americar aii au început marile operaţiuni de debarcare din aer şi ' de pe mare la coasta franceză a Canalului Mânecii. Este prematur u se face deocamdată consideration! tehnice asupra acţiunii. Se ştie în orice caz că trupele germane dispun de forţe imense, de fortificaţii inexpugnabile şi de rezistenţă fără seamăn, elemente tootărîtoa* re în deznodământul unei Supte.

    transportarea trupelor americane în Franţa, care s’a efectuat în acelaş an. Era vorba aci, pentru prima dată în istoria universală, de transportarea în massă dela un continent la altul a unei armate modern echipată cu toate armele necesare, vehicule şi cele- li. ;e mijloace de luptă. Pe de ai ta parte debarcarea a fost o întreprindere foarte paşnică. Navigaţia n’a putut fi ameninţată de

  • na tole France avea şaizeci de ani, şaptezeci, se aprop ia die optzeci. T ră ia îm po.

    ivârat de glorie şi înconjurat de adm iratori devotaţi cărora le dăru ia spiritul viu, muşcător, erudiţ ia îm brăcată în expresii ferm ecătoare. Iro n ia maestrului nu cruţa nim ic şi pe nim eni. — nici m ăcar, câteodată, pe sine.

    Dar...D ar privirea i se învăluia deo

    dată în umbra duioşiei, ia r glasul îm prum uta a lt ton. când îşi aducea am inte de fem eia care-i dăduse viaţă. Aveau — mărturisesc adm irato rii lui, — un sunet ciudat şi m işcător pe buzele aproape octogenarului sceptic, cuvintele a- Cestea :

    — M am a mea...Cunoaştem ultimele crâmpee de

    Cuvinte rostite de către m arii oam eni ai lum ii în clipa când închideau ochii pentru a trece pe a lt tăaim . Unele dintre ele sunt, cum s’a r zice prea sentenţioase, prea confecţionate pentru irtorie, ca să Ie acordăm întregul nostru credit. Nu punem însă la îndoială m ărtu ria celor cari au veghiat la căpătâiul lui Anatole Prance şi cari au desprins de pe buzele-i albe ultim a şoptire :

    — M am a mea...ai m ult decât oricând fe- m eia-m am ă are a s t ă z i , dreptul la un omagiu. Răz

    boiul s’a întins pe în treu l păm ânt, cuprinzând în tr ’o încleştare istorică m ilioane de vieţi.

    Pentru toate acestea se roagă la căm inuri câte o femee care poate să fie soră. iubită sau soţie. M ai cald.şi m ai în a lt se îna lţă Insă gândul făp turii gârbovite de ani, o filită de g riji şi suferinţe, m am a soldatului plecat.

    Pentru ea. el este încă odorul, puiul. copilul, lum ina ochilor şi întreaga ei raţiune de-a exista pe nun?. E vânt şi frig . Plouă sau ninge. „Ce-o f i făcând copilul ?” V in veşti de lupte grele. „Ce-o f i făcând puişorul meu drag ?“ A ven ir o scrisoare. A scris copilul. Se aud. paşi. „N ’o f i cumva copilul ?”

    iul e om în puterea vârstei, are obrazul ars de soare şi de vânt, i-a crescut o barbă num ai ţepi. N are aface : pentru ea, el e to t o- dorul de altădată care tresărea în somn, speriat de-un vis rău. şi ca re adormea în legănatul mamei.

    D intre toate afecţiunile care ne prind în viaţă, şi d intre care u- nele se pulverizează sau se tran sformă în duşmănie, răm âne permanentă, pură şi delicată aceea care. cu un f ii’ nevăzut, leagă pe m am ă de copil şi pe copil de m am ă.

    N e.am intim , — şi am m ai scris cândva, — întâm plarea aceea care ne-a zguduit acum vre-o zece ani când un tâlhar a fost împuşcat în luptă cu jandarm ii. Era un ¡bandit fioros şi viclean, reprezentân d ca atare un caz interesant pentru ş tiin ţă , astfel că i s’a tă ia t capul spre a-1 cerceta savanţii şi studenţii. M am a răufăcătorului a IVeaiit însă la Morgă şi s'a rugat 85 fie lăsată a m ai vedea odată Bfetpui celui ce-şi primise răsplata.

    Putea să-l deteste lumea întreagă pe ticălos. — pentru ea., el rămăsese copilul ei.

    De aceea, peste capul crispat s’a ooborît obrazul p lin de lacrim i al bătrânei, şi fruntea sub care încolţiseră num ai gânduri v ră jmaşe a fost sărutată de buze tre- murânde.

    opiii au fost aduşi în tr ’o zi, la Băneasa. cu baloane şi smee cum părate sau făcute

    tíe él. Era ziua lor. şi în ziua aceea s’a r f i cuvenit ca bolta cerului să fie presărată cu aur. în armonie cu azurul ochilor lor, ia r vântul să bată, n ici prea încet, pentru ca baJonaşul şi smeul să se poată înă lţa lin , frumos.

    Am f i vrut ca Ia sărbătoarea aceea a copiilor să ia parte şi Dumnezeu cu îngerii lu i to ţi, iar îngerii cari au suflet de copil să se amestece prin tre copiii cari au

    să decurgă elegant, „comme il fa u t”. D ar ia tă că. în momentul decernării prem iilor, când elevul cutare era distins pentru un tu r- caleţ, ia r a ltu l prim ea prem iu pentru un balonaş, irupse, nechem at, nepoftit, desculţ, cu nădragi rupţi în spate, un copil cu un ¡smeu. Un smeu. — frumos în m ăsura în care copilul era bocciu. Cepilul n ’avea nasturi ia pantaloni, n ’a vea şapcă pe cap. n ’avea guler şi n ici cravată. In schimb smeul era mândru, smeu-paraleu, cu speteze de brad. cu desemnuri prin colţuri şi cu vâjietoare.

    De unde auzise copilul de acolo, din m ahalaua lu i. — Delea Nouă, Tirchileşti, Crângaşi. Delea Veche, — din mahalaua lu i cu gropi şi m aidane de serbarea boierilor? Şi cum de i-a dat în gând să ia parte la concursul acela să arate că şi el e în stare să aibă, dacă

    suflet de înger, bucurânâdu-ge de bucuria lor, învăţându-t la rân- du-le jocuri de îngeri.

    D ar în ziua aceea au fost nori, ş*..a plouat. Şi. totuşi, au venit la Băneasa vre-o două m ii de copii pentru a se lua la întrecere cu baloane şi smee. pentru a concura la prem ii cu cari să poată cum- păra a lte baloane şi alte smee. ori să deschidă, eventual, o fabrică de smee şi de baloane mici.

    A fost frumos concursul. S’au bucurat şi copiii de azi şi copiii de eri, adică oam enii m ari de azi, domnii carj au Întocm it serbarea şi au dat prem ii. Căci a fost o serbare organizată în toată regula, cu program desbătut în şedinţe m ulte şi grave.

    Concurenţii erau îniscrişi in condici şi urm au să vină la concurs în coloane, în grupuri, în ordine perfectă, pentru ca serbarea

    nu pantaloni, m ăcar un smeu, un smeu zdravăn, care face tumbe în aer, — care se în a lţă la cer ? Cum de i-a dat în gând să-şl a- rate străşnicia, el. ţică, băiat de bogdaproste din m ahala ?

    Participarea a stârn it cu drept cuvânt, senzţie. Ia r ju riu l, grav, solemn, apreciind că smeul nu-i dobleajă (pentru copii dobleajă înseamnă un smeu prost care nu se în a lţă ), i-a acordat prem iul de un m iiar.

    Bravo, derbedeule. să trăeşti » Ai salvat prestigigul m ahalalei, în lumea bună. .Ia hârtia de o mie şi dă-i-o lu i ta t’tu să-ţi cumpere nădragi, şapcă şi ghete, căci, măi drace, tare eşti jerpelit.

    gP* groaznică întâm plarea a - ceasta pe care corespondentul unui ziar o istoriseşte şi

    pe care o rezumăm şi noi. aci. în cuvinte neliterare, de oarece în -

    D E IM M

    tâm plarea nu e literarq. E ade*văr adevărat, smuls d in viaţa care, ea, pare un născocitor de halucinante pagini de roman.

    Omul. ţăranu l, a venit dela târg cu douăzeci şi ceva de hârtii a o m ie de lei. rodul muncii şi a- verii lui transform ată în bani. cu ei avea să plătească el toate angaralele şi să încropească un rost pentru ziua de mâine.

    D ar copilul l-a în tâm pinat în prag.

    — D ă.m i şi m ie un leu. tătuţă,Omul nu i-a dat de oarece n ’a

    vea un leu. Avea douăzeci şl ceva de h â rtii pe care le-a aşezat pe masă, ieşind apoi după cele nevoi.

    D ar când s’a înapoiat a văzut focui. — o pălălaie.

    — Nu m i-a i d at un leu : uite ce ţi-a m făcut, a spus copilul cu zâmbet de mic înger si de mic drac.

    Şi omul a văzut în foc to ţi ban ii. toate bancnotele svârlite de copil. Atunci omul s’a m âniat şi cu o secure a retezat copilului un braţ.

    „Ce grozăvie !“ veţi spune dum. neavoastră.

    Da. dar grozăvia nu se in-chee aci. Căci, în odaia de a lături, nevasta făcea baie în albie unui prunc de un an. Auzind răcnetul copilului eu braţu retezat, ea a d at buzna şi s’a luat cu mâinile de păr căci şi-a adus am inte că uitase pruncul în albie în apă. Pruncul se înnecase.

    Da, şi grozăviile nu se sfârşesc aici deoarece, disperată, mama s’a aruncat în fântână, şi deoarece. după ea, s’a aruncat si părin- tele, şi s’au înnecat amândoi. Iar până să-i scoată lumea de acolo, a m u rit şl băiatul cu braţul retezat. astfel că...

    Vă rog să credeţi că n ’au dreptate domnii aceia cari scriu lite, ra tu ră şi cari se plâng de lipsa de subiecte. V iaţa Ie oferă cu duiumul. D ar poate că subiectele ei nu sunt bune deoarece nu pa

  • Că dreptatea era die parte®, pă- rintelu. reese d in însuşi modul cum s’a Încheiat diferendul. Căci profesorul şi-a recunoscut sincer greşeala, cerând scuze şi oferind în chip de ispăşire 500 de franci pentru au j to rare a unei fam ilii nenorocite.

    Moş Crăciun a avut. prin urm are, câştig de cauză. N ici nu se putea a ltfe l de oarece renetăm , e nevoe ca m ăcar în p rim ii ani ai copilăriei să se creadă în existenţa lui şi-a darurilor lui.

    M ai târziu v iaţa va avea grijă să le răpească rând pe rând ilu ziile să le m altrateze credinţele.

    C e ne-aduce Moş-Crăciun ? Tot ce e frumos şi bun... Am văzut in v itrin a li

    brăriei. anul acesta, jucării costisitoare şi complicate.

    Ochi ui se cpreşte surprins, în fa ţa galantarulu i şi. — desfătat altădată când avea m ai m ult din albăstrui cera!ui sub pupilă. — se scandalizează acum. când vede păpuşa cu resort şi cu ochi de sprinţară pariziană. Suntem scandalizaţi şi predispuşi să deplângem copilăria contemporană, jig n ită in candoarea ei de nrogre.su! mecanicei.

    Totuşi, corespondenţa dintre jucării şi copi! a fost şi e perfectă ia r evoluţia pe care a urm at-o a corespuns întotdeauna transform ării sufleteşti a m icuţului.

    O ferim a-lor noştri, odraslelor fragile, de sărbători, jucării care îi vor bucura, şi totuşi noi nu ştim că în ochii copilului, obiectul cumpărat reprezintă m ai m ult decât prilejul unei satisfacţii vizuale ori auditive. Pentru el iucăria este, şi trebue să fie , reprezentarea in m iniatură a v ieţii ce Dulsează în Juru-1.

    Păpuşa din petece şi căiţi, sau din rozătură de ferestrău. naivul Vasilache cu ochii de mărgean, şj calul pe rotile, au ferm ecat ln - tr ’adevăr cospilăria noastră. Pe a- tunci viaţa urma un drum m ai lent. Ochiului i se ofereau colori mai puţin bătătoare la ochi.

    De-atunci e vreme lungă. Civilizaţia a străbătut o cale respectabilă. A călcat uneori şi în străchini. A o ferit şi fructele ei bune şi pe cele cu vierm i. D ar a mers înainte. A m ars. prinzându-ne în angrenaj u-i complicat svâcnitor, transiorm ândr-ne radical.

    Şi n m iopia noastră, socotim despuiate de poezie copilăria celor cari crease astăzi, sub ochii noştri, în ritm ul impetuos al maşinis- muiui. copii pentru cari graţia nu se m ai reduce ia păpuşa din cârpe şi tărâţe, humorul la bietul măscărici Vasilache şi viteza la calul cu rotile

    Â m văzut doi copii dela perife rie căscând ochii cu în cântare, la v itrin a unui m a

    gazin cu jucării, din centru. Era acolo. în galantar, un Moş Crăciun cu o barbă frumoasă, cu ochi înrouraţi ca de primadonă romantică şi cu un toiag cu care desigur că bătrânul va avea să se apere de câini prin m ahalale.

    Deocamdată moşneagul a poposit în v itrin a din centru, şi copiii s’au scobit în nas. m editativi, şi s’au cam m ira t şi Ü s’a părut hazliu că Moş Crăciun stă vârât în galantar, cu tolba în spinare, contemplând lumea grăbită de pe Calea Victoriei.

    Dacă a so s it m a i de v rem e n rm locu rile n o a s tre , de ce m a i aşteaptă (p a rc ă a r f î u n u l d ’ă ia de Ia M oşi, m ă N a îe ! a d e v ă ra t m ă

    L a ie !) şi de ce nu Începe să îm partă daruri copiilor?

    Se spune că. cine dă la tim p, dă de două ori. astfel că cel care dă îna in te de tim p dă de mai m ulte ori. Evident, copiii se vor bucura la Crăciun, dar de ce să nu se bucure de acum?

    Copiii cari zgâiesc ochii la vitrin a din centru îşi pun desigur, în m intea lor m icuţă, aceste în trebări Un răspuns care să-i m ulţumească nu au găsti. dar în sufletu l lor s’a furişat sloiul de ghia- ţă ai unei tem eri: Moş Crăcun are în tolbă ju cării prea puţine. Până să ajungă la ei. la dracu în praznic, o să le isprăvească.

    — E puţin, mă Naie.— E puţine, mă Laie.Şi au plecat de-aoo!o. că Ii s’a

    părut că sergentul care stă la eolţ

    acestei m orţi, în trucât ţinea m ult ia această pasăre“.

    Copilul Ion avea in piept o floare, — inim a. — care, prea fragilă, n ’a putut rezista unei bătă i de vânt. Petalele ei s’au în fio ra t şi s’au îm prăştiat. Şi avea Ion în căpşorul ca tărtăcuta un creer mic in cate hotărîrea suoremă s’a în fip t ca un vârf de pumnal.

    A fast en o zi de toamnă tristă. Deştepta în suflet tristeţi de dem ult şi în

    oase, reumatisme.Dacă pronia cerească ne-ar fi

    învrednicit cu darul de a scrie poezii, am f i compus cu siguranţă nişte versuri sumbre, evocând în ele sanatoriile de tuberouloşi, iu b irile defuncte, casele de nebuni,

    tot ce poate f i motiv de nelinişteşi de groaznică plictiseală.

    I l pleut sur la vine Comme il pleut...

    De ce, însă. străzile au fost în sufleţite eri de cârduri do copii cari bravau urîiu! şi tristeţea, şi cari au Izbutit să micşoreze nota de m âhnire a oraşului nostru?

    A fost în tâia zi de şcoală, eri, şi am regretat înc’odată că n 'a- vem darul de-a scrie pcezii, căci am fi scris de dragul copiilor o poezie care să le învioreze sufletul zgribulit ca o vrabie mică.

    Ş i-ar f l fost poezia noastră un im n care să Ie insufle curaj în v iaţă, şi o rugă pentru zilele v ieţii lor să fie , toate, m ai fru moase şi m ai însorite decât ziua de eri.

    tsar, rasáis s#*æîs&aâgi®is®æ!SEæaæ?missâS3ES3i6iiSEfSâisæia ssssssseffss«

    G iî iş e e m o b i le d e c a ie

    s’a u ita t oarecum bănuitor spre ei.

    M ărturisim că. in viaţa noastră, am n u trit o spuză de am biţii,Ca şi dumneavoastră dealtm in. teri. In momentul acesta n’am fi vrut. însă. decât să fim un Moş f e r a t ă Crăciun cu barbă şi să avem oto lb ă u ria ş ă p e n tru to t i c o p iii d in Căile ferate germane au ş tiu t to l- lum e . Să n u răm ână, u n u l fă ră ju - deauna să facă fa ţă ce rin ţe lo r im en-

    » . . se impuse ei de războ iu sau bom bardamente te roriste . Com unicaţia n ’a

    n u i cop il i-a m u r it s tic le te le fost în tre ru p tă serios sau paralizată ş i. de in im ă rea . s ’a în - n ic iodată şi in n ic iun loc. De curândn e ca t. , . _ . ,

    „ . „ m i i cre ia t o noua m etoda de vanzare aNu VI se pare că 6. , h í I I'tplnr • trhîspe mohil« în autobuse.

    e u i l O Z I T A f I

    u

    un nou Boskoop; perpetuarea se face num ai prin altoire, ş i aci încep d ifîcu l. t-ăţile de căsătorie la m eri şi la peri,

    Om i’i trebuie să intervină şi să găsească partenerul potriv it pentru ca toamna să aducă o recoltă bogată de fructe.

    O e s c © p e ä * ir e a t m e i p r e » f ï o f f is e 6»iis?” ® te c î âss I t a l i a

    S olda ţi germani au descoperit de CU.

    d irecţiunea că ilo r ferate d in Essen a cre iat o nouă metodă de vânzare a

    7 Y1 * b ile te lo r: ghişee m obile în autobuse,m u lt su b ie c tu l u n e i îs w jrie k iic Aceste ghişee au ca scop vânzarea rând ia Palazzo C inetti, la Velo ai o hUd in t r ’o c a rte p e n tru co rn i d e câ t ra p i(j ă a b ile te lo r de tren făcând buotecă ^ cuprinde 3000-4000 de vo.u n fa p t d ive rs în re g is tra t de u n asttci posibila plecarea regulata a ca- lume 0 w!octie strânsă în decursul az ia r cu a lte m u lte fa p te ? Ia r p en - îă to n lo r, ch ia r atunci cand sunt bom- câtorva ,ecole p io a s a bibliotecă «xn-t r u ca în tâ m p la re a să a ib ă to a te b a rc U rte .g h iş e e ^ c e s te ^ iş e e noul ^ ^ ^ la t;n l lta liea iîn fru m u s e ţă r ile u n e i p a d in i de l i t£__ , ___ ^ sî istorice oufciicatii dint r u ca întâm plarea să aibă toate bardate ghişeele. Aceste ghişee noul

    u n e i p a g in i de l i - « au < £ fi4 zboiu ci vo r f i te ra tu ră . n i se m a i serveste ş i a - c \ ^ r tn tim p d e fa c e , dcoa recepo t domeniul ş tiin ţe o r naturale şi câteva

    folosite englezi, opere istorice, publicaţii din„ „ t domeniul ştiinţe 'or naturale şi câteva

    , . . u n a i j u u i t i u u c u v - m a x t L v l' 1cest a m ă n u n t: pe m a lu l a p e i, uşura desfăşurarea vâ n ză rii b ile te lo r manuscrise. Biblioteca de o valoare ne.lângă p ă lă r ia c o p ilu lu i, s tă te a de pretu tindeni" unde există aglom eraţie, măsurată, a fost transportată la Romaveghe câ in e le ş i lă tra a ja le ca în cu ocazia m a rilo r m anifesta ţiun i care şi predată posesoarei, principesa C toettl, cunoscu ta poezie d in c ă r ţ ile de produc o c ircu la ţie extrao rd ina ră şiş co a lă ’ C â ine le s o ld a tu lu i“ . când casie riile d in gări m i m ai sunt | | n p¡©raer ai medicine!

    D a r ia tă fa p tu l în fă ţ iş a t de un suficiente. tropicale

    „ P r o b l e m e d e c ă s ă t o r ie “ Zilele acestea profesorul fr ie d lic h a scris fă ră să b ă n u ia scă u n m -c ^ m K f r u c t ; f e p ¡ K a rl Kleine) un mar© pionier a l medL,şi d e lic a t poem : cinei tropicale, fost elev şl colaborator.

    „C o p ilu l Io n Lasca rache , d in U nii pomi fru c tife ri duc ,,căstacii” ¡a lu > Robert Koch şi m ultă vreme pro. co m una T o m e ş ti. Ia ş i, a d is p ă ru t foarte Ciudate. Există m fe rtiiita ţe nu şedinte ^ ins titu tu lu i pentru bolile in to u rm ă cu două z ile de la lo c u in - ™ S Z ^ Kech» a m m m n ţa p ă r in ţ ilo r sa l. E x a s p e ra ţi, p a - Boskoop are neVOie de p o ie n i unei a lte de am- Descoperirea agentului Pyogen I i n ţ i i s’au a d re s a t ja n d a rm ilo r , pentru ca să poată rodi. O ri cât a l bo lii somntmu este m eritul iu i. Sa-: ca re au în c e p u t c e rc e tă ri. Pe m a - polen ar duce albinele dela un Boskoop vântul a petrecut m u ţ i am la _rop 0. lu i J î jie î a fo s t g ă s it câ in e le Să- la altul, flo rile se usucă şl cad. C ulţi- A fost chemat atat

  • ’ S unt confortabil instalat tn fa - f i c re z u t că cineva te poate înşela.- H u fcrecwaeră n ic i două iu t i i . Ï® - r echere a a ce s to r două s u fle tef» « « *» * de lu c ru . Trebue să s^riu. R e a lita te a m ’a convins de contra- t r >0 seară ^ ¡arnă __ scară geroa. răm ânea n e ş tirb ită ,¿im m ulte de spus. Dar, cu ce sa riu l. Crudă realita te! tieprie>tenoasa — am a fla tîpcep, Doamne!? ...Am zărit-o prim a oară pe cruntul adevăr.,* Ş iru l am in tirilo r, înourate de stradă. E ra iarnă. A junu l Crăciu. R u ptu ra '©OÎbttl vrem urilor, mă năpădeşte, „u lu i. Lumea forfotea grăbită. ' \ ,g ân d u rile se ciocnesc - în tre . Fiecare se osteUea să j facă La ît^eput m ei m tm-am dateându-se unele pe altele —• în cio. cum părăturile pentru a doua zi. seami* Eram plefcrtt- N u s™ "Cot năvălitor. Noianul idealuri- col ţ uj străzii un cerşetor. î eam m iw «* M ă socoteam pradălot-, v isurilo r, mă năpădeşte. Cine ştie dacă mâine va avea un

    unui vis ucigător.

    Jalnică am ăgire!M i.a m ărturisit. V foia sä ïie

    prietena mea, camarada, tovăraşa mea. A tâ t ş i n im ic m ai m ult, ;

    — Poate... mai târziu , era sin. gura mângâiere.

    ..-Nu puteam înţelege purtarea ! ei. Să dispar? Q Doamne să plec

    M ă gândesc! Ce viaţă zadarni- codru9d Pâine? Cine ştie dacă -D a r , încetul cu încetul, m i-am departe de această jălnicie.f r.vT(?fûn 4-X 0Íl1tY-lííf O t P P ^ ’ t «fl. V U ___ A • . ................ J „ wcăt Ce existenţă sbuciumată! Ce

    ferai irosit! Sunt descurajat! Pen. s i'n td 's ă rb ă io ri? fcru ce? N u aş putea spune exact...

    V ia ţa mi-a în tip ă rit încă dela naştere pecetea desamăgirii. Da,

    mâine va putea sim ţi şi el harul ^ seama ca. cea îsi care uni puse-seen toate nădejdile mele se de-

    M ’am îndreptat spre el. I-am părtaşe» pentru totdeauna, daţ to t ce aveam la mine. Oare Nu» au pentru totdeauna. N u

    mL fost întotdeauna îngenunchiat lu i nu ei'a maî m are de îm i puteam închipui asemenea a-/* |. . * « - A î C'mT. . /-trj. V ’t 1 a

    suferinţei. Am fost vecinie un ne., m ulţum it. D in ce cauză. Cine ar putea să-mi spună?

    N u există om pe acest pământ,

    cât a mea? marăciune. V a reveni! Da, o voiu ternitTteSe mai apropie cineva, O fată aşep^a şi va veni din nou, să-mi L d'"

    veselă, sinceră, zâmbitoare. mâ*xgâ>le sufletu l pustiit de foculP r iv ir'ile noastre se încrucişară, dragostei,

    eare să nu. se f i izb it vreodată de Un surâs prietenos se încui-bări în îm p o triv irile soartei, care să nu f i colţu l buzelor noastre... Aşa 11 e- fosfc deseori am ărît şi posomorît. am cunoscut.N u există fiin ţă pe lume care să Am mai în tâ ln it.o de câteva timp. im f i gândiit, cel puţin odată, ori. Ne-am îm prietenit. îm i p lâ . Bănuesc fîă-şi curme firu l v ie ţii. M u lţi, cea s’o văd. Aveam prieteni co. foarte m u lţi, nu au avut curaju l murii. Ne-am văzut la ei de m ulte Bă chică această hotărîre până la ori. îm i devenise dragă. Credeam capăt. Au fost laşi sau nu? Cine că şi ea ţinea la mine. ar putea încuviinţa sau tăgădui?

    M 'am îndepărtat. Am fu g it. M ’am izolat. N im eni şi nim ic numă putea ajunge. Doar m reajele făgăduinţei mă uneau de această lume. Răbdam totu l în tăcere. Am aşteptat m ult, foarte m ult, o e.

    Aceste im perative m’au adus înapoi. Atinsesem vârsta la care nu maî aveam dreptul să mă spri.

    w . jin pe spinarea altora. T rebuia săTrecuseră doi ani. Nu ştii; care fiu independent. Să lupt singur

    cu existenţa. Ia tă pentru ce am fost nevoit să mă întorc.

    M ă schimbasem însă. Toată făptura mea se transformase. Nu

    a fost existenţa mea în acest răs-

    ba sunt sigur chiar că nici nu am tră it.

    Peniru ce au vrut însă să se îm potrivească forţelor oarbe ale dumnezeireî ? Pentru ce au vrut Sa moară? V o r invoca zeci şi sute dc pretexte, dar nu vor putea fo r. muia niciun motiv logic. Pentru oe? Foarte simplu: pentru că nu exista,

    »«.Să te sinucizi ? E stupid şi ca

    t ín fe l de tranşă. N u mă putea®« mai eram acel visător de odinioa- obiciuui cu lipsa ei. O iubeam ca ră. Acum eram conştient de mine şi odinioară, mai m ult. Depărtarea 9‘ de d ato riile mele.

    ...Lupa pentru viaţă m ’a în răit.

    N O V E L A I

    I S A M AN E D I T À DE;

    G R I V E S Ti

    din răsputeri să voiam să ajung

    M ă sileam — creez ceva : prin mine însumi

    Şi am izb u tit.N u am cerut a ju toru l nimănui.

    N u am cerşit intervenţia nici uneicărţi de v izită . S igur am reuşit

    ei, au dusese cu ea pâlpâirea f i in . să câştig o situaţie. Munca nu.m i

    . . , . „ ,1 • , ţeî mele. Im aginea ei m * însoţea dădea decât foarte Putîn răSaz-pagkiosî V ia ţa ne ofera prea m ul- simt stingher departe de ea, D ra . pretu t im W ' Im aginea celei — datorită că-trrL -miilea r » / * ____ __? — ' ~ l »

    Ne iubim. Suntem aproape in fiecare z i îm preună. O caut. Mă

    te schimbări. prea m ulte neprevă- gostea mea e din ce în ce mai pa. c» „ . - „ reia făurisem atâtea vise de fe r i. timaşă. . *”C f a ° 2S * toam,na- Copac«i se ci re _ mă urmărea,

    îndurat Sim t că nu aşi mai putea tră i ' eau de verdeaţa lo*\ Pă- ...Devenisem însă ambiţios. Sitn-poarte m ulte, cliiar prea m ulte, departe de pea căreia îi sunt în ă l. mântu l era acoperit de un covor ţu l dem nităţii m i &e desvoltasedar m i m ’a** rând! niciun mo- tate toate s im ţirile f iin tp - i m a l« craTHen-m eiat-îo »__ .. „S n s a n n » « ir-a ™

    şuturi, ca s’o nim icim . Sunt o fire tristă . Am

    ţaţe toate s im ţirile fiinţei mele. galben-roşiatic. F rig u l Eram foarte tim id. Poate că s^-şi arate colţii.

    începu până la apogeu. Eram poate şi prea încrezător. Defectul celor ca-

    O scrisoare. Neajunsurile mele cereau răzbunare.

    Făptura ceea minunată, pe Care o îndrăgisem atâta, mă chema.

    dar nu m ’aş gândi Eaent să mă omor.

    1 .«Şi apoi, ce însemnătate are eram şi prea visător. Cu siguran- Mă plimbam. Aşa, fără vreo re izbutesc singuri, nem ulţum irea mea pe lângă a a l- ţă însă că eram prea tânăr." ţinta. Am zărit-o. In im a a început Roata sorţii s’a întors, tora? Cum pot sta neajunsurile n ¡ c¡ 11¡u îndrăzneam să mă apro. să_m£ bata cu putere. N u m ’am

    w ra * . , p ii de ea. O priveam cu respect, putut stăpâni. M’am dus în calea,>uterim pentru ca^vrem astfel, jyj- închinam chipului ei ca unei es §*,, onrSi.

    sim ţim nedreptăţiţi pentru st at U£ fermecătoare. Mi-o închi. „ - — o ...... ........... ,că astfel dorim. Ne credem m ar. ca Un bust mînUiîat _ . P . ^ t mdelung. Nu pu. Era o pornire sinceră, un ră s p u n 3fctrî pentru că orgoliu l nostru este dăltu it în piatră de opal — care niciun cuvânt. ai sufletului ei sau... o nouă în.m ăgulit de acest cuvânt şi chiar î t i p ri i ejUeste acea” căldură lăuh- . ^ uioase aduceri aminte se p e . cercare?oe aureola im aginei. tr îc ^ a tâ t’ de clocotitoare la rïIldatx P « « faţa ochilor mei. Ne- - N e vedeam în fiecare zi. E .

    A m iub it. Cu toată naivitatea douăzeci de ani am zâ;,:nbit- Am pornit mai de. ram vecinic împreună. Părea mul-XrâîSfcei, cu toată sir ţi rea sufle- Q veneram ¡ Da aceSta este cU. parte ca doi vechi prieteni: par’că î um itâ- Eu eram f ericit.jfcului. Am visat şi am sperat. Za- vântui potriv it... na se întâmplase nimic. Pentru scurt timp însă.^arnicî Dragostea noastră — mai bine ...Eram mândru. Trium fase. Aşa ° despărţire stupidă. Un motiv

    Dragostea mea nu cunoştea zis a ei — nu a durat prea m ult dar to t mai exista un zeu ai d ran i / * : j ? ___ „ , „ ̂ . 1 1

    gostei, ai iubirii.m argini. N u am precupeţit n icj tim pu®î s a c rific ii pentru cea pe care ... Uitasem că era o fiinţă me.r> iubeam, pe care o adoram, pe nită chinurilor, tristeţelor.' sufe.©Şî« o divinizam. rinţelor.

    M ’am înşelat. M i-am făcut Ce soartă amară!d u z ii Am crezut că pot păcăli desti.. Ce . 'iţim! Acum. când m ’am n u li Ce m ult m ’am înşelat? Eu nuitOiărît să le pun pe hârtie — îm i aveam dreptul să iubesc. Nu mi-v'Mîc şi mie a rade de aceste h i- era îngăduit să mă bucur de linis-

    sau un pretext. înşelăciune sau sorocul fa ta lită ţii ce mă urmărea?

    n/r~ în ; ^ . Vocea am biţiei sau răspunsul va.Ma^mvinovaţeam singur. N u, să n ită ţii? Nu ştiu !

    ...Plătesc scump această răbufnire a soartei. Cu sânge!

    Sufăr cum plit. Da. asta trebue

    nu fiu trufaş. învingătorul nu trebue să facă simţită greutatea izbânzii sale.

    Eu însă aveam pentru ce să fiu să fie însăşi esenţa v ie ţii mele: mulţumit. Mă socotea vrednic de su^e™ ţa, chinul, mohorîrea... dragostea ei! Eram sigur de a- Am devenit insensibil. N im ic n»

    mere spulberate. te sufletească. M ie m i-c*a închisă ceaafca- ^ poate alte greutăţi, mai *roPresionează. Rabd. N LA m fost prea încrezător. Nu poarta fe ric ir ii. Şi tocmai pe a- aI*e vîtregii, care ne vor despărţi.

    Cunoşteam viaţa. Niciodată nu aş Cestea le nesocotisem acum Legătura noastră — ideala îm pe.

    m ic nu ma mai interesează.Căci aceasta e ursita mea. A .

    ceea a lacrim ilor.