Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final

1

RAPORT FINAL BIBLIONET NATIONAL PUBLIC OPINION SURVEY

- 4 iulie, 2014-

CSP PLUS CONSULT SRL

str. G-ral Candiano Popescu nr. 63C

tel. 021 4500365; 0724 936 835

2

CUPRINS

Introducere : Obiectivele şi metodologia studiului .................................................................... 3

Capitolul 1. Analiza resurselor gospodăriilor din cele două eşantioane .................................... 8

1. 1. Prezentarea gospodăriilor subiecţilor intervievaţi pe cele două eşantioane ................... 8

1. 2. Analiza resurselor gospodăriilor incluse în eşantion, din perspectiva dimensiunii localităţii de reşedinţă ........................................................................................................... 14

Capitolul 2. Căutarea şi obţinerea informaţiilor ...................................................................... 37

2.1. Surse de informare ........................................................................................................ 37

2.2. Comportamente de căutare a informaţiilor .................................................................... 49

2.3. Veridicitatea conţinutului ziarelor şi a materialelor postate pe internet ........................ 52

Capitolul 3. Biblioteci .............................................................................................................. 56

3.1. Accesibilitate ................................................................................................................. 56

3.2. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică ...................................................... 58

3.3. Rolul şi menirea bibliotecilor publice ........................................................................... 70

3.4. Rolul bibliotecarilor în opinia utilizatorilor serviciilor furnizate de bibliotecile publice .............................................................................................................................................. 88

3.5. Impactul închiderii bibliotecilor asupra comunităţilor, familiilor şi persoanelor ......... 91

3.6. Motivele pentru care oamenii au declarat că nu merg la bibliotecă .............................. 96

3.7. „Dacă aţi putea să schimbaţi ceva la biblioteca publică , ce anume aţi face?” ............ 98

Capitolul 4. Calculatoare şi Internet ...................................................................................... 101

4.1. Accesibilitatea internetului ca timp şi locaţie ............................................................. 101

4.2. Raţiunea folosirii internetului ...................................................................................... 118

4.3 Raţiunea / Beneficiile utilizării internetului ................................................................. 124

4.4. Importanţa şi impactul utilizării internetului în viaţa de zi cu zi ............................... 126

4.5. „De ce nu utilizez internetul?” ................................................................................... 130

Capitolul 5. Acces gratuit la internet într-o bibliotecă publică .............................................. 134

5.1. Participarea la cursuri gratuite de utilizarea a calculatorului ...................................... 134

5.2 Interesul pentru calculatoare şi internet furnizat gratuit în bibliotecile publice ........... 136

5.3. Necesar de cursuri/training-uri şi programe privind folosirea calculatorului ............. 141

Capitolul 6. Notorietatea programului Biblionet ................................................................... 142

CONCLUZII .......................................................................................................................... 145

3

INTRODUCERE : OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA STUDIULUI

International Research & Enchanges Board (IREX) a iniţiat efectuarea unui sondaj de

opinie pentru a măsura: a. nivelurile de acces la informaţie; b. percepţiile asupra bibliotecilor publice; c. gradul de informare şi abilităţile de utilizare a calculatoarelor în rândul

populaţiei din România; d. gradul de notorietate al programului Biblionet în rândul populaţiei de peste 15

ani Rezultatele acestui studiu vor arăta dacă popularitatea bibliotecilor, modalităţile de

căutare a informaţiilor, percepţiile respondenţilor asupra bibliotecilor şi gradul de participare publică la activităţi, evenimente şi proiecte în cadrul bibliotecilor se schimbă în timp. Totodată vor arăta gradul de cunoaştere al programului Biblionet şi căile cele mai eficiente de popularizare a acestuia,

Ţinând cont de obiectivele studiului, de necesitatea măsurării realităţii la nivel

naţional, dar şi de a oferi un număr consistent şi relevant de interviuri pe bază de chestionar cu beneficiari ai serviciilor bibliotecilor publice, au fost construite două eşantioane.

a. Eşantionare şi Modalitatea de Realizare a Sondajului la Nivel Naţional Universul de eşantionare: populaţia României, cu vârste de peste 15 de ani. Volumul eşantionului: 800 de respondenţi la nivel naţional. Eşantionul propus de noi în conformitate cu specificaţiile solicitate a fost tristadial, cu

stratificare în primul stadiu pe baza regiunilor de dezvoltare, continuând cu o selecţie aleatoare a judeţelor. În cel de-al doilea stadiu, s-a aplicat o stratificare în funcţie de mărimea localităţii (oraşe cu sub 30.000 locuitori, oraşe cu 30-100.000 locuitori oraşe cu 100-200.000 locuitori, oraşe cu peste 200.000 locuitori, sate centre de comună şi sate periferice). Selecţia localităţilor s-a realizat aleatoriu din interiorul fiecărui strat, astfel încât toate criteriile de eşantionare să fie respectate.

Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proporţional cu mărimea localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv. Apoi, s-a realizat o selecţie aleatoare a zonelor de sondaj (areale circumscrise secţiilor de votare în cadrul localităţilor incluse în eşantion). În ultimul stadiu, selecţia gospodăriilor s-a realizat aleatoriu, prin metodele itinerariilor (random route), iar a persoanelor din cadrul gospodăriilor prin tehnica primei zile de naştere (first birthday method) – a subiecţilor de peste 15 din cadrul locuinţei alese. Tabelul 1. prezintă structura eşantionului reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia României cu vârste de 15 ani şi peste, cu un volum de 800 de persoane.

4

Tabelul 1. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri alocat pe regiuni de dezvoltare, mediu de rezidenţă şi mărimea localităţii urbane (N=800)

Regiunea de dezvoltare/Judeţ

URBAN

RURAL TOTAL INTERVIURI Oraşe cu peste

200 de mii de locuitori

Oraşe cu 100-200 mii de locuitori


Oraşe cu sub 30 de

mii de locuitori

Nord - Vest Bihor 0 8 0 0 12 20

Bistriţa-Năsăud 0 0 0 7 7 14

Cluj 13 0 0 0 9 22

Maramureş 0 5 0 8 8 21 Satu Mare 0 0 7 0 8 15

Sălaj 0 0 7 0 6 13

Centru Alba 0 0 0 5 7 12

Braşov 13 0 3 0 6 22

Covasna 0 0 0 11 12 23

Harghita 0 0 12 0 0 12

Mureş 0 5 0 0 11 16

Sibiu 0 6 0 0 5 11

Nord - Est Bacău 0 10 0 0 14 24

Botoşani 0 0 0 10 10 20

Iaşi 11 0 0 0 17 28

Neamţ 0 0 8 0 12 20

Suceava 0 0 0 7 15 22

Vaslui 0 0 8 0 10 18

Sud - Est Brăila 0 7 0 0 8 15

Buzău 0 5 0 0 7 12

Constanţa 10 0 0 8 9 27

Galaţi 10 0 0 0 10 20

Tulcea 0 0 6 0 5 11

Vrancea 0 0 7 0 9 16

Bucureşti - Ilfov 0 0 0 7 9 16

Municipiul Bucureşti 70 0 0 0 0 70

Sud - Muntenia Argeş 0 6 0 0 14 20

Călăraşi 0 0 0 7 8 15

Dâmboviţa 0 0 0 6 15 21

Giurgiu 0 0 8 0 8 16

Ialomiţa 6 6 12

Prahova 0 8 0 0 16 24

Teleprman 0 0 7 0 10 17

Sud - Vest Oltenia Dolj 10 0 0 0 13 23

Gorj 0 0 0 7 8 15

Mehedinţi 0 0 6 0 6 12

Olt 0 0 0 7 11 18

Vâlcea 0 0 7 0 8 15

Vest Arad 0 6 0 0 8 14

Caraş-Severin 0 0 10 0 10 20

Hunedoara 0 0 0 15 0 15

Timiş 13 0 0 0 10 23

TOTAL 150 66 96 111 377 800

Marja de eroare eşantion la nivel naţional: ±3,5 % cu la un nivel de încredere de 95%. Acest tip de eşantion este reprezentativ pentru principalele caracteristici socio-demografice urmărite, cum ar fi sexul şi vârsta.

5

b. Eşantionare şi modalitatea de realizare la nivel naţional a sondajului pe

utilizatori ai serviciilor bibliotecilor publice la nivel naţional

Universul de eşantionare: populaţia României, cu vârste de peste 15 de ani, utilizatori ai serviciilor bibliotecilor publice din localitate.

Volumul eşantionului: 400 de respondenţi la nivel naţional. Eşantionul În lipsa unor evidenţe naţionale a utilizatorilor serviciilor publice, s-a

pornit de la premisa că nu există diferenţe semnificative între ponderea populaţiei şi numărul de utilizatori.

Eşantionul propus de noi este tristadial, cu stratificare în primul stadiu pe baza regiunilor de dezvoltare, continuând cu o selecţie aleatoare a judeţelor. În cel de-al doilea stadiu, s-a aplicat o stratificare în funcţie de mărimea localităţii (oraşe cu sub 30.000 locuitori, oraşe cu 30-100.000 locuitori oraşe cu 100-200.000 locuitori, oraşe cu peste 200.000 locuitori, sate centre de comună şi sate periferice).

Selecţia localităţilor s-a realizat aleatoriu din interiorul fiecărui strat, astfel încât toate criteriile de eşantionare să fie respectate.

Apoi, s-a realizat o selecţie aleatoare a utilizatorilor bibliotecilor publice, folosind

tehnica exit-poll. Intervievatul a fost aşteptat la ieşire/intrare din sediul bibliotecii publice, unde i s-a aplicat chestionarul. Selecţia subiecţilor pentru sondaj s-a realizat pe baza unui pas statistic de 2. Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proporţional cu mărimea localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv, respectiv între 2-7 chestionare.

Localităţile unde s-au realizat chestionare cu utilizatorii sunt comune cu cele din eşantionul naţional, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor. Tabelul 2 prezintă structura eşantionului reprezentativ la nivel naţional pentru utilizatorii serviciilor bibliotecilor publice cu vârste de 15 ani şi peste, cu un volum de 400 de persoane.

6

Tabelul 2. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri cu utilizatori ai serviciilor bibliotecii publice, alocat pe regiuni de dezvoltare, mediu de rezidenţă, mărimea localităţii urbane (N=400)

Regiunea de dezvoltare/Judeţ

URBAN RURAL TOTAL

INTERVIURI Oraşe cu peste 200 de mii de

locuitori



Oraşe cu sub 30 de mii de

locuitori Nord - Vest Bihor 0 4 0 0 6 10

Bistriţa-Năsăud 0 0 0 4 3 7 Cluj 5 0 0 0 4 9 Maramureş 0 5 0 4 4 13 Satu Mare 0 0 4 0 4 8 Sălaj 0 0 4 0 3 7

Centru Alba 0 0 0 3 3 6 Braşov 6 0 0 0 2 8 Covasna 0 0 0 6 6 12 Harghita 0 0 7 0 0 7 Mureş 0 2 0 0 6 8 Sibiu 0 3 0 0 3 6

Nord - Est Bacău 0 5 0 0 7 12 Botoşani 0 0 0 5 5 10 Iaşi 6 0 0 0 8 14 Neamţ 0 0 5 0 6 11 Suceava 0 0 0 4 8 12 Vaslui 0 0 4 0 5 9

Sud - Est Brăila 0 3 0 0 4 7 Buzău 0 2 0 0 4 6 Constanţa 5 0 0 4 4 13 Galaţi 5 0 0 0 5 10 Tulcea 0 0 3 0 3 6 Vrancea 0 0 3 0 5 8

Bucureşti - Ilfov 35 0 0 0 0 35 Municipiul Bucureşti 0 0 0 3 5 8 Sud – Muntenia Argeş 0 3 0 0 8 11

Călăraşi 0 0 0 4 4 8 Dâmboviţa 0 0 0 3 7 10 Giurgiu 0 0 3 0 6 9 Ialomiţa 0 0 0 3 3 6 Prahova 0 4 0 0 6 10 Teleorman 0 0 4 0 5 9 Sud – Vest

Oltenia Dolj 5 0 0 0 6 11 Gorj 0 0 0 3 4 7 Mehedinţi 0 0 3 0 3 6 Olt 0 0 0 3 6 9 Vâlcea 0 0 3 0 4 7

Vest Arad 0 3 0 0 4 7 Caraş-Severin 0 0 5 0 4 9 Hunedoara 0 0 0 7 0 7 Timiş 6 0 0 0 6 12

TOTAL 73 34 48 56 189 400

Marja de eroare eşantion utilizatori biblioteci publice: +/- 5 % cu la un nivel de încredere de 95%.

7

Tabelul 3. Lista localităţilor în care s-a realizat sondajul şi numărul de interviuri alocate pe fiecare localitate

Judeţ/Cod judeţ Urban Nr. sub Rural Nr. sub Alba /01 Aiud 5+3 Sîntimbru 7+3 Arad/02 Arad 6+3 Secusigiu 8+4 Argeş/03 Piteşti 6+3 Budeasa

Vedea 7+4 &+4

Bacău/04 Bacău 10+5 Dămieneşti Mărgineni

7+3 7+4

Bihor/05 Oradea 8+4 Ciuhoi Diosig

6+3 6+3

Bistriţa Năsăud/06 Beclean 7+4 Matei 7+3 Botoşani/07 Dorohoi 10+5 Corlăţeni 10+5

Braşov/08 Braşov Codlea

10+6 6 Feldioara 6+2

Brăila/09 Brăila 7+3 Mircea Vodă 8+4 Buzău/10 Buzău 5+2 Cernăteşti 7+4 Caraş-Severin/11 Reşiţa 10+5 Caraşova 10+4 Călăraşi/12 Fundulea 7+4 Ştefan Vodă 8+4 Cluj/13 Cluj Napoca 13+5 Ceanu Mare 9+4 Constanţa/14 Constanţa

Techirghiol 10+5 8+4

Pecineaga 9+4

Covasna/15 Târgu Secuiesc 11+6 Turia 12+6 Dâmboviţa/16 Răcari 6+3 Glodeni

Hulubeşti 8+4 7+3

Dolj/17 Craiova 10+5 Gherceşti 13+6 Galaţi/18 Galaţi 10+5 Buciumeni 10+5 Giurgiu/19 Giurgiu 8+3 Gogoşari 8+6 Gorj/20 Târgu Cărbuneşti 7+3 Teleşti 8+4 Harghita/21 Miercurea Ciuc 12+7 Hunedoara/22 Geoagiu

Vulcan 8+4 7+3

Ialomiţa/23 Amara 6+3 Albeşti 6+3

Iaşi/24 Iaşi 11+6 Dumeşti Probota

9+4 8+4

Maramureş/26 Baia Mare Târgu Lăpuş

5+5 8+4

Sălsig 8+4

Mehedinţi/27 Drobeta Turnu Severin 6+3 Prunişor 6+3 Mureş/28 Târgu Mureş 5+2 Găneşti 11+6 Neamţ/29 Piatra Neamţ 8+5 Bălţăteşti

Dulceşti 6+3 6+3

Olt/30 Piatra Olt 7+3 Pleşoi 11+6

Prahova/31 Ploieşti 8+4 Drăgăneşti Ceptura

8+2 8+4

Satu Mare/32 Satu Mare 7+4 Moftin 8+4 Sălaj/33 Zalău 7+4 Someş Odorhei 6+3 Sibiu/34 Sibiu 6+3 Axente Sever 5+3 Suceava/35 Gura Humorului 7+4 Adâncata

Hânţeşti 8+4 7+4

Teleorman Alexandria 7+4 Plosca 10+5 Timiş/37 Timişoara 13+6 Belinţ 10+6 Tulcea/38 Tulcea 6+3 Murighiol 5+3 Vaslui/39 Bîrlad 8+4 Băcani 10+5 Vâlcea/40 Râmnicu Vâlcea 7+3 Mihăeşti 8+4 Vrancea/41 Focşani 7+3 Homocea 9+5 Bucureşti/42 Bucureşti 70+35 Ilfov/25 Bragadiru 7+3 Baloteşti 9+5

NOTĂ: EXEMPLU DE CITIRE AL NUMĂRULUI DE INTERVIURI: JUDETUL OLT, COMUNA PLEŞOI “11+6” ÎNSEAMNĂ 11 INTERVIURI CU respondenţi eşantion naţional (800 respondenţi) şi 5 interviuri cu utilizatori ai serviciilor bibliotecii publice locale.

8

CAPITOLUL 1. ANALIZA RESURSELOR GOSPODĂRIILOR DIN CELE DOUĂ EŞANTIOANE

1. 1. Prezentarea gospodăriilor subiecţilor intervievaţi pe cele două eşantioane

Analiza datelor colectate în sondajul de opinie iunie 2014 permite observarea unor

diferenţe semnificative faţă de sondajele precedente, din 2009 şi 2011, pe cele două eşantioane (naţional şi utilizatori ai bibliotecilor publice).

În cadrul chestionarului s-au colectat date socio-demografice despre membrii familiei

născuţi între 1934-2004 inclusiv, la sondajul din 2011, între 1935-2005, la sondajul din 2011 şi între 1938 şi 2008, la sondajul din 2014.

Comparativ cu cercetarea din 2009 şi cea din 201l, în 2014 talia gospodăriei este uşor mai mare în eşantionul naţional (2,87 faţă de 2,67%), pe când în eşantionul utilizatori diferenţele sunt neglijabile (3,08 faţă de 3, 09% în 2009).

Fig. 1.1.1. Mărimea gospodăriei în eșantionul de utilizatori

Vârsta medie a persoanelor din gospădiile cuprinse în eşantion din intervalul 6-75 de

ani este ceva mai ridicată în cadrul eşantionului naţional, cu variaţii mici de la un val de cercetare la celălalt (38-39 ani), pe când la nivelul utilizatorilor vârsta medie este în creştere (de la 35 ani, în 2009 la 37 ani, în 2014), fapt explicabil prin scăderea natalităţii în România.

9

Fig. 1.1.2. Vârsta medie a celor din gospodăriile intervievate

În 2014 au fost realizate interviuri, în sondajul naţional la nivelul populaţiei totale, în gospodării cu pondere mai mare a bărbaţilor.

Fig. 1.1.3. Structura pe sexe a gospodăriilor din care fac parte subiecţii intervievaţi

în cadrul cercetărilor

10

Se observă o utilizare a internetului mai intensă în rândul utilizatorilor bibliotecilor publice, însă ponderea internauţilor este în scădere între ultimele două cercetări, la nivelul gospodăriilor din ambele eşantioane, cu aproape 10%.

Fig. 1.1.4. Ponderea utilizatorilor Internetului la nivelul gospodăriilor cuprinse în

sondajele de opinie din 2009, 2011 şi 2014 Membrii gospodăriilor din eşantionul utilizatori frecventează într-o măsură mai mică

biblioteca publică -comparativ cu 2009 - scăderea fiind de 9%. Dacă la nivel naţional doar 28% dintre membrii gospodăriilor merg la biblioteca publică, în eşantionul utilizatori procentul acestora este aproape dublu. De regulă, în familiile de utilizatori sunt mai mulți copii și implicit mai mulți membrii ai familiei care au nevoie de bibliotecă. Comentariu În activitatea de teren am fost situații când subiectii utilizatori ai BP spuneau că ocazional au mai trimis părinții să împrumute cărți pentru ei. Pe de altă parte în gospodăriile de utilizatori sunt mai mulți membri aflați în ciclul de formare profesională decât sunt în gospodăriile intervievate în sondajul. Este posibil ca la final în tabelul pe gospodării vorbind anterior de internet la nivel general să fi răspuns despre biblioteci fără să facă diferențierea pe categorii: școlare, universitare, ale altor organizații, cele publice În societatea românească este, încă, de bon ton să zici ca mergi la bibliotecă. Totuși cifrele sunt mai mari decât simțul și percepția comuna privind frecvența bibliotecilor publice.

11

Fig. 1.1.5. Ponderea frecventării bibliotecii publice la nivelul gospodăriilor cuprinse

în sondajele de opinie din 2009, 2011 şi 2014

12

Tabelul nr. 1.2.1 Prezentarea comparativă a resurselor gospodăriilor pe cele două eşantioane

Eşantion Naţional

2009 Utilizatori 2009

Naţional 2011

Utilizatori 2011

Naţional 2014

Utilizatori 2014

N baza de calcul

2148 1235 2241 1245 2298 1234

Nr.mediu persoane

2.67 3.09 2.79 3.11 2,87 3,08

Vârsta medie

38.82 35.49 39.41 36.58 38,34 37,34

Sex

Barbati 49.9 46.3 49.0 48.1 52,4 47,9

femei 50.1 53.7 51.0 51.9 47,6 52,1

Instrucţie şcolara

fara scoala 9.3 6.7

10.4 7.1 13,7 10,9

sc generala 14.9 12.2

14.7 14.8 12,0 13,4

10 clase 6.1 7.0

6.8 5.4 7,4 8,3

sc profesionala 12.5 6.3

13.5 7.6 10,1 9,3

liceu 30.5 36.7

27.1 30.8 27,9 29,3

sc postliceu 6.4 6.2

6.4 5.6 5,4 4,4

univ. si postuniversitare

18.9 23.1 19.4 27.0 23,0 23,3

ns/nr 1.4 1.8

1.6 1.7 ,6 1,1

utilizare internet

da 57.9 69.8

60.3 73.0 52,2 61,8

nu 42.1 30.2

39.7 27.0 46,8 15,4

utilizare biblioteca

da 33.9 61.3

28.4 56.7 52,2 52.2

nu 66.1 38.7

71.6 43.3 46,8 47,9

Grupe de vârstă

Copii până în 14 ani 8.2 8.1

9.7 9.6 10,4 8,3

15-24 ani 18.1 26.3 15.0 21.3 17,1 22,5

25-34 ani 16.6 11.4 16.5 13.6 15,5 11,3

35-44 ani 17.8 23.2 21.1 24.1 18,8 20,8

45-54 ani 15.7 16.7 12.6 14.5 17,6 20,2

13

plus 55 ani 23.1 13.8 24.8 16.9 20,7 16,9

Quintile de venituri pe membru de gospodărie

cincimea cea mai saraca 25.9 23.0 22.1 17.5

24,3 23,8

cincimea saraca 22.2 25.9

18.9 17.2 23,6 24,0

cincimena nici instarita. nici saraca

17.4 18.2 19.8 23.6 20,3 21,0

cincimea mai instarita 20.5 15.1

20.1 9.7 15,8 15,9

cincimea instarita 13.9 17.9

19.1 21.9 15,9 15,3

14

1. 2. Analiza resurselor gospodăriilor incluse în eşantion, din perspectiva dimensiunii localităţii de reşedinţă

Cu toate acţiunile programelor de dezvoltare rurală, decalajul faţă de mediul urban este imens. Dotarea cu infrastructură şi utilităţi în mediul rural este departe de a se încheia în următoarele decenii. Analizele sociologice au arătat că se poate vorbi de două Românii: urbană şi rurală. Şi în acest caz, un factor explicativ foarte important este dimensiunea localităţii de rezidenţă. A locui în mediul rural sau într-un oraş cu peste 200.000 locuitori nu este acelaşi lucru din perspectiva dotării cu bunuri şi servicii culturale.

Analiza principalilor indicatori demo-sociali reliefează diferenţe semnificative între

gospodăriile din cele trei cercetări, pe cele două eşantioane (naţional şi de utilizatori). Pentru a susţine aceste afirmaţii, inserăm atât datele culese în 2009 şi în 2011, cât şi pe cele din 2014, la nivel naţional şi la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice.

La nivelul gospodăriilor din eşantionul naţional se constată o pondere mai ridicată a

femeilor în eşantionul 2011 din oraşele cu populaţie cuprinsă între 100-200 000 locuitori. Ponderea cea mai mare a bărbaţilor este în eşantionul din 2014, în oraşele din categoria 100-200 000 locuitori.

15

Fig. 1.2.1. Ponderea pe sexe, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în

eşantionul naţional Cea mai mare pondere a tinerilor cu cu vârste între 15-24 ani se înregistra în 2009 în

oraşele cu populaţie cuprinsă între 30-100 000 locuitori, oraşe care în 2014 au cea mai mică valoare a acestei categorii de vârstă (este singurul tip de localitate cu declin evident al tinerilor în perioada avută în vedere). În schimb, oraşele cu populaţie între 100 şi 200.000 locuitori se observă că au atras populaţie tânără. Tinerii au mai crescut ca pondere în mediul rural, comparativ cu 2011.

Fig. 1.2.2. Ponderea grupei de vârstă 15-24 ani, în funcţie de dimensiunea localităţii

de rezidenţă, în eşantionul naţional

16

Cei mai mulţi cu vârste între 25-34 ani se găseau în 2009 şi în 2011 în oraşele cu populaţii între 30-100.000 locuitori, în 2014 oraşele mari, cu peste 200.000 locuitori atrăgând cei mai mulţi locuitori din categoria de vârstă respectivă. Comparativ cu cercetarea din 2009 se constată o deplasare a tinerilor dinspre rural spre urbanul mare (100-200.000 locuitori).

Fig. 1.2.3. Ponderea grupei de vârstă 25-34 ani, în funcţie de dimensiunea localităţii

de rezidenţă, în eşantionul naţional Ponderile cele mai ridicate ale populaţiei cu vârstă de peste 55 ani se observă în

mediul rural, dar totuşi, în perioada analizată, tendinţa este de diminuare a procesului de îmbătrânire a populaţiei în mediul rural.

17

Fig. 1.2.4. Ponderea grupei de vârstă de peste 55 ani, în funcţie de dimensiunea

localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional

18

Fig. 1.2.5. Ponderea pe grupe vârstă, în funcţie de dimensiunea localităţii de

rezidenţă, în eşantionul naţional

19

În 2014 se observă ponderea mare (54%) a celor cu studii elementare în mediul rural, procentul crescând uşor în raport cu 2011. Dacă cel mai mic procent al celor cu studii elementare era specific oraşelor cu peste 200.000 locuitori în 2011, în 2014 această caracteristică s-a transferat în oraşele cu populaţie între 100 şi 200.000 de locuitori. Procentul cel mai ridicat al celor cu studii medii era specific oraşelor sub 30 000 de locuitori, în 2009. Cel mai ridicat procent al persoanelor cu studii superioare este caracteristic sondajului din 2014 în oraşele mijlocii.

Fig. 1.2.6. Ponderea pe nivel de instrucţie, în funcţie de dimensiunea localităţii de

rezidenţă, în eşantionul naţional În 2014, ca şi în 2011, ponderea celor cu studii elementare din mediul rural (54%) este

dublă faţă de situaţia din urbanul cu populaţie între 100 -200.000 locuitori. Cei mai mulţi utilizatori de internet se aflau, în 2009, în oraşele cu populaţie între

30.000 – 100.000 locuitori şi era cu 34 % mai mare decât în mediul rural. Comparativ cu 2009, ponderea celor care accesează Internetul din eşantionul rural a crescut ceva mai mult (8%), pe când în oraşe scăderea procentuală a celor care utilizează Internetul este evidentă: cu 23% în oraşele cu 100.000 – 200.000. (Analiza cuprinde raspunsurile la intrebarea despre utilizarea de membrii gospodariei cu varste intre 6-75 ani a internetului in ultimile 12 luni, deci aduna accesarea internetului prin orice canal.)

20

Fig. 1.2.7. Ponderea celor cu acces la Internet, în funcţie de dimensiunea localităţii

de rezidenţă, în eşantionul naţional

Fig. 1.2.8. Ponderea celor care frecventează biblioteca publică, în funcţie de

dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional

21

Fig. 1.2.9. Ponderea celor cu venituri mici, în funcţie de dimensiunea localităţii de

rezidenţă, în eşantionul naţional Dar indicatorul care explică într-o mare măsură această situaţie este venitul pe

persoană. Ca indicator al inegalităţii sociale au fost folosite quintilele de venituri. În mediul rural, peste o treime din membrii gospodăriilor se află în ce mai săracă cincime după venituri şi doar 10% dintre ei se plasează în cei mai bogati 20 % dintre membrii societăţii româneşti!

În 2014 a crescut sărăcia în rural şi în oraşele mici, prin raportare la 2011. O distribuţie a venitului pe persoană apropiată de media naţională se întâlneşte în

micile orase, pentru ca în oraşele 30-100.000 locuitori ponderea celor plasaţi în prima quintilă de venit să fie mai mare cu 50%, iar în oraşele cu 100 – 200.000 locuitori să fie mai mare cu 75% decât o distribuţie la media naţională. În eşantionul din 2009 ponderea celor mai săraci din mediul rural era mai mare comparativ cu 2011 (36,5% fată de 33%), însă în 2014 a revenit la valoarea de 36%. De altfel şi la nivelul anului 2014 se constată o creştere a polarizării sociale: - sărăcire accentuată în segmentele sărace şi o creştere mare în segmentul superior de venituri. (vezi tabelele nr. 1.2.2,nr. 1.2. 3 şi 1.2.4)

22

Fig. 1.2.10. Ponderea celor cu venituri mari, în funcţie de dimensiunea localităţii de

rezidenţă, în eşantionul naţional

23

Tabelul nr.1. 2.2. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion naţional – anul 2009

Indicatori Caracteristici

plus 200 000

loc

100-200 000 loc

N=294

30-100 000 loc

urban sub 30 000 loc

N=175

Rural

N=969

sex masculin 49.5 50.0 53.7 48.9 49.5feminin 50.5 50.0 46.3 51.1 50.5

grupe de vârstă

15-24 ani 21.3 17.0 25.7 13.6 16.625-34 ani 21.7 19.4 22.3 18.3 11.935-44 ani 15.2 15.3 13.7 20.0 20.045-54 ani 17.9 17.7 17.7 18.3 13.0plus 55 ani 18.9 22.8 14.9 18.3 27.9copii pana in 14 ani 3.6 7.5 5.7 11.5 10.4nu declara vârsta 1.5 0.3 0.0 0.0 0.2

educaţie

fara scoala 3.4 5.4 6.3 9.8 13.8sc generala 9.5 11.2 9.1 8.5 21.210 clase 4.4 4.4 6.3 4.3 7.9sc profesionala 9.7 10.2 13.1 10.6 15.0liceu 38.3 30.6 26.9 32.3 26.9sc postliceu 5.3 9.9 7.4 11.9 4.3universitate si postuniversitare 28.8 28.2 30.9 21.3 8.5ns/nr 0.6 1.3 2.4

utilizare internet

da 68.2 69.0 78.3 66.8 43.7nu 31.8 31.0 21.7 33.2 56.3


da 24.0 33.7 33.1 46.4 35.9nu 76.0 66.3 66.9 53.6 64.1

Plasarea gospodăriei ca venit pe persoană

cincimea cea mai saraca 13.4 12.7 17.6 22.2 36.5cincimea saraca 14.4 20.1 19.0 27.8 25.0cincimena nici instarita, nici 9.3 27.9 17.6 19.9 16.8cincimea mai instarita 35.4 25.8 24.6 16.5 13.8cincimea instarita 27.5 13.5 21.1 13.6 7.9

24

Tabelul nr.1. 2.3. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion naţional în 2011


plus 200 000

loc

N=497

100-200 000 loc

N=286

30-100 000 loc

N=159


N=238

Rural

N=1060


grupe de vârstă

15-24 ani 14.0 18.9 15.1 15.3 14.625-34 ani 19.5 16.1 21.4 16.9 14.635-44 ani 19.3 21.4 19.5 25.4 21.445-54 ani 15.6 10.9 13.2 9.3 12.5plus 55 ani 24.1 24.2 21.4 25.4 25.3copii pana in 14 ani 7.5 8.4 9.4 7.6 11.7

educaţie

fara scoala 7.0 7.0 9.4 7.1 13.9sc generala 7.6 9.4 13.8 17.6 19.010 clase 5.4 4.5 2.5 5.5 9.1sc profesionala 7.6 14.0 11.9 13.0 16.5liceu 30.0 31.1 28.3 24.8 25.0sc postliceu 6.4 7.3 7.5 12.2 4.6universitate si postuniversitare 34.4 24.1 25.2 18.1 10.5ns/nr 1.4 2.4 1.3 1.7 1.5

utilizare internet

da 70.8 73.4 64.2 63.4 50.6nu 29.2 26.6 35.8 36.6 49.4


da 21.5 26.2 28.9 32.8 27.7nu 78.5 73.8 71.1 67.2 72.3



25

Tabelul nr1.2.4 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion naţional, cercetare 2014


plus 200 000

loc

N=388

100-200 000 loc

N=176

30-100 000 loc

N=248


N=315

Rural

N=1171

sex masculin 50,0 55,7 53,2 52,1 52,6 feminin 50,0 44,3 46,8 47,9 47,4

grupe de vârstă

15-24 ani 15,7 22,2 10,1 18,4 17,8 25-34 ani 21,9 11,9 18,1 14,9 13,5 35-44 ani 16,2 17,6 21,8 22,9 18,2 45-54 ani 18,6 23,3 19,4 17,1 16,1 plus 55 ani 21,4 20,5 16,9 16,8 22,3 copii pana in 14 ani 6,2 4,5 13,7 9,8 12,0

educaţie

fara scoala 7,2 5,1 14,9 13,3 17,0 sc generala 8,8 6,8 7,7 10,5 15,2 10 clase 5,2 3,4 2,4 9,5 9,2 sc profesionala 10,8 9,7 5,2 5,1 12,3 liceu 29,1 36,4 24,2 26,7 27,2 sc postliceu 6,4 6,8 6,5 6,0 4,4 universitate si postuniversitare 31,4 31,8 39,1 28,9 13,8 ns/nr 1,0 ,9

utilizare internet

da 48,5 49,7 51,5 61,5 52,3 nu 51,5 50,3 48,1 38,5 47,7


da 32,7 32,3 30,9 40,7 38,7 nu 67,3 67,7 69,1 59,3 61,3


cincimea cea mai saraca 9,8 3,9 10,6 16,7 36,0 cincimea saraca 11,6 16,7 27,3 27,2 26,5 cincimena nici instarita, nici 27,2 24,5 23,0 15,0 18,3 cincimea mai instarita 14,3 38,2 21,1 23,9 10,2 cincimea instarita 37,1 16,7 18,0 17,2 8,9

26

O situaţie similară este caracteristică şi în cazul eşantioanelor de utilizatori. Spre deosebire de eşantionul naţional, în acest caz ponderile au valori mai apropiate în

cei trei ani, diferenţele între diverse categorii fiind mici. Ponderea bărbaţilor a fost mai mare în eşantionul utilizatori 2011, în oraşele cu populaţie între 100 – 200.000 locuitori, pe când femeile intervievate au fost mai numeroase în anul 2009, în oraşele mari, de peste 200.000 locuitori.

Fig. 1.2.10. Ponderea pe sexe, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în

eşantionul utilizatorii bibliotecii publice

27

Comparativ cu anul 2009, la ultima cercetare ponderea tinerilor e mai mică în oraşe,

în special în oraşele mici, cu mai puţin de 30 000 de locuitori, care au pierdut 14 procente din populaţia tânără, cu vârste între 15 şi 24 de ani. În mediul rural, această grupă de vârstă este mai bine reprezentată, în 2014 reprezentând un sfert din populaţia totală. Populaţia de peste 55 ani a crescut ca pondere în special în oraşele mici, unde s-a dublat.

Fig. 1.2.11. Ponderea pe grupe de vârstă, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice

28

29

Fig. 1.2.12. Ponderea pe nivel de instrucţie, în funcţie de dimensiunea localităţii de

rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice În mediul rural a crescut ponderea persoanelor cu studii elementare, acestea

reprezentând jumătate din gospodăriile intervievate în 2014.

30

Fig. 1.2.13. Ponderea celor cu studii elementare şi a celor cu studii universitare, în

funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice În rândul utilizatorilor bibliotecii publice gradul de accesare a internetului a sporit;

exceptând oraşele mijlocii, în toate celelalte categorii de localităţi diferenţa este de aproape 10% între anii 2009 şi 2014.

31

Fig. 1.2.14. Ponderea celor care accesează Internetul, în funcţie de dimensiunea

localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice Se observă o scădere semnificativă, cu 18%, a numărului de utilizatori ai bibliotecii

publice din cadrul gospodăriilor eşantioanelor în mediul rural şi cu 9% a celor din urbanul cu populatie cuprinsă între 30.000 – 100.000 locuitori, compararând datele din 2014 cu cele din 2009. O creştere uşoară, de doar 1% există în oraşele foarte mari, fapt explicabil prin caracterul pronunţat universitar al acestora şi prin posibila asimilare a bibliotecilor universitare în categoria biblioteci publice.

32

Fig. 1.2.15. Ponderea celor care frecventează biblioteca, în funcţie de dimensiunea

localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice Dacă în 2011 au fost intervievaţi într-o măsură mai mică utilizatori ai bibliotecii

publice aparţinând cincimei sărace, în 2014 structura eşantionului după venituri este similară celui din 2009. Totuşi se observă o creştere a ponderii celor cu venituri mici în majoritatea tipurilor de localităţi (exceptând oraşele din categoria 100-200.000 locuitori).

33

Fig. 1.2.16. Ponderea populaţiei sărace şi a populaţiei înstărite, în funcţie de

dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice

34

Tabelul nr.1.2.5. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de

rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice2009


plus 200.000

loc

N=289

100-200 000 loc

N=175

30-100 000 loc

N=83


N=133

Rural

N=555


grupe de vârstă

15-24 ani 33.9 28.0 27.7 27.1 21.425-34 ani 9.3 13.1 10.8 12.0 11.935-44 ani 18.3 20.0 30.1 28.6 24.345-54 ani 20.4 17.7 13.3 12.8 15.9plus 55 ani 14.2 13.1 8.4 12.0 15.1copii pana in 14 ani 3.8 6.9 8.4 7.5 10.8nu declara varsta 0.0 1.1 1.2 0.0 0.5

educaţie

fara scoala 2.8 6.3 7.2 6.8 8.8sc generala 8.3 6.9 8.4 9.0 17.310 clase 3.8 5.7 7.2 10.5 8.1sc profesionala 5.5 3.4 3.6 6.8 7.9liceu 46.4 41.7 32.5 33.8 31.4sc postliceu 5.5 9.1 4.8 9.0 5.2universitate si postuniversitare 25.3 25.1 32.5 24.1 19.6ns/nr 2.4 1.7 3.6 0.0 1.6

utilizare internet

da 72.3 74.9 80.7 74.4 64.1nu 27.7 25.1 19.3 25.6 35.9


da 46.7 54.9 67.5 61.7 69.9nu 53.3 45.1 32.5 38.3 30.1



35

Tabelul nr 1.2.6 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice cercetare 2011


plus 200 000 loc

N=259

100-200 000 loc

N=165

30-100 000 loc

N=82


N=147

Rural

N=593

sex masculin 45.2 53.9 47.6 50.3 47.2 feminin 54.8 46.1 52.4 49.7 52.8

grupe de vârstă

15-24 ani 23.9 22.8 15.9 25.3 19.7 25-34 ani 16.6 17.3 13.4 13.0 11.6 35-44 ani 20.8 22.2 30.5 20.5 25.5 45-54 ani 15.1 14.2 15.9 17.8 13.5 plus 55 ani 15.4 19.8 14.6 19.9 16.4 copii pana in 14 ani 8.1 3.7 9.8 3.4 13.3

educaţie

fara scoala 6.2 1.2 9.8 3.4 9.6 sc generala 8.5 12.7 12.2 9.5 19.9 10 clase 4.2 5.5 1.2 4.1 6.7 sc profesionala 4.6 8.5 4.9 6.8 9.3 liceu 35.5 41.8 34.1 29.3 25.6 sc postliceu 6.9 4.8 1.2 9.5 4.9 universitate si postuniversitare 34.0 24.8 36.6 36.1 20.9 ns/nr 0.6 3.0

utilizare internet

da 83.8 69.1 80.5 73.5 68.3 nu 16.2 30.9 19.5 26.5 31.7


da 58.3 46.1 51.2 61.9 58.5 nu 41.7 53.9 48.8 38.1 41.5


cincimea cea mai saraca 6.0 15.4 4.6 6.8 26.0 cincimea saraca 11.4 14.3 7.7 18.6 20.6 cincimena nici instarita, nici 28.9 12.1 13.8 33.9 23.0 cincimea mai instarita 26.8 33.0 27.7 22.0 13.2 cincimea instarita 26.8 25.3 46.2 18.6 17.2

36

Tabelul nr1.2.7 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice cercetare 2014


plus 200 000

loc

N=203

100-200 000 loc

N=89

30-100 000 loc

N=138


N=181

Rural

N=623

sex masculin 45,3 51,7 52,9 47,0 47,4 feminin 54,7 48,3 47,1 53,0 52,6

grupe de vârstă

15-24 ani 26,6 24,7 19,6 13,3 24,2 25-34 ani 8,4 7,9 13,0 20,4 9,6 35-44 ani 19,2 19,1 26,8 13,3 22,5 45-54 ani 26,1 25,8 15,2 24,3 17,3 plus 55 ani 14,8 15,7 17,4 23,8 15,7 copii pana in 14 ani 4,9 6,7 8,0 5,0 10,6

educaţie

fara scoala 6,4 9,0 7,2 6,6 14,8 sc generala 10,8 5,6 4,3 6,6 19,3 10 clase 9,9 3,4 7,2 8,3 8,7 sc profesionala 9,4 2,2 8,7 6,1 11,4 liceu 30,5 27,0 28,3 40,3 26,3 sc postliceu 5,4 3,4 6,5 5,5 3,4 universitate si postuniversitare 26,6 47,2 37,7 26,5 14,6 ns/nr 1,0 2,2 1,6

utilizare internet

da 83,0 85,9 83,3 84,1 76,5 nu 17,0 14,1 16,7 15,9 23,5


da 47,9 50,3 58,1 59,2 51,8 nu 52,1 49,7 41,9 40,8 48,2


cincimea cea mai saraca 23,1 29,1 6,5 16,9 29,7 cincimea saraca 15,4 19,6 22,9 32,1 cincimena nici instarita, nici 15,4 32,7 18,5 25,3 20,4 cincimea mai instarita 30,8 14,5 20,7 18,1 9,6 cincimea instarita 15,4 23,6 34,8 16,9 8,1

37

CAPITOLUL 2. CĂUTAREA ŞI OBŢINEREA INFORMAŢIILOR

2.1. Surse de informare

Un aspect important al analizei noastre vizează sursele de informare ale populaţiei de peste 15 ani. Subiecţii cercetării au fost rugaţi să indice trei surse de informare, în ordinea importanţei acestora. Răspunsul cumulat pe cele trei variante (prima opţiune, a doua şi a treia opţiune) arată, în cazul eşantionului naţional, că în 2011 ca şi în 2009, principalul canal de informare era televizorul (pentru 30% dintre intervievaţi), urmat de internet (cu 17%) şi de presa scrisă. O creştere uşoară înregistraseră, în 2011 faţă de 2009, ziarele (probabil mai degrabă ziarele în format online şi nu în cel tipărit) şi radioul.

Fig. 2.1. 1. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivel naţional şi utilizatori (% din opinii cumulate pe cele trei opţiuni)

38

Fig. 2.1.2. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivel naţional (% din opinii cumulate pe cele trei opţiuni)

În 2014 ierarhia primelor trei locuri rămâne aceeaşi (Tv, Internet, presă), însă cu următoarele modificări: scade însemnătatea televiziunii ca sursă de informare, cu 5 procente faţă de 2009, în timp ce Internetul stârneşte interesul mai multor persoane, creşterea fiind cu 7% faţă de 2009 şi 2011. Dacă numărul celor care citesc ziarele scade cu 4% faţă de 2011, în schimb telefonul mobil, prin performanţele tehnice evidente, a crescut ca însemnătate în obţinerea informaţiilor, ocupând locul trei în ierarhie, alături de presă (raportată la anul 2011 creşterea este de 5%).

39

Fig. 2.1.3. Surse de informare în 2014

Televiziunea este sursa principală pentru obţinerea informaţiilor într-o măsură mai mare pentru subiecţii eşantionului naţional, comparativ cu utilizatorii bibliotecilor (diferenţa s-a redus de la 7-8% la 5% în 2014).

Fig.2.1. 4.Televizorul – cea mai importantă sursă de informare a populaţiei

Utilizatorii bibliotecii publice apelează la Internet într-o măsură mai mare faţă de subiecţii eşantionului naţional pentru a se informa, însă în 2014 decalajul s-a redus (de la 8% la 4%).

40

Fig.2.1.5.Internetul – a doua sursă de informare a populaţiei

În cazul eşantionului utilizatori ai bibliotecii publice se constată următoarea ierarhie a surselor de informare, pentru anul 2014: Internetul (cu 28%), televizorul (20%), telefonul mobil (11%), cărţile şi biblioteca (10%). De altfel şi la cercetările anterioare Internetul a fost principala sursă de informare în cadrul acestui segment de populaţie, în 2014 procentul fiind însă uşor mai ridicat(cu 3% faţă de 2009). Utilizatorii bibliotecilor publice urmăresc într-o măsură mai mică televizorul, comparativ cu restul populaţiei dar şi prin raportare la anii 2009 şi 2011.

Cea mai importantă schimbare se referă la utilizarea telefonului mobil în căutarea informaţiilor, 11% dintre intervievaţii în bibliotecă apelând în 2014 la acesta, comparativ cu 5%, în 2011.

Fig.2.1.6. Telefonul mobil – sursă de informare a populaţiei

Ca urmare, cei care apelează la cărţi sau merg la bibliotecă pentru obţinerea informaţiilor înregistrează, în 2014, procente uşor mai scăzute faţă de cercetările anterioare 22% faţă de 24% în 2011 şi 23% în 2009. (vezi fig.2.1.7. şi 2.1.8.)

41

Fig. 2.1.7. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice(% din opinii cumulate pe cele trei opţiuni)

În ceea ce priveşte biblioteca publică, se observă, la nivelul anului 2014, o diminuare nesemnificativă a importanţei acesteia ca sursă de căutare şi de obţinere a informaţiilor pentru utilizatori. În schimb, se observă o creştere minoră a însemnătăţii în rândul populaţiei totale!!- poate că biblioteca nu a reuşit să păstreze interesul celor care o frecventau.

Fig.2.1.8. .Biblioteca –sursă de informare a populaţiei

42

Atât în 2011 cât şi în 2014, sub aspectul profilului statistic, internetul, ca principală sursă de informare la nivel naţional , este folosit de cei cu vârste între 15-34 ani, cu studii universitare.

Pentru 2011 profilul cuprindea şi rezidenţi în oraşe cu populaţie de peste 100.000 locuitori, în gospodării de 3 şi 5 membri, cei frecventeză şi biblioteca publică. Este un profil mult mai bine conturat decât în 2009 când se asocia mai degrabă cu segmentul de tineri şi absolvenţii de liceu sau universitate.

In 2014 se adaugă şi grupa celor între 34 şi 44 de ani, cei care folosesc internetul frecvent, de regulă necăsătoriţi, din familii care au în medie 4 membri, din grupul de familii şi indivizi care se situează în primii 20% ca venituri.

Televizorul, la nivel naţional, în 2011, era principalul canal de informare cu precădere pentru cei care nu foloseau internetul, nu mergeau la biblioteca publică şi erau printre cei mai săraci locuitori. La nivel naţional , în 2014, televiziunea este principalul canal de informaţii cu precădere pentru cei căsătoriţi sau văduvi, persoane singure, cu venituri bune şi care locuiesc cu precădere în mediul rural.

Profulul comun celor două valuri de cercetare se referă la instrucţia scăzută (scoală generală şi profesională) şi vârsta mai ridicată (plus 55 ani).

Informarea prin ziarele şi radio, în 2011, este specifică cu precădere populaţiei de peste 55 ani. Interesant este faptul că cei cu studii universitare, au „migrat” în 2011 faţă de 2009 spre internet, ca sursă principală de informare. În 2014 profilul celor care se informează cu precădere prin ziare şi radio este slab conturat. Astfel pierderea din importanţă a acestor canale de comunicare a fost generală, păstrându-se în profil doar variabilele: sex feminin, cu studii medii şi din familii cu venituri bune, nu ridicate.

La nivelul utilizatorilor în 2011 spre deosebire de 2009, televiziunea se

deplasează ca principal canal de informare dispre populaţia cu vârste cuprinse între 45-54 ani spre cea de peste 55 ani. Profilul statistic se completează cu faptul de a fi de regulă singur, din mediul rural. În 2014 profilul statistic se conturează tot în jurul persoanelor de peste 55 ani, din mediul rural, dar are şi noi caracteristici: stare civilă căsătorit, din familie cu 2 persoane.

Utilizatorii serviciilor bibliotecii publice, din 2011, care au indicat ca prima sursă

de informare internetul sunt cu precadere cei din familii de 3 persoane, sunt cu varste cuprinse intre 15-24 ani, sunt din mediul urban şi din familii sărace. În 2014 cei care merg la biblioteca publică şi indică internetul ca primă sursă de informare păstrează caracteristici de vârstă (15-24 ani), din oraşe foarte mari, din familii de 3 persoane. Un element suplimentar este creşterea ponderii celor necăsătoriţi, efect al diminuării fenomenului de nupţialitate, ca trend al ultimilor ani.

Biblioteca constituie o sursă de informare cu privire la problemele de zi cu zi cu precădere printre românii utilizatori de servicii ale bibliotecii publice în 2011 sunt tot tineri 15 - 24 ani, din mediul rural inclus în programul biblionet din familii sărace. Interesant este faptul că nu mai găsim un profil statistic al celor care indică biblioteca ca principal canal de informare. Utilizatorii BP sunt persoane care se informează nediferenţiat, merg pe surse cât mai diverse. Ne aflăm în faţa unui fenomen interesant; biblioteca publică se pierde în pluralitatea canalelor de informare – fapt ce impune repoziţionarea BP pe piaţa informaţiilor. O abordare de nisă, adaptată unui segment deficitar în massmedia ar repoziţiona BP în acest cadru.

Informare prin ziarele şi radio, în 2011, realizează cu precădere populaţia de peste 55 ani. Intersant este faptul că cei cu studii universitare, au „migrat” din 2009 în 2011 spre Internet ca sursă principală de informare.

43

La nivelul utilizatorilor în 2011 spre deosebire de 2009, televiziunea se deplasează ca principal canal de informare dispre populaţia cu vârste cuprinse între 45-54 ani spre cea de peste 55 ani. Profililul statistic se completează cu faptul de a fi de regulă singur, din mediul rural.

În continuare prezentăm datele în funcţie de ierarhizarea opţiunilor privind sursele de informare. (vezi fig. 2.1.9 – 2.1.15).

Prezentând datele în ordinea opțiunilor pe cele trei valuri de cercetare observăm că au intervenit următoarele schimbări: internetul a devenit principala sursă de informare pentru populaţia totală investigată; în rândul utilizatorilor bibliotecilor publice a crescut importanţa telefonului mobil pentru obţinerea datelor necesare.

Televiziunea a fost menţionată ca primă opţiune de informare în special în 2011, la nivelul anului 2014 procentul fiind cu 24% mai mic. În schimb, la ultima cercetare a crescut cu 18% ponderea celor care apreciază Internetul ca prima opţiune în obţinerea datelor necesare.

Fig.2.1.9. .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional în 2011

44

Fig.2.1.10. .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional în 2014

Fig.2.1.11. . Surse de informare după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional (2014)

45

Fig.2.1.12 .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în 2011

46

Fig.2.1.13.Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în 2014

Sondaj utilizatori2014

I optiune

II optiune

III optiune

Televizorul 24 21 15 Radioul 2 6 7 Ziarele/presa scrisa 2 10 13 Cartile 7 12 12 Telefonul fix 1 1 Telefonul mobil 8 15 9 Internetul 53 20 11 Alti oameni 2 6 15 Biblioteca 4 10 17

47

Fig.2.1.14. . Surse de informare după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori ai bibliotecii publice (2014)

Fig.2.1.15. . Prima sursă de informare – datele din figura sunt prezentate in tabelul de mai jos

Fig.2.1.15. . Prima sursă de informare utilizatori national

Prima sursa de informare la utilizatori 2011 2014 2011 2014

48

Televizorul 30 24 61 37

Radioul 1 2 3 2

Ziarele/presa scrisă 3 2 3 3

Cărţile 8 6 3 4

Telefonul fix 0 0 0 0

Telefonul mobil 1 8 10 6

Internetul 50 53 27 45

Alţi oameni 2 1 2 2

Biblioteca 6 4 1 1

49

2.2. Comportamente de căutare a informaţiilor

Din perspectiva comportamentului de căutare a informaţiilor, în 2011 erau sesizate diferenţe semnificative între cele două eşantioane. Astfel, insistenţa în procurarea informaţiilor era mult mai mare în rândul utilizatorilor serviciilor bibliotecilor publice, aproape ¾ dintre declarând dezacordul total sau parţial cu ideea că dacă nu găsesc rapid informaţiile renunţă, faţă de doar ½ din eşantionul naţional. La nivelul utilizatorilor, în 2014, perseverenţa în a obţine informaţia dorită s-a menţinut la aceeaşi valoare ridicată, ca şi în 2011 (74%), dar a crescut şi în rândul populaţiei totale în comparaţie cu 2011 (de la 54 la 61%). (vezi fig. Nr. 2.2.1)

Fig. 2.2.1. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)

Nici acord, nici dezacord

14

19

12

10

11

15

50

Fig. 2.2.2. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite

La nivelul eşantionului naţional din 2011 comportamentele de căutarea informaţiilor sunt mai puţin structurate decât în 2009. În 2009 cei răbdători, cei care nu renunţă la prima dificultate în procurarea informaţiilor, erau cu precădere cei din categoria de vârsta 25-34 ani, dintre cei care au studii universitare, folosesc internetul, serviciile bibliotecii publice, locuiesc în oraşe mari (100-200.000 şi fac parte din cincimea de populaţie cu veniturile cele mai ridicate. În 2011 cei perseverenţi sunt paradoxal mai degrabă bărbaţii, cei din familii numeroase. Se păstrează în profilul statistic din 2009 caracteristicile privind nivelul ridicat al studiilor (universitare) şi obişnuinţa de a merge la biblioteca. Dispar ca elemente definitorii locuirea în marile oraşe şi nivelul ridicat al veniturilor. În 2014 cei perseverenţi sunt mai degrabă cei cu studii universitare, utilizatori de internet şi din oraşe cu populaţie de 30-100.000 locuitori.

Cei care renunţă uşor nu mai sunt cu precădere bărbaţii ci cei în vârstă, cei care au instrucţie elementară, nu merg la biblioteca publică şi domiciliază cu precădere în mediul rural. În 2014 cei care renunţă mai uşor sunt cu precădere persoanele de 45-54 ani.

Un element important în cadrul programului este instruirea bibliotecarilor. Oare

românii, utilizatorii bibliotecilor publice solicită ajutorul când au nevoie? Procentele cumulate pentru opţiunile total de acord şi oarecum de acord cu faptul de a cere ajutor când nu găseşte informaţiile pe care le caută susţin ideea că un program de instruirea bibliotecarilor este necesara. Suportul bibliotecarilor este foarte important în acest demers. Cultura şi modul de viaţă rural încurajează un astfel de comportament De altfel diferenţa cea mai mare este între comportamentul utlizatorilor serviciilor bibliotecii publice şi ceilalţi.(vezi fig. nr. 2 2.2)

51

Fig. 2.2.3. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)

La nivelul eşantionului naţional, în 2011, solicită ajutor cu precădere cei din familii numeroase, care folosesc internetul, vin la biblioteca publică şi sunt din localităţi care au biblionet. Faţă de cercetarea din 2009 se constată o uşoară modificare a profililului statistic. Astfel au dispărut caracteristici precum cele de gen, studii, dar se păstrează cele privind folosirea internetului, frecventarea bibliotecilor publice. În 2014 un profil statistic concludent este pentru românii care mai degrabă nu cer ajutor când nu găsesc informaţii: sunt mai degrabă tineri de 15-24 ani, locuitori ai marilor oraşe, din familii formate din 2 membri şi care se sitează în cincimea de gospodării şi indivizi cu cele mai ridicate venituri.

La nivelul eşantionului de utilizatori ai serviciilor publice diferenţele nu sunt conturate decât în funcţie de vîrstă: cei de 15-24 ani. Avem astfel un grup compact, omogen ca model de comportare.În 2014 în segementul de utilizatori constatăm că cei înclinaţi mai degrabă să ceară ajutor sunt cu precădere cei cu studii medii, locuitori ai oraşelor foarte mari, din familii formate din 2 persoane. Cei care înclină mai degrabă să nu ceară ajutor când nu găsesc informaţiile sunt indivizii care realizează veniturile personale sau de gospodărie cele mai ridicate (quintila de venituri cea mai înstărită).


9

5,5

5,5

3,7

52

2.3. Veridicitatea conţinutului ziarelor şi a materialelor postate pe internet

Dacă la nivelul anilor 2009 şi 2011 încrederea în informaţiilor postate pe Internet era mult mai mare în opinia utilizatorilor bibliotecii publice (34, respectiv35%) comparativ cu încrederea populaţiei totale investigate (24, respectiv 25%), în anul 2014 cota de încredere a utilizatorilor bibliotecii publice în informaţiile postate pe internet a scăzut uşor (la 31%), situându-se chiar sub cota de încredere alocată de populaţia totală. În acelaşi timp, ponderea celor care declară un total sau oarecare dezacord cu afirmaţia „Dacă e ceva pe Internet este probabil adevărat” a crescut în 2014 faţă de 2009: de la 18 la 31%, în cadrul eşantionului naţional şi de la 26 la 38%, în cadrul utilizatorilor bibliotecilor publice (vezi fig. nr.2.3.1)

Fig. 2.3.1. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion naţional şi eşantion utilizatori (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)

Interesant este faptul că, selectând doar subiecţii care au acces la internet din ambele eşantioane, la această întrebare procentele de răspuns pe tipuri de eşantioane sunt asemănătoare, la nivelul anilor 2009 şi 2011, în timp ce în anul 2014 se observă creşterea neîncrederii în veridicitatea informaţiilor oferite de Internet, mai ales în rândul utilizatorilor (37% faţă de 32% în cadrul eşantionului naţional).(vezi fig. nr.2.3.2). La nivelul anului 2014, nu sunt diferenţe de opinie mai mari de 1% între intervievaţii cu acces la Internet şi eşantionul total, cu o excepţie. Este vorba de categoria celor care-şi susţin acordul faţă de afirmaţia dată, la nivel naţional: 38% din cei care au acces la Internet sunt total sau parţial de acord cu afirmaţia „Dacă ceva apare pe Internet este probabil adevărat” ,faţă de 34% cu aceeaşi opinie, dar din cei cu şi fără acces la Internet, la nivel naţional.


16

24

25

24

26

28

53

Fig. 2.3.2. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion utilizatori şi eşantion naţional (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)

Fig. 2.3.3. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion utilizatori şi eşantion naţional, 2009, 2011, 2014

Dintre categoria celor care au acces la Internet, ponderea subiecţilor care sunt total şi oarecum de acord cu veridicitatea informaţiilor pe Internet a scăzut de la 41-42 % în cercetarea realizată în 2009, la 34-36% cât a fost în cazul cercetători din anul 2011 şi la 32% printre cei care frecventează biblioteca publică, în 2014. Doar la nivel naţional s-a înregistrat o uşoară creştere (cu 4%) a încrederii în informaţiile oferite de Internet.

„Dacă ceva apare pe Internet este probabil adevărat” susţin, în 2014, 38% dintre subiecţii de la sate (mai mulţi cu 3% faţa ce cercetarea din 2011), faţă de doar 34% dintre

nici acord, nici dezacord

27

28

29

27

28

29

54

subiecţii ce trăiesc în oraşe (procente, de asemena în uşoară creştere, cu 2%, comparativ cu acum trei ani). Se observă aşadar o creştere a încrederii în informaţiile căutate şi găsite pe Internet, susţinută şi de diminuarea procentului celor care îşi manifestă dezacordul faţă de afirmaţia dată (cu 9% la sate şi cu doar 2% în oraşe).

Fig. 2.3.4. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet, pe medii rezidenţiale (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)

În cadrul eşantionului naţional din 2011 încrederea în internet este mai mare în rândul bărbaţilor, a tinerilor şi a celor cu vârste între 25-34 ani, studii universitare, a celor care folosesc internetul şi merg la biblioteca publică.

În eşantionul naţional din 2014 profilul statistic al celor care au încredere mai mare în interent este mult diminuat: doar utilizatorii de internet, doar cei din marile oraşe, cu precădere cei cu vârste între 35-44 ani.

În cadrul eşantionului „utilizatori servicii biblioteci publice”, 2011, se separă un grup omogen care nu se diferenţiază pe caracteristici demo-sociale nici în ceea ce priveste încredere,a nici în ceea ce priveşte neincrederea în materialele postate pe internet.

În 2014 cu precădere cei care au studii postliceale, cei care utilizează internetul au încredere în internet. Portretul scepticilor este conturat de locuirea în oraşe foarte mari, persoanelor singure, cu precădere din grupul de vârstă 35-44 ani.

Lectura critică a presei scrise arată efectul a două decenii de presă postcomunistă. Filtrul critic acţionează la nivelul întregii populaţii investigate, fie că sunt sau nu utilizatori ai bibliotecii publice. (fig. nr 2.3.4)

nici acord,

nici dezacord

32

22

32

24

55

Fig. 2.3.5. Veridicitatea conţinutului ziarelor – eşantion utilizatori şi eşantion naţional, 2009, 2011, 2014

Dacă în 2009 utilizatorii de servicii ale bibliotecilor publice erau mai critici decât cei din eşantionul naţional (doar 11% din eşantionul utilizatori susţinând veridicitatea informaţiilor din presa scrisă, faţă de 13% din eşantionul naţional) în 2011 situaţia s-a generalizat. O posibilă explicaţie rezidă, conform opiniilor exprimate în focus grupurile realizate pe influenţa presei, din efectul general al problemelor din societatea românescă care conduc spre un filtru critic faţă de toată informaţia furnizată. În 2014 se observă totuşi o uşoară creştere procentuală a celor care sunt de acord cu veridicitatea informaţiilor din presa scrisă: 14% pentru ambele categorii de populaţie cercetate.

Fig. 2.3.6. Veridicitatea conţinutului ziarelor, eşantion naţional şi eşantion utilizatori (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)

Nici acord,

nici dezacord

22

24

20

21

18

23

56

CAPITOLUL 3. BIBLIOTECI

3.1. Accesibilitate Într-un eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia de 15 ani şi peste, cu un

volum de populatie de 800 subiecţi, cu o marjă de eroare de 3.5%, au declarat că au mers la biblioteca publică 16%, în sondajul din 2009,14% în cadrul cercetării realizate în iunie 2011 şi 17%, la sondajul din 2014 . Cei care apelează la serviciile bibliotecii publice lunar, practic beneficiarii frecvenţi, reprezintau 9% din total populaţie de 15 ani şi peste în 2009, 8% în 2011 şi 6% în 2014. Dacă se ia în considerare marja de eroare a sondajului,situaţia este oarecum similară dar care poate indica în perspectivă o scădere a frecventării bibliotecii publice. (vezi fig. nr.3.1.)

În 2014 a merge la biblioteca publică reprezintă încă un lucru dezirabil, de prestigiu social şi nu excludem ca o parte din subiecţi să fi fost influenţaţi de această normă, valoare socială în momentul formulării răspunsului.

Fig. 3. 1.1. Data ultimei vizite la o bibliotecă publică (judeţeană, orăşenească etc.)

57

Fig. 3. 1.2. Data ultimei vizite la o bibliotecă publică (judeţeană, orăşenească etc.)

58

3.2. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică

Principalele servicii oferite de biblioteca publică în 2009 şi 2011 au fost:

împrumut de carte (29-30%), ajutor din partea bibliotecarilor şi utilizarea sălii de lectură (ambele cu 15%). În privinţa serviciilor oferite de biblioteca publică în 2014, paleta răspunsurile subiecţilor intervievaţi este diversă. Cele mai utilizate servicii oferite de bibliotecile publice, de către persoanele din eşantionul naţional, se menţin identice cu cele de la valurile anterioare de cercetare, dar cu procente uşor diferite: împrumutarea cărţilor – cu procent în creştere (36,3%), solicitarea ajutorului bibliotecarului pentru a găsi informaţii sau resurse - cu procent similar(15,6%) şi utilizarea sălii de lectură- cu procent în scădere (12,6%).

Fig. 3. 2. 1. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei investigate, în 2014

Utilizatorii bibliotecilor publice au apelat în mod special pentru următoarele servicii

oferite de acestea: împrumutarea cărţilor (25,8%), solicitarea ajutorului bibliotecarului pentru a găsi informaţii sau resurse (15,4%) şi accesarea Internetului ori utilizarea calculatoarelor (15,3%).

59

Fig. 3. 2.2. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice, în 2014

Răspunsurile pe cele două eşantioane cercetate analizate comparativ conduc spre

următoarele diferenţe: utilizatorii merg la biblioteca publică cu scopul de a împrumuta cărţi într-un procent mai mic comparativ cu subiecţii eşantionului naţional (diferenţă de cca 10%), şi mai ales pentru a accesa Internetul sau pentru a folosi calculatoarele (cu 6% mai mulţi faţă de cei din eşantionul naţional), pentru întâlniri cu prieteni (cu 3% mai mulţi) sau pentru a participa la diverse evenimente (cu 1% mai mult). Pentru celelalte tipuri de servicii, oferite ca variante de răspuns intervievaţilor, nu sunt diferenţe între cele două segmente cercetate.

60

Fig. 3. 2.3. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei investigate şi a utilizatorilor bibliotecii publice, în 2014

Privind comparativ răspunsurile pe eşantioanele naţionale de la cele trei valuri de cercetare, observăm că în 2014 se solicită mai mult servicii de împrumut carte (de la 30% în 2009 la 36,3% în 2014), folosirea internetului şi a calculatoarelor (de la 4% în 2009 la 8,8% în 2014), împrumutarea materialelor multi-media (video, DVD, audio CD-uri – creştere cu 1,4%) şi participarea la programe, activităţi organizate în acest spaţiu (de la 6 la 7%), dar se apelează mai puţin la căutarea informaţiilor cu ajutorul fişierelor bibliotecii (scădere accentuate, de la 12% în 2009 la 6,5% în 2014), ajutorul bibliotecarului (scădere de la 19% în 2009 la 15,6% în 2014) sau utilizarea sălii de lectură (de la 16 la 12,6%); celelalte servicii se încadrează în diferenţe minore.(vezi fig.3.2.4)

Fig. 3.2.4. Servicii l-a care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei investigate, în 2009, 2011, 2014

În 2011 cei care solicită ajutorul bibliotecarului sunt cu precădere elevii din familii mai numeroase, cu precădere din mediul rural, rural încă neinclus în programul Biblionet.

61

Utilizarea internetului din bibliotecile publice se realizează cu precădere de elevi, de cei din familii numeroase. Interesant este faptul că împrumutul cărţilor este asociat statistic cu faptul participării comunităţilor urbane la programul biblionet. Este drept că aceste biblioteci sunt mai bine îngrijite, dotate cu cărţi.

Comparând datele obţinute în cei trei ani de cercetare pentru eşantionul utilizatori, cea

mai evidentă modificare se referă la utilizarea Internetului şi a calculatorului (creştere de la 6% în 2009 la 15,3% în 2014)şi scăderea ponderii celor care împrumută cărţi (scădere de la 31% în 2009 la 25,8% în 2014). Creşterea interesului utilizatorilor se observă şi pentru socializare în spaţiul acestei instituţii culturale, precum şi pentru posibilitatea împrumutării de CD-uri, DVD-uri sau pentru activităţile organizate de biblioteca public. Pe de altă parte este evidentă scăderea procentelor ce corespund următoarelor servicii: solicitarea ajutorului bibliotecarului, căutarea informaţiilor cu ajutorul fişierelor şi utilizarea sălii de lectură (vezi fig. 3.2.5)

Fig. 3.2.5. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice, în 2009, 2011, 2014

62

Referitor la activităţilor şi serviciilor aşteptate de utilizatori de la biblioteca publică, au fost utilizate atât întrebări cu variante de răspuns precodificate, oferite de cei care au elaborat instrumentele de cercetare, dar şi întrebări libere, în care subiecţii au fost invitaţi să formuleze propriile sugestii şi propuneri.

Fig. 3. 2. 6. Activităţi dorite de utilizatori în cadrul bibliotecii publice din localitate, în 2014

În privinţa activităţilor pe care utilizatorii le aşteptă de la biblioteca publică în 2014 (întrebare cu variante de răspuns precodificate), cele mai reclamate sunt cele privind piaţa muncii (17,2%, ajutor în găsirea informaţilor despre licee şi universităţi (15,8%), sfaturi medicale utile (12,7%) şi organizare de activităţi culturale (10,5%). Aceste activităţi reflectă nevoile concrete ale publicului acestei instituţii, ale comunităţii în care-şi desfăşoară activitatea biblioteca publică. Comparativ cu 2009, în 2011 şi 2014 a crescut nevoia organizării sesiunilor de informare privind piaţa muncii. (vezi fig. 3.2.2. )

63

Fig. 3. 2. 7. Activităţi dorite de utilizatori în cadrul bibliotecii publice din localitate, în 2009, 2011, 2014

Utilizatorii bibliotecii publice au manifestat un interes în creştere, în 2014 faţă de 2009, pentru sesiunile de informare asupra pieţei de muncă (de la 12 la 17,2%) şi sesiunilele de informare despre cum să vinzi şi să cumperi online în condiţii de siguranţă (de la 4 la 6,8%). În aceeaşi perioadă, a scăzut interesul utilizatorilor bibliotecilor publice pentru obţinerea sfaturilor medicale în cadrul acestei instituţii (de la 19 la 12,7%), a informaţiilor despre serviciile bancare sau despre licee şi universităţi.

Corelaţiile dintre activităţile pe care cetăţenii ar dori să le fie oferite de biblioteca

publică în 2011 şi principalele caracteristici socio-demografice sunt semnificative pentru anumite variante de răspuns măsurate. Astfel pentru informaţii despre licee şi universităţi sunt interesaţi în mod special cei din familii numeroase . Despre piaţa forţei de muncă se interesează cu precădere cei cu vârste de 45-54 ani, iar despre legislaţie cei cu vârste de 35-44 ani.

Pentru celelalte activităţi măsurate informaţii despre servicii bancare, despre licee şi

universităţi, sfaturi medicale, legislaţie, despre piaţa forţei de muncă şi activităţi culturale nu sunt diferenţe semnificativ statistice în funcţie de variabilele demo-sociale măsurate(sex,categorii de vârstă, instrucţie şcolară, mărimea localităţii, implicarea în proiect, mediu rezidenţial, mărimea localităţii,grupa de venit). Astfel spus ar trebui să se regăsească în baza de activităţi ale unei biblioteci publice.

64

Subiecţilor intervievaţi li s-a solicitat, printr-o întrebare deschisă, să indice ce alte servicii şi informaţii ar dori să găsească în cadrul bibliotecii publice. De menţionat că prelucrarea răspunsurilor libere a fost realizată, pe cât posibil, cu aceleaşi coduri ca şi în 2009 şi 2011, pentru a se putea surprinde dinamica acestora. Spre deosebire de anul 2009 ponderea celor care nu au formulat o opţiune a scăzut. Dacă în 2009 şi în 2011 valori consistente erau pentru accesul la internet, iar în 2011 pentru dotarea cu calculatoarelor sau aparatură, (imprimantă, fax, scanner, xerox, videoproiector), în 2014 procentele au scăzut foarte mult. Explicaţia se găseşte în furnizarea acestor servicii de către biblioteci sau accesul la aceste servicii în propria gospodărie.

Fig. 3.2.8. .Alte servicii aşteptate de utilizatorii de la bibliotecile publice, 2009, 2011 şi 2014

Principalele servicii solicitate de utilizatorii bibliotecii publice în 2014 sunt: amenajarea sălii de lectură (16%) sau a unui club (15%).

65

Fig. 3.2.9. .Alte servicii aşteptate de utilizatorii de la bibliotecile publice, în 2014

Spre deosebire de valurile anterioare de cercetare, utilizatorii bibliotecii publice au

formulat cerinţe noi: se doreşte organizarea de activităţi culturale (7%), se solicită facilitarea întâlnirilor cu specialişti sau personalităţi şi desfăşurarea unor cursuri.

Fig. 3.2. 10. Servicii noi, aşteptate de la bibliotecile publice de utilizatori doar în 2014

În privinţa informaţiilor solicitate de intervievaţi există o grupare a răspunsurilor

după sex, vârsta respondenţilor. Cărţi de specialitate vor cu precădere femeile, iar cărţi din programa şcolară vor mai degrabă tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani, cu precădere cei din mediul rural inclus în program. Informaţii despre zona în care locuiesc aşteaptă cei cu vârste cuprinse 35-45 ani.

66

Fig. 3.2.12. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă adresată utilizatorilor bibliotecilor publice, 2014

În 2014, utilizatorii bibliotecii publice îşi doresc în primul rând cărţi de specialitate (19%), înnoirea fondului de carte, precum şi informaţii despre evenimente culturale, sociale, sportive (ambele cu 11%), , informaţii despre localitate, precum şi broşuri reviste, presă scrisă (ambele cu 9%).

67

Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă adresată utilizatorilor bibliotecilor publice, 20009, 2011 şi 2014

Preocupările celor care vin în bibliotecile publice sunt diverse. Nevoia de informaţii reclamată de subiecţii intervievaţi corespunde unei palete de răspunsuri amplă, dar nu diferă semnificativ de situaţia din 2009 şi 2011. În primul rând se observă o înjumătăţire a numărului celor care nu ştiu sau nu doresc să formuleze un răspuns la întrebarea adresată. În rest, lucrurile se schimbă greu sau, din păcate, nu se prea schimbă. Principala cerinţă, ca şi în 2009, este îndreptată spre fondul de carte: mai multe cărţi de specialitate, cărţi mai noi, mai multe cărţi, cărţi de cultură generală, cărţi din programa şcolară, broşuri, reviste. Dacă în 2011 utilizatorii solicitau cărţi în format electronic, în 2014 interesul pentru informaţia pe suport electronic a scăzut (de la 10 la 2%). În general se simte o dorinţă de diversificare a informaţiilor oferite de biblioteca publică. Nevoia care se deduce din analiza acestor răspunsuri este ca bibliotecarul să facă un studiu legat de interesul profesional, şcolar, de formare al utilizatorilor.

68

În 2014 a crescut ponderea celor care doresc informaţii pe suport electronic în mediul rural (cu 8%). Creşteri semnificative în 2014 prezintă şi alte două tipuri de informaţii: cele despre evenimente culturale, sociale, sportive (6%) cele despre localitate, zona în care locuiesc (5%).

În 2014, faţă de 2011, în mediul urban a scăzut foarte mult (cu 31%) interesul pentru informaţii referitoare la lucru/facilităţile oferite de programele de pe Internet, şi, într-o măsură mai mică, pentru informaţiile pe suport electronic (cu 6%), însă a crescut ponderea celor interesaţi să găsească la bibliotea publică informaţii despre evenimente culturale, sociale, sportive(cu 7%) şi despre localitate, zona în care locuiesc (cu 6%).

Fig. 3.2.13. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – pe medii rezidenţiale (primele în ierarhie)

69

Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – pe medii rezidenţiale (pe locuri secundare în ierarhie)

70

3.3. Rolul şi menirea bibliotecilor publice

Sondajul şi-a propus să măsoare valoarea actuală şi cea aşteptată de la bibliotecile publice, pe baza unor activităţi/funcţii

Acordul faţă de aceste aserţiuni, de definire a rolului bibliotecii publice prin activităţi oferite de acestea, este prezentat comparativ pe cercetările realizate în 2009, 2011şi 2014. La nivel naţional, diferenţele între valorile corespunzătoare celor trei ani de cercetare sunt estompate în cazul principalelor roluri ale bibliotecii publice.

Fig. 3.3.1. Rolul bibliotecii publice, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional La nivelul populaţiei investigate, evident, cele mai mari procente corespund

afirmaţiei „Biblioteca este un loc unde merg să găsesc cărți noi și interesante pentru a le citi”– principala menire a acestei instituţii.

71

Fig.3.3.2. Biblioteca publică – locul de procurare a unor cărţi noi şi interesante, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional

Singura creştere notabilă este referitoare la afirmaţia privind percepţia bibliotecii publice ca pe un loc unde se merge pentru accesarea internetului (creştere de la 35,6%, în 2009 la 50%, în 2014).

Fig.3.3.3. Biblioteca publică – locul de accesare gratuită a Internetului, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional

Procente ridicate corespund şi pentru alte roluri ale bibliotecii: „depozitar” al informaţiilor de interes personal, loc de întâlnire pentru cei cu preocupări în domeniu. (fig.3.3.4.)

72

Fig.3.3.4. Alte roluri ale bibliotecii publice, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional

Comparând cele două eşantioane, observăm diferenţe semnificative între cele două:

naţional şi utilizatori. În primul rând, practic toate afirmaţiile măsurate au valori mai mari în opinia utilizatorilor, fapt explicabil prin aplicabilitatea, adecvarea acestora la ceea ce este biblioteca publică. O a doua observaţie derivă din diferenţele foarte mari între răspunsurile formulate de subiecţii celor două eşantioane; cele mai ilustrative situaţii se referă la rolul bibliotecii de furnizare a informaţiilor necesare persoanei respective, de furnizare de cărţi noi şi interesante şi locul unde se furnizează internet gratis.

În opinia utilizatorilor bibliotecii publice observăm, ca şi în cazul eşantionului naţional, aceeaşi ierarhizare a activităţilor prin care se defineşte rolul bibliotecii, însă cu valori procentuale mai ridicate cu cca 10%: locul unde se găsesc cărţi noi şi interesante (pentru 91-95% dintre utilizatorii serviciilor bibliotecii publice), locul unde se găsesc informaţii care prezintă interes personal (75, 76%) şi spaţiul în care oamenii se întâlnesc şi împărtăşesc din experienţă şi informaţii (58, 64,70%). Şi în cazul acestui eşantion este evidentă creşterea procentuală a celor care percep biblioteca ca pe un spaţiu unde poate fi accesat gratis Internetul sau unde pot fi utilizate calculatoarele (de la 52% la 69%). Foarte importantă este şi creşterea procentului celor care văd în bibliotecă un sprijin pentru găsirea unui loc de muncă: de la 25% în 2009 la 36%, în 2014, ceea ce întăreşte convingerea că bibliotecarul s-a implicat în derularea de activităţi organizate în acest scop (cursuri formare, întâlniri cu specialişti). (vezi fig. nr.3.3.5)

73

Fig. 3.3.5. Rolul bibliotecii publice, în opinia utilizatorilor bibliotecilor publice

Analiza răspunsurilor pe medii rezidenţiale pune în evidenţă o mai mare susţinere a rolului bibliotecii prin tipurile de afirmaţii date de către oamenii de la sate, mai ales în 2011, cu procente uşor mai scăzute în 2014. Se poate concluziona că locuitorii oraşelor sunt mai rezervaţi în a recunoaşte bibliotecii rolurile definite, în special la nivelul anului 2014. Pe medii rezidenţiale, la nivelul anului 2011 au fost foarte mulţi cei din mediu rural care au perceput biblioteca ca un spaţiu de socializare (72%, comparativ cu 52% în oraşe), rol ce s-a diminuat la nivelul anului 2014 (66% pentru locuitorii satelor). Tot la sate, în 2011 erau mult mai mulţi comparativ cu urbanul cei care susţineau primirea unui sprijin de la bibliotecă în efortul de găsire a unui loc de muncă, şi în această privinţă observându-se o diminuare procentuală (de la 28 la 22%). Locuitorii satelor au apreciat într-o măsură mai mare decât cei de la oraş că biblioteca asigură accesul la internet şi la calculatoare (cca 60%), pornind de la starea materială şi dotarea gospodăriilor cu PC în rural. O schimbare evidentă se observă şi în mediul urban, unde a scăzut interesul pentru găsirea la bibliotecă a informaţiilor referitoare la alegeri locela, legi, taxe sau alte aspecte legale (de la 26%, în 2011 la15%, în 2014).

74

Fig. 3.3.6. Rolul bibliotecii publice, pe medii rezidenţiale

Ce doresc respondenţii din aceste studii să devină bibliotecile publice? Este o

întrebare foarte importantă pentru programul Biblionet, din perspective asocierii acestuia cu asociaţia de profil a bibliotecilor.

În opinia subiecţilor eşantionului la nivel naţional, biblioteca ar trebui să devină, în

primul rând, un loc unde oamenii să găsească cărţi noi şi interesante (94% în 2009 şi 91%, în 2014). Procentul celor care echivalează spaţiul bibliotecii publice cu locul unde găseşte informaţii despre ceea ce te pasionează a scăzut de la 77%, în 2009 la 66%, în 2014. În schimb, se menţine destul de ridicat interesul populaţiei în privinţa posibilităţii utilizării calculatoarelor şi accesării internetului în cadrul bibliotecii publice (74% în 2009, 71% în 2014).

O abatere consistentă de la această ierarhie corespunde anului 2011. 96% dintre intervievaţi şi-ar fi dorit biblioteca ca un spaţiu de socializare, spaţiul unde să se poată întâlni şi să-şi poată împărtăţi experienţa şi informaţiile. Era o nevoie stringentă a societăţii româneşti de spaţii de socializare, de discuţii. O a doua abatere consistentă în privinţa aşteptărilor de la biblioteca publică, la nivelul anului 2011, se referă la posibilitatea utilizării calculatorului.

Astfel dacă în 2009 aproape 74% vedeau biblioteca ca un loc unde se accesează gratuit internetul, în 2011 ponderea a scăzut la 9%. În altă ordine de idei , tot în acest an scad aşteptările privind posibilitatea dotării cu cărţi noi şi înteresante (57%). Îngustarea pieţei muncii conduce la scăderea încrederii că biblioteca publică ar putea oferi un ajutor în găşirea unui loc de muncă (doar 5%). (vezi fig. nr. 3.3.7)

75

Fig. 3.3.7. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia populaţiei investigate

În 2014 aşteptările utilizatorilor privind rolul bibliotecii publice nu au cunoscut modificări semnificative faţă de cercetările anterioare. Prin comparaţie cu eşantionul national, nu mai sunt diferenţe mari între aşteptările din 2009 şi cele din 2011. Cunoscătorii realităţii din bibliotecile publice nu-şi proiectează aşteptări mult diferite în viitor. Cei mai mulţi utilizatori ai bibliotecii atribuie, în continuare, acestei instituţii culturale rolul de asigurare a fondului de carte (99,97,96%) şi de satisfacere a unor nevoi sufleteşti, ce ţin de pasiuni, de interese personale (86,85,83%). Se menţine ridicat şi procentul utilizatorilor care se aşteaptă ca biblioteca să asigure posibilitatea folosirii calculatoarelor (85,83,86%). Biblioteca publică se doreşte spaţiu de socializare, dar nu se constată creşterea foarte mare a procentelor (61,64,63%). În schimb au crescut uşor aşteptările privind perspectiva găsirii de informaţii despre un loc de muncă. (de la 45 la 52%) Valorile mult mai mari ale acestui item în cazul unor cunoscători ai bibliotecii publice arată orizontul de aşteptare privind instrumentele diverse de informare de care ar putea dispune această instituţie.

Dacă privim comparativ valorile exprimate pe cele două eşantioane am putea spune că avem două ‘lumi’ distincte: cea care îşi proiectează aşteptările în raport cu biblioteca publică prin experientele îndepărtate pe care le-a avut şi sceptică în privinţa ancorării ei în problemele de zi cu zi şi o altă lume, a utilizatorilor care ştiu realităţile prezente şi înţeleg rolul limitat pe care aceasta îl poate îndeplini.

76

Fig. 3.3.8. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia utilizatorilor bibliotecii publice

Fig. 3.3.9. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, pe medii rezidenţiale

Se observă o mare discrepanţă între realitate şi dorinţe în privinţa accesării gratis a Internetului din biblioteca publică, atât în mediul rural (27% diferenţa în 2011, 18% diferenţa în 2014) şi mai ales în mediul urban (24%, în 2011 şi în 2014).

77

Fig. 3.3.10. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa accesării Internetului

În privinţa procurării de cărţi noi şi interesante din biblioteca publică, cel mai mare decalaj exista în mediul urban, la nivelul anului 2011 (12%), decalaj ce s-a redus considerabil la nivelul anului 2014 (4%) –a scăzut uşor nivelul aşteptărilor, în timp ce în mediul rural s-a adiminuat uşor (de la 11 la 10%).

Fig. 3.3.11. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa procurării cărţilor

Dacă în 2011, atât în oraşe cât şi la sate, exista un mic decalaj (5%) între ceea ce s-ar dori să se întâmple în spaţiul bibliotecilor publice în priviţa schimbului de informaţii dintre

78

oameni şi ceea ce se realiza în acel moment, în 2014 populaţia consideră că se realizează prea mult în această direcţie, nu se doreşte mai mult

Fig. 3.3.12. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa socializării în acest spaţiu

La nivelul anului 2014, în mediul urban, este un interes mai mare decât în rural pentru susţinerea populaţiei de către bibliotecă în efortul găsirii unui loc de muncă (17,5% diferenţă între realitate şi aşteptări, faţă de 14% faţă de sate). Totuşi acest decalaj s-a diminuat în raport cu anul 2011, când în sate exista o diferenţă de 25,8%, iar la oraş de 19%.

Fig. 3.3.13 Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa sprijinului pentru găsirea unui loc de muncă

79

Decalajul între realitate şi dorinţe s-a diminuat, la nivelul anului 2014, şi în privinţa furnizării de către biblioteca publică a informaţiilor referitoare la evenimente sociale, politice, legale: de la 26% în 2011, în mediul urban la 15% şi de la 22%, în 2011 la sate, la 14%.

Fig. 3.3.14 Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii rezidenţiale, în privinţa furnizării informaţiei referitoare la alegeri, taxe, legi

Credem totuşi că aceste opinii trebuie corelate cu puternica recesiune economică de la nivel global şi naţional.

Un aspect important îl reprezintă afirmaţiile despre importanţa unor activităţi/funcţii ale bibliotecii publice.

În opinia subiecţilor din sondajele reprezentative pentru populaţia de 15 şi peste, a crescut în importanţă doar rolul bibliotecii ca loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să înveţe să citească, în limita marjei de eroare (de la 49%, în 2009 la 55% în 2014).

Cea mai mare scădere se înregistrează în ceea ce priveşte ajutorul concret al unei

informaţii pentru rezolvarea unei probleme concrete (18% diferenţa între 2009 şi 2011, însă doar 5% între 2009 şi 2014). Strâns legat de acest aspect este şi scăderea acordului că biblioteca publică este utilă pentru subiect ş familia sa (12%diferenţa între 2009 şi 2011, însă doar 2% între 2009 şi 2014) şi organizarea de evenimente/activităţi care pun accentul pe subiecte relevante - 9% (scădere în 2011 faţă de 2009). Şi în acest caz se constată o similitudine de percepţie a subiecţilor intervievaţi în 2009 şi în 2014, comparativ cu 2011 (vezi fig. nr.3.3.15 )

80

Fig. 3.3.15 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate

În opinia utilizatorilor se observă răspunsuri care se înscriu în tendinţa evoluţiei în timp, fără acea abatere a valorilor la nivelul anului 2009. O creştere procentuală semnificativă corespunde afirmaţiei potrivit căreia biblioteca publică este un loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să înveţe (de la 46, în 2009 la 57%, în 2014), organizarea de activităţi şi evenimente (de la 43 la 52%) şi în ceea ce priveşte furnizarea unor informaţii privind sănătatea (de la 44 la 52%). Cea mai evidentă scădere corespunde rolului bibliotecii în găsirea unei informaţii practice, foarte importante pentru viaţa utilizatorului (de la 84 la 77%).

Utilizatorii susţin într-o măsură mult mai mare faţă de cei din eşantionul naţional importanţa bibliotecii publice pentru viaţa personală (84,82,77% eşantion utilizatori, faţă de 60, 42, 55% eşantion naţional) sau pentru comunitatea căreia îi aparţin (93,90,91% eşantion utilizatori, faţă de 72%,59%,70% eşantion naţional). Pentru celelalte afirmaţii ce vizează rolul bibliotecii publice nu sunt mari diferenţe între eşantionul utilizatori şi eşantionul naţional (vezi fig. nr. 3.3.16)

81

Fig. 3.3.16 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate

Distribuţia răspunsurilor la acest set de întrebări, din perspectiva subeşantioanelor după medii rezidenţiale, evidenţiază faptul că răspunsurile subiecţilor sunt influenţate în unele cazuri de mediul în care locuiesc subiecţii. Astfel se remarcă asocierea bibliotecii cu un spaţiu unde merg copiii pentru a fi ajutaţi să înveţe mai degrabă în mediul rural, mai pregnant la nivelul anului 2011 (cu o diferenţă de 33%între urban şi rural), dar destul de importantă şi la nivelul anului 2014 (diferenţă de 18%).

Fig. 3.3.17 Rolul bibliotecilor publice, ca loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să citească, pe medii rezidenţiale

82

Un decalaj destul de însemnat rural-urban (de 7% în 2014 şi de 8% în 2014) se menţine şi în ceea ce priveşte asocierea bibliotecii cu un spaţiu în care pot fi găsite informații privind sănătatea. Tot cei din mediul rural apreciază într-o măsură mai mare rolul bibliotecii pentru viaţa comunităţii (în 2014 cu 8% mai mulţi decât cei din oraşe, care au şi alte oportunităţi) sau faptul că în acest cadru se organizează diferite tipuri de activităţi (tot în 2014, cu 6% mai mulţi locuitori din sate faţă de cei din oraş apreciază acest rol).

Fig. 3.3.18. Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei, pe medii rezidenţiale

Despre rolul în viitor a unor activităţi desfăşurate în biblioteca publică sunt unele

diferenţe notabile între cele trei cercetări realizate la nivel naţional. Însă se pot observa şi elemente comune: menţinerea la cote ridicate, în toate cele trei cercetări, a activităţilor care suplinesc deficitul de informare, formare scolară şi profesională: biblioteca ar trebui să asigure informaţii la zi pentru școală sau lucru şi să îi ajute pe copii să învețe să citească (între 75 şi 85%)

Comparativ cu sondajul realizat în 2009, în 2014 populaţia investigată consideră că bibliotecile publice ar trebui să fie în mai mare măsură locul în care oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele şi prietenii, (creştere de la 43 la 52%). Găsirea la bibliotecă a informațiilor privind serviciile guvernamentale este susţinută într-o mai mică măsură în 2014 (scăderea faţă de 2009 este cu 18 procente). (vezi fig.nr. 3.3.18)

83

Fig. nr. 3.3. 19. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivel naţional

În opinia utilizatorilor bibliotecii publice, despre rolul/ponderea pe viitor a unor activităţi desfăşurate în biblioteca publică sunt unele diferenţe semnificative. În primul rând se consideră că bibliotecile publice ar trebui să fie în mai mare măsură locul în care oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele şi prietenii (creştere cu 31%, în 2014 faţă de 2011).

Fig. nr. 3.3. 20. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul utilizatorilor

84

Ca şi în cazul populaţiei totale investigate, valori procentuale foarte mari sunt observate pentru activităţile care suplinesc deficitul de informare, formare şcolară şi profesională.

Fig. nr. 3.3.21. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul utilizatorilor

Dacă în cazul populaţiei totale investigate, interesul pentru utilizarea în viitor a

calculatoarelor bibliotecii publice pentru jocuri era destul de redus (21-22%), în cazul utilizatorilor publici se observă o creştere, de la 19% în 2009, la 28% în 2014. (vezi fig.nr. 3.3.22)

85

Fig. nr. 3.3.22. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul utilizatorilor

Tabelul 5. Semnificaţia codurilor din graficele 3.3.23. – 3.3.26

1 copiii să-și poată face temele 2 să pot găsi informații la zi pentru școală sau lucru

3 copiii să poată găsi materiale și surse care să îi ajute să învețe să citească

4 ar trebui să se desfășoare activități și evenimente care să pună accentul pe subiecte relevante în viața mea

5 oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a juca jocuri

6 oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele și prietenii

7 să pot găsi informații privind serviciile guvernamentale

Printre cele mai evidente diferenţe pe medii rezidenţiale sunt cele referitoare la:

posibilitatea ca oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele și prietenii (cu 25% mai mari aşteptările la sat, în 2011 şi cu 16%, în 2014), oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a juca jocuri (diferenţa era de 21% între urban-rural, în 2011 şi de 12% în 2014), precum şi posibilitatea ca fie ajutaţi să învețe să citească copiii (diferenţa era de 17% între urban-rural, în 2011 şi de 10% în 2014).

86

Fig. nr. 3.3. 23. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în 2014

Fig. nr. 3.3. 24. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în 2011

87

Fig. nr. 3.3. 25. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în mediul urban, comparativ 2011 şi 2014

În mediul rural, în 2014 se observă un procent mai mic faţă de 2011 în special în rândul celor care doresc ca biblioteca publică să fie spaţiul unde calculatoarele să fie utilizate pentru jocuri (scădere de la 42 la 27%) sau unde pot fi obţinute informaţii referitoare la serviciile guvernamentale (scădere cu 18%).

Fig. nr. 3.3. 26. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul populaţiei investigate în mediul rural, comparativ 2011 şi 2014

88

3.4. Rolul bibliotecarilor în opinia utilizatorilor serviciilor furnizate de bibliotecile publice

Un rol important în îndeplinirea menirii bibliotecii îl au angajaţii acestor instituţii –

bibliotecarii. Principalele sarcini ale bibliotecarilor, în opinia intervievaţilor, sunt cele tradiţionale:

ajutor acordat beneficiarilor pentru găsirea cărţilor căutate (91%, 82%, 89%) şi pentru utilizarea surselor de informare din cadrul bibliotecii (79,66,77%).

Analiza comparativă a răspunsurilor furnizate de subiecţii intervievaţi la nivel naţional

arată, faţă de cercetările precedent, modificarea percepţiei de către intervievaţi în privinţa implicării bibliotecarului în sprijinirea populaţiei pentru utilizarea calulatoarelor şi a internetului: creştere de la 26% în 2009 la 39%, în 2014 . Al doilea grup de sarcini realizate de bibliotecar sunt cele privind învăţarea utilizatorilor să folosească diferite instrumente de informare şi de lucru cu calculatorul. În perioada luată în studiu, se observă o diminuare procentuală a celor care văd în bibliotecar un organizator al evenimentelor comunitare, dar mai ales a celor care au observat că bibliotecarii solicită sugestii din partea comunităţii pentru activităţile organizate în cadrul bibliotecii (scădere accentuată, de la 60% la 45%). (vezi fig.nr. 3.4.1).

Fig.nr. 3.4.1 : Rolul bibliotecarului în opinia subiecţilor din eşantionul naţional

89

Şi în eşantioanele de utilizatori procentele cele mai mari corespund afirmaţiilor care

definesc rolul traditional al bibliotecarului: furnizarea cărţilor (95-97%) şi a ajutor acordat pentru folosirea diverselor surse de informare (între 87 şi 90%). O creştere procentuală considerabilă (de 29%) se observă în privinţa sprijinului acordat de bibliotecari pentru ca utilizatorii să folosească calculatorul şi internetul. (vezi fig.nr.3.4.2)

Fig.nr. 3.4.2: Rolul bibliotecarului în opinia utilizatorilor serviciilor bibliotecii publice, în 2009, 2011 şi 2014

Se impune astfel necesitatea ca bibliotecarul să ştie să utilizeze calculatorul şi

internetul, motiv pentru care bibliotecarul ar trebui instruit în această direcţie. Introducerea în program a bibliotecii din localitate a făcut ca utilizatorii să-şi dezvolte aşteptări mai mari de la bibliotecar ca facilitator comunitar. (vezi fig. nr. Fig.nr. 3.4.2).

În general aşteptările utilizatorilor de la bibliotecari sunt mai mari decât la nivel general, pe toate segmentele de servicii.

Interesantă este analiza rolului atribuit bibliotecarului în funcţie de mediul rezidenţial al intervievaţilor.

90

Dacă apreciem că rolul atribuit bibliotecarului este rezultatul unei experienţe persoanale, putem spune că, se constată următoarele: la nivelul anului 2011 gradul de nemulţumire faţă de bibliotecar este mai mare la sate şi este legat de faptul că acesta nu are timp să caute informaţiile solicitate (mai puţin apreciat acest rol în 2014 cu 36% în sat, faţă de 24%, la oraş; la nivelul anului 2014 este mai evidentă importanţa bibliotecarului din mediul rural pentru sprijinirea celor care doresc să înveţe să acceseze internetul sau să folosească calculatorul (creşterea procentului cu 36% la sat, faţă de 22% în oraşe).

În ceeaşi perioadă de referinţă a scăzut şi măsura în care oamenii consideră că bibliotecarii ar trebui să solicite sugestii din partea comunității pentru viitoarele activităţi și evenimente în cadrul bibliotecii: cu 46%, în mediul urban şi cu 39%, în mediul rural. În 2014 sunt mai puţini cei care consideră că rolul bibliotecarilor este de a desfășura activități şi evenimente comunitare: cu 31% în urban şi cu 24% în rural.

În schimb a crescut procentul celor care consideră că rolul bibliotecarilor este de a-i ajuta pe utilizatorii bibliotecii să găsească cărțile căutate: cu 37% în urban şi cu 32% la sate.

Graficul de mai jos arată mai degrabă o similitudine a răspunsurilor date , indiferent de mediul rezidenţial al celor intervievaţi, şi o delimitare a categoriilor, în funcţie de anul cercetării (diferenţe de percepţie în funcţie de anul cercetării).

Fig.nr. 3.4.2: Rolul bibliotecarului în opinia populaţiei, pe medii rezidenţiale - 2009, 2011 şi 2014

91

3.5. Impactul închiderii bibliotecilor asupra comunităţilor, familiilor şi persoanelor

Impactul negativ resimţit de închiderea bibliotecii publice la nivelul comunităţii, pe

baza răspunsurilor subiecţilor din eşantionul naţional este, cumulând total de acord cu oarecum de acord, de 81% în 2014, faţă de 75% în 2011 şi 79% în 2009. Deşi frecventează biblioteca doar 17% dintre persoanele intervievate, se constată că subiecţii evaluează, în proporţie foarte mare, că ar fi o măsură complet greşită închiderea bibliotecii din localitatea lor. Aşa cum era de aşteptat, utilizatorii susţin, într-o proporţie ceva mai mare, impactul negativ al unei astfel de decizii.

Luând în calcul marja de eroare a eşantionului de 3,5%, putem spune că nu sunt diferenţe pe fiecare treaptă de apreciere. (vezi fig. nr. 3.5.1)

Fig. 3.5.1 Impactul închiderii bibliotecii publice asupra comunităţii, la nivelul populaţiei investigate (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)

La nivelul utilizatorilor serviciiilor bibliotecilor publice se constată că, privind comparativ cele trei valuri de cercetare, se păstrează păstrează, în linii mari, aceleeaşi valoare, în jur de 89%. Totuşi impactul închiderii bibliotecii publice ar fi mai mare în rândul utilizatorilor decât la nivel general: 89% în la utilizatori şi 78% la nivelul populaţiei. (vezi fig.3.5.1)

nici acord,

nici dezacord

11

13

8

6

8

6

92

Impactul închiderii bibliotecii publice ar fi resimţit mai puternic în mediul rural,atât în opinia subiecţilor din eşantionul 2014 (82%), dar mai ales a celor intervievaţi în 2011 (86%) – fapt explicat prin absenţa instituţiilor culturale, în mare măsură, în sate.

Fig.3.5.2 Impactul închiderii bibliotecii publice asupra comunităţii, la nivelul populaţiei satelor şi oraşelor, în perioada analizată (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)

Un alt palier de măsurare a impactului închiderii bibliotecii publice este cel la nivelul

familiei subiectului. Subiecţii intervievaţi în sondajul naţional estimează un impact mult mai mic asupra familiilor decât asupra comunităţii (valoare medie de 51% asupra familiei, faţă de 78%-asupra comunităţii - valoare ce corespunde celor care sunt total sau oarecum de acord cu faptul că închiderea bibliotecii ar avea un impact negativ). Valorile comparative pe cele trei valuri de cercetare arată o scădere a impactului închiderii bibliotecii publice asupra familiei utilizatorilor. (vezi fig.nr. 3.5.3).

nici acord,

nici dezacord

13,5

6,6

9,0

7,7

93

Fig.3.5.3 Impactul închiderii bibliotecii publice asupra propriei familiei, la nivelul populaţiei investigate şi a utilizatorilor (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)

În mediul urban nu au intervenit modificări în percepţia populaţiei privind impactul închiderii bibliotecii, jumătate dintre interlocutori formulând nemulţumire faţă de o astfel de posibilă măsură, însă în mediul rual s-au pronunţat pentru susţinerea impactului negativ mai mult cu 9% (apropiindu-se, astfel, de valoarea înregistrată în urban).

Fig.3.5.4. Impactul închiderii bibliotecii publice asupra propriei familiei, la nivelul populaţiei satelor şi oraşelor (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)

nici acord,

nici dezacord

21

25

20

18

20

18

nici acord,

nici dezacord

22,2

28

19,6

20,4

94

Dincolo de impactul închiderii bibliotecii publice asupra comunităţii şi asupra propriei familii a fost evaluată influenţa şi asupra propriei persoane. La nivel naţional, valorile înregistrate la variantele total de acord şi oarecum de acord au scăzut de la 46%(2009) la 35%(2011) şi au crescut la nivelul anului 2014 (52%), iar în cadrul utilizatorilor scăderea a fost de la 90%(2009) la 85% în 2011 şi 82% în 2014. Nu trebuie să omitem din comentariu diferenţa de impact dintre utilizatori şi eşantionul naţional în 2011: 85% comparativ cu 44%. (vezi fig. nr. 3.5.5. şi fig.3.5.6)

Fig.3.5.5. Impactul închiderii bibliotecii publice asupra propriei persoane, la nivelul populaţiei investigate şi a utilizatorilor (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)

nici acord,

nici dezacord

18

21

19

4

11

8

95

Fig. 3.5.6. Impactul închiderii bibliotecii publice asupra propriei persoane, la nivelul

populaţiei satelor şi oraşelor (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)

nici acord,

nici dezacord

18

17

20

18

96

3.6. Motivele pentru care oamenii au declarat că nu merg la bibliotecă Deşi este vorba de o întrebare deschisă, au fost păstrate, pe cât posibil, aceleaşi

categorii pentru a face posibile comparaţii între eşantioane. Ponderea ridicată a nonrăspunsurilor în 2011se explică prin specificul întrebării şi din deplasarea de interes a subiecţilor spre alte probleme.

Principalul motiv invocat de subiecţii care nu au mers de cel puţin un an la biblioteca

publică este lipsa timpului 19,4%, în 2011 şi un procent uşor mai ridicat în 2014, de 25,3%.. Motivaţia lipsei de interes pentru lectură este invocată de 14,1%, în 2011 şi de 16.9% dintre respondenţi sondajului naţional din 2014. Circa 7% consideră că este mult mai comod şi mai rapid să obţină informaţiile necesare accesând Internetul, în 2014, faţă de doar 3% în 2011. Procentul celor care pun pe seama vârstei sau a problemelor de sănătate faptul că nu utilizează biblioteca publică a scăzut de la 10%, în 2009, la 6%. Un procent de 8%, în 2014 (faţă de 6,1% în 2011) dintre subiecţi au invocat apelarea la alte biblioteci (personală, a facultăţii, liceului, a prietenilor) decât a celei publice. A crescut şi ponderea celor nemulţumiţi de condiţiile oferite de bibliotecă: de la 2,5%, în 2011 la 6,1%, în 2014 (nemulţumirile fac referire fie la dimensiunile sălii de lectură, cărţile vechi, programul la sfârşit de săptămână sau în în zilele lucrătoare, prezenţa altor persoane în sala lectură, uneori gălăgioase, calculatoarele nu sunt în sală separată, vin oameni neîngrijiţi, alţii invocă mirosul neplăcut).

Ponderea prea mare a nonrăspunsurilor şi dispersia foarte mare a subiecţilor pe variante de răspuns creează un tablou sumar, general.

97

Fig. 3.6.1. Motivele pentru care oamenii nu merg la bibliotecă (prelucrare întrebare deschisă, sondaj naţional)

98

3.7. „Dacă aţi putea să schimbaţi ceva la biblioteca publică, ce anume aţi face?”

Utilizatorii bibliotecilor publice au fost rugaţi să indice, liber, trei schimbări pe care le-ar face ca instituţia să funcţioneze mai bine. Datele vor fi prezentate din răspunsurile cumulate.

Spre deosebire de sondajele realizate în anii precedenţi, se observă creşterea numărului celor care reclamă modernizarea/sediu nou pentru instituţie. Şi în sondajele anterioare a fost prima cerinţă, numai că în 2014 se impune cu şi mai mare urgenţă, procentul celor care reclamă această măsură fiind de 41%. A doua măsură indicată de respondenţii celor trei sondaje.cu proporţii apropiate, ar fi achiziţia de cărţi. (vezi fig.nr.3.7.1)

Fig.3.7.1 Schimbări care ar fi făcute de utilizatori la biblioteca publică (întrebare deschisă)

Printre schimbările propuse de respondenţi, din categoria „modernizarea sediului” se impun: sediu nou, modernizare, zugraveală interior şi exterior , un spaţiu mai mare pentru lectură, spaţiu pentru activităţi, sistemul de încălzire, scaune. mobilier , sala de lectură să arate mai bine , o mai bună izolare fonică a sălii de lectură , dotarea cu aer condiţionat , canapele moi, căldură iarna, aş aloca mai multe fonduri , schimbat rafturi, sală specială pentru

99

calculatoare, să fie amenajata frumos, rafturi noi , muzică relaxantă la secţia carte de artă, să se menţină curăţenia cât mai bună, aş pune un ceas , videoproiector.

Ca elemente de noutate faţă de cercetările anterioare, apar destul de frecvent aspecte referitoare la publicitate şi colaborare (să i se dea un nume, aş populariza mai mult serviciile, colaborare cu institutii similare din Uniunea Europeană) şi cafenea/spaţiu socializare (o cantină ar fi de folos , sală fumat, amenajarea unui spaţiu de lectură în aer liber , amenajarea unei cafenele , un automat pentru cafea, apă, ceai, săli de creaţie pentru scriitori/artişti, librărie, toaletă).

În 2009 şi în 2011, peste 27% dintre respondenţi au subliniat necesitatea informatizării activităţii prin acces online, aplicaţii, calculatoare. Este procentul implicat în pregătirea şcolară şi profesională, în formarea continuă, al oamenilor care reclamă accesul la cele mai noi informaţii, la un cadru prielnic studiului şi informării.În 2014 acest procent a scăzut la 17%.

Interesant de urmărit este care au fost răspunsurile indicate în ordinea priorităţii.

Primele impulsuri de regulă sunt punctuale şi au fost spre sediu, renovarea clădirii ( cu o creştere procentuală de la 27, în 2009 la 47%, în 2014) şi apoi spre achiziţii cărţi. Al doilea răspuns focalizeză spre aceleaşi două probleme, adăugându-se, cu procent ridicat ( de 19%, în 2014) accesul online/aplicaţii şi achiziţii calculatoare (10%, în 2011). În al treilea rând păstrează prioritatea renovării bibliotecii şi înnoirea fondului de carte, adăugând, cu procent ridicat (18%) informatizarea acestei instituţii (vezi tabelul nr.371a şi b )

Tabelul nr. 3.7.1 a. Distribuţia schimbăriilor dorite în activitatea bibliotecilor publice, în primul rând, în al doilea rând şi în al treilea rând, în 2009 şi 2011

Acţiuni 2009

I

2011 I

2009 II

2011 II

2009 III

2011 III

sediu nou, renovarea, modernizarea cladirii 35,3 26,8 34,8 31,2 36,8 28,9 achiziţii cărţi 17,0 17,3 25,7 29,8 14,6 20,0 acces online/aplicaţii 4,3 4,0 13,4 9,3 17,3 7,4 achiziţii calculatoare 6,3 9,3 12,3 9,8 10,3 19,3 informatizarea bibliotecii 3,8 1,8 2,8 4,9 5,9 0,0 activităţi atractive/culturale 1,3 1,8 3,2 8,3 7,6 9,6 largheţe la termene 5,8 2,9 2,2 perfecţtionarea personalului 3,3 4,8 2,0 2,4 4,9 7,4 modernizarea în general /dotarea în general 4,8 2,0 5,5 ,5 2,1 5,2 ns/nr 24,3 4,8 0,4 1,0 0,5 0,0 N baza de calcul 400 400 253 205 185 135

Tabelul nr. 3.7.1.b. Schimbăriilor dorite în activitatea bibliotecilor publice, 2014

Ce ar schimba la BP I optiune II III sediu nou, modernizare 46.8 40.1 32.0 achzitii carti 20.4 21.0 20.5 acces online/aplicatii .4 18.6 18.0 dotare cu calculatoare 8.0 1.2 .8 acces biblioteca virtuala 1.2 activitati atractive/culturale 1.2 5.4 5.7

100

larghete in privinta termenelor 6.0 5.4 4.9 perfectionarea personalului 2.8 2.4 4.9 modernizarea sistemului de 2.8 1.2 1.6 nimic 6.4 1.8 2.5 ns .8 .6 .8 mai multa publicitate, colaborari 2.0 .6 2.5 cafenea/ceai/sali socializare 1.2 1.8 5.7 Total 100.0 100.0 100.0

101

CAPITOLUL 4. CALCULATOARE ŞI INTERNET Întrebările din capitolul 4, cu excepţia celei privind data ultimei utilizări a

Internetului, întrebare filtru, sunt adresate celor care au declarat că au accesat internetul.

4.1. Accesibilitatea internetului ca timp şi locaţie La nivel naţional se constată că a crescut ponderea celor care au accesat internetul cu

o zi înainte de desfăşurarea sondajului (crestere cu aproape 20% în 2014 faţă de 2009) diferenţa regăsindu-se în categoria celor care nu au accesat niciodată internetul. (vezi fig. nr.4.1.1)

Fig.4.1.1 Data ultimei accesări a Internetului, la nivelul populaţiei totale investigate

La nivelul eşantionului de utilizatori, se observă o creştere mai moderată a accesării cotidiene a internetului (de la 64%, în 2009 la 74% în 2014), însă comparativ cu eşantionul naţional, cei care au folosit această sursă în ziua precedentă interviului sunt mai numeroşi cu 10%. (vezi fig. nr. 4.1.2)

102

Fig.4.1.2 Data ultimei accesări a Internetului, la nivelul utilizatorilor bibliotecilor publice

Se observă ponderea mult mai mare a folosirii internetului în cadrul utilizatorilor serviciilor bibliotecii publice față de eșantionul național, în cele trei valuri ale cercetării.

Mult mai expresivă este situaţia accesării internetului din punct de vedere al reşedinţei.

Analiza comparativă pe medii rezidențiale urban-rural este realizată pe eșantionul național, care are un volum consistent pentru prelucrari statistice. (fig. nr 4.1.3 - 4.1.5)

Ruralul are o pondere mai mare a celor care nu au accesat internetul niciodată, faţă de urban (23% faţă de 11% ). (vezi fig.nr.4.1.3)

103

Fig.nr. .4.1.3: Frecvenţa în accesarea internetului, după mediul rezidenţial, eşantion naţional

Accesarea frecventă a Internetului a crescut atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, cu procente apropiate (14% şa sat şi 12% la oraş), însă se menţine uşor mai ridicată în mediul urban.

Fig.nr. .4.1.4: Accesarea internetului în ziua precedentă interviului, după mediul rezidenţial, eşantion naţional

104

Se observă o scădere procentuală a celor care nu accesează Internetul, atât la oraş, cât şi la sat cu 12% în perioada 2009 – 2014, însă, în continuare numărul sătenilor care nu utilizează internetul este dublu faţă de cel al orăşenilor.

Fig.nr. .4.1.5: Ponderea celor care nu accesează Internetul, după mediul rezidenţial, eşantion naţional

La nivelul eşantionului naţional se observă un profil mult mai bine conturat al utilizatorilor de internet.

Locaţia accesării internetului

Din cei care au folosit internetul în ultimele 12 luni se constată valori ridicate corespunzătoare accesării internetului de acasă (43% în 2014) şi de la serviciu (16% în 2014). (vezi fig.nr.4.1.5 ). La nivelul 2014 se constată diminuarea celor care accesează Interntul de acasă, cu 10% faţă de 2011, această diferenţă procentuală regăsindu-se în categoria celor care se conecteazăde la reţea de pe dispozitive mobile (telefon, PDA, tableta).

105

Fig. 4.1.6 Locaţia accesării internetului în 2009, 2011 şi 2014, eşantion naţional

În privinţa utilizatorilor serviciilor bibliotecii publice, se constată o creştere a utilizării internetului în cadrul bibliotecii publice (20% în 2014, faţă de doar 9%, în acelaşi an, la nivel naţional). (vezi fig.nr. 4.1.7)

106

Fig. 4.1.7. Locaţia accesării internetului de către utilizatorii bibliotecii publice

107

108

Fig. 4.1.8. Locaţia accesării internetului de către utilizatorii bibliotecii publice după mediul rezidenţial

Fig. 4.1.9. Accesarea internetului de la biblioteca publică, pe medii rezidenţiale

Graficul de mai sus permite formularea următoarelor observaţii: accesarea Internetului de la biblioteca publică se realizează într-o măsură mai mare în mediul rural, dar şi că procentul celor care au venit la biblioteca publică cu acest scop s-a redus în 2014.

Se observă decalajul ruralului în conectarea gospodăriilor la reţele de difuzare a internetului, decalaj acoperit de noile politici de marketing ale operatorilor de telefonie mobilă privind costul mic al conectării din receptor.

109

Fig. 4.1.10. Locaţia accesării Internetului de către populaţia investigată, după mărimea localităţii - 2011

110

Fig. 4.1.11. Locaţia accesării Internetului de către populaţia investigată, după mărimea localităţii - 2014

Fig. 4.1.12. Accesarea internetului de la biblioteca publică, după mărimea localităţii

111


Dacă la nivel national în 2009 Internetul era accesat într-o foarte mica măsură în toate tipurile de localităţi, în 2011 se observă o creştere a conectării în special în oraşe mici şi în sate. În acest an cel mai mare procent de accesare a internetului din spaţiul bibliotecii publice corespundea oraşelor mici, cu mai puţin de 30.000 de locuitori (17%). În 2014 tendinţa este de scădere uşoară de utilizare a acestui serviciu la biblioteca publică, exceptând satele, unde, în continuare, sunt gospodării lipsite de acces la internet.

112

Fig. nr. 4.1.14. Locul de unde se accesează internetul- eşantion utilizatori, după mărimea localităţii şi anul de desfăşurare a cercetării - 2009

113


114


115



În 2009 utilizatorii serviciilor bibliotecii publice accesau Interntul mai ales în oraşele de peste 100.000 de locuitori şi într-o măsură foarte mică în localităţi mici, probabil pentru că aici nu existau calculatoare cu acces gratuit la internet. În 2011 se observă o creştere semnificativă a folosirii calculatoarelor din spaţiul bibliotecii pentru conectare la această reţea: mai ales în oraşe mici şi mijlocii, precum şi la sate, unde valorile sunt în jur de 25%. În 2014 scade accentuat numărul celor care apelează pentru acest serviciu la bibliotecă, în oraşele din grupa 100.000 – 200.000 locuitori, dar mai ale în categoria celor cu mai puţin de 30.000 locuitori.

116

Dacă nu ar mai accesa internetul de acasă sau de la serviciu, opţiunile de accesare pentru utilizatori s-ar deplasa cu precădere spre biblioteca publică, în special în localităţile rurale (42,45%), pe locul doi în lista opţiunilor situându-se, la nivelul anului 2014, dispozitivele mobile, (procent ceva mai ridicat pentru locuitorii oraşelor) iar pe locul trei, prietenii sau cunoştinţele. (vezi fig. nr. 4.1.19. )

Fig. nr.4.1.19. Locul de unde se accesează internetul, dacă nu s-ar mai accesa de acasă sau de la serviciu – după mediul rezidenţial

117

Fig. nr.4.1.20 Accesarea Internetului de la biblioteca publică, excluzând variantele „acasă” şi „la serviciu”

118

4.2. Raţiunea folosirii internetului Pentru a arata dinamica motivelor utilizării internetului vom relua datele din

cercetarea precedenta, alături de cele colectate în sondajele desfăşurate în anii 2009, 2011 şi 2014.

Fig. nr. 4 2.1. Scopul utilizării internetului (% pe linie, din răspunsurile de la eşantionul naţional), în 2009, 2011 şi 2014

119

Fig. nr. 4 2.2. Scopul utilizării zilnice a Internetului, eşantionul naţional, 2009, 2011 şi 2014

Analizând răspunsurilor persoanele intervievate în cadrul eşantionul naţional, se

observă că acestea folosesc zilnic Internetul în mai mare măsură pentru a afla ultimele noutăţi, pentru a utiliza site-uri de reţele sociale şi pentru a comunica utilizând Skype, Yahoo Messenger. Încă se menţine destul de redus procentul celor care achiziţionează bunuri/servicii sau care efectuează operaţiuni financiare. Nu există diferenţe relevante între cele două cercetări, din 2009 şi 2014, exceptând creşterea deosebită, în 2014, a accesării site-urilor de reţele sociale (ex. Hi5, Facebook,, Twitter (de la 16 la 47%) şi vizitarea website-urilor cu materiale video şi fotografii (ex. YouTube, Flickr, Picasa) – creştere de la 21 la 34%.

120

Fig. nr. 4 2.3. Scopul utilizării săptămânale a Internetului, eşantionul naţional, 2009, 2011 şi 2014

Cumulând răspunsurile în fiecare zi şi de câteva ori pe săptămână se poate concluziona: cel puţin o dată pe săptămână se accesează Internetul mai ales pentru a afla ultimele noutăţi (82% în 2014), pentru a comunica utilizând Skype, Yahoo Messenger (68% în 2009), pentru a utiliza site-uri de reţele sociale (68% în 2014)şi pentru a afla informaţii pe teme diverse (65% în 2009). Şi în această variantă se menţine destul de redus procentul celor

121

care achiziţionează bunuri/servicii (11% în 2009), care efectuează operaţiuni financiare (11% în 2011), care caută oportunităţi de afaceri (19%) sau joacă jocuri sau folosesc pentru divertisment (33%).

Fig. nr. 4 2.4. Ce activităţi nu sunt desfăşurate niciodată pe Internetul, eşantionul naţional, 2009, 2011 şi 2014

122

Fig. nr. 4 2.5. Scopul utilizării săptămânale a Internetului, eşantionul utilizatori, 2009, 2011 şi 2014

123

Spre deosebire de eşantioanele nationale, în eşantioanele de utilizatori se constată mai multe domenii de interes pentru accesare cel puţin o dată pe săptămână.

Dacă explorarea Internetului cu scopul de a afla ultimele noutăţi (83%), vizitarea de

site-uri de reţele sociale (73%), comunicare cu prietenii sau rudele utilizând Skype, Yahoo Messenger (68%) şi informaţii pe teme diverse (74% în 2011) reprezintă o precupare crescută atât la nivel naţional cât şi la nivel de utilizatori, în eşantionul de utilizatori apar mult mai multe domenii de interes cu valori ridicate, de peste 60%: website-uri cu materiale video (64%) sarcini legate de serviciu/educaţie (68% în 2011), ascultare muzică. Prezintă interes şi vizitarea grupuri pe internet, buletine de anunţuri, forumuri de discuţii, sarcini legate de activităţi voluntare/hobby-uri, jocuri.

Se constată ca utilizatorii bibliotecilor publice accesează mai mult decât la nivel naţional pentru rezolvarea unor probleme practice legate de educaţie/serviciu, informare teme diferite, buletine de anunţuri, sarcini legate de activităţi voluntare. Interesul este scăzut pentru achiziţionare bunuri/servicii (10% în 2009), care efectuează operaţiuni financiare (12% în 2011), care caută oportunităţi de afaceri (19%) - procente similare/identice cu cele din eşantionul naţional.

Totuşi nu putem omite din discuţie faptul că cea mai mare creştere a frecvenţei de

accesare se înregistrază în rândul utilizatorilor bibliotecii publice pe reţele de socializare (de la 37% în 2009 la 73% în 2014), urmată de vizitarea de website-uri cu materiale video şi fotografii ( de 52% în 2009 la 64% în 2014) şi citi şi/sau comenta blog-uri (27% în 2011 la 40% în 2014).

124

4.3 Raţiunea / Beneficiile utilizării internetului

Internetul a fost folosit,în special, pentru a comunica cu prietenii şi rudele, pentru informare, pentru a afla informaţii de interes medical, pentru a procura bunuri sau serviciu, pentru a rezolva sarcinile de serviciu. Nu se disting diferenţe între răspunsurile subiecţilor intervievaţi în cele trei valuri de cercetare.

Tabelul nr.4.3.1. Realizări atribuite Internetului de respondenţii la sondaje

item national 2014

naţional 2011

naţional 2009

utilizatori 2014

utilizatori 2011

utilizatori 2009

Aţi comunicat cu prietenii şi rudele 12 14 14 12 13 12

Datorită Internetului cunoaşteţi mai bine evenimentele

10 10 10 10 9 10

Aţi găsit soluţii la nevoile privind starea de sănătatea

9 7 8

10 9 8

Aţi găsit bunuri/servicii la un preţ mai bun şi aţi economisit bani

8 6 5 6 4 4

Aţi găsit informaţii care v-au ajutat să vă îndepliniţi sarcinile de lucru

8 7 8 8 7 9

Aţi găsit şi aţi utilizat informaţii în scopuri educaţionale

8 11 11 8 12 12

Aţi întâlnit oameni interesanţi, v-aţi făcut prieteni noi

8 7 8 9 9 8

Aţi găsit informaţii utile pentru servici/afacere

7 9 7 7 8 6

Aţi rezervat bilete/camere la hotel prin Internet şi aţi economisit timp şi bani

5 5 3 4 4 3

Aţi aflat despre cauze politice sau sociale sau aţi participat la viaţa comunitară

4 2 3 4 3 4

Aţi plătit facturi prin Internet şi aţi economisit timp

4 4 3 3 3 3

Aţi găsit informaţii despre servicii pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor

3 2 2 2 3 3

Aţi găsit informaţii necesare în cercetarea ştiinţifică

4 4 4 5 5

Aţi găsit un nou loc de muncă 3 4 4 3 3 3

Aţi utilizat Internetul pentru învăţarea la distanţă

3 3 3 4 3 4

Aţi creat un site Internet 2 3 2 2 2 2

Aţi promovat cu succes produse şi servicii şi aţi atras clienţi noi

2 2 2

1 2 1

Aţi accesat informaţii sau servicii guvernamentale

1 1 3 3 2 3

125

Beneficiile percepute ale utilizării internetului se împart, în opinia participanţilor la cele două eşantioane, în cele trei valuri de cercetare pe o paletă largă: între 30-32% dintre beneficii sunt percepute în sfera comunicării cu prietenii şi rudele, întâlnirii cu oameni noi, legării de noi prietenii, dar şi mai bunei cunoaşteri a evenimentelor.

Al doilea grup de reuşite se leagă de sfera profesională: găsirea de informaţii care l-au

ajutat la îndeplinirea sarcinilor, de informaţii utile pentru serviciu/afacere, găsirea unui nou loc de muncă, găsirea de bunuri/servicii la un preţ mai bun, crearea unui nou site şi promovarea cu succes a unor produse şi servicii şi atragerea de noi clienţi. Ponderile sunt apropiate între eşantioane: 25% eşantioanele din 2009 şi 28% la cele din 2011 şi 2014.

Al treilea grup este cel legat de folosirea internetului pentru obţinerea de informaţii în

scopuri educaţionale, pentru învăţarea la distanţă şi pentru cercetarea ştiinţifică. Cei din eşantioanele naţionale din 2009 şi 2011 percep beneficiile educaţionale în proporţie de 18%, spre deosebire de 20% cât este în cazul eşantioanelor de utilizatări din cele două ceercetări. În 2014 procentul celor care au menţionat astfel de beneficii a scăzut la 18%, pentru populaţia totală investigată şi la 16% pentru utilizatori.

Al patrulea grup, cel al plăţilor prin internet (facturi, bunuri, rezervări camera etc.) a

reprezentat un avantaj perceput pentru eşantioanele din 2009 de 6% şi de 9% pentru eşantioanele din 2011 şi 2014.

Al cincilea grup este legat de folosirea internetului pentru obţinerea de informaţii

despre servicii pentru rezolvarea problemelor cetăţeneşti, despre viaţa comunitară şi informaţii sau servicii guvernamentale. Dacă în sondajul naţional din 2009 astfel de informaţii reprezentau 8% din beneficiile percepute, în 2011 ele au reprezentat 5%. O scădere se observă şi în eşantioanele de utilizatori; în 2009 reprezentau 10% pentru ca în 2011 să fie 8%. La nivelul anului 2014 beneficiile din această categorie au fost menţionate de 8% din populaţia totală şi de 9%, de către utilizatori.

Ca o remarcă specială, 8% (în ambele eşantioane din 2009) din cei care au indicat un

avantaj au menţionat faptul că au găsit soluţii la nevoile privind starea de sănătate Un procent apropiat 7-9% au indicat acest lucru în 2011 şi 9-10%, în 2014.

126

4.4. Importanţa şi impactul utilizării internetului în viaţa de zi cu zi

În privinţa aprecierii importanţei utilizării internetului, sondajul din 2014 arată o scădere a percepţiei impactului acestuia în viaţa subiectului de zi cu zi. Dacă în 2009 considerau în proporţie de 87% ca fiind foarte important şi important internetul în viaţa de zi cu zi, în 2014 aprecierile au fost de 78%. În rândul utilizatorilor aprecierea s-a diminuat într-o măsură mai mică, cu doar 4%. Pentru utilizatorii bibliotecii publice Internetul este ceva mai important comparativ cu populaţia totală. (vezi fig.nr.4.4.1)

Fig. 4.4.1. Importanţa internetului în viaţa de zi cu zi

Un element important îl constituie măsurarea efectelor percepute de individ în condiţiile lipsei accesului la Internet. Aproape jumătate dintre subiecţii ambelor eşantionae (naţional, utilizatori) apreciază un efect moderat a sistării conectării la Internet, apreciind că există şi alte surse de informaţii, de comunicare ce ar putea suplini Internetul. Mai mult de o treime dintre subiecţi sunt dependenţi de această reţea, percepând un efect drastic asupra vieţii personale prin încetarea accesării Internetului. Cam o zecime dintre intervievaţi declară că nu ar avea niciu impact pierderea acestui serviciu. (vezi fig.nr.4.4.2)

nici important,

nici neimportant

11

18

19

10

9

3

127

Fig.nr.4.4.2 Impactul asupra vieţii personale a lipsei accesului la internet

Fig.nr.4.4.3 Ponderea celor care apreciază că nu ar exista nicin impact în cazul întreruperii accesului la internet

La toate valurile de cercetare au fost mai puţini utilizatori, comparativ cu populaţia totală investigată, care declarau că dacă nu ar mai avea acces la Internet nu ar resimţi nicio consecinţă în viaţa personală. Pe de altă parte, dacă în 2011 crescuse numărul celor din eşantionul naţional care se declarau neafectaţi de această posibilitate, în 2014 se observă o

128

reducere procentuală. La nivelul utilizatorilor însă procentul celor care nu ar resimţi niciun impact este în creştere (de la 6 la 16%).

Fig.nr.4.4.4 Ponderea celor care apreciază că ar resimţi un impact moderat în cazul întreruperii accesului la internet

Nu sunt diferenţe semnificative între eşantionul naţional şi cel al utilizatorilor în cazul

celor care apreciază că încetarea posibilităţii accesării Internetului ar genera efecte moderate în plan personal, tendinţa fiind, în ambele eşantioane, de scădere în perioada analizată.

129

Fig.nr.4.4.5 Ponderea celor care apreciază că ar resimţi un impact drastic în cazul întreruperii accesului la internet

Imposibilitatea accesării Internetului ar avea efecte percepute ca drastice mai ales în

rândul utilizatorilor bibliotecii publice, cu diferenţe nesemnificative între cele trei valuri de cercetare.

Fig.nr.4.4.6 Impactul asupra vieţii personale a lipsei accesului la internet, 2014

Solicitaţi să explice de ce apreciază că impactul neaccesării Internetului ar fi perceput

ca drastic sau moderat, subiecţii sondajului din 2014 au invocat în primul rând faptul că s-ar pierde o sursă importantă de informaţii: „am fi privaţi de informaţii”, “am fi rupţi de realitate“,“am da timpul înapoi“,“nu am mai şti ce se întâmplă cu noi şi ce e în jurul nostru“,“pe net găşeşti orice vrei, orice cauţi“. O a doua motivaţie vizează dependenţa de această reţea, obişnuinţa, comoditatea permisă de Internet – “nu mai pot trăi fără net”.

În al treilea rând, sistarea accesării Internetului ar afecta comunicarea cu cei apropiaţi, cu rude şi prieteni. Au fost chiar formulări de genul “nu aş mai putea să-i văd pe cei dragi “.

O altă categorie de răspunsuri vizează faptul că multe locuri de muncă se bazează pe accesul la internet, la informaţii, la clienţi. În acest sens se pierde un număr foarte mare de locuri de muncă.

Se vorbeşte la modul direct de faptul că lipsa de acces la internet ar scumpi foarte mult costul comunicaţiilor: “am plăti mai mult la telefon“,“am plăti mai mult pe transport“ .

130

4.5. „De ce nu utilizez internetul?”

Cei care nu accesează Internetul motivează că nu ştiu, în primul rând, cum să facă să acest lucru, pentru că de fapt nu ştiu să opereze pe calculator, cei mai mulţi dintre ei neavând acces la calculator. Important este şi procentul celor care consideră că nu mai au vârsta potrivită pentru conectare la această reţea.

Fig. 4.5.1 Motivele neutilizării internetului, la nivelul populaţiei investigate

Se observă că la nivelul anului 2014 motivaţiile neaccesării Internetului sunt cam aceleaşi cu cele din 2009, numai că a scăzut uşor numărul susţinătorilor, din fiecare categorie, ceea e înseamnă că o parte din populaţie a depăşit aceste praguri ce o ţinea departe de Internet.

131

Fig. 4.5.2 Motivele neutilizării internetului, la nivelul populaţiei investigate

Cea mai importantă schimbare în perioada 2009 – 2014 vizează diminuarea

procentuală a celor care nu accesează Internetul din cauza costurilor ridicate (în 2014 procentul este cu 20% mai mic). Tot cu scăderi considerabile se remarcă cei care spun că nu ştiu cum să utilizeze Internetul sau calculatorul (24% procente cumulate) sau care nu au acces la un calculator (scădere cu 17%).

La nivelul anului 2014 se observă că procentul celor care motivează că vârsta este un impediment pentru accesarea Internetului a scăzut uşor (cu 7% faţă de 2011), în schimb a crescut procentul celor care apreciază ca nocive informaţiile furnizate (de la 27, în 2009 la 32%). Tot o diminuare procentuală în 2014 este sesizată pentru alte motivaţii: nu e nimic interesant (cu 7%), nu înţeleg ce este Internetul (cu 5%), nu îmi oferă nici un beneficiu ( cu 4%).

Cei care consideră internetul neinteresant pentru ei sunt cu precădere cei din ruralul neimplicat în program, cei cu venituri modeste.

Cei care consideră că internetul nu se adresează celor de vârsta lor sunt cu precădere cei de peste 55 ani, din mediul rural, cu venituri modeste.

Interesant este faptul că cei care consideră că utilizarea internetului nu le aduce niciun beneficiu nu se diferenţiază la nivel naţional prin anumite caracteristici demo-sociale.

132

În concluzie la nivel naţional neutilizarea internetului se leagă cu precădere de faptul de a fi din mediul rural, din localităţi fără biblionet, de un nivel de instrucţie precară şi de venituri modeste.

La nivelul eşantioanelor de utilizatori se constată în mare aceaşi ierarhie a motivelor.

Creşteri înregistrează doar afirmaţiile ce ţin de neştiinţa utilizării internetului şi calculatorului. (vezi fig.nr.4.5.2)

Fig. 4.5.3. Motivele neutilizării Internetului, la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice

În rândul utilizatorilor bibliotecii a scăzut foarte mult numărul celor care motivează că nu utilizează Internetul pentru că nu ştiu cum să facă acest lucru (scădere cu 32% faţă de 2009 sau chiar 42% faţă de 2011), care nu ştiu să utilizeze calculatorul (cu 21%) sau care nu înţeleg ce este Internetul (cu 17%).

Cei care invocă anumite motive ale neutilizării internetului nu se diferenţiază în eşantionul utilizatorilor. este omogen şi nu se diferenţiază prin anumite

133

Fig. 4.5.4 Motivele neutilizării internetului, la nivelul populaţiei investigate şi a utilizatorilor, în 2014

Este o situaţie paradoxală: utilizatorii bibliotecii susţin în procent destul de mare (53%) că nu utilizează Internetul pentru că nu au acces la calculatoare, deşi bibliotecile pe care le frecventează sunt incluse în programul biblionet.

134

CAPITOLUL 5. ACCES GRATUIT LA INTERNET ÎNTR‐O BIBLIOTECĂ PUBLICĂ

5.1. Participarea la cursuri gratuite de utilizarea a calculatorului

Dorinţa/Interesul de a participa la cursuri gratuite de utilizare a calculatorului se păstrează la valori ridicate: 50% în 2014 faţă de 41% în 2011. Ponderile reprezintă mai degrabă o acceptare a ideii, decât o participare reală la program.

Altfel intenţia clară de a participa la cursuri gratuite de utilizare a calculatorului a rămas aproape constantă la nivel naţional (29% au declarat că sigur vor participa la astfel de cursuri în 2009, 28% în 2014, deşi scăzute la nivelul anului 2011 la 23%).

În schimb, în rândul utilizatorilor bibliotecii publice interesul pentru cursuri gratuite de utilizare a calculatorului este mai ridicat, deşi înregistrează o tendinţă de scădere: de la 70 % în 2009 la 66% în 2014. (fig.nr.5.1.1)

Varianta de răspuns exprimă cel mai bine realitatea este cea “sigur voi participa“, de aceea, în principiu, în acest tip de întrebări, ar trebui luată în seamă pentru comentariu.

Fig. 5.1.1 Interesul/dorinţa de a participa la cursuri gratuite de utilizare a calculatorului, la nivelul populaţiei investigate şi a utilizatorilor bibliotecii publice, în anii 2009, 2011 şi 2014

NŞ/NR

5

1

1

7

1

2

135

După medii de reşedinţă a subiecţilor cercetării se constată o intenţie mai mare în mediul rural, tendinţa fiind de scădere din 2011 în 2014.

Fig. 5.1.2. Interesul de a participa la cursuri gratuite de utilizare a calculatorului în 2011, pe medii şi implicare în program

Ar participa sigur la cursuri gratuite de calculator la nivel naţional în principal cei din familii numeroase, tineri de 15-24 ani, cei care folosesc internetul şi fac parte din cei mai săraci locuitori.

La nivelul eşantionului de utilizatori ar participa cei care folosesc deja internetul, sunt

cu precădere din mediul rural, cu precădere din localităţile rurale implicate în Biblionet şi printre cei mai săraci cetăţeni.

NŞ/NR

2

1

0

1

136

5.2 Interesul pentru calculatoare şi internet furnizat gratuit în bibliotecile publice

Interesul pentru utilizarea internetului furnizat gratuit în bibliotecile publice, la nivelul eşantionului naţional, a fost cel mai scăzut la nivelul anului 2011, în 2014 faţă de 2009 observându-se o uşoară diminuare, de la 42% la 37%. La nivelul utilizatorilor serviciilor bibliotecii publice interesul este mult mai mare, dar înregistrează un declin în intervalul analizat: de la 71%, în 2009, la 59%, în 2014. Totuşi în 2014, 37% la nivel naţional. şi 59% dintre utilizatorii serviciilor bibliotecii publice ar fi interesaţi de astfel de servicii. (vezi fig.nr.5.2.1)

Fig. 5.2.1 Interesul pentru utilizarea Internetului furnizat gratuit în bibliotecile publice, la nivelul populaţiei investigate şi a utilizatorilor, în 2009, 2011 şi 2014

O imagine sugestivă privind interesul pentru acest serviciu din punct de vedere al implicării comunităţilor este prezentat în figura nr.5.2.2, unde se observă interesul mai mare pentru acest serviciu al celor din mediul rural (46% la sat, faţă de 34%, la oraş), deşi şi la sate este o tendinţă de scădere a preocupării legată de accesarea internetului din spaţiul bibliotecii (de la 48 la 44% în 2014)

Nici interesat/Nici dezinteresat

16

21

28

15

19

19

137

Fig. nr. 5.2.2. Interesul pentru utilizarea Internetului furnizat gratuit în bibliotecile publice, după mediul rezidenţial, în 2009, 2011 şi 2014

În privinţa intensităţii estimate a folosirii calculatorului cu acces public la internet dintr-o bibliotecă publică, putem spune că este mai mare în 2014 decât în 2009. Folosirea zilnică a calculatorului este luată în calcul de 17% dintre utilizatori bibliotecii publice şi de 6% din rândul unui eşantion naţional reprezentativ pentru populaţie României de peste 15 ani. (vezi fig.nr.5.2.3)

Fig. 5.2.3. Intensitatea estimată a folosirii calculatorului cu acees public la internet dintr-o bibliotecă publică – frecvenţă zilnică

Nici interesat/Nici dezinteresat

24

32

20

23

138

Fig. 5.2.4. Intensitatea estimată a folosirii calculatorului cu acees public la internet dintr-o bibliotecă publică – frecvenţă săptămânală

Fig. 5.2.5. Intensitatea estimată a folosirii calculatorului cu acees public la internet dintr-o bibliotecă publică – frecvenţă lunară

139

Fig.5.2.6. Intensitatea estimată a folosirii calculatorului cu acces public din bibliotecile publice, la nivelul populaţiei investigate şi a utilizatorilor, în 2009, 2011 şi 2014

Fig.5.2.7. Intensitatea estimată a folosirii calculatorului cu acces public din bibliotecile publice, la nivelul utilizatorilor, în 2009 şi 2014

140

Fig.5.2.8. Intensitatea estimată a folosirii calculatorului cu acces public din bibliotecile publice, la nivelul utilizatorilor, în 2009 şi 2014

Fig.nr.5.2.9. Intensitatea estimată a folosirii calculatorului cu acces public la internet din perspectiva mediului rezidenţial

141

5.3. Necesar de cursuri/training‐uri şi programe privind folosirea calculatorului

În privinţa programelor/serviciilor de calculator dorite în biblioteca publică nu au intervenit schimbări semnificative în preferinţele chestionaţilor în ce cinci ani de cercetare. În topul preferinţelor se menţin programele microsoft office, cele de căutare pe Internet (cu cea mai semnificativă scădere, de 6%), folosirea resurselor hardware pentru transfer de informaţii şi editare de imagini.

Fig nr. 5.3.1. Programe/Servicii de calculator dorite în biblioteca publică

142

CAPITOLUL 6. NOTORIETATEA PROGRAMULUI BIBLIONET

Aşa cum era de aşteptat, programul Biblionet este mai bine cunoscut în rândul

utilizatorilor bibliotecii publice, notorietatea programului crescând în timp, 64% dintre cei care frecventează biblioteca declarând că au auzit de acest program derulat în bibliotecile publice din localităţile de reşedinţă. Tot în 2014, doar o treime dintre intervievaţii eşantionului naţional au auzit de program.

Fig. 6.1.1. Notorietatea programului Biblionet

Gradul de cunoaştere a programului Biblionet este mai redus în oraşe şi notorietatea este în scădere, spre deosebire de mediul rural unde popularitatea este în creştere (de la 45%, în 2011 la 64%, în 2014), pentru că şi ponderea celor care nu dispun de calculator personal sau de acces la Internet este mai mare.

143

Fig. 6.1.1. Notorietatea programului Biblionet, pe medii rezidenţiale

Aproape trei sferturi dintre utilizatori au aflat de acest program de la biblioteca publică, ca şi jumătate dintre intervievaţii eşantionului naţional. Dacă la nivelul anului 2009, televizorul şi Internetul au reprezentat surse de informare pentru mai mult de un sfert dintre utilizatori, în 2014 rolul acestora este mult diminuat.

144

În oraşe, rolul bibliotecii s-a redus foarte mult, în ultimii trei ani, în popularizarea programului biblionet (scădere cu 20%); nici Internetul şi televizorul nu au mai reprezentat sursă de informare despre programul Biblionet, pentru mulţi intervievaţi urbani. Ca urmare, răspunsurile la întrebarea “De unde aţi aflat prima dată despre programul Biblionet” au indicat o altă sursă, pe care nu au precizat-o însă. În schimb, la sate a crescut(cu 8%) rolul prietenilor, familiei, cunoştinţelor în popularizarea acestui program derulat în biblioteca publică, scăzând ponderea bibliotecii şi a televizorului (cu 6%).

145

CONCLUZII

1. Profilul gospodăriilor din care provin utilizatorii serviciilor oferite de bibliotecile publice

În 2014, profilul gospodăriilor din care provin utilizatorii serviciilor oferite de bibliotecile publice din perspectiva acestor indicatori are următoarea configuraţie (profil întocmit pe baza diferenţelor statistic semnificative între cele două eşantioane, pentru indicatorii analizaţi.)

• Utilizatorii serviciilor bibliotecilor publice provin din familii mai numeroase şi cu mai mulţi copii (talia gospodăriei utilizatorilor este de 3,08, faţă de 2,87 – eşantion naţional). ceea ce face ca vîrsta medie a acestor gospodării să fie mai redusă cu 1 an (37,34 pentru eşantion utilizatori). Grupele de vârstă cu o pondere mai mare în familiile utilizatorilor bibliotecilor publice, comparativ cu eşantionul pe întreaga populaţie sunt cele de 15 -24 de ani şi 45-54 de ani.

• În familiile utilizatorilor bibliotecilor publice există o pondere ceva mai mică a persoanelor cu niveluri de şcolaritate mai coborâtă (studii elementare 41%, faţă de 43% în eşantionul naţional).

• Ca urmare, în aceste familii există şi ponderi semnificativ mai mari (diferenţă de în jur de 30% la nivelul anului 2014) de persoane care utilizează internetul (comparativ cu eşantionul de referinţă).

2. Comportamente de informare şi încrederea în informaţiile difuzate

2.1.Sursele principale de informare.

Chiar dacă la nivelul întregii populaţii televizorul rămâne principalul canal de informare despre problemele de zi cu zi, cercetarea relevă un aspect deosebit de important pentru tematica acestui studiu: la nivelul eşantionului de utilizatori ai bibliotecilor, internetul devansează televiziunea ca principală sursă de informare. În 2014 ierarhia primelor trei locuri rămâne aceeaşi (Tv, Internet, presă), însă cu următoarele modificări: scade însemnătatea televiziunii ca sursă de informare, cu 5 procente faţă de 2009, în timp ce Internetul stârneşte interesul mai multor persoane, creşterea fiind cu 7% faţă de 2009 şi 2011. Televiziunea este sursa principală pentru obţinerea informaţiilor într-o măsură mai mare pentru subiecţii eşantionului naţional, comparativ cu utilizatorii bibliotecilor (mai puţin cu 5% utilizatori folosesc această sursă comparativ cu eşantionul naţional).

În ceea ce priveşte biblioteca publică, se observă, la nivelul anului 2014, o diminuare nesemnificativă a importanţei acesteia ca sursă de căutare şi de obţinere a informaţiilor pentru utilizatori (10% au menţionat această sursă de informare). În schimb, se observă o creştere minoră a însemnătăţii în rândul populaţiei totale.

146

2.2.Din perspectiva comportamentului de căutare a informaţiilor, cercetarea de teren a relevat existenţa unor diferenţe semnificative între cele două eşantioane. Astfel, insistenţa în procurarea informaţiilor era mult mai mare în rândul utilizatorilor serviciilor bibliotecilor publice, aproape ¾ dintre declarând dezacordul total sau parţial cu ideea că dacă nu găsesc rapid informaţiile renunţă, faţă de doar ½ din eşantionul naţional. La nivelul utilizatorilor, în 2014, perseverenţa în a obţine informaţia dorită s-a menţinut la aceeaşi valoare ridicată, ca şi în 2011 (74%), dar a crescut şi în rândul populaţiei totale în comparaţie cu 2011 (de la 54 la 61%). Cercetarea a evidenţiat de asemenea faptul că publicul obişnuit să lucreze cu informaţia, cu instituţiile care găzduiesc informaţia (bibliotecile, internetul), este în mai mare măsură dispus să solicite ajutor când nu găsesc o anumită informaţie (91% în 2014).

2.3. În legătură cu veridicitatea informaţiilor furnizate de internet sau presă rezultatele studiului arată că în prezent internetul are o imagine mult mai bună comparativ cu presa. În rândul utilizatorilor bibliotecilor ponderea celor care cred în veridicitatea datelor oferite de internet este de 31% (a scăzut uşor faţă de 2009), proporţie aproape dublă decât a celor care cred că tot ce apare în presă este şi adevărat. (14%).

3. Biblioteci publice-frecvenţa de utilizare, servicii oferite şi aşteptate, percepţia rolului şi funcţiilor acestora.

3.1. Utilizarea bibliotecilor publice.

Rezultatele cercetării pe eşantionul reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de 15 ani şi peste din 2014 arată că 17% din persoanele investigate au apelat la serviciile unei biblioteci publice în ultimul an.

3.3. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică

Dintre serviciile oferite de bibliotecile publice cele mai valorizate de către populaţie şi care însumează circa două treimi din totalul opţiunilor, sunt împrumutul de carte, ajutorul furnizat de bibliotecari pentru a găsi informaţiile dorite şi posibilitatea utilizării sălii de lectură. Interesant este faptul că pe locul trei în ierarhia serviciilor apreciate de utilizatori se află posibilitatea de accesare a Internetului ori utilizare a calculatoarelor.

În privinţa activităţilor pe care utilizatorii eşantionului din 2014 le aşteptă de la biblioteca publică în viitor, cele mai reclamate sunt cele privind piaţa muncii, ajutor în găsirea informaţilor despre licee şi universităţi , sfaturi medicale utile şi organizare de activităţi culturale. Comparativ cu 2009, în 2011 ultima cercetare surprinde nevoia organizării sesiunilor de informare privind piaţa muncii. . Dacă în 2009 şi în 2011 valori consistente erau pentru accesul la internet, iar în 2011 pentru dotarea cu calculatoarelor sau

147

aparatură, (imprimantă, fax, scanner, xerox, videoproiector), în 2014 procentele au scăzut foarte mult. Explicaţia se găseşte în furnizarea acestor servicii de către biblioteci sau accesul la aceste servicii în propria gospodărie. Principalele servicii solicitate de utilizatorii bibliotecii publice în 2014 sunt: amenajarea sălii de lectură şi a unui club.

În privinţa nevoii de informaţii, principalele cerinţe din 2011 erau îndreptate spre: împrospătarea fondului de carte şi înmulţirirea acestuia în cadrul bibliotecii. diversificare a informaţiilor oferite de biblioteca publică; informaţii privind ştirile la nivel de ţară, despre evenimentele culturale, sociale, sportive , despre zona în care locuiesc; nformaţii despre oportunităţi de afacere, norme şi reglementări în domeniul afacerilor..

• În 2014, utilizatorii bibliotecii publice îşi doresc în primul rând cărţi de specialitate (19%), înnoirea fondului de carte, precum şi informaţii despre evenimente culturale, sociale, sportive (ambele cu 11%), , informaţii despre localitate, precum şi broşuri reviste, presă scrisă (ambele cu 9%). Dacă în 2011 utilizatorii solicitau cărţi în fpormat electronic, în 2014 interesul pentru informaţia pe suport electronic a scăzut (de la 10 la 2%). În general se simte o dorinţă de diversificare a informaţiilor oferite de biblioteca publică.

3.4. Percepţii privind biblioteca publică şi rolul acesteia în comunitate

Rolul principal al bibliotecilor, în contextul actual, este perceput de populaţia investigată ca manifestîndu-se prin:

• furnizor de cărţi noi şi interesante • furnizor de informaţii pentru dezvoltare personală • loc de întâlnire pentru împărtăşirea de experienţă şi dobîndirea de noi informaţii.

Singura creştere notabilă este referitoare la afirmaţia privind percepţia bibliotecii publice ca pe un loc unde se merge pentru accesarea internetului (creştere de la 35,6%, în 2009 la 50%, în 2014). Foarte importantă este şi creşterea procentului celor care văd în bibliotecă un sprijin pentru găsirea unui loc de muncă: de la 25% în 2009 la 36%, în 2014, ceea ce întăreşte convingerea că bibliotecarul s-a implicat în derularea de activităţi organizate în acest scop (cursuri formare, întâlniri cu specialişti)

Principalele sarcini ale bibliotecarilor, în opinia intervievaţilor, sunt cele tradiţionale: ajutor acordat beneficiarilor pentru găsirea cărţilor căutate şi pentru utilizarea surselor de informare din cadrul bibliotecii. În perioada luată în studiu, se observă o diminuare procentuală a celor care văd în bibliotecar un organizator al evenimentelor comunitare, dar mai ales a celor care au observat că bibliotecarii solicită sugestii din partea comunităţii pentru activităţile organizate în cadrul bibliotecii.

Deşi frecventează biblioteca doar 17% dintre persoanele intervievate, se constată că subiecţii evaluează, în proporţie foarte mare, că ar fi o măsură complet greşită închiderea bibliotecii din localitatea lor. Aşa cum era de aşteptat, utilizatorii susţin, într-o proporţie ceva mai mare, impactul negativ al unei astfel de decizii.

148

4. Datele privind accesibilitatea internetului ca timp şi locaţie au pus în evidenţă o pondere mai mare a folosirii internetului în cadrul utilizatorilor serviciilor bibliotecii publice decât la nivel naţional şi o creştere însemnată a celor care acesează cotidian Internetul (cu aproape 20% în 2014 faţă de 2009).

Mărimea localităţilor şi mediul rezidenţial determină în mare măsură gradul de utilizare a internetului, pe de o parte prin facilităţile tehnice de conectare existente pe tipuri de localităţi şi/sau mediu rezidenţial.Din acest punct de vedere, se constată că în prezent, la nivel naţional, accesul la internet este semnificativ mai mare în mediul urban, decât în mediul rural.Pe de altă parte, în mediul rural conectarea la internet „de acasă”este mai limitată, în anumite cazuri ,datorită costurilor achizitionarii unui calculator şi conectarea la internet prea mari pentru anumite categorii de persoane.Aşa se explică faptul că, în mediul rural, atât la nivel naţional,cât şi la nivelul utilizatorilor serviciilor bibliotecilor publice conexiunea la internet de la serviciu, şcoală, bibliotecă, prieteni, rude este utilizată cu o pondere mai mare decât în mediul urban.

Dacă nu ar mai accesa internetul de acasă sau de la serviciu, opţiunile de accesare pentru utilizatori s-ar deplasa cu precădere spre biblioteca publică, în special în localităţile rurale (42,45%), pe locul doi în lista opţiunilor situându-se, la nivelul anului 2014, dispozitivele mobile, (procent ceva mai ridicat pentru locuitorii oraşelor) iar pe locul trei, prietenii sau cunoştinţele.

Acesarea internetului s-a grupat în jurul a trei tipuri de interese(scopuri):

• Profesional • Informare • Divertisment

Analizând răspunsurilor persoanele intervievate în cadrul eşantionul naţional, se observă că acestea folosesc zilnic Internetul în mai mare măsură pentru a afla ultimele noutăţi, pentru a utiliza site-uri de reţele sociale şi pentru a comunica utilizând Skype, Yahoo Messenger. Încă se menţine destul de redus procentul celor care achiziţionează bunuri/servicii sau care efectuează operaţiuni financiare. Nu există diferenţe relevante între cele două cercetări, din 2009 şi 2014, exceptând creşterea deosebită, în 2014, a accesării site-urilor de reţele sociale (ex. Hi5, Facebook,, Twitter (de la 16 la 47%) şi vizita website-urilor cu materiale video şi fotografii (ex. YouTube, Flickr, Picasa) – creştere de la 21 la 34%.

Spre deosebire de eşantioanele nationale, în eşantioanele de utilizatori se constată mai multe domenii de interes pentru accesare cel puţin o dată pe săptămână.

Dacă căutarea ultimelor noutăţi (83%), vizitarea de site-uri de reţele sociale (73%),

comunicare cu prietenii sau rudele utilizând Skype, Yahoo Messenger (68%) şi informaţii pe teme diverse (74% în 2011) reprezintă o precupare crescută atât la nivel naţional cât şi la nivel de utilizatori, în eşantionul de utilizatori apar mult mai multe domenii de interes cu valori ridicate, de peste 60%: website-uri cu materiale video (64%) sarcini legate de serviciu/educaţie (68% în 2011), ascultare muzică. Prezintă interes şi vizitarea grupuri pe internet, buletine de anunţuri, forumuri de discuţii, sarcini legate de activităţi voluntare/hobby-uri, jocuri.

149

Se constată ca utilizatorii bibliotecilor publice accesează mai mult decât la nivel naţional pentru rezolvarea unor probleme practice legate de educaţie/serviciu, informare teme diferite, buletine de anunţuri, sarcini legate de activităţi voluntare. Interesul este scăzut pentru achiziţionare bunuri/servicii (10% în 2009), care efectuează operaţiuni financiare (12% în 2011), care caută oportunităţi de afaceri (19%) - procente similare/identice cu cele din eşantionul naţional.

Totuşi nu putem omite din discuţie faptul că cea mai mare creştere a frecvenţei de

accesare se înregistrază în rândul utilizatorilor bibliotecii publice pe reţele de socializare (de la 37% în 2009 la 73% în 2014), urmată de vizitarea de website-uri cu materiale video şi fotografii ( de 52% în 2009 la 64% în 2014) şi citi şi/sau comenta blog-uri (27% în 2011 la 40% în 2014).

În opinia respondenţilor, tipurile de beneficii privind utilizarea internetului se situează în sfera:

1. comunicării cu prieteni,rude, legarea de noi prietenii 2. informării(evenimente interne şi externe, probleme sociale, de sănătate) 3. profesională(informatii utile în utilizarea sarcinilor de serviciu, afaceri, găsirea unui

loc de muncă, promovarea unor produse şi servicii, atragerea de clienţi) 4. educaţională(învăţământ la distanţă) 5. plăţilor prin internet Ierarhia prezentată a înregistrat valori apropiate în ambele tipuri de eşantioane-utilizatori ai serviciilor bibliotecilor publice şi naţional.

În privinţa aprecierii importanţei utilizării internetului, sondajul din 2014 arată o scădere a percepţiei impactului acestuia în viaţa subiectului de zi cu zi. Dacă în 2009 considerau în proporţie de 87% ca fiind foarte important şi important internetul în viaţa de zi cu zi, în 2014 aprecierile au fost de 78%. Pentru utilizatorii bibliotecii publice Internetul este ceva mai important comparativ cu populaţia totală.

Motivaţia celor care nu utilizează internetul este determinată, în principal, de :

1.lipsa de cunoştinte privind utilizarea calculatorului

2.lipsa conectării la internet

3.vârsta ridicată(preponderent peste 55 de ani) a respondenţilor

5. Percepţia privind participarea la cursuri gratuite pentru utilizarea calculatorului este preponderent pozitivă ,remarcându-se ponderi ridicate în ambele eşantioane.

Astfel, cei care sunt înclinaţi să participe la aceste cursuri reprezintă 50% (procent uşor mai scăzut comparativ cu studiile anteriare) din subiecţii care au răspuns întrebărilor din eşantionul „utilizatori”, spre deosebire de 45% cât a fost media răspunsurilor la nivel naţional.

150

Cei care sunt interesaţi de cursuri gratuite pentru utilizarea calculatorului sunt mai ales cei din din mediul rural.

Interesul pentru utilizarea internetului furnizat gratuit în bibliotecile publice, la nivelul eşantionului naţional este mai scăzut în 2014 faţă de 2009 (de la 42% la 37%). Prin comparaţie cu interesul populaţiei totale investigate, în rândul „abonaţilor” serviciilor bibliotecii publice interesul este mult mai mare, dar şi aici este un declin în intervalul analizat: de la 71%, în 2009, la 59%, în 2014. Totuşi în 2014, 37% la nivel naţional. şi 59% dintre utilizatorii serviciilor bibliotecii publice ar fi interesaţi de astfel de servicii.

În privinţa programelor/serviciilor de calculator dorite în biblioteca publică nu au intervenit schimbări semnificative în preferinţele chestionaţilor în cei cinci ani de cercetare. În topul preferinţelor se menţin programele microsoft office, cele de căutare pe Internet (cu cea mai semnificativă scădere, de 6%), folosirea resurselor hardware pentru transfer de informaţii şi editare de imagini.

Documents

Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final