Studiu cantitativ privind piaþa serviciilor de comunicaþii · Rata de penetrare în consum a telefoniei fixe este de 50,6% ( 59,5% în mediul urban ”i 39,7% în mediul rural)

Studiu cantitativ privind

piaþa serviciilor de comunicaþii

t e l e f o n i e f i x ã � t e l e f o n i e m o b i l ã � a c c e s l a I n t e r n e t

� E º a n t i o n p o p u l a þ i e �

-- ssuummaarr eexxeeccuuttiivv -- C e r c e t a r e c a n t i t a t i v ã � N o i e m b r i e 2 0 0 7

THE GALLUP ORGANIZATION ROMANIA

id481023718 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

The Gallup Organization � Sumar executiv - Studiu cantitativ privind piaþa serviciilor de comunicaþii

CUPRINS OBIECTIVE ªI METODOLOGIE.................................................................................... 3

A. TELEFONIE FIXÃ - PRINCIPALELE REZULTATE....................................................... 6

Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie fixã.......................................................... 6

Gospodãrii în care nu existã un post telefonic fix � motive ºi intenþii de instalare ......... 6

Furnizori de servicii de telefonie fixã .............................................................................. 7

Tipuri de abonamente utilizate ....................................................................................... 7

Notorietatea furnizorilor alternativi ................................................................................. 8

Cheltuieli cu servicii de telefonie fixã ............................................................................. 8

Gradul de cunoaºtere a tarifelor serviciilor de telefonie fixã .......................................... 8

Obiceiuri de utilizare a telefonului fix.............................................................................. 9

Criterii de alegere a serviciilor de telefonie fixã ........................................................... 10

Gradul de satisfacþie faþã de furnizorii de telefonie fixã ............................................... 10

Substituibilitatea furnizorilor ºi serviciilor de telefonie fixã ........................................... 11

Comportament în cazul modificãrii tarifelor.................................................................. 11

Profil -- utilizatori de servicii de telefonie fixã în gospodãrie vs. Non-utilizatori ........... 12

B. TELEFONIE MOBILÃ- PRINCIPALELE REZULTATE................................................ 12

Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilã................................................... 12

Gospodãrii în care nu existã un telefon mobil � motive ºi intenþii de achiziþie ............. 13

Structura pieþei de telefonie mobilã.............................................................................. 13

Tipuri de abonamente utilizate ..................................................................................... 14

Cheltuieli cu servicii de telefonie mobilã ...................................................................... 14

Obiceiuri de utilizare a telefonului mobil ...................................................................... 15

Gradul de cunoaºtere a tarifelor serviciilor de telefonie mobilã ................................... 16

Criterii de alegere a serviciilor de telefonie mobilã ...................................................... 16

Gradul de satisfacþie faþã de furnizorii de telefonie mobilã .......................................... 17

Gradul ºi motivele de substituibilitate a furnizorilor ºi serviciilor de telefonie mobilã... 17

Comportament în cazul modificãrii tarifelor.................................................................. 18

Profil -- utilizatori de servicii de telefonie mobilã vs. non-utilizatori.............................. 19

C. ACCES INTERNET- PRINCIPALELE REZULTATE ................................................... 19

Dimensiunea pieþei de acces la Internet în România................................................... 19

Notorietatea principalelor tipuri de conexiuni de acces la Internet .............................. 20

Structura pieþei de acces la Internet în funcþie de tipul de conexiune utilizat .............. 20

Obiceiuri de utilizare a Internetului............................................................................... 21

Cheltuieli cu servicii de acces la Internet ..................................................................... 21

PIAÞA CONEXIUNILOR DE ACCES DIAL-UP LA INTERNET ................................... 21

PIAÞA CONEXIUNILOR DE ACCES DEDICAT LA INTERNET ................................. 23

Existenþa unor conexiuni anterioare în gospodãrie...................................................... 25

Intenþia de achiziþionare a unei noi conexiuni de acces la Internet.............................. 25

Profil -- utilizatori de Internet vs. Non-utilizatori ........................................................... 25


3

OBIECTIVE � METODOLOGIE

În perioada octombrie 2006 � ianuarie 2007, The Gallup Organization România a realizat un studiu ce se subscrie scopului ANRC de monitorizare a tendinþelor în comportamentul de utilizare a serviciilor de comunicaþii în vederea analizãrii schimbãrilor care au loc în structura ºi funcþionarea pieþelor relevante specifice cu amãnuntul identificate de cãtre ANRC. Studiul a urmãrit trei module legate de piaþa comunicaþiilor din România: A. Telefonia fixã B. Telefonia mobilã C. Serviciile de acces la Internet

Obiectivele studiului A. Telefonia fixã

rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixã la nivel de populaþie ºi gospodãrii furnizori de servicii de telefonie fixã utilizaþi ºi bariere/motive la schimbarea

furnizorului

servicii ºi pachete de servicii de telefonie fixã utilizate ºi cheltuieli medii lunare cu acestea

gradul de cunoaºtere a tipurilor de servicii de telefonie fixã ºi a modului de tarifare a acestora

criterii de alegerea a serviciilor de telefonie fixã gradul de satisfacþie faþã de serviciile de telefonie fixã utilizate; motive de nefolosire ºi servicii de comunicaþii electronice substitut

substituibilitatea între serviciile de telefonie fixã ºi alte servicii de comunicaþii electronice în general ºi servicii de telefonie mobilã în special, la creºteri de preþuri ºi tarife

gradul de utilizare a telefoanelor publice cu platã

B. Telefonia mobilã rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilã la nivel de populaþie ºi gospodãrii furnizori de servicii de telefonie mobilã utilizaþi ºi bariere/motive la schimbarea

furnizorului

servicii ºi pachete de servicii de telefonie mobilã utilizate ºi cheltuieli medii lunare cu acestea

gradul de cunoaºtere a tipurilor de servicii de telefonie mobilã ºi a modului de tarifare a acestora

criterii de alegere a serviciilor de telefonie mobilã


4

gradul de satisfacþie faþã de serviciile de telefonie mobilã utilizate; motive de nefolosire ºi servicii de comunicaþii electronice substitut

substituibilitatea diferitelor categorii de servicii de telefonie mobilã la diverse creºteri de preþuri ºi tarife precum ºi între serviciile de telefonie mobilã ºi telefonie fixã

C. Serviciile de acces la Internet

rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet la nivel de populaþie ºi gospodãrii furnizori de servicii de acces la Internet utilizaþi ºi bariere/motive la schimbarea

furnizorului

servicii de acces la Internet utilizate ºi criterii care stau la baza alegerii

cheltuieli medii lunare cu aceste servicii

gradul de cunoaºtere a servicii de acces la Internet domeniile ºi obiceiurile de utilizare a serviciilor de Internet gradul de satisfacþie faþã de serviciile de acces la Internet utilizate; motive de

nefolosire ºi servicii de comunicaþii electronice substitut intenþia de schimbare a serviciilor utilizate � modalitate de conectare, lãrgime de

bandã, motive

reacþia la creºtere de preþuri ºi tarife

Metodologie

Colectivitatea cercetatã: populaþia peste 18 ani (pentru telefonie fixã) respectiv populaþie peste 16 ani (pentru telefonie mobilã ºi acces la Internet).

Unitatea de sondaj: membri ai gospodãriei selectaþi pe baza grilei Kish (eºantion reprezentativ) ºi utilizator de telefonie fixã/mobilã/ acces la Internet în gospodãrie pentru eºantionul de utilizatori

Volumul eºantionului: 1070 persoane utilizatori de telefonie fixã în gospodãrie; 1075 persoane utilizatoare de telefonie mobilã în gospodãrie; 1351 persoane utilizatoare de Internet în gospodãrie

Tipul eºantionului: eºantion probabilist, stratificat

Eºantionare: eºantion reprezentativ construit folosind douã criterii de stratificare: arii de dezvoltare regionalã ºi tip localitate. Ariile de dezvoltare regionale sunt constituite din judeþe care aparþin aceleaºi regiuni geografice ºi care au un grad de dezvoltare economicã ºi socialã similar. Potrivit metodologiei de eºantionare folositã de Gallup sunt considerate 18 astfel de arii de dezvoltare. Tipurile de localitãþii sunt în numãr de 8: comune dezvoltate, comune mediu dezvoltate, comune slab dezvoltate, oraºe sub 50 mii locuitori, oraºe între 50 ºi 100 mii locuitori, oraºe între 100 ºi 200 mii locuitori, oraºe peste 200 mii locuitori (inclusiv Bucureºti). Selecþia gospodãriilor s-a fãcut aleator, selecþia persoanelor din gospodãrie pe baza grilei Kish ºi a chestionarului de filtrare.

Interviurile s-au desfãºurat faþã-în-faþã, la domiciliul respondenþilor.

Ancheta de teren: 26 octombrie � 8 noiembrie 2006.


5

Pentru realizarea acestui studiu a fost construit un eºantion reprezentativ la nivelul populaþiei prin filtrarea cãruia s-a obþinut eºantionul final de utilizatori de telefonie fixã. Eºantionul reprezentativ a fost folosit pentru a obþine date de penetrare a telefoniei fixe la nivelul colectivitãþii totale. Eºantionul de utilizatori a fost folosit pentru a obþine date care sã rãspundã celorlalte obiective ale studiului. Interviurile au avut loc la domiciliul respondenþilor, ºi s-au efectuat pe baza unui chestionar standardizat aplicat de cãtre operatori de interviu instruiþi special în acest sens. Rata de rãspuns pentru persoanele eligibile (care îndeplinesc condiþiile de eºantionare): Telefonie fixã

Telefonie mobilã

Acces la Internet

1 07095%

Chestionare principale valideRatã rãspuns chestionar principal

52- refuz chestionar principal

1 122Persoane eligibile

879112

din care: - nu existã telefon fix în gospodãrie- persoana intervievatã nu foloseºte telefonul fix în gospodãrie- nu au rãspuns

2 014Chestionare de recrutare valide

1 07095%

Chestionare principale valideRatã rãspuns chestionar principal



879112

din care: - nu existã telefon fix în gospodãrie- persoana intervievatã nu foloseºte telefonul fix în gospodãrie- nu au rãspuns


1 075

93%

Chestionare principale valide

Ratã rãspuns chestionar principal



705

161

34

din care: - nu existã telefon mobil în gospodãrie- persoana intervievatã nu foloseºte telefonul mobil în gospodãrie- nu rãspunde


1 075

93%





705

161

34

din care: - nu existã telefon mobil în gospodãrie- persoana intervievatã nu foloseºte telefonul mobil în gospodãrie- nu rãspunde


1 351

92%





9 283

128

48

din care: - nu existã Internet în gospodãrie- nu ºtie, refuz

- persoana intervievatã nu foloseºte Internetul în gospodãrie


1 351

92%





9 283

128

48

din care: - nu existã Internet în gospodãrie- nu ºtie, refuz

- persoana intervievatã nu foloseºte Internetul în gospodãrie



6

PRINCIPALELE REZULTATE

A. TELEFONIE FIXÃ

1. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie fixã În una din douã gospodãrii din România existã instalatã linie telefonicã fixã (rata de penetrare a telefoniei fixe în gospodãrii este de 56%). Extrapolând la numãrul total al gospodãriilor din România, înseamnã cã în aproximativ 4.162.994 de gospodãrii se folosesc servicii de telefonie fixã. În mod evident, ponderea gospodãriilor în care se folosesc servicii de telefonie fixã este mai mare în mediul urban (68%) ºi mai micã în mediul rural (44%).

Pe regiuni, cel mai mare grad de penetrare îl are Bucureºtiul (74%), urmat de zonele Vest (63%) ºi Sud-Est (62%), iar cel mai mic grad de penetrare îl întâlnim în Sud (42%) ºi Sud-Vest (49%).

În cadrul gospodãriilor în care existã telefon fix, acesta este folosit de 89% dintre persoanele care locuiesc în respectivele gospodãrii, fãrã diferenþe semnificative între urban ºi rural.

Pornind de la datele de penetrare a liniilor telefonice fixe la nivel de gospodãrie corelate cu procentul de folosire în gospodãrie a telefonului de cãtre membrii sãi, s-a estimat un volum de utilizatori de telefonie fixã de 10.958.276 persoane (7.077.580 în mediul urban ºi 3.880.696 în mediul rural). Rata de penetrare în consum a telefoniei fixe este de 50,6% ( 59,5% în mediul urban ºi 39,7% în mediul rural).

93% dintre gospodãriile în care existã instalatã linie telefonicã fixã au o linie telefonicã individualã indiferent cã sunt din mediul urban sau rural.

Dintre metodele de a apela, altele decât de la un post telefonic fix clasic, instalat în gospodãrie, cel mai mare grad de penetrare în consum îl au cartelele pentru posturile publice cu platã (9%), urmate de telefonia prin calculator folosind conexiunea Internet (VoIP) ºi cartelele preplãtite de la Romtelecom.

Gospodãriile care folosesc cartelele pentru posturile publice cu platã cheltuiesc în medie, lunar, pentru acest tip de serviciu 24 RON, cu 18% mai mult în cazul gospodãriilor din mediul urban (26 RON) faþã de cele din mediul rural (22 RON).

2. Gospodãrii în care nu existã un post telefonic fix � motive ºi intenþii de instalare

Douã categorii mari de motive explicã lipsa unui post telefonic fix în gospodãrie: lipsa nevoii (41%) ºi motive de naturã financiarã (46%). 1 din 5 gospodãrii care nu au în prezent telefon fix au renunþat la acesta din cauza creºterii tarifelor, iar 17% dintre gospodãrii considerã cã instalarea unui post telefonic fix este prea costisitoare. Doar 5% dintre gospodãrii motiveazã lipsa telefonului prin invocarea motivelor de naturã tehnicã (lipsã linii în zonã, cerere nesoluþionatã încã). În 71% dintre gospodãriile care nu au nevoie de telefon fix existã telefon mobil plãtit de gospodãrie.


7

La o analizã a motivaþiilor pe medii de reºedinþã, lipsa nevoii pentru posturi de telefonie fixã este semnificativ mai mare în mediul urban, precum ºi gradul de renunþare la abonament din cauza creºterii tarifelor. În mediul rural nu lipsa disponibilitãþii liniilor telefonice este în topul motivaþiilor, ci costurile mari ale instalãrii ºi al abonamentelor.

La o analizã a motivaþiilor pe categorii de venit per capita, lipsa nevoii pentru un post telefonic fix în gospodãrie este semnificativ caracteristicã gospodãriilor cu venituri per capita de peste 400 RON (4 din 5 gospodãrii). Gospodãriilor cu venituri per capita sub 200 RON le sunt semnificativ caracteristice motivaþiile de naturã financiarã (instalare costisitoare ºi abonamente scumpe). Segmentului de gospodãrii cu venituri per capita între 200 ºi 400 RON îi este semnificativ caracteristic comportamentul de renunþare la linia telefonicã fixã din cauza creºterii tarifelor (3 din 10 gospodãrii).

La o analizã pe nivele de educaþie, lipsa nevoii pentru telefonul fix în gospodãrie este semnificativ mai mare pentru persoanele cu studii superioare decât pentru cele cu studii medii sau primare.

72% dintre gospodãriile în care nu existã instalatã linie telefonicã fixã mai degrabã nu intenþioneazã sã-ºi instaleze una în urmãtoarele 6 luni. Doar 9% sunt mai degrabã favorabili instalãrii, iar 20% sunt încã nehotãrâþi.

3. Furnizori de servicii de telefonie fixã 9 din 10 gospodãrii în care existã linie telefonicã fixã au ca furnizor pentru aceste servicii Romtelecom, iar 13% dintre gospodãrii RDS/RCS. Gradul de utilizare a RCS/RDS este semnificativ mai mare în mediul urban (21%). Gradul de utilizare a Romtelecom în mediul rural este de aproape 100%.

Ca ºi comportament de utilizare,11% dintre gospodãriile care au instalatã linie telefonicã fixã folosesc serviciile unui singur furnizor, altul decât Romtelecom, iar 4% folosesc simultan serviciile a 2 furnizori, dintre care unul este Romtelecom.

Astral / UPC a început sã conteze pe piaþa de telefonie fixã doar din anul 2006. La un grad de utilizare de 1%, 80% dintre gospodãriile care folosesc acest furnizor au instalatã linia telefonicã din acest an. În 2004 ºi 2005 piaþa noilor linii instalate a fost dominatã de RDC/RCS peste 80% dintre liniile acestui furnizor, dupã 2003, fiind instalate în aceºti 2 ani.

La o analizã a telefoniei fixe dupã anul liberalizãrii pieþei (2003), se observã tendinþa în comportamentul populaþiei de a se orienta cãtre furnizori alternativi în detrimentul Romtelecom. RDS/RCS a înregistrat între 2004 ºi 2006 o creºtere semnificativã în rândul preferinþelor consumatorilor care ºi-au instalat post telefonic de la 31% în 2004 la 69% în 2005. În 2006, 72% dintre cererile pentru noi posturi telefonice au fost pentru RDS/RCS. Astral / UPC a început sã atragã preferinþele consumatorilor în cazul instalãrii unui nou post telefonic doar în 2006 (9% faþã de 1% în 2005). În ceea ce priveºte Romtelecom, cererile pentru noi posturi telefonice au scãzut de la 91% în 2003 la 15% în 2006.

4. Tipuri de abonamente utilizate 3 din 5 gospodãrii în care existã linie telefonicã fixã utilizeazã abonamente cu minute / impulsuri incluse; 30% dintre gospodãriile care au telefon fix utilizeazã abonamente standard, fãrã minute incluse.

În 85% dintre gospodãriile în care existã linie telefonicã fixã, abonamentele utilizate nu sunt incluse într-un pachet de servicii. Doar 14% dintre abonamentele utilizate sunt


8

incluse într-un pachet de servicii fie doar Internet, fie doar cu cablu TV, fie ºi cu Internet ºi cu cablu TV.

5. Notorietatea furnizorilor alternativi În rândul persoanelor care au abonamente de telefonie fixã exclusiv de la Romtelecom existã un grad ridicat de notorietate pentru principalii 2 furnizorii alternativi: 84% pentru RCS/RDS ºi 43% pentru Astral / UPC. Pe medii de reºedinþã, notorietatea RCS se pãstreazã constantã, în timp ce pentru Astral/UPC aceasta este semnificativ mai mare în mediul urban (54%) faþã de (24%) în mediul rural. În ceea ce priveºte oferta acestor furnizori, ea este �mai degrabã necunoscutã� pentru 62% dintre utilizatorii de abonamente Romtelecom ºi pentru doar 35% dintre aceºtia ea este �destul de cunoscutã�. În ceea ce priveºte serviciile alternative existã o notorietate de 10% pentru apelurile de tip 10xy sau 16xy (în interiorul tãrii ºi cãtre internaþional) ºi puþin mai ridicatã pentru apelurile de tip 0807 / 0808 (15% pentru cele în interiorul tãrii ºi 12% pentru cele internaþionale). Gradul de utilizare este însã foarte scãzut pentru toate aceste servicii alternative (sub 2%). Posesorii de abonamente sociale au un grad de utilizate semnificativ mai mare pentru serviciile alternative (cartele ºi coduri de acces) în cazul apelurilor în interiorul tãrii decât ceilalþi utilizatori de servicii de telefonie fixã prin abonament.

6. Cheltuieli cu servicii de telefonie fixã Suma medie cheltuitã în ultima lunã cu serviciile de telefonie fixã pe bazã de abonament este de 49,1 RON, semnificativ mai micã în cazul gospodãriilor care au abonamente de la RCS/RDS (33,9 RON) faþã de cele care folosesc aceste servicii de la Romtelecom (49,8 RON). Suma medie cheltuitã în ultima lunã cu toate serviciile de telefonie fixã este de 52,3 RON, mai micã în mediul rural (49,4 RON faþã de 54,1 RON cheltuiþi în mediul urban). Raportând însã aceste sume la venitul din ultima lunã al gospodãriei, se poate observa cã ponderea cheltuielilor cu servicii de telefonie fixã în totalul veniturilor gospodãriei este mai mare în mediul rural (6,07%) faþã de mediul urban (4,65%). Deºi gospodãriile ale cãror venituri nete per capita sunt peste 400 RON cheltuiesc ceva mai mult (57,5 RON) pentru serviciile de telefonie fixã, totuºi aceste cheltuieli reprezintã o pondere relativ micã din veniturile acestor gospodãrii (3,27%). Comparativ cu acestea, cheltuielile pentru servicii de telefonie fixã în gospodãriile cu venituri nete per capita între 201 ºi 400 RON reprezintã 5,75% din venitul lor lunar, în timp ce gospodãriile în care venitul pe persoanã este 200 RON sau mai puþin, aceste cheltuieli reprezintã 10,86% din venitul realizat de membrii gospodãriei).

7. Gradul de cunoaºtere a tarifelor serviciilor de telefonie fixã 61% dintre respondenþi considerã cã un minut de convorbire localã în aceeaºi reþea de telefonie fixã este mai ieftin decât un minut de convorbire fix-mobil, în timp ce 25% nu


9

au ºtiut sã rãspundã. Cu cât frecvenþa de folosire a acestor tipuri de apeluri este mai mare, cu atât ºi gradul de cunoaºtere a tarifelor creºte. Scade procentul (41%) celor care spun cã un minut de convorbire interjudeþeanã în aceeaºi reþea de telefonie fixã este mai ieftin decât un minut de convorbire fix-mobil, în schimb creºte procentul celor care spun cã este aproximativ la fel (16%) ºi al celor care nu pot face o comparaþie între costurile acestor tipuri de apeluri. Cei care folosesc des acest tip de apeluri au un grad de cunoaºtere semnificativ mai ridicat al tarifelor. Un minut de convorbire fix-mobil este considerat mai scump decât unul de convorbire mobil cãtre alte reþele mobile de cãtre 40% dintre respondenþi. Interesant de observat este procentul de persoane care �nu ºtiu�, care creºte la 35%, ceea ce reflectã existenþa unui grad mai mare de necunoaºtere a tarifelor. Opinia respondenþilor este relativ polarizatã în cazul comvorbirilor internaþionale între cei care nu cunosc ºi deci nu au opinie ºi cei care considerã cã un minut internaþional este mai scump decât unul naþional. 70% dintre respondenþi cunosc cã tarifele variazã în funcþie de perioada din zi în care se apeleazã. Referitor la gradul de cunoaºtere a tarifelor pentru convorbiri internaþionale se pãstreazã procentul mare al celor care nu cunosc ºi deci nu au opinie faþã de acest tip de servicii (38%); cei care ºi-au exprimat o opinie considerã, în mare parte, cã tarifele variazã în funcþie de þara în care se apeleazã (aproape 60%). De remarcat lipsa de opinie, procentul mare de rãspunsuri �nu ºtiu� (între 40-50%), în cazul celor care folosesc des apelurile internaþionale, faþã de tarifele a acestor servicii.

8. Obiceiuri de utilizare a telefonului fix 93% dintre utilizatorii de servicii de telefonie fixã folosesc doar o singurã linie de acces, iar 7% utilizeazã mai multe servicii de telefonie fixã. Dintre aceºtia din urmã, 42% folosesc linia fixã de la Romtelecom în asociere cu cartele ºi coduri de acces, iar 51% folosesc linia fixã de la Romtelecom împreunã cu linia fixã de la un furnizor alternativ de la care cumpãrã servicii pe baza de abonament. Ca ºi profil, se poate spune cã gospodãriilor cu 3 ºi 4 persoane ºi cu un venit mediu per capita de peste 400 RON le este cel mai caracteristic comportamentul de substituire sau utilizare paralelã a liniei fixe de la Romtelecom cu un alt furnizor alternativ de la care cumpãrã servicii pe bazã de abonament. Apeluri locale (intrajudeþene): 85% dintre respondenþi efectueazã apeluri în aceeaºi reþea �uneori� sau �des� ºi doar 24% dintre ei efectueazã cu aceeaºi frecventã apeluri în alte reþele. Apeluri interjudeþene: 44% dintre respondenþi efectueazã apeluri în aceeaºi reþea �uneori� sau �des� ºi doar 13% dintre ei efectueazã cu aceeaºi frecventã apeluri în alte reþele. 17% dintre respondenþi nu efectueazã niciodatã convorbiri interjudeþene în aceeaºi reþea. Doar 7% dintre respondenþi efectueazã apeluri fix-mobil �des� iar 23% �uneori�. 31% dintre respondenþi nu efectueazã niciodatã astfel de apeluri.


10

71% dintre respondenþi nu efectueazã niciodatã apeluri internaþionale de pe telefonul fix. Maxim 7% efectueazã, uneori sau des, convorbiri internaþionale. Ei sunã cu aceeaºi frecvenþã cãtre un fix sau cãtre un mobil. În gospodãriile în care existã o linie fixã de la Romtelecom ºi o line fixã de la un furnizor alternativ, Romtelecom este folosit într-o mãsurã mai mare pentru convorbirile locale ºi interjudeþene decât furnizorul alternativ � 41% vs. 24% pentru convorbiri locale respectiv 31% vs. 19% pentru convorbiri interjudeþene. Pentru convorbirile internaþionale, cei care folosesc acest serviciu îl folosesc aproape în egalã mãsurã de la Romtelecom ºi de la furnizorul alternativ. În ceea ce priveºte scopul utilizãrii furnizorilor de telefonie fixã în gospodãrie, semnificativ mai mulþi utilizatori ai serviciilor furnizorilor alternativi au un comportament unidirecþionat � doar primesc sau doar sunã � decât în cazul utilizatorilor Romtelecom.

9. Criterii de alegere a serviciilor de telefonie fixã

Elementele care au cea mai mare importanþã pentru respondenþi în cazul alegerii serviciilor de telefonie fixã sunt legate de �nivelul tarifelor�, �calitatea convorbirii�, �facturare� (corectitudine ºi claritate), �acoperirea în teritoriu�, respectiv �calitatea relaþiei cu clienþii� (inclusiv în cazul intervenþiilor). Când au ales serviciul actual de telefonie fixã, 66% dintre respondenþi au avut ca prim criteriu de selecþie tarifele practicate. Din categoria tarifelor, cele cu impact maxim în alegerea serviciului de telefonie fixã sunt �costul abonamentului2 ºi �tarifele pentru convorbiri locale�. 80% dintre respondenþii pentru care aspectele financiare sunt importante sau foarte importante spun cã �preþul abonamentului2 a fost cel mai important când au ales serviciul de telefonie fixã, iar 10 % spun cã cele mai importante au fost �tarifele pentru convorbiri locale�.

10. Gradul de satisfacþie faþã de furnizorii de telefonie fixã

Satisfacþia pentru serviciile de telefonie fixã oferite de Romtelecom este cea mai scãzutã la o evaluare a celor 3 principali furnizori de pe piaþã. Aceasta nu depãºeºte o medie de 4 (pe o scalã de la 1 la 5) nici la evaluarea globalã nici la evaluarea punctualã a serviciilor ºi tarifelor. Procentul utilizatorilor mulþumiþi ºi foarte mulþumiþi de serviciile Romtelecom este de doar 59% faþã de 84% pentru RCS. Procentul celor total nemulþumiþi de serviciile Romtelecom este de 9%. Distanþa dinte Romtelecom ºi RCS creºte când respondenþii sunt întrebaþi punctual cât de mulþumiþi sunt de calitatea serviciilor ºi tarife. Procentul celor total nemulþumiþi, atât de calitatea serviciilor oferite, cât ºi de nivelul tarifelor, creºte în cazul Romtelecom la 22%, în timp ce procentul utilizatorilor foarte mulþumiþi de nivelul tarifelor RCS depãºeºte cu mult pe cel al utilizatorilor foarte mulþumiþi, în general (61% dintre utilizatorii RCS sunt foarte mulþumiþi de tarife faþã de 49% foarte mulþumiþi, în general).


11

11. Substituibilitatea furnizorilor ºi serviciilor de telefonie fixã Ca principale bariere în schimbarea furnizorului/serviciului de telefonie fixã apar �lipsa alternativei în zona de reºedinþã� ºi �comoditatea�. O altã barierã importantã o reprezintã lipsa de informare a utilizatorilor, 25% dintre respondenþii nemulþumiþi de serviciile actualului furnizor optând pentru varianta �nu cunosc alte oferte�.

Cea mai pasivã atitudine o au tinerii pânã în 35 ani care locuiesc în gospodãrii în care venitul per capita depãºeºte 400 RON, pentru aceºtia motive ca ºi �comoditatea�, �nu vreau sã pierd numãrul�, au menþiuni semnificativ mai multe decât în cazul celorlalte segmente. Cel mai puþin informaþi de ofertele alternative sunt utilizatorii cu vârsta peste 54 ani.

24% dintre utilizatorii serviciilor Romtelecom considerã cã este probabil sau foarte probabil sã renunþe în urmãtoarele 12 luni la serviciile actualului furnizor. Cu cât gradul de cunoaºtere al altor oferte creºte cu atât intenþia de renunþare este mai mare.

Motivele pentru care se renunþã la furnizorul actual de telefonie fixã sunt aproape în totalitate de naturã financiarã, iar nemulþumirile de naturã tehnicã genereazã renunþare pentru doar 9% dintre respondenþii care au declarat aceastã intenþie pentru urmãtoarele 12 luni. 82% dintre cei care intenþioneazã sã renunþe spun cã o fac pentru ca abonamentele sunt foarte scumpe. Tarifele pentru convorbirile în reþea sunt motiv de renunþare pentru doar 52% dintre respondenþi, iar 42% considerã cã tarifele cãtre alte reþele fixe sunt prea mari. De asemenea, 47% dintre respondenþi au ca motivaþie pentru renunþare �tarifele prea mari pentru convorbirile fix-mobil�.

Legat de serviciile cu care vor fi înlocuite cele utilizate în prezent de la furnizorul actual, la nivel de intenþie, existã un comportament diferenþiat în funcþie de numãrul furnizorilor de la care respondenþii beneficiazã de servicii de telefonie fixã. Dintre cei care au în prezent 2 furnizori, chiar dacã incidenþa lor este micã, 70% intenþioneazã sã renunþe definitiv la unul dintre furnizori, iar acesta este Romtelecom.

Dintre cei care au în prezent un singur furnizor, aproape jumãtate dintre ei afirmã cã vor schimba tipul de serviciu ºi anume se vor orienta cãtre telefonia mobilã. Principalii �driveri� pentru trecere la telefonia mobilã sunt �tarifele mari fix-mobil� ºi �facturarea incorectã�. Profilul utilizatorilor de servicii de telefonie fixã care intenþioneazã sã treacã la telefonia mobilã: 35-54 ani cu venit mediu per capita între 201 ºi 400 RON.

Doar 37% afirmã cã nu renunþã la telefonia fixã, ci vor schimba doar furnizorul. Principalul �driver� pentru schimbarea furnizorului este oferta de pachete de servicii din partea altor furnizori. Profilul utilizatorilor de servicii de telefonie fixã care intenþioneazã sã schimbe doar furnizorul: sub 35 ani cu venit mediu per capita peste 400 RON.

În ultimul an, doar 5% dintre utilizatorii actuali de telefonie fixã au renunþat la un furnizor ºi acesta a fost în proporþie de 80% Romtelecom. Principalele motive de renunþare au fost creºterea preþului abonamentelor ºi creºterea tarifelor la apelurile naþionale.

Cu ce au înlocuit serviciile la care au renunþat? 90% dintre respondenþi cu servicii de telefonie fixã de la un alt operator ºi abia 8% cu servicii de telefonie mobilã.

12. Comportament în cazul modificãrii tarifelor O creºtere cu 5% a tarifelor la abonamente, respectiv la apeluri nu ar genera nici un fel de reacþie pentru puþin mai mult de jumãtate dintre utilizatorii actuali de telefonie fixã. Doar o creºtere cu 20% ar atrage dupã sine o diminuare consistentã (cu 20%) a procentului celor care nu ar lua nici o mãsurã.


12

Creºterea tarifelor atrage dupã sine douã categorii consistente de reacþii, în ordinea intensitãþii lor: schimbarea tipului de serviciu (fix cu mobil) ºi, apoi, schimbarea furnizorului de telefonie fixã.

Creºterea preþului abonamentelor, tarifelor la convorbirile naþionale ºi ale celor cãtre mobil ar determina cam în aceeaºi mãsurã schimbarea tipului de serviciu - de la fix la mobil � aproximativ 15% pentru o creºtere a preþurilor ºi tarifelor cu 5%, aproximativ 19% pentru o creºtere cu 10% ºi un maxim de 25% pentru o creºtere de 20% .

Creºterea preþului abonamentelor ºi a tarifelor la convorbirile naþionale ar determina cam în aceeaºi mãsurã schimbarea furnizorului de telefonie fixã - aproximativ 9% pentru o creºtere a preþurilor ºi tarifelor cu 5%, aproximativ 12% pentru o creºtere cu 10% ºi un maxim de 16% pentru o creºtere de 20% . Creºterea tarifelor la convorbirile fix-mobil ar determina o reacþie mai slabã din partea utilizatorilor în sensul schimbãrii furnizorului actual.

Cea mai slabã reacþie o genereazã creºterea tarifelor la convorbirile internaþionale datã în primul rând de frecvenþa redusã de utilizare a acestui serviciu.

13. Profil -- utilizatori de servicii de telefonie fixã în gospodãrie vs. Non-utilizatori

Din punct de vedere demografic nu existã un profil specific al utilizatorului de telefonie fixã.

Profilul lui derivã din caracteristicile demografice ale populaþiei din mediul urban unde penetrarea telefoniei fixe este mare.

Din aceastã raþiune utilizatorul de telefonie fixã este puþin mai educat (18% studii superioare), puþin mai în vârstã (vârsta medie 50 ani) ºi, în consecinþã, mai degrabã pensionar ºi cu venituri ceva mai mari decât non-utilizatorii (venit mediu lunar per capita 382 RON).

A. TELEFONIE MOBILÃ

1. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilã În aproape douã treimi din gospodãriile din România (65%) existã cel puþin un telefon mobil plãtit de unul din membrii gospodãriei. Extrapolând acest rezultat la numãrul total de gospodãrii din România, înseamnã cã în aproximativ 4,811,730 de gospodãrii se folosesc servicii de telefonie mobilã. Se observã faptul cã ponderea gospodãriilor în care se folosesc servicii de telefonie mobilã este mai mare în mediul urban (74%) ºi mai micã în mediul rural (56%). De asemenea, aceastã pondere este puternic influenþatã de venitul pe persoanã în gospodãrie. În 80% din gospodãriile în care venitul lunar per capita este peste 400 RON existã un telefon mobil, faþã de doar 51% în gospodãriile în care venitul lunar per capita este 200 RON sau mai puþin.

Un alt indicator care reflectã gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilã este numãrul de cartele SIM la 100 de locuitori. Astfel, în România, existã 46 de carduri SIM la 100 de locuitori. Acest indicator este semnificativ mai mare în mediul urban (61) faþã de mediul rural (33).


13

57% din populaþia þintã (sau 10,364,642, dacã ne raportãm la colectivitatea cercetatã) folosesc un telefon mobil plãtit de ei sau de un membru al gospodãriei. Gradul de utilizare a serviciilor de telefonie mobilã diferã în funcþie de vârsta respondentului. Astfel, 86% din persoanele cu vârsta cuprinsã între 16 ºi 34 de ani afirmã cã folosesc un telefon mobil, faþã de 70% din respondenþii cu vârstã între 35-54 ani ºi doar 24% din cei care au peste 54 de ani. De asemenea, utilizarea serviciilor de telefonie mobilã este mai mare în gospodãriile în care nu existã un telefon fix (61%, faþã de 53% în gospodãriile în care existã instalat un post telefonic fix).

Luând în calcul gospodãriile în care se folosesc servicii de telefonie mobilã, în 34% din acestea existã un singur card SIM, în 32% existã douã carduri SIM, în 18% existã 3 carduri SIM, în 9% 4 carduri, iar în 5% din acestea existã 5 carduri SIM sau mai multe. Bineînþeles cã numãrul de SIM-uri din gospodãrie este puternic influenþat de numãrul de persoane care locuiesc în gospodãrie.

În 33% din gospodãrii se folosesc doar cartele preplãtite, în 36% se folosesc exclusiv abonamente în timp ce în 26% din gospodãrii se folosesc atât servicii pe bazã de abonament cât ºi pe bazã de cartele (în 5% din cazuri s-au înregistrat non-rãspunsuri). În gospodãriile cu venituri mici (sub 200 RON pe persoanã) se folosesc preponderent cartele preplãtite în timp ce în gospodãriile cu venituri ridicate (peste 400 RON pe persoanã) ponderea se inverseazã în favoarea abonamentelor.

2. Gospodãrii în care nu existã un telefon mobil � motive ºi intenþii de achiziþie

În 35% din gospodãriile din România nu se utilizeazã servicii de telefonie mobilã. Principalul motiv pentru neutilizarea serviciilor de telefonie mobilã este �lipsa unei nevoi în acest sens�, aspect menþionat de jumãtate din persoanele care locuiesc în gospodãrii în care nu existã telefon mobil. Urmeazã douã motive care þin de componenta financiarã: �utilizarea serviciului este prea scumpã� ºi �costurile mari de achiziþie�.

Lipsa unei nevoi de a avea un telefon mobil plãtit de un membru al gospodãriei este un motiv indicat într-o mãsurã mai mare în mediul urban ºi în gospodãriile cu venituri mai mari. În aceste categorii existã de altfel o probabilitate mai mare de utilizare a serviciilor de telefonie mobilã plãtite de companii.

Costurile ridicate de achiziþie ºi utilizare a serviciului sunt menþionate mai frecvent în mediul rural ºi în gospodãriile cu venituri mici (sub 200 RON pe persoanã).

Jumãtate din persoanele care locuiesc în gospodãrii în care nu existã telefon mobil resping categoric posibilitatea de a achiziþiona un telefon mobil în gospodãrie în urmãtoarele 6 luni, 11% afirmã cã probabil nu vor face acest lucru iar 31% nu ºtiu sau nu s-au hotãrât. Doar 2% afirmã categoric cã vor achiziþiona un telefon mobil iar 9% spun cã acest lucru este probabil. Intenþia de a achiziþiona un telefon mobil nu este influenþatã de existenþa sau nu în gospodãrie a unui post telefonic fix.

3. Structura pieþei de telefonie mobilã Dintre utilizatorii de telefonie mobilã, 52% folosesc servicii pe bazã de abonament iar 62% folosesc cartele preplãtite. Corelând aceste douã valori, rezultã cã 14% din utilizatori folosesc atât abonament cât ºi cartelã. Utilizarea abonamentului sau a cartelei preplãtite este clar delimitatã de statutul ocupaþional al respondentului: dacã folosirea serviciilor pe bazã de abonament este caracteristicã patronilor, liber profesioniºtilor, angajaþilor cu funcþii de conducere sau a celor cu studii superioare, serviciul pe bazã de cartelã


14

preplãtitã este folosit preponderent de muncitori, ºomeri, femei casnice, pensionari sau elevi ºi studenþi, respectiv de acele categorii cu venituri mai scãzute.

Considerând ca bazã utilizatori de servicii de telefonie mobilã, 24% utilizeazã abonamente Vodafone, 27% abonamente Orange, 2% abonamente Zapp ºi tot 2% abonamente Cosmote. În acelaºi timp, 26% au cartele de la Vodafone, 36% de la Orange ºi 2% de la Cosmote.

Cotele de piaþã calculate pe baza numãrului total de SIM-uri existente în gospodãriile în care se folosesc servicii de telefonie mobilã ne aratã cã Orange este lider de piaþã, cu 52% din numãrul total de cartele SIM. Vodafone are 42%, Cosmote 3% iar Zapp tot 3%.

Pe piaþa serviciilor de telefonie mobilã cu abonament cotele principalilor 2 operatori sunt apropiate: Orange are 47%, iar Vodafone 44%, în timp ce pe piaþa cartelelor preplãtite diferenþa dintre aceºtia este semnificativã (Orange � 56%, Vodafone 41%).

4. Tipuri de abonamente utilizate Principalele tipuri de abonamente utilizate sunt cele cu minute incluse. 42% din utilizatorii de servicii de telefonie mobilã cu abonament folosesc abonamente standard cu minute incluse, iar 35% utilizeazã abonamente cu minute incluse ºi extraopþiuni.

9% dintre utilizatorii de servicii de telefonie mobilã cu abonament folosesc abonamente standard fãrã minute incluse, iar 5% folosesc abonamente fãrã minute incluse cu extraopþiuni.

Utilizatorii de abonamente Cosmote deþin într-o proporþie mai mare decât ceilalþi operatori abonamente cu minute incluse (credit inclus) ºi cu extraopþiuni.

Abonaþii Zapp au într-o proporþie mai mare decât ceilalþi operatori abonamente fãrã minute incluse cu extraopþiuni ºi într-o mãsurã mai micã abonamente cu minute incluse fãrã extraopþiuni

5. Cheltuieli cu servicii de telefonie mobilã În medie, un utilizator de servicii de telefonie mobilã cu abonament a plãtit în ultima lunã 83,5 RON pentru abonamentul (abonamentele) pe care le utilizeazã. În acelaºi timp, un utilizator de servicii de telefonie mobilã cu pe bazã de cartelã preplãtitã a cheltuit în ultima lunã în medie 44,4 RON pentru aceste servicii.

Suma medie cheltuitã în ultima lunã cu servicii de telefonie mobilã cu abonament este influenþatã de venitul mediu lunar pe persoanã în gospodãrie. Astfel aceastã sumã este mai mare în gospodãriile cu venit peste 400 RON (96 RON) ºi mai micã în gospodãriile cu un venit de 200 RON sau mai puþin (65,7 RON) .

În schimb, suma medie cheltuitã în ultima lunã cu servicii de telefonie mobilã cu cartele preplãtite depinde într-o mãsurã mai micã de venitul gospodãriilor.

Abonaþii Orange ºi cei Vodafone au plãtit în medie aproximativ la fel pentru serviciile cu abonament pe care le utilizeazã de la aceºti operatori (80,4 RON � Vodafone, 78,3 RON � Orange). Un utilizator de cartelã preplãtitã de la Orange a cheltuit în schimb semnificativ mai mult decât un utilizator de cartelã preplãtitã de la Vodafone (48,0 RON comparativ cu 35,2 RON)

Utilizatorii de servicii Cosmote au plãtit semnificativ mai puþin decât ceilalþi utilizatori pentru serviciile de telefonie mobilã de la acest operator (în medie 39 RON pentru abonament ºi 30 RON pentru cartela preplãtitã)


15

6. Obiceiuri de utilizare a telefonului mobil În afarã de utilizarea tradiþionalã a telefonului mobil (pentru a efectua ºi primi apeluri ºi mesaje scrise), telefonul mobil este utilizat din ce în ce mai mult pentru a efectua transmisiuni de date (de cãtre 11% din respondenþi) ºi pentru navigare pe internet (5%).

Se remarcã faptul cã abonaþii Zapp care utilizeazã telefonul mobil într-o pondere semnificativ mai mare atât pentru transmisiuni de date (31% din aceºtia, faþã de 8-13% din utilizatorii de abonamente ºi cartele de la Orange ºi Vodafone), cât ºi pentru navigare pe Internet (27% faþã de 3-6% din utilizatorii Orange ºi Vodafone).

Mesajele multimedia (MMS) sunt utilizate de aproximativ o cincime din utilizatorii de servicii de telefonie mobilã. Singurele companii care oferã acest serviciu sunt Orange (24% din utilizatorii sãi folosesc MMS-uri) ºi Vodafone (22%) .

Utilizarea tehnologiei 3G este invocatã ca scop al utilizãrii telefoniei mobile de cãtre 4% dintre abonaþii Vodafone ºi 2% din abonaþii Orange.

Dintre persoanele care au menþionat cã utilizeazã servicii de telefonie mobilã atât pe bazã de abonament cât ºi pe bazã de cartelã preplãtitã, 48% utilizeazã cel mai des abonamentul, 20% utilizeazã preponderent cartela în timp ce 28% afirmã cã utilizeazã în egalã mãsurã ambele variante, în funcþie de scop (4% nu ºtiu sau nu rãspund)

Un respondent din doi utilizeazã telefonul mobil pentru a efectua apeluri exclusiv sau aproape exclusiv în reþele mobile, 30% efectueazã apeluri într-o mãsurã mai mare cãtre reþele mobile, în timp ce 13% afirmã cã efectueazã apeluri în egalã mãsurã cãtre reþele mobile ºi fixe.

Dacã ne referim doar la apelurile efectuate în reþelele mobile, 38% efectueazã apeluri exclusiv sau aproape exclusiv în reþeaua proprie, 35% efectueazã apeluri într-o mãsurã mai mare în reþeaua proprie, iar 19% efectueazã apeluri în egalã mãsurã în reþeaua proprie ºi cãtre alte reþele.

Atunci când efectueazã apeluri în alte reþele mobile, circa douã treimi din respondenþi spun cã încearcã sã limiteze durata apelurilor, în timp ce 28% vorbesc atât cât au nevoie, fãrã sã þinã seama de costuri (7% dintre respondenþi nu ºtiu).

Atunci când doresc sã contacteze o persoanã aflatã în strãinãtate, 28% evitã sã sune ºi trimit preponderent mesaje scrise, iar 17% verificã tarifele în funcþie de tipul de reþea ºi aleg varianta mai ieftinã. 13% spun cã evitã sã foloseascã telefonul mobil pentru apeluri internaþionale, în timp ce 16% afirmã cã folosesc telefonul la fel cum îl folosesc de obicei pentru apelurile efectuate cãtre un telefon în interiorul þãrii. 24% nu au putut rãspunde sau afirmã cã nu efectueazã apeluri internaþionale.

18% din respondenþi afirmã cã au fost plecaþi în ultimul an în afara þãrii, iar din aceºtia jumãtate au folosit telefonul mobil în roaming. Dintre cei care au folosit telefonul în afara þãrii, 21% l-au folosit în mod obiºnuit ca ºi în þarã, 25% au utilizat preponderent mesajele scrise (SMS), 19% au cumpãrat o cartelã SIM din þara respectivã, iar 13% susþin cã au verificat tarifele ºi au ales manual cea mai ieftinã reþea disponibilã.

Dacã ne referim la apelurile efectuate cãtre reþelele fixe, mai mult de jumãtate din respondenþi (55%) spun cã încearcã sã efectueze cât mai puþine apeluri mobil-fix pentru a limita costurile, 20% încearcã sã limiteze durata apelurilor, în timp ce 16% afirmã cã nu au un comportament diferit atunci când sunã pe un telefon fix faþã de apelurile efectuate în reþelele mobile.

Aproape jumãtate dintre respondenþi au afirmat cã serviciul de telefonie mobilã pe care îl utilizeazã are tarife diferenþiate în funcþie de intervalele orare. Dintre aceºtia, 42%


16

încearcã sã efectueze cât mai puþine apeluri în orele de vârf, 19% încearcã sã limiteze durata apelurilor pe care le efectueazã în orele de vârf, iar 35% nu þin cont de ora la care apeleazã.

78% dintre respondenþi cunosc faptul cã serviciul de telefonie mobilã pe care îl utilizeazã are tarife diferenþiate în funcþie de reþeaua în care se apeleazã. Mai mult de jumãtate dintre ei (52%) încearcã sã efectueze cât mai puþine apeluri în alte reþele, 22% încearcã sã limiteze durata apelurilor pe care le efectueazã în alte reþele ºi tot 22% nu þin cont de reþeaua în care sunã.

8% din respondenþi afirmã cã preferã foarte des sã comunice prin intermediul unui mesaj scris (SMS) în locul efectuãrii unui apel. 18% fac acest lucru des, iar 28% uneori. Dintre aceºtia, douã treimi folosesc SMS-urile indiferent dacã persoanele cu care vor sã comunice sunt în aceeaºi reþea sau în reþele diferite, iar 26% spun cã preferã sã utilizeze mesajele scrise atunci când persoanele sunt abonate la alte reþele de telefonie.

7. Gradul de cunoaºtere a tarifelor serviciilor de telefonie mobilã 59% dintre utilizatorii de servicii de telefonie mobilã considerã cã un minut de convorbire cãtre o reþea de telefonie fixã costã mult mai mult sau ceva mai mult decât un minut de convorbire în reþeaua proprie de telefonie mobilã, comparativ cu 11% din respondenþi care susþin contrariul. 13% afirmã cã aceste douã costuri sunt similare în timp ce 17% nu ºtiu.

În opinia a douã treimi din respondenþi, costul unui mesaj scris (SMS) este mult mai mic sau ceva mai mic decât costul unui minut de convorbire în reþeaua proprie de telefonie mobilã. 25% nu au ºtiut sã rãspundã.

58% din utilizatorii de servicii de telefonie nu pot aprecia costul unui minut de convorbire în roaming. 37% cunosc faptul cã acesta este mai mare sau mult mai mare decât costul unui minut de convorbire în interiorul þãrii. În mod similar, 55% din respondenþi nu pot aprecia cum este costul unui SMS trimis în roaming faþã de costul unui SMS trimis când utilizatorul se aflã în þarã. 38% apreciazã cã este ceva mai scump sau mult mai scump sã trimiþi un SMS atunci când foloseºti telefonul în afara þãrii.

55% din respondenþi considerã cã un minut de convorbire internaþionalã costã mult mai mult sau ceva mai mult decât un minut de convorbire naþionalã comparativ cu 5% din respondenþi care afirmã cã acest cost este la fel sau mai mic faþã de cel al unui un minut de convorbire naþionalã.

Rezultatele sunt similare atunci când se comparã costul unui SMS trimis cãtre un telefon dintr-o altã þarã vs. costul unui SMS trimis cãtre un telefon din interiorul þãrii. 48% apreciazã cã primul cost este mult mai mare sau ceva mai mare faþã de 4% care susþin cã acestea sunt similare ºi 3% care considerã cã costul unui SMS trimis cãtre un telefon din interiorul þãrii este mai mare.

8. Criterii de alegere a serviciilor de telefonie mobilã

�Acoperirea în teritoriu a reþelei� ºi �tarifele pentru apeluri� sunt cele mai importante criterii luate în considerare atunci când respondenþii au ales serviciul de telefonie pe care îl utilizeazã în prezent. Aceste douã criterii au fost menþionate ca fiind importante sau foarte importante de peste 8 respondenþi din 10. Urmeazã �calitatea convorbirilor (a sunetului)� ºi �reþeaua în care sunt abonaþi cunoscuþii�, acestea fiind apreciate drept importante sau foarte importante de cãtre trei sferturi din respondenþi.


17

Utilizatorii de servicii de telefonie mobilã cu abonament sunt mai sensibili la relaþia pe care compania o stabileºte cu ei ca ºi clienþi prin programele de fidelizare ºi prin Serviciul Clienþi. De asemenea sunt clienþi mai sofisticaþi, cu nevoi mai complexe pentru care conteazã, într-o mai mare mãsurã decât pentru utilizatorii de cartele preplãtite serviciile suplimentare oferite, posibilitatea de a se conecta la Internet, gama telefoanelor disponibile.

În ceea ce priveºte diferitele tipuri de tarife, preþul abonamentului sau al cartelei ºi tarifele pentru convorbirile în reþeaua proprie sunt cele mai importante, urmate de tarifele pentru apelurile cãtre alte reþele mobile. Mai puþin importante sunt tarifele pentru apelurile internaþionale, pentru mesajele multimedia, tarifele percepute în Roaming ºi cele pentru ascultarea Mesageriei vocale.

9. Gradul de satisfacþie faþã de furnizorii de telefonie mobilã În general, se poate afirma cã utilizatorii de servicii de telefonie mobilã sunt mulþumiþi de operatorii care le furnizeazã aceste servicii. Ei au fost rugaþi sã evalueze satisfacþia globalã faþã de aceºtia pe o scalã de la 1 la 5, unde 1 înseamnã deloc mulþumit iar 5 foarte mulþumit. Luând în calcul toþi furnizorii, de 44% din utilizatori se declarã �foarte mulþumiþi� (5) iar 40% �mulþumiþi� (4). În ceea ce priveºte satisfacþia generalã, toþi operatorii de telefonie mobilã înregistreazã scoruri medii de 4,2 sau mai mari (scorul mediu pentru toþi furnizorii: 4,3).

Aceeaºi situaþie o întâlnim ºi în ceea ce priveºte satisfacþia faþã de calitatea serviciilor (scorul mediu pentru toþi furnizorii: 4,27).

Vorbind despre satisfacþia faþã de tarife, scorurile sunt uºor mai scãzute. Folosind aceeaºi scalã cu 5 trepte, gradul mediu de satisfacþia faþã de toþi furnizorii este 4,06.

Se observã faptul cã o pondere importantã dintre utilizatorii Cosmote (20%) nu pot aprecia cât sunt de mulþumiþi de acest operator, fiind probabil utilizatori ai acestor servicii de puþinã vreme.

Dacã în ceea ce priveºte satisfacþia generalã diferenþele între operatori sunt mici, dacã ne referim la satisfacþia faþã de tarifele practicate, utilizatorii Cosmote ºi Zapp (4,56) înregistreazã scoruri medii semnificativ mai mari comparativ cu utilizatorii Orange (4,07) ºi Vodafone (3,97).

În cazul operatorilor Vodafone ºi Orange nu existã diferenþe semnificative între gradul de satisfacþie faþã de servicii ºi tarife al persoanelor care folosesc servicii pe bazã de abonament ºi cel al persoanelor care folosesc cartele preplãtite. În cazul operatorului Cosmote însã, serviciile pe bazã de cartele preplãtite înregistreazã scoruri medii mai mari decât serviciile pe bazã de abonament, atât în ceea ce priveºte satisfacþia generalã ºi faþã de calitatea serviciilor, cât ºi în ceea ce priveºte satisfacþia faþã de tarife.

10. Gradul ºi motivele de substituibilitate a furnizorilor ºi serviciilor de telefonie mobilã

Principalul obstacol în ceea ce priveºte renunþarea la un furnizor de telefonie mobilã faþã de care utilizatorii nu sunt mulþumiþi îl reprezintã faptul cã toate sau majoritatea persoanelor apelate sunt utilizatori ai serviciilor respectivului operator, ceea ce genereazã implicit costuri mai mici de utilizare. 30% dintre respondenþii nemulþumiþi de operatorul lor au menþionat acest aspect care, de altfel, reprezintã unul din principalele criterii de alegere ale furnizorilor de telefonie mobilã. 18% dintre respondenþii nemulþumiþi au menþionat cã nu au renunþat pentru cã, dupã pãrerea lor, tarifele serviciilor sunt ridicate în


18

cazul tuturor operatorilor. Alte bariere în cazul schimbãrii furnizorului sunt faptul cã �utilizatorii nu vor sã piardã numãrul actual de telefon� (13%), �calitatea scãzutã a serviciilor furnizate de toþi operatorii� (8%), dar ºi �comoditatea respondenþilor� (14%).

De asemenea, intenþia de a renunþa la serviciile unui operator înregistreazã valori scãzute: 4% din utilizatorii Vodafone, 5% din utilizatorii Orange, 4% din utilizatorii Zapp ºi 6% din utilizatorii Cosmote, iar în medie 5% dintre utilizatorii de servicii de telefonie mobilã menþioneazã cã este probabil sau foarte probabil sã renunþe la serviciile acestui furnizor în urmãtoarele 12 luni.

Dintre utilizatorii care ºi-au manifestat intenþia de a renunþa la furnizorul lor actual (53 de persoane din eºantion), 49% utilizeazã servicii pe bazã de abonament, iar 53% utilizeazã cartele preplãtite.

Principalele motive ale intenþiei de renunþare sunt legate de preþuri: tarife ridicate ale apelurilor în afara reþelei (45%), dar ºi în reþea (42%), precum ºi preþul mare al abonamentului / cartelei (34%). Un sfert dintre respondenþi precizeazã ca motiv apariþia unor furnizori cu pachete de servicii ºi tarife mai avantajoase.

Dintre utilizatorii care ar renunþa la furnizorul lor actual, 13% afirmã cã nu vor mai folosi alte servicii de telefonie mobilã (4% vor folosi telefonia fixã, iar 9% nu le vor înlocui cu un alt serviciu de comunicaþii electronice). 36% ºi-au manifestat intenþia de a trece la un alt furnizor de servicii cu cartelã preplãtitã, iar 32% de a trece la un furnizor de servicii pe bazã de abonament. 17% nu ºtiu încã cu ce ar înlocui serviciile la care ar renunþa.

2% dintre utilizatorii de servicii de telefonie mobilã (respectiv 24 de persoane din eºantion) afirmã cã au renunþat în ultimul an la serviciile unui furnizor. Aceºtia utilizau în mod aproximativ egal abonamente (54%) ºi cartele preplãtite (50%). Motivele renunþãrii sunt legate în principal tot de tarife: abonament / cartelã prea scumpe (38%), tarife mari pentru apelurile în alte reþele (29%) dar ºi în aceeaºi reþea (17%).

Dintre persoanele care au renunþat în ultimul an la serviciile unui furnizor, 42% au apelat la serviciile unui alt furnizor de la care au achiziþionat o cartelã preplãtitã, 38% au achiziþionat un abonament de la alt furnizor, 13% au revenit la acelaºi furnizor de la care au achiziþionat alt abonament / altã cartelã, iar 8% au menþionat cã nu au apelat la alte servicii electronice de comunicare.

11. Comportament în cazul modificãrii tarifelor La o creºtere cu 5% a tarifelor, indiferent cã este vorba de preþul abonamentului/cartelei sau de tarifele pentru apeluri, în jur de douã treimi din respondenþi nu vor acþiona în nici un fel, pãstrând abonamentul sau cartela actualã.

La o creºtere cu 10% a preþului abonamentului, o treime dintre abonaþi nu vor lua nici o mãsurã, 32% spun cã vor limita apelurile de pe abonamentul actual pe care îl folosesc, 28% vor renunþa la abonamentul actual folosind în schimb tot servicii de telefonie mobilã (alt abonament mai ieftin sau o cartelã), iar 4% afirmã cã vor renunþa la telefonia mobilã. La o creºtere cu 20% a preþului abonamentului, 40% dintre abonaþi îºi manifestã intenþia de a schimba abonamentul actual cu un altul mai ieftin sau cu o cartelã preplãtitã, preponderent de la alt operator de telefonie mobilã, iar 29% afirmã cã vor folosi în continuare abonamentul actual, dar cã vor limita apelurile efectuate.

În ceea ce priveºte utilizatorii de cartele preplãtite, la o creºtere cu 10% a preþului cartelei, 4% afirmã cã vor renunþa la telefonia mobilã, 42% vor limita apelurile, iar 17% vor renunþa la cartelã, dar vor folosi tot servicii de telefonie mobilã. La o creºtere cu 20% a preþului cartelei, 7% vor renunþa la telefonia mobilã, 36% vor limita apelurile de pe


19

aceastã cartelã, iar 26% vor renunþa la cartelã, dar vor folosi tot servicii de telefonie mobilã.

Ponderea persoanelor care afirmã cã renunþã la telefonia mobilã se menþine scãzutã ºi în cazul creºterii tarifelor pentru apelurile în reþea sau în alte reþele (4% ar renunþa la o creºtere cu 10%, în timp ce 6-7% ar renunþa la o creºtere cu 20% a tarifelor).

În ceea ce priveºte persoanele care vor renunþa la abonamentul sau cartela utilizate în prezent, dar vor folosi în continuare servicii de telefonie mobilã, acestea sunt într-o proporþie destul de ridicatã (21-23%) la o creºtere cu 10% a tarifelor, ºi 30-35% la o creºtere cu 20%.

Cei mai mulþi respondenþi însã afirmã cã vor limita apelurile de pe abonament / cartelã (40-41% la o creºtere cu 10% a tarifelor, respectiv 34-35% la o creºtere cu 20%).

12. Profil -- utilizatori de servicii de telefonie mobilã vs. Non-utilizatori

Utilizatorii de servicii de telefonie mobilã se caracterizeazã, din punct de vedere socio-demografic, prin anumite particularitãþi comparativ cu non-utilizatorii acestor servicii:

Sunt într-o proporþie mai mare bãrbaþi

Sunt semnificativ mai tineri: 43% au vârsta cuprinsã între 16-34 de ani ºi 40% între 35-54, în timp ce în cazul non-utilizatorilor, 68% dintre aceºtia au 55 de ani sau peste.

Conþin o pondere semnificativ mai mare de persoane necãsãtorite ºi o pondere mai micã de persoane divorþate sau vãduve.

Sunt într-o proporþie mai mare persoane cu studii medii ºi superioare.

59% locuiesc în mediul urban faþã de 42% din non-utilizatori.

Doar 17% sunt pensionari, faþã de douã treimi din non-utilizatori.

Au venituri mai ridicate: 44% au un venit lunar pe persoanã în gospodãrie de peste 300 RON), comparativ cu doar 26% din non-utilizatori. De altfel, venitul mediu pe persoanã este de 401 RON în cazul utilizatorilor de servicii de telefonie mobilã ºi 252 RON în cazul non-utilizatorilor.

A. SERVICII DE ACCES LA INTERNET

1. Dimensiunea pieþei de acces la Internet în România 21% dintre persoanele în vârstã de 16 ani ºi peste menþioneazã cã au utilizat Internetul în ultimele 6 luni. Gradul de utilizare a Internetului este mai mare în mediul urban (34%) ºi mai scãzut în mediul rural (7%). Extrapolând la nivelul întregii colectivitãþi cercetate, rezultã un numãr de 3.962.986 persoane în vârstã de 16 ºi peste care au utilizat internetul în ultimele 6 luni.

În ceea ce priveºte gradul de penetrare a serviciilor de acces la Internet la nivel de gospodãrii,14% dintre respondenþi au afirmat cã în gospodãria lor existã cel puþin o conexiune la Internet, cu alte cuvinte aproximativ 1.052.000 de gospodãrii din România sunt conectate la Internet. În mediul urban, aproximativ o gospodãrie din 4 are conexiune la Internet, în timp ce în mediul rural doar 3% din gospodãrii beneficiazã de aceastã facilitate.


20

Dacã ne referim în schimb la gospodãriile în care nu existã conexiune la Internet, 15% din respondenþi spun cã �nu au nevoie de astfel de servicii�, în timp ce 32% nu pot oferi un motiv pentru acest lucru. Alte bariere invocate pentru instalarea unei conexiuni de Internet au fost: �lipsa unui furnizor în zona în care locuiesc� (11%), �tarifele mari de utilizare a serviciului� (10%), faptul cã �au Internet la locul lor de muncã� (10%) ºi �costurile mari de instalare� (8%).

Utilizarea Internetului este semnificativ mai mare în Bucureºti (40%), Nord-Vest (27%), Sud-Est (26%) ºi Vest (23%) faþã de o medie de 21% pe eºantionul reprezentativ. Aceleaºi regiuni atrag dupã sine o ratã de penetrare în gospodãrie a serviciilor Internet mai mare decât media

2. Notorietatea principalelor tipuri de conexiuni de acces la Internet

Întrebaþi ce modalitãþi de conectare la Internet cunosc, 83% din utilizatorii de servicii de Internet au menþionat în mod spontan cel puþin o conexiune dedicatã, în timp ce 67% au menþionat cel puþin o conexiune dial-up. Conexiunea prin cablu TV (51%) ºi cea prin linie telefonicã fixã (50%) au fost cel mai des amintite.

Respondenþii au fost rugaþi apoi sã aleagã dintr-o listã care sunt tipurile de conexiune la Internet de care au auzit. 82% au menþionat conexiunea prin linie telefonicã fixã, 79% prin cablu TV, 75% fibra opticã, 65% accesul prin intermediul operatorilor de telefonie mobilã ºi 59% accesul prin cablu UTP/FTP (prin intermediul unei reþele de cartier). Per ansamblu, 96% din utilizatorii de servicii de Internet cunosc cel puþin o conexiune dedicatã, în timp ce 87% au auzit de cel puþin o conexiune tip dial-up.

3. Structura pieþei de acces la Internet în funcþie de tipul de conexiune utilizat

Conexiunile de acces dedicat s-au impus categoric în ultima vreme în faþa celor tip dial-up. În 83% din gospodãriile în care existã conexiune la Internet se aflã o conexiune de acces dedicat, iar în doar 19% din acestea se aflã o conexiune tip dial-up. Extrapolând la nivelul întregii colectivitãþi cercetate, obþinem un numãr de aproximativ 881 mii de gospodãrii în care existã o conexiune de acces dedicat ºi aproximativ 206 mii de gospodãrii în care existã o conexiune tip dial-up.

Cea mai frecvent întâlnitã conexiune tip dial-up este cea prin linie telefonicã fixã, care existã în 14% din gospodãriile care sunt conectate la Internet. În ceea ce priveºte conexiunile de acces dedicat, cel mai des utilizate sunt cele prin cablu TV (în 33% din gospodãriile care sunt conectate la Internet), cablu UTP/FTP (26%) ºi fibrã opticã (20%).

La o analizã pe medii de reºedinþã, în mediul rural se utilizeazã preponderent conexiuni pe linie telefonicã fixã, în timp ce în mediul urban predominã conexiunile dedicate prin cablu TV, cablu UTP/FTP ºi fibra opticã.

Venitul nu face diferenþe semnificative între tipurile de conexiuni utilizate. Se observã totuºi o uºoarã orientare spre fibrã opticã a celor care au venituri peste 200 RON per capita faþã de segmentul cu venituri sub 200 RON per capita pentru care linia telefonicã fixã este o opþiune ceva mai frecventã.

Piaþa conexiunilor de acces la Internet din România este foarte dinamicã. Cel puþin 68% din numãrul total de conexiuni de acces dedicat ºi cel puþin 54% din conexiunile dial-up au fost achiziþionate în ultimii 2 ani.


21

Din gospodãriile în care se utilizeazã Internet dial-up, în 85% se utilizeazã un singur cont. 6% dintre respondenþii din aceste gospodãrii afirmã cã se utilizeazã douã conturi dial-up, iar 2% spun cã existã trei conturi sau mai multe (6% nu pot preciza).

Din gospodãriile în care se utilizeazã Internet prin acces dial-up, în aproape toate (97%) se utilizeazã o singurã conexiune de acces dedicat, iar în 2% din acestea se utilizeazã douã conexiuni.

Romtelecom este principalul furnizor de acces la Internet prin dial-up. 50% din respondenþii care au în gospodãrie o conexiune dial-up menþioneazã compania Romtelecom ca furnizor. Urmeazã RDS (20%), Zapp (11%), Vodafone (7%), Orange (5%) ºi Xnet (3%). Romtelecom este lider detaºat pe piaþa conexiunilor prin linie telefonicã fixã, în timp ce Zapp este lider pe piaþa conexiunilor prin acces mobil.

Dacã ne referim la conexiunile de acces dedicat, principalul furnizor este RDS (folosit în 32% din gospodãriile în care existã astfel de conexiuni), urmat de UPC / Astral (15%) ºi Romtelecom (2%). RDS este lider atât pe piaþa conexiunilor prin cablu TV (53%), cât ºi pe cea a conexiunilor prin fibrã opticã (43%).

4. Obiceiuri de utilizare a Internetului Din numãrul total de persoane care au utilizat Internetul în ultimele 6 luni indiferent de locaþie, aproape douã treimi menþioneazã cã au accesat Internetul în gospodãrie, 42% la locul de muncã sau la ºcoalã, 20% la prieteni sau cunoºtinþe, iar 16% la Internet Cafe-uri. În mediul urban, cei mai mulþi utilizatori acceseazã Internetul acasã (68%), apoi la locul de muncã sau la ºcoalã (42%). În mediul rural, scade însã ponderea celor care utilizeazã Internetul în gospodãrie ºi creºte cea a persoanelor care frecventeazã Internet Cafe-uri în acest scop.

Marea majoritate a utilizatorilor de Internet (87%) folosesc acest serviciu în gospodãrie pentru comunicare prin e-mail. Aproximativ 8 respondenþi din 10 acceseazã Internetul pentru a se informa, iar circa douã treimi au menþionat cã îl folosesc pentru a se juca, pentru a descãrca muzicã ºi filme ºi pentru a comunica pe chat.

Gradul maxim de utilizare a Internetului se înregistreazã între orele 18 ºi 22, atât în timpul sãptãmânii cât ºi în weekend, cu un vârf absolut între orele 20 ºi 21. 60% din respondenþi au menþionat cã utilizeazã Internet-ul în acest interval (20,00-21,00) în timpul sãptãmânii ºi aproximativ jumãtate din ei afirmã cã fac acest lucru în weekend.

5. Cheltuieli cu servicii de acces la Internet În medie, o gospodãrie conectatã la Internet a cheltuit în ultima lunã 43 RON pentru aceste servicii. Circa 6 gospodãrii din 10 au cheltuit între 21 ºi 40 de RON.

Cheltuielile cu serviciile de Internet dedicat sunt mai mari decât cele cu serviciile dial-up. În medie, o gospodãrie care beneficiazã de conexiune de acces dedicat a cheltuit 44.1 RON pentru utilizarea lunarã a acestei conexiuni în timp ce cheltuiala medie a unei gospodãrii cu servicii de Internet prin conexiuni dial-up s-a ridicat la 37.6 RON.

6. PIAÞA CONEXIUNILOR DE ACCES DIAL-UP LA INTERNET

6.a. Tipuri de conexiuni de acces Dial-up ºi grad de utilizare Trei sferturi din gospodãriile în care se utilizeazã conexiuni dial-up folosesc servicii de dial-up clasic, prin linie telefonicã fixã. În 12% din gospodãrii Internetul este accesat de


22

pe telefonul mobil prin conexiuni de tipul CSD/GPRS/WAP de la Vodafone sau Orange, iar în 11% prin conexiuni mobile de la Zapp.

Cel mai frecvent tip de abonament pentru conexiunile dial-up din gospodãrie este abonamentul cu acces nelimitat, folosit în 59% dintre gospodãriile în care existã astfel de conexiuni. De servicii cu abonament cu numãr limitat de ore sau trafic limitat (acces limitat) beneficiazã 12% din gospodãrii, ºi tot 12% au abonamente cu acces parþial limitat (cu plãtirea numãrului de ore suplimentare sau a numãrului de MB suplimentari). 17% din respondenþii din aceste gospodãrii nu pot preciza ce tip de abonament utilizeazã pentru conexiunea/conexiunile folosite.

Marea majoritate a respondenþilor (74%) nu pot aprecia care este traficul sãptãmânal pe care îl realizeazã pe conexiunea dial-up utilizatã (cel mai des). Calculat din cei care au dat un rãspuns valid, traficul mediu realizat într-o sãptãmânã obiºnuitã se ridicã la 364 MB.

Într-o sãptãmânã obiºnuitã, respondenþii au estimat cã utilizeazã conexiunea dial-up în medie 16,4 ore, respectiv ceva mai mult de 2 ore zilnic. 21% din respondenþi au declarat însã cã utilizeazã intensivã aceastã conexiune (peste 20 de ore pe sãptãmânã).

6.b. Gradul de satisfacþie faþã de furnizorii de servicii de acces dial-up la Internet

Nu existã o diferenþiere foarte clarã în ceea ce priveºte importanþa criteriilor luate în considerare atunci când se opteazã pentru achiziþionarea unei conexiuni dial-up în gospodãrie. Existã douã criterii care sunt menþionate ca fiind importante sau foarte importante de cãtre mai mult de jumãtate din respondenþii care utilizeazã conexiuni dial-up: disponibilitatea reþelei ºi timpul de acces la logare, respectiv preþul abonamentului. De altfel, exceptând disponibilitatea reþelei ºi timpul de acces la logare (medie 3.9) ºi ofertele promoþionale (3.2), celelalte criterii mãsurate au obþinut scoruri medii ale importanþei cuprinse între 3.4 ºi 3.7 pe o scalã de la 1 la 5, unde 1=criteriu deloc important iar 5=criteriu foarte important.

Atât în ceea ce priveºte satisfacþia generalã cât ºi satisfacþia faþã de calitatea serviciilor, conexiunile de la RDS prin linie telefonicã fixã ºi de la Zapp (acces mobil) genereazã cele mai ridicate scoruri medii în rândul utilizatorilor.

Deºi este cel mai important furnizor pe piaþa conexiunilor dial-up, Romtelecom înregistreazã cele mai mici scoruri ale satisfacþiei, atât în cazul conexiunilor prin linie telefonicã fixã cât ºi cel al conexiunilor ISDN.

6.c. Intenþii de schimbare a furnizorilor sau a tipurilor de conexiuni de acces Dial-up la Internet

42% dintre respondenþii nemulþumiþi de serviciile furnizorului de Internet dial-up considerã cã �nu existã alternativã la acest furnizor în zona în care locuiesc� ºi din acest motiv nu au renunþat la serviciile acestuia. Alte bariere în calea renunþãrii la serviciile furnizorilor sunt faptul cã �nu cunosc alte oferte� (11%), �costul mare al schimbãrii� (11%), dar ºi �comoditatea respondenþilor� (15%).

Totuºi intenþia de a renunþa la serviciile furnizorilor de Internet dial-up se aflã la un nivel destul de ridicat: 30% din utilizatorii de conexiuni dial-up au menþionat cã este probabil sau foarte probabil ca în urmãtoarele 12 luni sã renunþe la aceasta (sau la cel puþin la una din conexiuni, în cazul în care au mai multe), iar 33% nu ºtiu încã dacã vor renunþa sau nu. Aºa cum era de aºteptat, marea majoritate (74%) a respondenþilor care au declarat


23

intenþia de a renunþa la o conexiune menþioneazã conexiunea prin linie telefonicã fixã de la Romtelecom.

Existã 3 motive majore care genereazã intenþia de a renunþa la o conexiune dial-up: �viteza insuficientã pentru nevoile lor� (menþionatã ca principal motiv de 38% din respondenþii care vor sã renunþe), �tarifele mari raportate la calitatea serviciilor (21%) ºi �pentru a folosi o tehnologie mai avansatã� (19%).

În cazul conexiunilor dial-up cu abonament, creºterea tarifelor abonamentului cu 5% genereazã o intenþie de renunþare la serviciile furnizorului de 25%. Luând în considerare ponderea celor care ºi-au declarat oricum intenþia de a renunþa la conexiunea dial-up în urmãtorul an, se poate afirma cã o creºtere cu 5% a preþului abonamentului nu determinã în mod direct un comportament de renunþare la serviciile furnizorului.

Lucrurile se schimbã la o creºtere cu 10% sau 20% a tarifului abonamentului, cazuri în care 42%, respectiv 58% din respondenþi spun cã este probabil sau chiar sigur sã renunþe la serviciile furnizorului.

În ceea ce priveºte situaþia în care tarifele apelurilor de telefonie pentru accesul dial-up la Internet (de exemplu, tarifele de acces special la Internet, tarifele ClickNet Start) ar creºte, 41% din utilizatorii care folosesc conexiuni prin linie telefonicã fixã sau ISDN afirmã cã se vor orienta spre o conexiune de acces dedicat. 14% ar trece la o conexiune prin acces mobil, 12% nu ar face nimic, iar 11% spun cã nu ar mai folosi servicii de Internet.

7. PIAÞA CONEXIUNILOR DE ACCES DEDICAT LA INTERNET

7.a. Tipuri de conexiuni de acces dedicat utilizate ºi grad de utilizare

40% dintre gospodãriile în care existã Internet prin acces dedicat au o conexiune prin Cablu TV, 31% prin cablu UTP/FTP (reþea de cartier), iar 24% au o conexiune prin fibrã opticã.

83% dintre gospodãriile în care existã Internet prin acces dedicat au un abonament lunar cu trafic nelimitat ºi doar 6% au abonament lunar cu trafic limitat ºi plata traficului suplimentar. Volumul mediu de trafic inclus în abonament cu trafic limitat este de 1136 Mb. De remarcat procentul foarte mare (peste 60%) al celor care nu ºtiu volumul traficului inclus în abonament.

Suma medie a cheltuielilor pentru servicii de Internet dedicat a fost în ultima lunã 44,1 RON.

Traficul mediu sãptãmânal pe o conexiune dedicatã este de 934 Mb. Din nou se remarcã procentul foarte mare (65%) al utilizatorilor de Internet dedicat care nu cunosc ce trafic sãptãmânal realizeazã.

Numãrul mediu de ore de navigare într-o sãptãmânã este 23. Se observã cã cea mai la îndemânã modalitate de contabilizare a utilizãrii Internetului este în ore, procentul de non-rãspunsuri fiind mult mai mic, sub 20%.

7.b. Gradul de satisfacþie faþã de furnizorii de acces dedicat la Internet

Cele mai importante trei criterii care stau la baza alegerii serviciilor de acces dedicat la Internet sunt �viteza realã de transfer�, �preþul abonamentului� ºi �lãrgimea de bandã�.


24

Satisfacþia generalã faþã de furnizorii de servicii de acces dedicat la Internet este similarã pentru cei trei furnizori principali de pe piaþã (UPC/Astral, RCS/RDS ºi Romtelecom), mai mult de 70% dintre utilizatorii fiecãrui furnizor fiind mulþumiþi sau foarte mulþumiþi. Totuºi, procentul celor foarte mulþumiþi este semnificativ mai mare în rândul utilizatorilor RCS (48%) decât în rândul celorlalþi utilizatori (27% Romtelecom, 33% UPC/Astral).

La o analizã a satisfacþiei pe tip de conexiune, cel mai mare procent al utilizatorilor foarte mulþumiþi îl înregistreazã suporturile de cablu TV ºi fibra opticã (43% respectiv 41%), dar, dacã ne referim punctual la calitatea serviciilor pentru cele douã tipuri de conexiune, nivelul de satisfacþie pentru cablu TV îl depãºeºte pe cel pentru fibra opticã (44% faþã de 35%). Pentru reþelele de cartier, chiar dacã gradul de utilizare este mare, satisfacþia este puþin mai scãzutã, procentul utilizatorilor foarte mulþumiþi situându-se în jurul valorii de 34%.

La o analizã a satisfacþiei faþã de serviciile oferite de furnizorii de conexiuni de acces dedicat, cele mai mari scoruri le înregistreazã �preþul abonamentelor�, �viteza� (viteza realã ºi lãrgimea de bandã), �costul instalãrii� ºi timpul în care se instaleazã o astfel de conexiune.

Dintre furnizorii de conexiuni de acces dedicat, RCS/RDS înregistreazã cele mai mari scoruri ale satisfacþiei pentru toate serviciile oferite urmat de UPC/Astral.

7.c. Intenþii de schimbare a furnizorilor sau a tipurilor de conexiuni de acces dedicat la Internet

Principala barierã în calea schimbãrii conexiunii de acces dedicat la Internet în caz de nemulþumire faþã de serviciile furnizorilor o reprezintã lipsa alternativei (aproape jumãtate dintre respondenþi menþionând cã în zona de reºedinþã nu au altã alternativã).Urmeazã apoi �comoditatea� (15%) ºi, cu procente similare (11%), �necunoaºterea altor oferte� ºi �costul prea marea al schimbãrii�.

Doar 9% dintre utilizatorii de conexiune dedicatã intenþioneazã în urmãtoarele 12 luni sã-ºi schimbe actuala conexiune. Dintre aceºtia, 41% intenþioneazã sã achiziþioneze o conexiune prin cablu TV, iar 36% o conexiune prin cablu UTP/FTP de la o reþea de cartier.

Principalele motive pentru schimbare sunt legate de �viteza prea micã pentru nevoile actuale�, �instabilitatea conexiunii actuale� ºi motive financiare (tarife mari la actualul furnizor ºi apariþia unor oferte mai avantajoase).

La o creºtere a tarifelor pentru conexiunea de acces dedicat cu 5%, doar 10% dintre utilizatori se gândesc sã renunþe la conexiunea actualã. La o creºtere a tarifelor pentru conexiunea dedicatã cu 10%, doar 20% dintre utilizatori se gândesc sã renunþe la conexiunea actualã. În schimb, la o creºtere cu 20% a tarifelor pentru conexiunea de acces dedicat, procentul utilizatorilor care se gândesc sã renunþe la conexiunea actualã creºte semnificativ - la 40%.

Comportamentul tipic la creºterea tarifelor este de schimbare a furnizorului ºi de pãstrare a tipului de conexiune existentã. Doar 13% dintre respondenþi intenþioneazã sã schimbe tipul de conexiune de acces dedicat pe care îl au în prezent.

Doar 4% dintre utilizatori vor renunþa la folosirea Internetului în cazul creºterii tarifelor.


25

8. Existenþa unor conexiuni anterioare în gospodãrie 23% dintre utilizatorii de Internet au avut, anterior conexiunii pe care o folosesc în prezent, alte conexiuni la care au renunþat pe parcurs. Viteza maximã pentru conexiunile la care au renunþat era, pentru un sfert dintre acestea, sub 64 kbps, iar pentru mai mult de jumãtate dintre acestea, sub 256 kbps.

Cel mai mare grad de renunþare îl înregistreazã conexiunea dial-up fix (51%), urmatã de conexiunea de acces dedicat prin cablu UTP/FTP (21%).

Cei care au renunþat la conexiunea dial-up fix s-au orientat cãtre cablu TV (34%), cãtre cablu UTP/FTP (28%) ºi cãtre fibrã opticã (20%).

Aceeaºi structurã a opþiunilor o prezintã ºi cei care au renunþat la cablu UTP/FTP. Aceastã piaþã, a conexiunilor prin cablu UTP/FTP furnizate de cãtre reþelele de cartier, este cea mai mobilã dintre toate pieþele de conexiuni de acces dedicat, înregistrând un grad ridicat de renunþare la furnizor, dar un mare grad de fidelitate pentru tipul de conexiune.

9. Intenþia de achiziþionare a unei noi conexiuni de acces la Internet

11% dintre utilizatorii de Internet intenþioneazã sã achiziþioneze o conexiune nouã de Internet în urmãtoarele 6 luni.

Dintre aceºtia 30% au în prezent o conexiune dial-up fixã, 31% au o conexiune de acces dedicat prin cablu TV, iar 20% o conexiune de acces dedicat prin cablu UTP/FTP. Tipul de conexiune care atrage cele mai multe dintre opþiunile utilizatorilor care vor o conexiune nouã este fibra opticã TV (34%), urmatã de CATV (14%).

Peste 60% dintre cei care îºi doresc o conexiune nouã ar opta pentru o conexiune în bandã largã (broadband).

10. Profil -- utilizatori de Internet vs. Non-utilizatori Nu diferã semnificativ în funcþie de gen.

Utilizatorii de Internet (fie în gospodãrie, fie în afara ei) sunt necãsãtoriþi într-un procent semnificativ mai mare decât non-utilizatorii ºi tineri într-un procent mai mare (vârsta medie a utilizatorului de Internet acasã 32 ani ºi a utilizatorului de Internet în general 30 de ani faþã de 53 ani vârsta medie a non-utilizatorului).

Utilizatorii de Internet sunt preponderent din mediul urban (89% dintre utilizatori de Internet acasã ºi 74% dintre utilizatorii de Internet în general).

Peste 85% dintre utilizatorii de Internet au studii medii ºi superioare, procentul celor cu studii superioare fiind de peste 30% faþã de procentul de 6% al persoanelor cu studii superioare din segmentul de non-utilizatori.

Utilizatorul de Internet locuieºte cu precãdere în gospodãrii cu 3 sau 4 persoane.

Venitul per capita al gospodãriilor în care existã utilizatori de Internet este semnificativ mai mare decât în cel al non-utilizatorilor (272 RON). Inclusiv în segmentul utilizatorilor de Internet, venitul per capita face diferenþa între utilizatorul de acasã (589 RON) ºi utilizatorul în general (497 RON).

Vârsta, educaþia ºi venitul reprezintã diferenþele între utilizatorul ºi non-utilizatorul de Internet.

Documents

Studiu cantitativ privind piaþa serviciilor de comunicaþii · Rata de penetrare în consum a telefoniei fixe este de 50,6% ( 59,5% în mediul urban ”i 39,7% în mediul rural)