Situatia Evreilor Oglindita in Rapoartele Serviciilor Speciale Romanesti

8/3/2019 Situatia Evreilor Oglindita in Rapoartele Serviciilor Speciale Romanesti

1/87

10. Agitatii evreie~ti privind apararea socialistu/uibu/gar Rakovschi, expu/zat din Romania, ~i

propaganda in favoarea infiintarii partidu/ui societ-democrat, cere-i va sprijini pe evrei pentru

impamantenire in masa i acordarea de drepturipo/itice in Romania

10/1. $edinta de Joi 11 Fevruarie 1910.Oeputat Nicolaie lorga:1.. . 1 . Glontele pe care I-a primit seful guvernului i!?i are originalui bine cunoscuta. Daca cercetam aceasta origina mai bine, incaracterul ei socialist s'ar recunoaste si 0 nuanta evreiasca. 1.. . 1Eu nu am anuntat 0 interpelare in chestiunea evreiasca. Eu amanuntat 0 interpelare in ceeace priveste aqitatiunile evreiesti dinultimile timpuri.l...I. Chestiunea evreiasca, prin urmare, e 0chestiune care priveste natiunea noastra $i nu priveste in primul


2/87

arice guvern ar carmui Romania este dator sa ajute neamul careeste reprezentat prin Statui nostru; i singur el. este reprez~ntatprin acel Stat, sa-l ajute intru capatarea dreptu~llor.sa~~ vesruce . .Va sa zica, chestiunea evreiasca este una ~aglta\IIIe evreet~din ult imul t irnp altceva. 1. . .1 . Punctul de vedere Aal guve~nululeste neted. Statui roman a fost interpelat la 1878 In chestiuneaevreiasca, sia fost interpelat, nu numai de evreii di.n Romania,dar, gra~ie minunatei legaturi dintre e~reii de pr~tutl~de~ea, dejidovimea intreaga cu privire la chestiunea evrelasca'A $1~St~tulnostru a raspuns prin modificarea art. 7, mgadumdtmparnantenirea indlvtduala prin Camera si Senat. Mai departedecat at at nu putea sa mearqa. Statui acesta este un_~tatnational i un Stat national nu se poate transf?rma = hatarulnirnanul lntr 'un Stat cu caracter nenauonal. Daca ar VOlun evreusa cugete bine, i ar cugeta in afara de prejudeca1~e salenationale nu ar putea sa dea decat un asemenea raspuns:St~tul acesta a fost intemeiat de rornanl: Statui acesta s'asprij init pe vitejia i munca rornaneasca; Statui ~c:s~a s'a In.t~ritprin cultura rornaneasca: Statui acesta~a f~st s~apanl! de spiritulrornanesc, prin urmare el nu poate sa traiasca decat cu acestcaracter. Daca, din nenorocire, mulfumlta pacatelor noastre, a~ajunge sa schlrnbarn caracterul Romaniei, aco~dand macar. I~parte ceeace ne cer acei d-ni, atunci Romania nu a~ mal fRomania. Misiunea ei Tntreaga ar disparea; chemarea el pentruviitor nu ar mai putea sa se rnentie: Romania, care este centrupentru viata rornaneasca de pretutindeni, ar inceta ~ar~Tn~doia~lasa rnai f ie acest centru. 1. . .1 gandul meu este nurnat sa va arat,cu dovezi, de ce natura periculoasa i intolerabi.la. sU.ntagita~iunile evreestl din timpurile di~ urn:_a. ! ...I. Aglta\lunileacestea pleaca, nu dela un fenomen In legatura cu desvc:_ltareaelementului evreesc in tara, ci agita\iunile acestea pleaca delaun fapt in aparenta legat de rnlscarea soclal ista din Ro.mania. Infruntea acestei micari se gasea pano3acum cateva IUn!Doctoru~Rakowski, 0 persoana foarte bine primita tntr'un ti~p de ~altoata lumea oontica romana. I.J .Doctorul" , "bulga~ul , ~u~ ~sezicea atunei, era a persoana sirnpatica pentru acestl socialist' ~eodinioara, $i un alt partid, un partid de. ordine, u~ part~dconservator a facut din Doctorul Rakowski, bulgar, nascut InBulgaria, ~i dand socialismului din Romania 0 nuanta

buJgareasca, a facut din Doctorul Rakowski un functionar publicin [udetut Constanta, unde a avut un loc de consilier judetean.Acu, cu ocazia rascoatelor taraneti, s'a vazut cine eraRakowski, ce rol a avut Rakowski in acele rascoale, i cei maibuni prieteni ai sa; au fost siliti sa Iepede orice legatura cu sefulsociatistilor din Romania, cu seful strain al socialismului, cuscopuri straine din Romania, i atunci, in starea aceea de spiritede dupa rascoale, care provoaca hotariri repezi, de car; lumeanu ar mai fi capabila acu, Doctorului Rakowski i s'a aratst drumulspre strainatate, A fost expulzat.! .. .I. EI a facut sa ni se trim i tadela Stuttgart 0 anumita somatiune, in ceeace priveste felul cumavem sa ne cornportarn fata de aqitatiunlte socialiste, i dupaaceea a rners i rnai departe, tnsa nu la lumina zilei. Jurnaleledin strainatate lntr'o buna dirnineata au trezit chestiuneaevreeasca la noi. Chestiunea aceasta ~ fost trezita la noi de cateori aveam de discutat 0 criza aci In tara, chestiunea evreeascaapare, caci bunii nostri compatriotl asteptau acest moment.Indata ce momentul vine ei ii fac datoria de a ne soma incaodata sa Ie acordarn drepturile lor. 1 . . . 1 . Intr 'o foaie sensa inrornaneste, pentru a exprima nevoile i asplratiunils evreesti,prin anul 1860 ni se spunea: "Sa nu uitam ca libertatea ca icerul trebuesc cucerite, sa Tndoim dar silintele noastre si sa nulncetarn de a bate la poarta cetatii rornane, pana ni se vadeschide". Lozinca aceasta data prin 1860 a fost urmata cucredinta, cu acea staruin\a tndaratruca, cu acea enerqieascunsa, cu acea credinta in triumful silintelor sale, pe carepoporul evreesc sub toate cerurile i in toate lmprejurariie le-aavut. 1. . .1 . Doctorul Rakowski, deschide In "Courrier europeen"focul in potriva Romanlei pe chestiunea evreeasca. Un lungarticol, cu infatiare foarte docurnentata, era menit sa arateEuropei ca nici intr'o tara nu sunt mai rau tratati evreii decat inRomania. I lntrebare 'retorica: Dece erau tratati atat de rau inRomania, de ce totus! veneau, puhoi, sute de mii, In Romania?De ce nu se duceau In statuI unde ar fi dus-o mai bine decal/anoi? - n.n.l. /. ..I. Cand se aduc cu cifre i cu citatiuni anumiteinvinuiri Rornaniei, cred ca datoria guvernului, care intr'unmoment dat carmueste aceasta lara, este sa respinqa acesteinvinuiri nedrepte, sa rectifice aceste cifre mestesuqitprezentate, sa dovedeasca netemeinicia acelor citatiuni, aduse


3/87

cu anumite inten\iuni. 1. . . 1 . Cand in presa. straina circula c~I0r::'niicategorice, sprijinite pe 0 documenta\lu~e fal~e.' copnnzan~intetiri lintentii tendentioase - n.n.l In pot~IV~. noastra,reprezemarnul Romaniei in strainatate este eel d Int~lu c~~matsa rectifiee. 1. . .1 . lata, ln t r 'un anume moment, fiind prim-minlstrud. Sturdza, s'a raspuns printr 'o carte tranceza, iscalita Verax, 1 .. .1coprinde 0 multime de statistici, tncepand cu veacul al ~,!III-I~a.Din cartea aceasta se dovedeste ca evreii n'au dre?tun Isto!lcetn Romania, se dovedeste, - ceeace este ade~arat -. ca lainceputul secolului trecut ei e~au ~2.000 oam~~1. Acum d-lorpretind ca sunt orase si ocupand In p~rte hotara~oare ~ra$eleMoldovei. Noi avem motivele noastre sa credem ca numarul lorde 350.000 este prea pufin, ca cel adevarat se rldica la 500.000_-1 .. . 1 ln cartea d-Iui Verax se pot vedea cifre, se po~tvedea ~ovezl)dar nu este 0 carte potrivita pentru a raspunde I~ tonul ~n~caream fost acuzaf no; 1. . . 1 . La car1i de propaqanda ~ana~lca, deavocatura calduroasa, no; raspundern cu car\l, pllne . ?einformatlunl istorice, pline de statistici, dar cari ~u ~u__ntotrivitepentru publicul acela mare europe~n. 1 .. .1 . V_asa zica, d-Ior: ~ede 0 parte d-rul Rakowski deschide chestiunea ~vreeasca. Instrainatate. $i se pare ca pe langa arti~olul d-rulu., Rakovski amai circulat, in ultimele luni ale anului trecut, :;;1.0 carte .deproportlurri mai intinse, de care se ~orbete ~e ve~hl~ea :vrell~rla no; de suferintele lor, de sena de legl can s au facut InRoma~ia anume' pentru a lovi in ei, de exe~~lu legeainstructiunii publica, cad copiii lor nu pot Tnvala gratult I~ scoala,unde n'u pot inva\a gratuit nici copi ii nostri. S~ spune ca .nu ~untprimili gratuit ln spitale, :;; is~ stie ca~d era tIfos~1 la. lasi, ca n,umai aflau crestinii loc in spitalele pline de evrei, I, c~nd pn~actele de donatiune, acele spitale au ca~a~terul ~cretmes: Irornanesc, nu putem sa lasam pe romaru afara de hatarulopiniunei publice europene. 1 .. .1 . . .Va sa zica articolele Rakowski, cartea mai veche a evre~lor dl~Romania s~risa in limba franceza i raspandita pretutl~denltcartea cea mai noua pe care aceiasi evrei d~n ~omanla ~~ucautat 5'0 publice tntr'o limba european a :=;;i~:o ra~pand.easc~ I~ascuns in toate cercurile intelectuale si politice, iar n~o~o~.anllIstam - n.n.l in fata tuturor acestor acuzari absolut fara n1~1 u~raspuns. 1. . .1 Se zlce: cand evreii din Romania sunt tratati mal

rau decat cum sunt tratati cei din Rusia, cum pot sa vie rornaniidin Ardeal sa se planga Tnaintea opiniei publice? Evident, nu area face una cu alta! Rornanii din Ardeal, se spune, merits celputln prigonirile ungurilor pentru felul cum trateaza romanii peevrei in tara lor. Mai intaiu ca noi Ii tratam in marginile llimite/e- n.n.I legii. Se bucura de toate drepturile atara de drepturilepolitice, mai ales acela de a alege i de a fi alesi, pe care il potcapata tnamtand 0 cerere Corpurilor legiuitoare, sl, daca suntoameni vrednici de a fi votati sunt votati, si ajung cetateni de 0potriva cu rornanii.Dar rornanii din Ardeal nu pot plati in nici un caz pentrupacatele noastre, chiar daca pacatele noastre ar fi reate. N'ospune nimeni ca romanil din Ardeal sunt aceia cari prigonesc peevrei! $i, pe urrna, a identif ica situanunea evreilor, cari sunt, cumyeti vedea, noui de tot in tara, a identifica situatiunea lor dinpunctul de vedere al dreptunlor istorice cu situat iunea pe care 0au romanii din Ardeal, lntr'o tara unde au fost cei dintai locuitoriunde au fost cei dintai cultiv~tori ai pamantului, unde au fost celdintai alcatuitori ai unei vieti civilizate! De 0 parte are cineva 0rnassa de strami adusa de cine stie ce lmprejurari, :;;i c are nueste mai veche, in imensa majoritate, decat un veac; lar decealalta parte, are a face cu cea mai veche populatiune a tarii,dela care a plecat :;;ilucrul parnantulu' si cultura spir itului.D-Ior, dar afara de actiunea evreilor din Romania, princoreligionarii :;;i conanonalli lor din strainatate, este 0 altaactiune, care mai ales aceasta trebuie sa preocupe guvernulnostru; este 0 actiune a evreilor in Romania chiar. Evreii au inRomania 0 anurnita presa: adica, drept vorbind, au cea maimare parte a presei din Romania, astfel ziarul francez alguvernului este redactat de doi sau de trei evrei, ~i in cele maimulte din ziarele noastre rolul evreilor este precumpanitor. 1.. .1 .Dar atara de presa aceasta, din care se ridica mult mai presus,prin sfidarea opiniunii publice a oamenilor cinstiti , prin nerusinataprovocatiune a sirntufui national, prin calomnii pe cari nimic nule-a oprit, nici un simt omenesc nu le-a oprit nici odata, se ridica.Adevarul". 1. . .1 . i n afara de presa aceasta este 0 alta presa, Estepresa evreiasca care se recunoaste ca presa evreiasca. I... , Vasa zica, d-lor, exista cate 0 foaie evrelasca, sl foile acestea de 0bucata de vreme aveau un caracter anodin. Dadeau fel de fel de


4/87

informatiuni: ca a fast un bal evreiesc, ca s'a intemeiat asocietate zlonista, ca cutare sau cutare barbat politic a spuscutare lucru Tnfavoarea intereselor evreiesti.Erau mai mult lucruri subli.niate, subintelese, lucruri tn careevrei i se pricep rnult mal bine de-cat toate natiunile celelal te, Unatac 1n potriva natlonalitatii noastre nu era ln foile acesteaevreiestl . Dar atacurile au relnceput, de cano seful socialistilorromani, gasindu~se Tnstrainatate , fara voia lui, socialistii rornaniau gasit nernerit sa se organizeze in partid. Veti zice: ce au aface socialistll romanl cu agitatiunlle evreiestl? Cat de mull au aface va va dovedi urrnatoarea citatiune. D~lor,la Braila este 0foaie evreiasca, care se chlama "Romania", Adica de ceRomania sa fie a noastra 9i de ce sa nu fie i a d-Iorl 1. ,.1.Foaia evreiasca intitulata "Romania" vorbeste desprechestiunea soclalista, despre afacerea Racowski, despre ceeaceera sa vina - dupa gloantele d-voastre, - adlca despreinJghebarea partidului socialist din Romania, despre admirabilulprogram al acelui partid, care pledeaza despre desfiintareabiserlci i, care pledeaza despre desfiintarea caracterului nationalal Statului, care pleceaza pentru desf iintarea ost irf rornanesti itermina cu ingrijirea. lingrijorarea - n.n.l speciala pentruacordarea de drepturi la evrei, spunand lucrul larnurit, cu uncuraj care face onoare numai consecuentei acestui partid, darnu i tendintelor acestui partid, i el seispraveste cu 0 masurade gospodarie cu caracter asa de.lnalt, ca eftinirea transportuluigunoaielor.l .. . . 1 . D-Ior, iata ce zice foaia "Romania": .Cu prilejulafacerii Racowski, cercurile oficiale ( i i i nationaliste au descoperitun raport intre rniscarea sociallsta si evrei. Studenti i nationalisti,foarte probabil nu fara lndemnul guvernului, in orice caz deacord cu acesta, au strigat ca miscarea in favoarea lui Racowskieste lnscenata de evrei .. Fapt cert este ca, daca evreii au fostdeocamdata stralni miscarii, simpatia lor nu i-a lipsit. Soeialismulin tara nu rnai este 0 cantitate neglijabila si partidul nou careeste pe drum a se forma, constitue de acum a putere tnsemnata,dela care evreii pot astepta liberarealor din jugul in care gem."1. .. . 1 . $i, d-ior, articolul continua: .Partidul social-democrat este lanoi singurul care se gandete la ernanciparea celor cateva milde evrei", 1 . . . . 1 . .Partidul este perfect lndreptatit a s.e astepta lasprijinul evreilor, i gasesc chiar natural ca 0 alianta tntre ei ! ? i

acest partid sa S8 tncheie cat mai ourand". t.:). Va sa zica in'ult imul numar din .Romania Muncitoare" sunt telegramele sositela congres. I.,J. .lasl. Traiasca partidul social-democratinternational! Frati i GoJdemberg". "Moineti. Traiasca soclalisti isocial-dernocraf romani. Golovineanu". .Pitesti, Dorim mersstralucit noulul part id social-democrat". Traiasca social isrnullTraiasca sindicalismull" "Negrescu ~ vreun Schwarzfeld, -Bezdeanu, Bercu Grimberg, Feldstein. Nicu Avram", T01ifruntasipolitiej din local itale , (ilaritate).1,..1. Apoi a teleqrarna dela Paris, unde este un cerc socialist,atcatuit numai din evrei. Paris: "Creases sindical isrnul, creasessociaHsmul! - Grupul muncitorilor sociallstl romani". I..I D-Ior,apare 0 foae, care se mtituleaza .Cronica lsraeli ta" i, dedesupt,"Organ polit ic al evreilor din Romania" 1...1. Ziee: "Romania esteo rratnme, iar nu 0 rassa, i a natiune care cuprinde elemente cenu sunt de rassa latina 9 i nici de religie ortodoxa. Romania s'aformat ca toate Statele, i mai mult poate decat altele, prinunirea a diferitelor rasse de oarneni i diferite popoare la un Stat,care cu tirnpul a devenit Statui roman." 1 .. .1 Dintre aeeste diferite

popoare fac parte i evreii, cari au trait in aceasta tara dintimpuri imemoriale i carora I i se datoreste Tnbuna parte avantuleconomic pe care l-a luat Statui roman, evreiifiind aproapesingurii cornercianti i industriasi ai tarii, cad 0 tara nu seformeaza numai prin sabie si ghioaca", .. Adiea, d-lor, aceastaeste partea noastra: sabia i g'hioaea. Strarnosii nostri au fostghioeari i oamenl ai sabiel, i fara aptitudini in ceeaee privesteculture. "Ci i prin munca econornlca, si evreii au avut, precumau si acu, un rost economic Tnaceasta tara", $i la sfar!?it: .DacaStatui roman are caracterul national, atunci evreii fac parteinteqranta rornana, dar daca evreii nu fac parte integranta dinnatiunea romana i sunt alta natiune, Romania nu are caracternational". D-Ior, lasla 0 parte necuvilnta pe care ei 0 savarsesc,dar lnaintasii, stramosil lor, de glorioasa amintire, se rugau la1831 lui Chiselev, aici in Bucuresti, In calitate de .nanuneevreiasca", nu pentru drepturi, caci cu Chiselev nu se sta deverba ca cu un ministru constitutional roman din veacul al xx.~lea, ci doreau numai:"sa poata lua In arenda mosi i boierest i".Cand "natiunea evreiasca" se ruga sa poata lua In arendarnosii boleresti, Tneepuse decaderea bolerirnei, carenu putea sa


5/87

traiasca fara evre: In coasts; tncepuse lichidarea mareiproprie ta t i bo ieres ti . De aci pana la insulta care ni este oare~aredeosebire. I...!. Evreii, cei mai rnulf dintre d,ln!;?i i,sunt la nOI decand cu tulburarile cari au sfarslt Polonia. Cea mai mare partedintre evreii moldoveni au venit pe vremea lui Mihai Sturza. Caerau !iii lnainte evrei, bine, erau. Aiel era un paradis pentrunatiunile prigonite. Dar ei 0 recunosc In foaia lor dela 1850, caRomanii sunt foarte toleranti: nici 0 natiune n'a fast maitoleranta decat rornanli'. Va sa 'zica, tntr'o lar 'a ridlcola i criminalde toleranta au fost evrei i in toate t impurile, fiindca vecini i ceilalfn'au fost toleranti de loc.. Aceasta fara l~doiala nu indreptateste pe d. Brociner, pe unuldin mai rnultii Brocineri pe cari tara noastra Ii adapostests !iij~iridica la onoruri, nu-I Indreptateste sa scoata 0 carte tn carepret inde ca evreii sunt totatat de vechi ca !;?inoi, pe motivul ca d-nil rninistri de odinioara lmprumutau bani dela evrei i ca evreiiveneau aci ca sa se lnteleaga cu Domnul in ceeace prlvesteplata acestor bani. Caei acesta a fost rostul lor de odlnloara:indivizi carl trnprurnutau bani boerilor i taranilor; !;?icad veneauIn tara ca sa-si culeaqa carnata sau sa-i ia inapoi capitalul. $i,iata, sunt doua interesante dovezi lstorice, pe cari Ie adaog Tntreacat pentru ca sa nu ramae, macar aci, fara faSPUnSanumitepretentl uni.I n 1568 era Domn in tara romaneasca Petre $chiopul, careeste cel dintal care a facut cu privire la evrei lucrul pe care aufost si liti mai multi rnlnistri roman: din timpurile noui 5 < 3 - 1 faca totasa, adica sa-i trimeata peste granila. I n 1568, Petre $chiopul iaurmatoarea hotarare: .Evreil vin in tara de lmprumuta sateni lorcu dobanzi mari, ce nu pot plati. Contra datornicilor cer spriJinulCarmuirii. Saracii sunt silili a se imprumuta dela ei. Aa s'asavarit ruina poporatiei sarace dela tara. Evreii. se deosibescesential de ceilalti locuitori, pentruca iau prin carnata sangeleraialelor si, unde merg, fac mii de suparari supt cuvant de bani.Asa s'a savarst t ruina populatiunii sarace dela tara ... ". Asta la1568, prin urmare cu300 si ceva de ani inaintea quasi-monarhiei rnoldovenesf a farniliei Fischer.Apoi, bine, d-Ior,asta era antis emit? $i in Moldova a fost to~asa, .Alunqarea evrellor din tara noastra nu e din bun plac, cipentruca desnadajduesc pe negustorii nostri, cari Ii pierd

vremea asteptand la hotar pe cumparator i l de vite, pe candevreii trecand pe alaturea :;;; aducand Ia noj postavuri lesestl,dupa ce Ie desfac, 1icumpara j scot vite din launtrul tarii ... Saruineze pe negustorii nostri nu putem ingadui". Aceasta, d-Ior,face parte din rnostenirea de intelepctune a lui Petru $chiopul.1. ..1. I n lunie trecut, Tn urma condarnnarei d-nei Vlad de catretribunalele unqurest i, medici! nostri au protestat. $i tntre medici;din Romania, pottit] ca sa iscsleasca rnernoriul - autacut rauaceia care i-au poftit, - erau i medici evrei, cari erau t iberl saiscaleasca sau nu i sca leasca .z . ..!. Mediciievrei au redactat unmemoriu In contra noastra, i lata ce zic In acest memoriu: "Amfi iscalit cu drag contra ungurilor un memoriu-protest, daca nuam avea noi tnsine In acsasta chestiune 0 mica socoteala curornanii din Regat, socoteala care cu tntentlune e lasatanesoldata de inii romanii.? ....I.Mai departs: "daca manifestarea!;?ireclamarea drepturilor egale d.e cugetare, fra~ii nostri le-auplatlt 1 . . . / prin amenzi si Inchisori, noi platim prin averlle noastre ,carl ne sunt devastate i nimicite, cu corpuri schingiuite i cuterorizarea Tntregil populatiunl evree din tara". Se poate 0 mainerusinata calomnie? Aceasta foale apare Tn Bucuresti, sechiarna .Revista Israel ita" , cu adresain strada Mircea-Voda No.20. 1. . . 1 . Mai departe: .Daca ungurii au profanat morminte imonumente istorice rornanesti, tot istoria ne aminteste, caromanii din Regat au profanat i dararnat casele noastre derug.aciuni i localurile noastre stinte". S'a dararnat odata 0sinagoga in Bucuresti i Majestatea Sa Ie-a dat din caseta saparticulara, numai ca sa taca din gura. Mai departe: .Daca dupanotiunea cea mal elernentara. e stiut ca orice am are 0patrie ...Sunt unii cari n'o au, dar nu am luat-o noi, i nu suntemnoi datori sa Ie dam alta. In Romania Iibera sunt 260.000 evreidin rnosi strarnosi in aceasta tara, carora Ii se refuza dreptul dea-si zice rornani". I.../. Aceasta este chestiunea. Caci vedetid-voastre, daca miile de lucratori italieni carl traesc in sudulFrantei ar veni cu cererea sa fie Imparnantenitl in rnassa, adicaStatui francez ar consimti la aceasta? Dar Statui prusian nu aluat masuri impotriva muncitorilor poloni, veniti din Poloniaruseasca, si , in loc sa Ie dea drepturi, i-a trimis peste grani1a.!Caci, d-lcr, orl-ce Stat care este Stat national, nu poate sa iasadin marginile datoriei sale de Stat national. Elementele strains


6/87

pot sa patrunda numai sub trei conditiuni: lntaia, sa fie perfectasimilat, al doilea sa nu fie nicaeri in masse compacte, l? i altreilea, nu prin pretentiuni, ci prin jertfe sa-s! arate dorinta de aface parte din Statui national. /.../. $i d-Ior de 0 bucata de vremecum se va vedea, se joaca cu situatiunea lor nelarnurita dinpunctul de vedere al serviciului militar. 1.. .1 nu avem nevoie deserviciul militar al d-Ior, i prin urmare sa ne slabeasca cuserviciul militar, !?isa nu ne ceara nimie in schimb. I..I.A fost 0vreme tnsa, cand se rugau de Mihai Sturdza sa nu taca serviciulmi litar. lata un act moldovenesc de invinuire Irnpotriva lui MihaiSturdza, tn care se spune: "Cine a fost acela care a dat proieetulobstestii Adunari pentru a se hotari luarea la oaste si din natiaisraelita, i care, ca sa nu puie in lucrare aceasta legiuire, a luatmita dela israeli ti 40.000 de galbeni?" Apoi atunci au dat 40.000de galbeni ca sa nu faca serviciul militar, acum au pretentiuneasa faca serviciul militar, de care nu avem nevoie i pe care avemslabiciunea de a nu Ii-I interzice, acum vor sa-I faca, sa ne cearaaceasta tmpamanterure ln rnassa, care ar distruge Romania deastaz: i ar da ceva care lor le-ar conveni, dar noua in nici uncaz.l. .. I. O-Ior, este un anunt mare, care poarta t itlul: .Asociauagenerala a tineretului evreo-rornan" I /ai - n.n.!. 1 .. .1 . .Ce vrem?Cu adanca mahnire constatam ca in decursul vremilor i panaastazi populatiunea evreeasca din aceasta tara continua a ficonsiderata ca straina. in tara in care am fost partasiinedespartit i ai populatiei batinae, Intarnpinand alaturi de earazvratirile soartei, precum si restritele vremii, f iind nascuti icrescuf supt acelas cer, pe acelas parnant i leganati de aceladar, 1. . . 1 . Suntem totusi consideraf ca straini, N'arn dat dovadaca suntem gata oricand a sacrifica liii viata pentru aparareapatriei?". $ti1i ea in rasboi n'a murit absolut niei un evreu. "Incare pentru prima oara am vazut stralucind soarele, i amascultat graiul omenesc in limba rornaneasca? $i nu sunt oareosemintele stramosilor nostri ce zae ascunse supt tarana acesteitari, 0 puternica chezasie a leqaturilor n?astre eu parnantulrornanesc, din eele mai batrane vremuri?" Incep a rna indoi deorigina arica a lui Traian i Oeeebal! Mai stii, 0 fi fost"impumunteniti" pe.parnantul acesta daco-roman. ,,$i nu vorbesein deajuns paginile stralucite de cultura !?ide iubire catre tara,scrise de strarnosii nostri in istoria acestor tari?" O-Ior, nu va

obosese citindu-va frazele acestea cu efect. Dar sa va amintescun lucru: ca adica, atunci cand ungurii se temeau ca dinRomania va veni un atac impotriva Austro-Ungariei, pe la 1869,israelitii din Romania au dat ungurilor pentru inarmareahonvezilor mai multe mii de galbeni. Aeeasta e 0 calomnie? Nu ecalomnie: se gase!?te in .Federatiunea", 0 foaie care aparea laPesta la 1869, in numarul din 19 Noemvrie. strarnosn cari auaparat tara aceasta i cari i-au castiqat glorie, i cari dorm, er?i~sub parnantul patriei, i "israelitii rornani" cari au dat Unganelbani pentru Tnarmarea honvezilor mai multe mii de galbeni! Pehonvezii de azi, pe anurmti honvezi carl stau in redactiunea foilordin Ungaria !?i batjocoresc Romania, pe anurnitl honvezi carilndearnna guvernul unguresc sa faca procese nedreptegazetarilor cari reprezinta simtul nat ional al romani lor de pestehotare, pe anumiti honvezi cari prezldeaza curtile cu jurati car~condamna pe nedrept pe gazetarii romani de dincolo, canlmpiedeca foile din Romania de a intra ln Ungaria, pe acestlhonvezi ii sprij ina evreimea din Ungaria !? i evreimea de aici. 1.. .1.$i, d-Ior dela ceeaee a patit Ungaria, a carei proprietate mareeste In mainile evreilor, a carei proprietate mijlocie e pe jurnatatein mainile evreilor, a carei proprietate mica atarna de bancileevreesti, a carei industrie i cornert sunt reprezentate de evrei, acarei presa este 95% evreeasca. a carel Universitate are, in ceamai mare parte, profesori evrei, a carel hteratura estereprezintata prin poetl !?i nuvelisti evrei, din ceeace a ~atitUngaria cu acesti maghiari, ai carer strarnosl au cazut de slgurin lupta dela Mohacs, in cele de sub Matia!? Corvinul, sl chiarcand a venit Arpad in Ungaria, sa ne tnvatam sa nu patim i noiceeace au patit ungurii cu acesti cetateni maghiari cari yin cuasemenea declamatiuni entusiaste.l...I. Tot acel losif Petreanu,care publica .Cronica Israel ita" , a aruncat ideea unui congresevreiesc. Aci, adica In Bucuresti, sa se tina un congres politicevreiesc pentru revendicarile politice ale evreilor. I...l, Ce ati ziced-voastre, daca bulgarii din Oobrogea s'ar adresa cu 0 cererecatre guvernul roman, in care ar spune: profitam de drepturileacordate dobrogenilor, ingadui\ i-ne sa tinern la Tulcea un marecongres politic bulgar, in care sa facem valabile revendica\iunil:noastre Tnpotriva Statului roman? $i ce ati zice d-voastre, dacaacei unguri din rnuntii Moldovei, cari au preoti catolici unguri si


7/87

invatatorl unguri i la cari calatoresc agentii societatii demaghiarizare Sf. Ladislau si carl primesc gazete i calendaredela unguri, fara ca nimeni sa impiedice aceasta legatura a lortradatoare cu ungurii, ce af zice daca ungurii din Moldova arcere voie sa lina un congres national de revendicatiuni laBacau? in aceasta tara orice strain, evreu, bulgar sau ungurn'are voie sa tina congres cu alt scop altul decat scopul nationalroman. 1 .. .1 . D.losif R.Petreanu 1 .. . 1 zice: IINu este nimic hotarat,dar ideea dorninanta in cercurile cari sunt pentru tiners a unuicongres este ca el sa fie convocat de militarii rornani, deconfesiune mozaica Inu sefarzi - n.n.!, aflaf in rezerva iconstituiti in societati." 1 .. .1 . .Cred ;nsa ca in primul rand, vomprotesta 'cu toata enerqia contra calificativului de strain ce ni seda. Noi rornanu, de confesiune mozaica". 1 .. .1 . .Nu suntem nistestrainl veniti aici si tolerat i numai. Suntem rornani prin nastere,prin sirntimtnte $i prin datoriile ce avem catre aceasta tara.Confesiunea nu are nici 0 t rnportanta, i precum nu se poatecontesta rornanului unit i catctc 1. . .1 calitatea lui de roman, totastfel nu ni se poate contesta nioi noua aceasta calitate ..." Cu 0singura deosebire, ca romanii ortodoxi i romanii uniti suntromani de sange, pe cari, totusi, cand sunt nascuf in alt Stat, Iisillm sa ne ceara recunosterea Acestia, evreii, insa nu au fostniciodata romani de sange, nici nu au cerut recunoasterea i nicinu am avut prilejul sa le-o acordam. / ...1 .Apart inem acestei tari"I. . . ! . , ,$i nu rscunoastem alta 1a.ra,cum sunt, de pilda, grecii $ibulgarii r or nan lz a ti .? . ..I. .Evreii de nationalltate rornana au fost isunt un element pretios pentru tara noastra, pe toatedrumurile ..." 1 . .. 1 . D-Ior, came-iii acestia vand totul, vand siaxploateaza pana $i situatiunea lor de rezervisti cari au facutoastea fara nici 0 primejdie $i cari n'au fost macar rezervistidintre aceia ce au trecut prin foc $i gloan,e. Acestia suntrezervisti de aceea cari au facut doi-trei ani de cazarma i incasil indu-se cotoate mijloacele sa.scape in concedii, on lucrand cutot eroismul ca cismar $i croitor in ateliere. $i totusi sunt asa depretiosl in cat Ii se da dreptul de a cere, numai pentru ca suntrezervisti, drepturi i pentru totl ceilalti.Deputat 11C.Bratianu, presdintele consiliului de ministri 5iministru de interne: Dar tot din spirit constitutional i consecintecu intreaga desvoltara a caracterului nostru, nu admitem nicio

deosebire privitoare la cei cari sunt cetateni r~mani, fie ei dinorice confesiune, i fie ei de orice origine. I...I. In Statui nostru,drepturile civi le sunt aceleasl pentru toti cei cari se supun legilornoastre, lnsa drepturile .oontice", guvernului i se impunerespectul lor, din partea Constt tut iurul. nu.mai fa1~de acei cari a~drepturi cetatenesti, Intre aceste drepturi sunt: IIbertatea preset,l ibertatea int~uniri lor. in ceeace priveste pe cei cari n'au drepturipolitice, ramane ca guvernul, precum am spus, sa judece undeatat interesul cat i siquranta Statului Ii impune ca sa intervie.11. Scurt istoric al "cbestiunei evreieti"- "cnestiune"

care se reduce la impamantenirea in masa11/1. Referat asupra chestiunei evree!jtL/Ciornadactilografiata, fara numsr, data ~i emitent - n.n.l "Desi chestiunea evreilor atlatori in Romania s~ c.redea ?efiniti~lnchisa Tn 1879, prin faptul ca art. 7 din Constitufie desflinta once deosebire intre locuitorii Romaniel, pornind din diferenta decredinte religioase, totusi chestiunea a ramas deschisa

discuti~nilor de tot felul. in ultimul timp ea a fost impusaatentiunei generale prin ernlqratlunile sgomotoase si ostentatoriia evreilor in timpul de criza flnanciara, de discutiunile urmate injurul intervievurilor oamenilor nostr i polit ici acordate reporteri lorstraini, de nota americana i de apreciat iunt le ce ele audesteptat in presa rnondiala ca $i intr-a noastra. Evreii $i arniciilor nu vor sa recunoasca ln chestiunea aceasta, 0 chestie dupaunii sociala, dupa altii econornica, ci 0 chestiune specificaevreilor. De aci, 0 vie campanle dusa in contra Tarei, acuzand-oca prin masuri restrictive si persecutiuni a adus in mizeriepopulatiunea evreiasca, constranqand-o la emigrare !n ~~sa.Alianta lsraellta arata in memoriul sau adresat fostului Mlnlstrude Externe, Delcasse, ca Romania a faurlt 0 tntreaqa legisla\ie,rnenita sa ruineze pe evrei i sa-Ii Tnlature din industrie $icomerciu, din fabrici si ateliere, din ad-tiuni publice, din scoli, bachiar sa-l isqoneasca de pe teritoriul Rornaniei. Prin acelMemoriu, cerea interventia Franciei in favoarea evreilor din laranoastra pentru natural lzatiunea in bloc a tuturor evreilor, sau celpu~ina unor categorii din transit.1) F.D.P.S.G. - DOSAR 113 /1910


8/87

In 1907, Curtea de Casatie in sectiunile statului ca evreul desinascut in tara, :;; idesi a facut serviciul militar, poate fi expulzat,el ramana'nd tot strain, provoaca 0 mare agitat iune Tn sanulpopulat iunei evreesti, :; ;i da prilej de apreciatluni defavorabilepentru tara noastra, in marele organe de publicitate dinstrainatate pe tema obligat iunei de serviciul militar la care evreiisunt ad-stransi in Romania. Cu acea ocaziune s-a desbatut incercurile lor, ideia tineret unui congres in care sa se aleaqa 0reprezentanta, care sa trateze in viitor cu autoritat ile romans innumele populat iunei evree, :; ;i sa ceara 0 lege interpretativa alegei de expulzare, ca evreii parnanteni nu sunt straini, i deci nupot fi exputzati, in acelasi timp rezervistil evreii, cari alta dataerau constitultl in societate se preqateau pentru petitionare catreguvern, cerand sa Ii se lamureasca situatia lor, daca sunt sau nustraini.lntre ei se discuta, ca nu vor de cat 0 declaratie cateqorica ioficiala a guvernului ca sa vada in urrna ce Ie rarnane de tacut.I n acest scop ei au luptat pe toate caiie posibile sa aducachestiunea lor, in tata parlamentului, caci atunci guvernul,credeau ei, va trebui sa hrnpezeasca odata pentru tot dauna isltuatiunea lor. Tot cam prin timpul acela, se Infiinteaza la St.Francisco 0 liga pentru apararea evreilor din Romania, care salucreze i sa atraqa simpatii le cetatenilor americani, si ale lumeicivilizate in scopul de a sili puterile sa intervina in Romania si aIe da egalitafea pohtica si econornica, fagaduita prin tractatuldela Berlin, art. 44. Pe de alta parte, aslstenta israelita dincapitala Germaniei, a intervenit, lnaintand :;;i un Memoriu, pelanga oficiul Ministerului de Externe, pentru ca, in cazul cand seva convoca conferinta europeana, - cu ocazia evenimentelor dinOrient - Germania sa ridice i chest ia evreiasca din Romania, isa ceara i 0 mai intinsa si mai sigura proteguire a acesteipopulatiuni opresate. De altfel este destul de cunoscuta aceastatactica a Aliantei Israelite, ca ori de cate ori se iveste vre-ocontlaqratle po(it ica In Europa, sa se grabeasca sa anunte prinorganele ei de publicitate ca intre alte puncte referitoare la aceleveniment politic, se va discuta i chestia evreilor din Romania.Astfel in toiul srtuatiunel critice ln care se gasea paceaeuropeana imediat dupa anexarea Bosnei si Herteqovinei decatre Austro-Ungaria, a fost un moment vorba despre

convocarea unei conferinte, in care puterile sa aplanezeconflictul. Unele ziare, s-au 'grabit sa anunte atunci, ca intre altechestiuni, va figura i aceia a sltuatiunei evreilor din Romania,iar unele organe de publicitate straine, in relatiuni mai stranse cuAtlanta tsraellta, propuneau confermtei rnasuri coercitive incontra Romaniei. I n legatura cu cele aratate mai sus.' trebuerelsvata activitatea Allantei israelite in tara noastra. In ziarul"Vossiche Zeitung", No.243 din 27 Mai 1909, gasim publicat unfragment din raportul anual oficial al Ahantei, in care dupa ce sespune ca Romania, "ii continua politica sa de persecutie incontra evreilor", face 3 constatari mai importante, in ce nepriveste pe noi Rornanii. Intai constata ca puterile nu mai suntdispuse sa se amestece in chestiunile noastre interne i Tn aldoilea rand ca Alianta renuntand la ideia de a interveni pe langaPuteri in favoarea' evreilor din Romania, a preferat un altprocedeu, aceta de a trimite puternice ajutoare banesti InRomania, grabindu-se a adauqa ca aceste ajutoare sunt pentrucantinele scolare. in realitate tnsa, aceste ajutoare servescpentru a catiga opinia publica a tarei noastre pe cale depropaganda, ~i a ajuta gazete, grupari i oarneni politici care salupte pentru realizarea scopurilor urmarite de ali~n1a.. ~nu~acesta, chestiunea evreiasca, iarafi ji face obiectul unet agltatt.untdin urrnatoarele 2 cauze invocate de evrei: 1). I n proectul legeisanitare, exista 0 dispozitle prin care se interzice medicilorstraint cu diplome de doctori din stramatate de a profesamedicina in tara. Aceasta dispozitie 0 gasesc foarte vecsatoriepentru ei, - de oare ce ne putand urma medicina in tara dincauza piedicilor ce lntampina la intrarea in scolile secundare,sunt siliti sa invete in strainatate. 2). 0 dispozitie de asemeneagrea pentru evrei, fiji anume se va cere ca 70 sau 80 % dinpersonalul stabilimentelor industriale sa fie Romani, ceia ce vaavea de efect ca 80 % din personalul evreiesc aflat azi in acestestabilimente sa ramana pe drumuri. Aceasta dlspozit ie ca !?icealalta va avea de efect - dupa cum se discuta in cercurile evreesci- sa exaspereze atat pe intelectuali i evrei cat i masele evreesti.Pe cea de a doua chestiune toti evreii se agita fara deosebirede clasa fij imai cu seams financiarii :;; i industria~ii evrei fac multagalagie. in ziua de 25 Decembrie 1909, evreii frunta!?~au avut 0Tntrunire la loja .Noua Fraternitate" unde s-a discutat cu


9/87

aprindere asupra chestiunei. Evreii supusi strain: i ceineincetateniti, erau de parere a se face aqitatii prin presa dinintreaga Europa i a se provoca interventia din afara; ceiIncetateniti, a carer parere a triumfat, au sustinut ca evreii sa serniste, insa tara nici un amestec din afara i fara sa taca apel lapresa straina. Se cazuse de acord in aceasta intrunire secretaasupra urmatorului program de actiune:Sa se tina 0 intrunire in Capitala intr-un Templu coral sau lnt r-o sala publica in care sa se dea citire unui Memoriu (Ia care selucreaza deja) asupra chestiunei evreesti in Romania si in caresa se arate doleantele evreilor, sa fie anuntata sub aparentaunei serbari cu caracter religios pentru a

Ase evita agitatii iinterventii din partea studentilor nationallsti. Intrunirea la care vorlua parte delegati ai Cornunitatilor evreesti din intreaga tara vadura foarte putin, numai timpul strict necesar pentru citireaMemoriului i semnarea lui. Acest Memoriu va fi facut in dubluexemplar, din care unul - acela care va fi presentat guvernului -va fi semnat de evreii cetateni romani i de cei nelmparnantenltl.iar cel alt semnat numai de evreii impamanteni\i va fi presentatCamerei i Senatului. Prin Memoriu se va cere ca sa se stearqadispozitiunile din proectele de legi mai sus citate. Daca nu se vada satisfactie se va presenta un Memoriu i M.S.Regelui.Deleqatii Cornunitat llor din provincie vor f i convocati in secret.Interpelarea D-Iui lorga a avut efectul sa rnarsasca agitatiaEvreilor, cari socoteau ca 0- 1 Ministru de Interne, in raspunsulsau, va declara ca Evreii n'au drept sa se lntruneasca i sapetitioneze. In cercurile lor se vorbea ca aceasta interpelare estefacuta in urma intelegerei luate de numitul deputat cu guvernul.Acelas lucru II afirma ziarele .Adevarul" i .Actiunea", In cercurileevreestl se mai spune ca daca d-I Prim Ministru, ar da un

raspuns in sensul ca daca evreii parnanteni au doleante deexpus, guvernul va primi pe deleqatii lor si-i v~ asculta, evreii arfi foarte rnultumit i i spiritele s-ar calma mull. In ceia ce privesteafirmatia din interpelarea lui lorga ca rezervisti: evrei sunt invitaliila nesupunere, se afirma in cercurile conducatoare evreesti caaceasta este 0 inventie, ca n-a fost yorba nici un moment de asaceva, i numai ca un oare care Petreanu, fratele lui SachePetreanu a emis parearea ca sa se relnfiinteze societatearezervistilor evrei pentru ca in numele acestei societan, evreii

pamanteni cari au facut serviciul militar, sa poata sa protestezein contra rnasurilor din ce in ce mai aspre i peste masura deasupritoare pe cari guvernele Ie iau fala de evreii autohtoni. 1naceasta ordine de idei evrei i parnanteni vor sa rupte prin Memoriii interventii pe langa guvern ca sa faca urrnatoarele:1). Cataqrafia evreilor aflati in Romania pentru a se stabili inmod cert, cari i cati sunt autohtoni, i cari venif in ult imul timpprin emigrare si deci fara nici un drept de a protesta. Daca s-arface aceasta catagrafie (pentru a carei alcatuire ei ar suportacheltuelile), s-ar convinge toata lumea i In primul rand guvernulca din numarul de 200-300.000 evrei, nu sunt de cat 50-60.000autohtoni iar restul sfraini din Rusia, Galit ia, Ungaria, cari odataveniti in tara nu-si mai reTnoesc actele de calatorie oicu timpulvor trece 'i vor trebui sa f ie considerat i ca autohtoni, ne mai fiindposibila mai tarziu de facut dovada ca ei sunt straini de parnantulacestei tari, ceia ce va ingreuna mult situat la guvernului i a tareipe viitor'in rezolvirea chestiunei evreesti , cari odata i odata prinforta trnprejuranlor se va impune.Odata catagrafia tacuta, s-ar putea da voe evreilor sa fie aleslIn Camerile de comerciu, i daca s-ar face acest lucru i maiales daca guvernul va veni cu un proeet de lege pentruorganizarea Cornunitanlor evreesti, sub controlul guvernului, oricat de riguros, s-ar rezolva intr-un fe.1 spun ei - chestiaevreiasca In Romania, pentru foarte mult timp. in legatura cuaceasta chestiune, London" (1 Decembrie 1909) s-a publicat unextras din Memoriul adresat guvernului englez de catre asociatiaCornunitatilot israelite din Londra oiEnglitera. I n acest memoriuse vorbea numai de situatia evreilor din Romania oi derestrictiunile puse prin diferite legi in contra evreilor. Delegaliacare a' presentat Memoriul a fast prezidata de Lordul Rotschild ia fost foarte bine primita de MinistruJ de Externe Grey, dupa cumse relateaza tn aceasta revista. Acesta este stadiul in care seprezinta aceasta chestiune la sfarsitul anului expirat.I n ultimul moment aflam ca un grup de evrei cea mai mareparte parnanteni, Tncap cu dr. Adolf Sterk, losef Sterian (fratelecelui dintai) i Jaque Catz (proprietarul fabricei de oalesrnaltuite), au preparat Memoriul despre care am vorbit mai sus.Ei stau inca la discutie daca trebue sa presinte acest Memoriu,acum sau dupa des~ojtarea interpelarei d-lui N.lorga. Memoriul


10/87

este relativ la situatiunea generala a evreilor din Romania i Tnspecial a celor parnanteni fala cu legile industria Ie i sanitare cesunt pe caie a se depune In Parlament. Pe de alta parte,rezervist ii evrei din Capitala, vor face sa apara peste cateva zileun manifest al lor. Acest manifest va fi urmat de un alt manifestal rezervistilor evrei din Braila, apoi al celor din Craiova, Galaf siBotosani. Pentru sutinerea intereselor evreesti, vor face saapara cu incepere de la 1 Februarie 0 qazeta zilniea evreeasca.Propresul" redactata de Lupu Dichter, San Cerbu $i Petreanudela .Cronica israelita". Primul nurnar al acestei gazete, care vaf in felul Adevarului" va apare dela 1 Februarie dupa amiazi."

12. Doua escrocherii12/1 . Brigada Speciala de Siguranta GalatiNr. 84 din 12 lanuarie 1911. 1)in eras sunt mai multi evrei care se Tndeletnicesc cufalimentele (Isac Blaunstein, Herman Herscovici, S. Drucher,Wolff Kenis, A. Levensohn, Wilhelm Lichtemberg, Gatan$milovici, E. Weisman). Unii aranjeaza registrele cornercianti lorcare urrneaza a da faliment; altul, lndata ce se anunta unfaliment se duce la falit si-i vede creantele, dupa care se ducepe la creditori si Ie spune ca debitorul nu Ie poate plati decat25%, 30% si tndata ce el convine cu creditorii, ia politeledebitorului pe care, in urma il speculeaza, cum Ii convine maibine i daca debitorul nu convine cu el, iI arneninta ea II vadeclara falit fraudulos si altfel de comentarii; altul lucreaza incarnata cu cei faliti sau care urmeaza a da faliment; altii (S.Drucher, Wolff Kenis i frat ii Marin $i Hriscu Grimberg) indata ceafla un faliment se prezinta la oebitors: vad cum sta cu

falimentul, dupa care cer 0 anumita surna de bani ca sa nu-Idenunte ca e falit f raudulos i in cazul cand debitorul nu convinecu ei,' atuncii dansii fae scrisori anonime pe la Parchet $iInstruct ie ca a lnstrainat marfa pentru a face neajunsuri ca fal itulsa nu poata aranja cu creditori i.$eful Brigazii, Gomisar special (ss) Indescifrabil.Rezolulie: 18-1-1911. Pe cand functionarn la brigada Galatiam facut deseori cunoscut parchetului Covurlui i parchetului1) F.D.P.S.G. - DOSAR 146/1909

gral operatiile samsarilor din "Banda Neaqra". Unul din ei,Wilhelm Lichtemberg are la directie Dosar 6/5680. Gred inut il sase comunice parchetului, fiind prea bine cunoscuti. Gomisar Gral(ss) Indeseifrabil.12/2 . Directlunea Poiitiei ,i Sigurantei Generale.Brigada II-a CFR. Nota din 8 Martie 1910. Agent No.79 1)Froim Fiser spre a se pune la adapost fata de dispozitiunealegei de a mai putea tine in arenda mai multe mosil, pe langa cei

al ti vechili cari ia facut tovarasi sau arendasl cu acte interpuse :_ii ipentru mosia Borsa de langa gara Vladeni, a luat ca tovares peavocatul roman Ion stavar din lassy, in care judet se aflaaceasta rnosie $i unde satenli se planqeau ca parnantul nu Ii seda nici in bani nici ln parte, ci numai in schimb de rnunca.13. Evrei; $i miscere socialista. Acapararea presei

de cetre evrei13 /1 . Directiunea Politiei ~i Sigurantei Generale.Referat din 10 Noembrie 1911. Rolul preponderant alelementului semit in mlscarea soclaflsto-revoluticnaradin tara. 2)Un fenomen caracteristic al miscarei socialiste ~i libertare depretutindeni, e amestecul lntr'o proportie sirntitoare aelementului semit in aceasta miscare. E rolul specialistilor inmaterie $i a sociologilor de a explica in arnanunt, - tinand cantde starea etnograf ica, culturala, sociala etc. etc. a flecarei tari, -fenomenul enuntat mai sus. Noi, in cadrul restrans ce ne estepus la tndernana, anume acela al unui raport strict oficial, nevom margini, spri jinit pe date stat ist ice irefutabile, de a scoate inrelief in mod oclatorit, constatarea ce se quintssentiaza in titlulprezentului raport. Daca tnsa fenomenul acesta, a carulgeneralitate cu apllcatie ta miscarea soclallsto-revolutionara estede necontestat, - i:_iii gase$te pana la un timp explicafia safireasca in occident, - el devine un simptom extrem de ingrijitorI ln g ri jo ra to r - n .n .! pentru tara noastra, unde evreii (4-5 % dinpopulafia totala a tarei) contribue la cresterea miscarei

1) F.D.P.S.G. ~DOSAR 2/19092) F.D.P.S.G. ~DOSAR 77/1911


11/87

socialisto-revolutionare, deci la fomentarea desordinei i aaqitatiunilor de 'tot felul, cu un procent de 37~40%. Daca laaceasta cifra vom adaoqa pe aceia cafe reprezinta procentulelementului strein nesemit format din rusi, bulgari, italieni,germani, poloneji etc, i daca vom fixa aceasta cifra la 15,ajunqern la constatarea peslrnlsta ca cel putin 50 % dinrniscarea subversive din lara 0 reprezinta elementul strein.in asemeni condltiuni, se lntelege foarte user de ce rniscareasocialista din tara constitue un amalgam bizar rezultat dinconfuzie sau mai de graba. din fuzionarea teoriilor socialisrnuluimarxist, .- din teoriile anarhismului bakuninian,. dupa calapodulnihilismului Stancioff Rakowsky i din teoriile sindicalismuluirevolutionar-francez. SoCialismul roman gratie trnpiestritarei salecu ele'mentele streine, in proportia aratata mai sus, constitueprin reunirea in mod arbltrar a diferitelor parti din diverselesisteme socials cu 0 forma si cu un continut bine distinctmonstrul ce se numeste .sindicalismul roman". lata cateva datedin care rezulta pana la evidenta ca de fapt mlscarea socialistsrevolutionara din tara fara sa mai vorbim de diversele secteasupra carora vern reveni printr'un raport separat este condusade catre streini ln majoritate torrnati din elementul semitDin circa 53 colaboratori ai revistei anarh.iste .Ideea" 34 santevrei (a se vedea anexa A). Revista .Facla" lansata exclusivpentru a contrabalansa actiunea nationalista a profesoriloruniversitari lorga & Cuza, si care dupa cum am aratat intr'unreferat anterior, ~departs de a face numai opera pur soeiallsta,duce paralel cea rnai inversunata lupta de distrugere asentimentelor nationale. La aceasta revista din peste 14colabo rator i un numa r de 1a Isunt - n. n.! evrei, prin urrnareaproape trei part i din nurnarut total al colaboratori lor. Daca nu arfi sa enurnerarn de cat pe urmatoril: 1) B. Nernteanu, nume bunBercu Deutsch, 2) Constantin Graur, nume bun Brauer zisGrauer. Acest Graur, fost redactor la ziarulTribuna Liberala" dinGalati, duce 0 campanie lnversunata Tmpotriva D~lor lorga iCuza; se cunosc articolele sale vehemente publicate in revista.Facla" in contra acestui din urma pe tema plagiatului operei.Poporatla". Se :ptie ca acuzatiunlle au fost ridicate de catreavocatul iesean E .. Socor, printr-o brosura ce a produs care caresenzatie inlumea intelectuala, data fiind pozit ia sociala aD-lui, ,

Cuza; ei orne sora acsstui Graur este sotla avocatului iesean. 3)Rodi.on nume adevarat S. Feuermann Doctor Avram. 4)Gherea'-Dobrogeanu recte Nuham Katz. 5) St. Antim recteAvram Wexler, redactor la ziarul conservator democrat.ordtnea", - i care este tnsarcinat sa ia peste cateva zileconducerea unui ziar liberal cotldlan la Craiova etc, etc, (a sevedea in aceasta privinta anexa B). Conducatorli miscarelsindlcallste de pe langa cercul "Romania Muncitoare" nurnaraaproape 0 jurnatate dintre membrii de mardi evrei; sa nu citarnde cat urmatorii: 1 .) Dobrogeanu Gherea, seful spiritual alTntregei rnlscari sindicaliste din lara. 2) Doctor Gelerter L. - lasl,3) A Galaleanu, nume bun Adolf Kaesler. 4) Dicescu zis Dik,nume bun Dore I. Kanton. 5) Barbu Lazureanu zis Bercul.azarovici (expulzat). 6) Leonard Paucherof, nume bun Pauker,actua.lmente corespondentuJ .Adevaruluf" la Pesta, fiind expulzatdin tara pentru propaganda subversiva. 7) Spa.rtacus, nume bunSimon Labin (acesta colaboreaza i la revista "Facia" subpseudonimul aratat. 8). llie Moscovici, colaborator i unul dinleaderii rntscarel sindicaliste. 9). H.Horovitz, colaborator la"Romania Muncitoare", orator i conferentiar. 10. Fra1ii Hefter,din lasi, autorii cunoscutelor .Parntlete soci.aliste".. 11). G.Willis,nume bun Willy Grill presedintele sindicatului functionarilorcomercial i i sufletul organizator al acestui sindicat; acesta s-apus Tnevidenta mai cu seams prin lndrasneala exceptionala apropagandei sale. Sant Inca recente scandaluriIe de strada (asazisele, Tn argoul socialist: rnanifestafiuni pasnice) facute cuocazia aplicarei legei repansului duminical, in care Willy Grill icei de 0 seams cu el, toti fara excepte evrei din si.ndicatulfunctionarilor comerciali, si-au aroqat dreptul de a controls inmod' public i cu atata ostentaf ie modul tn care autoritatl le Tifacdatoria. De alt fel tot acest Willis Grill, a provocat acum 10zilelnrotonda ateneului cu ocazia congresului general al functlonarilorun scandal enorm facand eruptiune pe scena, fiind complectdeghizat spre a nu fi recunoscut de conqreslsti, sl facandapologia sindicaHsmului etc, etc, (a se vedea anexa C). Dinconstatarile de pana acum, baz.ate pe cifre care vorbesc de lasine, resulta in mod indubitabil ca miscarea sociallsto-revolutionara din tara departs de a fi rezultanta energiilornationale isvorate d in conditiunile economiceale tarei este de. , _. I !


12/87

fapt inspirata si oondusa de elemente eari n-au nimic eomun cuaspiratiunile i tendintele elementului autohton ..Juoecand dupaprocentul strainilor sernif si nesemif amestecaf ln rnlscare lntr-un mod mai mult sau mai putin fali$, results constatarealntristatoare care se impune cu lmperioasa necesitate, canemultumirile, l ipsa de respect catre autori tafi , dispretul pentruinstitut'iunile tarei, exploatarea tendentioasa a tuturor cestiunilornationale, an'tipatriotismul eel mai larg, curentul. sirntitor de anti-mi litarism, lntr-un cuvant fomentarea permanents a desordineisub toate formele ei,. se datoreste in mod exclusiv elementuluistrain c i in special celui semit, care printr-un inexpllcabil processociologic a reusit sa acapareze intreag.a miscare socialista slmtelectuala a tarei,Daca la anexele alaturate, vom' adauga numele evreilor dinpresa rornaneasca (abstractie faeand de presa din tara,mtret inuta i condusa exclusiv deelementul evreesc) vom faceconstatarea tot atat de trista, ca cel putin 50% din nurnarul totalal gazetarilor 1.1formeaza tot elementul semit. Vom eita dinmemorie numele gazetari lor evrei cari represinta opinia publicaromaneasca in toate cestiunile rnari ale tarei, pe carievenimentele Ie aduc la ordinea zilei. 1). Emil D. Fagure, reeteHonigmann. 2). Fratele celui dint2li, Honigmann I. 3).Branisteanu recte Braunstein I. 4). Bunescu, recte Gutmann. 5).Negreanu recte Schvartz. 6).Munteanu reete Steinberg ..7). Frati iStre.itmann 8). St. Antim recte Wexler A. 9). Tinoe recte Konitz S.10). Mohr. 11). Deleanu. 12) Jules Brun. 13) Sache Petreanurecte Itig Rubinstein. 14). Simon Labin-Spartaeus etc, etc ....(Farasa rna! vorbim de cei peste 50 colaboratori corespondenti). Dacaavem in vedere ca dela acest ia pleaca toate st lrile tendentioasemenite sa calomnieze tara Tnstralnatate, tiri cart apar in ziarelestraine, drept corespondents din Capltala, .~i daca ne damseama c a tali acestia sub 0 forma mai mult sau mai putinlndemanateca, sprijina miscarea subversive din tara,~ abiaatunci ne dam seama de elementul disolvant ee-l forrneazaevreii pentru miscarea nationalaIss/ COMISAR SPECIAL Daskieviei V.Notaadaugata: Referatul de fala cere timp de a fi icoana strictfidelaal nurnarului total al evreilor in misearea subversive dintara, - caci numarul specificat, ori cat ar fi de considerabil, este

totusi numai 0 mica particica din nurnarul general .. Pentruaceasta ar fi necesar 0 ancheta speclala ln tara in sensularatatsi chiar atunci se va cunoaste pericolul iminent pe careelementul sernit 11prezinta pentru viata socisla romaneasca.Comisar special /ssl Daskievici V.Rezolutii: Urgent. 12 Noembrie 1911. Se va scoate a copie pecurat care se va da subsemnatului pentru a fi presintata D-IuiMinistru /ss/ Indescifrabil.23 Noembrie 911. S'a dat originalul tn primirea D~lui Ministruazi. Iss/ lndescifrabil.ANEXA A. Colaboratorii semiti ai revistei anarhiste "Ideea", 1).G. Willis, nume bun Willhelm Grill, presedintels sindicatuluifunctionarilor comerciali ; actualmente repartizat in regimentul 3Cala'~a$i. Articolele publicate: "Ce este anathismul?" .Tactica inrniscarea anarhista". 2.), Mina Neuwirth, cunoscuta acestuiserviciu ea rnl litanta anarhista .. Articolele publicate: .Un Stat inStat", "Neinlelegerea", .Hrana $i Putreziciune", "Ferrer", "Cum seabrutizeaza un ccpil". 3). Barbu l.azareanu, diferite versuri cu

caracter revolutionar, 4). Emma l.azareanu. Articolele publicate:.Revolutie 9i contrarevolutie", .Rasboiul in Manciuria", ,,0expertentaamericana Tn lnvatarnant". 5). D-$oara Tarcaoenu,Din articolels publicate: .Despre Most". 6), M. Schwartz. Dinarticolele publ ieate: .Taina inimei","Canalii". 7). S. Postelnicu.Din art icolele publ icate: "Micarea revolutionara Tn Georgia",.Unde a ajuns acum critica biblica". 8), A. Weismann. Dinarticolele publlcate: ."Ungand". 9). Aron Schwartz. Din articolelepublicate:''' 'Puterea obiceiului", "Influenta daunatoare a rellqiitor".10). I. Fridmann. Din articolele publicate: "Razboiul".11). H.Goldemberg. Din artlcolele publicate: "Sangele rosu i albastru".12). 0, Leonard. Din art icolele publicate: .Comprornis", .Ferneta$1 Socialismul".13). N. Sachter. Din articolele publicate:.Consumatia si productia", 14), A. Schapira, Dinarticolelepublicate: "Pulina poezie". 15). H. Adelstein. Din articolelepublicate: .Despre viata $i operile lui Most". 16). I. Egipteanu.Din articolele publicate: .Bakunin". 17). Nathan Finkelstein. Dinarticolele pubHcate: .Scrisoare din America", "Din New-York".18). Soloveneanu, nume bun Solomon Lewin. Din artieolelepublicate: .Profesia de credinta a unui teo log modern". 19). Leon


13/87

Ritzier. Din articolele publlcate: .Biserica". 20). H. L . Wexler,aflat actualmente in New York. Din articolele pubJicate:"Pietrele". 21). S. Most, aflat actualmente tn New York. Dinarticolele publicate: .,lntre un elev i un profesor". 22). N.Bronten. Din articolele publicate: .Starea de natura i desocietate". 23). Levensohl. Din articolele publicate: .EliseeReclus". 24). M. Brown~tein. Din articolele publicate: .Carmuirei patriotism". 25). H. Rosenzweig. Din articoJeJe publicate:"Negarea proprieta1i i pamantului". 26) .. A. Birnbaum. 27). A.Galaleanu, nume bun Adolf Kessler, un militar de rnarca in noua.miscare sociala" de Sllb auspiciile lui I.Neagu, - i unul dinredactorii obicinuit l ai ziarului "Miscarea Social a". 28). SophieAlbin, nume bun Labin, sofia lui Simon Labin unul din detractoriid-lui Cuza; cunoscut sub pseudonirnele: Spartacus, Fidelia. etc.29). Dr. Gross - Bucure~ti. Din articoleJe publicate: .Catre cititoriilui Freiheit" de Helen Most." 30). Horovitz - lasi, 31). MoiseGriumberg - Moinestt, Din art icolele publicate: .Scrisoare catreMuoiu" i alt ii al carer nume imi scapa pentru moment i asupracarora voi reveni printr-e anexa supli rnentara, Daca la numarulcolaboratorilor sernif VOIn adaoqa pe acela al colaboratorilor dealte nationalitati, atunci abia vom avea icoana fidela a stareiacluale a miscarei libsrtare din tara, care, judecand dupap~ocentul colaboratorilor streini, circa 75 %, este de fapt dirijata~I fomentata de elemente cu desavarsire streine intereselor ~iaspiratiunilor elementuha autohton.Comisar special/ssl Daskievici V.ANEXA B. Colaboratorii semiti ai revistei ,.Facla". 1). B ..Nemtzeanu, nume bun Bercu Deutsch (colaborator al ziareJor.Adevaru!" ~i "Dimineata"). 2). Goldner - Giordano, cunoscutul

eplgramist ~i colaborator al ziarelor ie$ene .Opinia" ~i"Evenimentul". 3). Constantin Graur, fast redactor la ziarul~Tribuna l.iberala" din Galati, duce 0 campanie tnversunataI~potriva profesorilor universitari lorga si Cuza, pe temaml~carei nationsliste; 5e cunosc articoJeJe sale vehementepublicate in revista "Facia" in contra acestui din urrna pe temaplagiatului operei "Poporatia". Se stie ca acuzatiunile au fostridicate pentru intaia oa'ra de catre Rodion' recte doctorSteuermann, Tn cestiun~a epigramei lui Cuza .unui parvenit";

acesta a fost semnalul dupa care s-au ridicat alte acuzatii deplagiat pentru care profesorul universitar a dat in judecata pe E.Socor, ce a produs a enorrna senzatie in lumea intelectua~a ~at~fiind pozitia socials aD-lui Cuza ~i prin care acesta era lnvinui tca a plagiat opera sa .Poporatia" in mod grosier, dupa 0 surnade autori streini. 4). Dobrogeanu-Gherea, parintele i sefulspiritual al intregei miscari socialisto-sindicaliste. Se stie caacestui Gherea recte Nuharn Katz. se datoreste curentulrevolutionar din tara. Dupa cum am aratat printr-un referatanteri~r revolutio~arismuJ miscarei socialiste, se datoreste, ~iacesta se conf~nda cu insa~i origina lui,- refugialilor polit ici ru~iveniti in tara noastra spre a scapa de tirania apasatoare apurnnului moscovlt, abatut asupra Basarabiei. 5). Doctor AvramSteuermann colaboreaza sub pseudonimul Rodion; suntcunoscute articolele acestuia in cestiunea propagandei anti-nationaliste. 6). Dr. Gelerter L ., - lasl -; unul dintre seflico~ducatori ai sindicalismului din cea dea doua Capitala;colaborator statornic al ziarului sindicalist "Romania Muncitoare".7). St. Antim, recte Avram Wexler; redactor la ziaruJ conservatordemocrat .Ordinea"; autor al mai multor uvraje cu caractersociologic; printre acestea putem cita: "Studii socioloqice:cestiunea taraneasca in Romania; legea tocmelelor agricole, -dupa rascoalele din 1907; Antim este lnsarcinat sa ia .pestecateva zile conducerea unui ziar liberal cotidian la Craiova -tntrucat numitul a parasit gruparea conservator dernocrata. -Ziarul va purta titlul: .Oltenia Liberala". 8). Simon Lawin,colaboreaza sub numele Spartacus; S. Albin; L . S., subiectulpredilect al acestuia este cestiunea nationala pe care ~ atacA8sub toate formele ~i cu 0 vehernenta care nu este egalata de catdoar de Graur - Grauer. 9). S. Grossmann, pseudonimul subcare colaboreaza la "Facia" e Craciun, etc. etc.Din cele ce preced rezulta in mod evident, cu claritatea pe careo ofera eloquenta cifrelor ca dinA13 col~~o~ator~ (y. compris Dr~Cristu Stancioff Racowsky) 9 sant serniti. In cat I In aceastadirectie, de fapt lupta fati~a de desnanonatizare ~i terfelire asentimentelor patriotice interprinsa cu atat brio prin "Facia" s~datoreste tot elementuJui neromanesc i in speta elernentululevreesc ~i jidovit.


14/87

ANEXA C. Colaboratori i semiti ai ziarului sindicalist" "RomaniaMuncitoare".1). Dobrogeanu Gherea 1...12), A. G;;ilateanu, numebun Adolf Kesler. Acesta a colaborat si la revista anarhistaIdeea" unde 9i-a facut ucenicia, sub auspiciile lui Musoiu,'M~rcul~scu, Neagu, Dr. Zosin etc., in urrna irnpins de catreacestia s-a Inserts In miscarea eooiallsta, devenind uncolaborator asiduu al ziarului sindical ist respectiv; $i acesta cugand de a anarhiza rniscarea lmprlmandu-l a directivarevolufionara. Dar on revient toujours a ses premieres amours -$i Kessler dupa pereqrinart m~i _mult sa.u mai p~tin lun~~ s~reintoarceiar in rniscarea anarh ISta deven Ind unul dln factoru.cetmal importanti in noua .rniscare social a" a cunoscutuluianarhistI. Neagu. 3). ' r. Gelerter - lasi -, leaderul mi$car~i sindic~l istedin Capitala Moldovei; aceasta a dus 0 carnparue acerba petema expulzarei O-ru!ui Rakowsky. 4). Oicescu zis Dik, numebun Dare I. Kanton, colaboratorla "Romania Muncitoare" sitracucator al mai multor uvraje, cu caracter sindicalisto-revolutionar. 5) Barbu l.azureanu zis Bercu Lazarovici(expulzat). 6). Leonard Paukerov, nume bun Pauker, cunoscutacestui serviciu ca propagandist sindicalist care a fast expulzatin urma unor aluziuni faarte transparente facute asuprapersaanei M.S. Regelui, cu acaziunea cornentarei unei opere acunoscutului profesor universitar Radulescu ,_ Motru.Actualmente Paukerov este corespandentul ziarului .Adevarul"la Budapesta. 7). lIie Moscovici, colaborator 91unul din factoriiimportanti ai rniscarei slndicaliste. 8). H.Horovitz, colaborator la"Romania Muncitoare", orator $i conterentlar. 9). Frat ii Hefter"din lasi, autarii cunoscutelor .pamtlete socialiste" prin care sefacea 'Ufl adevarat rechizitoriu in contra tendintei actuale arniscarei sindicalisto-revolutlonara dela "Ram~nia, M~nc~toare":10). G. WiIIYs, nume bun Wilhelm Grill , presedintels ,slndicatululfunctionardor comerciali; colaborator al revistei .Idela". 11).spertacus, nume bun Simon Labin, acestaeste unul d!ncolaboratarii principali ai revistei .Facla" etc. etc. Dinenumerarea aceasta de nume semite se desprinde un faptdestul de simptomatic: intreaga rniscare socialisto-revolutionara,de fapt este' acaparata si condusa de elementul semit, submasca catorva inconstient i muncitori romani, cari fara sa-s: deaseama fac jocul intereselor straine.

Comisar Special!ss! Daskievici V14..Din nou despre impamantenirea in masa aevrei/or. Statistica privind procesele de spionaj

14 / 1 . Revista "Redesteptarea". Anul.IV No.4din 21 FebruarIe 1913. Revista nationala, literara,economica, sciintifica ,i agricola.Artlcolul:Cererea evrei/or de a se impsmanteni in mass.Omul bun pentru altil, nu e bun pentru el, tocmai asa esteslnatiunea noastra buna ! ? i toleranta de s'a pamenit pe capul saucu '0 patura evreiasca din eele mai periculoase Itudescos - n.~.1$i ca nu se va putea scapa asa de lesne de dans~, ca~e p~l~avutiile ce au facut in tara furand silnseland au pnns radactniputernice i sunt cei mal rai decat cei de prin alte tar1. S'au dusTatarii , Turcii, Ungurii si tot felul de venetici din tara $1ne-a venitlepra jidoveasca, care dupa ce s'au lnavuti t in asa s~urt timp:pret ind acum i drepturi polit ice $i funct iuni dela stat $1drepturide afura i specula pe bietul sateart, pe care I-am \inut legat la

ochi tot pentru a-l specula.$i gustul acesta Ie-a venit $i Evreilorcari au vazut ca la noi se poate face totul, cum s'a facut $i cupermisla de a trece in tara venind din Rusia, Polonia $i alte partica in parnantul fagaduin\ei.$i cu toate aste fericiri si bunatali dela noi tot. rnai sun~nernultumiti si cauta cu rautate pe toate caile sa se streeoare $1mal mutt i n sanul tarei, spre a putea fi la adapost de toate relelece Ie vor face, cad atunci nu va mai fi la miJloc legea expulsarilorde care tot nu se tem asa de mult fiindca nu sunt aameni clnstiti$i. prin jurnalele lor ne insulta in toate madurile $i cu toateminciunile merg in strainatate spre a aratalumei, ca in tararornaneasca unde dansii s'au adunat ca la 800.000 suflete,exists barbarism $i tot felul de persecutiunl in contra lor de numai pot trai, pe cand in reaUtate noi nu putem trai din cauza lor.$i ca proba despre aceasta iaca ce scriu sarlatanii dela Curierullsraelit, ca la noi nu mai pot trai, nu se pot dezvolta i ca n'au cuce trai filnd impiedicati in desvoltarealor culturala, desi'si facnumeroase scoli $i sinagogi.Dar cum 5e poate sa vie intr'o lara asa de salbatica $1 reaatatea suflete, mai rnults ca ori unde, vorbind comparativ cu


15/87

nurnarul populatiei noastre, unde vine un evreu la zeee Romani~ice fel deevreu ca te sparii de planurile si hofiile sale, asa caunu face cat zece, pe cale econornica ! i i i de aceea ne-au !?i luatdin mana tot,iar trantorii, 0 parte din el ita noastra, pe care Evrei io batjocoresc, spunand ca ei sunt ellta, (toti baetii de pravalll ~icei cu haine vechi) flmdca la dan!ilii cu republica lor, totl fiindegall, totl sunt nobill prin nastere si deci forrneaza elita dela noifara rusine. Afara deacestea totl se Iauda ca au protectorii lor,unii pe deputat i ~i senatori, altii pe boerii dela care spera cuvitelul lor sa capete satisfact li, pentru a putea jefui si satele, deslse afla !?iacum prin sate deghizali tn costume romanesti, lar alli iin Moldova au pe tof funct ionari. cum este !?ivazut ca autoritati leacolo sunt la dispozi tia lor, prln imprumuturile ce Ie fac.Dar mai este un alt protector al lor, Brociner, dela PalatulRegal, cu care se lauda multi mizerabili, ca ei pot face ce vor inu Ie e frica de lege, asa ca toti sunt asigurall in a face rau.Dandu-li-se acum i drepturi [a toti, obraznicla lor va crests imai mult i daca acum a batut populatla din lasl ce va fi cudrepturilelor. Starea aceasta de moralitate a lor se poate vedeade oricine, ca-sl are originea in legile lor, care se opresc lopun ~n.n.l de a avea leqatur: sau a iubi ~iajuta pe un altul care nu ede oriqina lor si cauta sa-l apese, facandu-i tot felul de rau ca safie la adapost, cauta sa se as.igure de mai inainte. Aa vedern deexemplu falimentele, un fel de specula, care dupa ce S8lnavuteste el si rudele sale, mari tandu-sl fetele !ii i irnpartindmarfa la rude, da faliment i legile fiind faarte slabe scapaneg.ustor cinstit sau foarte pulln pedepsit, de se apuca din noude hotii.Ce 'ne vom face noi oare cu acest soiu de oamenineastarnparati , cum vedem :;;i pe funct ionarii cornerciali (baetiide pravalie) ca nu se mai astarnpara cu pretentiile lor nedrepte,sustinand, ca.apara [egea repauzului duminical. Cu drepturile ceIi se vor da, vor sugruma pe tarani, cum au facut cu orasenil, sivor desf iintalegi le cu totul pe care acurn Ie calca 1. ..1 . Dar jafulce ni l-au facut pana acum de s-auimboqatit In asa scurt timp,facand colosale averi, ftindca casele eele mai bune sunt instapanirea lor, curnparate la rnezat, asa ca mai toate casele maridin lasi sunt ale lor ~i pe aici au cele mai multe case 1 .. .1 .Rezolutie: Sa se pastreze in Tntregime Iss/lndescifrabil.

1412 . Sinteza: Dosaru119211917 cuprinde tabele cu proceselede spionaj trimise Cutiii Martiale, in care sunt incu/pafi evreii,astfel : Tribunalul Boioseni (filele 1-2) = 24 evrei; TribunalulBoioseni (fila 5) = 12 evrei; Tribunalul Dorohoi (fi la 5) = 7 evtei;Curlea Martiala P.l.lai (fi/ele 7-8) = 104; Parchetul Falciu (fi la10) = 14 evrei; Parchetul Dorohoi (fila 10) = 13; ParchetulBotoani (fila 10 verso) = 18 evrei; Parchetullai (fi leIe 10 versoi 11) = 45 evrei; Marele Carlier General (fi la 11) = 13 evrei.15. Sprijinul dat evrei/or de Constantin Milleldirectorul ziarelo.rsocialiste f'AdevaruJlI$i "Dimineatall

15/1 . Dlrectiunea Poli tiei ~i Sigurantei GeneraleBrigada1 .. Nota din 7 Maiu 1914. Agent 761)Prin cercurile evreesti din Capitala se discuta foarts multasupra candidaturei la Colegiul II de Camera a lui ConstantinMille, Directorul ziarelor .Adevarul" i .Dirnineata" :;;idespre careau toata convingerea ca va reusi la alegerile pentruConstituanta. Evrei pun marl sperante in OJConst. Mille ca tnchestia evreiasca va vorbi cu caldura ~i va cere Constituanteirezolvarea cbestiunei evreestl. Oeasemenea sirnpatizeaza :;;ipecandidati socialistilor cari ;?i ei vor sustine aceasta chestiunedaca vor reusi sa fie alesi,16. Spionajul evrei/or

16 / 1 . Dkectiunea Polltlei ~iSigurantei Generale.clrcutara No. 318735 din 28 August 1914 2)Catre potitii le porturilor Dunarene din spre Bulgaria.Se sernnaleaza individullancu Tobias, evreu din Vidin, careface pe vanzatorul ambulant pe vapoarele austriace, insa, inrealitate culege lntormatii de la pasageri pentru autoritatilebulgare, al csror agent este. Se mai tndeletniceste cu trecereacalatorilor peste frontiera, fara acte, a dezertorilor, joaca carti lacare trissaza, are cunostinta tuturor indivizllor suspect' ;?ihoti debuzunare, vinde sau arnaneteaza diferite obiecte furate, aratapunqasllor pe cei care au bani, fnlesnindu-Ie furturi le.I) FO.P.S.G. - DOSAR 108/19112) F.D"P.S.G.- DOSAR 89/1911


16/87

17. Propaganda socialista impotriva intereselorStatului

17/1. Directiunea Politiei ~i Sigurantei Generate.Nota din 2 Septembrie 915. 1)Ca urmare la nota precedenta, in urma cercetarilor facute inmod discret, mai cornunicarn urmatoarele: Herman Leibovici,funct ionar comercial in magazinul Weintraub din Braila, cu f irma"Carmen Sylva", fiul lui Marcu Leibovici, comerciant in str.Nicoresti din acest oras, in unire cu Marcu Kornstein dinOdobesti , corespondent la ziarele Tara, Lupta si al tele, sosind inacest oras, au Tnceput sa taca propaganda prirtre funct ionariicornerciali :; ;i rneseriasi din acest oras, dintre cari mult i minoriintre 18-20 ani, in scop de a lnfiinta 0 societats. Au distribuitmanifeste ~i brosuri cu caracter socialist, de Carol Marx,desbateri le congresului social-democrat, etc. lnuernnandu-l saconstituiasca 0 societate al carui scop nu s-a putut afla, pentrumotivul ca propaganda a fost facuta foarte discrst, iar membriirecrutati nu vorbesc nimic chiar catre patronii lor.Din informa1iunile ce avem, se zice ca adevaratil scop ar fi cafiecare membru sa taca propaganda Tn cercu familiei salepentru neutralitate, sau alaturi de puterile centrals. Se zice caasemenea propaganda se face in toate orasele, in acest oras seafla un ceaprazar cu numele Simon Singer, in str. $tefan celMare, care lrnpreuna cu Jean Drapell furnlzeaza diferite articoleregimentelor. Cel dintai a facut 0 petrecere in padureaDragane:;; ti de langa acest eras, serband caderea Varsoviei, iarcel dln urma voiajeaza prin di ferite erase i puncte de frontiera.Ambii au aeces in curtea regimentelor.17/2. Directiunea Polltlel ~iSiguranlei Generc.le.Brigada Craiova. Nota din7 Octombrie 1915.Agent 1642)In RegimentuJ 71 de Infanterie din Calafat se 93se:;; te un elevde Administratie, anume Abramovici, evreu; Acest elev, dupecum am fost informat de catre cunoscuf calafateri , vine aproapezilnic in Gara si depune serisori in cutia vaqenulul postal,acelasi lucru se petreee si cu 0 femeie care este pripa:; ;ita de

1) F.D,P.S,G, - DOSAR 1237 /19152) F.D.P.S.G. - DOSAR 1582 /1915

curanc acolo :;;i care se da drept dentista fara a poseda firma inregula. NumeJe acesteia, informatorii, deocarndata nu'lcunoastern.17/3 . Dlrectlunea Poliliei ~i Sigurantei Generale.Secretariat. 16 Martie 1916. Secret. 1)De ce evreii fac spionaj in favoarea Austro-Germanilor ?!Un cunoseut al meu, imi povestea, ca stand de yorba cu unindustries (caretas) din Craiova, anume Retter, oupa Bul.Carol I,

acesta li spunea: Sunt evreu din Galifia i eram sarac, eu casagrea, avand mai multi baeti ~i fete. Ne avand de lucru :;;i d eciducand'o greu, ma plang rabinului nostru care la randul luiintervine la Centrala Uniunei Evreilor din Viena pentru vr'unajutor material. Dupa vre-o saptamana de asteptare, rabinulcaruia rna adresasem, rna chiarna la el si-mi spune ca de laViena mi-a venit ajutor banesc, indicandu-rni-se in acelas t imp,ca sa plec in Romania IAcolo unde evreii se pJangeau c a suntoprimati i c a nu au nici un drept!!! - n.n.! i anume in unul dinorasele: Fccsani sau Calara:;;i, unde mi s'a precizat c a . nu segasete un asemeni meserias.Imediat mi-am impachetat tot ce mi-a trebuit ~i am plecat inRomania, preterand orasul Calarasil Dupa ce m'am instalat mis'a deschis credite tot de la Viena pana cand m'am aranjatdef initiv :; ;i rnerqandu-rni bine, am achitat :; ;i datoriile i mi-amstrans si bani iar cand s'au facut baetii mari ca sa-i dau JaL iceu,am trecut !a Craiova unde rna gasesc si astazi ~i unde suntproprietar. Cum sa nu linem D-Ie - termlna Retter, - cu Austro-Germanii? 'Issl $tefan Stoicescu. P.S. Ritter are 2 fii; unu! fost ziarist inCraiova, fugit in America fiind urmarit pentru diplome false ~i unaltul care conduce intreprinderea tatalui sau,18. "Pe cine nu-t test sa moara, nu te lasa sa traieti"

(atitudinea unui evreu imbogatit in Romania)18 / 1 . Dlrectlunea Politiei ~i Sigurantei Generale.Dorohoi la 21 Martie 1916.Agent 10.In crasrna evreului Zisu, crasma langa politie se face de mult

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 218 vol.1I/1913


17/87

propaganda contra Romaniel. Asa cum am auzit eu pe oamenicivili si militari discutand asupra referintelor de astazi. In aceastacrama am auzit injurandu-se regele si guvernull...I. M'am dusde multe ori eu la us a acestei crasrne !iii sarbatorile e plin delume i e iritare mare din pricina nevoiei de astszi .. Evreulsprijineste pe eel revoltati, in betia lor, cu vorbe bland afirmandasupra lor.18/2 . Ziarul "Patria" No.2S7 din 22 Aprilie 1916Articolul: Pungaiile lui Wolf & Behles.Hahameii din strada Bursei lucreaza cu 0 nerusinare depotlogari ordinari. Nu'j de ajuns ca au sara cit tara cu fel de fer decontrabande, potlogarii, acum au inceput cu autorizatiile deexport. De abia se desvaluise In plin parlament ultimullor exportde 15.000kgr. untura i sl~mina i de abia se inchisese parla-mentul i Tn saptarnana mare au exportat dincolo noua ~ cititibins ~ noua vagoane de oua, Toata marfa aceasta s'a

transportat din Moldova de sus, i a fast trecuta prin Predeal,lnsofita fiind de un om special. E ceva de necrezut, cumexcrocul falit Behles, conationalul i tovarasul intru contrabandea lui Wolf, poate sa se lnvarteasca cu fel de fel de permisuri.Caci tntr'adevar e mare tnvarteala sa poti transporta insaptarnana patimi lor, cane toata lumea curnpara oua, 0 atat demare cantitate de oua. Lumea care nu stie, se mira delipsa iscumpetea ce domneste de 0 bucata de vreme 'In tara fara sa~idea seama cum e lipsa de aliments.

19. Ordine catre Brigada de siguranta Tulcea ~irapoarte ale acesteia privind arestarea lui Tase Balintzis Sami Speizer, sergent in Divizia 10Tutcee, pentruspionaj in favoarea puteri/or centrale

19 / 1 . Directiunea Polltlel ~iSigurantei Generale.Note, telegrame, adrese de la 2 Mai 1916 la 30 Mai 1916. 1)Sinteze: /Sergentul Tase Balint de la D. 10 Tulcea, a fostarestat pentru spionaj. t-e prop us lui Jean Goldstein (fostvanzator /a 0 libriitie) de e-i gas! pe cineva interesat sa cumperetoate planurile forliflcatli/or noastre din fntreg frontul Carp a tito,1) F.D.P.S.G. - DQSAR 104/1912

toate planurile i ordlnele de bataie If) caz de rezbot, pre cum itoate trenseete / armamentul, ca tunuri, muniii; etc. Sergentul,lucrand ca turiet In M . St. Mare pe mana toate har1i1estrategice.P/anurile te-et fi prezentat In original cumparatorului pentrucateva zile, apoi sco!md copii dupa ele i Ie va da pe acesteadeiinit iv. Documentele pro curate: 1) Situatia trenseelor (copiidupa schitele trimise de M . Sf.M .; 2) Ordine de beteie; 3) Graficede ce se poate pune pe pic/or de tiaboi in caz de mobilizare; 4)Ipotezele A. B. cu media de distr ibuire a tuturor lrupe/or in cazde mobilizare a celor 5 corputi de armata, atat contra Austrieicat I contra Rusiei. Sergentul furier Tiinese Balint este flulnatural al unguroaicei Cati Balint, fosta servitoare la msceterutMorit Spaizer. Tatal ssu, se zice, a fost meceleru' (decedat) carei-e boteza! pe Balint in religia onodoxe. - n.n./.

20. 0 decizie a tribunelutui impotriva tradarii unorevrei, cetateni romani.20/1. Rechizitor al Tribunalului[udetului Fiilciu. 6 Mai 19171)Propune arestarea lui Andreias Klein i Felix Klein dinBucuresti, pentru uneltiri in contra siguranlei statulul i primind amare suma de bani - 11.600 lei - de la agen1i inarnici aitarii inscopul de a comunica diferite inforrnatiuni referitoare laPirotehnie i armamentul Tarei, s'au facut vinovatl de dellctul despionagiu, prevazut i pedepsit de art. 69 comb. cu art. 9 dinCod pen.

21. Evrei se roaga in sinagogipentru vlctonsPuterilor Centrale21 / 1 . Marele Cartier General. Sectia 5-a. Biuroul- t,lnformatlunil. Serviciul Sigurantei. Secret.No. 1129 S. 10Mai 1917Catre Ministrul de Interne (Dir. Pol. ~i Sigurantei G-Ie. 2)Suntem informati ca lnainte de mobilizare i chiar dupaintrarea noastra in razboi, evreii din tara au tinut serviciireligioase la sinagogi.le din Botosani sialte erase, pentru victoria

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 130/19122) F.D.P.S ..G. - DOSAR 130/191.2


18/87

armatelor puterilor Centrale. Am onoare a va ruga sa bine voiti ane cornunica tot ce se stle In aceasta privinta.Din ordin, $eful Biuroulul lnformatiunllor,Locot. Colonel lssl Indescifrabil,$eful Serviciului Siguran1ei, Locotenent /ss/ Indescifrabil.22.Puncte de vedere ale Sigurantei fiamesteculArmatei sovietice aflfltoare in Romania in treburileinterne romanetj

22/1 . Direct iunea Polit iei !}i Sigurantei Generale.91unie 1917.1)' ,Domnule Ministru, Profit de ocazie ca va trirnit aceste notechiar la Consiliu, pentru a Va reaminti ruqamintea ce V'amadresat in mai multe randuri de a gasi rnijlocul prin care sa secombats propaganda ce se face : ; ; ; i a se restabili adevarul prinmijloacele ce se va gasi mai nimerite, caci alttel - dupa cumrezulta din lnfermatille ce avem zilnic si din taptele petrecute -chestia devine din ce 1 n ce mai grava :;; ;iconseclntele pot fi foarterele. Iss/ I.Panaitescu.NOTA. in sala Pastia s-a t inut a intrunire de comitetu I executlval deleqatilor seidat ilor de pe frontul roman. [ntrunlrea a Tnceputla orele 21 jum. S-a terminat la orele 24 %. Au participat vre-o120 soldati, dintre carl au inceput sa se trnprastte lncepand laorele 23. La ordinea zilei se discuta chestla pusa de eomitetpentru violentele eomise lmpotriva evreilor in Romania. Uniispun ca aceasta chestie a fast exagerata ~i de aceia se propuneo rezolutie prin care sa spune ca: situatia din frontul romanesc ~ifata de starea spiritelor din Romania, trebue sa se poarte cuprevenire : ; ; ; i liniste. in al doilea punct se vorbeste despre lupta

Tmpotriva provocatiunilor eari trebue educate i trebue dusalupta. De asernenea trebue dusa lupta impotriva spionajului. Senaste discutiunea in jurul acestei rezolut ii ca aproape nu spuneInimic .-n.n.l si este prea prevenitoare.la cuvantul un evreu cubarba, care vorbise ~i cu ocazia vizitei lui Waldevelde. Acestaspune ea chestia evreiasca Tn Romania este intr'o situatiedisperata. Cei de alta reltqie aproape ca mar de foame.Romanii iau toate rnancarile din Rusia, ~i ln schimb nu da1) F.D.P.S.G. - DOSAR 164/1917

rumanut de alta lege. Cu aprovtztonarea la rand esta larasl 0nerusmare, pentruca bie~ii evrei nu Ie vine randul niei odata. Deaceia spune sa se curme odata acest rau i sa se declaredeschis ca Rusia pretinde a situatie cmeneasca pentru toatepopulatiurule din Romania. De aceia cere sa se insereze inrezolupe aeest lucru. Vorbitorul a fast ascultat nu cu atat demare simpatie. Unii l-au aplaudat. Dupa el ia cuvantul un ofiter,care lntr-o scurta cuvantare lini~tita spune ca parerea lui ~ nustle daca va fi aprobata de majoritate, dar el a va declara, ~esteca n-au dreptul ~i niei puterea morala, sa se amestece inafacerileinterne ale Rornaniei. $i nu este frumos ~iniei echitabil,ca in loe sa Ie ajutarn ln aceasta situatie precara in care segasete, noi venim ~i Ie faeem piedici i greutali, i facem inacelas timp jocul dusmanilor, carl bine lnteles afia ~i se bucurade toate netnteleqerile intre aliafi.Apoi Romania este 0 tara mica, ~i noi nu trebue sa fortarnmana ei acum mai cu searna tn vremea rasboiului, cane atentianoastra trebue sa fie a1inti ta asupra spionllor, Pe de alta parte seprea poate ca toata aceasta aqitatie sa fie opera de provocare adusmanilor, caci cu oriee chip cauta sa ne invrajbeasca.Discursul face 0 buna irnpresie i este chiar aplaudat. Tnsa acestlucru este observat ~icereirnediat cuvantul Ghiller, care spuneca; "Noi rusii suntem in situana vecinului care este turburat detorturil.e la care este supus copilul vecinilor sal de catre parintiisai vitregi. Noi trebue sa staruirn ca barbarii sa nu se petreacaalaturl de noi, ~i poporul rus, a carui inima generoasa a batutpentru toate popoarele subjugate, nu poate rarnane indiferent, .fala de vlolentele din Romania.5e propune a alta rezolutle, care sa. aiba sfarsitul astfel: Fatade ultimele evenimente petre cute in Romania ~i fata deurmarirele, arestarl : ; ; ; i condamnari a evrei lor din Romania, Rusiaatrage atsntia guvernului roman ca nu poate continua ararnanea aliata unei astfel de tari. Se ivesc eontraziceri. Unorator spune ca rezolutia trebue sa alba si acest adaus pentruca altfel nu spune nimic i Rusia n-are nevoe sa faca diplomatiisi ocoluri, ci trebue sa spue faptul in mod deschis. Destul cucomplimentele i cu guvernele auguste; am suferit destul de Iaaceste auguste guverne. Un al t orator spune: unei asemenearezolutiuni se opune ~i spune ca intrunirea de astazl a avut de


19/87

seep sa. ajute stanqerea aeestei aqitatiuni, care poate sacuprinda intreaga armata rusa, lucru ce ar fi de regretat Agitatiaaceasta poate sa fie i opera de aqitatie a dusrnanilor i tocmaide acela nu trebue sa tnveninam mal mutt Iucruri le. Pentru aceiase propune a se primi rezolufia prima. Vrea sa vorbeascasoldatul cu barba mare neagra (evreu) dar presedintele IIopreste i spune ca tntr-o alta sedinta va dezvolta aceastachestiune in mod amanuntlt, adlca persecufiile evreilor InRomania. Un soldat intreba pe presedinte ce se aude, ca se vada drepturi evreilor din Romania de catre guvernul roman? 1.. . 1 .Capitanul Axenoff, raspunde ca s-a promis in Parlarnent ca seva da evreilor cari sunt sub arme i farniliilor lor drepturi , precumsi acelora carl au luat parte In Campania din 1913.Acum tnsa se vorbeste ca se vor da drepturi de cetateni tuturorevreltor din Romania. Aceasta este parerea guvernului !?i aparlamentului. Daca sunt cazuri de persecutiunea evreilor dinpartea ad-tiel aceasta este alta, este alta chest iune i aceasta sepoate pune In lumina intr-o alta sedinta, Un orator a arnintit cspentru arestari i violenta s~a protestat, !?i aceasta chiar cuocazia venirii lui Waldevelde, s-a scris, s-a telegrafiat, prinurrnare chestia este aproape terminata: guvernul nostru ar puteainterveni pe cale arnicala in folosul evreilor, dar noi trebue sa neocuparn acum de alta chestiune, provocafia i lupta contraspionajului. ln genere in chestia aceasta ii face impresie easolda~ii se cam plictisesc. Apoi se trece 1ndiscutarea unor diurnepe cari sa Ie primeasca membrii cornltetului i se voteaza treiruble pe zi.

22/2. Directiunea Politiei ~i 8igurantei Generale.Catre Marele Cuartier General.-Biuroullnformatiunilor. 1)Inspectoratul genera.1al Jandarmeriei cu adresa No. 4852 din13 lunie cor. ne comunica ca in serviciul Coloanei11 RusaLetucea, acum la Tg.Ocna se gasesc lrnbracaf in uniformsrusesca, urmatorii evrei din PascaniJtic Godman,. in etate de19-20 ani, Moise Abramovici zis Enoviei si Jancu Budes in etatede 25-30 ani. Tot la acea coloana au mai fost dela 15 Aprilie 31 Mai cor. urrnatorii evrei din Pascanitmbracati tot in uniformsrusesca - care s-au reintors la domicilii lelor, Solomon Swartz zis1) F.D.P.S.G. - DOSAR 3/1917

Scorteanu Leiba i Avram Bobelas. I..IMinistru ...23. lndepartarea evreilor mobilizati din spitale

2311. Directlunea Poliliei ~i8iguranlei Generale.! 'I 0..3787 din 17Jun ie 1917. catre Admi n istralia 8 pitalelo r.1)In referire la ordinul privitor la lndepartarea evreilor din spitale,avem onoare a va trimete mai [os copie dupa adresa sub No.4514 a Marelui Cartier General Tn aceasta privinta i va ruqamsa bine voiti a va conforma pentru stricta exeeutare ..Director delegat Issl Greceanu.Avem onoare a va face eunoscut ca unele spltale au interpretatordinul dat de Marele Cartier General ca sa lndeparteze evrelidin spitale ( de oarece mare parte fac spionaj) ca numai acei dinei trebue sa fie departati care nu sunt mcbilizati, asa buna oarala Botosani. V a rog a Ie ordona sa executa ordinul M.C.G. tarainterpretari in acelas tirnp bine voif a atrage serioasa atenfiuneatuturor spitalelor ca multi evrei se perindeaza din spital in spitalca pretinsi bolnavi. Pe vlitor daca se va constata asemeneanereguli, vinovati de pasuirs vor fi trirnisi inaintea Curtii Martiale.~eful M.C ..G. Iss/ Indescifrabil. Medic General Issl Dr.Vicol.

2.4. Propaganda filo ..germana a evreilor24/1. Telegrama clfrata Nr.13998 8.29 Ju1.1917.Prefectura Botosani, 2)Sunt informat cain Harlau s'a format un comitet de evrei carefac propaganda fil.ogermana printre populatia romana. Dincomitet ar face parte evreii Rafail, Kanner i Gutner, cari ar fisecondati i de avocatul Polizu Mieuneti, iar despre acestefapte nu ar fi strein nici eful cercului de instructie din acel oras.

Rog luati imediat masuri pentru verificarea aeestei intormatiuni icornunicati-rni rezultatul. Ministru de Interne Iss/lndeseifrabil- - - - .. - .-25. Parerea evreilor referitoare la relntregireaRomaniei prin integrarea Bucovinei la patria muma

25/1.. in Ostudische Zeitung din Cernauti IFara data ..n.n.lDI. dr. Mayer Ebner a semnat un lung articol intitulat: "01) FD.P.S.G ..- DOSAR 165/19172) F.OGP - DOSAR 7/1917

discutie pol itica eu GeneraluJ Petala". Petala J~aintrebat daca


20/87

recuncaste mai intii dreptul politic al Rornanllor asupraBucovinei, iar Ebner i-a raspuns ca atari drepturi au nu numaiRornanli, ci si toti strainii ~i in special. jidani .i. Ebner a accentuatapoi solidaritatea jidanilor bucovineni cu jidanii din Romania, dincauza prigonirii carora jidanii bucovineni nu s-au declarat incapentru Romania. Petala I~a. mai intrebat pe Ebner cu careministru slmpatlzeaza mai rnult populatiunea bucovinena si inspecial j idanii, iar acesta i-a raspuns ca oricare ministru promitetotul i nu face nimic i ca plingerile [idanilor nu se tndreaptacontra ministrului, ci contra sistemulul de guvernare. Jidaniibucovineni, a zis Ebner, nu se prea agita pe terna autonomiei,fi indca Ie convine foarte mult cooperarea cu celalt milion dejidani din Romania Mare. Caraeteri.stic pentru Petala, serieEbner sint urmatoarele doua deelaratH:"Cine a vazut ca minecum soldatll jidanl au luptat si au suferitin armata rornana umarla umar cu Romanli, aeela nu poate f antisemit. Afara de armatase mai pot gasi antisernisti, armata tnsa se simte llbera deantisemitism". "Spune jidovimii tarei ca Majestatea Sa Regele nudoreste decat binele tuturor popoarelor din Romania Mare, caRegeJe vrea sa aplice dreptatea ta\a de orlcine tara deosebirede confesiune si natlonalitate i ca eu, generalul Petala, lucrezin intentlunile Suveranului meu, cand va dau as.igurarea ca totibarbatii dela conducerea tarii doresc i vor favoriza din toateputerile 0 unire pasnica i prietsnoasa pe pamantuJRomanieiMari."

26. i n Basarabia, Bucovina ...26/1.Marele Stat Major. Sectla lnformatl l ~i M. R. Cabinet.Coma.ndamentul Teritorlal Est No.1394 din 10August 920.No. 590-122-10-20-10. Capie. 1)Am onoa.rea raporta: Tn noaptea de 7 AUgust. la Chiinau aufost arestati 15 indivizi evrei, tn majoritate stude nti si stude nte,de catre Inspectoratul General de siguran\a. La sus numitiiarestaf s'au gasit circa 20.000 manifeste in I. rornana si rusaadresate laranilor ~i soldati lor bas. Ibasarabeni - n.n.l Partedistribuite pe strazi, parte in cazarmi. S'au mai gasit scrisori

1) F.P.C.M. ~ DOSAR 70/1920

rnchlse pe adrese conspirative ce urmau a fi trimise peste Nistru,scrisori citrate, hat1i cu indlcatlunile centrelor comuniste dinBasarabia.La casa din strada Cahul No.4 s'a mai gasit ~i 4 grenade, unrevolver i 2 alfabete citrate. Din cercetari reese ca acesti indivizifae parte din comitetul reorganizat Tn Chisinau ~i 1n legatura. eucelelalte centre cornuniste din lara si peste Nistru.. Astaz] 10 c. inorasul Chisinau s'a declarat greva generala a tuturor sindicatelorrnuncitoresti In semn de protestare 1nspecial contra autoritatilorpolitienesti care au arestat comitetul bolsevlc descoperit. inconsecinta am ordonat Comandantului Corpului 2 Armata a loatoate rnasurile. aplicand legea starei de asediu, precum .iinstructiunile cu privlre la turburari i desordine. (Chiinaulintrand 1n zona de operatiunl), deasernenea am dispus a sechema capii greviti i a I. i se explica i pune in vedere legeastarei de asedlu si spionaj, ruqandu-va sa blnevoif a raspunde.Cornand.Tr, de Est, GI. de Div. Issl Lupescu.

26/2. Pre~edintia Adunarii Deputatllor ..No.3681din 4 lunie 1921. 1)Oeputat V. Ungureanucornunlca: GeneraluJ Fiser, care a spanzurat pe unii locuitori aiBueovinei, a fost pus In libertate de catre guvern, cu toate caminlstrul de rasboi le-a prom i s bucovinenilor ca se va facedreptate.26/3. Oomnule Ministru,I10 septembn 1921- n.n.1Icolrul din stanga sus este rupt - n.n.l 2)"israelitii refuqiati din Ucraina se vor lua urrnatoareledispozitiunl: 1). Var f obliga1i acei contra carer nu sunt luatemasuri judit iare pentru delict

Documents

Situatia Evreilor Oglindita in Rapoartele Serviciilor Speciale Romanesti