Embed Size (px)
Citation preview
1
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
A
COMUNEI CARPINIS
2007 - 2013
CARPINIS 2006
2
Realizator: URSULETU PETRE DINU
Au participat la elaborarea materialelor:
Moga Letitia Stanila Ruxandra Dutoiu Maria Podila Mihai
Tudosie Crina Boca Ioan
GRUPUL DE PARTENERI LOCALI
PRIMARIA CARPINIS
CONSILIUL LOCAL CARPINIS
SCOALA GENERALA CARPINIS
POLITIA COMUNEI CARPINIS
AGENTII ECONOMICI DIN LOCALITATE
CAMINUL CULTURAL / BIBLIOTECA COMUNALA
3
CUPRINS
• Introducere • Repere geografice • Relief • Solurile • Clima • Vegetatia • Fauna • Istoric • Viata religioasa • Monumente • Populatia • Social • Asistenta Medicala • Invatamant • Analiza de potential • Analiza SWOT – Carpinis
- puncte tari - puncte slabe - Oportunitati - Amenintari
• Directii de dezvoltare - directia 1 - directia 2 - directia 3 - directia 4
• Rezultatele Estimate ale Implementarii Strategiei de Dezvoltare a Comunei Carpinis
4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
COMUNEI CARPINIS
Activitatea de elaborare a Conceptului Strategie s-a desfasurat pe domenii
de activitate, in conferinte si Grupuri de Parteneriat Local, in cadrul carora s-au
identificat directiile strategice de dezvoltare, obiectivele si masurile de
interventie necesare realizarii acesteia.
Strategia de dezvoltare a comunei Carpinis constituie o premiera si este
un instrument de baza pentru cresterea calitatii vietii cetatenilor in vederea
integrarii in Uniunea Europeana.
Grupul de parteneriat local a realizat evaluarea mediului economic,
social, educational, social si cultural, pornind de la premisa ca politicile de
dezvoltare trebuie sa porneasca in primul rand de la oportunitatile locale
existente si sa se adreseze necesitatilor cetatenilor comunei Carpinis.
Grupul de Parteneri locali au stabilit de comun acord 5 domenii de
analiza:
- infrastructura si mediul
- starea economiei
- situatia sociala
- educatia
- cultura si sport
Datele au fost culese direct de la cei implicati in aceste domenii, mai greu
a fost cu mediul economic.
In urma elaborarii unei baza de date, s-a realizat Analiza SWOT, care este
o metoda eficienta pentru identificarea Punctelor tari, Punctelor slabe,
Amenintarilor si Oportunitatilor, in vederea realizarii unei strategii cat mai
fezabile.
5
Punctele tari reprezinta avantajele competitive ale comunei, care pot
deveni factori interni de dezvoltare.
Punctele slabe sunt acei factori care pot deveni obstacole sau amenintari
in calea dezvoltarii comunei, iar ele pot fi de natura economica, sociala,
legislativa, financiara, de mediu, etc. Unele puncte slabe pot fi eliminate intr-o
perioada de pana la cinci ani, dar altele sunt dificil de eliminat chiar si pe termen
mediu.
6
REPERE GEOGRAFICE
LOCALIZARE
Comuna Carpinis se afla in vestul judetului Timis, la distanta de 28,6 km
de municipiul Timisoara si la 15,2 km de Jimbolia - orasul cel mai apropiat – si
se intinde pe o suprafata de 4,15 kmp, din care 3,31 kmp Carpinisul si 0,84 kmp
Iecea Mica.
Comuna este formata din doua sate:
Carpinis – resedinta comunei si satul Iecea Mica la distanta de 4,5 km de
Carpinis.
Legatura cu resedinta judetului este asigurata atat pe calea ferata (prin
statia CFR Carpinis) cat si pe cale rutiera (dumul national Timisoara – Jimbolia)
7
SUBSTRATUL GEOLOGIC
RELIEF
Comuna Carpinis, este situata in perimetrul unor vai naturale care fac
parte dintr-o veche mlastina care in decursul timpului a fost desecata prin
drenari.
Pe un areal relativ mic, relieful cuprinde o zona de campie fertila care
face parte din sud-estul Campiei Tisei, facand parte din punct de vedere
geomorfologic din depresiunea Panonica, incadrandu-se in complexul
aluvionar a carui geomorfologie se datoreaza influentei apelor curgatoare.
Altitudinea cea mai inalta este de 84,8 m in nord si cea mai joasa este de 79,7
m in sud, sistem de referinta Marea Baltica. Suprafata relativ neteda a
campiei a imprimat apelor curgatoare si a celor in retragere cursuri
ratacitoare cu numeroase brate si zone mlastinoase, ceea ce a dus la depuneri
de particole cu dimensiuni si fragmente de la foarte fine (argile coloidale) la
particole de prafuri si nisipuri care prin asanarea apelor s-a ajuns la straturi in
genere separate in functie de marimea fragmentelor de baza. Zona se
caracterizeaza prin existenta in partea superioara a formatiunilor cuaternare, ,
reprezentate de un complex alcatuit din argile, prafuri si nisipuri, cu
extindere la peste 200m adancime. Adancimea minima de inghet este la
0,7 m.
8
Solurile din cuprinsul comunei Carpinis au doua componente:
- Cernoziomul ciocolatiu progradat, 95% din pamantul arabil
- Cernoziomul ciocolatiu usor lacovistit , 5% din suprafata agricola
Terenul Carpinisului se afla situat pe un sol foarte fertil, capabil de a da
productii foarte mari la toate plantele de cultura.
Cel mai apropiat curs de apa este paraul Bega Veche situat la 8 km sud
de comuna Carpinis. In intravilanul localitatii sunt locate 5 acumulari
naturale de apa, una in zona aproape centrala (langa cimitirul uman) celelalte
3 sunt locate in extremitatile geografice a comunei. Totodata mai sunt inca 2
mari acumulari naturale de apa, una situata in nord si s-a format in urma
excavatiilor facute de fabrica de caramida locala si cealalta aflata in est,
rezultata in urma unor excavatii mai vechi.
Clima este temperat – continentala, temperatura medie pe anotimpuri
este urmatoarea:
- primavara ÷ 10,8ºC
- vara ÷ 21,8 ºC
- toamna ÷ 11,8 ºC
- iarna ÷ - 0,6 ºC
Vegetatia
Pe intinsul comunei Carpinis, padurile lipsesc, exista plante caracteristice
stepei, plante cu flori, ierboase.
Plante caracteristice:
- arbori si arbusti : ulm, salcam, dud, otetar, porumbar
- vegetatie ierboasa : stir, spanac salbatic, ciumafaie, boz, golomat, trifoi
alb, trifoi marunt
- buruieni de cultura : pir gros, ghimparita, barbarosa, palamida, mohor,
costei, cimbrisor, cuicusoara, iarba gaiei, vulturica, etc.
9
Fauna
Ca reprezentative in domeniul faunei sunt rozatoarele, din cauza carora
agricultura, deseori, a suferit daune insemnate: popandaul, harciogul,
soarecele de camp, catelul pamantului, iepurele.
Animalele rapitoare, ca echilibru ecologic sunt si ele prezente: dihorul,
vulpea, viezurele, mamifere mari: caprioara.
Pasari cu cuibul pe pamant : ciocarlia, presura, dropia, prepelita,
potarnichia.
Alte pasari : graurul, prigoria, barza, uliul
Reptile : sarpele de casa, soparla
Baltile din jurul Carpinisului sunt populate cu: broasca de balta, buhaiul
de balta, buratecul ; salamandra cu dungi; specii de pesti : crapul, carasul,
albisoara, stiuca, somnul.
Insectele sunt reprezentate prin : greieri, cosasi, coropisnite, lacuste,
carabusi, gandacul cartofului.
10
PRIVIRE ISTORICA ASUPRA COMUNEI CARPINIS
Prima atestare documentara este mentionata intr-o harta a Banatului in 1761 in care se refera ca , in anul 1377, exista o localitate pe un amplasament apropiat fata de actuala localitate cu denumirea de Chepe de Gerdyanos, ca apoi in 1380 sa fie mentionat Chepe de Gertyanus. Aceasta ultima denumire apare intr-o harta publicata in 1778 O alta atestare documentara a localitatii Carpinis, dupa P.Radu si D. Onciulescu in Contributii la istoria invatamantului din Banat pana la 1800, exista din anul 1387, cand in Banat traia groful horvat, caruia i-a urmat, groful Nicolaie Gara, care avea ajutor pe numitul Petru, feciorul lui Dan si pe cei doi frati ai sai. In anul 1552 localitatea cade prada distrugerilor lui Ahmed Pasa si in urmatorii 214 ani este mentionata in cronici si pe harti ca teritoriu nelocuit. Din 1552 acest teritoriu apartine de cialatul Timisoara cu legislatie turceasca. In urma luptelor austro-turce, in care printul Eugen de Savoia, elibereaza orasul Timisoara in vara anului 1718, fapt pentru care duce la pacea de la Pasarovitz in 21 iulie 1718 si teritoriul actual al Carpinisului, devine domeniul de coroana a familiei de Habsburg. Asezarea populatiei germane pe acest teritoriu a avut loc in timpul celei de-a doua colonizari, pe vremea imparatesei Maria Tereza, 1740 – 1780, colonizarea care s-a derulat intre 1736-1771. Vatra vechii comune nu se afla pe actualul amplasament, fiind undeva la 1,5 km spre vest. Ajuns sub dominatia imparatului Austriei in 1718, localitatea se reinfiinteaza cu un numar de 73 de case, locuitorii romani ocupandu-se cu cresterea animalelor si prelucrarea lemnului, dat fiindca in zona existau paduri de carpeni, de unde si deriva denumirii localitatii Carpen-Gyertyan-os. Pasunile si o parte din paduri erau in proprietatea unuia Dobrin Mali, teritoriu ce apartinea unui conte din Bobda. Dupa istoricul austriac Dr. Franz Von Miklosich, comuna s-ar fi numit Grdonovo, iar mai tarziu Grdonova si dupa aceea Gertzonosch. In anul 1766, conform unei ordonante a administratiei statului austriac, comuna a fost desfiintata si amplasata pe teritoriul actual . Aceasta ordonanta s-a datorat faptului ca imparateasa Maria Tereza in anul 1740-1780 a organizat cele doua mari colonizari in acea zona si au fost coordonate de consilierul de administratie Johann Wilhem von Hildebrand, intre anii 1776-1778 au fost colonizate 56 de familii de svabi. Datorita acestui fapt, o parte din populatia romaneasca a emigrat in satele de langa Bazos, iar 47 de familii s-au mutat in noua asezare infiintata.
11
VIATA RELIGIOASA In anul 2004 – 26 octombrie, la Carpinis s-a sfintit biserica ortodoxa, care
poarta hramul Sf. Dumitru si a avut loc prima ruga a comunei.
La Iecea Mica, ruga satului are loc la data de 20 iulie , de Sf. Ilie.
Biserica ortodoxa, reprezinta 70% din populatia comunei, urmeaza
romano-catolicii si greco-catolicii cu 10%, biserica neoprotestanta(baptista si
penticostala), reprezentata prin doua lacase de cult, construite in anul 1995,
reprezinta 10% din populatie.
Alte culte (adventistii si protestantii) reprezinta cca. 5% din populatie.
12
MONUMENTE
In urma revolutiei de la 1848 – 1849 si a luptelor care s-au dat in
apropierea localitatii, in memoria celor cazuti in anul 1868, a fost ridicat in
partea de SV a comunei un obelisc, din care, la ora actuala, a mai ramas doar
un morman de caramizi.
In cimitirul din localitate, la locul de inhumare a celor cazuti in luptele
revolutiei pasoptiste, prin contributia baneasca a locuitorilor comunei, in anul
1898, s-a ridicat un obelisc din granit care pe fata dinspre vest are inscris
urmatorul text: “Calatorule care treci pe aici, apleaca-ti fruntea, aducandu-ti
omagiul celor cazuti pentru libertate, fratie si egalitate”. In partea dinspre est
sunt inscrise numele celor 9 persoane inmormantate in locul respectiv.
In partea istorica a comunei, am mentionat numarul participantilor si
celor cazuti in prima conflagratie mondiala (1914 – 1918) in memoria carora
in 1923, in centrul cimitirului local a fost creata o movila de pamant in forma
circulara in varful careia pe un piedestal de granit, a fost asezata copia in
marime naturala a unui ostas de infanterie cu arma, respectiv cascheta in
mana, stand cu fruntea aplecata. Pe piedestal este incrustat urmatorul text:
“Un pios omagiu pentru cei cazuti in luptele marelui razboi 1914 – 1918”. Pe
movila, circular, sunt asezate 37 monumente funerare din granit, avand
incrustate in ele numele, prenumele, anul nasterii, precum si anul si locul
decesului celor cazuti.
Langa acest monument in anul 1992, prin contributia financiara a
cetatenilor emigranti din localitate, in Austria si Germania, a fost ridicat un
monument din beton armat, avand prins o placa pe care sunt trecuti cei care
au decedat in timpul celui de-al doilea razboi mondial, trecuti si cei deportatii
in Rusia (1945 – 1951), respectiv Baragan (1952 – 1956).
13
Precum se stie, in perioada istorica dintre 1700 - 1850 in intreaga Eupora,
implicit in aceasta zona bantuiau boli devastatoare ca holera si ciuma,
acestea luandu-si partea umana si din comuna Carpinis. Odata cu dezvoltarea
stiintelor igienico-sanitare, acest fenomen a fost eradicat si populatia
comunei, in memoria celor disparuti in aceste flagele, la intrarea in cimitir a
ridicat o movila din pamant, care in partea estica are o cavitate folosita drept
capela, movila fiind flancata in partea inferioara, circular, de cripte pentru
inhumare. In partea superioara a movilei este amplasata o cruce din fier de
circa 3m inaltime, la baza caruia sunt amplasate doua clopote de foarte buna
calitate. Acest monument a fost finalizat in anul 1932, avand denumirea de
“Muntele Kalvar”.
De asemenea, dupa trecerea molimelor, cetatenii au ridicat la
intrarile principale din comuna, troita. Astfel in partea de sud langa drumul
spre Cenei, se afla troita numita “a ciumei”. In partea de nord, langa drumul
spre Iecea Mica, respectiv spre vest, catre Jimbolia, se afla o troita numita “a
holerei”.
Comuna, in urma evenimentelor din Decembrie 1989 are un erou al
acestei revolutii, Daniluc Nicolae, a carei ramasite pamantesti au fost depuse
in fata capelei din cimitir fiind ridicat un monument funerar din marmura
prin contributia Consiliului Local, totodata fiind ridicata o cruce din
marmura de circa 3 m inaltime, in partea de est, spre Timisoara, in memoria
celor cazuti in aceasta revolutie.
14
POPULATIA
Populatia comunei Carpinis numara 4950 de locuitori.,Carpinisul 3882
locuitori., iar Iecea Mica 1068 locuitori.
517 persoane de etnie rroma, 97 persoane de etnie maghiara, 15 persoane
de etnie germana si 15 persoane de alta etnie.
In comuna avem un numar de 300 someri si un numar de 500 persoane
fara loc de munca si fara ajutor de somaj.
Numarul pensionarilor este de 1250 persoane, iar 140 persoane de varsta
pensionarii nu beneficiaza de pensii.
Casatorii : in perioada 2005 – 2006 - 78 casatorii
Decese : in perioada 2005 – 2006 – 84 decese
15
SOCIAL
Numarul de beneficiari ai ajutorului social conform prevederilor Legii nr.
416 / 2001 sunt inregistrati la Primaria noastra cu un numar de 23 de dosare,
exista 38 persoane care beneficiaza de ajutor social si ajutor de incalzire.
De alocatia de nou nascuti beneficiaza un numar de 38 de copii, alocatii
de stat - 44 copii, alocatii monoparentale - 7 dosare, alocatii complementare - 8
dosare, asistenti personali - 24 dosare.
Numarul beneficiarilor Programului “cornul si laptele” din comuna
noastra este de 348 persoane.
In comuna noastra exista un numar de 14 copii de varsta scolara neinscrisi
in invatamant si un numar de aproximativ de 270 persoane analfabete.
La primarie nu sunt inregistrate persoane fara adapost.
Pe raza comunei sunt 17 familii care beneficiaza de locuinta sociala si un
numar de 9 familii care ar putea beneficia de o locuinta sociala.
La primarie nu sunt inregistrate persoane care sa beneficieze de o alta
forma de ajutor social fata de cele mentionate mai sus sau acordata de Consiliul
local.
Primaria Carpinis a dat spre folosinta tinerilor casatoriti un numar de 70
de terenuri pentru constructia de locuinte.
Comuna Carpinis se confrunta cu un nivel de trai destul de scazut, aceasta
situatie este determinata de lipsa locurilor de munca, unele familii prefera sa
traiasca la limita saraciei in locul muncii pentru o plata proasta.
Una din probleme este somajul, persoane calificate care nu au nici o sansa
sa gaseasca un loc de munca in comuna, pleaca spre Timisoara.
16
ASISTENTA MEDICALA
Asistenta medicala in cele doua sate este asigurata de trei medici de
familie, cabinetele nu au o aparatura necesara pentru ca locuitorii (asiguratii) sa
beneficieze de un consult adecvat sau de analize primare.
Exista doua farmacii si un cabinet stomatologic, nu exista permanenta, iar
cel mai apropiat spital este in localitatea Jimbolia.
17
INVATAMANT
Pregatirea prescolara si scolara se realizeaza in doua gradinite si 2 scoli
cu clasele I – VIII
DISTRIBUTIA ELEVILOR PE FORME DE INVATAMANT
Forma de invatamant Numar copii / elevi
Invatamant prescolar public 131
Invatamant primar si gimnazial 530
BAZA MATERIALA
Forma de
invatamant
Sali de
clasa
Sali de
sport
Laboratoare Cabinete Ateliere Biblioteci
Invatamant prescolar
6
-
-
-
-
-
Invatamant primar si gimnazial
28
1
3
5
-
1
RESURSE UMANE
Resurse umane Total
Educatoare 6
Invatatori 14
Profesori gimnaziu 25
18
ANALIZA POTEN łIAL
POTENłIALUL SECTORULUI AGRICOL Sectorul primar (agricultura) ocupa cu predilectie o pondere importanta
fata de celelalte activitati economice de pe raza comunei Carpinis insumand o
suprafata de 4.902 ha teren arabil din care 95 % teren arabil si 5 % pasuni. In
ceea ce priveste gradul de fertilitate , terenurile agricole de pe raza comunei
fiind situate in arealul de campie Jimbolia-Carpinis –Biled si se inscriu in zona
A de fertilitate si facand parte din categoria cernoziomurilor levigate . Din
structura culturilor pe primul loc se claseaza cultura porumbului urmata de cea a
paioaselor si plantelor tehnice( floarea soarelui , sfecla de zahar , soia si rapita
pentru ulei ) urmata de cresterea animalelor, ( porcine ,bovine , ovine,
galinacee) , legumicultura , pomicultura si viticultura au un rol secundar
practicandu-se de catre populatie pe mici suprafete si de regula doar pentru
consumul propriu .
Suprafata agricola a comunei Carpinis este de 4902 ha cu urmatoarea
structura :
- 4.490 ,42 ha teren arabil extravilan
- 181,85 ha pasuni
- 229,77 ha teren arabil intravilan
In ceea ce priveste partea terenurilor neproductive constituite din
acumularii de apa in depresiuni naturale si in gropi de excavatie , insumeaza o
suprafata de 11,53 ha.
Felul de detinere a propietatii terenurilor agricole:
- in domeniul privat – 95 %
- propietate de stat - 5 %
19
Marimea propietatilor agricole :
- suprafete cuprinse între 100 - 300 ha - 5 propietati 50 –100 ha - 4 propietati 10 - 50 ha - 22 propietati 0,5 - 10 ha - 1280 propietati
Evolutia pe ani a suprafetelor fertilizate:
Anul 2001 - 4.250 ha
2002 - 4.000 ha
2003 - 3.900 ha
Nota : datorita faptului ca, pretul de desfacere a ingrasamintelor chimice a
crescut, cuantumul subventiilor acordate de stat pentru agricultura s-au diminuat
concomitent a scazut si septelul animal care substituia o parte a cantitatilor de
ingrasaminte chimice aplicate, a scazut si suprafata de teren fertilizata .
- sere , solarii - 4.000 mp
- silozuri (nr./capacitate to.) - 1 / 52.000 to.
- depozite cerealiere (mp./ capacitate to.) - 22.500 / 19.000
In ceea ce priveste industria alimentara si de prelucrare a produselor
agricole pe raza comunei functioneaza :
- o moara de cereale
- o fabrica de inghetata
- o fabrica de ciocolata
- 3 brutarii
20
ANALIZA DE POTEN łIAL
Structura agricola total :
Denumire cultura 2001 ha
2002 ha
2003 ha
Porumb 2.100 2.540 2.362
Grau 1.750 1.200 1.422
Orz 285 200 225
Floarea soarelui 65 150 164
Soia 140 280 252
Legume 5 5 3
Nutret 20 22 10
Productia agricola totala :
Denumire cultura 2001 to.
2002 to.
2003 to.
Porumb 10.500 12.700 11.810
Grau 5.250 3.600 4.270
Orz 855 600 675
Floarea soarelui 130 300 330
Soia 200 840 760
Legume
Nutret
21
ZOOTEHNIA Pe raza comunei Carpinis sunt 12 ferme zootehnice mixte (2 - 4 specii de animale) de capacitate mai mica care cuprind aproximativ 60 % din totalul septelului, restul fiind repartizat in gospodariile populatiei . Efectivele de animale :
D e n u m i r e 2001
(nr.capete)
2002
(nr.capete)
2003
(nr.capete )
Bovine 285 290 266
Ovine 2.100 1900 1770
Caprine 65 60 43
Porcine 2.500 2100 1660
Cabaline 105 110 95
Pasari 19.100 18.669 15669
Iepuri de casa 230 250 190
Familii de albine 250 300 200
Struti 30 30 20
ProducŃia animaliera :
D e n u m i r e 2001 (kg.)
2002 (kg.)
2003 (kg.)
Carne de porc 252.000 230.000 212.400
Carne de bovina 2.000 2.000 2.000
Carne de pasare 6.000 5.500 5.000
Miere 1.500 1.200 1.000
Lapte 997.500 1.015.000 930.000
Oua 1.400.000 1.100.000 900.000
Lana 8.000 7.600 7.000
Piei buc. 800 650 500
22
Produse prelucrate :
D e n u m i r e 2001 ( kg.)
2002 (kg.)
2003 (kg.)
Produse de panificaŃie -
paine
378.000 378.000 378.000
Produse lactate 997.500 1.015.000 930.000
Masini si echipamente agricole :
Denumire utilaj Cantitate ( buc.)
Tractor 130
Remorca 89
Plug 169
Cultivator 75
Semanatoare 122
Masini de imprastiat ingrasaminte 33
Masini de erbicidat si stropit 30
Combine de recoltat 40
Instalatii de irigat 1
Instalatii de muls 1
Valorificarea productiei agricole : Sectorul vegetal
2001 2002 2003 Denumirea culturii V CP CP V CP V
Porumb 67.000 30.000 81.280 36.170 75.584 33.630
Grau 31.500 21.000 21.600 14.400 25.620 17.080
Orz 599 256 420 180 473 203
Floarea soarelui 117 12 270 27 297 30
Soia 100 88 420 370 380 335
Plante de nutret 20 22 10
23
Valorificarea productiei animaliere :
2001 2002 2003 Denumire V CP CP V CP V
Carne de porc 173.880 77.360 158.700 70.610 146.556 65.207
Carne de vita 1.100 880 1.100 880 1.100 880
Carne de
pasare
1.248 4.750 1.144 4.350 1.040 3.955
Miere 990 495 792 396 660 330
Lapte 356.108 640.395 362.355 651.630 332.010 597.060
Oua 525.000 875.000 412.500 687.500 337.500 562.500
Lana 5.400 2.592 5.130 2.462 4.725 2.268
Resursele umane angajate în agricultură : -ingineri agronomi - 6 apicultori - 4 - ingineri zootehnisti - 1 brutari - 6 - ingineri mecanici - 1 morari - 4 - medici veterinari - 2 tamplari - 6 - mecanizatori - 150 dulgheri -2 -zootehnisti - 2
POTENłIALUL SECTORULUI INDUSTRIAL In comuna Carpinis activitatea de baza a populatiei este agricultura, pe langa aceasta o parte a populatiei activeaza si in domenii cu:
- profil de industrie alimentara la fabricarea inghetatei, ciocolatei, morarit, panificatie - patiserie , insilozari
- industrie usoara – confecŃii incaltaminte si croitorie, turnatorie mase plastice - materiale de constructii – fabricarea caramizi si tigle - comert – magazine, banca de credit - mici meseriasi cu diferite domenii de activitate in domeniul prestarii de servicii, după cum urmează :
24
Nr. crt.
F i r m a P r o f i l
1. SC. ICE DYP BALAS SRL Fabrica de inghetata
2. SUPER RO – GER SRL Moara de cereale
3. PENCOOP SA Panificatie
4. SC. PAINEA CASEI Panificatie
5. SC MIDAMIF Fabrica de ciocolata
6. SC ANTILOPA Atelier de conf. incaltaminte
7. SC DEVIL – CO . Atelier turnatorie mase plastice
8. SC STABILA Benzinarie
9. SC CERAMICA – GVL - SRL Fabrica materiale de constructie
10. MAGAZINE COMERCIALE 30 magazine
11. SC APARENT SRL Atelier ambalat seminte
12. SC SEMYSLEND Company SRL Producere si comercializare seminte,
pesticide
13. SC BRANDEMBURG Agricultura
14. SC AGROMEC Iecea Mica Agricultura
15. SC FANGMEYER Agricultura
16. SC INTERCEREAL Fetesti SA Siloz cereale
17. SC SILGEL Agricultura – comert tamplarie termopan
18. Cabinet veterinar 2
19. Farmacie umana 2
20. BANCA DE CREDIT
22. CEC
23. GARA CFR
24. POSTA
25. ATELIER REPARATII AUTO
25
POTENTIALUL SECTORULUI SECUNDAR
Sectorul secundar raportat la potentialul economic al comunei
reprezinta doar ¼ din activitatile care se desfasoara pe raza comunei .
In ceea ce priveste infrastructura care este factorul ce defineste
civilizatia si dezvoltarea unei societati, comuna Carpinis este strabatuta de
doua drumuri importante, unul DN 59 A pe relatia Timisoara - Jimbolia
modernizat si DN 59 B pe relatia Deta – Biled –Lovrin - Sannicolaul
Mare. Totodata comuna Carpinis este strabatuta si de CF Timisoara –
Jimbolia cu legaturi spre Serbia (Kikinda) si spre Lovrin.
O alta legatura importanta cu exteriorul este si centrala telefonica
digitala cu peste 1000 de abonati, plus releele de telefonie celulara, tot pe
raza comunei functioneaza doua retele private de cablu TV .
26
SITUATIA EXISTENTA IN COMUNA CARPINIS DIN PUNCT DE VEDERE
SOCIAL SI AL SANATATII Ca si in majoritatea localitatilor rurale din Romania unde a aparut
fenomenul de reintoarcere la locul natal a unor mari mase de fosti angajati
si actuali someri in urma masivelor restructurarii din industria spre care au
migrat in anii 1970 - 1980, a aparut impactul intr-o oferta mare a fortei
de munca in raport cu oferta locurilor de munca tot mai putine. Mai ales
nerentabilizarea agriculturii face ca o parte destul de mica fata de numarul
populatiei sa plece in strainatate pentru a gasi de lucru, chiar daca oferta
de acolo este sub nivelul de pregatire si calificare a celor plecati . Fata de
acest aspect o serie destul de numeroasa de persoane nemaiavand alt
mijloc de existenta si fiind la limita saraciei apeleaza la serviciile
ajutorului social. In prezent pe raza comunei inregistrandu-se oficial peste
300 de someri.
Peste acest aspect se suprapune si starea de sanatate a celor lipsiti de
mijloace financiare prin care sa-si asigure o stare de sanatate buna. Tot la
acest capitol se manifesta si deteriorarea accentuata a serviciilor sanitaro-
medicale din cele doua locatii de practicare a medicinei umane de pe raza
comunei, aceasta datorita atat a lipsei de fonduri adecvate ducerii si
aducerii la un nivel performant a practici medicale.
Un aport la practica medicala o au si cele 2 farmacii umane existente,
pentru interventii si consultatii mai profunde populatia este nevoita sa
apeleze la institutiile specializate din Timisoara si Jimbolia.
27
ASPECTE DEMOGRAFICE Comuna Carpinis este constituita din doua localitati, Comuna
Carpinis si satul Iecea Mica cu o populatie de 4.950 locuitorii cu urmatoarea
structura etnica :
- 4.321 romani
- 517 persoane de etnie rroma
- 97 persoane de etnie maghiara
- 15 persoane de etnie svaba
PopulaŃia locuieste in 1.389 de locuinte constituite in 1374 de gospodarii,
dar o parte a populatiei indeosebi cei cu venituri foarte mici care intregesc
patura sociala saraca locuiesc in case insalubre si cu o suprafata mica raportata
la numarul membrilor .
SITUATIA SOCIALA Problema generala care este de fapt a intregii tari este situatia persoanelor
de varsta a III-a acestea fiind intr-un numar de aproximativ 700 de persoane cu
varsta de peste 60 de ani, foarte multe cu pensii de la fostele CAP–uri si care
reprezinta un procent de peste 14 % din populatia neproductiva la care se
adauga cei cu ajutor social, cei care traiesc din mici servicii sezoniere, 1600
pensionari de stat, pensionari de boala sau cu incapacitate de munca.
28
INVATAMANT FORMARE PROFESIONALA
Pregatirea prescolara, scolara si profesionala in Comuna Carpinis se realizeaza in 2 gradinite, 2 scoli cu clasele I-VIII. Distributia elevilor pe forme de invatamant:
Forma de invatamant Numar de copii / elevi Invatamant prescolar 131
Invatamant primar 253
Invatamant gimnazial 277
TOTAL 661
In ceeace priveste baza materiala, exista: IN CARPINIS
- 10 clase invatamantul primar - 10 clase invatamantul gimnazial - 1 sala de sport moderna - 1 biblioteca care trebuie modernizata - 4 laboratoare scoala (biologie, geografie, fizica – chimie, informatica)- acestea duc lipsa dotarilor si echipamentelor pe domeniile de activitate - 4 grupe invatamant prescolar – gradinita cu program normal
IN IECEA MICA - 4 clase invatamant primar - 4 clase invatamant gimnazial - 2 grupe combinate invatamant prescolar
Resurse umane in invatamantul din Comuna Carpinis
Resurse umane Titulari Suplinitori Total Educatoare 5 1 6
Invatatori 10 4 14
Profesori gimnaziu 14 12 26
29
Invatamantul prescolar
Incepand din anul 2005, se constata o usoara scadere a numarului de copii inscrisi in invatamantul prescolar, la nivelul intregii comune. Exista totusi, un procent de aprox. 16% care nu frecventeaza invatamantul prescolar. Predarea se realizeaza exclusiv in limba romana. Se remarca o crestere a numarului cadrelor didactice calificate, precum si imbunatatirea pregatirii profesionale a acestora prin participarea la formare si documentare profesionala. Baza materiala in care se desfasoara invatamantul prescolar este foarte buna in gradinitele cu program normal din Carpinis si Iecea Mica. Mai necesita reabilitare si dotare cladirea in care isi desfasoara activitatea gradinita cu program normal din Iecea Mica, aceasta ridicand probleme din pricina vechimii cladirii, a lipsei apei curente si canalizarii. O colaborare foarte buna se deruleaza cu familiile prescolarilor Invatamantul primar si gimnazial
In comparatie cu anii scolari anteriori, numarul elevilor inscrisi in sistemul de invatamant este in scadere. Invatamantul primar si gimnazial se desfasoara in proportie de 100% in limba romana. Numarul cadrelor didactice calificate si titulare este in crestere, de asemenea, se imbunatateste pregatirea profesionala a cadrelor. Cele doua cladiri ale scolii din Carpinis, necesita reparatii capitale urgente, acestea constand in izolatii ale acoperisului, centrala termica proprie, schimbarea tamplariei. Cladirea scolii din Iecea Mica se prezinta intr-o stare avansata de uzura, localul necesitand o reabilitare totala. In ceeace priveste performantele scolare, se remarca un procent de promovabilitate la testele nationale de peste 70% la Carpinis. Pentru a-si continua pregatirea scolara, cca. 45% dintre absolventii invatamantului gimnazial au optat pentru scoala de arte si meserii – profilul mecanic agricol. Optiunea unui numar asa de mare de elevi pentru acest profil este justificata de faptul ca acesti elevi isi pot continua studiile in comuna, data fiind si situatia materiala precara a familiilor din care provin. Ca activitati extracurriculare , se remarca: - activitati sportive – cros, fotbal – locul I la fazele judetene - Concursul literar artistic “ Luceafarul Poeziei Romanesti” - Excursii tematice in judet si in tara - Concursul international de matematica distractiva Kangourou - Jocuri si concursuri de Ziua Europei, 1 Iunie, serbari la sfarsitul semestrelor etc.
30
ANALIZA SWOT - CARPINIS
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
� Sunt disponibile spatii de
productie si terenuri
� Mediul natural nu este afectat de
poluare
� Sol fertil
� Posibilitatea creerii unui parc
industrial, pentru investitorii
straini
� Aderarea la UE, care pune la
dispozitie fonduri nerambursabile
� Amplasarea intr-o zona
transfrontaliera care faciliteaza
cooperarea in toate domeniile cu
doua tari : Ungaria si Serbia
� Programe de infratire intre comune
� Drumul national si international,
statie CFR
� Aproape de vama Jimbolia (15km)
� Existenta unei statii de carburanti
� Existenta unei retele de apa
� Existenta a trei brutarii
� Existenta unui oficiu postal
� Existenta unei mori
� Existenta unui centru de colectare
a laptelui
� Retea de telefonie fixa si mobila
� Retea de TV prin cablu si internet
� Retea de apa potabila veche, uzata,
ce creeaza mari probleme
� Lipsa canalizarii si a unei statii de
epurare a apei
� Lipsa unui deponeu de gunoi
amenajat, inexistenta cosurilor de
gunoi stradal
� Lipsa fondurilor pt. drenarea
canalelor de scurgere de pe
terenurile agricole
� Disparitia unor industrii
traditionale bazate pe resursele
locale (ceramica, prelucrarea
canepii, legumelor, cerealelor)
� Lipsa investitorilor straini pt.
acordarea de locuri de munca
� Repararea drumurilor si
trotuarelor din comuna
� Inexistenta fondurilor necesare
renovarii si dotarii cu echipament
a Caminului Cultural
(videoproiector, statii amplificare,
camera video, DVD), fond de
carte invechit, mobilier vechi
� Lipsa fondurilor pt. amenajarea
baltilor si introducerea acestora in
circuitul turistic, sportiv
31
� Drumuri comunale acceptabile
� Camin cultural in centrul comunei
� Sarbatori traditionale “ziua
Comunei Carpinis”
� Biblioteca comunala cu fond de
carte de 10961 volume si personal
calificat
� Sarbatorirea unor hramuri
bisericesti
� Existenta unei Sali de sport
moderne
� Parc amenajat pentru copii
� Existenta a doua dispensare
medicale
� Existenta unui cabinet
stomatologic
� Existenta a doua cabinete
veterinare
� Existenta unei filiale CEC si a unei
cooperative de credit
� Cresterea numarului de cadre
didactice calificate
� Cresterea numarului de cadre
didactice tinere, care se prezinta la
concursuri pentru obtinerea
gradelor didactice I si II
� Existenta a trei scoli si doua
gradinite
� Cresterea numarului de tineri cu
� Lipsa unui personal medical stabil,
care sa asigure permanenta
� Lipsa dotarilor din scoli si
gradinite , mobilier vechi,
tamplarie cu un grad mare de
uzura, lipsa incalzirii centrale
� Lipsa unor laboratoare dotate
corespunzator
� Stare precara a familiilor cu multi
copii
� Interes scazut din partea agentilor
economici fata de problemele
sociale
� Lipsa fondurilor bugetare
� Migratia populatiei spre zone mai
dezvoltate economic
� Scaderea numarului de elevi
inscrisi
� Lipsa parteneriatelor scolare
� Nr. mic de cabine telefonice
publice
� Lipsa fondurilor pt. modernizarea
pietii din comuna
� Lipsa fondurilor pt reamenajarea
remizei si dotarea formatiei de
Pompieri Civili cu echipament mai
modern
� Lipsa unui teren de sport
amenajat, performant in curtea
32
pregatire liceeala, postliceeala si
superioara
� Existenta unui serviciu de
salubrizare in cadrul Primariei
� Existenta iluminatului stradal
� Exista frizerie
� Cedarea de terenuri din propietatea
Primariei pt. constructia de
locuinte noi
� Exista agenti de asigurari pt.
bunuri, imobile, terenuri agricole,
etc.
� Exista piata agro-alimentara la
sfarsit de saptamana (sambata),
organizata
� Existenta unor balti comunale
� Exista Serviciul Public de
Pompieri Civili si remiza
scolii
� Inexistenta unui PUG
33
OPORTUNITATI
• Atragerea de investitori
• Programe de finantare active
• Imediata aderare la Uniunea Europeana
• Noi locuri de munca create
• Mentinerea populatiei tinere
• Obtinerea de fonduri din organizarea unor evenimente, sponsorizari,
proiecte
• Fonduri europene pentru tineret
• Aderarea la UE care aduce fonduri nerambursabile
AMENINTARI
• Lipsa fondurilor
• Legislatia in continua schimbare care nu ofera facilitati fiscale
investitorilor din mediul rural
• Cresterea taxelor si impozitelor datorate statului de micii
intreprinzatori
34
DIRECTII DE DEZVOLTARE
DIRECTIA 1
Evaluarea mediului inconjurator, imbunatatirea sistemelor de
comunicatie si informare, contructia de locuinte, servicii publice, reabilitatea si
extinderea bazei sportive si de agrement
DIRECTIA 2
Imbunatatirea mediului local de afaceri, cresterea competitivitatii
resurselor umane locale si prevenirea migrarii fortei de munca, turism, centru
industrial, dezvoltarea unei agriculturi performante, protectia mediului.
DIRECTIA 3
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din comuna, stabilirea
cadrelor medicale in comuna
DIRECTIA 4
Prevenirea abandonului scolar, atragerea si mentinerea personalului
didactic calificat, scolarizarea populatiei rrome si a celei defavorizate, educatia
prin sport, imbunatatirea bibliotecii scolare, promovarea Caminului Cultural ca
centru cultural
35
DIRECTII DE DEZVOLTARE
DIRECTIA 1
1.1. EVALUAREA MEDIULUI INCONJURATOR
MASURI DE INTERVENTIE
• Reducerea poluarii solului intravilan prin eliminarea foselor septice ca
urmare a conectarii gospodariilor la sistemul de canalizare
INDICATORI
• Numarul de fose septice neutralizate
1.2. REALIZAREA UNEI INFRASTRUCTURI, CARE SA
ASIGURE UN MEDIU SANATOS
MASURI DE INTERVENTIE
• Reducerea poluarii aerului si solului prin realizarea unui deponeu ecologic de
depozitare a deseurilor menajere
• Amplasarea unor containere si pubele stradale
• Promovarea unor proiecte de mediu finantate UE
INDICATORI
• Deponeu amenajat ecologic
• Numar de containere si pubele stradale instalate
• Numar de proiecte finantate si implementate
36
1.3. MODERNIZAREA SI EXTINDEREA
IFRASTRUCTURII
MASURI DE INTERVENTIE
• Reabilitarea si extinderea drumurilor comunale si judetene
INDICATORI
• Kilometri de strazi, drumuri realizate
1.4. ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT
PERFORMANT AL APEI
MASURI DE INTERVENTIE
• Modernizarea sistemului de alimentarea si tratarea a apei
• Asigurarea epurarii apelor uzate din punct de vedere cantitativ si calitativ
• Realizarea retelei de canalizare pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale
• Extinderea sistemului de canalizare la toate gospodariile
• Extinderea contorizarii apei potabile la nivel de locuinta in comuna
INDICATORI
• Total investitii realizate pentru modernizarea, inlocuirea retelelor de apa
vechi din otel cu cele noi, moderne din polietilena
• Volumul de apa epurat
• Kilometrii de canale de realizat – total necesar
• Kilometrii de canale realizati – total necesar
• Numar de locuinte contorizate
37
1.5. IMBUNATATIREA SISTEMELOR DE COMUNICATII
SI INFORMARE
MASURI DE INTERVENTIE
• Realizarea unui program de instalare a unei retele de cabine telefonice, de
interes public si educarea populatiei in vederea pastrarii si folosirii in conditii
optime a acestora
• Creearea unui sistem propriu, al comunei de Internet si date in vederea
conectarii la acesta a firmelor, institutiilor si locuintelor
• Extinderea retelei de telefonie fixa si modernizarea celei existente
INDICATORI
• Numar de cabine telefonice fixe
• Numar mare de institutii, firme si locuinte conectate
• Numar de posturi telefonice montate
1.5. CONSTRUCTIA DE LOCUINTE SI
IMBUNATATIREA CONDITIILOR DE LOCUIT
MASURI DE INTERVENTIE
• Crearea unei zone de locuinte pentru tinerii
• Promovrea avantajelor introducerii in gospodarii a microcentralelor, pentru
confort termic
INDICATORI
• Numar de locuinte construite
• Numar beneficiari de microcentrale
38
1.6. IMBUNATATIREA CALITATII SI DIVERSIFICAREA
SERVICIILOR PUBLICE
MASURI DE INTERVENTIE
• Imbunatatirea calitatii serviciilor comunale oferite prin consultarea
consumatorilor
• Extinderea si modernizarea retelei de iluminat public in comuna Carpinis
• Promovarea unui program de reabilitare a fatadelor cladirilor din comuna
• Extinderea iluminatului decorativ al cladirilor si institutiilor reprezentative
INDICATORI
• Gradul de satisfactie a consumatorilor
• Lungimea retelei electrice executate, numarul de stalpi si de corpuri de
iluminat public montate
• Numarul fatadelor realizate
• Numar de obiective iluminate
1.7. REABILITATEA SI EXTINDEREA BAZEI SPORTIVE
SI DE AGREMENT
MASURI DE INTERVENTIE
• Reabilitatea si dezvoltarea bazei materiale necesare dezvoltarii activitatilor
sportive se de agrement
INDICATORI
• Numarul bazelor sportive reabilitae : - terenuri de sport
- amenajarea unor balti in vederea
pescuitului sportiv
• Gradul de imbunatatire a bazei materiale exitente
39
DIRECTIA 2
2.1. IMBUNATATIREA MEDIULUI LOCAL DE AFACERI
MASURI DE INTERVENTIE
• Informatizarea serviciilor publice locale in vederea cresterii eficientei actului
administrativ si reducerii timpului fizic de la depunerea unei cereri pana la
solutionarea ei.
• Crearea unor baze de date complete, care sa fie puse la dispozitia
potentialilor investitori de catre autoritatea locala
• Realizarea unor materiale de promovare (monografie, ghiduri, pliante, pagina
web) ale comunei in judet, regiune si pe plan international in vederea
atragerii de investitori
INDICATORI
• Nr. de servicii informatizate
• Nr. de baze de date create
• Nr. de informatii introduse in baza de date
• Nr. accsari baza de date
• Nr. de materiale de promovare realizate
• Nr. arii de promovare accesate
40
2.2. CRESTEREA COMPETITIVITATII RESURSELOR
UMANE LOCALE PRIN DEZVOLTAREA
PARTENERIATELOR PUBLICE PRIVATE IN SCOPUL
PREVENIRII MIGRATIEI FORTEI DE MUNCA
MASURI DE INTERVENTIE
• Realizarea unui program de educare a fortei de munca pt. activarea lor pe
piata muncii
• Instruirea resurselor umane locale care asigura managementul afacerilor
INDICATORI
• Nr programe de instruire
• Nr. de persoane instruite
2.3. DEZVOLTAREA TURISMULUI DE AGREMENT
MASURI DE INTERVENTIE
• Modernizarea baltilor existente, realizarea in perimetru lor a unei zone de
agrement moderne, menita sa atraga pentru petrecerea timpului liber
populatia localitatilor invecinate si din municipiul Timisoara
INDICATORI
• Nr. zone de agrement
• Nr. de turisti
41
2.4. CREAREA UNUI CENTRU INDUSTRIAL SI
COMERCIAL MODERN SI STABIL
MASURI DE INTERVENTIE
• Srijinirea agentilor economici locali, ce desfasoara activitati productive
• Realizarea unei zone industriale, care sa vina in sprijinul potentialilor
investitori, cu terenuri, avand facilitati necesare
• Promovarea diferitelor sisteme de asigurari a imobilelor, a terenurilor si
productiei agricole, a bunurilor, etc.
• Informarea si educarea consumatorului cu privire la calitatea bunurilor si
serviciilor comercializate, la drepturile si obligatiilor ce revin
comerciantului in momentul punerii in vanzare a produselor, prin
companii de informare
INDICATORI
• Nr. intreprinderi consolidate
• Nr. de investitori
• Nr. de firme de asigurari in zona
• Nr. de programe de consiliere
2.5. DEZVOLTAREA UNEI AGRICULTURI BAZATA PE TEHNOLOGII PERFORMANTE, CU RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIE A MEDIULUI
MASURI DE INTERVENTIE
• Incurajarea asocierii producatorilor agricoli in asociatii agricole de
dimensiuni medii
• Sprijinirea agricultorilor locali care doresc sa infiinteze unitati de
prelucrare a produselor agricole
42
• Atragerea de finantari nerambursabile, in vederea introducerii de
tehnologii avansate, achizitionarii de utilaje agricole performante
• Promovarea agriculturii ecologice
• Crearea unei piete comune pentru valorificarea produselor agricole de
microregiune
• Revigorarea productiei de legume si zarzavaturi ca sursa pentru marilor
orase
INDICATORI
• Nr. de asociatii noi
• Nr. de programe suport
• Nr. de agricultori care practica agricultura ecologica
• Volum de produse ecologice
• Nr. de participanti la piata comuna si volumul de produse valorificate
• Nr. de hectare cultivate si volumul de produse legumicole si zarzavaturi
DIRECTIA 3
3.1. IMBUNATATIREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI
COMUNEI
MASURI DE INTERVENTIE
• Modernizarea si dotarea cabinetelor medicale cu aparatura la standarde
europene
• Crearea unui cabinet stomatologic pentru servicii stomatologice gratuite,
destinate populatiei dezavantajate
• Organizarea uor activitati de educatie sanitara la toate nivelele si in toate
mediile
43
INDICATORI
• Valoarea aparaturii achizitionate
Nr de pacienti tratati pe plan local
• Nr. de persoane dezavantajate asistate
Nr. de stomatologi implicati in program
• Nr. de persoane instruite si scaderea imbolnavirilor determinate de lipsa
educatiei sanitare
3.2. STABILIREA CADRELOR MEDICALE IN COMUNA
CARPINIS
MASURI DE INTERVENTIE
• Programe de integrare in comunitatea locala a cadrelor medicale
INDICATORI
• Nr. de cadre medicale atrase in Carpinis
Nr. de cadre medicale care participa activ la viata social – culturala a
comunei
DIRECTIA 4
4.1. PREVENIREA ABANDONULUI SCOLAR
MASURI DE INTERVENTIE
• Identificarea motivului abandonului scolar
• Elaborarea de programe de stimulare a participarii (pre)scolare, de
prevenire a abandonului si a insuccesului scolar
INDICATORI
• Nr. de sondaje Nr. de studii
• Scaderea nr. de abandonuri scolare Cresterea promovabilitatii
44
4.2. ASIGURAREA DE RESURSE UMANE CU GRAD DE
INSTRUIRE RIDICAT IN VEDEREA IMBUNATATIRII
ACTULUI DIDACTIC
MASURI DE INTERVENTIE
• Implicarea cadrelor didactice in programe europene de perfectionare si
schimb de experienta
INDICATORI
• Nr. de programe
• Nr. de persoane participante
4.3. ATRAGEREA SI MENTINEREA PERSONALULUI
DIDACTIC CALIFICAT, FORMAREA INITIALA SI
CONTINUA
MASURI DE INTERVENTIE
• Oferirea unui mediu profesoral atractiv
• Posibilitatea alocarii unor fonduri locale si nationale pentru formarea si
spacializarea cadrelor didactice
• Organizarea unui stagiu de pegatire al dirigintilor si al directorilor
educativi
INDICATORI
• Total fonduri alocate
• Nr. de diriginti si directori educativi instruiti
45
4.4. CRESTEREA NUMARULUI POPULATIEI RROME SI A
CELEI DEFAVORIZATE SCOLARIZATE
MASURI DE INTERVENTIE
• Organizarea unor campanii de informare si constientizare a rromilor si
copiilor din medii defavorizate
INDICATORI
• Nr. de campanii
• Nr. de programe
• Nr. de copii
4.5. DEZVOLTAREA EDUCATIEI PRIN SPORT
MASURI DE INTERVENTIE
• Dezvoltarea infrastructurii sportive
• Stimularea practicarii sportului de catre persoanele de orice varsta
• Crearea unui sistem de sustinere materiala si financiara a sportului
INDICATORI
• Nr. de terenuri sportive construite
• Nr. de programe de stimulare
• Nr. de surse financiare identificate
46
4.6. IMBUNATATIREA SI REACTUALIZAREA
BIBLIOTECILOR SCOLARE, PROMOVAREA UNOR
PROGRAME U.E. IN DOMENIUL INVATAMANTULUI
MASURI DE INTERVENTIE
• Identificarea unor fonduri prin care sa se asigure baza materiala necesara
bibliotecilor
• Pregatirea resurselor umane spacializate in domeniul identificarii de fonduri
necesare implementarii
INDICATORI
• Nr. total de fonduri
• Nr. de fonduri identificate
• Nr. de specialisti
4.7. PROMOVAREA CAMINULUI CULTURAL CA CENTRU
CULTURAL
MASURI DE INTERVENTIE
• Organizarea in cadrul Caminului Cultural a unor activitati, la care sa
participe formatii artistice din regiune
• Revitalizarea Caminului Cultural din Carpinis
• Stimularea participarii tinerilor la actul cultural
• Realizarea unei biblioteci virtuale
• Reamenajarea unor spatii interne cu destinatie culturala (sala de proiectie,
internet, informatica) si pregatirea unor persoane pentru a le deservi
• Infiintarea unor publicatii, ziare locale si a unui centru de informare in cadrul
Caminului Cultural
47
INDICATORI
• Nr. de activitati culturale organizate si nr. de formatii artistice din regiune
care participa
• Nr. de formatii artistice care se infiinteaza si nr. de spectacole care au loc in
cadrul Caminului Cultural
• Nr. tinerilor care participa la activitati culturale
• Nr. de volume din care este formata baza de date a bibliotecii
• Nr. de spatii interne reamenajate cu destinatie culturala si nr. de persoane
pregatite angajate
• Nr. de publicatii, ziare locale, vandute si nr. de persoane care solicita
informatii de la centrul de informare din Caminul Cultural
48
REZULTATELE ESTIMATE ALE IMPLEMENTARII
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A COMUNEI
CARPINIS
• Reducerea poluarii aerului si solului prin realizarea unui deponeu
ecologic
• Amplasarea unor containere si pubele stradale
• Promovarea unor proiecte de mediu finantate UE
• Reabilitatea si extinderea drumurilor comunale si judetene
• Inlocuirea conductelor de apa potabila vechi din otel cu cele noi din
polietilena
• Realizarea unei retele de canalizare si apa pluviale
• Contorizarea gospodariilor
• Statie de epurare
• Extinderea retelei de telefonie fixa si mobila si modernizarea acesteia
• Montarea unor cabine telefonice publice
• Infiintarea unui spatiu amenajat si dotat corespunzator, in cadrul
Caminului Cultural unde cei interesati pot avea acces la internet si date
• Promovarea avantajelor introducerii in gospodarii a microcentralelor,
pentru confort termic
• Extinderea retelei de iluminat public stradal
• Extinderea iluminatului decorativ al cladirilor si institutiilor
reprezentative
• Refacerea bazei sportive din curtea scolii
• Popularea si amenajarea baltilor din jurul Carpinisului pentru agrement si
pescuit sportiv
• Realizarea unor materiale publicitare in vederea atragerii de investitori
• Crearea unei baze de date complete, care sa fie pusa la dispozitia
potentialilor investitori de catre autoritatea locala
49
• Instruirea resurselor umane locale
• Sprijinirea agentilor economici locali, cu activitati productive
• Realizarea unor zone industriale, care sa vina in ajutorul potentialilor
investitori, cu terenuri, avand facilitatile necesare
• Promovarea diferitelor sisteme de asigurari pentru locuinte si terenuri
• Reamenajarea pietii
• Sustinerea programului de modernizare a agriculturii
• Sprijinirea agricultorilor locali, care doresc sa infiinteze unitati de
prelucrare a produselor agricole
• Revigorarea productiei de legume si zarzavaturi ca sursa pentru marile
orase
• Modernizarea si dotarea cabinetelor medicale
• Reducerea insuccesului si abandonului scolar
• Cadre scolare cu un grad de instruire ridicat si implicat in programe de
formare continua
• Parteneriate intre institutiile de invatamant si agenti economici
• Numar tot mai scazut al tinerilor si copiilor cu nevoi speciale care nu sunt
inclusi in invatamantul de masa
• Scaderea numarului de persoane nescolarizate facand parte din populatia
rroma si cea defavorizata
• Scoli aliniate la standarde UE din punct de vedere material
• Modernizarea bibliotecii la standarde europene
• Colaborarea, pregatirea unei persoane specializate in domeniul
identificarii de fonduri necesare implementarii de programe
• Amenajarea Caminului Cultural la standarde UE
• Infiintarea de cercuri, cluburi de diferite activitati: ansamblu
folcloric,tenis de masa, sah, etc.
• Mentinerea sarbatorii traditionale “Ruga Carpinisului”
