Tema semestriala Dobrea Mihaela Paraschiva Stagiul : 1 19 Februarie 2010

CONTABILITATE

1. Se constituie SC. “ADA” SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. - Aporturile sunt formate din: • aport in natura, asociatul S1 – un utilaj 1.600 lei • aport in contul current: -asociatul S1 – 100 lei -asociatul S2 – 300 lei - Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

Raspuns:

a) subscriere capital social:

% = 1011 2000 lei456.01 1700 lei456.02 300 lei

b) varsare capital social:% = 456.01 1700 lei213 1600 lei5121 100 lei

5121 = 456.02 300 lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris varsat:

1011 = 1012 2000 lei

d) achitare cheltuieli constituire:

201 = 5121 15 lei

2. SC “APRO” SA decide marirea capitalului social cu 5.000 lei, emitand 250 actiuni noi la valoarea de 20 lei, iar subscrierea actiunilor se face la valoarea actuala de 24 lei. 250 actiuni x 24 lei = 6.000 lei 250 actiuni x 20 lei = 5.000 lei

1

Prime de emisiune = 1.000 lei

Raspuns :

250 actiuni x 24 lei = 6.000 lei 161 = % 6.000 lei250 actiuni x 20 lei = 5.000 lei 1012 5.000 leiPrime de emisiune = 1.000 lei 1041 1.000 lei

3. SC PLASTOR SA incaseaza o subventie de 5.000 lei, cu care achizitioneaza un brevet in valoare de 5.000 lei, TVA 19%, care urmeaza sa fie amortizat liniar in 5 ani.

Rezolvare:

a). incasare subventie ptr investitii direct in contul 5121: 5121 = 131 5000 RON

b). Achizitie brevet: furnizat de terti:

% = 404 5950 RON 205 5000 RON

4426 950 RON

c). Iinregistrarea amortizarii in rate lunare ptr o perioada de 5 ani

5000 RON /5 ani = 1000 RON/ an5000 RON / 60 (luni) = 83 RON / luna 6811 = 2805 83 RON/ luna

d).Concomitent cu inregistrarea ultimei rate daca au fost amortizate integral 2805 = 205 5000 RON ( ptr perioada de 5 ani)

131 “ Subventii ptr investitii”205 “Comcesiuni, brevete, licente, marci comerciale,drepturi si active similare”404 “ Furnizori de imobilizari”4426 “ TVA deductibila”2805 “ Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”

4. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare. Dupa prospectul de vanzare rezulta: - valoare de inregistrare a activului vandut 45000 lei - amortizarea calculate pana la data vanzarii 10000 lei - valoarea ramasa neamortizata a cladirii 35000 lei - taxa de participare la licitatie:10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei

2

- garantia de participare la licitatie : 10 pers x 1000 lei/pers= 10000lei - pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57000 lei Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusiv restituirea garantiilor.

Raspuns:

a). Valoarea de inregistrare a activului vandut:212 = 404 45000 lei

b). Amortizarea calculata pana la data vanzarii:6811 = 2812 10000 leic). valoarea neamortizata a cladirii:471 = 212 35000 lei

d). Taxa de inregistrare la licitatie:5311 = 7583 100 lei

e). Incasarea garantiei de participare la licitatie: 5311 = 462 10.000 lei

f) Valoare de vanzare a cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei: 461 = 7583 57.000 lei

g) Scoaterea din gestiune a cladirii: 2812 = 212 10000 lei 6583 = 471 35000 lei

h). Incasarea facturii prin virament bancar:5121 = 461 56000 lei

i). Se compenseaza garantia depusa de cumparator:462 = 461 1000 lei

h). Se restituie garantiile ptr restul participantilor:462 = 5311 9.000 lei

5. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.400 lei si durata de folosinta de 6 ani. Amortizarea anuala este de 400 lei. La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1.200 lei. Totodata, are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2.100 lei.

Raspuns:

a). Achizitia in anul 2003 a instalatiei de dozare cu valoarea de 2.400 lei: % = 404 2.856 lei213 2 400 lei 4426 456 lei

b). Amortizarea anuala : 2.400 lei/6 ani = 400 lei/an

c). Inregistrarea amortizarii:

2003: 6811 = 2813 400 lei2004: 6811 = 2813 400 lei2005: 6811 = 2813 400 lei

3

d).La sfarsitul anului 2005 valoarea neta contabila a instalatiei este de:

2.400 lei(valoarea de achizitie) – 1.200 lei (amortizarea cumulata) = 1.200 lei

e). Reevaluarea instalatiei la sfarsitul anului 2005

Metoda de reevaluare aleasa a fost cea pe baza de valori nete, adica amortizarea calculata si inregistrata se elimina din valoarea bruta a imobilului. Valoarea de piata, rezultata in urma reevaluarii de la 31 decembrie 2005, a fost estimate la 2.100 lei.

2813 = 213 1.200 lei213 = 105 900 lei (2.100 lei – 1.200 lei)

f). Amortizarea fiscala anuala dupa reevaluare este 2.100 lei / 3 ani = 700 lei.

g).Inregistrarea amortizarii in anii 2006-2008:

2006: 6811 = 2813 700 lei2007: 6811 = 2813 700 lei2008: 6811 = 2813 700 lei

6. S.C. SIMCOR S.A. caseaza un camion a carui valoare de inregistrare este de 10000 lei, amortizat in valoare de 8000 lei. Cheltuielile cu casarea (dezmembrare) camionului au fost de 40 lei, efectuate de o societate specializata, iar recuperarile de piese de schimb sunt de 100 lei. Valoare neamortizabila se suporta de unitate in 2 ani.

Raspuns:

a). Valoarea de inregistrare a camionului:213 = 404 10000 lei

b). Amortizarea cumulata pana la momentul casarii :6811 = 2813 8000 lei

d). Cheltuielile cu casarea:% = 401 47.6 lei6583 40.0 lei 4426 7.6 lei

e). Recuperarile din piesele de schimb:411 = % 119 lei

4427 100 lei7583 19 lei

Sau

3024 = 7583 100 lei

f). Diferenta dintre venitrui si cheltuieli:

4

6811 = 2813 60 lei (100 – 40 = 60 lei )

c). Iesirea imobilizarilor corporale din unitate , amortizate partial: % = 213 10000 lei2813 8060 lei471 1940 lei

g). Valoarea neamortizata va fi repartizata pe cheltuieli in urmatorii 2 ani, ( 24 de luni):6583 = 471 1940/ 2 ani , 970 lei / an , 80.83 lei / luna Sau6811 = 471

7. SC “IMPULS” SRL achizitioneaza de la SC “BADOR” SA piese de schimb, conform facturii nr. 1600, care cuprinde valoarea pieselor de schimb de 4.000 lei si TVA 19%. Se achita factura nr.1600, prin virament bancar. Costul transportului efectuat cu mijloace proprii este estimat la 300 lei. Piesele de schimb primite se elibereaza in consum, la sectiile de productie ale societatii.

Raspuns:

a). Achizitie piese de schimb conform facturii;% = 401 4760 lei3024 4000 lei 4426 760 lei

b) Se achita factura prin virament bancar: 401 = 5121 4760 lei

d) Darea in consum a pieselor:6024 = 3024 4000 lei

8. La SC AMIGO SA se receptioneaza marfuri sosite fara factura, in luna februarie 2005. Cantitatea receptionata 1000 kg, pret negociat 1 leu/kg, TVA 19%. In luna martie se primeste factura de la furnizorul de marfuri, astfel: A – valoarea marfurilor 1.000 lei, TVA 19% B – valoarea marfurilor ca urmare a incadrarilor la o calitate superioara este de: 1000 kg x 1,2 lei/kg = 1.200 lei, TVA 19%.

Raspuns:a). Achizitie marfuri sosite fara factura in luna februarie 2005:

5

% = 408 1190 lei 371 1000 lei 4428 190 lei

b). Se primeste factura in luna martie:

408 = 401 1190 lei 4426 = 4428 190 lei

% = 401 238 lei371 200 lei4426 38 lei

9. Se achita obligatia fata de furnizor, in suma de 32500 lei, dintr-un credit pe termen scurt primit de la banca, dobanda 15%. La scadenta se ramburseaza creditul si dobanda.

Raspuns:

a). Contractarea unui credit bancar pe termen scurt si primirea sumei in contul current: 5121 = 5191 32500 lei

b). Se achita obligatia fata de furnizor:401 = 5121 32500 lei

c) Evidentierea dobanzii bancare pe termen scurt: 666 = 5198 3900 lei

d). Se ramburseaza la scadenta creditul:5191 = 5121 32500 lei

f). Achitarea dobanzii:5198 = 5121 plata 3900 dobanzii

10. Se inregistreaza impozitul pe cladiri in suma de 120 lei, datorat bugetului statului de catre unitatea patrimoniala.

Rezolvare:635 = 446 120 lei

6

AUDITUL STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE

11. Când verificaţi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile la imobilizările corporale vă asiguraţi: a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile de cheltuieli ale perioadei; b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bază de documente justificative; c) că cheltuielile sunt reale şi se justifică cu documente legale.

Raspuns:a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile de cheltuieli ale perioadei;

12. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?

Rezolvare:

data explicaţii cantitate preţ valoare01.12. stoc 500 10.000 5.000.00010.12 intrare 500 12.000 6.000.00020.12. ieşire (400) 10.000 (4.000.000)31.12 stoc 100 10.000 1.000.00031.12 stoc 500 12.000 6.000.000

Total stoc la 31.12 600 7.000.000

13. Care este diferenţa dintre auditul intern şi controlul intern într-o bancă: a) controlul intern se referă la existenţa procedurilor, iar auditul intern se referă la controlul asupra existenţei, adecvării şi aplicării procedurilor;

7

b) controlul intern se subordonează conducerii băncii, iar auditul intern, consiliului de administraţie; c) controlul intern se realizează de un compartiment al băncii, iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar.

Raspuns:a) controlul intern se referă la existenţa procedurilor, iar auditul intern se referă la controlul asupra existenţei, adecvării şi aplicării procedurilor;

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).

Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea care efectuează auditul asupra situaţiilor financiare ale acestei entităţi.

Controlul intern. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia; implică respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare.

Existenţa unui sistem de control intern rational conceput şi corect aplicat constituie o serioasă prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi realitate.

14. Ţinerea corectă şi la zi a registrelor contabile ale băncii; aceasta reprezintă pentru auditor: a) o responsabilitate de bază; b) o responsabilitate secundară; c) o responsabilitate adiţională.

Raspuns: c) o responsabilitate aditionala

8

15. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este să permită auditorului să concluzioneze că nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care să-l facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referenţial contabil identificat( asigurare negativă).

Auditorul trebuie să respecte regulile de etică: independenţa, integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitate, profesionalismul şi respectful faţă de normele tehnice şi profesionale.

Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):

1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar”

2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate

4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii.

16. Renunţarea la convingeri – ameninţare la adresa independenţei.

Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al clientului

17. Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fără rezerve.

9

De fiecare dată când auditorul emite un raport, altul decât un raport fără rezervă, el trebuie să includă în raportul său o descriere clară a tuturor motivelor care justifică decizia sa şi, de fiecare dată când poate, să cifreze (să estimeze) incidenţa posibilă asupra situaţiilor financiare. Aceste informaţii trebuie să fie date, de preferinţă într-un paragraf distinct care să preceadă pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie şi pot, de asemenea, să facă trimitere la o notă anexă mai aprofundată.

18. Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie?

În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului intreprinderii.

Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenţa dintre un profit net de 499mii lei şi unul de 500 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi comerciale, în timp ce două cifre alternative de 250 mii lei şi 500 mii lei par să fie substanţial diferite şi probabil vor duce la o evaluare destul de diferită a societăţii.

La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative.

În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni din situaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.

La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.

Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:

-   orientarea mai bună şi planificarea misiunii;

10

-   evitarea lucrărilor inutile;

-   justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative, iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate în cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

Unele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificaţie:

-   existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale;

-   evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi;

-   capitaluri proprii sau rezultate anormale.

informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

R: Pragul de semnificatie: “ depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila”.

Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.

Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:

-     se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si

-     se evalueaza efectele informatiilor eronate.

19. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.

11

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:

-   profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică;

-   obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare,, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;

-   scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;

-   criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.

Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurări referitoare la:

-   acurateţea declaraţiilor financiare;

-   continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;

-   existenţa unor fraude;

-   respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;

-    comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

20. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

Obiectivele auditului intern sunt:

12

1.protejarea activelor intreprinderii;

2.asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile;

3.asigurarea respectării dispoziţiilor intreprinderii;

4.promovarea eficacităţii exploatării.

a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea auditată cu politicile, programele şi managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;

b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii entităţii;

c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitate:

d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.

EXPERTIZA CONTABILA

21. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil consta in respectarea secretului si caracterului confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.

22. Ce reprezintă noţiunea de interes public?

Notiunea de interes public va fi înteleasa pornind de la urmatoarele premise :

- Orice chestiune care afecteaza viata

comunitatii este de interes public. Acesta nu se rezuma numai la aspectele politice, ci include orice alta împrejurare care prezinta interes pentru comunitate. - Interesul public nu priveste doar ceea ce autoritatile considera ca este de interes public. - Modul în care functioneaza si actioneaza guvernul, autoritatile ori institutiile publice, precum si orice alta entitate care utilizeaza bani publici sau care afecteaza interesul comunitatii este de interes public major. - Toate actiunile, omisiunile, gesturile si cuvintele demnitarilor, politicienilor si ale tuturor functionarilor publici legate de exercitarea functiei lor sunt de interes public

13

major. Viata privata a acestora este de interes public atunci când are relevanta pentru exercitarea functiei. - Având în vedere contributia autoritatilor la gestionarea puterii si a serviciilor publice, critica adusa acestora se bucura de un interes public major. - Atunci când nu exista un interes public evident, libertatea de exprimare nu poate fi limitata decât de interesul protejarii unui alt drept fundamental. - Orice informatii privind încalcarea drepturilor omului – asa cum sunt acestea definite în documentele internationale ratificate de România – sunt de interes public major.

23. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Sunt abateri disciplinare urmatorele fapte: Comportamentul necuvincios fata de membriiØ Corpului ,reprezentantii Min. Fin. sau fata de alti participanti la reunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului AbsentaØ nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita eticaØ profesionala a expertilor contabili si contabili autorizatidin Romania referitoare la publicitate Absenta nejustificata de la cursurile deØ pregatire si perfectionare profesionala Prestarea de servicii deØ contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie:expert contabil sau contabil autorizat Nerespectarea obligatiei de pastrare aØ secretului professional Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilorØ in scopul sustragerii de la plata cotizatiei Fapta membrului Corpului de aØ nu depune in termenul stabilit la filiala care apartine fisa pt personae fizice sau juridice Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control aleØ Corpului documentele privind activitatea profesionala DeclaratiiØ necomforme realitatii , in relatiile cu Corpul si cu tertii

DOCTRINA SI DEONTOLOGIE

24. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.

Federatia des Experts Comptables Européens (FEE) este reprezentativ pentru organizarea profesiei contabile din Europa. Membrii FEE sunt reprezentati de 44 institutii ale contabililor profesionişti din 32 de ţări. Membrii FEE sunt prezente în toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene şi trei din ţările membre ale EFTA. Membrii FEE

14

organisme reprezintă mai mult de 500,000 de contabili din Europa. Aproximativ 45% din acesti contabili sunbt practicanti la stat, oferind o gamă largă de servicii pentru clienţi. Celelalte 55% lucrează în diferite domentii, în industrie, comerţ, guvern şi educaţie. FEE si-a început activitatea la 1 ianuarie 1987. Acesta a preluat responsabilitatea pentru activităţile efectuate anterior separat de către Uniunea Européenne des Experts Comptables, Economiques et Financiers (UEC) şi Groupe d'Etudes des Experts Comptables de la Europa Centrală şi de Est (Grupa d'Etudes). Ambele organizaţii au servit profesiei contabile europene din anul 1951 şi, respectiv, 1961. Organismul de conducere al FEE este Adunarea Generală, care îşi are şedinţă ordinară o dată la doi ani. Management al Federaţiei este în responsabilitatea Consiliului. Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a deciziilor Consiliului revine executivului, care cuprinde Preşedintele, Vice-preşedinte şi vicepreşedinţi. FEE este o "Asociaţia Internaţională" create în temeiul legislaţiei belgiene şi recunoscute de către un decretul regal din 30 decembrie 1986. Ca atare, este o organizatie "non-profit". Obiective FEE este o asociaţie non-profit. Obiectivele sale sunt: - să promoveze interesele Europene in profesia contabila, în sensul cel mai larg recunoscând în interes public în activitatea de profesie; -să lucreze pentru consolidarea, armonizarea şi de liberalizare a practicii şi a Regulamentului de contabilitate, de audit şi de raportare financiară în Europa, atât în sectorul public şi privat, ţinând cont de evoluţiile de pe plan mondial la un nivel şi, dacă este cazul, promovarea şi apărarea intereselor Europene; - de a promova cooperarea între organismele profesionale contabile în Europa în ceea ce priveşte problemele de interes comun, atât în sectorul public şi privat; -pentru a identifica evoluţii care pot avea un impact cu privire la practicile de contabilitate, de audit şi de raportare financiară într-un stadiu incipient, a consilia membru organisme de aceste evoluţii şi, în colaborare cu organismele de stat, să încerce să influenţeze rezultatul; - de a fi unicul reprezentant consultativ şi organizare a profesiei contabile Europene în raport cu instituţiile UE; pentru a reprezenta Europene profesiei contabile la nivel internaţional.

Guvernarea FEE

Adunarea Generală Adunarea Generala va primi un raport al Consiliului prezentată de către preşedinte şi de raportul de Administrator. Se aprobă nivelul de cheltuieli; alege un preşedinte; numeste auditorii şi adoptă decizii pe orice domeniu sau alte probleme care-i sunt desemnate de Consiliu..

CONSILIUL Federatia este administrata de un Consiliu, care constă dintr-un reprezentant desemnat de către fiecare ţară, dintre care cel puţin una este un organism profesional membru al Federaţiei. Consiliul singur este autorizat să formuleze politicile Federaţiei. Acesta poate

15

delega la punerea în aplicare şi aplicarea practică a acestor politici la Executiv.

EXECUTIV Executiv este responsabil pentru punerea în aplicare a deciziilor adoptate de Consiliu, precum activitatea de management a FEE. Grupuri de lucru Deciziile Consiliului sunt, de obicei, pregătite de către grupurile de lucru, create pentru a elabora deciziile Consiliului privind anumite obiective.

25. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.

Organizarea C.E.C.C.A.R.Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. Corpul Exeperţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti. CECCAR este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.

LA NIVEL CENTRALOrgane de decizie (legislativ) Organe de execuţie Conferinţa Naţională Consiliul Superior Biroul permanent Preşedintele Corpului

Secretariatul General

Sectoare

Secţiuni, comisii şi departamente

LA NIVEL DE FILIALĂ Adunarea Generală Consiliul filialei Biroul Permanent Preşedintele filialei

Secretariatul filialei

Sectoare

Secţiuni

26. Codul etic IFAC; rol, structură.

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduita pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de baza al Codului, trebuie insa întotdeauna respectat.

Structura si partile componente ale codului etic national al profesionistilor contabili.Structura si partile componente ale Codului etic national al profesionistilor contabili:

16

• PARTEA A - APLICABILĂ TUTUROR PROFESIONIŞTILOR CONTABILI – in afara de cazul cand s-a specificat ceva contrar Secţiunea 1. Integritate şi obiectivitate Secţiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etică; asocierea Secţiunea 3. Competenţa profesională Secţiunea 4. Confidenţialitatea Secţiunea 5. Activitatea de consultanţă fiscală Secţiunea 6. Exercitarea profesiei peste hotare Secţiunea 7. Publicitatea • PARTEA B - APLICABILĂ LIBER PROFESIONIŞTILOR CONTABILI Secţiunea 8. Independenţa Secţiunea 9. Competenţa profesională şi responsabilităţile privind folosirea experţilor şi specialiştilor Secţiunea 10. Onorarii şi Comisioane Secţiunea 11. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei de liber profesionist contabil Secţiunea 12. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii Secţiunea 13. Relaţiile cu colegii liber-profesionişti contabili Secţiunea 14. Publicitatea şi cererea de ofertă de servicii • PARTEA C - APLICABILĂ PROFESIONIŞTILOR CONTABILI ANGAJAŢI Secţiunea 15. Conflictul de loialitate Secţiunea 16. Sprijinirea colegilor angajaţi Secţiunea 17. Competenţa profesională Secţiunea 18. Prezentarea informaţiilor

Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează:

-   partea A – tuturor profesioniştilor contabili;

-   partea B – numai profesioniştilor contabili liber- profesionişti;

-   partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi

27. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.

Componentele independentei:1. Independenta de spirit (in gândire):— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä

17

fie afectatã judecata profesionala;— Ea presupune integritate si obiectivitate.2. Independenta in aparentä:— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;— este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä.Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.

Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: • implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; • implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; • acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; • incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; • conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; • acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie. Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.

18

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

28. Definiti valoarea justã.

In contabilitate, suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obliectiv.

V.1 este definita ca valoarea la care poate fi tranzactionat un activ, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cazul unei tranzactii in care pretul este determinat in mod obiectiv (in conditii normale de concurenta).

29. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?

Metodele de calcul al ANC sunt:- metoda substractiva - met. aditiva - metoda valorii substanţiale

Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.Metoda valorii substanţiale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )

30. În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare a întreprinderii: a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare; b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indifferent de metoda folositã de întreprindere; c) evitarea metodei de amortizare acceleratã.

Raspuns:a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare;

Aceasta categorie de corecţie este legata de amortismente – se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;

31. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:

19

a) capitaluri permanente +/– diferentele din reevaluare; b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare; c) activul reevaluat corijat +/– total datorii.

Raspuns:b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;

Activul net corijat se calculează prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII

32. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000.

Raspuns:b) 18.500.000

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

33.Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos: 

Indicator  u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor  4000 Producţia vândută   24000 Producția stocată  500 Subvenţii de exploatare  2300 

20

Cheltuieli cu materii prime  10000 Costul mărfurilor vândute  4200 Cheltuieli salariale  5000 Cheltuieli cu amortizarea  1000 Cheltuieli cu chirii  200 Impozite şi taxe   300 Venituri din dobânzi  100 Cheltuieli cu dobânzi  500 Impozit pe profit  1400 

Rezolvare:

Venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare = Rezultatul exploatarii

Venituri din exploatare = Vanzari de marfuri 4000+Productia vanduta 24000+Productia stocata (variatia stocurilor) 500+ Subventii din exploatare 2300 = 30800Chletuielile din exploatare = Costul marfurilor vandute 4200 + Chletuieli cu materii prime 10000+ Cheltuieli cu chirii 200+ impozite si taxe 300 + Cheltuieli salariale 5000+ Cheltuieli cu amortizari calculate 1000 = 20700Rezultatul exploatarii = 30800 – 20700 = 10100

Venituri financiare – Cheltuieli financiare = Rezultatul financiarVenituri financiare = venituri din dobanzi = 100Cheltuieli financiare = chletuieli cu dobanzi = 500Rezultatul financiar = 100-500 = - 400

Venituri exceptionale – Cheltuieli exceptionale = Rezultatul exceptionalVenitrui exceptionale = 0Cheltuieli exceptionale = 0 Rezultat exceptional = 0

Rezultatul exploatarii +/- Rezultatul financiar +/- Rezultatul exceptional – Impozitul pe profit = Rezultatul net al exercitiului10100+(-400)+0-1400 = 8300Rezultatul net al exercitiului = 8300

Structura contului de profit si pierdere pe cele 3 domenii de activitate ofera posibilitatea determinarii unor marje de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si finantare a activitatii viitoare , denumite solduri intermediare de gestiune. Aceste solcuri reprezinta paliere successive informare rexzultatului final al exercitiului

Marja comerciala = Vanzari de marfuri – Costul marfurilor vandute

21

4000 – 4200 = -200 Marja comerciala = -200

Productia exercitiului = Productia vanduta (cifra de afaceri) +/- Productia stocata (variatia stocurilor ) +/- Productia imobilizata 24000+ 500 = 24500Productia exercitiului = 24500

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumurile provenite de la terti (chletuieli cu materii prime ) + ( Lucrari si servicii executate de terti) -200 + 24500 – 10000 – 200 = 14100Valoarea adaugata= 14100

Excedentul brut de exploatare (insuficienta) = Valaoarea adaugata +/-Subventii de exploatare – Impozite , taxe si varsaminte asimilate – Cheltuieli cu personalul 14100+ 2300- 300 – 5000 = 11100Excedentul brut de exploatare = 11100

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) = Excedentul brut de exploatare + Reluari asupra provizioanelor privind exploatarea + Alte venituri (din exploatare) – amortizari si provizioane calculate (de exploatare) – Alte cheltuieli (de exploatare) 11100+0-1000-0 = 10100Rezultatul exploatarii = 10100

Rezultatul financiar = Venitrui din dobanzi – Cheltuieli cu dobanzi 100-500 = -400

Rezultatul current ( inainte de impozit) = Rezultatul exploatarii +/- Rezultatul financiar 10100 – (-400) = 9700

Rezultatul financiar = Venituri financiare - Chletuieli financiare 100-500 = -400

Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul exceptional – impozit pe profit 9700 – 1400 = 8300

34. Din contul de profit şi pierderi al societății din exercițiul precedent se 

cunosc următoarele informaţii: 

Indicator  u.m. Cheltuieli de exploatare platibile  1500 Amortizare  100 Cheltuieli cu dobânzi  200 Impozit pe profit   60 

22

Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate  pentru

întreprindere.

Rezolvare:

Ratele de solvabilitate reflecta abilitatea companiilor de a-si onora, la scadenta, obligatiile pe termen lung. In cazul in care compania nu reuseste sa ramburseze angajamentele asumate, devine insolvabila si intra in faza de lichidare juridica sau restructurare. Daca agentii economici vor realiza un profit mare in viitor, inseamna ca, teoretic, vor avea capacitatea de plata a datoriilor.

Gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt este dat de un sistem de rate de lichiditate care cuprinde

a). Rata lichiditatii generale (globale)

Rlg = active cu lichiditate sub un an /Pasive cu exigibilitate sub 1 an

Rlg = active circulante / Datorii exigibile pe termen scurt

Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe termen scurt , intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

Active circulante = Venituri din vanzari 4000 + productia vanduta 24000 + productia stocata 500 = 28500Datorii exigibile = cheltuieli cu materiile prime 10000+costul marfurilor vandute 4200+ cheltuieli cu slariile 5000+ cheltuieli cu chiriile = 200 + cheltuieli deexploatare platibile 1500+impozite si taxe 300+ cheltuieli de amortizare 100 + impozit pe profit 60 = 21360 .Solvabilitatea generala= 28500/21360 = 1.33 ( normal > 2)Situatia este buna , valoarea indicatorului fiind > 2

b). Rata lichiditatii reduse Rlr = active lichidabile sub un an - stocuri / pasive exigibile sub un an Rlr = Creante + Disponibilitati / Datorii exigibile pe termen scurt

Rlr = Creante + Disponibilitati 30800Datorii exigibile pe termen scurt 21360

= 1.44

Valoarea supraunitara a ratei evidentiaeza faptul ca stocurile nu sunt finantate prin datorii pe termen scurt .

c). Rata lichiditatii immediate

23

Rli = Disponibilitati sau lichiditti / Datorii imediat exigibile

RSTL = Activ total / Datorii totale = Capiatluri proprii +Datorii totale / Datorii totaleCapitaluri proprii 30900+ Datorii totale 21560 Datorii totale 21560 = 2.43 6 Valoarea mai mare de 0.3Y este apreciata drept corespunzatoare.

Solvabilitatea patrimoniala ( independentei financiare ) = capital propriu / capital permanente Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375 (cota de impozit pe profit = 16%)Rata rentabilitatii economice ( rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 = = 375 / 28500 *100 = 1,31%Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60 ) / 9340* 100 = 3 %Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1000 = 0,02Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 = 375 / 1500 * 100 = 25%

FISCALITATE

35. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 10000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 250.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 500 lei; - cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor : 180 lei pentru 6 zile, ştiind că limita maximă stabilită pentru acest gen de cheltuieli pentru instituţiile publice este de 13 lei/zi; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli sociale reprezentând contravaloarea biletelor de tratament acordate gratuit salariaţilor 3000 lei; - cheltuieli de protocol 2400 lei;

24

- cheltuieli cu publicitatea 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

Rezolvare:

Veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sunt neimpozabile.

Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordata salariaţilor pentru deplasări în Romậnia şi în străinătate, sunt deductibile, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.2,5x13=32,5 lei32,5x6 zile=195 leiAstfel 180 lei sunt deductibile integral.

Cheltuielile sociale sunt deductibile, in limita unei cote de pậnă la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.50.000x2%=1.000-deductibil3.000-1.000=2.000-nedeductibil

Cheltuieli de protocolBază calcul cheltuieli de protocol deductibile=Total venituri- Total cheltuieli+Chelt de protocol+Chelt cu imp pe profit=560.000-334.780+2.400+4.000=231.620 leiCheltuieli de protocol deductibile= 231.620x2%=4632,4 leiCheltuielile de protocol sunt deductibile integral.Cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile in valoare de 500 lei sunt nedeductibile, la fel şi TVA-ul aferent.TVA= 500X19%=95 leiBaza calcul imp pe profit= Venituri-Cheltuieli-Venituri neimpozabile+Chelt nedeductibileVenituri neimpozabile=1000 leiChelt nedeductibile=500+95+2.000+4.000=6.595 leiBaza de calcul imp pe profit=560.000-334.780-1.000+6.595=230.815 leiImp pe profit=230.815x16%=36.930,40 leiImp de plata= 36.930,40-4000=32.930,4 lei691=441 32.930,40 lei

36. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază, pe baza unui contract de muncă cu timp normal, următoarele venituri, în luna martie 2009: salariu de bază = 3.100 lei;

25

spor de vechime = 20%; 20 tichete de masă în valoare de 8,41 lei/tichet. Salariata are în întreţinere un 2 copii minori. Să se determine impozitul pe salarii si contributiile aferente salariilor.

Rãspuns:

a). Determinarea venitului brut din salariiSalariul de bază face parte integral din venitul brut = 3100 leiSporul de vechime: 3100 * 20% = 620 lei face parte integral din venitul brut.

Zile lucratoare in luna martie 2009 = 22 zile.Valoare tichetelor: 20* 8.41 lei = 168.20 lei Valoarea tichetelor de masă este neimpozabilă în limita a unui tichet pe fiecare zi lucrătoare, efectuata. Valoare total deductibila, nu se include in venitul brut.

Venitul brut din salarii = 3100 + 620 = 3720 lei

b). Determinarea contribuţiilor obligatorii ale angajatei:

Contribuţia de asigurări sociale = 3720 x 10,5% = 390 leiContribuţia de asigurări sociale de sănătate = 3720 x 5,5% = 204 leiContribuţia de asigurări pentru şomaj = 3720 x 0.5%= 18 lei

Total contributii salariat = 612 lei

c). Determinarea venitului net din salarii:Venit net = Venit brut – Contribuţii obligatorii = 3720- 390 – 204 – 18 = 3108 lei

d). Determinarea deducerii personale:Deducerea personală se stabileşte în funcţie de numărul de persoane considerate în întreţinere:Copilul minor este întotdeauna considerat în întreţinere;Deducerea personala = 0 lei Conform OMFP 1016/18 07 2005

e). Determinarea venitului impozabil:Venitul impozabil = Venit net – Deducere personala = (3108 -0) = 3108 lei

f). Determinarea impozitului pe venitul din salarii:Impozit = 3108 * 16% = 497 lei

g).Determinarea drepturilor salariale primite de angajată în luna martie 2009:În luna martie salariata primeşte:

26

- un salariu net în numerar în valoare de 3720-390-204-18-497 = 2611 lei;- 20 de tichete de masă în valoare totală de:20 * 8.41 lei = 168.20 lei

h).Contributii societate: Accidente de munca = 3720 *0.178% = 6 lei (in functie de clasificarea codului CAEN)CAS = 3720* 20.8% = 773 leiCCI = 3720 *0,85% = 31 leiSomaj = 3720* 0.5% = 18 lei Sanatate = 3720 * 5.2% = 193 lei Comision ITM = 3720* 0.75% = 27 lei Fd garantare 3720* 0.25% = 9 lei

Total contributii societate = 1057 lei

37. O persoană fizică deţine în proprietate un teren, impozitul pe teren în cazul ei fiind stabilit la 132 lei. Persoana fizică plăteşte impozitul în totalitate pe data de 25 martie. Consiliul local a aprobat o bonificaţie de 7% în cazul persoanelor care plătesc integral impozitul pe teren până pe data de 31 martie. Să se determine impozitul pe teren datorat.

Raspuns:

132 lei * 7% = 9.24 lei132 lei – 9.24 lei = 122.76 lei

]

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROLULUI INTERN

38. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.

Control intern reprezinta un ansamblu de politici si proceduri stabilite de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, atingerii obiectivelor

27

manageriale, prin gestionarea riguroasa si eficienta a activitatilor acesteia. Controlul intern implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. Controlul intern are calitatea de mijloc de aparare a conducerii fata de diferite categorii de riscuri. Controlul intern se exercita de catre intregul personal de conducere si de executie, sub forma autocontrolului, controlului reciproc, controlului administrativ ierarhic, fiecare urmarind obiective specifice delimitate prin organigrama, fisa postului, proceduri. Controlul intern se exercita preventiv, concomitent si ulterior. Este mai mulkt un atribut sau o stare decat o functie sau o structura organizatorica. Controlul intern are doua componente esentiale: sistemul de organizare a controlului intern si procedurile de control.

Auditul intern este o activitate organizata independent in structura unei entitati si in directa subordonare a conducatorului acesteia care consta in efectuarea de verificari, analize si evaluari ale sistemului de control intern, in scopul de a stabili in ce masura acesta asigura regularitatea si sinceritatea informatiilor, eficacitatea tranzactiilor si operatiunilor, respectarea normelor legale si a deciziilor conducerii. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si ain acest caz auditorul intern face parte din structurilole functionale ale entitatii economice sau se poate realiza pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale respectivei entitati. Auditul intern urmareste o tranzactie pe tot lantul sau de desfasurare, de la initierea, autorizarea, efectuarea si controlul acesteia si pana la inregistrarea ei in contabilitate , respectiv pana la reflectarea ei in situatiile financiare. De regula, auditul intern efectueaza verificari ulterioare.( privit la nivelul uneidecizii,tranzactii..). La nivelul activitatii globale a sistemului auditat, din perspectiva unui exercitiu, auditul intern exercita si un control concomitent.

39. Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventive

Raspuns:Acesta aste un atribut al functiei financiar-contabile din cadrul unitatiilor patrimoniale si un instrument de baza al gestiunii previzionale a patrimoniului.Controlul este un proces de măsurare a performanţei, de iniţiere şi întreprindere a unor acţiuni care să asigure rezultatele dorite. Privit prin prisme diferite controlul este considerat: – funcţie a managementului – prin el fiecare manager vrea să se asigure că activitatea decurge conform programului prestabilit, că resursele sunt utilizate conform destinaţiei stabilite şi că în final performanţa reală va atinge sau va depăşi obiectivele fixate iniţial . – atribut al conducerii – mijloc de perfecţionare a activităţii entităţilor publice şi private, exercitat sub forme diferite de structuri organizate piramidal, cu responsabilităţi şi obiective clar precizate de lege; – metodă de verificare a modului de gestionare a resurselor. Controlul se armonizează şi se întrepătrunde cu restul procesului de management. Între funcţiile de

28

planificare ale managementului şi control există o legătură indisolubilă, acestea influenţându-se una pe alta, fapt ce face să fie denumite „fraţii siamezi ai managementului“. Formă a controlului intern, controlul financiar preventiv „se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile şi/sau patrimoniul privat sau public“ Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau încadrarea în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice . Din simpla observare a scopului activităţii de control financiar preventiv se desprind câteva caracteristici ale acestuia: – este un control cu un pronunţat caracter patrimonial, fiind îndreptat spre verificarea operaţiunilor generatoare de drepturi şi obligaţii patrimoniale; – este un control anticipat – se desfăşoară asupra proiectelor de operaţiuni, înainte de a fi aprobate şi efectuate; – este un control de permanenţă – se exercită în fiecare zi, în funcţie de operaţiuni; – este un control documentar – întrucât proiectele de operaţiuni, supuse acestei forme de control, se verifică pe baza documentelor primare în care au fost consemnate. Dacă se are în vedere structura care execută controlul financiar preventiv, acesta poate fi considerat: – o formă a controlului intern – organizat şi exercitat în cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabilă a entităţilor de care aparţin acestea; – o formă a controlului extern – exercitat de Ministerul Finanţelor Publice prin controlori delegaţi, numiţi de ministrul finanţelor publice. Conţinutul controlului financiar preventiv derivă în cea mai mare parte, din dubla autorizare bugetară conform căreia orice cheltuială, pentru a fi efectuată, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. să existe bază legală (autorizare legală); b. să existe credit aprobat prin buget (autorizare bugetară); c. să respecte destinaţia creditului ce urmează a fi imputat,potrivit clasificaţiei bugetare şi alocării pe programe a resurselor (specializarea creditelor). Controlul financiar preventiv nu ar avea finalitatea dorită dacă nu ar urmări aplicarea principiului bunei gestiuni financiare, al respectării normelor procedurale de iniţiere a unei operaţiuni. Pentru aceasta ordonatorilor de credite le-au fost stabilite responsabilităţi foarte clare, ei răspunzând de : – angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate; – realizarea veniturilor; – angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; – integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc etc. Totodată, entităţile publice, prin conducătorii acestora, au obligaţia de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor în cadrul compartimentului contabil.

29

Regulamentul financiar al Comisiei Europene stipulează la art. 47 că: „Fiecare operaţiune face obiectul cel puţin al unei verificări ex-arte“, prin aceasta urmărindu-se să se constate „regularitatea şi conformitatea cheltuielii în raport cu dispoziţiile aplicabile, în special cele ale bugetului şi ale reglementărilor pertinente“ Baza legală reprezintă izvorul drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale entităţii şi, totodată, baza autorizării legale. Cum baza legală a operaţiunilor patrimoniale este constituită din acte juridice (legi, ordonanţe, acorduri sau hotărâri ale Guvernului), controlul de legalitate se va concen-tra pe verificarea existenţei şi respectării prevederilor actelor juridice în cauză.Regulamentul financiar al Consiliului European nr. 1605/2002 precizează la art. 78 obligativitatea ordonatorului competent de a se asigura de „exactitatea imputaţiei bugetare, disponibilitatea creditelor şi de conformitatea cheltuielii în raport cu dispoziţiile tratatelor, bugetului, prezentului regulament şi cu modalităţile de execuţie, precum şi cu celelalte reglementări ca şi de respectarea principiilor bunei gestiuni financiare“ .La baza controlului financiar preventiv exercitat în ţara noastră, se află angajamentul juridic – rezultat al operaţiunilor iniţiate de compartimentele de specialitate, fapt ce implică asumarea şi din partea conducătorilor lor, a unor responsabilităţi privind implicaţiile operaţiunilor iniţiate. Astfel ei „răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror acte şi/sau documente justificative le-au certificat sau avizat“.În vederea exercitării unui control preventiv cât mai complet, legiuitorul a stabilit ca anumite operaţiuni să se avizeze şi de către compartimentul de specialitate juridică. Angajamentele juridice ale entităţilor publice sunt supuse deci unei duble avizări, atât din partea compartimentului juridic, cât şi a compartimentului financiar-contabil. Dubla responsabilitate privind efectuarea angajamentelor juridice nu exonerează de răspundere şefii compartimentelor de specialitate. Din tot ce s-a arătat până acum se poate deduce că o dată cu creşterea cerinţelor de utilizare economică, eficientă şi eficace a fondurilor publice a crescut şi atenţia acordată acţiunilor de prevenire a abaterilor şi neregulilor în alocarea şi utilizarea lor. În cadrul acestora au fost incluse şi acţiunile de control desfăşurate de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv controlul financiar preventiv delegat. Controlul financiar preventiv delegat exercitat de controlori delegaţi numiţi de ministrul finanţelor publice se referă la operaţiuni care pot afecta execuţia în condiţii de echilibru a bugetelor prin angajări patrimoniale ce afectează un volum mare de fonduri şi pentru care există riscuri semnificative de execuţie. De fapt acest control este o supraverificare a operaţiunilor, pentru care s-a dat deja viza de control financiar preventiv, exercitat cu scopul de a se elimina orice risc asociat angajării unităţii în respectivele operaţiuni. Îndeplinirea obiectivelor activităţii de control depinde de calitatea factorului uman ce execută controlul. Elaborarea unor Coduri prin care se stabilesc anumite reguli de conduită, drepturi şi obligaţii pentru toţi cei ce desfăşoară activităţi în domeniul public,

30

demonstrează dacă mai era cazul, accentul pus astăzi pe creşterea calităţii factorului uman.

40. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de productie.

Obiectivele, funcţiile şi rolul contabilităţii de gestiune şi calcularea costurilor.

Definiţia şi obiectivele contabilităţii de gestiune şi calcularea costurilor.

Obiectul contabilităţii de gestiune îl constituie determinarea costurilor prestabilite, înregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitate de producţie, executarea de lucrări, prestări servicii, determinarea costului efectiv, stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit şi costul efectiv, analiza acestora cât şi determinarea rezultatelor analitice.

În cadrul contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor sunt evidenţiate numai cheltuieli care au o anumită legătură (directe sau indirecte) cu activitatea desfăşurată.

Contabilităţii de gestiune şi calcularea costurilor mai este denumită şi contabilitate analitică, deoarece dă posibilitatea determinării rezultatelor în mod analitic pe fiecare purtător de cost sau sector de activitate.

Obiectivele

Rezultă din obiectul de studiu şi sunt următoarele:determinarea costului prestabilit, standard antecalculat pe purtători de cost şi

sectoare de activitatecolectarea cheltuielilor de producţie, administrarea şi determinarea costului efectivdeterminarea abaterilor dintre costul prestabilit şi cel efectiv, analiza acestora cât şi

determinarea rezultatelor analiticedeterminarea costurilor ca bază a formării preţurilor de vânzare

Funcţiile contabilităţii de gestiune

Funcţia previzională, presupune determinarea costurilor standard antecalculate, bugetare. Determinarea acestora se face pe baza normelor de consum şi de muncă ştiinţific fundamentate cât şi pe baza analizei cheltuielilor înregistrate în ultimele perioade de gestiune (5-10 ani), valorile fiind luate în date comparabile.

Funcţia de înregistrare analitică curentă, presupune colectarea şi înregistrarea tuturor cheltuielilor efectuate pe destinaţii în mod analitic şi în momentul efectuării acestora. În acest fel orice cheltuială efectuată, care priveşte producţia, va fi înregistrată

31

în momentul efectuării, pe baza documentelor justificative, care atestă efectuarea operaţiunii.

Funcţia de analiză şi control, se realizează numai cu condiţia îndeplinirii primelor două funcţii. Presupune determinarea abaterilor dintre costul prestabilit şi costul efectiv, recuperarea eventualelor pagube şi luarea de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor asemenea deficienţe.

Rolul contabilităţii de gestiune

Constă în:determinarea costului unitar şi total pe purtător şi pe sector, utilizând procedee şi

metode de calculaţie specifice activităţii desfăşuraterolul rezidă în posibilitatea comparării în dinamică a costurilor unui anumit produs,

întrucât structura de cost se menţineeste instrumentul important în planificarea şi prognoza activităţii, în întocmirea

bugetului cheltuielilor de producţie, ca parte componentă a bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţii

cunoaşterea costurilor dă posibilitatea luării de măsuri în modificarea proceselor tehnologice, în scopul reducerii cheltuielilor de producţie

cunoscând structura antecalculată (standard) a costurilor pe purtător şi pe sectoare pot fi înlăturate în urmărirea curentă a cheltuielilor, acele feluri de cheltuieli, care nu au legătură cu producţia

Clasificarea cheltuielilor care formează costul producţiei

Din punct de vedere al posibilităţii de identificare a cheltuielilor pe purtător şi pe sectoare:

cheltuieli directecheltuieli indirecte

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli pentru care există posibilitatea identificării pe purtător de cost (produs, lucrare, serviciu) încă din momentul efectuării lor. Se cuprind: cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile (o parte din acestea), salariile personalului direct productiv şi contribuţiile aferenta acestora.

Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli imposibil de identificat în momentul efectuării numai pe sectoare de activitate sau locuri de cheltuieli. Se cuprind:

cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelorcheltuieli generale ale secţieicheltuieli generale ale întreprinderii

După natura economică:cheltuieli cu munca viecheltuieli cu munca materializată

32

Cheltuieli cu munca vie (cu personalul) sunt: cheltuieli cu salarii brute, contribuţii, fond de şomaj, etc.

Cheltuielile materializate : cheltuieli cu materii prime şi materiale, energie, combustibil, amortizare, cheltuieli de întreţinere, reparaţii etc.

Din punct de vedere al necesităţilor de planificare şi postcalcul:elemente primarearticole de calculaţie

Elemente primare de cheltuieli:cheltuieli cu materii prime şi materialecheltuieli cu materii recuperabile (se scad)cheltuieli cu energia, combustibil, apăcheltuieli cu amortizareacheltuieli cu prestaţiile terţiloralte cheltuieli materialecontribuţii şi asigurărialte cheltuieli salariale

Articole de calculaţie:- materii prime şi materiale directe- materiale recuperabile (care se scad)- alte cheltuieli cu materiale directe- salarii personal muncitor direct productiv- contribuţii şi protecţie socială aferente salariilor directe

TOTAL cheltuieli directe- cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor- cheltuieli generale de ale secţiei II. (6+7) TOTAL cheltuieli indirecte de producţie III. (I+II) cost de producţie- cheltuieli generale ale întreprinderii şi administraţie- cheltuieli de desfacere IV. (III+8+9) costul complet comercial

După raportul dintre evoluţia nivelului cheltuielilor şi evoluţia producţiei:cheltuieli variabilecheltuieli fixe

Cheltuieli variabile sau acele cheltuieli care se modifică în acelaşi sens cu modificarea nivelului producţiei.

Cheltuieli fixe se mai numesc şi cheltuieli de structură, de capacitate sau nivelul producţiei.

33

Metodele şi procedeele de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor.

Metode de contabilitate de gestiune şi calculaţie a costurilor: concepte şi clasificări.

Metoda de calculaţie este calea de urmat prin utilizarea unor procedee specifice de calculaţie în scopul realizării obiectivului primordial al contabilităţii de gestiune, respectiv determinarea costului unitar pe purtător şi pe sectoare de activitate.

Clasificarea metodelor de calculaţie După momentul la care se efectuează calculaţia comparativă procesului de

producţie:metoda de calculaţie de tip prestabilit (antecalculaţie)metoda costurilor standardmetoda de calculaţie de tip efectivmetoda globală, pe faze, pe comenzi

După modul de cuprindere a cheltuielilor în determinarea costului unitar, metode de calculaţie se împart în:

metoda de calculaţie de tip absorbant, total sau filtoastingmetoda globală, pe faze, pe comenzi, standard costmetoda de calculaţie de tip parţialmetoda direct costingmetoda costurilor directe

După evoluţia metodelor întâlnite:metoda de tip clasic: - metode globală - metoda pe faze - metoda pe comenzi- metoda evaluate: - metoda standard cost - metoda direct costingmetoda THM (tarif, oră, maşină)

Procedee de calculaţie costurilor.

Se utilizează următoarele categorii de procedee:procedee de determinare şi delimitare a cheltuielilor pe purtător şi pe sectoareprocedee de repartizare a cheltuielilor indirecteprocedee de separare a cheltuielilor în variabile şi fixeprocedee de determinare a costului producţiei de fabricaţie interdependentăprocedee de determinare a costului unitar

Procedee de determinare a costului unitar.

În această categorie se cuprind:procedeul diviziunii simpleprocedeul cantitativ

34

procedeul indicilor de echivalenţăprocedeul echivalării produsului secundar cu produsul principalprocedeul deducerii valorii produsului secundar sau procedeul valorii rămase sau

procedeul restului

Procedeul echivalării produsului secundar cu produsul principal.

Se utilizează atunci când din procesul de fabricaţie se obţine un produs principal şi unul sau mai multe secundare.

Transformarea produsului secundar în produs principal (teoretic) se face cu ajutorul unor echivalenţi stabiliţi pe bază de analiză (cunoscuţi în prealabil).

Etapele în aplicarea acestui procedeu sunt:Etapa I. – transformarea producţiei secundare în producţie principală, potrivit

relaţiei:

qs/p = Qs / E

qs/p - cantitatea de produse secundare transformată (convenţional) în produs principal

Qs - cantitate de produs secundar E - echivalentul (care este dat)Etapa II. – determinarea cantităţii totale teoretice de produs principal potrivit

relaţiei:Qt/p = Qp + qs/p

Qt/p - cantitatea teoretică de produs principal Qp - cantitatea de produs principalEtapa III. – determinarea costului pe unitate teoretic principală potrivit relaţiei: nctu/t = Σ chi / Qt/

i = 1

Etapa IV. - determinarea cheltuielilor totale aferente produsului principal, potrivit relaţiei:

Ch producţiei secundare = ch totale – ch producţiei principalăEtapa V. - determinarea costului unitar al produsului secundar, potrivit relaţiei:ct u(s) = chelt. prod. secundar / Qs

sauct u(s) = ctu/t / E

Studiu de caz 1:

35

Firma Napolact ,producător de brânzeturi, a devenit clientul firmei Conta Consult în anul 2009, în februarie, în urma unui seminar de Controlling şi Calculaţia Costurilor. Dl. Gavrilescu Lazar , directorul firmei, voia să afle cum poate calcula costul unei bucăţi de caşcaval de 400 de grame, cum poate calcula costul unei bucăţi de caşcaval de 200 de grame, al unei bucăţi de telemea de vacă de 400 de grame, etc. Scopul acestor informaţii era identificarea surselor exacte de profit şi maximizarea lor şi găsirea surselor de pierdere şi eliminarea lor. Mai exact, dl. Gavrilescu Lazar voia să ştie cât câştigă la fiecare bucată de brânză (vom denumi astfel generic toate tipurile de brânzeturi, indiferent dacă este vorba despre caşcaval, telemea sau brânză de burduf) vândută şi dacă nu cumva, anumite tipuri de brânză aduc pierdere, pierdere care este acoperită din profitul altor tipuri de brânzeturi.

Întregul proiect a fost realizat de consultant împreună cu directorul firmei.

Pentru început, pentru a merge pe un teren stabil, am plecat de la datele din contabilitatea anului precedent, anume 2008. Am luat toate cheltuielile din contabilitate, şi le-am transformat în costuri. Anumite cheltuieli s-au transformat complet în costuri, altele mai puţin, altele deloc, după anumite criterii pe care le-am stabilit de comun acord, pe baze logice. Apoi, costurile au fost împărţite în costuri fixe şi variabile, după criteriul dependenţei de evoluţia performanţei. Anumite costuri au fost integral fixe, altele integral variabile, iar altele au fost atât fixe cât şi variabile. Prima informaţie a fost să vedem dacă diferenţa dintre cifra de afaceri şi costuri variabile (denumită contribuţie de acoperire) este pozitivă. Da, este. A doua chestiune a fost să vedem dacă diferenţa dintre contribuţia de acoperire şi costurile fixe (denumită profit) este pozitivă. Da, este.

Pasul următor a fost definirea de centre de cost în cadrul firmei Napolact, astfel încât să nu rămână nici o activitate ne-introdusă în vreun centru de cost. Centrele de cost au două funcţiuni clar definite:

1. sunt centre de responsabilitate (de activitate) care au un anumit buget2. sunt instrument tehnic de decontare al costurilor

Astfel, dacă ar fi rămas activităţi ale firmei neacoperite de centre de cost, atunci ar fi rămas costuri nerepartizate şi nedecontate.

După stabilirea centrelor de cost, cu ajutorul unor chei de repartizare, am repartizat toate costurile variabile pe centrele de cost. Astfel, directorul firmei a văzut costul fiecărei activităţi în cadrul firmei, putând lua (dacă este cazul) decizia de externalizare a unei activităţi. La finalul acestei operaţiuni, fiecare centru de cost avea bugetul stabilit.

Ulterior, am schimbat costurile preluate din contabilitate cu costurile generate de consumurile specifice ale firmei. Astfel, directorul firmei a reuşit să previzioneze costurile pentru perioadele următoare. De asemenea, are şi posibilitatea de a evidenţia separat costurile realizate pentru o comparare permanentă (lunară, în cazul lui).

36

Următorul pas a fost repartizarea bugetelor centrelor de cost pe produse. Acest lucru a fost făcut în paşi succesivi, pentru că firma realizează întâi semifabricate şi apoi produse finite. Repartizarea bugetelor centrelor de cost pe semifabricate şi apoi de pe semifabricate pe produse s-a făcut folosind chei de repartizare, altele pentru fiecare pas (cantitatea de produse realizată, procentul de utilizare al centrului de cost de către produs - Inanschpruchsname - cantitatea şi tipul ambalajelor folosite, etc.).

La sfârşitul acestei operaţiuni, am obţinut costul variabil pe fiecare produs, putând obţine deja contribuţia de acoperire pe fiecare produs.

Am repartizat şi costurile fixe. Această repartizare a fost o operaţiune relativ simplă, folosind drept cheie de repartizare ponderea fiecărui tip de produs în total şi ponderea fiecărui produs în cadrul ponderii, pentru o exactitate sporită.

Astfel, la sfârşitul acestui proces, clientul meu ştia costul unei bucăţi de brânză (caşcaval de orice tip, telemea, brânză de burduf, etc.) în subîmpărţirea fix - variabil.

Am decis să nu lăsăm lucrurile în acest stadiu şi să continuăm prin crearea unui sistem de avertizare preventivă. Astfel, pe baza datelor de mai sus, am putut calcula următoarele elemente:

1. preţul minim la care se poate face vânzarea - util în condiţii de competiţie2. costurile maxime pe care clientul meu şi le poate permite (atât fixe cât şi

variabile) - pentru ca el să ştie unde trebuie să acţioneze pentru scăderea costurilor, să nu acţioneze haotic, să scadă anumite costuri care au o influenţă foarte mică asupra costului total.

3. cantitatea minimă din fiecare produs pe care clientul meu trebuie să o producă şi să o vândă pentru a nu avea pierdere (pragul de rentabilitate, break-even point), care nu se poate calcula decât ştiind costurile fixe şi variabile.

4. cifra de afaceri minimă pe care clientul meu trebuie să o obţină pentru fiecare produs - pentru a putea compara produsele între ele (caşcavalul nu este comparabil cu brânza de burduf, dar cifra de afaceri obţinută din caşcaval este comparabilă cu cea obţinută din brânza de burduf).

În acest moment, clientul poate lua decizia de vânzare în deplină cunoştinţă de cauză.

Nu vom lăsa lucrurile aici. În continuare vom repartiza anumite costuri în funcţie de client (sunt anumiţi clienţi care generează costuri specifice) şi vom crea o matrice care va arăta contribuţia de acoperire adusă de fiecare client, de fiecare produs şi de fiecare produs vândut fiecărui client.

În continuare vom modela matematic procesul de producţie al firmei. Vom obţine o funcţie polinomială care va permite calcularea optimului de producţie, opimului folosirii maşinilor şi oamenilor, optimul de costuri şi optimul de profit.

37

Acesta este un sistem complet de calculaţie de costuri cu utilitatea clară de sistem de avertizare preventivă. Toate elementele prezentate sunt legate strict de funcţia de producţia a firmei şi nu am intrat, în acest caz, în managementul financiar.

. Studiu de caz 2:

Reflectarea in contabilitabilitate a productiei de apa plata

Costul de productie al unui bun cuprinde: -costul de achizitie al materiilor prime, -costul de achizitie al materialelor consumabile , -costul de achizitie al cheltuielile de productie direct atribuibile bunului. Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente productiei, si anume: -materiale directe, -energie consumata in scopuri tehnologice, -manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, -cota cheltuielilor indirecte de productie, alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.

Urmatoarele elemente reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, astfel: -pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; -cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; -regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; -costurile de desfacere. Pentru cunoasterea costurilor este nevoie de organizarea contabilitatii de gestiune conform Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003 privind organizarea contabilitatii de gestiune si anume: - - utilizand conturi specifice, - prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiara, - cu ajutorul evidentei tehnico-operative proprii.

A. Exemplu de operatiuni folosind conturile din contabilitatea financiara

Operatiunile desfasurate in cadrul unei societati comerciale producatoare si distribuitoare de apa plata ce are un atelier-service pentru repararea-intretinerea dozatoarelor pentru apa si foloseste diverse solutii pentru curatarea ambalajelor (bidon Policarbonat) pe care le achizitioneaza de la diversi furnizori.

38

1. Productia de apa

a.) Inregistrarea achizitiei de bidoane, dispozitive de racire sii alte materiale care, fiind refolosibile, se vor inregistra pe ambalaje. In conformitate cu prevederile pct. 125 alin. (1) din Omfp nr. 1.752 /2005, in cadrul stocurilor se cuprind ambalajele care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte. % = 401 „Furnizori” 381 „Ambalaje” 4426 „TVA deductibila” b.)Inreg achizitiei de materii prime necesare realizarii productiei de apa plata (de exemplu, substante de dedurizare): % = 401 „Furnizori” 301 „Materii prime” 4426 „TVA deductibila” si/sau % = 401 „Furnizori” 302 „Materiale auxiliare” 4426 „TVA deductibila” c’.)Inreg achizitiei de apa ce urmeaza a fi prelucrata in vederea realizarii productiei de apa plata % = 401 „Furnizori” 301 „Materii prime” 4426 „TVA deductibila” c”.)In situatia in care apa (materie prima) este extrasa de societate din izvoare atunci este considerata semifabricat in cadrul procesului de obtinere a apei plate si se inregistraza: 341 = 711 „Semifabricate” „Variatia stocurilor” d.)Inreg la data realizarii productiei de apa plata a consumurilor de materii prime sii materiale 601 = 301 „Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime” 602 = 302

39

„Cheltuieli cu materiale consumabile” „Materiale consumabile”

Consumul de apa netratata se inregistreaza in contabilitatate in functie de starea in care se gasesite (materie prima sau semifabricat). -Consum de apa regasit sub forma stocului de materie prima: 601 = 301 „Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime” -Consum de apa regasit sub forma stocului de semifabricat: 345 = 341 „Produse finite” „Semifabricate” -Consumurile de materiale regasite pe cheltuieli la momentul obtinerii productie de apa plata se vor cuprinde in costul de productie al produsului finit : 345 = 711 „Produse finite” „Variatia stocurilor”

Costul de productie final al productiei de apa plata trebuie sa includa toate costurile atribuibile obtinerii de produse finite. Costul productie finite poate fi reflectat la nivelul costului prestabilit sau la nivelul costului efectiv, dupa caz. La vanzarea productiei de apa plata trebuie avute in vedere prevederile pct. 212 din acelasii ordin, potrivit carora veniturile din exploatare cuprind: -Venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsiitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate; -Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei, reprezentand o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a majorat nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.

e.) Inreg. vanzarii produselor finite : 411 = % „Clienti” 701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 4427 „TVA colectata” Concomitent, se inregistreaza descarcarea de gestiune pentru productia vanduta, astfel: 711 = 345 „Variatia stocurilor” „Produse finite”

f.) Diferente de pret aferente produselor obtinute in cursul perioadei

-diferenta in minus (costul standard > costul efectiv)

711 = 348 „Variatia stocurilor” „Diferente de prêt la produse finite”

40

- diferente in plus(costul standard <costul efectiv)

348 = 711 „Diferente de pret la produse finite” „Variatia stocurilor”

g.). Diferente de pret aferente produselor vandute in cursul perioadei

- se calculeaza coeficientul de repartizare a diferentelor de pret K348=Si348+(Rd-Rc)348/ Si345+Rd345

-diferenta de repartizat K348*Rc345

348 = 711- diferenta in plus „Diferente de pret la produse finite” „Variatia stocurilor”

sau 711 = 348 - diferenta in minus „Variatia stocurilor” „Diferente de prêt la produse finite”

h.) Inreg. productia neterminata 331 = 711 “Produse in curs de executie”’ „Variatia stocurilor”

2.Atelierul de reparatii/intretinere dozatoare

a.)Inreg. achizitia pieselor de schimb: % = 401 „Furnizori” 3024 „Piese de schimb” 4426 „TVA deductibila” b.)Inreg. obtinerea pieselor de schimb rezultate din dezmembrarea unor dozatoare inutilizabile: % = 381 „Ambalaje” 3024 „Piese de schimb” 603 „Cheltuieli cu obiectele de inventar” e.)Inreg. repararea unor dozatoare ;se vor intocmi bonuri de consum pe baza carora se efectueaza descarcarea de gestiune a pieselor de schimb: 6024 = 3024 „Cheltuieli cu piesele de schimb” „Piese de schimb”

41

3. Curatarea ambalajelor

Se folosesc diverse solutii pentru curatarea ambalajelor (bidon Policarbonat) care se achizitioneaza de la diversii furnizori. Se pot efectua urmatoarele operatiuni reflectate in contabilitate dupa cum urmeaza.

a.)Inreg. achizitia de substante pentru curatat: % = 401 „Furnizori” 3028 „Materiale consumabile” 4426 „TVA deductibila” b.)Inreg. consumului de materiale consumabile, se intocmeste bonul de consum pe baza caruia se va descarca gestiunea: 6028 = 3028 „Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile” c.)Platile catre furnizori, cat si incasarile de la clienti : 401 = 5121 „Furnizori” „Conturi la banca in lei” si 5121 = 411 „Conturi la banca in lei” „Clienti”

B.Exemplu de operatiuni utilizand conturi specifice contabilitatii de gestiune

Pentru organizarea contabilitatii de gestiune societatea poate utiliza conturile clasei a-9-a „Conturi de gestiune” din Planul de conturi general din Omfp nr. 1.752/2005- modificat 2008. Folosirea conturilor din această clasă este opţională. Prin contabilitatea de gestiune se asigura: 1.inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, pe activitati si faze de fabricatie; 2.calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate/obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate si a productiei in curs de executie; Pentru determinarea corecta a structurii costurilor, in contabilitatea de gestiune trebuie aplicate urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor: -principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se includ in costul acestora, pe cele:cheltuielile de administratie;cheltuielile de desfacere;regia fixa nealocata costului;cheltuielile financiare; cheltuielile extraordinare. etc., nu se includ in costul acestora. -principiul delimitarii cheltuielilor in timp care impune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza. -principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului

42

productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, productie, administratie, desfacere) -principiul delimitarii cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter neproductiv; -delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs de executie. Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv: - calculatia costurilor bunurilor/lucrarilor/serviciilor (organizata in functie de tipul si modul de organizare a productiei, tehnologiei de fabricatie); - evidentierea fluxului costurilor; - determinarea costurilor aferente stocurilor; - determinarea veniturilor si a rezultatelor economice. In cursul perioadei au loc urmatoarele operatiuni:

90. DECONTĂRI INTERNE

901 Decontari interne privind cheltuielile - incep prin a se credita 9011 materii prime si materiale 9012 servicii terti 9013 salarii si contributii salarii 9014 chelt. repartizate din alte activitati

902 Decontari interne privind productia obtinuta

1.Inreg decontarea costului efectiv al produselor finite 902 = 921

2.Inreg. decontarea cheltuielilor generate de pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; costurile de desfacere.:

902 = % 922, 923,924,925

903 Decontari interne privind diferentele de pret

1 Inreg.diferente de pret aferente produselor finite 903 = 902 (suma in rosu sau negru in functie de diferenta favorabila sau nefavorabila)

2.Inreg. inchiderea conturilor de gestiune cu partea de cheltuieli ce priveste diferentele de pret 901 = 903(suma in rosu sau negru in functie de diferenta favorabila sau nefavorabila)

43

92 CONTURI DE CALCULAŢIE

921 Cheltuielile activitatii de baza

1.Inreg retratarea cheltuielilor de exploatare cu materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie:

921 = 9011 921 = 9012 921 = 9013 921 = 9014

2. Inreg. repartizarea cheltuielilor indirecte variabile( comune) % = 923 V 921 933

3.Inreg. repartizarea cheltuielilor indirecte fixe( comune) % = 923 F 921 933

4.Inreg. decontarea consumurilor interne de semifabricat utilizat pentru produsele finite obtinute

921(produs) = 921(semifabricat)

922 Cheltuielile activitatilor auxiliare

-salarii ateliere de prod. si contrib. salarii

923 Cheltuielile indirecte de productie -amortizarea -salarii TESA productie si contrib. salarii -energie electrica

924 Cheltuielile generale de administratie , -salarii TESA administrativ, financiar contabile ,conducere si contrib. salarii

925 Cheltuielile de desfacere -salarii TESA desfacere si contrib. salarii

1.Inreg retratarea cheltuielilor de exploatare cu pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie,

44

anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; costurile de desfacere.:

922 = 901 923 = 901 924 = 901 925 = 901

93.COSTUL PRODUCŢIEI

931 Costul productiei obtinute

1.Inreg. receptia la pret prestabilit a productiei obtinute 931 = 902 2.Inreg. inchiderea conturilor de gestiune cu partea din cheltuieli ce priveste costul produselor finite 901 = 931

933 Costul productiei in curs de executie

1. Inreg inventarierea productiei neterminate 933= 902

2.Inreg.delimitarea cheltuielilor directe aferente productiei neterminate 933 = 921

I.Inreg.inchiderea conturilor de gestiune 901 = 902

45

BIBLIOGRAFIE

1. Angelescu, Coralia; Stănescu, Ileana.- Economie politică.- Editura

OSCAR PRINT, Bucureşti, 1999

2. Abraham - Frois, Gilbert.- Economia politică.- Editura Humanitas,

Bucureşti, 1994

3. Dobrota, Nita.- Economie politică.- Editura Economică, Bucureşti, 1997

4. Ciucur, Dumitru ; Gavrila, Ilie; Popescu, Constantin.- Economie.- Editura

Economica, Bucureşti, 1999

5. Fudulu, Paul.- Microeconomie.- Editura HIROYUKI, 1997

6. Heyne, Paul.-  Modul economic de gândire.- Editura Didactica si

Pedagogica, 1991

7. Iordache, Stelian; Laszăr, Costinel.- Curs de economie politică.- Editura

Economică

8. Văcărel, Iulian.- Finanţe publice.- Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2000

46