Suport Curs MIII_Gestionarea Eficienta a Situatiilor de Criza Educationala in Clasa de Elevi(1)

8/17/2019 Suport Curs MIII_Gestionarea Eficienta a Situatiilor de Criza Educationala in Clasa de Elevi(1)

1/72

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane 200720!"#$a prioritar% !& 'Educaţia (i formarea profesional% )n spri*inul cre(terii economice (i dezvolt%riisociet%ţii +azate pe cunoa(tere,Domeniul ma*or de intervenţie !&"& 'Dezvoltarea resurselor umane din educaţie (i formare,-itlul proiectului. „Paşaport pentru catedră” /eneficiar. nspectoratul 1colar udeţean Satu 3are 4um%r de identificare al contractului. POSDRU5675!&"5S5892

Programul de formare continuă

MANAGEMENT ŞI MEDIERE N GR!P!" ED!#A$I%NA"

Modulul III

Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de

ele*i

+!P%RT DE #!R+

3aterial ela+orat )n cadrul proiectului Paşaport pentru catedră:D 892


2/72

3odulul & Ge&tionarea eficientă a &itua'iilor de cri(ă educa'ională )n cla&a de ele*i Suport de curs

#uprin&

,-.- Rolul autocunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor-----------------------------------------------/

!

Aptitudini şi deprinderide0-

0o1&er*area

&u1iecti*ă

0-munca )nec2ipă

0intercunoaştere

0 alegereametodei potri*ite

0autocunoaştere

0-comunicare

0anali(ă şicercetare

0 managementeficient al &inelui

0 managementeficient alconflictului


3/72


,-.-.- Raportul cu &tima de &ine&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne cunoaştem&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne acceptăm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9 Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim sinceri cu noi înşine&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9

,-.-3- Raportul cu ac'iunea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să acţionăm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7 Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să reducem la tăcere criticul interior &&&&&&&7 Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să administrăm eşecul &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&7

,-.-,- Raportul cu ceilal'i&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6 Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne afirmăm&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6 Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim empatici&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6 Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne bazăm pe susţinerea socială&&&&&&&&&&&6

,-3- Rolul intercunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor---------------------------------------------.4,-3-.- +u1iecti*itate *&- %1iecti*itate&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0

Observare şi inferenţa&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0Obiectivitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0

Subiectivitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!0,-3-3- #ompeten'a cadrului didactic referitor la autocunoaştere şi intercunoaştere&&&&&&&&&&&&&&!! Aptitudinile şi abilităţile (deprinderile) personale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!!unoaşterea elevului: competenţă cheie în activitatea didactică&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!2

,-3-,- Pre5udecă'i şi &tereotipuri&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!" !re"udecăţi# stereotipuri şi discriminare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!"

,-3-/- Grupul- +intalitatea grupului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!8Structura clasei de elevi&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!8 $enomenele de %rup şi sintalitatea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!aracteristicile de personalitate&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&!7&emperamentul &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&20

,-,- Rolul comunicării şi a&cultării )n ge&tionarea conflictelor-------------------------------3/,-,-.- Elemente generale ale comunicării interper&onale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&28 $uncţiile comunicării&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&28 Modele de comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2 'ivele de comunicare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&29 $orme ale comunicării&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&27

,-,-3- Ameliorarea comunicării didactice )n mediul educa'ional&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"0Obstacolele din cale comunicării eficiente&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"0 Modalităţi de ameliorare a comunicării didactice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"! loca"e şi bariere în comunicare *eacţii care blochează comunicarea&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"8 Metode de a depăşi obstacolele care stau în cale comunicării didactice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"7

,-,-3-.- A&cultarea acti*ă 6 o modalitate de a depăşi o1&tacolele din calea comunicării&&&&&"7Strate%ii de ascultare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"7,-,-3-3- !tili(area adec*ată a lim1a5ului non7*er1al şi *er1al7 o modalitate de a depăşio1&tacolele din calea comunicării&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&";

+imba" corporal# elementele comunicării didactice , mana%eriale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"; $olosirea limba"ului nonverbal &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8!omunicarea nonverbală prin spaţiu sau teritoriu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&82 -miterea atentă a mesa"elor &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8"

2


4/72


omunicare asertivă# conduita asertivă&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8,-/- 8Apari'ia9 conflictelor )n şcoală--------------------------------------------------------------------------:.

,-/-.- #onflictul; defini'ie< &emnifica'ie< dinamicăi1liografie------------------------------------------------------------------------------------------------------------------?4

"


5/72


,-.- Rolul autocunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor

Prima )ntre+are pe care o formul%m dup% citirea acestui titlu ar fi. asupra propriilor resurse (i asupra

propriului potenţial? )n cazul e$istenţei unei pro+leme

#utocunoa(terea ne o+lig% la un e$erciţiu de sinceritate cu noi )n(ine com+%t@nd astfel ideea

preconceput% conform c%reia ma*orit%ţii dintre noi ne place s% credem c% suntem )ntro stare de

ecAili+ru interior cvasipermanent& Bom fi astfel determinaţi s% identific%m pro+lemele interne

potenţial generatoare de pro+leme e$terne )n interacţiunea noastr% cu mediul& O astfel de pro+lem%

intern% ar putea fi un nivel al stimei de sine mai sc%zut&

Eforturile fiec%rui om de a(i cre(te stima de sine se grupeaz% )n trei domenii principale:

fiecare dintre ele fiind compus din trei dimensiuni specifice: care sunt numite Cmodalit%ţi, )n cadrul

secvenţei de formare&

ele nou% soluţii de cre(tere a stimei de sine >#ndre:


6/72


,-.-.- Raportul cu &tima de &ine

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne cunoaştem

Este prima regul% )n materie de stim% de sine& Ea se refer% (i la concepţia despre propria

persoan% (i la maniera )n care apar )n faţa altora& 4u este vor+a aici de a te pierde )n introspecţie: ci

mai ales de a lua cuno(tinţ% de propriile capacit%ţi (i limite&

Un instrument de reflecţie asupra sinelui este Cfereastra oAari, care este u(or de utilizat& El

postuleaz% e$istenţa a patru mari domenii referitoare la cunoa(terea de sine.

• Domeniul pu+lic ceea ce este cunoscut at@t de noi c@t (i de antura*ul nostru& E$emplu. se

spune despre mine c% sunt fidel prietenilor mei& 1i servia+il& E adev%rat: sunt de acord&

• Pata oar+% este vor+a de ceea ce (tiu ceilalţi despre noi: dar de care nu suntem )n mod

clar con(tienţi& E$emplu. sunteţi o persoan% inteligent%: dar prea )ndoielnic%&

• Domeniul ascuns cuprinde tot ceea ce cunoa(tem despre noi: dar ceilalţi ignor%&

E$emplu. sunt foarte gelos& 1i deloc sigur pe mine. )n )n spatele aerelor mele de persoan%

)n largul ei (i destins%: m% )ndoiesc de mine )n permanenţ% (i ascund cu gri*% asta de

ceilalţi&

• Domeniul necunoscut includem aici tot ceea ce persoana nu a descoperit despre sine (i

nici antura*ul s%u nu intuie(te& E$emplu. mi sau )ncredinţat responsa+ilit%ţi (i miam datseama c% )mi place: c% eram capa+il s% devin lider&

#eea ce ştim #eea ce nu ştim

eea ce (tiu alţii Domeniu pu+lic Pata oar+%eea ce nu (tiu alţii Domeniu ascuns Domeniu necunoscut&abelul nr373: $ereastra lui 8ohari

Se consider% c% orice lucru pe care )l facem cu scopul de a e$tinde Cdomeniul pu+lic,: ne va

)m+un%t%ţi stima de sine& Pentru a realiza aceast% e$tindere tre+uie.

s% transform%m pata oar+% )n domeniul pu+lic

s% transform%m domeniul ascuns )n domeniul pu+lic

s% transform%m domeniul necunoscutului )n domeniul pu+lic


7/72


Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne acceptăm

S% ne cunoa(tem nu este dec@t o prim% etap%& e s% facem apoi cu defectele (i limitele pe care

leam identificat= ontrar faţ% de ceea ce credem uneori: nu este necesar s% fim f%r% defecte pentru a

avea o +un% stim% de sine& Din contr%: tre+uie s% fim capa+ili s% le asum%m sau s% le scAim+%m&

um se e$plic% faptul c% anumite persoane )(i asum% defectele: )n timp ce altora le provoac% un

sentiment de ru(ine at@t de puternic: )nc@t Csfredele(te amorul propriu (i stima de sine,=

Ru(inea este cea care transform% con(tiinţa unui defect )n comple$& E$emplu. dac% nu (tim s%

dans%m (i ne invit% cineva: ni se ofer% o alternativ%. fie ne este ru(ine (i nu recunoa(tem: invent@nd

un prete$t oarecare& #par trei inconveniente: totu(i. nu ne simţim )n largul vostru: persoana care ne

invit% se poate simţi inconforta+il: (i nu vom )nv%ţa s% dans%m cealalt% opţiune pe care o avem este

s% m%rturisim c% nu (tim s% dans%m: iar lucrurile se inverseaz%. suntem mai calmi: interlocutorul

)nţelege (i poate cAiar s% propun% s% ne a*ute s% )nv%ţ%m&ei mai +uni aliaţi ai ru(inii sunt t%cerea (i solitudinea& mediat ce am Aot%r@t s% vor+im unei

persoane anume despre ceea ce ne provoac% ru(ine: am f%cut ceea ce era esenţial pe aceast% cale&

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim sinceri cu noi înşine

Uneori suntem tentaţi s% recurgem la mici trucuri pentru a ne minţi: pentru ane ap%ra: cel

puţin pentru scurt timp: stima de sine& Unul dintre cele mai frecvente mecanisme era negarea&

E$emplu. sunteţi )ntro ma(in% pe care (oferul o conduce prea repede faţ% de gustul vostru& B%

este team%: dar nu )ndr%zniţi s% o spuneţi& 1oferul simte apreAensiunea voastr% (i v% )ntrea+%. Csper

c% nu v% este team%=, e r%spundeţi=

Putem avea de multe ori tentaţia de a ne nega emoţiile: din cauza stimei de sine sc%zute. a nu

recunoa(te c% ne este team%: c% suntem tri(ti sau c% suntem contrariaţi de ceva face parte din

convenienţele sociale& Dar: )n spatele acestor convenienţe: se g%sesc foarte des pro+leme ale stimei

de sine. nu dorim s% pierdem prestigiul recunosc@ndune emoţiile& Putem o+serva dou% reacţii de

negare a evenimentelor ce ne ameninţ% stima de sine: una ar fi a nu ne asuma emoţiile negative (i

cealalt% a nu ne asuma dorinţa de a scAim+a situaţia&

A nu ne asumaemoţiile negative A nu ne asuma dorinţade a schimba situaţiile

C4u sunt )nfuriat, C#stai viaţa,C4u sunt decepţionat, C-re+uie s% ne adapt%m,

C4u sunt nelini(tit, C#sta este,&abelul nr393: *eacţii de ne%are a evenimentelor ce ne ameninţă stima de sine

,-.-3- Raportul cu ac'iunea

9


8/72


Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să acţionăm

#cţiunile sunt 'gimnastica, de )ntreţinere a stimei de sine& Desigur: marile reu(ite cresc stima

de sine: dar nu avem parte )n fiecare zi de succese profesionale: sentimentale sau sportive& Gn

scAim+: viaţa de zi cu zi ne furnizeaz% o mulţime de o+iective: cAiar modeste: care: odat% atinse: ne

permit s% simţim o ameliorare a stimei noastre de sine&

-re+uie s% evit%m folosirea acestor mici activit%ţi (i s% ocolim sarcinile importante sau

urgente& Un alt fel de a acţiona este de a deveni e$pert )ntrun domeniu& Reg%sim acest sfat )n multe

din tratatele despre stima de sine sau despre starea de +ine interioar%& Practicarea regulat% a unui

Ao++H sau a unei pasiuni pare s% fac% +ine stimei de sine: amelior@nd sentimentul de incompetenţ%

personal%&Pentru a ne scAim+a: este indispensa+il s% acţion%m: cAiar prin participare la cursuri de

formare& -otul )ncepe printro modificare concret% a comportamentului&

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să reducem la tăcere criticul interior

riticul interior este prezentat de toate g@ndurile a priori critice pe care ni le adres%m& Este

vor+a adesea de un discurs parental interiorizat: consecinţ% a ceea ce am auzit c@nd eram copii&

E$ist% numeroase modalit%ţi de manifestare a criticului interior (i a impactului s%u asupra stimei de

sine&

Pentru a face faţ% criticului interior: participanţii vor deveni con(tienţi de e$istenţa sa&

#ceasta presupune s% )nţelegem c% dificult%ţile nu provin doar din sarcina pe care o avem de

)ntreprins: ci (i din pro+lemele noastre legate de stima de sine&

Fiecare dintre noi poate s% )(i )ntocmeasc% anumite )ntre+%ri ce poate s% le pun% pentru a

lupta )mpotriva criticului nostru interior&

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să administrăm eşecul

E(ecul este o parte din victorie& Gn general nim%nui nui place e(ecul& Ori: pentru a ne

scAim+a: tre+uie s% acţion%m: deci s% ne asum%m riscul de a e(ua& 4u e(ecul tre+uie acceptat: ci

7


9/72


ideea de e(ec& Participanţii vor descoperi ni(te metode prin care )(i pot administra mai +ine

e(ecurile: cum ar fi s% nu vad% lucrurile doar )n al+negru: s% )(i aminteasc% c% toat% lumea a e(uat:

e(ueaz% (i va e(ua (i s% trag% )nv%ţ%minte din e(ecuri&

,-.-,- Raportul cu ceilal'i

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne afirmăm

#firmarea de sine este capacitatea de a e$prima ceea ce g@ndim: ceea ce vedem: ceea ce

simţim: respect@nd )n acela(i timp ceea ce g@nde(te: vrea: simte cel%lalt& Este puterea de a spune

Cnu, f%r% agresivitate: de a cere f%r% a ne scuza mereu: a r%spunde calm la critic%&

#tunci c@nd nu ne putem afirma: recurgem la alte comportamente relaţionale: cum ar ficomportamentul inAi+at sau comportamentul agresiv& Stima de sine va cre(te inevita+il dac% )nv%ţ%m

s% ne afirm%m& >se va reveni la acest aspect la capitolul "&"&?

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să fim empatici

Empatia este capacitatea de asculta (i de a simţi punctul de vedere al celorlalţi: a c%uta s% )i

)nţelegem (i s% le respect%m cAiar dac% nu suntem total de acord cu ei& Empatia autentic% este un

motor puternic pentru dezvoltarea stimei de sine& Ea ne permite s% r%m@nem aproape de ceilalţi (i s%

fim apreciaţi de ei& Ea ne permite )n acela(i timp s% ne afirm%m mai u(or. punctele noastre de vedere

vor fi ascultate mai u(or dac% neam ar%tat capa+ili s% ascult%m ceea ce ni sa spus&

Modalităţi de a ne schimba raportul cu noi înşine: să ne bazăm pe susţinerea socială

Susţinerea social%: este constituit% din ansam+lul relaţiilor pe care le )ntreţinem cu persoanele

din antura*ul nostru (i din a*utorul pe care )l o+ţinem din ele&

-eoreticienii spun adesea c% ea se compune din patru Cingrediente,. susţinerea stimei:

susţinerea afectiv%: susţinerea material%: susţinerea informativ%&

3odalit%ţi de dezvoltare a susţinerii sociale ar fi s% nu ezit%m s% cerem susţinerea dar s%

accept%m dac% nu ni se poate oferi pe moment sau s% activ%m (i s% diversific%m cu regularitate

6


10/72


reţeaua noastr% social%& #propiaţii nu sunt singurele persoane de la care primim susţinerea social%&

Se consider% c% e$ist% trei cercuri concentrice. persoane intime: colegii (i camarazii: cuno(tinţele&

#ceste trei categorii sunt importante )n diverse grade&

Sintetiz@nd elementele definitorii ale tuturor dimensiunilor ce contureaz% comple$itatea

imaginii de sine se poate contura portretul persoanei cu o imagine de sine pozitiv%.

omunic% cu u(urinţ% cu ceilalţi

unoa(te posi+ilit%ţile (i limitele de care dispune

Gţi cunoa(te drepturile (i (tie s% le foloseasc%

Este optimist%: activ%: )ncrez%toare )n propriile forţe

4u se las% descura*at% de e(ecuri

G(i asum% responsa+ilitatea pentru faptele sale

G(i e$prim% propriile opinii

4u are comple$e faţ% de ceilalţi

#ccept% scAim+%rile

Este dispus s% )nveţe

#ccept% cu u(urinţ% valorile altora: f%r% a renunţa la propriile valori

Dezvolt% relaţii pozitive cu cei din *ur

Se apropie de oamenii care au )ncredere )n ea

;


11/72


,-3- Rolul intercunoaşterii )n ge&tionarea conflictelor

,-3-.- +u1iecti*itate *&- %1iecti*itate

Observare şi inferenţa

O *udecat% s%n%toasa presupune o distincţie clar% )ntre dou% genuri de idei pe care le putem

avea despre lumea e$terioar%& Gn general: ele se numesc o+servaţii (i inferenţe&

O+servaţiile rezult% din percepţia personal%& Pentru a o+serva ceva: tre+uie s% vedem: simţim:

auzim: gust%m&

nferenţele sunt ni(te decizii privind semnificaţiile o+servaţiilor noastre&

#ceste dou% moduri de a g@ndi sunt indispensa+ile +unei noastre funcţion%ri: dar: c@nd apar

confuzii )ntre ele: se pertur+eaz% )ntreaga *udecat%&Fiecare om are >(i este? o reţea neuronal%: creierul: care prime(te informaţii din lumea

)ncon*ur%toare prin intermediul organelor de simţ >input? (i acţioneaz% asupra acesteia prin

intermediul efectorilor >output?&

Obiectivitatea

Fapte. Oamenii primesc informaţii din lumea )ncon*ur%toare prin intermediul simţurilor (i al

aparatelor de detecţie pe care leau construit& #cestea sunt faptele: iar enunţarea faptelor: a evidenţei

e$perimentale este prima definiţie a o+iectivit%ţii& eea ce se poate determina prin e$perimente

>m%sur%tori? este prin definiţie o+iectiv: iar m%sur%torile pot fi corecte sau nu&

-eorii. Faptele primite iniţial nu sunt suficiente pentru a ne forma o imagine relevant% asupra

lumii )n care tr%im: a(a c% pe +aza unor fapte de*a e$istente reţeaua neuronal% poate )ncerca s%

determine alte fapte&

3etodele folosite sunt raţiunea: logica: metoda (tiinţific% )n general: care ne a*ut% cu un grad

mare de precizie s% facem predicţii cu privire la alte fapte: predicţii care pot fi testate )n mod

o+iectiv prin m%sur%tori ulterioare

Subiectivitatea

!0

-şti uneori at0t de deosebit de tine însuţi# precum eşti de deosebit faţă de alţii36

Fr& de la RocAefoucauld


12/72


Su+iectivitatea se refer% la *udec%ţi de valoare: dar scopul evalu%rilor pe care le face reţeaua

neuronal% este de procesare a informaţiilor (i de emiterea comenzilor prin care organismul s% a*ung%

din starea # >starea curent%? )n starea / >scopul?&

Definiţia *udec%ţilor de valoare este a(adar atingerea scopului& Prin definiţie I+ineI )nseamn%

s% a*ungi )n starea /: iar Ir%uI )nseamn% s% nu a*ungi acolo&

De e$emplu.

Starea #. Un profesor este implicat )ntrun conflict cu un elev pentru c% elevul r%spunde

o+raznic la ore&

Starea /. adrul didactic a rezolvat conflictul&

Gn mod ar+itrar: reţeaua )(i fi$eaz% ca scop a*ungerea )n starea /: adic% define(te drept I+ineI

starea )n care omul este lini(tit& 3otivaţia poate fi reg%sit% )n psiAologie conflictul nerezolvat are o

influenţ% stresant% asupra acestui individ deci este una ar+itrar%&Pentru a se a*unge din # )n / de fapt acţiunea poate fi )mp%rţit% )n mai multe etape: fiecare

fiind catalogat% drept C+un%,& Dac% omul va reu(i s% pedepseasc% elevul cu care a intrat )n conflict:

el va cataloga aceast% rezolvare drept I+un%I: atunci pentru el va fi bine& Scopul elevului este )ns%

scAim+area: deci prin definiţie binele profesorului poate fi răul elevului3

udec%ţile de valoare pot fi reduse la *udec%ţi de ;bine; (i de ;rău; : care sunt cum sunt prin

definiţie: )n funcţie de efectul pe care )l au asupra scopului dat: )ntotdeauna definit drept ;bun; &


13/72


- compreAensiunea lim+a*ului oral (i scris:

- e$primarea oral% (i scris%:

- fluenţa ideilor:

- sensi+ilitatea la pro+leme:

- aptitudine numeric%:

- capacitatea memoriei:

- fle$i+ilitate )n clasificare:

- orientare )n spaţiu:

- vitez% perceptiv%:

- coordonarea mem+relor:

- atenţie distri+utiv%:

- forţa static%:

- reprezentare spaţial%:

- de$teritate manual%&

unoaşterea elevului: competenţă cheie în activitatea didactică

unoaşterea clasei de elevi este unul dintre cele mai importante demersuri pe care profesorul

le desf%(oar%&

-eAnici de cunoa(tere a colectivului de elevi >4icola?.!& -eAnica studierii transversale sau structurale:

2& -eAnica studierii longitudinale sau dinamice&

"& -eAnicile sociometrice. Sociometria se ocup% de studiul relaţiilor interpersonale:

sta+ilite )n cadrul unui grup social& ele mai cunoscute metode sociometrice sunt. testul

sociometric: matricea alegerilor5respingerilor: indicii sociometrici: sociograma: cadranele

sociometrice: metoda aprecierii o+iective a personalit%ţii

3i*loace >metode? de cunoa(tere a colectivului de elevi.

O+servaţia psiAosociala

Aestionarul:

3etoda e$perimentului

3etoda sc%rilor de opinii (i atitudini >sc%ri de apreciere?

!2


14/72


,-3-,- Pre5udecă'i şi &tereotipuri

!re"udecăţi# stereotipuri şi discriminare

onceptele cAeie ale acestei teme sunt pre*udecata J o opinie: adeseori nefavora+il%:

despre un anumit lucru: despre o persoan% sau despre un grup: care se formeaz% )nainte de

e$plorarea tuturor aspectelor legate de acea pro+lem%: persoan%: de acel grup discriminarea J

acţiunea de a trata pe cineva diferit: pe +aza v@rstei: religiei: apartenenţei etnice: cet%ţeniei:

Aandicapului: se$ului: clasei sociale: rasei stereotipul J credinţa c% un grup de oameni posed%

anumite tr%s%turi comune: f%r% a accepta diferenţele individuale&

Kalter !;20? a folosit termenul de stereotip pentru a descrie felul )n care oamenii

)(i pun semenii )n diverse categorii dup% anumite caracteristici ale acestora&

# crea stereotipuri este o funcţie naturala a creierului nostru: prin care simplific%m realitateacomple$%: pentru ca mintea (i corpul nostru s% dezvolte r%spunsuri automate la stimuli similari&

Stereotipia: )n relaţiile sociale: are o funcţie util%. prin clasificarea indivizilor le putem

anticipa comportamentul (i planifica reacţiile&

.ar a crea stereotipuri poate fi periculos& Stereotipurile culturale conduc la pre*udecat%: la

opinii negative despre ceilalţi& Stereotipurile (i pre*udec%ţile sunt o+stacole ma*ore )n comunicare (i

pot fi cauzele unor acţiuni (i emoţii negative& Pre*udec%ţile care sunt +azate pe simplificarea oric%rei

rase de oameni )ntrun stereotip )ngust (i negativ: pot avea consecinţe de genul discrimin%rii& Deseori

oamenii au stereotipuri legate de v@rst%: se$: ras%: religie: vocaţie: naţionalitate: locuri (i lucruri&

Stereotipurile au urm%toarele caracteristici principale.

Sunt mult mai simple dec@t realitatea&

Se o+ţin mai degra+% de la 'mediatori culturali,: dec@t prin proprie e$perienţ%&

Sunt false prin )ns%(i natura lor&

#tunci c@nd sunt do+@ndite )n copil%rie sunt foarte greu de scAim+at (i r%m@n cu

)nc%p%ţinare )n mintea noastr%: color@nd percepţiile (i comportamentele noastre&

Discriminarea reprezint% o form% de manifestare comportamental%: pre*udecata reprezint% o

atitudine negativ% faţ% de fiecare mem+ru al unui grup: care este motivat% doar de apartenenţa

acestuia la grup >#llport: !;6?& Discriminarea este legat% de stereotipuri: care reprezint%

componenta negativ% a pre*udec%ţii >Dora opozzo: Aiara Bolpato: !;;9?& #cestea reprezint% o

!"


15/72


structur% cognitiv% sta+il% (i relativ rigid% (i a*ut% la menţinerea atitudinii negative (i la perpetuarea

comportamentelor diferenţiate&

1tiinţele sociale au oferit e$plicaţii alternative pentru practicarea discrimin%rii&

-eoriile care pun accentul pe stratificarea social%

-eoria conflictelor reale ela+orata de SAerif >!;9?

Pentru reducerea discrimin%rii au fost dezvoltate o serie de strategii menite s% asigure

egalitatea de (anse cum ar fi Acţiune Afirmativă: care )n 3area /ritanie este cunoscut% su+

denumirea de .iscriminare !ozitivă&

Pentru a sc%pa de stereotipurile din viaţa noastr%: ar tre+ui.

- S% ne concentram pe fiecare persoan% )n parte ca individ&

- S% fim mai atenţi la stereotipuri (i la cum acestea ne pot influenţa atunci c@nd

interacţion%m cu alţii&- S% ne amintim ca ar putea e$ista mai multe diferenţe )n cadrul unui grup: dec@t )ntre

grupuri&

- S% admitem c% facem cu toţii parte simultan din mai multe grupuri (i c% nici unul

dintre aceste grupuri nu poate e$plica )n totalitate ceea ce suntem&

- Sa )nv%ţ%m s% privim lucrurile (i din perspectiva celuilalt&

- S% adopt%m o atitudine mai umil% c@nd e vor+a de o+iectivitatea *udec%ţii noastre&

-S% fim dispuţi s% )nv%ţ%m mai multe despre cultura (i profilul persoanelor care sunt

diferite de noi

,-3-/- Grupul- +intalitatea grupului

Structura clasei de elevi

Structura este organizarea intern%: modelul comportamental (i continua adaptare a modelului

la cerinţe )n funcţie de natura grupului concret&

Organizarea clasei de elevi poate fi privita din trei perspective.

a& Din punct de vedere structural clasa de elevi este reprezentata de ansam+lul statusurilor

de rol formale si informale cristalizate: ca urmare a activit%ţii desf%(urate&

!8


16/72


+& ele mai importante funcţii ale clasei de elevi sunt cele de )nv%ţare: socializare: integrare a

elevilor )n colectiv: )n grup&

c& Din punct de vedere procesual principalele componente ale clasei de elevi ca grup mic:

restr@ns sau primar sunt.

structura de sarcina sau de activitate: care este data de modelul rolurilor pe care le au

mem+rii grupului sau unele su+grupuri

structura de putere care reflecta poziţiile mem+rilor si relaţiile dintre aceste poziţii

structura de comunicare sau totalitatea reţelelor de comunicare din grup&

Dar grupul se structureaz% treptat )n evoluţia sa atunci c@nd a*unge sa )ndeplineasc% o serie de

criterii care se refera la apartenenţa perceputa la grup a mem+rilor s%i.

orice mem+ru al grupului tre+uie sa cuprind% )n c@mpul sau psiAologic ansam+lul celorlalţi

mem+ri: consideraţi )n calitate de grup: mem+rii grupului tre+uie sa fie uniţi unii cu alţii printrun sistem de interacţiuni dinamice:

determinate de relaţiile orizontale si verticale: cAiar de apariţia su+grupurilor&

Gn planul real: al e$istentei grupului inclusiv al clasei de elevi structurile si procesele de

grup se o+iectiveaz% )n fenomene de grup&

$enomenele de %rup şi sintalitatea

Fenomenele de grup au fost clasificate de psiAosociologi )n.

!& stilul de conducere leadersAip

2& climatul psiAosocial al grupului

"& moralul grupului

8& coeziunea

& conformismul (i devianţa

9& conflictele intergrupale

Sar putea restr@nge cunoa(terea grupului social la cunoa(terea personalit%ţilor din care este

constituit: dar grupul: sau clasa de elevi nu este o simpl% reuniune de indivizi: mulţimea

interacţiunilor dintre ei conduc la apariţia unei realit%ţi psiAosociale cu un conţinut (i dinamic%

proprie: e$primate cu a*utorul conceptului de sintalitate3 #(a dup% cum personalitatea unui om nu

rezult% dintro simpl% )nsumare a tr%s%turilor sale: tot a(a sintalitatea grupului nu se constituie dintro

simpl% al%turare de manifest%ri individuale& Este necesar ca pentru cunoa(terea grupului s% ne

!


17/72


18/72


anumite tendinţe de polarizare (i constituire a unor su+grupuri: indiciu al ad@ncirii

tensiunilor interne (i al sl%+irii coeziunii grupului: ceea ce poate fi un prete$t pentru

eventuale conflicte&

• 3oralul sau climatul grupului. normele (i valorile acceptate la nivelul grupului care

)(i pun amprenta asupra funcţion%rii relaţiilor interpersonale dintre elevii clasei&

#stfel: un climat se )ntemeiaz% pe cooperare: receptivitate (i preocupare faţ% de

pro+lemele socioumane: )n timp ce un climat negativ este dominat de tensiuni (i

animozit%ţi: lips% de cooperare (i indiferenţ% faţ% de solicit%rile concrete ale colegilor

sau ale cadrelor didactice&

• Dinamica grupului. surprinderea dimensiunii temporale a grupului: incluz@nd

totalitatea transform%rilor ce se produc )n interiorul s%u: transform%ri care )i imprim%

o anumit% traiectorie& Este vor+a de aspectul procesual: rezultat al unor contradicţii

interne care )(i au originea )n diferite mo+iluri: tendinţe (i aspiraţii ce funcţioneaz% la

acest nivel&

Pentru cunoa(terea acestor parametri: a(a cum se manifest% ei )ntro clas% de elevi concret: se

poate apela la numeroase metode (i teAnici de cunoa(tere& 3ulte dintre ele sunt adapt%ri ale celor

folosite pentru cunoa(terea psiAoindividual%: altele sunt destinate )n mod special particularit%ţilor

fenomenelor de grup&

unoa(terea grupului (i a personalit%ţii fiec%rui mem+ru al s%u nu constituie dou% acţiuni paralele sau independente una de alta: fiecare are )ns% specificul s%u& Din moment ce sintalitatea

rezult% din convieţuirea unor indivizi concreţi: informaţiile privitoare la personalitatea acestora sunt

indispensa+ile pentru e$plicarea (i )nţelegerea fenomenelor de grup& Deose+irea calitativ% dintre

personalitate (i sintalitate se manifest% pe fondul unit%ţii lor: ca fenomen emergent sintalitatea

rezult% din sinteza interacţiunii unor personalit%ţi: )n timp ce acestea: la r@ndul lor: imprim% un

anumit tonus (i o anumit% coloratur% celei dint@i& u c@t vom reu(i s% cunoa(tem mai +ine

personalitatea elevilor: cu at@t vom putea interpreta mai fin (i profund unele manifest%ri ale

sintalit%ţii (i cu c@t le vom cunoa(te mai +ine pe acestea din urm% cu at@t vom )nţelege mai +ine

unele aspecte ale comportamentelor individuale ale elevilor no(tri&

aracteristicile de personalitate

!7


19/72


aracteristicile de personalitate reprezint% patternuri tipice de g@ndire: comportament:

afectivitate (i relaţionare pe care le manifest% o persoan%&

Simţul comun spune c% personalitatea este varia+il% central%: determinant% )n alegerea (i

adaptarea la carier%& ercet%rile )ns% nu au confirmat relaţia direct% dintre anumite caracteristici de

personalitate (i ocupaţii&

3ediile educaţionale (i de munc% accept% o diversitate de ' tipuri, de personalitate& Persoane

cu caracteristici de personalitate similare pot s% ai+% performanţe +une (i s% fie mulţumiţi )n ocupaţii

diferite: a(a cum persoane cu caracteristici diferite pot s% prefere aceea(i ocupaţie sau ocupaţii foarte

similare& #ceasta deoarece comportamentul nostru este determinat nu doar de caracteristicile noastre

personale: ci (i de caracteristicile mediului )n care se desf%(oar%&

ung a descris caracteristicile psiAice individuale )n funcţie de orientarea preponderent%

)nspre lume sau )nspre sine: delimit@nd astfel e$trovertitul (i introvertitul&

• E$trovertitul. este animat de interesul pentru lumea e$terioar%: pentru persoane (i o+iecte:

este socia+il: comunicativ: cu iniţiativ%& #re un deose+it simţ practic (i se adapteaz% u(or

unor noi condiţii de viaţ%&

• ntrovertitul. )(i canalizeaz% energia spre propriile idei: spre lumea sa l%untric%: construindu

(i un +ogat univers interior& Dispune de o +un% atenţie interioar%: g@ndire a+stract% (i

profund%: Aot%r@re: manifest@nd tendinţe de izolare (i an$ietate& ntrovertitul nu cultiv%relaţiile sociale: este o fire contemplativ%: rezervat%: lipsit% de )ncredere de sine&

• ntermediar. )ntre cele dou% categorii este am+ivertul: care )mprumuta caracteristici (i de la

e$trovertit (i de la introvertit&

numit% tipologia lui ung?.

- Atitudinea %enerală faţă de lume. este orientat spre lumea e$terioar%: a oamenilor (i lucrurilor. e


20/72


pe +aza intuiţiei (i se focalizeaz% pe posi+ilit%ţi (i presupoziţii. intuitiv

- Modul de evaluare a informaţiei.

proceseaz% (i evalueaz% informaţia +az@nduse logic% (i raţionament. %0nditor

se +azeaz% pe valorile personale (i efectul asupra altora. sentimental

- 2tilizarea informaţiilor .

ia decizii rapide pentru a a*unge mai repede la rezultat. raţional

am@n% decizia pentru a o+ţine mai multe informaţii. perceptiv

Lolland prezint% (i el o tipologie a caracteristicilor de personalitate pornind de la cele 9 tipuri

propuse de el. Realist: nvestigativ: #rtistic: Social: Gntreprinz%tor: onvenţional&

!;


21/72


&emperamentul

-emperamentul este un ansam+lu de elemente +iologice care: )mpreun% cu factorii

psiAologici: constituie personalitatea este latura energetic% (i dinamic% a personalit%ţii este

preponderent )nn%scut&

# cunoa(te tr%s%turile elevilor no(tri este un demers comple$& Gn spri*inul )nţelegerii: putem

o+serva aspecte legate de )nf%ţi(area lor: de e$presiile feţei: gradul de activism: rapiditatea cu care

acţioneaz% la stimul%rile e$terne: implicarea )n sarcini care solicit% un efort susţinut: modul cum

reacţioneaz% faţ% de semenii s%i&

#d@ncirea procesului de cunoa(tere se +azeaz% pe o+servaţia c% personalitatea se

structureaz% )n *urul unor caracteristici dominante: o parte )nn%scute: o parte do+@ndite& Dac% ne

referim la cele preponderent ereditare: vor+im despre temperament: iar dac% ne referim la celeconstruite sociocultural: vor+im despre caracter& Gntre cele dou% noţiuni se pot face confuzii: mai ales

ca )n ansam+lul personalit%ţii ele se afl% )n interdependenţ%&

Ru+instein spune c% temperamentul este latura dinamicoenergetic% a personalit%ţii:

manifest@nduse ca nivel energetic: ca mod de desc%rcare (i acumulare a energiei (i prin dinamic%

>iute: lent: mo+il: rigid?& #llport susţine c% temperamentul vizeaz% fenomene caracteristice unui

individ: reactivitatea la stimuli emoţionali: forţa (i rapiditatea r%spunsurilor& De asemenea:

temperamentul implic% (i dispoziţia afectiv% persistent% a persoanei& #fectivitatea este un parametru

important )n conturarea temperamentului: descriindul prin identificarea tonusului afectiv: a

sta+ilit%ţii (i profunzimii tr%irilor& Particularit%ţile temperamentale se constituie ca o consecinţ% a

activit%ţii nervoase superioare& Se presupune c% temperamentul nu se scAim+% )n mod radical: dar se

vor+e(te de o evoluţie temperamental%: prin influenţele pe care personalitatea le sufer%: )n ansam+lul

ei& Dezvoltarea unor aptitudini: do+@ndirea unor deprinderi: formarea unor tr%s%turi de caracter: +ine

articulate educaţional: pot masca determin%rile temperamentale&

&ipuri de temperament

-emperamentul fiec%rui om este un fapt singular: )n m%sura )n care fiecare om este unic&

Din necesit%ţi de cunoa(tere sau f%cut comparaţii (i diferenţieri )ntre diversele aspecte

temperamentale ale oamenilor: ceea ce a condus la variate tipologii&

20


22/72


Gnc% din anticAitate: Lippocrate (i Malen distingeau patru temperamente fundamentale.

coleric: sangvinic: flegmatic (i melancolic& #cestea rezultau din amestecarea celor patru umori

>su+stanţe fluide? din organism. +ila gal+en%: s@ngele: flegma (i +ila neagr%& Sau sta+ilit

corespondente cu elementele fundamentale: aerul: apa: focul (i p%m@ntul: +a cAiar (i cu

anotimpurile& #stfel.

• olericul este determinat de +ila gal+en%: reprezentat de foc: plin de c%ldur% (i mistuitor ca

vara&

• Sangvinicul se distinge prin predominarea s@ngelui: este asociat aerului: este violent (i

nesta+il ca prim%vara&

• Flegmaticul este pus )n leg%tura cu flegma : cu apa (i umiditatea iernii&

• 3elancolicul este dominat de +ila neagr%: ilustrat prin p%m@nt (i toamna&

Fiecare tip prezint% tr%s%turi pozitive: apreciate ca avanta*oase: (i tr%s%turi negative: puţinmai dezavanta*oase pentru individ& Descrierea tr%s%turilor temperamentelor se afl% )n urm%torul

ta+el.

-r%s%turi apreciate ca fiind pozitive -r%s%turi apreciate ca fiind negative

oleric• voinţ% accentuat%• procese afective intense• +og%ţia (i intensitatea

reacţiilor •

pasionalitatea

• e$cita+ilitate

• irita+ilitate

•

agresivitate

• inegalitatea tr%irilor

Sangvinic• socia+ilitate

• +un% dispoziţie

• reactivitate accentuat%

• dinamism

• fluctuaţia (i inegalitateatr%irilor

• mulţumirea de sine

• superficialitate

• sugesti+ilitate

• inconstanţ%

3elancolic• procese afective intense (i

dura+ile

• s@rguinţa

• adapta+ilitate (i mo+ilitateredus%

• predispoziţii spre an$ietate

2!


23/72


• perseverenţa

• responsa+ilitate (i simt al datoriei

• ne)ncredere )n sine

• pesimism&

Flegmatic• toleranţ%

•

r%+dare

• perseverenţ%

• ecAili+ru

• reactivitate redus%

•

adapta+ilitate dificil%

• monotonie afectiv%

• inclinaţie spre stereotipie&abelul nr3=3: &răsăturile temeparamentelor

#tenţia psiAologilor asupra modului cum oamenii pot fi comparaţi )ntre ei (i pornind de aici

grupaţi )n anumite clase cu caracteristici comune a conturat un gen aparte de a+ordare a

personalit%ţii. abordarea nometetică3 Unul dintre cei mai de seam% reprezentanţi ai acestui gen este

EHsencN& El a adoptat varianta prelev%rii de e(antioane din diferite aspecte ale comportamentului

unei persoane: pun@nd )ntre+%ri despre comportamentul o+i(nuit& EHsencN a sta+ilit c% e$ist% dou%

dimensiuni fundamentale ale personalit%ţii: e


24/72


dimensiune: psihoza: ca un factor distinct: care are drept caracteristici. singur%tatea: insensi+ilitatea:

indiferenţ% faţ% de alţii: nonconformismul: opoziţia faţ% de practicile sociale (i lipsa de con(tiinţ%&

EHsencN a )ncercat s% pun% )n relaţie factorii din teoria sa cu tipologiile vecAi: ale lui

Lippocrate (i Malen&

Estim%rile asupra temperamentului sunt de multe ori realizate in funcţie de gradul de

impresiona+ilitate pe care )l au anumite situaţii asupra noastr%& Dac% de e$emplu: o persoan% a fost

cuprins% de m@nie la un moment dat: imediat apare tendinţa de a o eticAeta drept coleric%&

Dispoziţiile nostalgice sunt atri+uite firilor melancolice& Un om r%+d%tor va fi considerat flegmatic:

iar activismul optimist va fi pus pe seama sangvinicului& Se pierde din vedere: de asemenea: )ntrun

mod simplificator: aportul socialului in modelarea temperamentului&

2"


25/72


,-,- Rolul comunicării şi a&cultării )n ge&tionarea conflictelor

,-,-.- Elemente generale ale comunicării interper&onale

$uncţiile comunicării

Principala funcţie a comunic%rii este aceea de a e$prima g@ndurile (i sentimentele& 200"?: care spune c% fiinţele umane comunic% pentru.

o a informa (i a se informa. Gn orice comunitate: familial%: (colar%: profesional%: )n orice spaţiu

al comunic%rii indivizii fac )n permanenţ% scAim+ de informaţii: f%r% de care nu se potorienta: nu se pot integra )n grupuri: nu pot rezolva nici una dintre pro+lemele vieţii curente

(i: evident nu pot sta+ili nici un fel de relaţii cu semenii lor&

o a convinge >a se convinge?. Orice informaţie se 'a(eaz%, )ntrun sistem format din

asam+larea altor informaţii: sistem ce implic% relaţii )ntre acestea&

o a provoca o acţiune: o reacţie. omunic%m )ntotdeauna scont@nd pe un anumit efect:

indiferent c% spunem unui copil. 'nu atinge priza,& a )ndemn sau ca interdicţie:

comunicarea vizeaz% o scAim+are de stare: )n interesul propriu sau )n interesul altcuiva: ori )ninteresul am+elor persoane >sau )n interes pu+lic: )n cazul comunic%rii de mas%?&

o a se face )nţelese. omunicarea are ca scop )nţelegerea: punerea )n comun& Gnţelegerea

comport% un element cognitiv (i unul afectiv: precum (i recunoa(terea paradigmelor: adic% a

structurilor g@ndirii care ne conduc pe noi (i pe ceilalţi&

o a se face acceptate. omunicarea ne permite acomodarea )n orice grup mai mic sau mai

mare: cu identitate care ne este recunoscut% (i pe care neo afirm%m&

o a amuza (i a se amuza. PsiAologia uman% implic% nevoi multiple: )ntre care aceea de

divertisment&

o a afirma (i a se afirma. omunicarea serve(te la ai impresiona pe cei din *ur: afirm@nd

personalitatea celui care comunic%&

28

omunicarea înseamnă putere3 eicare îi stăp0nesc modul de utilizare# pot schimba modul in care percep lumea şimodul în care sunt ei înşişi percepuţi de

lume6#ntAonH Ro++ins


26/72


o a eli+era tensiuni. Fiinţele umane: ca (i animalele: e$teriorizeaz% prin comunicare +ucuria:

frica: enervarea: nelini(tea: cele mai diverse st%ri de spirit e$primate direct sau indirect: ca

rezultat al unei nevoi irepresi+ile )n st%rile sau momentele de concentrare a sentimentelor&

Modele de comunicare

Oamenii (tiu c% succesul lor depinde )n mare m%sur% de a+ilitatea lor de a comunica: dar ei

nu (tiu ce )nseamn% o comunicare perfectă şi eficientă3 Unii afirm% c% dac%: elevii sar )nţelege +ine

profesorii: managementul claselor ar funcţiona mai u(or& -otu(i Cne)nţelegerile, sar putea dovedi

utile: precum )n cazul elevului care percepe critica sarcastic% a unui profesor ca pe o sugestie simpl%&

O asemenea ne)nţelegere ar putea menţine temporar Cpacea,& Gn general: comportamentele

comunicaţionale ale profesorilor se circumscriu unuia dintre urm%toarele modele. modelul să%eata (imodelul dans3

Modelul să%eată corespunde scAemei SAannonKeaver a comunic%rii conform c%reia

partenerii au roluri +ine definite >emiţ%tor (i receptor? iar receptorul percepe mesa*ul e$act )n forma

(i cu conţinutul dorit de emiţ%tor&

$i%3 nr34: ucla de feedbac> Adaptare după modelul Shannon , ?eaver

Se o+serv% c% )n aceast% scAem% singura form% a retroacţiunii comunic%rii este 'feed+acN,ul studiile recente au ar%tat )ns% c% putem vor+i (i de o retroacţiune de tip 'feedforard,& Diferenţa

dintre cele dou% noţiuni este urm%toarea. feed+acNul intr% )n funcţiune dup% atingerea finalit%ţii:

oferind informaţii asupra felului cum a fost receptat mesa*ul >flu$ul informaţional ce porne(te de la

receptor la emiţ%tor? (i asupra felului cum tre+uie receptat mesa*ul >flu$ul informaţional se porne(te

de la emiţ%tor la receptor? feedforardul intr% )n funcţiune preventiv: anticip@nd o anumit%

2


27/72


evoluţie (i pe +aza acestei anticip%ri persoana acţioneaz% pentru a )m+un%t%ţi (ansele de a atinge

o+iectivele dorite&

Modelul dans< a(a cum arat% (i numele: este )ntemeiat pe o comparaţie )ntre dans (i

comunicare: )ntre cele dou% tipuri de interacţiuni e$ist@nd numeroase asem%n%ri& at% doar c@teva:dintre cele mai importante.

o omunicarea e folosit% )n scopuri multiple

o omunicarea implic% o +un% coordonare a )nţelesurilor

o omunicarea presupune capacitatea de a anticipa reacţiile celorlalţi

o @nd comunicarea se )ntrerupe: nu e )ntotdeauna rezultatul ne)nţelegerilor: ci mai

degra+% fiindc% unul din parteneri nu are capacitatea de a prevedea reacţiile celuilalt&

o omunicarea e guvernat% de reguli

o E$ist% dou% tipuri de reguli care funcţioneaz% )n conversaţii reguli de interpretare (i

reguli de reglare&

o omunicatorii deţin un repertoriu de a+ilitaţi care pot trece dincolo de nivelul con(tient

o omunicarea: poate fi privit% ca o activitate scAematizat%

o Reu(ita )n comunicare: e o funcţie a gradului de coordonare: a modului )n care (ti s% te

adaptezi la mediu (i la partener&

'ivele de comunicare

Bor+im de e$istenţa a nivele de comunicare: (i anume. comunicarea intrapersonal%:

comunicarea interpersonal%: comunicarea de grup: comunicarea de mas%: comunicarea pu+lic% sau

mediatic%&

omunicarea intrapersonală este comunicarea )n (i c%tre sine& #ceast% comunicare este un

real proces de comunicare: cAiar dac% emiţ%torul (i receptorul este acela(i: iar codificarea (i

decodificarea mesa*elor nu este a+solut necesar%&

omunicarea interpersonală este cea mai important% form% de comunicare (i cel mai des

folosit%& Ea este +aza e$istenţei sociale a omului: (i nu poate fi evitat%& omunicarea interpersonal%

29


28/72


se refer% la comunicarea faţ% )n faţ%& Este un tip de comunicare important )n relaţiile interpersonale:

)n sta+ilirea de relaţii: leg%turi:etc&

omunicarea de %rup este tot un tip de comunicare: dar care se deruleaz% )n colectivit%ţi

umane restr@nse (i permite scAim+uri de idei (i emoţii: discuţii: rezolv%ri de pro+leme: aplanare deconflicte: etc&

Balenţa )n comunicare reprezint% num%rul de persoane cu care un individ poate comunica >la

receptare sau la emitere?& Dintro perspectiv% informaţional%: grupurile sunt de doua tipuri. grup

egalitar (i grup ierarAizat& Gntrun grup: ierarAia se sta+ile(te pe +aza +ilanţului informaţional al

fiec%rui individ: +ilanţul fiind diferenţa dintre influentele pe care le prime(te individul (i cele pe care

le e$ercit% acesta& @nd +ilanţul este egal pentru toţi mem+rii grupului: grupul este egalitar: iar dac%

+ilanţul este diferit: grupul este ierarAizat&

omunicarea de masă presupune un produc%tor instituţionalizat de mesa*e scrise: vor+ite:

vizuale sau audiovizuale: care se adreseaz% unui pu+lic variat (i numeros& #cest tip de comunicare

nu +eneficiaz% de un feed+acN eficient&

omunicarea publică sau mediatică este o form% specializat% a comunic%rii interumane care

are r%d%cinile )n retorica antic%& -r%s%tura esenţial% a comunic%rii pu+lice este aceea de a acţiona la

nivelul reprezent%rilor sociale (i de a permite o modificare rapid% a discursurilor pu+lice ea difer% )n

mod esenţial de alte tipuri de comunicare prin finalitatea sa&

$orme ale comunicării

omunicarea se poate manifesta su+ mai multe forme: printre care e$ist% comunicare

ver+al%: comunicare scris%: comunicare oral%: comunicare nonver+al%: paralim+a*&

omunicarea verbală se realizeaz% prin lim+a*: care reprezint% un ritual care se petreceatunci c@nd ne afl%m )ntrun anumit mediu )n care un r%spuns convenţional este a(teptat de la noi&

Spre e$emplu: cineva care merge la o nunt% va ura Icas% de piatr%I: iar cineva care merge la o

)nmorm@ntare va spune IDumnezeu s% )! odiAneasc%I: (i nu invers& #ceste ritualuri ale lim+a*ului

sunt )nv%ţate din copil%rie: deoarece ele depind de anumite o+iceiuri raportate la o anumit% cultur% (i

comunitate totodat%: sunt )nv%ţate o+iceiurile de lim+a* corecte (i incorecte >spre e$emplu: cuvintele

27


29/72


indecente pe care copilul le folose(te pentru prima dat% sunt reprimate sever de c%tre p%rinţi?&

Ulterior: individul )nvaţ% s% foloseasc% cuvintele )n funcţie de mediul )n care se afl%& Este un prim

pas )n direcţia specializ%rii lim+a*ului& Gn timp: )n funcţie de diferitele cuno(tinţe asimilate: persoana

poate utiliza tipuri diferite de lim+a*: mai redus sau mai )nalt specializate& M@ndirea (i lim+a*ul se

dezvolt% )mpreun%& #(a cum modul de a g@ndi al fiec%rei persoane este unic: (i modul de a vor+i este

unic& #ceast% unicitate a lim+a*ului legat% de fiecare persoan% )n parte poate fi )nglo+at% su+

denumirea de stil ver+al& De altfel: stilul este un indicator al persoanei )n integralitatea sa&

omunicarea scrisă poate avea o dominant% intrapersonal%: dar (i una interpersonal%& Gntro

comunicare scris% se folosesc de o+icei c@teva elemente precum. folosirea frazelor cu o lungime

medie >!20 de cuvinte?: a paragrafelor centrate asupra unei singure idei: a cuvintelor )nţelese cu

siguranţ% de receptor evitarea e$prim%rii comune: tipic% lim+a*ului oral: a cuvintelor inutile:

redundante alegerea cuvintelor )nc%rcate de afectivitate optim% )n conte$tul pedagogic creat: a

e$presiilor afirmative: toate acestea fiind elemente utile intro integrare eficace )ntre suportul scris (i

cel oral )n cadrul comunic%rii didactice&

omunicarea scris% are c@teva avanta*e.

!? dura+ilitatea )n raport cu forma oral% a comunic%rii

2? te$tul poate fi v%zut5citit de mai multe persoane

"? poate fi citit la un moment potrivit (i poate fi recitit etc&

Pa(ii parcur(i )n realizarea comunicării scrise sunt similari celor din structurarea unui

discurs. e$ista o faz% de preg%tire >sta+ilirea o+iectivelor: a rolului (i a audienţei cei care vor citi

te$tul a punctelorcAeie pe care dorim s% le reţin% ace(tia din urm%? (i o faz% de redactare >ideile

principale sunt dezvoltate urm%rind o serie de indicatori precum. claritate: credi+ilitate: concizie:

folosind cele trei p%rţi ale unei redact%ri. introducere: cuprins (i )ncAeiere&

omunicarea non verbală o )nsoţe(te pe cea ver+al%: defininduse )n relaţie cu aceasta )ntr

un mod aparte: )n sensul spri*inului pe care ea )l furnizeaz% prin elementele de )nt%rire: nuanţare (i

motivare a mesa*ului&

26


30/72


ea mai )nt@lnit% modalitate de comunicare este comunicarea orală: care reprezint% un

instrument prin care avem acces la studiul altor forme (i procese de comunicare. IPrincipalul mi*loc

al comunic%rii umane este lim+a vor+it%: at@t )n sensul priorit%ţii istorice: c@t (i pentru c% este forma

de comunicare cea mai frecvent utilizat% (i care ofer% modelul pentru alte forme de comunicareI&

din )nregistr%ri

pe +and%? este de 70& Sau avut )n vedere afecţiunea: amuzamentul: admiraţia: dezgustul (i teama&

ndiciile au constat )n intensitate: )n%lţimea sunetului: frecvenţ%: ritm: infle$iuni ale vocii etc& u

e$cepţia unor cazuri patologice: oamenii utilizeaz% toat% gama de infle$iuni&Paralim+a*ul ne ofer% anumite informaţii practice.

)n conversaţia cu cineva vom fi atenţi la felul cum spune: nu la ceea ce spune. o zical% afirm% c%

'tonul face muzica,: de aceea o adolescent% poate e$ulta de emoţie sau poate face o depresie dac% o

persoan% semnificativ% pentru ea )i spune 'Ur@to,: )ntrun sens sau )n cel%lalt

2;


31/72


s% ţinem cont de informaţiile involuntare pe care ni le transmite vor+irea interlocutorului privind

emoţiile sale de afecţiune: amuzament: admiraţie: dezgust: team%: ru(ine

dac% interlocutorul face mai multe gre(eli de e$primare: se +@l+@ie: repet% cuvinte: )nseamn% c%

este furios sau )ngri*orat

c@nd emite mai mulţi de '))),: '%%%, dec@t de o+icei: deducem c% nu este sigur de ceea ce spune

sau are )ndoieli c% )l vom crede

t%cerea celuilalt )n timpul unei conversaţii ne poate 'spune, foarte multe despre el. se g@nde(te

intens la ceva: este sau nu este de acord cu noi: ne )ncura*eaz% s% continu%m: se simte vinovat: nu

)nţelege despre ce vor+im: ne sfideaz% ori poate ne ignor%: nul intereseaz% ceea ce vor+im&

,-,-3- Ameliorarea comunicării didactice )n mediul educa'ional

Obstacolele din cale comunicării eficiente

O+stacolele care stau )n calea comunic%rii eficiente: provin din.

o 3odul )n care mintea uman% funcţioneaz%

o omportamentele emiţ%torului

o omportamentele receptorului

43 Modul în care mintea umană funcţionează6

• Percepţiile noastre asupra realit%ţii. reprezint% propria noastr% realitate si se formeaz%

)n trei etape.

a& olect%m informaţii

+& #(ez%m informaţiile )n categorii

c& re%m propria noastr% realitate

• Stereotipuri (i pre*udec%ţi

• Percepţiile noastre asupra relaţiilor

• Perspective diferite

• Diferenţa )ntre se$e

73 omportamentele emiţătorului

• #tri+uie sensuri diferite cuvintelor

• #scunde sentimentele (i a g@ndurile

"0


32/72


• Emiţ%torul poate fi or+ la emoţii

93 omportamentele receptorului

• #ude prin propriile sale filtre

•

#tenţia receptorilor poate fi cu u(urinţ% distras%• Pot ap%rea reacţii care +locAeaz% comunicarea +ariere

Modalităţi de ameliorare a comunicării didactice

Regulile minimale ale unei comunic%ri didactice eficiente sunt.

• Orientare pozitiv% a comunic%rii.

• Evitarea suprapunerilor: interferenţelor )n emiterea de mesa*e

• oncordanţa comunic%rii ver+ale cu cea nonver+al%

• Facilitarea feed+acNului sau verificarea )nţelegerii mesa*ului

• E$cluderea a+uzului emoţional

• Evitarea am+iguit%ţilor: incertitudinilor

• Stimularea emiterii de alternative&

Gn procesul comunic%rii tre+uie respectate c@teva principii de +az%.

• Dezarmarea.

# dezarma interlocutorul )nseamn% a fi cel puţin parţial de acord cu afirmaţiile sale atunci c@nd acestaacuz%: atac%: accept@nd prin aceasta ca orice acuzaţie conţine cel puţin o p%rticic% de adev%r& #ceast%

manier% de a proceda nu reprezint% o capitulare definitiv% )n faţa interlocutorului: ci serve(te

aducerii discuţiei pe terenul ascult%rii (i al respectului reciproc&

• Empatia

E$ist% empatie atunci c@nd.

o )l respect%m pe cel%lalt

o

ne preţuim opiniile reciproco nu avem nevoie de formalitate cu persoana respectiv%

o ne vom ierta dac% gre(im

o ne simţim descAi(i faţ% de cel%lalt

o nu tre+uie s% fim perfecţi )n prezenţa lor

"!


33/72


o nu ne va ignora )n ceea ce are de g@nd s% fac%

o ne respect%m

o credem unii )n alţii

o ne cerem sfatul reciproc

o ne povestim despre preocup%rile noastre

o ne simţim +ine )mpreun%

o discut%m

o )i )nţelegem punctul de vedere cAiar (i atunci c@nd nu suntem de acord cu el 5ea

• Fle$i+ilitatea

Fle$i+ilitatea )nseamn% supleţe spiritual% )n privinţa e$prim%rii (i a punerii )n valoare a ideilor (i

sentimentelor & # fi fle$i+il )nseamn% a nu porni de la premisa c% interlocutorul nu are dreptate (i c%viziunea dumneavoastr% asupra pro+lemei este singura care merit% atenţie& Este recomanda+il s% ne

prezent%m punctul de vedere )n termeni cump%taţi: pentru al determina (i pe interlocutor s% adopte

la r@ndul s%u un ton mai conciliant& Gn practic%:aceast% ponderare a ideilor (i a sentimentelor pe care

le e$primaţi faţ% de cel%lalt se traduce prin e$presii de genul. Cam impresia c%C: 'mi se pare c%,:

'dup% p%rerea meaC: C am sentimentul c% C : Cmiar place s%,:,a( fi foarte fericit s%,:etc&

Fle$i+ilitatea )n e$primare poate s% conduc% la acceptarea reciproc% a unor compromisuri pentru

p%strarea relaţiei: sau la ruperea relaţiei atunci c@nd deose+irile dintre protagoni(ti sunt prea mari:

dar cu p%strarea respectului reciproc&

• entrarea

Gntro discuţie av@nd drept scop l%murirea unor ne)nţelegeri este recomandat s% nu ne l%s%m antrenaţi

de pro+leme m%runte: ci s% c%utam s% a*ungem la miezul pro+lemei& alea cea mai elegant% de

g%sire a unui drum pentru rezolvarea ne)nţelegerilor este a desprinde concluziile asupra a ceea ce nu

merge acum: a discuta cauza ne)nţelegerilor (i a c%uta )mpreun% soluţia

• #utenticitatea >sinceritatea?

#rta de a comunica este arta de a spune adev%rul: altfel vom pierde capitalul de )ncredere care nea

fost acordat& Este de dorit ca transparenţa s% se aplice la toate nivelele de comunicare.

• g@ndurile. a spune celuilalt ce g@nde(ti cu adev%rat: cu riscul de a demonstra puţin%

diplomaţie

• sentimentele. a e$prima limpede ce simţim )n leg%tur% cu cel%lalt (i cu conflictul care apare

"2


34/72


• intenţiile. a (ti cu precizie ce dorim s% o+ţinem )ntro discuţie (i a ne e$prima dorinţa f%r%

ecAivoc&

• #precierea

Gntro disput% cu un interlocutor pentru care nutrim sentimente de respect este esenţial s% )l

)n(tiinţ%m c% ceea ce ne indispune la el sunt purt%rile lui: ideile sau sentimentele lui:dar c% )l

respect%m ca persoan%& Gn felul acesta: )i vom reda )ncrederea )n leg%tur% cu utilitatea (i posi+ilit%ţile

unui dialog descAis (i sincer: iar relaţia se va putea re)nnoda pe +aze mai s%n%toase&

'-u niciodat% nu )nveţiT,?: formul%rile

la persoana sunt mai puţin ameninţ%toare: sunt descriptive:vor+itorul e$prim@nd ceea ce simte (i

g@nde(te& E$primarea sentimentelor (i p%rerilor pozitive ale unei persoane sunt clare (i u(or de

)nţeles: reduc tensiunile (i p%streaz% relaţiile dintre oameni: descAid o cale de comunicare sincer%

conduc@nd: )n final: la scAim+area persoanei&

o 3esa*e de e$primare. comunicarea ideilor: acţiunilor: atitudinilor tre+uie )nsoţit% )n

permanenţ% de capacitatea de empatizare&

o 3esa*ele de r%spuns. comunicarea ideilor: acţiunilor tre+uie urmate de o e$plicaţie&

o 3esa*e de prevenire. informeaz% asupra dorinţelor: intenţiilor: motivaţiilor&

o 3esa*e de confruntare. e$prim% sentimentele faţ% de atitudinea unei persoane&

o 3esa*e de apreciere. moduri de a e$prima sentimente pozitive faţ% de o persoan%&

o E$plorarea alternativelor. nu tre+uie confundat% cu oferirea de sfaturi sau soluţii

modalit%ţile de e$plorare a alternativelor sunt.

• #scultarea refle$iv% a*ut% la )nţelegerea (i clarificarea sentimentelor copilului

>'3i se pare c% te deran*eaz%T,?

• Utilizarea +rainstormingului pentru e$plorarea alternativelor >'are ar fi

alternativele acestei pro+lemeT,?

• #sistarea copilului (i adolescentului )n alegerea soluţiei optime >'are dintre

soluţii crezi c% ar fi cea mai +un% =,?

• Discutarea posi+ilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alterative >'e crezi

c% sar putea )nt@mpla dac% faci a(a cum spui =,?

""


35/72


• O+ţinerea unui anga*ament din partea copilului >'e decizie ai luat =,?

• Planificarea pentru evaluare >'@nd vom discuta din nou despre lucrul

acesta =,?

• dentificarea avanta*elor (i dezavanta*elor opţiunilor

o Dezvoltarea e$prim%rii emoţionale prin.

• dentificarea (i recunoa(terea diferitelor tipuri de emoţii >e$erciţii de

e$primare ver+al% a emoţiei: de asociere a st%rii su+iective cu eticAeta ver+al%

a emoţiei: etc& ?

• ontracararea miturilor emoţiilor >con(tientizarea miturilor legate de

emoţii:identificarea situaţiilor )n care comportamentul este influenţat de aceste

mituri: identificarea modalit%ţilor de reducere a impactului acestora?

• dentificarea evenimentelor sau situaţiilor care declan(eaz% emoţia

>e$erciţii de asociere a unor evenimente cu emoţiile: )nţelegerea diferitelor

efecte ale situaţiilor sau evenimentelor asupra st%rii emoţionale: )nţelegerea

modului de interpretare a evenimentelor declan(atoare de emoţii:etc&?

• dentificarea modalit%ţilor de e$primare comportamental% a emoţiei

>recunoa(terea reacţiilor comportamentale ale emoţiilor: diferenţierea dintre

emoţie (i comportament: con(tientizarea relaţiei dintre g@nd emoţie

comportament?

• Gnv%ţarea lim+a*ului emoţiilor

• #cceptarea responsa+ilit%ţii pentru ceea ce simţi&

o larificarea diferenţelor dintre nevoile copilului (i cele ale adultului: dar (i

identificarea c%ror nevoi )i r%spunde modul )n care adultul comunic% cu copilul&

loca"e şi bariere în comunicare *eacţii care blochează comunicarea

Deseori: receptorii reacţioneaz% )n moduri care conduc la +locarea comunic%rii: cre(tereadistanţei emoţionale )ntre oameni (i descre(terea eficienţei celorlalţi de a rezolva pro+lemele&

#ceste reacţii au fost )mp%rţite )n trei mari categorii.

Emiterea de *udec%ţi privind o alt% persoan%

o ritica

"8


36/72


3ulţi dintre noi cred c% f%r% a fi critic: cealalt% persoan% nu se va scAim+a

niciodat%& 1i mai cred c% este responsa+ilitatea lor s% fac% o evaluare negativ%

a acţiunilor sau atitudinilor altei persoane (i s% io aduc% la cuno(tinţa&

o EticAetarea

Gn faţa noastr% nu mai e o persoan%: ci doar un anumit tip de persoan%. C eşti

doar un alt bărbat insensibil,& EticAetarea: )n*osirea celeilalte persoane ne

)mpiedic% s% cunoa(tem cu adev%rat cealalt% persoan%&

o Diagnosticarea

De cate ori am auzit te pot citi ca pe o carte,& 4e aducem aminte pro+a+il

cum comunicarea: dintre noi (i cel care se laud% c% ne poate pune un

diagnostic: a fost +locat%& Oferirea de soluţii

o # da ordine

O comand% este o soluţie aplicat% cu forţa (i susţinut% de forţ%& Gn astfel de

situaţii: oamenii se pot pune )n defensiv% (i pot c%p%ta resentimente& Sa+ota*ul

ar putea s% fie un rezultat al rezistentei in e$ecutarea comenzii& omanda

implica presupunerea c% *udecata celuilalt nu e +un% (i astfel poate afecta

respectul de sine a persoanei respective&

o #meninţarea

O ameninţare este o soluţie aplicat%: care insist% pe pedeapsa care urmeaz% in

cazul )n care soluţia nu va fi corect implementat%& #meninţ%rile produc acela(i

tip de sentimente negative ca acelea provocate de comand%. Cvei face ce îţi

spun# dacă nu333336

o 3orala

3ultor persoane le place s%(i argumenteze soluţia prin forţa autorit%ţii moralesau teologice pe care o au. Ceste corect să facem ceea ce facem6@ 5ar trebui

săi spui că îţi pare rău63 3orala creeaz% sentimente de nelini(te: stimuleaz%

resentimentele (i +locAeaz% e$primarea sincer% a celeilalte persoane&

o Sfaturile

"


37/72


Darea unui sfat este o capcan% )nt@lnit% frecvent atunci c@nd cineva ne

vor+e(te de pro+lemele sale& Dar: ce este )n neregul% cu darea unui sfat=

Deseori: datul unui sfat este perceput de c%tre cealalt% persoan% ca o insult% la

inteligenţa sa& 1i asta: deoarece presupune o lips% de )ncredere )n capacitatea

persoanei respective de asi putea rezolva singur% pro+lemele& 1i: arareori:

sf%tuitorul )nţelege implicaţiile gestului s%u& Sf%tuitorul pa

Documents

Suport Curs MIII_Gestionarea Eficienta a Situatiilor de Criza Educationala in Clasa de Elevi(1)