Sinteza calității apelor din România în anul 2010

1

Administraţia Naţională

”Apele Române”

BUCUREŞTI

2011

Sinteza calităţii apelor din

România în anul 2010

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010

2

Sinteza calităţii apelor din

România în anul 2010

DIRECTOR GENERAL: Ing. DÁVID Csaba DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Ing. Ovidiu GABOR DIRECTOR D.M.R.A. Dr. Ing. Victor POPESCU ELABORARE ŞTIINŢIFICĂ: Ing. Constanţa Moldovan Chim. Carmen Hamchevici Chim. Florentina Soare Dr. biol. Şerban Iliescu Ing. Elena Slăvescu Ing. Iulia Gheorghiu Dr. biol. Gabriel Chiriac Ing. Raluca Enache Geograf Cristina Nistor


3

CUPRINS

ABREVIERI ........................................................................................................................... 12

I. RESURSELE DE APĂ ........................................................................................................ 14

1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile ............................................................. 14

2. Mecanismul economic în domeniul apelor ..................................................................... 16

II. MODUL GENERAL DE ABORDARE A EVALUĂRII CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ......... 19

1. COTAŢII RELEVANTE DIN DCA PRIVIND EVALUAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ . 19

2. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ ÎN STARE NATURALĂ ................ 19

2.1. Elemente biologice de calitate .......................................................................................... 19

2.2. Elemente fizico-chimice de calitate .................................................................................. 23

3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE

ŞI ARTIFICIALE ...................................................................................................................... 33

3.1. Elemente biologice ........................................................................................................... 33

3.2. Elemente fizico-chimice ................................................................................................... 33

4. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ ..................................................... 34

5. ELEMENTE DE EVALUARE INTEGRATĂ ............................................................................ 36

III. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL

CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ PE BAZINE HIDROGRAFICE ...................... 38

1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA ................................................................................ 38

1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul Hidrografic

Tisa...... ....................................................................................................................................... 38

1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în

bazinul hidrografic Tisa ............................................................................................................. 40

1.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic

Tisa................................................................................................................................................41

1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul

hidrografic Tisa .......................................................................................................................... 41

1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic

Tisa.............. ................................................................................................................................ 42

2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ ............................................................................ 42

2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic

Someş.. ....................................................................................................................................... 42


bazinul hidrografic Someş .......................................................................................................... 44


4


Someş.. ....................................................................................................................................... 46


hidrografic Someş ....................................................................................................................... 47


Someş.... ...................................................................................................................................... 52

3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI .......................................................................... 53


Crişuri ........................................................................................................................................ 53

3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-râuri în bazinul

hidrografic Crişuri ..................................................................................................................... 55



3.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri în bazinul


3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – lacuri artificiale în bazinul


4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ ............................................................................ 60


Mureş. ........................................................................................................................................ 61

4.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri

în bazinul hidrografic Mureş ...................................................................................................... 63


Mureş. ........................................................................................................................................ 65


hidrografic Mureş ...................................................................................................................... 65


Mureş. ........................................................................................................................................ 67

5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA ................................................................................... 67

6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ ........................................................... 68

6.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinele hidrografice

Bega – Timiş - Caraş .................................................................................................................. 68


în Bazinele Bega – Timiş - Caraş ................................................................................................ 70

6.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinele

hidrografice Bega – Timiş - Caraş .............................................................................................. 72


5

6.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinele hidrografice

Bega – Timiş - Caraş .................................................................................................................. 72

7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA ....................................................................... 73

7.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinele hidrografice

Nera – Cerna .............................................................................................................................. 73


în bazinele hidrografice Nera - Cerna ......................................................................................... 74

7.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinele

hidrografice Nera – Cerna .......................................................................................................... 75

7.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinele hidrografice

Nera - Cerna ............................................................................................................................... 76

8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU............................................................................................ 76


Jiu....... ........................................................................................................................................ 76


în bazinul hidrografic Jiu ........................................................................................................... 78


Jiu....... ........................................................................................................................................ 79


hidrografic Jiu ............................................................................................................................ 80


Jiu....... ........................................................................................................................................ 81

9 BAZINUL HIDROGRAFIC OLT .......................................................................................... 81


Olt....... ........................................................................................................................................ 81


în Bazinul Hidrografic Olt .......................................................................................................... 84

9.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în Bazinul Hidrografic

Olt....... ........................................................................................................................................ 85

9.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în Bazinul

Hidrografic Olt ........................................................................................................................... 86

9.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – corpuri artificiale în Bazinul

Hidrografic Olt ........................................................................................................................... 86

10. BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ .................................................................................. 87

10.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul

Hidrografic Argeş ....................................................................................................................... 87


6


bazinul hidrografic Argeş ........................................................................................................... 89

10.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul

hidrografic Argeş ....................................................................................................................... 90


hidrografic Argeş ....................................................................................................................... 90


Argeş....... .................................................................................................................................. 100

11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA ................................................................................ 100

11.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul

hidrografic Vedea ..................................................................................................................... 101


bazinul hidrografic Vedea ........................................................................................................ 103

11.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în Bazinul

Hidrografic Vedea .................................................................................................................... 103


Hidrografic Vedea .................................................................................................................... 103


Vedea...... .................................................................................................................................. 104

12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA .......................................................................... 104

12.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţa-râuri in bazinul hidrografic

Ialomiţa 104

12.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic modificate-râuri in

bazinul hidrografic Ialomiţa .................................................................................................... 106

12.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul

hidrografic Ialomiţa ................................................................................................................. 108


Hidrografic Ialomiţa................................................................................................................. 111

12.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în bazinul hidrografic

Ialomiţa..... ............................................................................................................................... 115

13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET ................................................................................. 115

13.1. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET (propriu-zis) ...................................................... 116

13.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Siret ... 116

13.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în bazinul

hidrografic Siret ................................................................................................................................................ 118

13.1.3. Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă – lacuri naturale in bazinul hidrografic Siret ... 119

13.1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în bazinul

hidrografic Siret ................................................................................................................................................ 120


7

13.1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri în Bazinul Hidrografic

Siret........... ....................................................................................................................................................... 125

13.2. Subbazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului .................. 125

13.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad

şi afluenţii din partea stângă a Siretului ........................................................................................................... 126

13.2.1. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri în sub-bazinul

hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului ........................................................................................ 127

13.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în sub - bazinul

hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului ........................................................................................ 129

13.3. Sub-bazinul hidrografic Buzău ................................................................................. 133

13.3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă-râuri in sub-bazinul hidrografic

Buzău................................................................................................................................................................133

13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic modificate-râuri în subbazinul

hidrografic Buzău ............................................................................................................................................. 134

13.3.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în sub-bazinul hidrografic

Buzău......... ....................................................................................................................................................... 135

13.3.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în Bazinul Hidrografic

Buzău......... ....................................................................................................................................................... 137

13.3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în sub-bazinul hidrografic

Buzău......... ....................................................................................................................................................... 138

14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT .................................................................................. 138


hidrografic Prut ....................................................................................................................... 139


bazinul hidrografic Prut ........................................................................................................... 140

14.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de naturale în bazinul





Prut......... .................................................................................................................................. 148

15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE ............................................................................. 149

15.1. Bazinul hidrografic Dunăre / Banat ........................................................................... 149

15.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul hidrografic Dunăre /

Banat......... ....................................................................................................................................................... 149

15.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) – râuri în bazinul

hidrografic Dunăre / Banat ............................................................................................................................... 150

15.2. Bazinul hidrografic Dunăre / Jiu ............................................................................... 150


Jiu............... ...................................................................................................................................................... 151


hidrografic Dunăre / Jiu .................................................................................................................................... 152


8

15.2.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic Dunăre /

Jiu.............. ....................................................................................................................................................... 154

15.2.4 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul hidrografic

Dunăre /Jiu ....................................................................................................................................................... 155

15.3. Bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea ................................................................ 155


Argeş-Vedea ..................................................................................................................................................... 155

15.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul hidrografic

Dunare/Arges-Vedea ........................................................................................................................................ 155


hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea .................................................................................................................... 156

15.4. Bazinul hidrografic Dunăre / Buzău-Ialomiţa ...................................................................................... 157


Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................................................. 157

15.4.2. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul hidrografic Dunăre /

Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................................................. 157


hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................. 159

15.4.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic Dunăre/

Buzău-Ialomiţa ................................................................................................................................................. 160

15.5. Bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea-Litoral .................................................... 160

15.5.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul Hidrografic Dunăre /

Dobrogea - Litoral ............................................................................................................................................. 160


hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral ........................................................................................................... 161

15.5.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în Bazinul Hidrografic Dunăre /

Dobrogea - Litoral ............................................................................................................................................. 161

15.5.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în bazinul hidrografic

Dunăre / Dobrogea - Litoral ............................................................................................................................. 162

15.5.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinul hidrografic Dunăre /

Dobrogea – Litoral ............................................................................................................................................ 162

16. FLUVIUL DUNĂREA .................................................................................................. 162

16.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri pe cursul principal

al fluviului Dunărea .................................................................................................................. 163

16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) –

râuri pe cursul principal al fluviului Dunărea ......................................................................... 163

17. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL .............................................................................. 164


hidrografic Litoral .................................................................................................................... 164

17.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM) –

râuri în bazinul hidrografic Litoral .......................................................................................... 166

17.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în bazinul



9




Litoral........ ............................................................................................................................... 167

17.6. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă tranzitorii în bazinul hidrografic

Litoral............ ........................................................................................................................... 167

17.6.1. Corpuri de apă tranzitorii lacustre .................................................................................................. 167

17.6.2. Corpuri de apă tranzitorii marine ................................................................................................... 167

17.6.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă costiere în bazinul hidrografic Litoral .............. 168

17.6.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă costiere puternic modificate în bazinul

hidrografic Litoral ............................................................................................................................................. 169

18. INVENTARIEREA MACROFITELOR ACVATICE ............................................... 169

18.1. Zona de activitate ...................................................................................................... 169

18.2. Metoda de lucru ......................................................................................................... 170

18.3. Rezultatele obţinute ................................................................................................... 170

18.4. Sub-sistemul râuri ..................................................................................................... 171

18.5. Subsistemul lacuri...................................................................................................... 186

18.6. Inventarierea macroalgelor si angiospermelor din apele costiere ............................... 194

18.7. Concluzii privitoare la inventarierea macrofitelor acvatice în anul 2010 ................... 194

19. INVENTARIEREA FAUNEI PISCICOLE ÎN ANUL 2010 ..................................... 195

19.1. Perioada şi zona de activitate ..................................................................................... 195

19.2. Metoda de lucru ......................................................................................................... 196

19.3. Rezultatele obţinute ................................................................................................... 197

19.4. Concluzii privitoare la inventarierierea faunei piscicole în anul 2010 ........................ 204

IV. PREZENTAREA SINTETICĂ A STĂRII ECOLOGICE / POTENŢIALULUI

ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL ....... 205

2. Evaluarea stării ecologice pe bazine hidrografice .............................................................. 209

2.1. Corpuri de apă naturale – râuri ........................................................................................................... 209

2.1.1. Corpuri de apă naturale - râuri la nivel global ................................................................................ 209

3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC PE BAZINE HIDROGRAFICE ........... 212

3.1. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale – râuri (CAPM/CAA) la nivel global ......................... 212

4. Corpuri de apă - lacuri naturale ............................................................................................................... 214

4.1. Corpuri de apă lacuri naturale la nivel global ...................................................................................... 214

5. Corpuri de apă – lacuri de acumulare ............................................................................... 216

5.1. Corpuri de apă – lacuri de acumulare la nivel global .......................................................................... 216

6. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL

CORPURILOR DE APĂ AFERENTE CURSULUI PRINCIPAL AL FLUVIULUI DUNĂREA

217


10

V. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ PE

BAZINE HIDROGRAFICE .............................................................................................. 219

1. Bazinul hidrografic Tisa .................................................................................................... 220

2. Bazinul hidrografic Someş ................................................................................................ 220

3. Bazinul hidrografic Crişuri ............................................................................................... 221

4. Bazinul hidrografic Mures ................................................................................................ 221

5. Bazinul hidrografic Aranca ............................................................................................... 221

6. Bazinul hidrografic Timiş ................................................................................................. 221

7. Bazinul hidrografic Bega ................................................................................................... 221

8. Bazinul hidrografic Cerna................................................................................................. 222

9. Bazinul hidrografic Caraş ................................................................................................. 222

10. Bazinul hidrografic Nera ............................................................................................... 222

11. Bazinul hidrografic Jiu .................................................................................................. 222

12. Bazinul hidrografic Olt.................................................................................................. 222

13. Bazinul hidrografic Argeş ............................................................................................. 222

14. Bazinul hidrografic Vedea ............................................................................................. 223

15. Bazinul hidrografic Ialomiţa ......................................................................................... 223

16. Bazinul hidrografic Siret ............................................................................................... 223

17. Bazinul hidrografic Bârlad ............................................................................................ 224

18. Bazinul hidrografic Buzău ............................................................................................. 224

19. Bazinul hidrografic Prut ............................................................................................... 224

20. Bazinul hidrografic Litoral ............................................................................................ 224

21. Bazinul hidrografic Dunăre ........................................................................................... 225

22. EVALUAREA STĂRII CHIMICE LA NIVEL NAŢIONAL ........................................ 226

VI. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DE POTABILIZARE .................................................... 229

VII. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DIN ZONELE VULNERABILE LA POLUAREA CU

NITRATI............... .............................................................................................................. 244

VIII. SITUAŢIA GLOBALĂ A APELOR UZATE, ÎN ANUL 2010, PE ANSAMBLUL PRINCIPALELOR

SURSE DE POLUARE ........................................................................................................... 254

1. Surse de poluare ................................................................................................................ 254

2. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate de principalele surse de poluare în anul 2010 ... 254

3. Situaţia cantităţilor de poluanţi conţinute în apele uzate evacuate de principalele surse de

poluare, în anul 2010 ................................................................................................................ 256


11

4. Aspecte privind funcţionarea staţiilor şi instalaţiilor de epurare investigate în anul 2010 . 258

IX. POLUĂRI ACCIDENTALE ............................................................................................ 260

X. ASPECTE GLOBALE PRIVIND CALITATEA APELOR SUBTERANE IN ANUL 2010 ........ 275

1. Principii de organizare si de actionare .............................................................................. 275

2. Bazinul hidrografic Someş ................................................................................................ 276

3. Bazinul hidrografic Tisa .................................................................................................... 283

4. Bazinul hidrografic Crişuri ............................................................................................... 286

5. Bazinul hidrografic Mureş ................................................................................................ 291

6. Bazinul hidrografic Aranca ............................................................................................... 303

7. Spaţiul hidrografic Bega-Timiş-Caraş ............................................................................... 304

8. Spaţiul hidrografic Nera-Cerna ........................................................................................ 309

9. Bazinul hidrografic Jiu ..................................................................................................... 314

10. Bazinul hidrografic Olt.................................................................................................. 319

11. Bazinul hidrografic Argeş ............................................................................................. 327

12. Bazinul hidrografic Vedea ............................................................................................. 332

13. Bazinul hidrografic Ialomiţa ......................................................................................... 334

14. Bazinul hidrografic Siret ............................................................................................... 343

15. Bazinul hidrografic Buzău ............................................................................................. 347

16. Bazinul hidrografic Bârlad ............................................................................................ 352

17. Bazinul hidrografic Prut ............................................................................................... 355

18. Bazinele hidrografice Dobrogea - Litoral ...................................................................... 356

19. CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVEL NAŢIONAL ..................................... 361

ANEXA I– Centralizatoare ape uzate ................................................................................. 371

ANEXA II – Lista tabelelor şi figurilor .................................................................................. 391

Lista de tabele ................................................................................................................... 391

Lista de figuri ..................................................................................................................... 395

12

ABREVIERI - Bio = elemente biologice

- B = (stare ecologică) bună

- b.h. = bazin hidrografic

- CA = corp de apă

- CAA = corp de apă artificial

- CAPM = corp de apă puternic modificat

- CMA = Concentraţie Maxim Admisibilă

- DCA = Directiva Cadru a Apei (2000/60/CE) - EQS = (eng.) Environmental Quality Standard

- FB / Fb = fitobentos

- FB = (stare ecologică) foarte bună

- FCG = elemente fizico-chimice generale

- FP = fitoplancton - HG = Hotărâre de Guvern

- INCDDD = Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare ”Delta Dunării”

- M = (stare ecologică) moderată

- MA = medie anuală (aritmetică)

- MZB = macrozoobentos (macronevertebrate bentice)

- N = nutrienţi

- OD = oxigen dizolvat

- P = peşti

- P = stare ecologică proastă

- PEB = potenţial ecologic bun

- PEM / PEMax = potenţial ecologic maxim

- PEM / PEMo = potenţial ecologic moderat

- PS = poluanţi specifici

- S = (stare ecologică) slabă

- SE = stare ecologică

- RCE = raport de calitate ecologică


13

14

I. RESURSELE DE APĂ

1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri,

fluviul Dunărea – şi ape subterane.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2010 (Balanta apei – Cerinta

pe anul 2010) se prezintă în Tabel 1.

Tabel 1: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2010

Sursa de apă

Indicator de caracterizare

Total

mii.mc.

A Râuri interioare

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor

hidrografice*

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de

captare aflate în funcţiune

40.000.000

13.952.663

3.456.157

B Dunăre (direct)

1 Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) **

Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare

2. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare

aflate în funcţiune***

85.000.000

20.000.000

4.238.544

C Subteran


din care:

- ape freatice

- ape de adâncime

2. Resursa utilizabilă

3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în

funcţiune

9.600.000

4.700.000

4.900.000

5.411.322

752.597

Total resurse


2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor

134.600.000

39.363.985


15

hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare

aflate în funcţiune

8.447.298

Notă

*cuprinde şi reţeaua

lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă directă

în lungul râului;

** ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară;

*** inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral

Raportat la populaţia actuala a ţării, rezultă:

resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc. şi an, luând în

considerare şi aportul Dunării;

o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc. şi an, luând în consideraţie numai

aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara noastră în categoria

tărilor cu resurse de apa relativ reduse în raport cu resursele altor ţări.

Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de

bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spaţiu:

zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;

variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s si km2 în zonele joase, până la 40 l/s si

km2 în zonele înalte).

O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel încât

primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.

Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2850 km, din care 1075

km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea in ţară de 174 x 109 m

3.

Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în straturi

acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subterane variază pe marile

unităti tectonice de pe teritoriul ţării astfel:

0.5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord;

0.5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc;

0.1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;

0.1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreana;

5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de

carst din bazinul Jiului si Cernei.

Prelevările de apă

În anul 2010 prelevările totale de apă brută au fost de 6,22 mld.m3 din care:


16

populaţie 1,03 mld.m3.

industrie 4,45 mld.m3.

agricultură 0,74 mld.m3.

Prelevările de apă au scăzut de la 10.3 mld.m3

în anul 1995 la 6,22 mld.m3 (anul 2010)

în

prezent, datorită:

- diminuării activitaţii industriale;

- reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice;

- reducerii pierderilor;

- aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.

Pentru anul 2010 raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă se prezintă în

Tabel 2.

Tabel 2: Raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă

Cerinţa de apă

Prelevările de apă Gradul de utilizare

Activitate Valoare

(mld.mc)

Activitate Valoare

(mld.mc)

%

Populaţie 1.25 Populaţie 1.03 82.40

Industrie 5.61 Industrie 4.45 79.32

Agricultură 1.59 Agricultură 0.74 46.54

Total 8.45 Total 6.22 73.61

2. Mecanismul economic în domeniul apelor Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de

utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea

de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifestă o preocupare constantă în protejarea

cantităţii si calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează

resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administratiei Naţionale

"Apele Române", în calitate de operator unic al resurselor de apă.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a

resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a

modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei

Naţionale "Apele Române".

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii

nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se bazeaza pe principiile recuperării

costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă "utilizatorul plateşte" şi

"poluatorul plăteşte".

Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să aplice sistemul de

contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor tuturor utilizatorilor

de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane, cu

excepţia celor pentru care există reglementări specifice în vigoare.

http://192.168.0.1/legis/oficiale/afisp.php?f1=67777&diez1=r47&f2=8565&diez2=&link=1



17

Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor, sunt diferenţiate, în vederea stimulării

economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi

pe substanţe poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă. Contribuţiile specifice de

gospodărire a apelor se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.

Administraţia Naţională "Apele Române" va încheia abonament de utilizare/exploatare

cu utilizatorii de apă, conform solicitării acestora, în limitele prevederilor din actele de

reglementare a folosinţei din punct de vedere al gospodăririi apelor.

Pentru serviciile comune de gospodărire a apelor prestate de Administraţia Naţională

"Apele Române", tarifele se stabilesc prin negociere directă între unităţile din subordinea

Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori. Prestarea serviciilor comune de

gospodărire a apelor se face pe baza de contracte încheiate cu beneficiarii.

Divergenţele apărute la încheierea contractelor sau a abonamentelor de

utilizare/exploatare între administraţiile bazinale de ape sau alte unităţi din subordinea

Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori se negociază ca etapă finală a concilierii,

la nivelul central al Administraţiei Naţionale "Apele Române", în prezenţa reprezentanţilor

autorităţilor competente.

Administraţia Naţională "Apele Române", în relaţiile cu utilizatorii, acordă bonificaţii şi

aplică penalităţi, după caz.

Utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea

raţională şi pentru protecţia calităţii apelor, evacuând odată cu apele uzate epurate substanţe

impurificatoare în concentraţii mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor,

li se acordă, potrivit legii, bonificaţii. Bonificaţiile se acordă în procent de până la 10% din

valoarea anuală a contribuţiilor decontate.

Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să constate şi să propună

cazurile în care se acordă bonificaţii. Bonificaţiile se aprobă prin ordin al conducatorului

autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile

reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de

substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

Penalităţile se modifică periodic prin hotarare a Guvernului, la propunerea autorităţii

publice centrale în domeniul apelor.

Constatarea abaterilor de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de

apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă, se

face de personalul cu drept de control împuternicit în acest scop, prevăzut de lege şi se

consemnează în procesele-verbale încheiate între părţi.

Unităţile de gospodărie comunală care au în administrare reţelele de alimentare cu apă şi

de canalizare a localităţilor pot aplica penalităţile prevăzute în "Sistemul de contribuţii, plăţi,

bonificaţii, tarife şi penalităţi", care face parte din mecanismul economic specific domeniului

apelor.

Penalităţile încasate de unităţile de gospodărie comunală se fac venit al acestora şi se

folosesc pentru modernizarea instalaţiilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate,

conform legislaţiei în vigoare.


18

Utilizatorii de apă au obligaţia încheierii, lunar sau trimestrial, cu operatorul unic, a unui

proces-verbal de reglare şi confirmare certă a debitelor restante, care constituie şi înştiinţare de

plată de la data înmânării sau comunicării acestuia. Acest proces-verbal încheiat între semnatarii

abonamentului de utilizare/exploatare şi/sau contractului constituie titlu executoriu în condiţiile

legii.

Executarea silită în temeiul titlului executoriu se efectuează de Administraţia Naţională

"Apele Române" similar reglementărilor legale în vigoare în materie de colectare a creanţelor

fiscale.

Suspendarea dreptului de utilizare/exploatare a resurselor de apă se aplică în cazul

neplăţii contribuţiei timp de 6 luni, luându-se totodată măsuri de sistare a prestării serviciului.

Creanţele restante nerecuperate prin efort propriu se pot stinge şi prin aplicarea

procedurii instituite prin Hotararea Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadentă ale contribuabililor,

persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor din economie şi a

Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor,

persoane juridice, cu modificările ulterioare.


19

II. MODUL GENERAL DE ABORDARE A EVALUĂRII CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1. COTAŢII RELEVANTE DIN DCA PRIVIND EVALUAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ Conform Directivei Cadru Apă, prin „corp de apa de suprafata” se intelege un element

discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape

tranzitorii, o parte din apele costiere.

Corpul de apă este unitatea de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi

verificarea modului de atingere al obiectivelor ţinta ale Directivei Cadru a Apei.

"Starea bună a apelor de suprafaţă" înseamnă starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă

atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea chimică sunt cel puţin “bune”.

"Starea ecologică" este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice

asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu Anexa V DCA.

Pentru categoriile de ape de suprafaţă, evaluarea stării ecologice pentru corpurile de apă de

suprafaţă se realizează pe 5 stări de calitate , respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă

cu codul de culori corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu şi roşu).

2. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ ÎN STARE NATURALĂ

2.1. Elemente biologice de calitate

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de

apă naturale de pe râuri în regim natural au fost: fitoplanctonul (pentru anumite tipologii),

fitobentosul, macronevertebratele şi peştii. Elementele biologice de calitate utilizate pentru

evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale au fost fitoplanctonul şi macronevertebratele.

Pentru apele costiere şi tranzitorii, evaluarea s-a făcut pe baza fitoplanctonului şi a

comunităţilor de macronevertebrate. După evalurea pe baza fiecărui element biologic, s-a realizat

evaluarea finală considerându-se situaţia cea mai defavorabilă.

Pentru fiecare dintre elementele biologice menţionate au fost descrişi indici de evaluare, cu

valori caracteristice celor 5 clase de calitate si valori ghid pentru starea de referinţă. Astfel,

pentru macronevertebrate bentonice din râuri au fost selectaţi 7 indici consideraţi suficient de

sensibili pentru a reflecta modificările compoziţiei, structurii şi funcţionării ecosistemelor

acvatice şi principalele tipuri de impacturi (poluarea organică şi degradarea generală) la care sunt

supuse comunităţile de nevertebrate acvatice, uşor de calculat, accesibili pentru utilizatori şi uşor

de aplicat.

Evaluarea stării ecologice pe baza macronevertebratelor a presupus evaluarea poluării

organice (pe baza indicelui saprob) şi a degradării generale (pe baza celorlalţi 6 indici). Pentru

modulul de poluare organică, Raportul de Calitate Ecologică (RCE) se calculează prin împărţirea

valorii determinate la valoarea ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare categoriei

tipologice. Pentru modulul de degradare generală, pentru indicii individuali se calculează mai

intâi RCE şi apoi se calculează indicele multimetric. Evaluarea finală pe baza

macronevertebratelor este dată de situaţia cea mai defavorabilă dintre modulul de poluare

organică şi cel de degradare generală.

Pentru evaluarea stării corpurilor de apă naturale (râuri) pe baza fitoplanctonului s-a

selectat un pachet de 5 indici. Pe baza statisticii univariate au fost stabilite limitele pentru clasele


20

de calitate sau stările ecologice pentru indicii propuşi, pentru fiecare tipologie în parte. Evaluarea

starii ecologice s-a facut pe baza aceluiaşi algoritm ca cel prezentat la macronevertebrate.

Fitobentosul din râuri a fost utilizat pentru prima dată, de asemenea, pentru evaluarea stării

ecologice a corpurilor de apă. Şase (6) indici au fost selectaţi pentru caracterizarea comunităţilor de

alge bentice pe categorii tipologice. Pentru fiecare indice în parte se calculează RCE pe baza

valorii obţinute şi a valorii ghid pentru starea de referinţă corespunzătoare. Pentru cele două

module se face o evaluare şi apoi situaţia cea mai defavorabilă determină starea finală.

Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (râuri) pe baza faunei piscicole a

fost realizat cu ajutorul metodei EFI+. Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost

grupate pe criterii ecologice în 15 categorii de guilde. Datele au fost procesate statistic.

Au fost selectaţi 4 indici:

corpuri de apă salmonicole:

-densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm;

-densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat.

corpuri de apă ciprinicole:

-abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic pentru

reproducere);

-densitatea relativă a speciilor litofile.

Pentru încadrarea în stări ecologice, împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui

EFI+ se face după cum urmează (Tabel 3):

Tabel 3: Valorile indicelui EFI+:

Stare

ecologică

Domeniu de variaţie

Ape Salmonicole

Tipurile RO01,

RO02, RO03 şi

RO17, RO18

Ape Ciprinicole

Tipurile RO04 - RO15

şi RO19, RO20

Prelevare „la

picior”

Prelevare

ambarcaţie

Foarte bună 0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000

Bună 0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917

Moderată 0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562

Slabă 0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375

Proastă 0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187

Pentru lacurile naturale, evaluarea stării ecologice s-a făcut şi pe baza fitoplanctonului,

respectiv a 5 indici selectaţi. S-au luat în considerare valorile din zona mijloc lac, zona fotică şi

din sezonul de creştere (mai-septembrie). Se calculează RCE pe baza indicilor individuali, pe

baza raportării la valoarea ghid a starii de referinţă şi pe baza indicelui multimetric (Tabel 4):

Tabel 4: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza fitoplanctonului

Stare

ecologică

Limite RCE

(minim)

Foarte bună 0,69

Bună 0,48

Moderată 0,34

Slabă 0,25

Proastă <0,25


21

De asemenea, evaluarea s-a făcut şi cu ajutorul comunităţilor de macronevertebrate.

Utilizând 6 indici şi acelaşi algoritm s-au realizat RCE şi evaluările stării ecologice (Tabel 5):

Tabel 5: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza macronevertebratelor

Stare

ecologică

Limite RCE

(minim)

Foarte bună 0,75

Bună 0,55

Moderată 0,30

Slabă 0,18

Proastă <0,18

Pentru apele tranzitorii marine s-a luat în considerare situaţia cea mai defavorabilă

pentru indicii furnizaţi de comunităţile fitoplanctonice: densitate, biomasă, clorofila “a”. Valorile

propuse pentru RCE (Tabel 6) sunt utilizate pentru evaluarea finală.

Tabel 6: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii marine pe baza fitoplanctonului

Stare ecologică Densitate

(mii cel/l) Biomasă

(mg/m3)

Clorofilă a

(µg/l)

Foarte bună 0,85 0,85 0,75

Bună 0,64 0,61 0,50

Moderată 0,45 0,42 0,25

Slabă 0,22 0,17 0,12

Proastă 0 0 0

Macronevertebratele din apele tranzitorii marine au fost evaluate pe baza indicelui M-

AMBI (Tabel 7).

Tabel 7: Valori ale indicelui M-AMBI pentru apele tranzitorii marine

Stare ecologică M-AMBI

Foarte bună 0,85

Bună 0,55

Moderată 0,39

Slabă 0,20

Proastă 0

Pentru apele tranzitorii lacustre sunt importanţi următorii indicatori ai comunităţilor

fitoplanctonice: densitatea şi biomasa. Pentru cei 2 indicatori, valorile RCE sunt identice (Tabel 8).

Tabel 8: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii lacustre pe baza fitoplanctonului



(mg/m3)

Foarte bună 0,80 0,80

Bună 0,59 0,59


22

Moderată 0,40 0,40

Slabă 0,20 0,20

Proastă 0 0

În evaluarea stării corpurilor de apă aparţinând apelor tranzitorii lacustre, s-au folosit şi

macronevertebratele. Indicii utilizaţi au fost: număr specii, densitate şi biomasă (Tabel 9). Se ia

în considerare situaţia cea mai defavorabilă rezultată din evaluarea realizată prin utilizarea celor

3 indicatori propuşi.

Tabel 9: Indici utilizaţi în evaluarea stării apelor tranzitorii lacustre pe baza

macronevertebratelor

Stare ecologică Număr specii Densitate

(ex/m2)

Biomasă

(mg/m3)

Foarte bună 0,81 0,77 0,80

Bună 0,64 0,55 0,60

Moderată 0,45 0,33 0,40

Slabă 0,28 0,16 0,20

Proastă 0 0 0

Pentru apele costiere, fitoplanctonul a fost evaluat pe baza densităţii, biomasei şi

clorofilei “a” (Tabel 10), iar macronevertebratele pe baza indicelui M-AMBI, care are aceleasi

valori ca cele pentru apele tranzitorii.

Tabel 10: Valori ale RCE pentru apele costiere pe baza fitoplanctonului



(mg/m3)

Clorofilă a

(µg/l)

Foarte bună 0,78 0,93 0,74

Bună 0,52 0,78 0,50

Moderată 0,3 0,55 0,25

Slabă 0,13 0,23 0,12

Proastă 0 0 0

Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potenţialului ecologic al

corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale de pe râuri au fost: fitobentosul şi

macronevertebratele. Elementul biologic de calitate utilizat pentru evaluarea potenţialului

ecologic al lacurilor de acumulare a fost fitoplanctonul. Pentru apele costiere s-au folosit

fitoplanctonul şi macronevertebratele.

Pentru a se putea evalua potenţialul ecologic au fost stabilite valori caracteristice celor 3

clase de potenţial pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. De asemenea, au fost

precizate valorile ghid pentru starea de referinţă caracteristice fiecărei categorii tipologice cu

ajutorul cărora s-a făcut încadrarea în potenţial ecologic.

În evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale s-

a utilizat aceeaşi metodologie ca şi cea de la corpurile naturale, cu observaţia existenţei unor

limite diferite pentru indicii propuşi.


23

2.2. Elemente fizico-chimice de calitate

Conform anexei V.1 din DCA grupul de „Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină

elementele biologice“ este alcătuit din:

Elemente generale de calitate o Condiţii termice

o Condiţii de oxigenare

o Salinitate

o Starea acidifierii

o Condiţiile nutrienţilor

Poluanţi specifici

o Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante in

corpurile de apă.

Figura 1: Schema rolului relativ al elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi

fizico-chimice în clasificarea stării ecologice (Ghidul REFCOND, 2003)

Valorile estimate

pentru elementele

biologice de calitate

ating condiţiile de

referinţă ?

Condiţiile fizico-

chimice ating starea

foarte bună?

Condiţiile hidro -

morfologice ating

starea foarte bună?

Starea

foarte

bună

DA DA DA

Valorile estimate

pentru elementele

biologice de

calitate se abat

puţin de la

condiţiile de

referinţă ?

Condiţiile fizico-

chimice (a) asigura

activitatea

ecosistemului şi (b)

ating EQSs pentru

poluanţii specifici?

Starea bună

Clasificarea in

funcţie de

abaterea

biologică faţă

de condiţiile de

referinţă?

Abaterea

este

moderată?

Starea moderată

Starea slabă

Starea proastă

Abaterea

este majoră?

DA DA

DA

NU

NU NU

NU

NU

Mai mare

Mai mare

DA


24

În Figura 1 este prezentată schema evaluării stării ecologice de calitate a corpurilor de apă de

suprafaţă în funcţie de elementele de calitate biologice, fizico-chimice generale şi

hidromorfologice.

Categoria ”râuri”

În cele ce urmează sunt prezentate sintetic principalele etape de aplicare a metodologiei de

evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă din categoria ”râuri” pentru elementele fizico-

chimice generale (suport pentru elementele biologice).

o Condiţii termice (temperatura apei)

o Starea acidifierii (pH)

o Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie)

o Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total)

Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza temperaturii apei:

- Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă1:

o Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea

populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo

trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus);

o Ape ciprinicole - Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite

dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau

altor specii cum ar fi ştiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).

- Limitele prevăzute în Tabel 11 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele stări

ecologice (starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel:

Tabel 11: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte

Bună şi respectiv Bună

Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole

1. Temperatura măsurată în aval de

punctul de descărcare a apelor poluate

termic (la extremitatea zonei de difuzie)

nu trebuie să depăşească temperatura

mediului neafectat de poluare cu mai

mult de:

1,5 0C 3

0C

2. Deversările de ape poluate termic nu

trebuie să cauzeze depăşirea

temperaturilor următoare în aval de

punctul de deversare (la extremitatea

zonei de dispersie)

21,50C 28

0C

3. Limita de temperatură de 100C se aplică

numai în perioadele de înmulţire a 10

0C 10

0C

1 Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de

suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole


25

speciilor care au nevoie de ape reci

pentru reproducere şi numai acelor ape

care pot conţine asemenea specii.

4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an

- Conform punctului 4 din Tabel 11, mărimea statistică ce se supune conformării cu

limitele stabilite este P98 (percentilele 98).

- Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabel 11, atunci starea dată de

temperatura apei este „Foarte Bună”.

- Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabel 11, atunci starea dată

de temperatura apei este „moderată”.

Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza pH-ului (Figura 2):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul pH.

- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători egal cu 12 pe an. Dacă

există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează

tot P90.

- Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 – 8,5, interval caracteristic pentru stările

ecologice Foarte Bună şi respectiv Bună.

- Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 – 8,5, atunci starea este „Foarte Bună”.

- Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este „Moderată”.

Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat (Figura 3)

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat

(concentraţie).

- Se calculează percentilele P10 pentru un şir de măsurători egal cu 12 pe an. Dacă

există un număr de măsurători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculează

tot P10.

- Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică „Foarte

Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte

corpul de apă testat (Tabel 12).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este

„Foarte bună”.

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi

„Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M ) (Tabel 13).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.

Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice

suport din categoria nutrienţi (Figura 4):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria

nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total);


26

o Se validează datele obţinute: dacă în urma determinării analitice a formelor de

nutrienţi se obţin valori situate sub limita de cuantificare a metodei analitice

utilizate, aceste valori se înlocuiesc cu jumătate din limita de cuantificare2.

- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an,

pentru fiecare indicator considerat. Dacă există un număr de măsurători mai mic de 12

pentru un an de evaluare, se calculează tot P90.

- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea

ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din

care face parte corpul de apă testat (Tabel 12).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este

„Foarte bună”.

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi

„Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M ) (Tabel 13).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”

(B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.

Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz.

Starea ecologică dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul „cel mai

defavorabil caz”.

Note:

1. Starea cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea

„Moderată”.

2. Percentila Pk a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei xi sub care se găsesc

k% valori din şirul ordonat de observaţii3.

3. Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o

măsură a nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii

respectivului indicator, fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate a

apei.

4. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se consideră

valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare, din considerente de grupare a

corpurilor de apă (gruparea corpurilor de apa în scopul procesului de monitorizare – o

secţiune poate caracteriza mai multe corpuri de apă).

5. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se procedează

astfel: pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea statistică ce se

supune procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea seturilor de date

pentru toate secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv.

Tabel 12: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Foarte Bună şi Bună (FB/B) –

nutrienţi şi oxigen dizolvat

2 Conform subcapitolului 6.7 din Guidance of Surface Water Chemical Monitoring Under the Water Framework

Directive, 15 October 2008 (p. 34).

3 MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori

statistici. Editura Printech, 2008.


27

Categorie

Tipologică

N-NH4 N-NO2 N-NO3 P-PO4 P Total Oxigen

Dizolvat

Unitate mg/l N mg/l N mg/l N mg/l P mg/l P mg/l O2

RO01 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0

RO02 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0

RO03 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0

RO04 0,30 0,024 1,0 0,060 0,150 9,0

RO05 0,30 0,024 1,0 0,060 0,150 9,0

RO06 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0

RO07 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0

RO08 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0

RO09 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0

RO10 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0

RO11 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0

RO12 0,44 0,040 1,6 0,120 0,180 8,0

RO13 0,36 0,040 1,7 0,130 0,200 8,0

RO14 0,66 0,080 2,6 0,090 0,230 8,0

RO15 0,62 0,090 2,4 0,100 0,230 8,0

RO16 0,15 0,013 1,4 0,080 0,200 10,0

RO17 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0

RO18 0,09 0,011 0,7 0,035 0,110 10,0

RO19 0,30 0,024 1,0 0,052 0,320 9,0

RO20 0,30 0,033 1,4 0,080 0,200 9,0

RO06* şi

RO08*

0,60 0,060 20,0 0,220 0,240 8,5

Tabel 13: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Bună şi Moderată (B/M) –

nutrienţi şi oxigen dizolvat

Categorie

Tipologică

N-NH4 N-NO2 N-NO3 P-PO4 P Total Oxigen

Dizolvat

Unitate mg/l N mg/l N mg/l N mg/l P mg/l P mg/l O2

RO01 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0

RO02 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0

RO03 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0

RO04 0,50 0,047 2,2 0,150 0,300 7,0

RO05 0,50 0,047 2,2 0,150 0,300 7,0

RO06 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0

RO07 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0

RO08 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0

RO09 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0

RO10 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0

RO11 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0

RO12 0,90 0,080 3,3 0,250 0,380 6,0

RO13 0,76 0,080 3,5 0,270 0,420 6,0

RO14 1,40 0,160 5,5 0,200 0,500 6,0

RO15 1,30 0,180 5,1 0,210 0,500 6,0

RO16 0,31 0,023 4,7 0,130 0,500 8,0

RO17 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0


28

RO18 0,21 0,022 1,4 0,075 0,220 8,0

RO19 0,50 0,047 2,2 0,110 0,660 7,0

RO20 0,62 0,065 3,0 0,160 0,500 6,0

RO06* 0,80 0,100 30,0 0,220 0,320 6,0

RO08* 0,80 0,100 30,0 0,220 0,320 6,0

Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului

pentru starea ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună

Date primare

pentru pH

Confidenţa MEDIE

de evaluare

6,5 ≤ P90 ≤ 8,5?

P90 < B/M ?

Stare Foarte Bună (FB) Stare Moderată (M)

NU DA

Dacă numărul de

măsurători < 12/ an

Se calculează P90

(pentru un şir de 12

măsurători / an)


29

Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza

limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată

DA

P10 ≥ FB/B?

P90 < FB/B ?

Stare Foarte Bună (FB)

DA NU P10 ≥ B/M?

P90 < B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată (M)

NU

Nota: Valorile P10 egale cu limitele între

stările ecologice determină starea

superioară de calitate.

Date primare pentru oxigen

dizolvat (concentraţie)

Se calculează P10


măsurători / an)

Dacă numărul de


Confidenţa MEDIE

de evaluare


30

Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice

suport din categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi

respectiv Bună / Moderată

P90 ≤ FB/B ?

P90 < FB/B ?

Stare Foarte Bună (FB)

DA NU P90 ≤ B/M ?

P90 < B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată (M)

DA

NU

Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele între

stările ecologice determină starea

superioară de calitate.

Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria

nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte pe

principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.

Date primare Validarea

datelor

Unităţi de măsură

(ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P)

(RO15) Verificare P-PO4 < P Total

Înlocuirea concentraţiilor situate sub LQ cu

½ din LQ

(RO15) Se calculează P90


măsurători / an) Dacă numărul de


Confidenţă MEDIE

de evaluare


31

Categoria ”lacuri” naturale

Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice – LACURI NATURALE

Oxigen dizolvat

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat

(concentraţie).

- Se calculează media aritmetica pentru intervalul mai - septembrie.

- Se compară media aritmetica calculată anterior cu limita dintre starea ecologică

„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face

parte corpul de apă testat (Tabel 14).

o dacă media aritmetica este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea

ecologică este „Foarte bună” .

o dacă media aritmetica este mai mica decât limita dintre starea ecologică

„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică

„Bună” şi „Moderată” (B/M ) (Tabel 15).

o dacă media aritmetica este mai mica sau egala cu limita dintre starea

ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

o dacă media aritmetica este mai mica decât limita dintre starea ecologică

„Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.

Tabel 14: Limite intre starile ecologice pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentratie)

Categorie

tipologica

lac

Oxigen dizolvat (mg/l) Oxigen dizolvat (mg/l)

Valoare limita intre FB si B Valoare limita intre B si M

ROLN01 8 6

ROLN02 8 6

ROLN03 8 6

ROLN04 8 6

ROLN05 8 6

ROLN06 8 6

ROLN10 8 6

ROLN11 8 6

ROLN12 8 6

ROLN14T 8 6

ROLN16 10 8

ROLN17 10 8

ROLN18 10 8

pH


32

Încadrarea în starea ecologica Foarte Buna (FB) sau moderata (M) se va efectua după cum

urmează:

a. Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (mai – septembrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5],

atunci se încadrează în starea ecologica Foarte Buna (FB).

b. Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (mai – septembrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci

se încadrează în starea ecologica Moderata (M).

Fosfor total

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul P Total;

- Se validează datele obţinute:

o dacă în urma determinării analitice se obţin valori situate sub limita de cuantificare a

metodei analitice utilizate, aceste valori se înlocuiesc cu jumătate din limita de

cuantificare4.

Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse în Tabel 15 este media

aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (mai – septembrie).

Tabel 15: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv

„Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru indicatorul P Total (valorile sunt exprimate în mg/l P)

Limite propuse pentru evaluarea stării ecologice - LACURI NATURALE

(Indicatorul P Total)

Categorie tipologică FB/B B/M

ROLN01 0.035 0.070

ROLN02 0.035 0.070

ROLN03 0.080 0.140

ROLN04 0.060 0.095

ROLN05 0.070 0.100

ROLN06 0.035 0.070

ROLN10 0.080 0.140

ROLN11 0.035 0.070

ROLN12 0.050 0.100

ROLN14T 0.050 0.100

ROLN16 0.020 0.040

ROLN17 0.010 0.020

ROLN18 0.020 0.040

4 Conform subcapitolului 6.7 din Guidance of Surface Water Chemical Monitoring Under the Water Framework

Directive, 15 October 2008 (pp. 34).


33

3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE ŞI ARTIFICIALE

3.1. Elemente biologice

Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor

de apă puternic modificate şi artificiale de pe râuri sunt: fitoplanctonul, macronevertebratele şi

peştii. Elementul biologic de calitate utilizat pentru evaluarea potenţialului ecologic ale

corpurilor de apă de pe lacuri de acumulare este fitoplanctonul. Pentru apele costiere se folosesc

fitoplanctonul şi macronevertebratele.

Pentru a se putea evalua potenţialul ecologic au fost stabilite valori caracteristice celor 3

clase de potenţial pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. De asemenea, au fost

precizate valorile ghid pentru starea de referinţă caracteristice fiecărei categorii tipologice cu

ajutorul cărora s-a făcut încadrarea în potenţial ecologic.

În evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale s-a

utilizat aceeaşi metodologie ca şi cea de la corpurile naturale, cu observaţia existenţei unor limite

diferite pentru indicii propuşi.

3.2. Elemente fizico-chimice

Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri” se aplică

aceleaşi limite stabilite pentru corpurile naturale.

Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice – LACURI DE ACUMULARE

Oxigen dizolvat

Pentru lacurile de acumulare, încadrarea în potenţialul ecologic maxim (PEM), bun (PEB) şi/

sau moderat (PEMo) se va efectua aplicând aceleaşi limite stabilite pentru lacurile naturale,

având în vedere că elementul de calitate biologic cu răspuns relevant la indicatorul oxigen

dizolvat este ihtiofauna.

pH

Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul pH, încadrarea în potenţialul ecologic maxim

(PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează:

o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (mai – septembrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5],

atunci se încadrează în potenţialul ecologic maxim (PEM).

o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (mai – septembrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci

se încadrează în potenţialul ecologic moderat (PEMo).

Fosfor total

o Pentru categoria tipologică ROLA05, limitele s-au stabilit la capitolul „Râuri”.

Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media

aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (mai – septembrie).

Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi

respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) pentru indicatori Ptotal, oxigen dizolvat

(concentraţie) şi pH pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabel 16:


34

Tabel 16: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi

respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de

acumulare - Indicatorii P Total, Oxigen dizolvat şi pH

Categorie tipologică

P Total (mg/l P)

Oxigen dizolvat (mg/l)

pH

PEM PEB PEM PEB PEM PEB

ROLA01 0.080 0.160 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA02 0.060 0.120 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA03 0.100 0.200 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA04 0.100 0.200 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA06 0.050 0.100 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA07 0.060 0.120 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA08 0.040 0.080 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA09 0.060 0.120 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA10 0.050 0.100 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA11 0.070 0.140 8.0 6.0 6.5 – 8.5

ROLA12 0.020 0.045 10.0 8.0 6.5 – 8.5

ROLA13 0.020 0.045 10.0 8.0 6.5 – 8.5

ROLA14 0.020 0.045 10.0 8.0 6.5 – 8.5

4. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/CE) cât şi ale Directivei

2008/105/CE – transpuse în legislaţia românească prin Legea 107/1996 modificată şi completată

cu OUG 3/2010 şi respectiv HG 1038/2010 pentru evaluarea stării chimice la substanţele

periculoase şi prioritar periculoase, atât de tip sintetic (organice) cât şi nesintetice (metale),

pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) – corpuri naturale cât şi cele

modificate din punct de vedere hidromorfologic se procedează după cum urmează:

1. Se efectuează programul de monitoring specific care trebuie să asigure minim 12 valori ale

concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu

următoarele precizări:

1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii

dizolvate în coloana de apă;

1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în

coloana de apă.

2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă monitorizată parametrii statistici primari,

respectiv:

2.1. Concentraţia medie anuală (medie aritmetică);

2.2. Concentraţia maximă anuală la acele substanţe pentru care sunt prevăzute EQS-uri şi

pentru această valoare.

3. În cazul substanţelor nesintetice (metale), pentru corpurile de apa in care exista in mod

natural aceste substante, se determină concentraţia fondului natural:

- In situatia in care toate valorile masuratorilor sunt peste limita de cuantificare, se calculeaza

media aritmetica anuala a concentratiei, aceasta reprezentand valoarea fondului natural;


35

- In situatia in care s-au inregistrat si valori sub limita de cuantificare (LOQ), acestea se

inlocuiesc cu LOQ/2, urmand apoi sa se calculeze mediana datelor, aceasta reprezentand

valoarea fondului natural.

3.1 Se efectuează pentru fiecare metal (Cd, Ni, Hg şi Pb) rapoartele dintre concentraţia de

fond şi „valorile atribuite” (valoarea atribuită se consideră a fi 15% din valoarea EQS-ului

corespunzător, funcţie de duritate):

3.2 Dacă rapoartele atribuitavaloare

naturalfondR

_

_sunt ≤ 1.0 se vor utiliza drept EQS-uri valorile

precizate în Directiva 2008/105, respectiv HG 1038/2010.

3.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 1.0 se calculează la fiecare metal

diferenţele:

D= valoare fond – valoare atribuită

3.4. Se calculează EQS specific conform relaţiei:

EQSspecific=EQS (Directiva 2008/105) + D

Notă: La evaluarea stării chimice pentru substanţele nesintetice se vor utiliza EQS specific

calculate conform celor redate anterior.

4. Se calculează, pentru fiecare substanţă monitorizată rapoartele de evaluare a încadrării în

EQS, respectiv:

4.1 anualamedieEQS

anualamedieiaconcentratR

_

1

__ şi

4.2 anualeimieiconcentratalEQS

anualaimaiaconcentratR

_max__

1

_max_ unde este cazul (se prevăd în Directiva 2008/105

şi EQS-uri la concentraţia maximă anuală).

5. Evaluare

Dacă R1≤ 1.0 şi R2≤ 1.0 atunci starea chimică este bună din punct de vedere al substanţelor

monitorizate, la secţiunea respectivă.

Dacă R1> 1.0 sau R2> 1.0 sau numai unul din rapoarte depăşeşte 1.0 starea chimică este

proastă.

Notă: Evaluarea de ansamblu a stării chimice se efectuează pentru toate substanţele monitorizate.

În cazul în care la una dintre acestea se depăşeşte valoarea 1.0 la rapoarte, starea chimică este

proastă.


36

5. ELEMENTE DE EVALUARE INTEGRATĂ Pentru evaluarea stării unui corp de apa natural se vor parcurge următorii paşi:

- în cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali sau multimetrici pentru

fiecare dintre acestea; se notează valorile şi stările aferente acestora pentru fiecare

element luat în calcul (de ex. MZB) după cum urmează:

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

stare slabă

stare proastă

- în cazul elementelor fizico-chimice suport:

o se procedează aplicând paşii descrişi în rezumatul metodologiei pentru aceste

elemente de calitate pentru care s-au elaborat cele 2 (două) limite (între FB si B şi

respectiv B si M), luând în considerare mărimea statistică percentilele de 90%

sau de 10%, după caz, pentru setul de date primare de monitoring; prin urmare,

pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se

stabileşte starea ecologică şi respectiv scorul aferent, după cum urmează:

starea foarte bună (FB)

stare bună (B)

stare moderată (M)

în cazul pH-ului se respectă sugestiile din metdologie;

starea ecologică finală dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai

defavorabil caz”.

Starea ecologică finală dată de elementele fizico-chimice suport este determinată de principiul

„cea mai defavorabilă situaţie”.

- în cazul poluanţilor specifici necesari în caracterizarea stării ecologice se atribuie

următoarele notaţii:

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

- în cazul elementelor chimice pentru starea chimică notarea se face astfel:

stare chimica bună (culoare albastră)

stare chimica proastă (culoare roşie)

- pentru fiecare grup de elemente (biologice, fizico chimice-suport, poluanţi specifici) se

consideră definitorie starea cea mai defavorabila.5

- la integrarea elementelor biologice cu cele fizico-chimice suport pot exista următoarele

situaţii:

1. dacă starea dată de elementele biologice este inferioară sau cel mult egală stării

date de elementele fizico-chimice suport şi poluanţii specifici, starea ecologică

generală este dată de elementele biologice;

2. dacă starea dată de elementele biologice este superioară stării date de elementele

fizico-chimice suport şi poluanţii specifici, atunci pentru elementele fizico-

chimice suport se repetă etapa de conformare faţă de cele două limite luând

în considerare mărimea statistică percentilele de 75 sau percentilele de 50%

5 În condiţii specifice, pentru situaţii particulare având la dispoziţie un set de date suficiente se poate aplica și

evaluarea prin expert judgment


37

(mediana) a setului de date primare de monitoring; dacă în urma acestei

testări/conformări, starea dată de elementele fizico-chimice suport este în

continuare inferioară stării date de elementele biologice, atunci starea

ecologică finală este dată de elementele biologice de calitate; 3. dacă starea dată de poluanţii specifici este inferioară stării date de elementele

biologice, starea ecologică finală este dată de elementele biologice de calitate.

- pentru starea chimică va fi definitorie starea cea mai defavorabilă.

Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se consideră

valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare (procedura de grupare).

Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe staţii de monitoring, se procedează

astfel: pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea statistică ce se supune

procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea seturilor de date pentru toate

staţiile de monitoring de pe corpul respectiv.

În cazul în care starea ecologică este slabă sau proastă (iremediabilă din punct de vedere

biologic) se consideră acel corp de apa puternic modificat (CAPM).

38

III. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI

ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ PE

BAZINE HIDROGRAFICE

1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a

principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 40 corpuri de apa de

suprafaţă, dintre care:

33 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), din care:

- 32 corpuri de apa curgătoare – râuri (16 monitorizate);

- 1 lac natural (monitorizat);

7 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic), din care:

- 6 corpuri de apă curgătoare – râuri (2 monitorizate) şi

- 1 lac de acumulare (monitorizat).

1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în

Bazinul Hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de

agregare (procedura de agregare) 32 de corpuri de apă naturale curgătoare (râuri) însumând

un număr de 1170 km, din care: 987 km respectiv 16 corpuri de apă au fost evaluate pe baza

datelor de monitorizare, iar 183 km pe 16 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza

principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.

În urma evaluării au rezultat următoarele:

- 25 (78,13%) corpuri de apă în stare ecologică bună;

- 7 (21,87%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;

Figura 5: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Tisa

Repartiţia celor 1170 de km râuri pentru care s-a evaluat starea ecologică a fost următoarea:

- 748 km (63,93%) în stare ecologică bună;

- 422 km (36,07%) în stare ecologică moderată.

Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaţia pentru cele 16 corpuri de apă monitorizate se

prezintă astfel:


39


- 7 (43,75%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.

Figura 6: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate din b.h. Tisa

Din lungimea totală de 987 km monitorizată, 565 km (57,2%) s-au încadrat în starea

ecologică bună, iar 422 km (42,8%) în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, din totalul corpurilor de apă evaluate

din bazin, obiectivul de calitate privind starea ecologică bună nu a fost atins de 7 (21.87%)

corpuri de apă, reprezentând 422 km (36,07 %) km lungime de râuri.

Tabel 17 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în stare moderată în

funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.

Tabel 17: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare

ecologică MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la

neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)

Stare ecologică Elemente

biologice (B) Elemente fizico-

chimice generale

(FCG)

Poluanţi specifici

MZB Total B

OD+N Total FCG Cr total

diz. Total

PS Moderată (M) 1 1 1 1 5 5

FCG+PS 1 B+PS 1

PS 5 Total corpuri de apă

în stare M 7

Elemente biologice

Rezultatele monitorizării celor 16 corpuri de apă evaluate pe baza elementelor biologice

au evidenţiat următoarele: 15 (88,2%) corpuri s-au încadrat în starea bună şi 1 corp de apă (5,9

%) în starea moderată.

Elemente fizico-chimice


40

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale determinant, care au condus la

neîndeplinirea obiectivului au fost nutrienţii şi oxigenul dizolvat. Cele 16 corpuri de apă s-au

încadrat astfel: 7 corpuri (43,75%) în starea bună şi 9 corpuri (56,25%) în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 16 corpuri de

apă. Rezultatele monitorizarii au încadrat starea corpurilor astfel: 3 corpuri de apă (18,75%) s -

au încadrat în starea foarte bună, 5 corpuri de apă (31,25%) în starea bună şi 8 corpuri de apă

(50%) în starea moderată. Elementul determinant care a condus la neîndeplinirea obiectivului de

calitate pentru cele 8 corpuri de apa a fost cromul total.

1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic

modificate – râuri în bazinul hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate 5 corpuri de apă puternic modificate,

însumand un număr de 154 km, din care 2 corpuri de apa au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare (104 km), iar 3 de corpuri de apă (50 km) pe baza principiului de agregare

(procedura de grupare).


- 1 (20%) corp de apă în potenţial ecologic maxim

- 4 (80%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun.

Figura 7 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în

b.h. Tisa

Potenţialul ecologic evaluat pentru cei 154 de km râuri monitorizaţi şi nemonitorizaţi a fost

următorul:

- 13 km (8,4%) în potenţial ecologic maxim.

- 141 km (91,6%) în potenţial ecologic bun.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, toate corpurile de apă puternic

modificate evaluate din bh Tisa ating obiectivul de calitate privind potenţialul ecologic bun,

respectiv toţi cei 154 km evaluaţi ating obiectivul de calitate.

Elemente biologice


41

În anul 2010, în cadrul Bazinul Hidrografic Tisa evaluarea potenţialului s-a efectuat pe

baza rezultatelor analizelor macronevertebratelor bentice. Cele 2 corpuri de apă monitorizate s-

au încadrat în: 1 (50%) s-a încadrat în potenţialul bun şi 1 (50%) în potenţialul moderat.


În Bazinul Hidrografic Tisa cele 2 corpuri de apă, corpuri de apă monitorizate şi evaluate

s-au încadrat astfel: 1 (50%) în potenţialul bun şi 1 (50%) în potenţialul moderat (element

determinant: nutrienţii).

Poluanţi specifici

În Bazinul Hidrografic Tisa cele 2 corpuri de apă s-au încadrat astfel: 1 (50%) în

potenţialul bun şi 1 (50%) în potenţialul moderat (element determinant: cromul total ).

1.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale

în bazinul hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa a fost monitorizat şi evaluat un singur corp de apă de

suprafaţă – lac natural.

Lacul Buhăescu Lacul Buhăescu este un lac de tipologie ROLN18 situat în bazinul râului Vişeu. Lacul

este de origine glaciară, localizat în Munţii Rodnei sub Pietrosul Mare, la altitudinea de 2350 m.

Suprafaţa lacului este de 0,042 km2 si volumul total este de 0,004 mil.m

3.

Rezultatele obţinute în urma monitorizării, poziţia geografică, precum şi părerea

experţilor, lacul Buhăescu se încadrează în starea ecologică foarte bună.

1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de

acumulare în bazinul hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa a fost monitorizat şi evaluat un singur corp de apă

puternic modificat – lac de acumulare.

Lacul Călineşti

Lacul de acumularea Călinesti – Oaş este un lac care corespunde tipologiei ROLA02b.

Este amplasat pe râul Tur. Capacitatea totală a lacului este 29,03 milioane m3 apă. Este destinat

pentru atenuarea undelor de viitură, prevenirea inundaţiilor pentru care se folosesc aproximativ

20,43 milioane m3, alimentarea cu apă şi energie electrică.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării

au încadrat apa lacului în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului ecologic al acumulării

Călineşti au înregistrat următoarele valori medii:

- fosfor total: 0,0667 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun,

- oxigen dizolvat: 10,298 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.

Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, acumularea Călineşti se încadrează din

punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali în potenţialul bun.

Poluanţi specifici


42

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Călineşti se încadrează în

potenţialul bun.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului

Călineşti – Oaş în potenţialul ecologic bun.

1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în

bazinul hidrografic Tisa

In bazinul hidrografic Tisa nu au fost identificate corpuri de apă artificiale.

2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a





- 2 lacuri naturale (monitorizate);




- 9 lacuri de acumulare (monitorizate).

20 corpuri de apă artificiale (CAA) – monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).


bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 94 de corpuri de apă naturale

curgătoare (râuri), din care 42 corpuri de apa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,

iar 52 de corpuri de apa au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare)

a corpurilor de apă.


- 69 (73,40%) corpuri de apă în starea ecologică bună;

- 21 (22,34%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;

- 4 (4,26%) corpuri de apă în starea ecologică slabă.


43

Figura 8: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Someş

Din numărul total de 3188 kilometri evaluaţi pentru care s-a determinat starea ecologică,

repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:

- 1609 km (50,47%) în starea ecologică bună;

- 1419 km (44,51%) în starea ecologică moderată;

- 160 km (5,02%) în starea ecologică slabă.


prezintă astfel:


- 21 (50%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;


Figura 9: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h. Someş

Din numărul total de 2416 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 837 km

(36,64%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 1419 km (58,73%) în stare ecologică

moderată; 160 km (4,64%) în stare ecologică slabă.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă naturale-

râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a


44

fost atins de 25 (26,56%) dintre corpurile de apă reprezentând respectiv 1579 km (49,53%)

km de râu, pentru care s-a determinat starea ecologică.

Tabel 18 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în funcţie de

elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală. Pentru cele 4 corpuri de apa în

care s-au înregistrat stare slabă, elementele de calitate determinante ale stării au fost:

macronevertebratele, la care se adaugă peştii pentru un corp de apă.

Tabel 18: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele

determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună)

Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice

generale (FCG)

Poluanţi

specifici

P+

MZ

B

MZ

B

P MZB+

Fb

Fb Total

B

N OD OD

+N Total

FCG

Cr

total

Total

PS

Moderată 1 9 1 4 3 18 8 1 5 14 3 3

Slabă 1 3 4

Numai B 5 (stare moderată) + 4 (stare slabă)

Numai FCG 1

Numai PS 2

B+FCG 12

B+FCG+PS 1

Total corpuri de

apa carea au

determinat

21 (stare moderată) + 4 (stare slabă)

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, au fost monitorizate şi evaluate 42 de

corpuri de apă – râuri, care s-au încadrat astfel: 1 (2,38%) în starea foarte bună, 16 (38,1%) în

starea bună, 21 (50%) starea moderată, 4 corpuri de apa (9,52%).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate si

evaluate 42 de corpuri de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 2 (4,76%) in stare foarte

buna, 21 (50%) în stare bună si 19 corpuri de apă (45,24%) în starea moderată. Elemente de

calitate fizico-chimice ce au condus la starea moderată au fost: nutrientii şi oxigenul dizolvat..

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, s-au monitorizat şi evaluat 42 corpuri de apă,

din care 8 corpuri (19,05%) s-au încadrat în starea foarte bună, 30 (71,43%) în starea bună, iar 4

corpuri de apă (9,52%) în starea moderată. Indicatorul chimic care au condus la neîndeplinirea

obiectivului de calitate a fost cromul total.


modificate – râuri în bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 9 corpuri de apă puternic

modificate, din care 5 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 4 de

corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a

corpurilor de apă.


45

în urma evaluării rezultatelor, 3 (33,33%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic

maxim, 2 (22,22%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun, iar 4 (44,45%) în potenţialul

ecologic moderat.

Figura 10: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h.

Someş

Din cei 511 km evaluaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 99 km (19,37%) s-au

încadrat în potenţialul ecologic maxim; 148 km (28,96%) în potentiaul ecologic bun; 264 km

(51,66%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă puternic

modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul

ecologic bun nu a fost atins de 4 (44,45%) dintre corpurile de apă reprezentând respectiv

264 km (51,66%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Evaluarea potenţialului ecologic pe cele 5 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat

următoarele aspecte: 1 (20%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun şi 4 (80%)

corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.

Elemente biologice

Potenţialul ecologic al elementelor biologice a celor 5 corpuri de apă puternic modificate

monitorizate a fost următorul: 1 corp de apă s-a încadrat în potenţialul maxim, iar 4 corpuri de

apă în potenţialul moderat.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 1 corp de apă s-a încadrat în

potenţialul maxim, iar 4 corpuri de apă în potenţialul moderat. Indicatorii care au condus la

încadrarea celor 4 corpuri de apă în potenţial moderat au fost: nutrienţii pentru 2 corpuri de apă,

oxigenul dizolvat pentru 1 corp de apa şi nutrienţii şi oxigenul dizolvat pentru pentru 1 corp de

apă.

Poluanţi specifici

Poluanţii specifici au încadrat apa celor 5 corpuri de apă din Bazinul Hidrografic Someş

în potenţialul ecologic bun.


46


în bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă –

lacuri naturale: lacul Bodi Mogoşa şi lacul Ştiucilor. În urma evaluării rezultatelor, cele două

lacuri s-au încadrat în starea ecologica moderată.

Lacul Bodi Mogoşa

Lacul Bodi-Mogosa este situat în bazinul râului Săsar, în Munţii Gutâi, corespunde

tipologiei ROLN16, are adâncimea mică (3m), natua fundului este silicioasă. Suprafaţa lacului

este de 0,1 km2

Elemente biologice

Rezultatele monitorizării încadrează apa lacului Bodi Mogoşa în stare moderată,

elementul determinant fiind macronevertebratele.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Bodi Mogoşa au înregistrat

următoarele valori medii:

- fosfor total: 0,02 mg/l, valoare caracteristică stării bune;

- oxigen dizolvat: 8,633 mg/l, valoare caracteristică stării bune.

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Bodi Mogoşa se

încadrează în starea bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Bodi Mogoşa se încadrează în

starea bună.


Bodi Mogoşa în starea ecologica moderată, elementul determinant fiind

macronevertebratele.

Lacul Ştiucilor

Lacul Ştiucilor situat în zona de dealuri, la o altitudine de 275,5 km. la 32 km nord - est

de orasul Cluj. Corespunde tpologiei ROLN 16. Suprafaţă de drenaj este de 17,5 km. Lacul s-a

format printr-un complex de procese neotectonice de dizolvare a sarurilor. Lacul\a are adâncimea

medie de 3 m iar natura fundului este silicioasă.

Elemente biologice

Rezultatele monitorizării încadrează apa lacului Ştiucilor în starea moderată, elementul

determinant fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice evaluării stării lacului Ştiucilor au înregistrat următoarele

valori medii:

- fosfor total: 0,045 mg/l, valoare caracteristică stării moderate,


Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor

fizico-chimici generali lacul Ştiucilor se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ştiucilor se încadrează în starea

bună.


Ştiucilor în starea ecologică moderată, elementele determinate fiind fitoplanctonul şi fosforul

total.


47


acumulare în bazinul hidrografic Someş

În cadrul Bazinului Hidrografic Someş au fost evaluate din punct de vedere al potenţialului

ecologic pe baza datelor de monitorizare 9 corpuri de apă - lacuri de acumulare.


- 4 (44,44%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;

- 5 (55,56%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic

moderat.

Figura 11: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Someş

Tabel 19 prezintă distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial

ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial ecologic

final.

Tabel 19: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic

moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea

obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)

Potenţial ecologic Elemente

biologice (B) Elemente fizico-

chimice generale

(FCG)

FP

Total B

N

Total

FCG

Moderat 4 4 1 1

Numai B 4 Numai FCG 1

Total lacuri cu potenţial

moderat (lacuri monitorizate) 5

Elemente biologice


48

Bazinul Hidrografic Someş evaluarea potenţialului s-a efectuat pe baza rezultatelor

analizelor fitoplanctonului, elementul biologic primordial în cazul lacurilor naturale şi de

acumulare.

Rezultatelor obţinute pentru cele 9 1acuri au evidenţiat următoarele: 1 lac s-a încadrat

în potenţialul maxim, 4 în potenţialul bun şi 4 în potenţialul moderat.


În urma evaluarii potenţialului pe baza elementelor fizico-chimice în bazinul hidrografic

Someş pentru cele 9 lacuri de acumulare monitorizate, au rezultat următoarele:

- 8 (88,89%) lacuri în potenţial bun;

- 1 (11,11%) lacuri în potenţial moderat.

Elementele determinate care au condus la neatingerea potenţialului bun au fost nutrientii

pentru acumularea Taga Mare.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 9 lacuri de acumulare monitorizate

s-au încadrat în potenţialul ecologic bun.

Lacurile de acumulare monitorizate în anul 2010 în BH Someş au fost: Colibiţa,

Fântânele, Tarniţa, Someşul Cald, Gilău, Câmpeneşti, Ţaga Mare, Firiza, Vârşolţ. Rezultatele

monitorizării pentru aceste acumulări sunt prezentate mai jos:

Acumularea Colibiţa

Acumularea Colibiţa, este situată pe râul Bistriţa, corespunde tipologiei ROLA08a, a fost

dată în funcţiune în anul 1982, are un volum de 83,26 milioane m3 apă. Suprafaţa bazinului

hidrografic este de 113 km2, iar volumul lacului este de 3 km

2 la N.N.R. Adâncimea maximă

este de 15 m, natura fundului este silicioasă. Destinaţia acestei acumulări este complexă, are ca

folosinţă alimentarea cu apă potabilă, utilizarea în scop energetic (32,6 milioane m3), atenuarea

undelor de viitură, prevenirea inundaţiilor (47,97 milioane m3), precum şi zonă de agrement.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Colibiţa s-a încadrat în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Colibiţa au înregistrat


- fosfor total: 0,0587 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun;



fizico-chimici generali lacul Colibiţa se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Colibiţa se încadrează în

potenţialul bun.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului

Colibiţa în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Fântânele

Lacul de acumularea Fântânele corespunde tipologiei ROLA12a si este cea mai mare

acumulare de pe cursul râului Someşul Cald. Barajul este alcatuit din anrocamente şi are

înălţimea de 92 de metri. Lacul are suprafaţa de 8,26 km2 şi volumul de apa la N.N.R. de 225

milioane de m3, a fost dat în folosinţă în 1977.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Fântânele se încadrează în

potenţialul moderat, elementul determinant fiind fitoplanctonul.


49


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Fântânele au înregistrat



- oxigen dizolvat: 8,06 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Fântânele se încadrează

în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Fântânele se încadrează în

potenţialul bun.


Fântânele în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind

fitoplanctonul.

Acumularea Tarniţa

Acumularea Tarniţa corespunde tipologiei ROLA08b şi este amplasată pe raul Someşul

Cald la cca.5 km. de confluenţa acestuia cu râul Someşul Rece şi constă dintr-o acumulare

(V=74 mil.mc) creată printr-un baraj de beton în arc şi o centrală dispusa la baza acesteia.

Acumularea Tarniţa face parte din amenajarea în trepte succesive a Someşului Cald şi

beneficiază în amonte de lacul de acumulare Fântânele, iar în aval se află lacul Someşul Cald, iar

în aval, în treptele următoare, pe Someşul Mic amenajările C.H.Gilau I-II şi C.H.Floreşti I-II.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tarniţa se încadrează în



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tarniţa au înregistrat


- fosfor total: 0,025 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim,


Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Tarniţa se încadrează în

potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tarniţa se încadrează în

potenţialul bun.


Tarniţa în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind

fitoplanctonul.

Acumularea Someşul Cald

Acumularea Someşul Cald corespunde tipologiei ROLA10c şi este situată pe râul Someşul

Cald, face parte din amenajarea în trepte succesive a raului Someşului Cald si se caracterizeaza

printr-un volum de retentie de 7.47 mil.m3 apă. Scopul acestui lac este multiplu: alimentare cu

apă potabilă, producere de energie, apărare împotriva inundaţiilor precum şi zonă de agrement.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Someşul Cald se încadrează în



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Someşul Cald au

înregistrat următoarele valori medii:



50



fizico-chimici generali lacul Someşul Cald se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Someşul Cald se încadrează în

potenţialul bun.


Someşul Cald în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind

fitoplanctonul.

Acumularea Gilău

Lacul de acumularea Gilău corespunde tipologiei ROLA10c. Barajul Gilău este un baraj

mixt, de greutate, fiind amplasat pe raul Someşul Mic la circa 2 km aval de confluenţa raului

Someşul Cald cu Someşul Rece. Natura fundului este silicioasa, iar adâncimea lacului este mai

mică de 15 m.

Lacul de acumulare Gilău este situat pe râul Someşul Mic, are o capacitate de 3,565

milioane m3 apă, are drept folosinţă alimentarea cu apă potabila a municipiului Cluj – Napoca,

oraşelor Gherla şi Gilau, prevenirea inundaţiilor (1,2 milioane m3) şi atenuarea undelor de

viitură.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Gilău se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Gilău au înregistrat


- fosfor total: 0,0425 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;


Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Gilău se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Gilău se încadrează în potenţialul

bun.


Gilău în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Câmpeneşti

Lacul piscicol Câmpeneşti corespunde tipologiei ROLA10a, iar lacul este utilizat pentru

piscicultură.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Câmpeneşti se încadrează în



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Câmpeneşti au





51


fizico-chimici generali lacul Câmpeneşti se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Câmpeneşti se încadrează în

potenţialul bun.


Câmpeneşti în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind

fitoplanctonul.

Acumularea Ţaga Mare

Lacul Ţaga Mare corespunde tipologiei ROLA09a şi este destinat pentru piscicultură.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Ţaga Mare se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Ţaga Mare au


- fosfor total: 0,0489 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,



fizico-chimici generali lacul Ţaga Mare se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ţaga Mare se încadrează în

potenţialul bun.


Ţaga Mare în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant al acestuia fiind fosforul

total.

Acumularea Firiza (Strâmtori)

Acumularea Firiza corespunde tipologiei ROLA08a este amenajată pe râul Firiza, amonte

de municipiul Baia-Mare. Lacul are capacitatea de 17,53 milioane m3. Acumularea are ca

folosinţă complexă: alimentarea cu apă potabilă, este utilizată în scop energetic (13,92 milioane

m3), prevenirea inundaţiilor, atenuarea undelor de viitură (0,97 milioane m

3) şi zonă de

agrement. Folosinţa principala este de a asigura alimentarea cu apă potabilă a municipiului Baia-

Mare şi a oraşului Baia-Sprie.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Firiza se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Firiza au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Firiza se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Firiza se încadrează în

potenţialul bun.


Firiza în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Vârşolţ


52

Acumularea Vârşolţ corespunde tipologiei ROLA10a şi este situată în Bazinul

Hidrografic al râului Crasna, reprezentând sursa de alimentare cu apă potabilă pentru municipiul

Zalău, oraşul Şimleu Silvaniei şi localităţile rurale Bocşa, Crişeni şi Hereclean. Volumul total al

acumulării este de 39,39 milioane de m3, din care pentru alimentarea cu apă potabila este de

16,07 milioane m3, iar pentru atenuarea undelor de viitură şi prevenirea inundaţiilor 23,32

milioane m3.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Vârşolţ se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Vârşolţ au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Vârşolţ se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Vârşolţ se încadrează în

potenţialul bun.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat corpul de

apă Vârşolţ în potenţialul ecologic bun.


bazinul hidrografic Someş

În bazinul hidrografic Someş au fost evaluate 20 de corpuri de apă artificiale, în

lungime totală de 137 km.

Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă pe baza principiului de

agregare (procedura de grupare) se prezintă astfel:

- 3 (15,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;

- 17 (85,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun.

Din lungimea totală de 137 km, 37 km (27,00%) s-au încadrat în potenţialul ecologic

maxim şi 100 km (73,00%) în potenţialul ecologic bun.

Figura 12: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Someş


53

3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI

În cadrul bazinului hidrografic Crişuri au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a








- 6 lacuri de acumulare (… monitorizate).


ecologic).


bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinul Hidrografic Crişuri au fost evaluate 235 de corpuri de apă, din care

55 de corpuri de apă pe baza datelor de monitorizare, iar 180 de corpuri de apă au fost evaluate

pe baza principiului de agregare.

În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:

- 211(89,79%) starea ecologică bună;

- 24 (10,21%) starea ecologică moderată.

Figura 13: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Crişuri

Starea ecologică evaluată pe cei 3035,59 km a fost următoarea:

- 2454,8 km (80,87%) în starea ecologică bună;

- 580,79 km (19,13%) în starea ecologică moderată.


54


prezintă astfel:

- 31 (56.36%) corpuri de apă în starea ecologică bună;

- 24 (43.64%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.

Din numărul total de 1392,8 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 812,01

km (58,3%) s-au încadrat în stare ecologică bună, 580,79 km (41,7%) în stare ecologică

moderată.

Din analiza datelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de starea

ecologică bună, nu a fost atins de 24 (10,21%) de corpuri de apă, respectiv 580,79 km

(19,13%) de râu pentru care s-a determinat starea ecologică.

Tabel 20 prezintă distribuţia numărului corpurilor de apă-rauri monitorizate în funcţie de

elementele de calitate care au determinat starea ecologica finală.

Tabel 20: Distribuţia numărului de corpuri de apă - rauri monitorizate cu stare ecologica

moderata în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea

obiectivului de calitate (stare ecologica buna)

Stare ecologica

(corpuri de apa)

Elemente biologice Elemente fizico-

chimice generale

(FCG)

Poluanţi

specifici

MZ

B

P+

MZ

B

MZB

+Fb Total

B

N pH O

D

+

N

pH

+

N

To

tal

FC

G

Cu Total

PS

Moderata 14 5 1 20 4 3 2 3 12 1 1

Numai B 11

Numai FCG 3

PS 1

B+FCG 9

Total corpuri de apa

care nu au atins

obiectivul de calitate

24

Elemente biologice

Evaluarea stării a corpurilor de apă naturale– râuri din Bazinul Hidrografic Crişuri s-a

efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton după caz), macronevertebratelor

bentice şi ihtiofaună.

Din cele 55 de corpuri de apa monitorizate, 35 (63.64 %) s-au încadrat în starea bună, 20

(36.36 %), în starea moderată (elemente determinante: macronevertebratele bentice, peştii si

fitobentosul).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate şi

evaluate 55 de corpuri de apa – râuri, corpuri care s-au încadrat astfel: 8 (14.55%) în starea foarte

bună, 35 (63.64%) în starea bună şi 12 (21.82%) în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, rezultatele monitorizării celor 55 de corpuri de

apă se prezintă astfel: 17 corpuri (30.91%) s-au încadrat în starea foarte bună, 37 (67.27%) în

starea bună, iar 1 corp de apă (1.82%) în starea moderată. Elementul determinant care a condus

la neîndeplinirea obiectivului de calitate a fost cuprul.


55


modificate-râuri în bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost identificate şi evaluate 26 corpuri de

apă puternic modificate, din care 17 corpuri de apă monitorizate, iar 9 corpuri de apă au fost

evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) în conformitate cu Directiva

Cadru Apă.

Din cele 26 corpuri de apă, 4 (15,38%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul

ecologic maxim, 17 (65,38%) în potenţialul bun şi 5 (19,23%) corpuri de apă s-au încadrat în

potenţialul ecologic moderat.

Figura 14: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h.

Crişuri

Cei 1227,8 km evaluaţi, se încadrează astfel:

- 89,7 km (7,31%) în potenţialul ecologic maxim;

- 915,4 km (74,56%) în potenţialul ecologic bun;

- 222,7 km (18,14%) în potenţialul ecologic moderat.



ecologic bun nu a fost atins de 5 (19,23%) dintre corpurile de apă, respectiv 222,7

(18,14%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Pe baza rezultatelor de monitorizare, situaţia pentru cele 17 corpuri de apă monitorizate

se prezintă astfel::

- 1 (5.88%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic maxim;

- 11 (64.71%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun;

- 5 (29.41%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.

Din numărul de 992,1 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 15,1

km (1,52%) s-au încadrat în potenţial ecologic maxim, 754,3 km (76,03%) s-au încadrat în

potenţial ecologic bun şi 222,7 (22,45%) în potenţial ecologic moderat.

Elemente biologice


56

Evaluarea potenţialului ecologic a corpurilor de apa puternic modificate s-a efectuat pe

baza rezultatelor analizelor de macronevertebrate bentice şi fitobentos, pentru un număr de 16

corpuri de apă.

În urma analizei rezultatelor celor 16 corpuri de apă, 11 (69.0%) corpuri s-au încadrat în

potenţialul maxim şi 5 (31.0%) în potenţialul bun.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în Bazinul Hidrografic

Crişuri au fost monitorizate şi evaluate 17 corpuri de apă, corpuri de apă puternic modificate care

s-au încadrat astfel: 3 (17,65%) în potenţialul maxim, 8 (47,06%) în potenţialul bun şi

(35,29%) în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în Bazinul Hidrografic Crişuri au fost

monitorizate şi evaluate 17 corpuri de apă, corpuri care s-au încadrat astfel: 8 (47,1%) in

potenţialul maxim şi 9 (53,9%) în potenţialul bun.


acumulare în bazinul hidrografic Crişuri

În anul 2010 au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 6 corpuri de apă – lacuri

de acumulare.

În urma evaluării potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare din B.H. Crişuri au rezultat

urmatoarele:

- 4 (66,67%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;

- 2 (33,33%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic moderat.

Figura 15: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă lacuri de acumulare în b.h. Crişuri


ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial ecologic final.





57

Potenţial ecologic Elemente fizico-chimice generale

(FCG)

Moderat N

2


moderat (lacuri monitorizate)

2

Lacurile de acumulare monitorizate în anul 2010 în B.H. Crişuri au fost: Tăuţ, Rovina,

Drăgan, Crestur, Fegernic şi Tileagd. Rezultatele monitorizării pentru aceste acumulări sunt

prezentate după cum urmează:

Acumularea Tăuţ Acumularea Tăuţ este situată pe râul Cigher la altitudinea de 168 m, are o suprafaţă de

2,40 kmp, un volum de 33,4 mil.m 3, adâncimea medie de 8 m, iar natura fundului este silicioasă.

Lungimea barajului este de 508 m şi timpul de retenţie de 207 zile.

Lacul se încadrează în tipologia ROLA02a si a fost realizat pentru irigaţii, piscicultură şi

atenuarea viiturilor.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tăuţ s-a încadrat în potenţialul

maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tăuţ au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Tăuţ se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tăuţ se încadrează în potenţialul

bun.


Tăuţ în potenţialul ecologic bun.

Acumulrea Rovina Acumulrea Rovina este situată pe râul Gut la altitudinea de 119.6m, are suprafaţa de

0.56 kmp, adancimea de 2 m, timpul de retenţie este de 14 zile.

Lacul se încadrează în tipologia ROLA02ba şi a fost realizat pentru irigaţii si

piscicultură.

Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Rovina se încadrează în

potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Rovina au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Rovina se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Rovina se încadrează în

potenţialul bun.


58


Rovina in potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Drăgan

Acumularea Drăgan este situată pe râul Drăgan la altitudinea de 850 m, are suprafaţa

de 2.92 kmp, şi volumul total de 124 mil. m3, adâncimea de 49 m, natura fundului este silicioasă,

lungimea barajului de 424 m şi timpul de retenţie de 144 de zile.

Lacul se încadrează în tipologia ROLA12a, iar acumularea a fost realizată în scopul

asigurării cerinţelor de apă, producerea de energie electrică şi atenuarea viiturilor.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Drăgan se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Drăgan au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Drăgan se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Drăgan se încadrează în

potenţialul bun.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa

acumilarii Drăgan în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Crestur

Acumularea Crestur este situată pe râul Fâncica la altitudinea de 132 m, are suprafaţa

de 0.63 km2 şi adâncimea de 1m. Lungimea barajului de 459 m şi timpul de retenţie de 268 de

zile.

Acumularea Crestur se încadrează în tipologia ROLA03b şi a fost realizată pentru irigaţii

şi piscicultură.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Crestur se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Crestur au înregistrat


- fosfor total: 0,26 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;



fizico-chimici generali lacul Crestur se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Crestur se încadrează în

potenţialul bun.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa acumulării

Crestur în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Fegernic Acumularea Fegernic este situată pe raul Almas la altitudinea de 133.5 m, are o

suprafaţă de 0.54 kmp, adâncimea 3 m şi timpul de retenţie de 22 de zile.

Acumularea Fegernic se încadrează în tipologia ROLA03b şi a fost realizată pentru

irigaţii şi piscicultură.

Elemente biologice


59

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Fegernic se încadrează în

potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Fegernic au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Fegernic se încadrează

în potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Fegernic se încadrează în

potenţialul bun.


Fegernic in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Tileagd

Acumularea Tileagd este situată pe Crişul Repede, în zona de deal, la altitudinea de 195

m. Are o de suprafaţă de 6.05 km2, adâncimea de 11 m, iar natura fundului este silicioasă.

Lungimea barajului este de 36,5 m iar timpul de retenţie este de 22 de zile.

Acumularea Tileagd încadrează în tipologia ROLA10b şi a fost realizată pentru

producerea de energie electrică, atenuarea viiturilor şi asigurarea cerinţelor de apă pentru

folosinţele din aval.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tileagd se încadrează în

potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tileagd au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Tileagd se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tileagd se încadrează în

potenţialul bun.


Tileagd în potenţialul ecologic bun.

3.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale -

râuri în bazinul hidrografic Crişuri

În bazinul hidrografic Crişuri au fost evaluate 6 corpuri de apă artificiale, în lungime totală

de 153,5 km, din care 3 corpuri de apă au fost monitorizate (121,8) km.

Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă artificiale pe baza

rezultatelor monitorizării si principiului de agregare (procedura de grupare) se prezintă astfel:

- 2 (33.33 %) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;

- 3 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;

- 1 (16,67%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (33,5 km, elemente

determinate: oxigenul dizolvat şi nutrienţii).


60

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă artificiale-

râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a

fost atins de 1 (16,67%) corp de apă, respectiv 33,5 (21,82%) km de râu, pentru care s-a

determinat potenţialul ecologic.

Din lungimea totală de km 153,5 evaluaţi, 88,3 km (57,52%) s-au încadrat în potenţialul

ecologic maxim, 31,7 km (20,65%) în potenţialul ecologic bun şi 33,5 km (21,83%) în


Elemente biologice

Evaluarea potenţialului ecologic a corpurilor de apa artificiale s-a efectuat pe baza

rezultatelor analizelor macronevertebratelor bentice, pentru un număr de 3 corpuri de apă.

În urma analizei rezultatelor, cele 3 corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul maxim.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în Bazinul Hidrografic

Crişuri au fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, corpuri de apă artificiale care s-au

încadrat astfel: 2 (66,7%) în potenţialul maxim şi 1 (33,3%) în potenţialul moderat (elemente

determinante: oxigenul dizolvat si nutrientii).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în Bazinul Hidrografic Crişuri au fost

monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, care s-au încadrat în potenţialul maxim.

3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – lacuri artificiale

în bazinul hidrografic Crişuri

Lacul Ghioroc este un lac artificial format prin acumularea apei în gropile rezultate în

urma exploatării industriale a balastului în perioada anilor 1950 – 1996. Este situat la altitudinea

de 110 m, suprafaţa este de 0.53 km² şi adâncimea de 10 m.

Lacul se încadrează în tipologia ROLA02.


Ghioroc în potenţialul ecologic bun.

4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a





- 1 lac natural ( monitorizat);




- 11 lacuri de acumulare (8 monitorizate).


ecologic).


61


bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 266 de corpuri de apă naturale

curgătoare (râuri), din care 40 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,

iar 226 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de

grupare).

În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare:



- 3 (1,13%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 4805,15 km pentru care s-a evaluat

starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 4239,19 km (88,22%) în stare ecologică bună;

- 491,44 km (10,23%) în stare ecologică moderată;

- 74,52 km (1,55%) în stare ecologică slabă.

Figura 16: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale-râuri în b.h. Mureş - 2010


prezintă astfel:




Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (1603,67 km):




-

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă naturale-

râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a


62

fost atins de 13 (4,89%) corpuri de apă, respectiv 565,96 (11,79%) km de râu, pentru care

s-a determinat potenţialul ecologic.



Tabel 22: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au

îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au

determinat starea ecologică finală

Grup de elemente de calitate Element de

calitate

determinant

al stării

Număr de CA care nu au

îndeplinit obiectivul de

calitate pe baza elementului

de calitate determinant

Total Număr de CA

care nu au îndeplinit


Bio Peşti 1 5

MZB 4

FCG OD 2 (vezi nota 1)

2 (vezi nota) N 6 (vezi nota 2)

OD + N 1

Bio + FCG 5 5

TOTAL CA în SEMo

CA în SE Slabă MZB 1 1

TOTAL CA care nu au îndeplinit


13

Nota 1: cele 2 CA în stare moderată dată exclusiv de indicatorul OD se regăsesc în cele 3 corpuri de apă de la

starea ecologică finală slabă. Nota 2: 5 CA din cele 6 în stare moderată dată de nutrienţi au prezentat stare ecologică finală bună prin

recalcularea mărimilor statistice P75 sau P50.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 39 de

corpuri de apă râuri - naturale. Rezultatele monitorizarii au încadrat starea corpurilor astfel:

- 2 corpuri (5,1%) se încadrează în starea foarte bună;

- 24 corpuri (61,5%) se încadrează în starea bună;

- 10 de corpuri (25,6%) se încadrează în starea moderată (elemente determinante:

peştii - corpul de apă Peştiş şi afluenţii şi macronevertebratele pentru restul

corpurilor) şi;

- 3 corpuri de apă (7,7%) se încadrează în starea slabă (element determinant:

macronevertebrate).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate

40 corpuri de apă. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări ecologice sunt următoarele:

- 2 corpuri (5.0%) se încadrează în starea foarte bună;

- 23 corpuri (57,5%) se încadrează în starea bună.

- 15 corpuri (37,5%) se încadrează în starea moderată. Cele 15 corpuri de apă pentru

care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente determinante

nutrienţii (10 corpuri), oxigenul dizolvat (4 corpuri) şi nutrienţii şi oxigenul dizolvat

simultan (1 corp). Din cele 15 CA încadrate în starea ecologică ”moderată” (M), 2

CA se regăsesc în starea finală ”slabă” (S) şi 7 CA au prezentat starea ecologică

finală ”bună” (B) prin reconformarea cu mărimile statistice P75 sau P50.


63

Poluanţi specifici


apă. Dintre poluanţii specifici au fost monitorizaţi: Zn, Cu, Cr, As, fenoli. Pentru metale s-a luat

în considerare concentraţia fracţiunii dizolvate. Rezultatele monitorizarii au încadrat toate cele

40 de corpuri de apă în stare bună.


modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate şi evaluate 56 corpuri de apă

puternic modificate, însumand un număr de 2433,45 km, din care 43 corpuri de apă au fost

evaluate pe baza datelor de monitorizare (2058,12 km), iar 13 de corpuri de apă (375,33 km) au

fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.

În urma evaluării, au rezultat următoarele:

- 40 (71,43%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);

- 16 (28,57%) corp de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).

Figura 17: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa de suprafaţă puternic modificate în b.h.

Mures - 2010

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 2433,45 de km pentru care s-a

evaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este

următoarea:

- 1850,70 km (76.05%) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 582,75 km (23.95%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).



ecologic bun nu a fost atins de 16 (28,57%) corpuri de apă, respectiv 582, 75 (23,95%) km

de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Pe baza rezultatelor de monitorizare pentru cele 43 de corpuri de apă monitorizate situaţia se

prezintă astfel:


- 16 (37,2%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo);


64

Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (2058,12 km) se prezintă astfel:


- 582,75 km (29.38%) în potenţial ecologic moderat (PEMo);

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Mureş au fost

monitorizate si evaluate 43 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:

- 27 (62,8%) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;

- 11 (25,6%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;

- 5 (11,6%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat, elementele determinante

fiind macronevertebratele.

Elemente fizico-chimice Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic

Mureş au fost monitorizate şi evaluate 43 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:

- 1 corp (2,3%) în potenţialul ecologic maxim (PEMx);

- 14 corpuri (32,6%) în potenţialul ecologic bun (PEB);

- 28 corpuri (65,1%) în potenţialul ecologic moderat (PEMo). Cele 28 corpuri de apă

pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente

determinante: pH-ul (1 corp) nutrienţii (17 corpuri), oxigenul dizolvat (2 corpuri),

pH-ul şi nutrienţii simultan (1 corp) şi nutrienţii şi oxigenul dizolvat simultan (5

corpuri).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, in bazinul hidrografic Mureş au fost

monitorizate şi evaluate 43 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:

- 40 (93%) în potenţial ecologic bun (PEB) şi

- 3 (7%) în potenţial ecologic moderat (PEMo) (element determinant: Cr total).

Tabel 23 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în potenţial moderat în

funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţialul ecologic final.

Tabel 23: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri)

monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care

au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)

Grup de elemente de

calitate

Element de calitate

determinant al stării

Număr de CA în PEMo

pe baza elementului de

calitate determinant

Total Număr de CA în

PEMo pe baza grupei de

elemente de calitate

determinante

Bio MZB 5 5

FCG

OD 2

28

pH 1

N 19

pH+N 1

OD+N 5

PS Cr 3 3

Bio + FCG 5

FCG+PS 2

TOTAL CA în PEMo 16 (vezi nota 3)

Nota 3: Deşi au existat 28 CA pentru care s-a înregistrat potenţial ecologic moderat (PEMo)

determinat de elementele fizico-chimice generale (FCG), numărul final de CA în PEMo a fost de


65

16, întrucât pentru un număr de 13 CA evaluarea integrată s-a recalculat prin considerarea

mărimii statistice P75 sau P50, conform metodologiei de evaluare a potenţialului ecologic –

subsistemul ”râuri”, iar cel de-al 16-lea CA a fost evaluat în final pe baza rezultatului obţinut la

poluanţii specifici (PS).


în bazinul hidrografic Mureş

La nivelul bazinului hidrografic Mureş a fost evaluat prin monitorizare doar lacul Bucura,

la care s-a efectuat o singură prelevare la nivelul anului 2010.

Descrierea generală a Lacului Bucura

Lacul Bucura este situat în Munţii Retezat. Este lac natural, de origine glaciară şi se află la

altitudinea de 2041 m, sub şaua Bucurei, în compartimentul estic al circului glaciar complex..

Lacul Bucura are o suprafaţă de cca 8,80 ha şi o adâncime maximă de aproximativ 15,7 m, iar ca

întindere este cel mai mare lac glaciar din România.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, Lacul Bucura s-a încadrat în starea

ecologică moderată, element determinant al stării fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării corpului de apă lacul Bucura au

înregistrat următoarele valori:

- fosfor total: 0,015 mg/l, valoare caracteristică stării bune,

- pH: 7,83, valoare caracteristică stării foarte bune şi

- oxigen dizolvat: 10,41 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.


fizico-chimici generali, lacul Bucura se încadrează în starea ecologică bună.

Poluanţi specifici

Poluanţii specifici pe baza cărora s-a evaluat starea ecologică a lacului Bucura au fost:

fenoli, As, Cr, Cu şi Zn. Pe baza rezultatelor obţinute, s-au înregistrat valori caracteristice stării

foarte bune pentru indicatorii fenoli, Cu şi Zn şi valori caracteristice stării bune pentru

indicatorii As şi Cr, prin urmare, starea ecologică dată de poluanţii specifici fiind starea

bună.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate a încadrat apa lacului

Bucura în starea ecologica moderată, element determinant al acestei stări fiind

fitoplanctonul.


acumulare în bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate 11 corpuri de apă – lacuri de

acumulare, dintre care sunt monitorizate 8 corpuri de apă pentru elementele de calitate biologice

şi 3 corpuri de apă pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţi specifici (Lacul

Fărăgău a fost monitorizat doar la nivelul elementelor fizico – chimice din cauza tipului de

monitoring pentru Habitate şi Specii – HS). Situaţia încadrării generale în clasele de potenţial

ecologic a fost următoarea:

- 5 corpuri de apă (45,45%) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 6 corpuri de apă (54,55%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).


66

Figura 18: Potenţialul corpurilor de apa de suprafaţă-lacuri de acumulare din b.h. Mures -

2010

În ceea ce priveşte cele 9 corpuri de apă monitorizate, situaţia evaluării a fost următoarea:

- 3 corpuri de apa în potenţial ecologic bun (PEB) şi

- 6 corpuri de apa în potenţial ecologic moderat (PEMo).

Elemente biologice


celor 8 CA - lacuri de acumulare au fost următoarele:

- 2 corpuri de apa în potenţial ecologic bun (PEB);

- 6 corpuri de apa în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant al

evaluării fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 9 corpuri de apa - lacuri de

acumulare monitorizate astfel:

- 8 corpuri de apa în potenţial ecologic bun (PEB);

- 1 corpuri de apa în potenţial ecologic moderat (PEMo). Elementul de calitate

determinant pentru acumularea Oaşa a fost oxigenul dizolvat (7,37 mg/l O2).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 9 corpuri de apă s-au încadrat în

clasa de potenţial ecologic bun.



Tabel 24: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de

acumulare) monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele

determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)

Grup de elemente de

calitate

Element de calitate








determinante

Bio FP 5 5

Bio + FCG FP+OD 1 1


67

TOTAL CA în PEMo 6


bazinul hidrografic Mureş

La nivelul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 2

corpuri de apă artificiale (83,63 km). Rezultatele evaluării elementelor de calitate a dus la

încadrarea tuturor celor 2 corpuri de apă artificiale în clasa de potenţial ecologic moderat

(PEMo), Elementele determinante ale clasei de potenţial fiind:

- pentru corpul de apa Ier: nutrienţii; - pentru corpul de apa Canalul Mureş Mort: nevertebratele bentice, oxigenul

dizolvat şi nutrienţii. Elemente biologice

Pe baza evaluării rezultatelor corespunzătoare nevertebratelor bentice, cele 2 CAA

monitorizate au prezentat Potenţial Ecologic Maxim (PEMx) pentru CAA Ier şi respectiv

Potenţial ecologic Moderat (PEMo) pentru Canalul Mureş Mort.

Elemente fizico-chimice generale

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, situaţia încadrării în clase de

potenţial ecologic a fost următoarea:

- corpul de apa Ier în Potenţial ecologic Moderat (PEMo) pe baza nutrienţilor;

- corpul de apa Canalul Mureş Mort în Potenţial ecologic Moderat (PEMo) pe baza

oxigenului dizolvat şi nutrienţilor.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, ambele corpul de apa au prezentat Potenţial

Ecologic Bun (PEB).

5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA La nivelul bazinului hidrografic Aranca au fost evaluate 6 corpuri de apă din categoria

râuri – corpuri de apă puternic modificate (CAPM), dintre care 1 corp este monitorizat (Aranca +

afluenţi). Situaţia încadrării generale în clasele de potenţial ecologic este următoarea:

- 5 (83.33%) corpuri de apă în clasa de potenţial ecologic bun (PEB), toate cele

5 corpuri fiind evaluate prin asimilare cu un corp de apă din b.h. Bega, Bega

Veche (Beregsau, Niraj) - am. cf. Valea Dosului + afluenţi - 1 (16.67%) corp de apă în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo)

(elementele determinante pentru încadrarea în clasa de potenţial moderat fiind

ihtiofauna, oxigenul dizolvat şi nutrienţii).


68

Figura 19: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Aranca -

2010

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă CAPM din b.h. Aranca, totalul de 254,7

km s-au încadrat astfel:

- 127,9 km în clasa de potenţial ecologic bun (PEB);

- 126,8 km în clasa de potenţial moderat (PEMo).



ecologic bun nu a fost atins de 1 (16,67%) corp de apă, respectiv 126,8 (49,78%) km de

râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost au evaluate pe baza

monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 126 corpuri

de apa de suprafaţă, dintre care:






- 6 lacuri de acumulare (monitorizate).

1 corp de apă artificial (CAA) – monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic).


bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 54 de corpuri de apă

naturale curgătoare (râuri), din care 23 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare, iar 31 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare





69


Figura 20: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Bega-Timis -

Caraş - 2010

Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 1976,6 km pentru care s-a evaluat

starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:


- 279,1 km (14,12%) în stare ecologică moderată.

Pe baza datelor de monitorizare starea ecologică a celor 23 de corpuri monitorizate se

prezintă astfel:



Repartiţia lungimii totale a corpurilor de apă monitorizate (950 km):



Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de

starea ecologică bună nu a fost atins de 9 corpuri de apă, reprezentând 16,67% din totalul

corpurilor de apă naturale – râuri evaluate din bazinele Bega-Timiş-Caraş, respectiv 279,1

km, reprezentând 14,12% km de râu – corpuri naturale pentru care s-a determinat starea

ecologică.






Grup de elemente de calitate Element de

calitate

determinant

al stării



calitate pe baza

elementului de calitate

determinant

Total Număr de CA

care nu au îndeplinit


Bio MZB 4 4


70

Bio + FCG P+OD 1

5 MZB+N+OD 3

MZB+OD 1

TOTAL CA în SEMo 9

TOTAL CA care nu au

îndeplinit obiectivul de calitate

9

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate si evaluate 9 corpuri de

apa. Rezultatele monitorizarii au încadrat starea toate cele 9 corpuri de apă (100%) se încadrează

în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării fiind macronevertebratele pentru

8 corpuri de apă şi peştii şi macronevertebratele pentru 1 corp de apă.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale au fost monitorizate şi evaluate 9

corpuri de apă. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări ecologice sunt următoarele:


- 5 corpuri (37,5%) se încadrează în starea moderată, elementele determinante ale

stării fiind oxigenul dizolvat pentru 2 corpuri şi oxigenul dizolvat şi nutrienţii pentru

3 corpuri de apă.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 9 corpuri de apă,

toate fiind încadrate în starea ecologică bună.


modificate (CAPM) – râuri în Bazinele Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost identificate şi evaluate 65

corpuri de apă puternic modificate, însumând un număr de 1363,1 km, din care 18 corpuri de apă

au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare (666,2 km), iar 47 de corpuri de apă (696,9 km)

au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.




Figura 21: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Bega- Timis-

Caras - 2010


71

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 1363,1 km pentru care s-a evaluat

potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este următoarea:




potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 8 (12,31%) corpuri de apă, respectiv 291,7

(21,4%) km de râu pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Pe baza rezultatelor de monitorizare pentru cele 18 corpuri monitorizate, situatia se prezinta

astfel:




- 374,5 km (56,2%) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 291,7 km (43,8%) în potenţial ecologic moderat (PEMo);

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinele hidrografice Bega – Timiş -

Caraş au fost monitorizate si evaluate 18 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:

- 7 (5,1%) corpuri de apă în potenţialul ecologic maxim;

- 8 (61,5%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun;

- 3 (25,6%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat, elementele determinante

fiind peştii pentru 2 corpuri de apă şi macronevertebratele pentru cel de-al treilea

corp.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinele hidrografice

Bega – Timiş - Caraş au fost monitorizate şi evaluate 18 corpuri de apă, corpuri ce s-au

încadrat astfel:



pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente determinante

oxigenul dizolvat şi nutrienţii. Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinele hidrografice Bega – Timiş -

Caraş au fost monitorizate şi evaluate 15 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat în clasa de

potenţial ecologic bun (PEB).

Tabel 26 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate în potenţial moderat

în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţialul ecologic final.


monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care

au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)

Grup de elemente de

calitate

Element de calitate








determinante

FCG OD 1

5 OD+N 4


72

Bio + FCG

P+MZB+N 1

3 P+MZB+N+OD 1

MZB+N 1

TOTAL CA în PEMo 8


acumulare în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare 6 corpuri de apă – lacuri de acumulare.

Situaţia încadrării generale în clasele de potenţial ecologic a fost următoarea:

- 2 corpuri de apă (33,3%) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 4 corpuri de apă (66,7%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).

Elemente biologice


celor 6 CA - lacuri de acumulare au fost următoarele:

- 3 CA în potenţial ecologic bun (PEB);

- 3 CA în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant al evaluării

fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 6 CA - lacuri de acumulare

monitorizate astfel:

- 5 CA în potenţial ecologic bun (PEB);

- 1 CA în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant fiind P

Total.

Poluanţi specifici





Tabel 27: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de

acumulare) monitorizate în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele

determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun)

Grup de elemente de

calitate

Element de calitate








determinante

Bio FP 3 3

FCG N (P total) 1 1

TOTAL CA în PEMo 4


bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

La nivelul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş a fost evaluat 1 corp de apă

artificial (CAA) - BEGA - cf. Behela-frontiera RO-SMR (RORW5.1_B4) – corp de apă


73

monitorizat, având o lungime de 44 km, aflat în categoria tipologică RO11. Pe baza elementelor

biologice şi fizico-chimice de calitate, acest CAA a fost încadrat în clasa de potenţial ecologic

moderat (PEMo), indicatorii determinanţi ai clasei fiind macronevertebratele, oxigenul dizolvat

şi nutrienţii. Din punct de vedere al lungimii, toţi cei 44 km CAA s-au încadrat în clasa de potenţial

ecologic moderat (PEMo).

Elemente biologice

Pe baza evaluării rezultatelor corespunzătoare nevertebratelor bentice, corpul de apă artificial

monitorizat a prezentat potenţial ecologic moderat (PEMo).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, CAA BEGA - cf. Behela-

frontiera RO-SMR (RORW5.1_B4) aparţine clasei de potenţial ecologic moderat, elementele

determinante fiind oxigenul dizolvat (cu P10 de 3,85 mg/l O2) şi nutrienţii: formele de azot -

azotiţi (P90 = 0,779 mg/l N-NO2) şi amoniu (P90 = 2,128 mg/l N-NH4) şi formele de fosfor –

ortofosfaţii (0,288 mg/l P-PO4 şi P Total (0,527 mg/l P)

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, CAA BEGA - cf. Behela-frontiera RO-SMR

(RORW5.1_B4) s-a încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).

7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA În cadrul bazinului hidrografic Nera - Cerna au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a




- 51 corpuri de apa curgătoare – râuri ( monitorizate);




- 2 lacuri de acumulare ( monitorizate).


bazinele hidrografice Nera – Cerna

În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 51 de corpuri de apă

naturale curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare, iar 43 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare


În urma evaluării a rezultat că toate cele 51 de corpuri de apă s-au încadrat în starea

ecologică bună.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 958,4 km s-au încadrat în starea

ecologică bună.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat de

starea ecologică bună, a fost atins de toate cele 51 (100%) de corpuri de apă naturale

evaluate, respectiv 958,4 (100%) km de râu.

Notă: Se menţionează, totodată, că în urma evaluării elementelor fizico-chimice generale,

starea corpului de apă Bela Reca - Izv. - cf. Mehadica + afluenţi (RORW6.2.12_B1) a fost


74

moderată, elementul determinant fiind concentraţia de oxigen dizolvat (P10 = 7,72 mg/l O2), dar,

având în vedere că starea rezultată pentru elementele biologice a fost superioară (bună),

reconformarea folosind mărimea statistică P25 (P25 = 8,8 mg/l O2) a determinat starea ecologică

finală pentru acest corp ca fiind bună.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate si evaluate 7 corpuri de

apă, care s-au încadrat în starea ecologică bună.



corpuri de apă. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări ecologice sunt următoarele:


- 1 corp (37,5%) se încadrează în starea moderată, elementul determinante al stării

fiind oxigenul dizolvat pentru corpul Bela Reca - Izv. - cf. Mehadica + afuenţi (RORW6.2.12_B1). Aşa cum a fost deja menţionat în nota de mai sus, starea finală

revizuită pentru acest corp de apă fiind starea bună.

Poluanţi specifici


toate fiind încadrate în starea ecologică bună.


modificate (CAPM) – râuri în bazinele hidrografice Nera - Cerna

În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 9 corpuri de apă puternic

modificate, însumând un număr de 115,42 km, din care 3 corpuri de apă au fost evaluate pe

baza datelor de monitorizare (45,5 km), iar 6 de corpuri de apă (69,9 km) au fost evaluate pe

baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.




Figura 22: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate - râuri în b.h. Nera-

Cerna

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 115,4 km pentru care s-a evaluat

potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este următoarea:


75




potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de un 1 (11,1%) corp de apă, respectiv 5,9 km

(5,12%) de râu.

Pe baza datelor de monitorizare cele 3 corpuri evaluate se încadrează după cum urmează:





- 5,9 km (12.97%) în potenţial ecologic moderat (PEMo);

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinele hidrografice Nera - Cerna au

fost monitorizate si evaluate 3 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:

- 2 (66,7%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun;

- 1 (33,3%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat, elementul determinant

fiind fitobentosul.;


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinele hidrografice

Nera - Cerna au fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel:



pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca elemente determinante

oxigenul dizolvat şi nutrienţii. Pentru corpul de apă Miniş (RORW6.1.7.a_B1), corp

care a fost încadrat în potenţial moderat pe baza oxigenului dizolvat (P10 = 7,76 mg/l

O2), s-a revizuit evaluarea prin conformarea cu P25 (P25 = 8,77 mg/l O2), încadrarea

finală fiind în starea ecologică bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinele hidrografice Nera - Cerna au

fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat în clasa de potenţial

ecologic bun (PEB).


acumulare în bazinele hidrografice Nera – Cerna

Au fost evaluate 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare în bazinul Cerna, ambele

monitorizate. În urma evaluării potenţialului ecologic, cele 2 corpuri au fost încadrate în clasa de

potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant fiind fitoplanctonul.

Elemente biologice


fitoplanctonului au încadrat cele 2 CA – lacuri de acumulare în clasa de potenţial ecologic

moderat (PEMo).


Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 2 CA - lacuri de acumulare

monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).

Poluanţi specifici


76

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, ambele corpuri de apă - lacuri de acumulare

s-au încadrat în clasa de potenţial ecologic bun.


bazinele hidrografice Nera - Cerna

Nu au fost identificate corpuri de apă artificiale în bazinele hidrografice Nera – Cerna.

8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a








- 2 corpuri de apă curgătoare – râuri (monitorizate) şi


1 corp de apă artificial (CAA) – monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).


bazinul hidrografic Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 68 de corpuri de apă naturale

curgătoare (râuri), din care 43 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare.

Dintre acestea, pentru 3 corpuri de apă, starea ecologică a fost evaluată doar pe baza elementelor

fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici. Restul 26 de corpuri de apă au fost evaluate pe

baza principiului de agregare (procedura de grupare).

În urma evaluării celor 68 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, au

rezultat următoarele:

- 28 (41,18%) corpuri de apă în stare ecologică foarte bună;





77

Figura 23: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale -râuri în b.h. Jiu

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 2617,2 km, repartiţia pe lungimi în

raport cu starea ecologică este următoarea:

- 688,6 km (26,31%) în stare ecologică foarte bună;




Corpurile de apă în cauză sunt următoarele:

- Jieţ - izvor - cf. Jiu de Est (RORW7.1.15.7_B11);

- Bistriţa - Ac. Vaja - cf. Bistricioara (RORW7.1.31.6b_B47);

- Susiţa - izvor - cf. Jiu (RORW7.1.35_B85).

Pe baza rezultatelor de monitorizare cele 43 de corpuri de apă monitorizate se încadrează

astfel:






- 262,5 km (12,1%) în stare ecologică foarte bună;




starea ecologică bună, nu a fost atins de 14 de corpuri de apă, reprezentând 20,59% din

corpurile de apă din bazinul hidrografic Jiu pentru care s-a evaluat starea ecologică,

respectiv 506,3 km, reprezentând 19,35 % km de râu pentru care s-a determinat starea

ecologică.


78

Tabel 28 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au îndeplinit

obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea

ecologică finală.




Grup de elemente de

calitate

Element de

calitate

determinant

al stării





Total Număr de CA care

nu au îndeplinit


Bio FP 2 3

MZB+FB 1

FCG N 2 2

Bio + FCG 8 8

TOTAL CA în SEMo

SE Slabă Peşti 1 1

TOTAL CA care nu au


calitate

14

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 40 corpuri

de apă. Rezultatele monitorizării au încadrat starea corpurilor astfel: 7 corpuri (17%) se

încadrează în starea foarte bună, 22 corpuri (55%) se încadrează în starea bună, 10 corpuri (25%)

se încadrează în starea moderată (elemente dominante: macronevertebrate, fitobentos şi

fitoplancton) şi 1 corp de apă (3%) se încadrează în starea slabă (element determinant: peştii).



simultan cu elementele biologice 40 corpuri de apă, iar încă 3 corpuri au fost evaluate numai din

punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale. Rezultatele monitorizării şi încadrării în

stări ecologice sunt următoarele:



- 11 corpuri (25,6%) se încadrează în starea moderată.

Notă: Cele 11 corpuri de apă pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca

elemente determinante ale stării nutrienţii.

Poluanţi specifici


apă. Dintre poluanţii specifici au fost monitorizaţi: Zn, Cu, Cr, As – fracţiunea dizolvată.

Rezultatele monitorizarii au încadrat 1 corp în starea foarte bună şi 33 corpuri de apă în

starea bună.


modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic modificate

(CAPM) din categoria râuri, ambele monitorizate, însumând un număr de 20,5 km.


79

În urma evaluării, a rezultat că cele 2 corpuri s-au încadrat în clasa de potenţial

ecologic moderat (PEMo), elementele determinante ale clasei fiind macronevertebratele şi

nutrienţii pentru corpul de apă Craioviţa - izvor – confluenţă Jiu şi nutrienţii pentru corpul de

apă Cârneşti - izvor - confluenţă Jiu.

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 20,5 km CAPM – râuri, reprezentând

100% din lungimea totală, s-au încadrat în clasa de potenţial ecologic moderat (PEMo).

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Jiu au fost monitorizate

şi evaluate 2 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (50%) în potenţialul ecologic bun

şi 1 (50%) în potenţialul ecologic moderat (element determinant: macronevertebrate).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Jiu

au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă puternic modificate, corpuri ce s-au

încadrat în clasa de potenţial ecologic moderat, elementul determinant al clasei fiind nutrienţii. Poluanţi specifici

Cele 2 CAPM-uri din b.h. Jiu nu au fost evaluate din punct de vedere al poluanţilor specifici.




monitorizate care nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de

elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial

bun)

Grup de elemente de

calitate

Element de calitate

determinant al

clasei de potenţial

Număr de CA care nu

au îndeplinit obiectivul

de calitate pe baza


determinant


nu au îndeplinit


FCG N 1 1

Bio + FCG 1 1

TOTAL CA în PEMo 2


în bazinul hidrografic Jiu

La nivelul bazinului hidrografic Jiu, în categoria lacuri naturale a fost evaluat 1 corp de

apă şi anume Lacul Mic (Victoria-Geormane). Este situat la altitudinea de 86,7 m, are o

suprafaţă de 0,59 km2, o adâncime medie de 2,5 m şi este încadrat în categoria tipologică

ROLN01.

Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a corpului de apă Lacul Mic (Victoria-

Geormane) a fost moderată, elementul determinant ale stării fiind fitoplanctonul.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, Lacul Mic (Victoria-Geormane) s-a încadrat în

starea ecologică moderată, element determinant al stării find fitoplanctonul. Au predominat

algele verzi (Scenedesmus quadricauda, Pedistrum boryanum, Closterium aciculare) şi

diatomeele (Ulnaria acus, Melosira sp.). Au fost înregistrate valori mari la indicii biomasă

fitoplanctonică (21,36 mg/dm3; 37,41 mg/dm

3) şi clorofila a (91,56 ug/dm

3; 95,65 µg/dm

3),

indici importanţi în evaluarea stării ecologice. Lacul aparţine tipologiei ROLN01.


80


Lacul Mic (Victoria-Geormane) nu a fost evaluat pe baza elementelor fizico-chimice

generale în anul 2010, întrucât singura prelevare din anul 2010 a avut loc în luna martie, lună ce

nu figurează în metodologia de evaluare a stării ecologice pentru categoria lacuri naturale,

nefiind nespecifică sezonului de creştere a fitoplanctonului (mai-septembrie).

Poluanţi specifici

Lacul Mic (Victoria-Geormane) nu a fost evaluat pe baza poluanţilor specifici.


acumulare în bazinul hidrografic Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 7 corpuri de apă – lacuri de

acumulare, dintre care sunt monitorizate 6 corpuri, iar unul a fost evaluat pe baza principiului

similitudinii. În urma evaluării potenţialului ecologic pe baza elementelor biologice, fizico-

chimice generale şi a poluanţilor specifici, a rezultat că toate cele 7 corpuri de apă s-au

încadrat în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).

În ceea ce priveşte cele 6 corpuri de apă monitorizate pentru cele 3 grupe de elemente

de calitate considerate, situaţia evaluării este similară cu cea globală, toate cele 6 corpuri fiind

în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării celor

6 lacuri de acumulare din b.h.Jiu au arătat încadrarea tuturor în potenţial ecologic bun, elementul

determinant fiind fitoplanctonul. De exemplu, în acumularea Valea de Peşti, care aparţine

tipologiei ROLA08, s-au identificat predominant diatomee (Asterionella formosa, Ceratoneis

arcus, Gomphonema exiguum) însoţite uneori de dinoflagelate (Peridinium bipes). Indici precum

biomasa (1-3,23 mg/dm3) şi clorofila a (0,88-1 µg/dm

3) au avut valori scăzute.

Acumularea Valea Mare aparţinând tipologiei ROLA12 şi aflată pe râul Motru a avut

potenţial ecologic bun pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice. S-au identificat alge din

grupele Bacillariophyta, Euglenophyta, Chlorophyta.


Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 6 corpuri de apă - lacuri de

acumulare monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB), grupele de indicatori

determinante ale clasei fiind oxigenul dizolvat şi nutrienţii. Poluanţi specifici



Lacurile de acumulare monitorizate în bazinul hidrografic Jiu au fost: Işalniţa, Vădeni +

Tg.-Jiu, Valea Mare, Valea de Peşti, Tismana Aval şi Turceni, în anul 2010 fiind existând date

primare de monitoring numai pentru acumularea Valea de Peşti, rezultatele evaluării pentru

această acumulări prezentându-se mai jos:

Lacul de acumulare Valea de Peşti: este un lac de acumulare situat în zona de munte, la

altitudinea de 830 m, cu o adâncime medie de 22 m si o suprafaţă de 0.3 km2 . Este încadrat în

categoria tipologică ROLA12 şi are ca secţiuni de monitorizare - mijloc lac şi baraj (priză în

vederea potabilizării), cu program de monitoring de supraveghere şi operational.

Elemente biologice: din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Valea de

Peşti se încadrează în clasa de potenţial ecologic bun (PEB), elementul determinant fiind

fitoplanctonul.

Elemente fizico-chimice: din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, acumularea

Valea de Peşti a fost evaluată pe baza datelor de monitoring pentru indicatorii oxigen dizolvat şi


81

pH. Pe baza mediei aritmetice a datelor din perioada mai – septembrie, acumularea s-a încadrat

în clasa de potenţial maxim (PEM) pentru indicatorul pH (7,33) şi în clasa de potenţial bun

(PEB) pentru indicatorul oxigen dizolvat (9,49 mg/l O2), clasa finală pentru acest grup de

elemente fiind potenţialul bun (PEB). Din grupa nutrienţilor, indicatorul relevant pentru

evaluarea potenţialului (P Total) nu a fost analizat în anul 2010 pentru acest corp de apă.

Poluanţi specifici: evaluarea s-a efectuat pe baza concentraţiilor determinate pentru

următorii poluanţi specifici: fracţia dizolvată a metalelor As, Cr, Cu, Zn şi micropoluanţii organici acenafte, toluen şi xileni, concentraţii ce au determinat clasa de potenţial ecologic bun

(PEB).


bazinul hidrografic Jiu

La nivelul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat 1 corp de apă artificial, încadrat în

categoria tipologică RO10, monitorizat numai pentru elementele fizico-chimice generale şi

poluanţii specifici: Canal aductiune Ac. Isalnita - platforma industriala de Est Craiova

(RORW7.1.43_B200). Pe baza rezultatelor pentru elementele de calitate menţionate, a fost

încadrat în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).

9 BAZINUL HIDROGRAFIC OLT În cadrul bazinului Olt au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de

agregare (procedura de agregare) un număr total de 212 corpuri de apa de suprafaţă, dintre

care:



- 2 lacuri naturale (2 monitorizate);





2 corpuri de apă artificiale (CAA) – 2 monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).

9.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

în bazinul hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 187 de corpuri de apă naturale

curgătoare (râuri), din care 82 corpuri de apă pe baza datelor de monitorizare. Dintre acestea,

pentru 13 corpuri de apă, starea ecologică a fost evaluată doar pe baza elementelor fizico-

chimice generale şi (parţial, pentru 8 corpuri de apă) a poluanţilor specifici. Restul de 105 de

corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare).




- 125 (66.84%) corpuri de apă în stare ecologică bună;

- 50 (26.74%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;

- 7 (3,74%) corpuri de apă în stare ecologică slabă;

- 3 (1.60%) corpuri de apă în stare ecologică proastă.


82

Figura 24: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Olt

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 3927 km, repartiţia pe lungimi în


- 19 km (0,48%) în stare ecologică foarte bună;

- 1929 km (49,12%) în stare ecologică bună;

- 1775 km (45,20%) în stare ecologică moderată;

- 153 km (3,90%) în stare ecologică slabă;

- 51 km (1,30%) în stare ecologică proastă.

În urma evaluării celor 82 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică prin

monitorizare, au rezultat următoarele:




- 7 (8,54%) corpuri de apă în stare ecologică slabă;

- 3 (3,66%) corpuri de apă în stare ecologică proastă.


starea ecologică bună, nu a fost atins de 60 de corpuri de apă, reprezentând 32,09% din

totalul celor 187 de corpuri de apă din bazinul hidrografic Olt pentru care s-a evaluat

starea ecologică, respectiv 1979 km, reprezentând 50,4 % km de râu pentru care s-a

determinat starea ecologică.

Tabel 30 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au îndeplinit

obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea

ecologică finală




Grup de elemente

de calitate

Element de calitate

determinant al stării Număr de CA care nu au



nu au îndeplinit


83

calitate pe baza


determinant


Bio MZB 1 2

MZB+FB 1

FCG OD+N 3

18 N 15

Bio + FCG MZB+N+OD+pH+FB 15 15

Bio + PS MZB+PS 1 1

FCG+PS OD+N+PS 4 4

Bio+FCG+PS toate 10 10

SE Moderată 50

SE Slabă MZB 7 7

SE Proastă MZB 3 3

TOTAL CA (monitorizate) care nu au îndeplinit obiectivul de calitate 60

Elemente biologice

Din totalul celor 82 de corpuri de apă monitorizate pentru care s-a evaluat starea ecologică,

pentru 13 dintre ele nu s-au monitorizat elementele biologice de calitate, iar pentru cele 69 de

corpuri la care acest grup de elemenet de calitate a fost monitorizat, situaţia este următoarea:

- 31 corpuri de apă (44,9%) corpuri de apă în stare ecologică bună;

- 28 (40,6%) corpuri de apă în stare ecologică moderată (elemente determinante

macronevertebratele şi fitobentosul);

- 7 (10,2%) corpuri de apă în stare ecologică slabă (elemente determinante

macronevertebratele);

- 3 (4,3%) corpuri de apă în stare ecologică proastă (elemente determinante

macronevertebratele).



81 corpuri de apă din totalul celor 82 monitorizate. Rezultatele monitorizării şi încadrării în stări

ecologice sunt următoarele:




Cele 57 de corpuri de apă pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca

elemente determinante ale stării următoarele elemente:

- 3 corpuri – numai oxigenul dizolvat;

- 1 corp de apă – numai pH-ul;

- 31 de corpuri numai nutrienţii;

- 21 corpuri de apă – oxigenul şi nutrienţii simultan;

- 1 corp de apă – oxigenul dizolvat, pH-ul şi nutrienţii simultan.

Poluanţi specifici

Din totalul celor 82 de corpuri de apă monitorizate pentru care s-a evaluat starea ecologică,

pentru 17 dintre ele nu s-au monitorizat poluanţii specifici, iar pentru cele 65 de corpuri la care

acest grup de elemente de calitate a fost monitorizat, situaţia este următoarea:

- 21 (32,3%) corpuri de apă în starea ecologică foarte bună;


- 20 (30,8%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.


84


modificate (CAPM) – râuri în Bazinul Hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 12 corpuri de apă puternic modificate

(CAPM) din categoria râuri. Dintre cele 12 CAPM-uri monitorizate, pentru corpul de apă

Frumoasa - aval acumulare Frumoasa – confluenţă Racu (RORW8.1.14.2_B3) a fost

monitorizat numai indicatorul fizico-chimic pH, iar pentru corpul de apă Cibin - aval acumulare

Gura Râului- amonte confluenţă Sălişte (RORW8.1.120_B3) au fost monitorizate numai

macronevertebratele bentice şi fitobentosul.

În urma evaluării, a rezultat următoarea încadrare generală:

- 6 (50%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;

- 6 (50%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.

Din cele 6 corpuri de apă încadrate în potenţial ecologic bun, pentru 2 corpuri de apă, ambele

aparţinând categoriei tipologice RO01, la care potenţialul dat de elementele biologice a fost

superior celui dat de cele fizico-chimice generale (Covasna - izvoare – confluenţă Râul Negru -

RORW8.1.45.18_B1 şi aval ac Vidra - am. ac Bradişor - RORW8.1. 135_B3), potenţialul

ecologic final a fost evaluat pe baza reconformării folosind mărimile statistice P75 sau P50 ale

indicatorilor fizico-chimici generali.

Figura 25: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Olt

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 647 km CAPM – râuri, s-au încadrat

astfel:

- 186 km (28,75%) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 461.00 km (71,25%) în potenţial ecologic bun (PEMo).


potenţial ecologic bun, nu a fost atins de 6 de corpuri de apă, reprezentând 50% din totalul

corpurilor de apă din bazinul hidrografic Olt pentru care s-a evaluat potenţial ecologic,

respectiv 461 km, reprezentând 71,25 % km de râu pentru care s-a determinat potenţialul

ecologic.

Elemente biologice


85

Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Olt au fost evaluate

11 din cele 12 corpuri de apă monitorizate, corpuri ce s-au încadrat astfel:

- 1 (9,0%) corp de apă în potenţial ecologic maxim;

- 6 (54,5%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;

- 4 (36,5%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (elemente determinante fiind

macronevertebratele pentru 2 corpuri şi fitobentosul pentru celelalte 2 corpuri).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Olt

au fost evaluate 11 din cele 12 corpuri de apă monitorizate, corpuri ce s-au încadrat astfel:


- 8 (72,8%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (elemente determinante fiind

oxigenul dizolvat pentru 1 corp de apă, nutrienţii pentru 3 corpuri şi oxigenul

dizolvat simultan cu nutrienţii pentru 4 corpuri).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinul hidrografic Olt au fost evaluate 7

(din cele 12 corpuri de apă monitorizate), corpuri ce s-au încadrat astfel:


- 1 (14,3%) corp în potenţial ecologic bun;

- 4 (57,1%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.

După cum se observă din cele de mai sus, au existat 6 corpuri de apă puternic modificate –

râuri (CAPM) pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate (PEB), prezentate ca

elemente determinante ale clasei de potenţial în Tabel 31.




bun)

Grup de elemente de

calitate

Element de calitate

determinant al clasei

de potenţial



de calitate pe baza


determinant


nu au îndeplinit


FCG N+OD 2 2

Bio + FCG MZB+FB+OD+N 2 2

Bio+FCG+PS MZB+FB+OD+N+PS 2 2

FCG+PS OD+N+PS 2 2

TOTAL CA în PEMo 8


în Bazinul Hidrografic Olt

La nivelul bazinului hidrografic Olt, în categoria lacuri naturale au fost evaluate 2 corpuri

de apă (monitorizate) şi anume Lacul Sf. Ana şi Lacul Bâlea, ambele aparţinând categoriei

tipologice ROLN17.

Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a celor corpuri de apă – lacuri naturale a

fost moderată, elementul determinant ale stării fiind fitoplanctonul.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, ambele lacuri naturale s-au încadrat în starea

ecologică moderată, elementul determinant fiind fitoplanctonul.


86


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice de calitate, ambele lacuri naturale s-au

încadrat în starea ecologică bună.

Poluanţi specifici

Pe baza rezultatelor pentru poluanţii specifici, ambele lacuri naturale au prezentat starea

ecologică foarte bună.


acumulare în Bazinul Hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate în anul 2010 9 corpuri de apă –

lacuri de acumulare.

Situaţia încadrării în clasele de potenţial ecologic a celor 9 corpuri de apă este

următoarea:


- 1 (11,11%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul


Elemente biologice


celor 9 corpuri de apă – lacuri de acumulare monitorizate au fost următoarele:


- 1 (11,11%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul




acumulare monitorizate în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost evaluate 7 corpuri de apă, toate

încadrându-se în potenţial ecologic bun.

9.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – corpuri

artificiale în Bazinul Hidrografic Olt

La nivelul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale (CAA),

ambele monitorizate şi încadrate în categoria tipologică RO01 şi anume: Canalul Timiş -

derivaţie Timiş - confluenţă Ghimbăşel (RORW8.1.50.6.2_B1) – monitorizat numai pentru

elementele fizico-chimice de calitate şi poluanţi specifici şi Vulcăniţa - izvoare – confluenţă

Homorod (Ciucaş) (RORW8.1.51.6_B1) – monitorizat pentru toate cele 3 grupe de elemente de

calitate necesare evaluării potenţialului ecologic. Pe baza rezultatelor obţinute, ambele corpuri

de apă artificiale s-au încadrat în potenţial ecologic moderat, elementele determinante fiind

oxigenul dizolvat, nutrienţii şi poluanţii specifici pentru primul corp de apă şi respectiv

fitobentosul, oxigenul dizolvat, nutrienţii şi poluanţii specifici pentru cel de-al doilea corp. Din

punct de vedere al lungimii CAA, cei 41,5 km (100%) s-au încadrat în potenţial ecologic

moderat (PEMo).


87

10. BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ În cadrul bazinului Arges au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de


care:








11 corpuri de apă artificiale (CAA) – 2 monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).


Bazinul Hidrografic Argeş

În cadrul Bazinul Hidrografic Argeş au fost evaluate 83 de corpuri de apa de

suprafaţă – râuri din care 48 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,

iar 35 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare)

a corpurilor de apă.

Figura 26: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Argeş

În urma evaluarii datelor obţinute, au rezultat următoarele:

- 55 de corpuri (66,27%) sunt în stare ecologică bună;

-28 de corpuri (33,73%) sunt în stare ecologică moderată.

Din punct de vedere al numărului de km, starea ecologică a fost evaluată pentru un număr

total de 2158,54 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:




88


starea ecologică bună nu a fost atins de 28 de corpuri de apă, reprezentând 33,73% din

totalul corpurilor de apă din bazin, respectiv 1002,84 km, reprezentând 46,46 % km de râu

pentru care s-a evaluat starea ecologică. Pentru corpurile de apa evaluate în urma monitorizării situaţia se prezintă astfel:



Tabel 32 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată

în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.

Tabel 32: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică

MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea

obiectivului de calitate (starea bună)

Stare ecologică şi număr CA Elemente biologice (B) Elemente fizico-

chimice generale

(FCG)

Poluanţi

specifici

P FP MZB MZB+FP N OD + N fenoli

5 1 15 3 21 5 1

Moderată

Numai B 7

Numai FCG 4

B+FCG 16

B+FCG+PS 1

Total corpuri de apă

(monitorizate) care nu

îndeplinesc obiectivul de calitate

28

Elemente biologice

Evaluarea stării corpurilor de apă naturale– rauri din Bazinul Hidrografic Argeş s-a

efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton după caz), macronevertebratelor

bentice şi ihtiofaună.

Din cele 48 de corpuri de apa monitorizate, 24 (50 %) s-au încadrat în starea bună, 24

(50%), în starea moderată (elemente determinante: fitoplancton, macronevertebrate bentice,

peşti).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate si

evaluate 48 de corpuri de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (2,08%) în stare foarte

bună, 21 (43,75%) în stare bună şi 26 (54,17%) în stare moderată (elemente determinante:

nutrientii pentru toate cele 21 corpuri de apă, la care se adaugă oxigenul dizolvat pentru 5

corpuri).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 47 de corpuri

de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 2 (4,25%) în stare foarte bună, 44 (93,62%) în stare

bună şi 1 (2,13%) în stare moderată (element determinant: fenolii).


89


modificate – râuri în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul bazinului hidrografic Argeş au fost evaluate 22 corpuri de apă puternic

modificate.

Din cele 22 corpuri de apă, 12 (54,55%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţial ecologic

bun şi 10 (45,45%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.

Figura 27: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în b.h. Argeş

Din punct de vedere al numărului de km, potenţialul ecologic a fost evaluat pentru un

număr total de 640,32 km; 292 km (45,60%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar

348,32 km (54,40%) în potenţialul ecologic moderat.


potenţial ecologic bun, nu a fost atins de 10 (45,45%) de corpuri de apă, respectiv 348,32

km (54,40%), s-a determinat potenţialul ecologic.

Tabel 33 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate

cu potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial

ecologic final.

Tabel 33: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu

potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la

neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)


biologice


(FCG)

MZ

B

Total

B

N OD N+OD pH+N Total

FCG

Moderat 4 4 6 1 2 1 10

Numai FCG 4

B+FCG 3

B+FCG+PS 1

FCG+PS 2


90

Total corpuri de apă puternic

modificate (monitorizate)

10

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului ecologic corpurilor de apa puternic modificate monitorizate din

Bazinul Hidrografic Argeş s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice, pentru

un număr de 16 corpuri de apă. În urma analizei rezultatelor, 5 corpuri de apă s-au încadrat în

potenţialul maxim (31,25%), 6 (37,5) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun (31,25%) şi

5 corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul moderat (31,25%)


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Argeş

au fost monitorizate si evaluate 16 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (6,25%) în

potenţialul maxim, 5 (31,25%) în potenţialul bun şi 10 (62,5%) în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Evaluarea corpurilor de apă puternic modificate din punct de vedere al poluanţilor

specifici pentru cele 16 corpuri de apă se prezintă astfel: 1 (6,25%) corp de apă s-a încadrat în

potenţialul maxim, 12 (75%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul bun şi 3 corpuri de apă

(18,75%) s-a încadrat în potenţialul moderat (element determinant: fenolii).


în bazinul hidrografic Argeş

În b.h Argeş a fost identificat un singur corp de apă - lac natural: Lacul natural Balta

Comana, lac ce corespunde tipologiei ROLN02. Are o suprafaţă de 118 ha şi o adâncimea medie

de 0.5-1m.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Balta Comana se încadrează în starea

bună.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Balta Comana au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Balta Comana se încadrează în stării moderate.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Comana se încadrează în

starea moderată (element determinant: Cu).


Balta Comana in starea ecologică moderată.


acumulare în bazinul hidrografic Argeş

În b.h. Argeş au fost identificate şi evaluate 14 corpuri de apă – lacuri de acumulare

care cuprind un număr de 23 de lacuri de acumulare, din care 13 corpuri de apă-lacuri de

acumulare pe baza datelor de monitorizare şi 1 corp de apă pe baza principiului de agregare

(procedura de grupare) a corpurilor de apă.

În urma evaluării corpurilor de apă din B.H. Argeş au rezultat următoarele:


91

- 1 (7,14%) corpuri de apă – lacuri de acumulare se încadrează în potenţialul ecologic

maxim;


bun;


moderat.

Figura 28: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de

acumulare în b.h. Argeş

Tabel 34 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă-lacuri de acumulare monitorizate cu

potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial

ecologic final.

Tabel 34: Distribuţia numărului de corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate cu



Potenţial ecologic Elemente biologice Elemente fizico-chimice

generale

(FCG)

FP Total B N Total FCG

Moderat 2 2 5 5

Numai B 1

Numai FCG 4

B+FCG 1

Total lacuri cu

potenţial moderat

(corpuri de apă -

lacuri de acumulare

monitorizate)

6

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 15 corpuri de apă-lacuri de acumulare

monitorizate se încadrează astfel: 1 (6,67%) corp de apă se încadrează în potenţialul maxim, 12

(80%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul bun şi 2 (13,33%) corpuri de apă se încadrează

în potenţialul moderat (element determinant: fitoplancton).



92

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, rezultatele au evidenţiat

faptul că:

- 5 (33,33%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul maxim,

- 5 (33,33%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul bun,

- 5 (33,34%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul moderat (element determinant:

fosforul total).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 15 corpuri de apă se încadrează astfel:

- 8 (53,33%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul maxim,

- 7 (46,67%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul bun.

Acumularea Vidraru Acumularea Vidraru, lac cu tipologie ROLA12a, are o suprafaţă de 870.50 ha, adancime medie

155 m, lungime baraj 307 m, timp de retentie 208 zile şi are folosinţă complexă: producerea de

energie electrica, alimentarea cu apa a folosinţelor din aval (populaţie, industrii, irigaţii),

apărarea împotriva inundaţiilor, asigurarea în aval de baraj a unui debit minim de 0,15 mc/s,

agrement.

Elementele biologice

Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat

pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Vidraru în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Vidraru au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Vidraru se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Vidraru se încadrează în

potenţialul bun.


Vidraru in potenţialul ecologic bun.

Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan

Corpul de apă Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan, avand

tipologia ROLA10, se constituie dintr-o salba de acumulari, lacurile monitorizate fiind:

Lacul Oiesti avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 42.16 ha, adâncimea medie 1 m,

lungime baraj 293 m şi folosinţă complexă: producerea de energie electrică, alimentarea

cu apă pentru populaţie a municipiului Curtea de Arges, alimentarea cu apă a unităţilor

industriale racordate la reţea din municipiul Curtea de Argeş, piscicultură: alimentarea cu

apă a Păstrăvăriei Oeşti.

Lacul Cerbureni avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 26.5 ha ,adâncimea medie 9

m, lungime baraj 392 m şi folosinţă complexă: producerea de energie electrică,

alimentarea cu apă pentru populaţie a municipiului Curtea de Argeş, alimentarea cu apă a

unităţilor industriale racordate la reţea din municipiul Curtea de Argeş.

Lacul Zigoneni avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 183.6 ha, adancimea medie

26.7 m, lungime baraj 21.1 m, timp de retenţie 4 zile şi folosinţă complexă: producerea

de energie electrică, alimentarea cu apă a folosinţelor de gospodărire a apelor, apărarea

impotriva inundatiilor.


93

Lacul Vâlcele avand tipologia ROLA10, are suprafaţă de 442 ha, adâncimea medie 22.9

m, lungime baraj 168.6 m, timp de retentie 16 zile şi folosinţă complexă: alimentarea cu

apă a municipiului Bucureşti, alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii Leordeni,

Ştefăneşti, Căteasca producerea de energie electrică, atenuarea undelor de viitura.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Arges: Sector

Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua Arges:

Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan au înregistrat următoarele valori medii:



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua

Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan se încadrează în potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Arges: Sector

Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan se încadrează în potenţialul bun.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului

de apă Continua Arges: Sector Intrare Ac. Oiesti-Amonte Confl Valsan in potenţialul

ecologic bun.

Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Raul

Doamnei)

Corpul de apă Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf.

Râul Doamnei) are tipologia ROLA10, se constituie din acumularile Budeasa si Bascov.

Lacul Budeasa are suprafaţa de 412.9 ha, adâncimea medie 16 m, lungime baraj 130.23

m, timp de retentie 10 zile şi folosinţă complexă: asigurarea unui debit suplimentar

pentru alimentarea cu apa a localitatilor din aval, alimentarea cu apa a municipiului

Bucureşti, irigarea terenurilor agricole din zona mal stang, producerea de energie

electrică, atenuarea undelor de viitura.

Lacul Bascov are suprafaţă de 140 ha, adancimea medie 8.5 m, lungime baraj 58.5 m,

timp de retentie 21 ore şi folosinţă complexă: alimentarea cu apa a municipiului Pitestiş

alimentarea cu apa a sistemului de irigaţii Stefanesti, producerea de energie electrică,

apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului Pitesti.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Arges: Sector

Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua Arges:

Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua Arges:

Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici


94

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Arges: Sector

Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul Doamnei) se încadrează în

potenţialul bun.


de apă Continua Arges: Sector Amonte Conf. Valsan - Intrare Ac. Prundu (Am. Conf. Râul

Doamnei) în potenţialul ecologic bun.

Continua:Arges- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti

Corpul de apă Continua:Arges- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti avand

tipologia ROLA10b, se constituie din lacurile Prundu si Goleşti. Evaluarea corpului de apă s-a

realizat pe baza datelor de monitorizare din lacul de acumulare Goleşti.

Lacul Goleşti avand tipologia ROLA10b, are suprafaţă de 646 ha, adâncimea medie 16.5

m, lungime baraj 630.5 m, timp de retentie 9 zile şi folosinţă complexă: asigurarea unui

debit suplimentar de apa pentru alimentarea cu apa a municipiului Bucureşti, asigurarea

sursei de rezerva pentru alimentarea cu apa a AC ARPECHIM SA Piteşti, alimentarea cu

apă a sistemului de irigaţii Cateasca – Teiu, producerea de energie electrică, atenuarea

undelor de viitură.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua:Arges- Sector

Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua:Argeş-

Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti au înregistrat următoarele valori medii:



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă Continua:Argeş-

Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua:Argeş- Sector

Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti se încadrează în potenţialul maxim.


de apă Continua:Argeş- Sector Intrare Ac. Prundu (Piteşti) - Aval Ac. Goleşti în potenţialul

ecologic moderat.

Acumularea Zăvoiu Orbului

Acumularea Zăvoiu Orbului, tipologia ROLA03, are suprafaţa de 70 ha, adâncimea medie 4.5 m,

lungime baraj 94 m, timp de retenţie 4 ore şi folosinţă complexă: tranzitarea debitului de apă pe

râul Argeş şi suplimentarea debitului de apa pe râul Damboviţa pentru asigurarea cu apă a

municipiului Bucureşti, asigurarea debitului pentru irigaţii, atenuarea parţială a undelor de

viitura.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Zăvoiu Orbului în potenţialul

maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Zăvoiu Orbului au



95



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Zăvoiu Orbului se

încadrează în potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Zăvoiu Orbului se încadrează în

potenţialul maxim.


Zăvoiu Orbului in potenţialul ecologic maxim.

Acumularea OGREZENI

Lacul de acumulare Ogrezeni avand tipologia ROLA02, are adancimea medie 6.1 m,

lungime baraj 163 m, timp de retentie 12 ore şi folosinţe de apă: îmbunataţirea condiţiilor de

alimentare cu apa a capitalei.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Ogrezeni în potenţialul moderat

(element determinant: fitoplanctonul).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Ogrezeni au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Ogrezeni se încadrează în

potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ogrezeni se încadrează în potenţialul

bun.


Ogrezeni în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea MIHĂILEŞTI

Acumularea Mihăileşti, tipologie ROLA02, are suprafaţă de 1030 ha, adâncimea medie 13 m,

lungime baraj 2000 m, timp de retenţie 7 zile şi folosinţă complexă: atenuarea undelor de

viitura, producerea de energie electrica şi asigurarea unui debit de servitute.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Mihăileşti în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Mihăileşti au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Mihăileşti se încadrează în

potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Mihăileşti se încadrează în potenţialul

bun.


96


Mihăileşti in potenţialul ecologic bun.

Acumularea RÂUŞOR

Lacul Râuşor, tipologie ROLA12a, are suprafaţă de 155.5 ha, adâncimea medie 106.5 m,

lungime baraj 386 m, timp de retenţie 143 zile şi folosinţă complexă: alimentarea cu apă

potabilă şi industrială a municipiului Câmpulung şi a marilor consumatori din aval (mun. Piteşti

şi Bucureşti), producerea de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Râuşor în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Râuşor au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Râuşor se încadrează în

potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Râuşor se încadrează în

potenţialul maxim.


Râuşor în potenţialul ecologic bun.

Acumularea PECINEAGU

Lacul Pecineagu, lac ce se încadrează în tipologia ROLA12, are suprafaţa de 182 ha,

adâncimea medie 93 m, lungime baraj 276 m, timp de retenţie 194 zile şi folosinţă complexă:

alimentarea cu apă potabilă şi industrială a consumatorilor din aval, asigurarea sursei de apă

pentru irigarea unei suprafeţe de 9200 ha, producerea de energie electrică, apărarea împotriva

inundaţiilor.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Pecineagu în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Pecineagu au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Pecineagu se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Pecineagu se încadrează în

potenţialul bun.


Pecineagu în potenţialul ecologic bun.

Acumularea VĂCĂREŞTI

Lacul Văcăreşti având tipologia ROLA10b, are suprafaţă de 216.5 ha, adâncimea medie

13 m, lungime baraj 412 m, timp de retenţie 11 zile şi folosinţă complexă: alimentare cu apă,


97

apărarea împotriva inundaţiilor, irigaţii, producere de energie electrică, piscicultură, turism şi

agrement.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Văcăreşti în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Văcăreşti au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Văcăreşti se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Văcăreşti se încadrează în potenţialul

bun.


Văcăreşti în potenţialul ecologic bun.

Acumularea LACUL MORII

Acumularea Lacul Morii, tipologie ROLA02, are suprafaţa de 241.5 ha, adâncimea medie

8.5 m, lungime baraj 4075 m, timp de retenţie 74 zile şi folosinţă complexă: alimentarea cu apă

a unităţilor industriale, irigaţii, piscicultură, producere de energie electrică, apărarea împotriva şi

agrement.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Lacul Morii în potenţialul

moderat (element determinant: fitoplanctonul).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Lacul Morii au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Lacul Morii se încadrează în

potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Lacul Morii se încadrează în

potenţialul bun.


Lacul Morii în potenţialul ecologic moderat.

Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa

Corpul de apă Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa, corp cu

tipologie ROLA02, se constituie dintr-o salbă de acumulări, evaluarea corpului in anul 2010

realizându-se pe baza datelor obţinute in cele 2 lacuri monitorizate fiind Ciocăneşti şi Buftea.

Lacul de acumulare Ciocăneşti, tipologie ROLA02, are suprafaţa de 40 ha, adâncimea

medie 1.6 m, lungime baraj 170 m şi folosinţă complexă: pescuit sportiv, asanare

terenuri riverane, agricultura, agrement, piscicultură.

Lacul de acumulare Buftea, tipologie ROLA02a, are suprafaţa de 188 ha, adâncimea

medie 5 m, lungime baraj 580 m şi folosinţă complexă: irigaţii, alimentare apă potabilă

(orasul Buftea), agrement, piscicultură.


98



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Colentina:

Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua

Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa au înregistrat următoarele valori

medii:



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă Continua

Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa se încadrează în potenţialul

moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Colentina:

Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa se încadrează în potenţialul bun.


de apă Continua Colentina: Intrare Ac. Ghimpaţi (Colacu) - Confl. Dâmboviţa în


Continua Ilfov : Salba Acumulări Udreşti - Ilfoveni

Corpul de apă Continua Ilfov: Salba Acumulări Udreşti – Ilfoveni se încadrează în tipologia

ROLA09 şi se constituie dintr-o salbă de acumulări. În anul 2010, evaluarea s–a realizat pe baza

datelor de monitoring obţinute în lacul Udreşti.

Acumularea Udreşti Lacul de acumulare Udreşti, lac cu tipologia ROLA09, are suprafaţa de 43.18 ha, adâncimea

medie 5 m, lungime baraj 766.8 m, timp de retenţie 9 zile şi folosinţă: atenuare viituri.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Udreşti în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Udreşti au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Udreşti se încadrează în


Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Udreşti se încadrează în

potenţialul bun.


Udreşti, respectiv corpul de apă Continua Ilfov: Salba Acumulări Udreşti – Ilfoveni în


Continua Ilfovaţ: Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Făcău)

Corpul de apă Continua Ilfovaţ: Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Gradinari + Ac. Făcău) cu

tipologia ROLA02, se constituie din două acumulări: Grădinari şi Făcău.

Lacul de acumulare Grădinari, tipologie ROLA02, are suprafaţa de 300 ha, adâncimea

medie 9.3 m, lungime baraj 504.5 m, timp de retenţie 923 zile şi folosinţă complexă:


99

asigurarea volumelor necesare acumulării Făcău, atenuarea viiturilor pe Valea Ilfovăţ,

irigaţii, piscicultură.

Lacul de acumulare Făcău cu tipologia ROLA02, are suprafaţa de 83 ha, adâncimea medie 7.9 m, lungime baraj 235 m, timp de retenţie 121 zile şi folosinţă complexă: asigură in aval un debit de servitute, atenuarea viiturilor pe Valea Ilfovăţ, piscicultură.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua Ilfovaţ: Izvor-

Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua Ilfovaţ:

Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) au înregistrat următoarele valori medii:



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă Continua Ilfovaţ:

Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa corpului de apă Continua Ilfovaţ: Izvor-

Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) se încadrează în potenţialul maxim.


de apă Continua Ilfovaţ: Izvor- Confluenţă Neajlov (Ac. Grădinari + Ac. Făcău) în

potenţialul ecologic bun.

Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila)

Corpul de apă Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila) se încadrează în tipologia ROLA03 şi se

constituie dintr-o salbă de iazuri piscicole. În anul 2010, evaluarea s–a realizat pe baza datelor de

monitoring obţinute în lacul de acumulare Bila I.

Acumularea Bila I

Lacul de acumulare Bila I, lac cu tipologia ROLA09, are suprafaţa de 43.18 ha, adâncimea

medie 5 m, lungime baraj 766.8 m, timp de retenţie 9 zile şi folosinţă: atenuare viituri.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Bila I în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Bila I au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Bila I se încadrează în


Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Bila I se încadrează în potenţialul

maxim.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Bila I,

respectiv corpul de apă Continua Ismar: (Iazuri + Ac. Bila) în potenţialul ecologic

moderat.


100


bazinul hidrografic Argeş

În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost evaluate 11 corpuri de apă artificiale, din

care 2 corpuri de apă monitorizate, iar 9 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de

agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru Apa.

Din cele 11 corpuri de apă, 10 (90,91%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţial

ecologic bun şi 1 (9,09%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.

Figura 29: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Argeş

Cele 2 corpuri de apă monitorizate, Argeş - Canal Zigoneni – Vâlcele şi Argeş - AG/DB

(C, DESC-CRV-Roşu) se încadrează astfel: 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic bun şi

1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic moderat.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului celor două corpuri de apă artificiale monitorizate nu a putut fi

efectuată datorită lipsei condiţiilor specifice dezvoltării comunităţilor biotice.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Argeş

au fost monitorizate si evaluate 2 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1 (50%) se

încadrează în potenţialul ecologic bun şi 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic moderat

(element determinant: nutrienţii).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, în bazinul hidrografic Argeş au fost

monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă artificiale: 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic

bun şi 1 (50%) se încadrează în potenţialul ecologic moderat (element determinant: fenolii).

11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA În cadrul bazinului Vedea au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de

agregare (procedura de agregare) un număr total de 25 corpuri de apa de suprafaţă, dintre care:






101

- 2 corpuri de apă curgătoare – râuri ( monitorizate) şi

- 1 lac de acumulare ( monitorizat).

1 corp de apă artificial (CAA) –monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).


bazinul hidrografic Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 21 de corpuri de apă naturale


iar 7 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a

corpurilor de apă.




Figura 30: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Vedea

Din cei 1195,87 de km râuri pentru care s-a determinat starea ecologică, repartiţia pe

lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:



Pe baza rezultatelor de monitorizare a corpurilor de apă, situaţia se prezintă astfel:




102

Figura 31: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – monitorizate râuri în b.h. Vedea

Din lungimea de 847,18 km monitorizată, 115,34 km (13,61%) s-au încadrat în starea

ecologică bună, iar 731,84 km (86,39%) în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, din totalul corpurilor de apă din bazin

obiectivul de calitate privind starea ecologică bună nu a fost atins de 12 (57,14%) corpuri

de apă, reprezentând 731,84 km (61,20 %) km lungime de râuri.

Tabel 35 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă monitorizate în stare moderată în


Tabel 35: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică

MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea

obiectivului de calitate (starea bună)

Stare ecologică şi

număr CA

Elemente biologice (B) Elemente fizico-chimice

generale

(FCG)

P FP MZB MZB+FP FP+P Total B N N+OD Total

FCG

Moderată 1 1 2 3 1 8 6 1 7

Numai FCG 4

Numai B 1

B+FCG 7

Total CA în stare M

(monitorizate)

12

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, starea celor 14 corpuri de apă monitorizate se

prezintă astfel: 6 corpuri de apă (42,86%) se încadrează în starea bună şi 8 corpuri (57,14%) se

încadrează în starea moderată (elemente determinante: peşti, fitoplanctonul şi

macronevertebrate).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, starea celor 14 corpuri de apă

monitorizate se prezintă astfel: 3 corpuri de apă (21,43%) se încadrează în starea bună şi 11


103

corpuri (78,57%) se încadrează în starea moderată (elemente determinante: nutrienţii pentru

toate cele 11 corpuri de apă, la care se adaugă oxigen dizolvat (pentru 1 corp) şi pH-ul pentru 2

corpuri de apă).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, starea celor 14 corpuri de apă monitorizate se

prezintă astfel: 1 corp (7,14%) se încadrează în starea foarte bună, 13 (92,86%) în stare bună.


modificate – râuri în bazinul hidrografic Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic modificate

pe baza datelor de monitorizare. În urma evaluării rezultatelor, cele 2 corpuri de apă (100%) s-au

încadrat în potenţialul ecologic moderat (element determinant: nutrienţii).

Toţi cei 78,7 de km râuri pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, s-au încadrat

în potenţialul ecologic moderat.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 2 corpuri de apă monitorizate se

încadrează în potenţialul bun.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 2 corpuri de apă

monitorizate se încadrează în potenţialul moderat, elementele determinante fiind nutrienţii.

Poluanţi specifici

Poluanţii specifici au încadrat apa celor 2 corpuri de apă din bazinul hidrografic Vedea în

potenţialul bun.


în Bazinul Hidrografic Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Vedea nu au fost identificate corpuri de apă – lacuri

naturale, conform criteriior Directivei Cadru Apă.


acumulare în Bazinul Hidrografic Vedea În cadrul bazinului hidrografic Vedea a fost evaluat din punct de vedere al potenţialului

ecologic 1 corp de apă puternic modificat - lac de acumulare pe baza datelor de monitorizare

încadrându-se în potenţial ecologic moderat, elementul determinant fiind fosforul total.

CONTINUA: IZVOARELE(CU AC.PIATRA I SI PIATRA II)

Corpul de apă Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) se constituie dintr-o salbă de iazuri

piscicole, evaluarea potenţialului ecologic realizându-se pe baza datelor de monitorizare obţinute

în Lacul Sărat.

Lacul de acumulare Sărat, tipologie ROLA02, are suprafaţă de 13 ha, adâncimea medie 1.4 m,

lungime baraj 110 m, timp de retenţie 25 zile şi folosinţă: piscicultura.



pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua: Izvoarele

(Ac.Piatra I Si Piatra II) în potenţialul bun.


104


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă Continua:

Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) au înregistrat următoarele valori medii:



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua: Izvoarele

(Ac.Piatra I Si Piatra II) se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

În corpul de apă Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) nu au fost identificaţi

indicatori din grupa poluanţilor specifici.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului

de apă Continua: Izvoarele (Ac.Piatra I Si Piatra II) in potenţialul ecologic moderat.


bazinul hidrografic Vedea

În bazinul hidrografic Vedea a fost evaluat 1 corp de apă artificial: Vedea - Vedea:

Localitatea Bujoru - Confluenţa Dunărea şi Bucov-Teleorman prin procedura de grupare a

corpurilor de apă încadrându-se în potenţialul ecologic bun.

12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA În cadrul bazinului Ialomiţa au fost au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de


care::








6 corpuri de apă artificiale (CAA) – 1 monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).

12.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţa-râuri in

bazinul hidrografic Ialomiţa

În cadrul Bazinului Hidrografic Ialomiţa starea ecologică a fost evaluată pentru cele 50

corpuri de apă astfel: pentru 27 de corpuri de apă (54,00%) pe baza datelor de monitorizare, iar

pentru 23 de corpuri de apă (46,00 %) au fost evaluate pe baza principiului de agregare.


- 33 (66,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică bună;

- 15 (30,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică moderată.

- 2 (4,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologica slabă.


105

Figura 32: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Ialomiţa

Din totalul de 1354 km evaluaţi, 592 (43.72%) km s-au încadrat în starea ecologică bună, 595

(43.94%) km s-au încadrat în starea ecologică moderată şi 167 (12,34%) km s-au încadrat în

starea ecologică slabă.

Figura 33: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h.

Ialomiţa

Pentru corpurile de apa evaluate în urma monitorizării situaţia se prezintă astfel:




Din cei 1060 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 298 km (28,11%) s-au

încadrat în stare ecologică bună, 595 km (63,43%) în stare ecologică moderată şi 167 km

(15,75%) în stare ecologică slabă.


106

Din analiza elementelor prezentate, rezultă ca obiectivul de calitate reprezentat de

starea ecologică bună nu a fost atins de un număr de 17 corpuri de apă (34,00%),

reprezentând 762 km (56,28%).


elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală. Pentru cele 2 corpuri de apa în

care s-au înregistrat stare slabă, elementele de calitate determinante ale stării au fost

macronevertebratele.



Stare

ecologică

Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice

generale (FCG)

P+

MZB

+Fb

MZ

B+

FP

FP MZB+Fb Fb M

ZB Total

B

N

OD+

N Total

FCG

Moderată 1 2 5 1 3 3 15 8 5 13

Slabă 2 2

Numai B 1 (stare moderată) + 2 (stare slabă)

B+FCG 10

B+FCG+PS 3

B+PS 1

Total corpuri

de apa carea

au determinat

15 (stare moderată) + 2 (stare slabă)

Elemente biologice

Evaluarea stării a corpurilor naturale de apă curgătoare din Bazinul Hidrografic Ialomiţa

s-a efectuat pe baza analizelor de fitobentos (sau fitoplancton după caz), macronevertebratelor

bentice şi ihtiofaună. Starea celor 27 corpuri de apă – râuri monitorizate se încadrează astfel: 10

(37,04%) în stare bună, 15 (55,56%) în starea moderată şi 2 (7,41%) în stare moderată.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, au fost monitorizate şi evaluate 27

de corpuri de apa – rauri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 11 (40,74%) în stare bună şi 16 corpuri

de apă (59,26%) în starea moderată. Elemente de calitate fizico-chimice ce au condus la starea

moderată au fost: nutrientii şi oxigenul dizolvat..

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au fost monitorizate şi evaluate 27 de corpuri

de apa – râuri, corpuri ce s-au încadrat astfel: 13 (48,15%) în stare foarte bună şi 14 (37,04%) în

stare bună.

12.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic

modificate-râuri in bazinul hidrografic Ialomiţa

În cadrul bazinului hidrografic Ialomiţa au fost evaluate 7 corpuri de apă puternic

modificate, din care 3 corpuri de apă monitorizate, iar 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza

principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă, in conformitate cu Directiva

Cadru Ape.


- 5 (71,43%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic bun;


107

- 2 (28,57%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic moderat.

Figura 34: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate - râuri în b.h.

Ialomiţa

Din cei 235,36 km pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 141,36 km (60,06%) s-au

încadrat în potenţialul ecologic bun şi 94,00 km (39,94%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza elementelor prezentate, rezultă ca obiectivul de calitate reprezentat de

potenţialul ecologic bun nu a fost atins de un număr de 2 (28,57%) corpuri de apă,

reprezentând 94,00 km (39,94%).

Evaluarea potenţialului ecologic pe cele 3 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat

următoarele aspecte: 1 (33,33%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun şi 2

(66,67%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat. Din cei 141 km monitorizaţi pentru

care s-a determinat potenţialul ecologic, 47 km (33,33%) s-au încadrat în potenţialul ecologic

bun şi 94 km (66,67%) în potenţialul ecologic moderat.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului ecologic a celor 3 corpuri de apă puternic modificate monitorizate

în Bazinul Hidrografic Ialomiţa s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice.

În urma evaluarii rezultatelor obţinute, 2 corpuri de apă puternic modificate (66,67%) s-

au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 1 corp de apă (33,33%) în potenţialul moderat

(element determinant: macronevertebratele bentice).


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, rezultatele obţinute în urma

monitorizării au încadrat 1 corp de apă (33,33%) în potenţialul bun şi 2 corpuri de apă (66,67%)

s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat (element determinant: nutrienţii).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 3 corpuri de apă se încadrează în

potenţialul bun.


108

12.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale

în bazinul hidrografic Ialomiţa

În bazinul hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate 7 corpuri de apă - lacuri naturale

după cum urmează: Amara (terapeutic), Fundata (terapeutic), Snagov, Căldăruşani, Iezer

Slobozia Nouă, Scheauca-Perieţi şi Strachina.

Figura 35: Starea ecologică a corpurilor de apă – lacuri naturale în b.h. Ialomiţa

În urma evaluării rezultatelor, 5 (71,43%) corpuri de apă-lacuri naturale se încadrează

in starea ecologică moderată şi 2 (28,57%) corpuri de apă-lacuri naturale se încadrează in

starea ecologică slabă.

Nămolul sapropelic si apa de natură cloro-sodică, sulfatată si magneziană din lacurile

Amara si Fundata conferă acestor lacuri un caracter terapeutic (balnear).

Elemente biologice

Elementele biologice monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa au fost: fitoplanctonul,

fitobentosul şi macronevetebratele. În evaluarea stării au fost luate în considerare elementele

biologice relevante pentru subsistemul lacuri naturale. Astfel, în bazinul hidrografic Ialomiţa a

rezultat ca 1 lac (14,29%) se încadrează în starea bună, 4 lacuri (57,14%) se încadrează în starea

moderată şi 2 lacuri (28,57%) se încadrează în starea slabă.


În urma evaluării stării pe baza elementelor fizico-chimice în bazinul hidrografic Ialomiţa

pentru cele 7 lacuri naturale monitorizate, au rezultat următoarele:

- 2 (28,57%) lacuri în stare bună;

- 5 (71,43%) lacuri în stare moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, au rezultat următoarele:

- 2 (28,57%) lacuri în stare foarte bună;

- 5 (71,43%) lacuri în stare moderată.

Rezultatele monitorizării pentru lacurile naturale monitorizate se prezintă mai jos:

Lacul Amara Lacul Amara este un lac terapeutic ce provine dintr-un braţ părăsit al râului Ialomiţa.

Are o suprafaţă de 1,39 km2, un volum de 2.64 milioane m³ şi este situat in zona de câmpie la o

altitudine de 20 m. Are adâncimea medie de 3 m corespunzătoare tipologiei ROLN14T.


109

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Amara se încadrează în starea bună.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Amara au înregistrat următoarele

valori medii:


- oxigen dizolvat: 4,173 mg/l, valoare caracteristică stării moderate.

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul Amara se încadrează în stare

moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Amara se încadrează în stare

moderată.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate încadrează apa lacului

Amara in starea ecologică moderată.

Lacul Fundata

Lacul Fundata este un lac terapeutic ce provine dintr-un liman fluviatil şi are un caracter

balnear. Lacul are o suprafaţă de 3,26 km2, un volum de 10 milioane m³ şi este situat in zonă de

câmpie la o altitudine de 24 m, are o adâncime medie de 3 m corespunzătoare tipologiei

ROLN14T.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Fundata se încadrează în starea

moderată, elementul determinant fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Fundata au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Fundata se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Fundata se încadrează în stare

moderată.


Fundata in starea ecologică moderată.

Lacul Snagov Lacul Snagov provine dintr-un liman fluviatil şi este situat în zonă de campie la

altitudinea de 81 m, are o adancime medie de 3m, volum de 17,25 milioane m³ si o suprafaţă de

4,32 km2 corespunzătoare tipologiei ROLN 10.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Snagov se încadrează în starea

moderată, elementul determinant fiind macronevertebratele.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Snagov au înregistrat





110


fizico-chimici generali lacul Snagov se încadrează în starea bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Snagov se încadrează în stare

foarte bună.


Snagov in starea ecologică moderată.

Lacul Căldăruşani

Lacul Căldăruşani este situat in zonă de câmpie, la altitudinea de 67 m, are o adâncime

medie de 3m, un volum de 4.5 milioane m³ si o suprafaţă de 1,66 km2, corespunzătoare tipologiei

ROLN 10.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Căldăruşani se încadrează în starea

moderată, elementul determinant fiind macronevertebratele.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Căldăruşani au înregistrat




Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-

chimici generali lacul Căldăruşani se încadrează în starea bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Căldăruşani se încadrează în stare

foarte bună.


Căldăruşani în starea ecologică moderată.

Lacul Iezer Slobozia Nouă Lacul Iezer Slobozia Nouă este situat în zonă de câmpie, la altitudinea de 15 m, are o

adâncime medie de 3m, un volum de 6.6 milioane m³ si o suprafaţă de 2,2 km2 corespunzătoare

tipologiei ROLN 10.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Slobozia Nouă se încadrează în starea

moderată, elementul determinant fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Slobozia Nouă au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Slobozia Nouă se încadrează

în starea bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Slobozia Nouă se încadrează în

stare moderat.


Slobozia Nouă în starea ecologică moderată.

Lacul Scheauca-Perieţi


111

Lacul Scheauca-Perieţi are o suprafaţă de 0,75 km2 şi un volum de 2.25 milioane m³.

Lacul este situat in zonă de câmpie, la o altitudine de 21 m, are o adâncime medie de 3 m

corespunzătoare tipologiei ROLN 01.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Scheauca-Perieţi se încadrează în

starea slabă, elementul determinant fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Scheauca-Perieţi au înregistrat





chimici generali lacul Scheauca-Perieţi se încadrează în starea moderata.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Scheauca-Perieţi se încadrează în

stare moderată.


Scheauca-Perieţi în starea ecologică slabă.

Lacul Strachina Lacul Strachina este situat în zonă de câmpie, la o altitudine de 11 m, un volum de 23.52

milioane m³ si are o suprafaţă de 5,88 km2. Lacul are adâncimea medie de 4 m corespunzătoare

tipologiei ROLN02.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Strachina se încadrează în starea

slabă, elementul determinant fiind fitoplanctonul.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Strachina au înregistrat următoarele

valori medii:




chimici generali lacul Strachina se încadrează în starea moderata.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Strachina se încadrează în stare

moderată.


Strachina în starea ecologică slabă.


acumulare în Bazinul Hidrografic Ialomiţa

În anul 2010 au fost evaluate 6 corpuri de apă - lacuri de acumulare prin monitorizare

(Paltinu, Bolboci, Gh. Doja, Măneciu, Pucioasa şi Tîncăbeşti II).


- 4 (66,67%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun;

- 2 (33,33%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul ecologic

moderat.


112

Figura 36: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Ialomiţa



final.




Potenţial ecologic Elemente biologice

(B) Elemente fizico-

chimice

generale

Poluanţi

specifici

FP

Total B

N pH fenoli

Moderat 1 1 1 1 1 B + FCG+ PS 1

FCG 1 Total lacuri cu potenţial

moderat (lacuri

monitorizate)

2

Elemente biologice

Elementele biologice monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa au fost: fitoplanctonul,

fitobentosul şi macronevetebratele. Evaluarea potenţialului celor 6 lacuri de acumulare

monitorizate a luate în considerare elementele biologice relevante pentru subsistemul lacuri de

acumulare. Astfel, 5 (83,33%) lacuri de acumulare se încadrează în potenţialul bun şi 1 (16,67%)

lac de acumulare se încadrează în potenţialul moderat.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 4 (66,67%) lacuri se încadrează

în starea bună şi 2 (33,33%) lacuri în starea moderată.

Poluanţi specifici

Poluanţii specifici au încadrat starea lacurilor din B.H. Ialomiţa astfel: 3 (50%) lacuri in

stare foarte bună, 2 (33,33%) lacuri în stare bună şi 1 (16,67%) lac în stare moderată.

Acumularea Paltinu


113

Acumularea Paltinu corespunde tipologiei ROLA08 şi este amplasat pe râul Doftana, în

zona de deal la o altitudine de 428 m. Adâncimea medie a lacului este de 29 m, suprafaţa de

1421 ha, lungimea barajului de 400 m, volum NNR 56 mil.m³, timp de retenţie 186 zile, natura

fundului silicioasă şi are folosinţă complexă: atenuare de viitură, producere de energie electrică,

rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei urbane Câmpina-Ploieşti.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Paltinu se încadrează în potenţialul

bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Paltinu au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Paltinu se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Paltinu se încadrează în

potenţialul maxim.


Paltinu in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Bolboci Acumularea Bolboci, tipologia ROLA14, este amplasat pe râul Ialomiţa, în zonă

montană, la o altitudine de 1434 m, adâncimea medie de 27 m, suprafaţa de 740 ha, lungimea

barajului de 450 m, volum NNR 56 mil.m³ timp de retenţie 581 zile şi are folosinţă complexă:

atenuare undă de viitură, rezervă de apă, alimentarea cu apă a zonei aval şi producerea de energie

electrică.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Bolboci se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Bolboci au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Bolboci se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Bolboci se încadrează în

potenţialul bun.


Bolboci in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Gh. Doja Acumularea Gh. Doja, tipologie ROLA02, este situat in zonă de câmpie, la altitudinea de

29 m, adâncimea medie de 2,7 m, suprafaţa de 740 ha, lungimea barajului de 270 m, volum NNR

1 mil.m³, timp de retenţie 232 zile, are folosinţă complexă: atenuare undă de viitură şi

piscicultură.


114

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Gh. Doja se încadrează în



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Gh. Doja au înregistrat





chimici generali lacul Gh. Doja se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Gh. Doja se încadrează în

potenţialul bun.


Gh. Doja in potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Măneciu Acumularea Măneciu se încadrează in tipologia ROLA08 şi este amplasat pe râul

Teleajen, intr-o zonă montană la o altitudinea de 581 m, cu o adâncime medie de 28 m, o

suprafaţa de 115 ha, lungimea barajului de 670 m, volum NNR 50 mil.m³, timp de retenţie 152

zile si are folosinţă complexa: atenuare unde de viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă

a zonei urbane Câmpina-Ploieşti şi producerea de energie electrică.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Măneciu se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Măneciu au înregistrat




valori ce încadrează apa lacului Măneciu în potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Măneciu se încadrează în

potenţialul maxim.


Măneciu in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Pucioasa

Acumularea Pucioasa se încadrează in tipologia ROLA10 şi este amplasat pe râul

Ialomiţa, in zonă montană la altitudinea de 417 m, adâncimea medie de 10 m, suprafaţa de 91 ha,

lungimea barajului de 400 m, volum NNR 9,2 mil.m³, timp de retenţie 10 zile şi are folosinţă

complexă: atenuare unde de viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei aval şi

producerea de energie electrică.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Pucioasa se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Pucioasa au înregistrat



115



valori ce încadrează apa lacului Pucioasa în potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Pucioasa se încadrează în

potenţialul bun.


Pucioasa in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Tâncăbeşti II

Acumularea Tâncăbeşti II se încadrează in tipologia ROLA02 şi este amplasat pe râul

Ialomiţa, in zona de câmpie la o altitudinea de 85 m, adâncimea medie de 2,7 m, are suprafaţa de

30 ha, lungimea barajului de 20 m, volum NNR 0,74 mil.m³, timp de retenţie 7 zile şi are

folosinţă complexă: atenuare unde de viitură şi piscicultură.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tâncăbeşti II se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tâncăbeşti II au




Urmare aplicării celei mai defavorabile situaţii, lacul Tâncăbeşti II se încadrează în


Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tâncăbeşti II se încadrează în

potenţialul maxim.


Tâncăbeşti II in potenţialul ecologic moderat.

12.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în

bazinul hidrografic Ialomiţa

În bazinul hidrografic Ialomiţa au fost evaluate 6 corpuri de apă artificiale, din care 1 a

fost monitorizat, 5 fiind evaluate prin procedura de grupare a corpurilor de apă.

În urma evaluării a rezultat faptul că, cele 6 (100%) corpuri de apă se încadrează în


Rezultatele monitorizării obţinute pentru corpul de apă artificial Derivaţie

Bilciureşti_Ghimpaţi (circa 5,88 km), încadrează corpul de apă în potenţialul bun.

13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

Bazinul hidrografic Siret cuprinde: bazinul hidrografic Siret propriu-zis, sub-bazinul

hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret şi sub-bazinul hidrografic Buzău.

În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate pe baza monitorizării şi a

principiului de agregare (procedura de agregare) 473 de corpuri de apă, din care:



116

- 418 corpuri de apa curgătoare – râuri;

- 6 lacuri naturale;



- 23 corpuri de apă curgătoare – râuri şi

- 24 lacuri de acumulare.

2 corpuri de apă artificiale (CAA).

13.1. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET (propriu-zis)

În cadrul bazinul hidrografic Siret (propriu-zis) au fost pe baza monitorizării şi a

principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 348 de corpuri de apă:








2 corpuri de apă artificiale (CAA) – 1 monitorizat (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).

13.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în

bazinul hidrografic Siret

În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost identificate şi evaluate 318 de corpuri de apă

naturale râuri, din care 49 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar

269 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a

corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru Ape.



- 13 (4,09%) corpuri de apă în starea ecologica moderată.

Figura 37: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Siret

Repartiţia stării ecologice pe cei 9189 kilometri a fost următoarea:



117

- 589 km (6,41) în starea ecologică moderată;

Evaluarea celor 49 corpuri de apă monitorizate:



Din lungimea totală de 4335 kilometri monitorizaţi starea ecologică a fost următoarea:


- 589 km (13,6%) în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă naturale

evaluate din bazin, obiectivul de calitateâ reprezentat de starea ecologică bună nu a fost

atins de 13 (4,09%) dintre corpurile de apă, respectiv 589 (6,41%) km de râu, pentru care

s-a determinat starea ecologică.

Tabel 38 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată

în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.




Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico-

chimice generale

(FCG)

Poluanţi specifici

MZB Fb FP Total B

OD+

N

N Total

FCG

Fenol

i Total PS

Moderată 3 1 3 7 4 6 10 1 1

Numai B 3

Numai FCG 5

B+FCG 4

PS+FCG 1

Total corpuri de

apă

13

Elemente biologice

Evaluarea stării pe baza elementelor biologice s-a realizat pe baza datelor de ihtiofauna şi

macronevertebratele bentice. Cele 45 de corpuri de apă – râuri monitorizate s-au încadrat astfel:

2 (4,4%) în starea foarte bună, 36 (80,0%) în starea bună, iar 7 (15, 5) în starea moderată.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport cele 49 corpuri de apă s-au

încadrat astfel: 1 (2,04%) în starea foarte bună, 20 (40,82%) în starea bună, 28 (57,14%) în

starea moderată. Elemente de calitate fizico-chimice care au condus la starea moderată au fost:

nutrienţii şi oxigenul dizolvat.

Poluanţii specifici

În anul în 2010 poluanţii specifici au încadrat apa celor 49 de corpuri de apă monitorizate

din Bazinului Hidrografic Siret astfel:


118

- 13 (26,53%) corpuri de apă s-au încadrat în starea foarte bună;

- 35 (71,43%) corpuri de apă s-au încadrat în starea bună;

- 1 (2,04%) corp de apă în starea moderată.

13.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic

modificate – râuri în bazinul hidrografic Siret

În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate 13 corpuri de apă puternic

modificate, din care 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 9 de

corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a

corpurilor de apă.

În urma evaluării rezultatelor:

- 11 (84,62%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun;

- 2 (15,48%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat.

Figura 38: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Siret

Din cei 250 km pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 180 km (72,00%) s-au

încadrat în potenţialul ecologic bun şi 70 km (28,00%) în potenţialul ecologic moderat.


modificate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost

atins de 2 (15,4%) corpuri de apă, respectiv 70 (28%) km de râu, pentru care s-a


Evaluarea potenţialului pe cele 4 corpuri de apă monitorizate a evidenţiat următoarele

aspecte: 2 (50,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 2 (50,00%)

corp de apă în potenţialul moderat (elemente determinante: nutrienţii).

Din lungimea totală de 86 kilometri monitorizaţi potenţialul ecologic a fost următorul:

- 16 km (18,6%) în potenţialul ecologic bun;

- 70 km (81,4%) în potenţialul ecologic moderat.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului pentru elementele biologice s-a efectuat pentru 3 corpuri de apă

monitorizate şi a evidenţiat următoarele aspecte: 2 (66,7%) corpuri de apă s-au încadrat în

potenţialul ecologic bun şi 1 (33,3%) corp de apă în potenţialul moderat.


119


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 4 corpuri de apă

monitorizate s-au încadrat astfel: 1 corp de apă (25%) în potenţialul bun, iar 3 (75%) corpuri

de apă în potenţialul moderat. Indicatorii care au condus la încadrarea în potenţialul moderat au

fost: nutrienţii şi oxigenul dizolvat.


Poluanţii specifici au încadrat apa celor 4 corpuri de apă din bazinul hidrografic Siret

potenţialul bun.

13.1.3. Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă – lacuri naturale in bazinul

hidrografic Siret

În anul 2010 au fost evaluate 2 corpuri de apa – lacuri naturale.

În urma evaluării integrate a elementelor de calitate biologice şi a elementelor fizico-

chimice suport, cele 2 lacuri naturale din cadrul Bazinului Hidrografic Siret s-au incadrat în

starea ecologică bună.

Lacul LALA Lacul LALA este încadrat în tipologia ROLN18. Lac de tip glaciar, situat în munţii

Rodnei, în Ecoregiunea 10 la altitudinea de 1800 m, are substratul silicios, adâncimea medie este

de 1,6 m; suprafaţa de 0,01 km2.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea lacului Lala a fost efectuată pe

baza datelor de macrobevertebrate bentice şi fitoplancton, date care au încadrat apa lacului în

starea bună.


Elementele fizico-chimice suport au înregistrat următoarele valori medii:

- fosfor total: 0.0075 mg/l, valoare caracteristică pentru starea foarte bună;

- oxigen dizolvat: 9,5 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună.


chimici generali Lala s-a încadrat în starea bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în starea bună.


Lala în starea ecologica bună.

LACUL ROŞU

Lacul Roşu este situat între Suhardul Mic (1325 m) şi Suhardul Mare (1507 m) în partea

centrală a Carpaţilor Orientali. S-a format ca urmare a alunecărilor de teren care a avut loc la

poalele muntelui Ucigaşul prin bararea pârâului Bicaz. Alimentarea lacului este făcută din pârâul

Bicaz, de afluenţii săi pârâul Oii, pârâul Suhard şi 12 afluenţi torenţiali; este încadrat la tipologia

ROLN17, situat în ecoregiunea 10 la altitudinea de 980 m, are substratul calcaros, adâncimea

medie este de 5,1 m; suprafaţa de 0,0126 km2, timpul de retenţie este de 3 zile; este utilizat în

scop recreaţional, de agrement.

Elemente biologice


120

Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea lacului Roşu a fost efectuată pe

baza datelor de macronevertebrate bentice şi fitoplancton, date care au încadrat apa lacului în

starea bună.



- fosfor total: 0.01 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună;

- oxigen dizolvat: 9,5 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună.

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Roşu s-a încadrat în

starea bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în starea foarte

bună.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa Lacului

Roşu în starea ecologica bună.

În urma evaluării integrate a elementelor de calitate biologice şi a elementelor

fizico-chimice suport, cele 2 lacuri naturale din cadrul bazinului hidrografic Siret s-au

incadrat în starea ecologică bună.

13.1.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de

acumulare în bazinul hidrografic Siret

În anul 2010 au fost evaluate din punct de vedere al potenţialului ecologic 13 corpuri de

apă modificate – lacuri de acumulare, din care 9 corpuri de apă-lacuri de acumulare pe baza

datelor de monitorizare, iar 4 lacuri de acumulare au fost evaluate pe baza principiului de

agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.

Cele 13 lacuri de acumulare au evidenţiat următoarele:

- 4 ( 30,77%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic maxim;

- 8 (61,54%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun

- 1 (7,69%) corp de apă – lac de acumulare în potenţialul ecologic moderat.


acumulare în b.h. Siret


121

În urma evaluării celor 9 lacuri de acumulare monitorizate din B.H. Siret au rezultat

următoarele:

- 1 (11,1%) corp de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic maxim;


- 1 (11,1%) corp de apă – lac de acumulare în potenţialul ecologic moderat (element

determinant: fenolii). Cele 4 corpuri de apă – lacuri de acumulare evaluate pe baza principiului de agregare

au fost: Şomuzul Mare (Graniţa), 2 acumulări Răcătău şi Viroaga.

În urma evaluării celor 4 lacuri de acumulare au rezultat următoarele:

- 1 (25,0%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic maxim;

- 3 (75,0%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic bun.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea potenţialului s-a efectuat pe baza

analizelor de fitoplancton. Rezultatele obţinute pentru cele 9 1acuri au evidenţiat următoarele: 1

corp de apă-lac de acumulare s-a încadrat în potenţialul maxim, 7 corpuri de apă-lacuri de

acumulare în potenţialul bun şi 1 corp de apă-lac de acumulare în potenţialul moderat.


În urma evaluării potenţialului pe baza elementelor fizico-chimice în bazinul hidrografic

Siret pentru cele 9 lacuri de acumulare monitorizate, au rezultat următoarele:

- 1 (11,1%) corp de apă-lac de acumulare în potenţial maxim.

- 7 (77,8%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţial bun;

- 1 (11, 1%) corp de apă-lac de acumulare în potenţial moderat.

Poluanţi specifici

Valorile poluanţilor specifici, cele 9 corpuri de apă - lacuri de acumulare

monitorizate au evidenţiat următoarele:

- 5 (55,6%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul maxim;

- 3 (33,3%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul bun;

- 1 (11,1%) corpuri de apă-lacuri de acumulare în potenţialul moderat.

Elementul care au condus la neatingerea potenţialului bun a fost fenolul pentru

acumularea Poiana Uzului.

Cele 9 corpuri de apa lacuri de acumulare monitorizate în anul 2010 în BH Siret au fost:

Rogojeşti, Bucecea, Dragomirna, Izvorul Muntelui, Batca Doamnei, Lac agrement Bacău,

Poiana Uzului, Răcăciuni (Siret), Călimăneşti.

Acumularea Rogojeşti

Acumularea Rogojeşti, situată pe cursul superior al râului Siret, încadrat la tipologia

ROLA10, situat la o altitudine de 298 m, având o suprafaţă de 8 km2, volum 48.4 mil m³ în

zona de deal, cu substrat silicios; adâncimea medie în zona mijloc lac este de 10 m, timpul de

retenţie este de 0,08 ani. Principalele folosinţe ale acestui lac sunt: alimentare cu apă,

regularizare de debite şi energie electrică.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului s-a efectuat pe baza analizelor fitoplanctonului, date ce au

încadrat apa acumulării Rogojeşti în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului au înregistrat




122


Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul s-a încadrat în

potenţialul maxim.


Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului se încadrează în potenţialul bun.


Rogojeşiti în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Bucecea

Acumularea Bucecea, amenajată pe cursul râului Siret, în zona de deal, la cca 50 km de

frontieră în dreptul comunei Bucecea, încadrată la tipologia ROLA10b, Acumularea este

situată la altitudinea de 271 m, are suprafaţa de 4,75 km2, volum 24.5 mil m³. Natura

fundului acumulării este silicioasă; adâncimea medie este de 8 m, timpul de retenţie este de

0,01 ani. Principalele folosinţe ale acestui lac sunt: alimentare cu apă în scop potabil, apărare

împotriva inundaţiilor şi energie electrică.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului, date ce au încadrat

apa acumulării Bucecea în potenţialul bun.







potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul maxim.


Bucecea în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Dragomirna

Acumularea Dragomirna, situată în zona de deal, la altitudinea de 315 m, pe valea râului

Dragomirna, amonte cofluenta cu raul Suceava, încadrat la tipologia ROLA10, are suprafaţa de

1,8 km2, volumul total de apă la N.N.R. 17 mil m³. Substratul fundului lacului este silicios,

adâncimea medie este de 15 m, iar timpul de retenţie este de 0,52 ani. Principalele folosinţe ale

acestui lac sunt: apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură şi energie electrică.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului, au încadrat apa

acumulării în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice suport analizate în vederea evaluării potenţialului lacului au





potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul maxim.


Dragomirna în potenţialul ecologic bun.


123

Acumularea Izvorul Muntelui

Acumularea Izvorul Muntelui, situată în zona de deal, la altitudinea de 513 m, pe valea

Bistriţei, amonte de confluenţa cu râul Bicaz, este încadrat în tipologia ROLA08. Are suprafaţa

de 31 km2, volumul total de apă 1230 mil m³. Adâncimea medie este de 39.67 m. Fundul lacului

este de natură silicioasă. Timpul de retenţie este de 0,84 ani. Principalele folosinţe sunt:

atenuarea undelor de viitură de pe râul Bistriţa, producerea de energie electrică, piscicultura şi

agrement.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat apa



Elementele fizico-chimice suport analizate în vederea evaluării potenţialului lacului au




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul s-a încadrat în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul bun.


acumulării Izvorul Muntelui în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Bâtca Doamnei

Acumularea Bâtca Doamnei, situată în zona de deal, la altitudinea de 324,5 m, pe râul

Bistrita, încadrată în tipologia ROLA10. Are suprafaţa de 2,35 km2, volumul total de apă 10 mil

m³. Adâncimea medie este de 8,1 m, natura fundului lacului silicioasă. Timpul de retenţie este

de 0,12 ani. Principalele folosinţe sunt: producerea de energie electrică, alimentarea cu apă în

scop potabil, agrement şi bază nautică.

Elemente biologice









potenţialul maxim.

Poluanţi specifici



Bâtca Doamnei în potenţialul ecologic bun.

Lac Agrement Bacău

Lac Agrement Bacău este încadrat la tipologia ROLA02, situat în zona de câmpie la

altitudine de 155.3 m, suprafaţa este de 0,5 km2, iar fundul lacului are substrat silicios.

Adâncimea medie este de 2 m. Timpul de retenţie este de 0,0005 ani. Principalele folosinţe ale

acestui lac sunt: alimentarea cu apă în scop industrial, agrement şi apărare împotriva inundaţiilor.


124

Elemente biologice









potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în potenţialul

maxim.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa Lacului

de Agrement Bacău în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Poiana Uzului

Acumularea Poiana Uzului, situată la altitudinea de 513,5 m, în zona de deal, pe cursul

raului Uz, este încadrată în tipologia ROLA08. Are suprafaţa de 3,34 km2,volumul total de apă

de 90 mil m³. Adâncimea medie este de 26,2 m, natura fundului lacului silicioasă. Timpul de

retenţie este de 0,7 ani. Principalele folosinţe sunt: producerea de energie electrică şi alimentarea

cu apă în scop potabil.

Elemente biologice









potenţialul bun.

Poluanţi specifici


moderat.

Datorită concentraţiilor ridicate ale fenolului, evaluarea a elementelor de calitate

monitorizate au încadrat apa acumulării Poiana Uzului în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Răcăciuni

Acumularea Răcăciuni este încadrată în tipologia ROLA02. Situată la altitudine de 129

m, în zona de câmpie, are suprafaţa de 20,04 km2. Adâncimea medie este de 5,14 m, natura

fundului lacului silicioasă. Timpul de retenţie este de 0,02 ani. Principalele folosinţe sunt:

producerea de energie electrică şi apărare împotriva inundaţiilor.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului efectuată pe baza analizelor fitoplanctonului au încadrat

apa acumulării în potenţialul bun.






125



potenţialul bun.

Poluanţi specifici



acumulării Racăciuni în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Călimăneşti

Acumularea Călimăneşti situată la altitudinea de 75 m, în zona de câmpie pe cursul inferior

al raului Siret la confluenţa cu râul Trotuş, este încadrată în tipologia ROLA02c. Are suprafaţa

de 7,4 km2. Volum total de apă este de 44.3 mil m³. Fundul lacului este de natură silicioasă, iar

adâncimea este de 5,27 m. Timpul de retenţie este de 0,006 ani. Principalele folosinţe sunt:

producerea de energie electrică, irigaţii şi atenuarea viiturilor.

Elemente biologice


acumulării în potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Călimăneşti au





potenţialul maxim.

Poluanţi specifici


maxim.


Călimăneşti în potenţialul ecologic maxim.

13.1.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale –

râuri în Bazinul Hidrografic Siret

În cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale:

Canalul Piatra Neamţ - Buhuşi (67 km) şi Canalul Siret-Bărăgan (7 km), în lungime totală de 74

km. Cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun.

13.2. Subbazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a

Siretului

În cadrul subbazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de partea stânga a Siretului au fost

evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) un număr

total de 82 corpuri de apă, din care:







126



sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului

La nivelul sub - bazinului hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului au

fost evaluate un număr total de 65 corpuri de apă naturale-râuri, din care 7 corpuri de apă au

fost evaluate pe baza datelor de monitorizare şi 58 corpuri de apă pe baza principiului de

agregare (procedură de grupare) a corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru a Apei.




- 2 ( 3,08%) corpuri de apă în starea ecologică proastă.

Figura 40: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în sub-bazinul

Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului

Repartiţia stării ecologice pe cei 1749,5 kilometri a fost următoarea:


- 216,0 km (12,34%) în starea ecologică moderată; - 127,3 km (7,28%) în starea ecologică proastă.


- 1 (14,29%) corp de apă în starea ecologică bună;


- 2 (28,57%) corpuri de apă în starea ecologică proastă.

Din lungimea totală de 466,3 kilometri monitorizaţi, starea ecologică a fost următoarea:

123 km (26,38%) s-au încadrat în starea ecologica bună, 216 km (46,32%) starea ecologică

moderată şi 127,3 km (27,30%) în starea ecologică proastă.


starea ecologică bună nu a fost atins de 6 (9,23%) corpuri de apă pe 343,3 (19,62%) km de

râuri, pentru care s-a determinat starea ecologică.

Tabel 39 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată în



127



Stare

ecologică

Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice generale (FCG)

P+

MZB

+Fb

MZ

B

P+ MZB Total B N Total

FCG

Moderată 1 2 3 4 4

Proastă 2 2

Numai FCG 1

B+FCG 3

Total corpuri

de apa

4 (stare moderată) + 2 (stare proastă)

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, au fost monitorizate şi evaluate 7 de corpuri

de apă – râuri, care s-au încadrat astfel: 2 (28,57%) în starea bună, 3 (42,86%) în starea

moderată, iar 2 (28,57%) în starea proastă.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport cele 7 corpuri de apă s-au

încadrat astfel: 1 (14,28%) în starea bună şi 6 (85,72%) în starea moderată. Pentru cele 5

corpuri de apă elementele de calitate fizico-chimice care au condus la starea moderată au fost

nutrienţii.


În anul în 2010 poluanţii specifici au încadrat apa celor 7 de corpuri de apă monitorizate

din în starea bună.


modificate – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga

ai Siretului

În cadrul Sub - Bazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului au fost

evaluate 8 corpuri de apă puternic modificate, din care 3 corpuri de apă au fost evaluate pe

baza datelor de monitorizare, iar 5 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de

agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.

În urma evaluării rezultatelor, au rezultat următoarele:

- 6 (75,0%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun;

- 2 (25,0%) în potenţialul ecologic moderat.


128

Figura 41: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în sub-bazinul

Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului

Din cei 90 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 59 km (65,56%) s-au

încadrat în potenţialul ecologic bun şi 31 km (34,44%) în potenţialul ecologic moderat.


potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 2 (25,0%) corpuri de apă pe 31 (34,44%) km de

râuri, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Cele 3 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat următoarele aspecte:

- 1 (33,3%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun

- 2 (66,7%) corpuri de apă în potenţialul ecologic moderat (elemente determinante:

nutrienţii). Din cei 69 km monitorizaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 38 km

(55,07%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 31 km (44,93 %) în potenţialul ecologic

moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă monitorizate şi

nemonitorizate din bazin, obiectivul de calitatea reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost

atins de 10 (62,5%) dintre corpurile de apă pe 387 km (88,79%) km de râuri, pentru care s-a


Elemente biologice

Evaluarea potenţialul ecologic pentru cele 3 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat

următoarele aspecte: 1 (66,7%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul bun şi 2 (33,3%) corpuri

de apă în potenţialul moderat.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, cele 3 corpuri de apă s-au

încadrat în potenţialul moderat. Indicatorii care au condus la încadrarea în potenţialul moderat

au fost: nutrienţii şi oxigenul dizolvat..


Poluanţii specifici au încadrat apa celor 3 corpuri de apă în potenţialul bun.


129

13.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de

acumulare în sub - bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai

Siretului

În anul 2010 au fost evaluate 9 corpuri de apă – lacuri de acumulare prin monitorizare.

În urma evaluării corpurilor de apă – lacuri de acumulare au rezultat următoarele:


- 6 (66,67%) corpuri de apă – lacuri de acumulare în potenţialul ecologic moderat.


acumulare în sub-bazinul Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului

Cele 9 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat următoarele aspecte:

- 3 (33,33%) corp de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun




final.




Potenţial ecologic Elemente biologice

(B) Elemente fizico-chimice

generale

(FCG)

FP

Total

B

N pH+N Total

FCG

Moderat 1 1 4 2 6

Numai FCG 5

B+FCG 1


130


moderat (lacuri

monitorizate)

6

Rezultatele monitorizării corpurilor puternic modificate - lacuri de acumulările sunt

prezentate după cum urmează:

Acumularea Tungujei Acumularea Tungujei, tipologie ROLA03a, amplasată pe râul Sacovăţ, are o suprafaţă de

3,15 km2, un volum util la NNR de 9 milioane m

3, situat în zona de campie, natura fundului

silicioasă, folosinţe complexe: alimentarea cu apă a localităţii Tibănesti, regularizarea debitelor

şi apărare împotriva inundaţiilor etc.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tungujei s-a încadrat în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Tungujei au înregistrat


- fosfor total: 0.0963 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;

- oxigen dizolvat: 6.8200 mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.


fizico-chimici generali lacul Tungujei se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Tungujei se încadrează în

potenţialul bun.


Tungujei in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Soleşti

Acumularea Soleşti, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Vasluieţ, aval de

localitatea Codăeşti, situat în zonă de câmpie, natura fundului silicioasa, are suprafaţa de 4.57

km ², cu un volum de 47 milioane m³, folosinţa complexă care cuprinde alimentarea cu apă a

oraşului Vaslui şi combaterea inundaţiilor şi irigaţii.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Soleşti se încadrează în

potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Soleşti au înregistrat


- fosfor total: 0.1497 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,

- oxigen dizolvat: 22.1400 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim.


fizico-chimici generali lacul Soleşti se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Soleşti se încadrează în

potenţialul maxim.


Soleşti in potenţialul ecologic moderat.


131

Acumularea Râpa Albastră

Acumularea Râpa Albastră, tipologie ROLA02a, amplasată pe râul Simila, suprafaţa este

de 2.08 km², volumul la NNR de 8,876 mil.m³, situată în zona de câmpie, natura fundului

silicioasa. Scopul acumulării este alimentarea cu apa potabilă a municipiului Bârlad, irigaţii,

atenuarea viiturilor şi asigurarea alimentarii cu apă industrială a SC "RULMENTI" Bârlad.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Râpa Albastră s-a încadrat în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Râpa Albastră au

încadrat apa acumulării în potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Nu s-au identificat substante din categoria poluanţilor specifici.


Râpa Albastră in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Cuibul Vulturilor

Acumularea Cuibul Vulturilor, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Tutova, are

suprafaţa de 3.45 km², volumul la NNR de 9,2 mil.m³. Folosinţa acumulării este alimentarea

cu apă a municipiului Bârlad, apărare împotriva inundaţiilor, irigaţii şi piscicultură.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Cuibul Vulturilor s-a încadrat



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Cuibul Vulturilor au





fizico-chimici generali lacul Cuibul Vulturilor se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Cuibul Vulturilor se încadrează



Cuibul Vulturilor în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Mânjeşti

Acumularea Mânjeşti, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Crasna. Acumularea

are ca folosinţă principală piscicultura.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Mânjeşti se încadrează în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Mânjeşti au înregistrat





132


fizico-chimici generali lacul Mânjeşti se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Mânjeşti se încadrează în

potenţialul bun.


Mânjeşti în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Puscaşi

Acumularea Puscaşi, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Racova, are suprafaţa

de 2.08 km². Volumul la NNR este de 6,55 mil.m³ şi folosinţă complexă: alimentarea cu apă

industrială a oraşului Vaslui, piscicultură şi atenuarea viiturilor.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Puşcaşi s-a încadrat în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Puşcaşi au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Puşcaşi se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Puşcaşi s-a încadrat în

potenţialul bun.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Puşcaşi

in potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Căzăneşti

Acumularea Căzăneşti se încadrează în tipologia ROLA02a.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice nu s-au efectuat analize.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Căzăneşti au înregistrat


- fosfor total: 0,2110mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat,



fizico-chimici generali lacul Căzăneşti se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Căzăneşti s-a încadrat în

potenţialul bun.


Căzăneşti în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Lozova

Acumularea Lozova se încadrează în tipologia ROLA03a.

Elemente biologice


133

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Lozova s-a încadrat în



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Lozova au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Lozova s-a încadrat în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Lozova s-a încadrat în potenţialul

bun.


Lozova in potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Talabaşca

Acumularea Talabaşca se încadrează în tipologia ROLA03.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Talabaşca s-a încadrat în

potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Talabaşca au înregistrat


- fosfor total: 0,3220mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat;



fizico-chimici generali lacul Talabaşca s-au încadrat în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Talabaşca s-au încadreat în

potenţialul maxim.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Talabaşca

în potenţialul ecologic moderat.

13.3. Sub-bazinul hidrografic Buzău

În cadrul sub - bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate pe baza monitorizării şi a

principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 43 de corpuri de apă:








13.3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă-râuri in sub-

bazinul hidrografic Buzău

În cadrul sub-bazinul hidrografic Buzău starea ecologică a fost evaluată pentru cele 35

corpuri de apă-râuri, din care 12 de corpuri de apă (34,29%) au fost evaluate pe baza datelor de


134

monitorizare, iar 23 de corpuri de apă (65,71 %) au fost evaluate pe baza principiului de

agregare.

În urma evaluării corpurilor de apă, au rezultat următoarele:

- 34 (97,14%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică bună;

- 1 (2,86%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică moderată.

Figura 43: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Buzău

Din numărul total de 834.5 km din pentru care s-a determinat starea ecologică, repartiţia pe

lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:

- 654,5 km (78,43 %) în starea ecologică bună;

- 180 km (21,57%) în starea ecologică moderată.


starea ecologică bună nu a fost atins de 1 (2,86%) corp de apă pe o lungime de 180

km(21,57%) pentru care s-a determinat starea ecologică.

Evaluarea celor 12 corpuri de apa monitorizate se prezintă astfel:


- 1 (8,33%) corpuri de apă în starea ecologică moderată (elemente determinante:

peştii şi fitoplanctonul). Din cei 604,5 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat starea ecologică, 424.5 km (70,22%) s-

au încadrat în stare ecologică bună, 180 km (29,78%) în stare ecologică moderată.

13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic

modificate-râuri în subbazinul hidrografic Buzău

În cadrul sub-bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic

modificate, evaluare realizată prin monitorizare.

Ambele corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic moderat.

Elemente biologice În bazinul hidrografic Buzău au fost monitorizate 2 corpuri de apă puternic modificate

pe o lungime de 45 km. Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate

în subbazinul hidrografic Buzău s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate bentice.


135

În urma evaluarii rezultatelor obţinute toată lungimea celor 45 km monitorizaţi, 1 corp

de apă (50%) s-a încadrat în potenţialul ecologic maxim şi 1 corp de apă (50%) s-a încadrat în



Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în

potenţialul ecologic moderat (elemente determinante: nutrienţii, la care se adaugă pH-ul pentru 1

corp de apă).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în


13.3.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri naturale în

sub-bazinul hidrografic Buzău

În sub-bazinul hidrografic Buzău au fost evaluate prin monitorizare 4 corpuri de apă -

lacuri naturale după cum urmează: Jirlau, Balta Amara, Balta Alba,Ciulniţa.

În urma evaluarii rezultatelor, a rezultat că toate cele 4 (100%) lacuri naturale se

încadrează în starea ecologică moderată.

Tabel 41 prezintă distribuţia numărului de lacuri naturale monitorizate cu stare ecologică

moderată în funcţie de elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.

Tabel 41: Distribuţia numărului de lacuri naturale monitorizate cu stare ecologică

moderată în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea

obiectivului de calitate (starea ecologică bună)

Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico-chimice generale

(FCG)

MZB

Total B

N pH pH+N Total

FCG

Moderată 2 2 2 1 1 4 Numai FCG 2

B+FCG 2 Total lacuri cu stare

moderată (lacuri

monitorizate)

4

Lacul Jirlău

Lacul Jirlău, liman fluviabil al râului Buzău, este situat în zona de câmpie, la altitudinea

de 41 m. Are adancimea medie de 2 m şi suprafaţa de 3,37 km2, natura fundului silicios. Lacul se

încadrează in tipologiea ROLN02.


Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a efectuat pe

baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Jirlau în starea

bună.



136

Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Jirlău au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Jirlău se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Jirlău se încadrează în starea

bună.


Jirlău in starea moderată.

Lacul Balta Albă

Lacul Balta Albă este un lac natural terapeutic, liman fluviatil, amplasat pe afluentul

râului Buzău, Boldu, rezultat din cuveta apărută prin surparea terenului marno-argilos, pe o

veche albie a râului Râmnicu Sărat care şi-a mutat cursul prin înclinarea continuă a Câmpiei

Râmnicului. În balta creată, prin aportul apelor salmastre din strate freatice (cca.70-80%) şi din

apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafaţă (cca. 20-30%), iniţial s-a dezvoltat o

ihtiofaună reprezentativă, care într-o piramidă trofică apreciabilă, a servit ca bază nutriţională

pentru avifauna de pasaj (dinspre Deltă şi Lunca Dunării spre râurile interioare mari, ex. Buzău)

cât şi pentru avifauna în migraţie. Lacul este situat în zona de câmpie, la altitudinea de 23 m, are

adâncimea medie de 3 m si suprafaţă de 7.1 km2, corespunzătoare tipologiei ROLN14T.



baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Balta Albă în

starea moderată (element determinant: fitoplanctonul).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Balta Albă au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Balta Albă se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Albă se încadrează în starea

bună.


Balta Albă in starea moderată.

Lacul Ciulniţa

Lacul Ciulniţa este amplasat pe râul Ciulniţa, afluent al râului Buzău şi este situat in zona

de câmpie, la altitudinea de 24 m. Are adâncimea medie de 2m şi suprafaţa de 0.83 km2,

corespunzătoare tipologiei ROLN02.



baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Ciulniţa în

starea bună.



137

Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Ciulniţa au înregistrat




- pH: 8,97, valoare caracteristică stării moderate.


fizico-chimici generali lacul Ciulniţa se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Jirlău se încadrează în starea

bună.


Ciulniţa in starea moderată.

Lacul Balta Amara

Lacul Balta Amara, lac natural terapeutic, liman fluviatil, amplasat pe râul Buzoel, cu o

suprafaţă de 600 ha şi un volum maxim de 3.6 mil. m³. Este o baltă constituită pe un braţ

abandonat al râului Buzău, în mediul căreia s-a dezvoltat o ihtiofaună de apă dulce, servind ca

resursă de hrană pentru avifauna de pasaj sau de migraţie. Ca şi la Balta Albă, indicele de

salinitate este ridicat, iar colmatarea cuvetei lacului şi astuparea izvoarelor din pânza freatică au

diminuat adâncimea apei (liberă de mal) şi recent, prin apariţia unui cordon sedimentat

longitudinal, s-a micşorat volumul apei utile, afectând sever ihtiofauna şi diminuând major

apetitul speciilor de avifaună pentru cuibărit. Lacul este situat in zona de câmpie la altitudinea de

27 m. Are adâncimea medie de 2 m şi suprafaţa de 5.02 km2 corespunzătoare tipologiei

ROLN02.



baza datelor de fitoplancton şi macronevertebrate, date ce au încadrat apa lacului Balta Amara în

starea moderată (element determinant: fitoplanctonul).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Balta Amara au înregistrat





fizico-chimici generali lacul Balta Amara se încadrează în starea bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Amara se încadrează în

starea bună.


Balta Amara in starea moderată.


acumulare în Bazinul Hidrografic Buzău

În anul 2010 au fost evaluate prin 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare: acumulare

Siriu şi acumulare Cândeşti.

În urma evaluării integrate a rezultat că cele 2 (100 %) corpuri de apă – lacuri de

acumulare s-au incadrat in potenţialul ecologic bun.

Acumularea Siriu Acumularea Siriu, tipologia ROLA08, este situat in zona montană, la altitudinea de 555

m, adâncimea medie de 25 m, suprafaţa de 1630 ha, lungimea barajului de 450 m, are un volum


138

NNR 48,2 mil.m³ şi timp de retenţie 167 zile. Această acumulare are folosinţă complexă

:atenuare unde de viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei aval şi producerea de

energie electrică.


Evaluarea potenţialului din punct de vedere al elementelor biologice în anul 2010 s-a

efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Siriu în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Siriu au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Siriu se încadrează în

potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Siriu se încadrează în potenţialul

bun.


Siriu in potenţialul bun.

Acumularea Cândeşti Acumularea Cândeşti, tipologia ROLA02, este situat in zona de câmpie, la altitudinea de 139 m,

adâncimea medie de 5 m, suprafaţa de 74 ha, lungimea barajului de 20 m, volum NNR 1,5

mil.m³ şi timp de retenţie 1 zi. Această acumulare are folosinţă complexă: atenuare unde de

viitură, rezervă de apă pentru alimentarea cu apă a zonei aval şi producerea de energie electrică.



efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa lacului Cândeşti în potenţialul

bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului lacului Cândeşti au înregistrat




Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Cândeşti se încadrează

în potenţialul maxim.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Cândeşti se încadrează în

potenţialul bun.


Cândeşti in potenţialul bun.

13.3.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în sub-

bazinul hidrografic Buzău

În sub-bazinul hidrografic Buzău nu au fost identificate corpuri de apă artificiale.

14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT În cadrul bazinul hidrografic Prut au fost evaluate pe baza monitorizării şi a principiului

de agregare (procedura de agregare) un număr total de 62 de corpuri de apă:


139








2 corpuri de apă artificiale (CAA) monitorizate (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic).


bazinul hidrografic Prut

În cadrul bazinul hidrografic Prut au fost evaluate 20 de corpuri de apă naturale-

râuri, din care 8 de corpuri de apă (40,00%) pe baza datelor de monitorizare, iar 12 (60,00%) de

corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de grupare a corpurilor de apă, în

conformitate cu Directiva Cadru Apă.




Figura 44: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale în b.h. Prut

Repartiţia stării ecologice pe cei 755,3 kilometri evaluaţi a fost următoarea:


- 317,1 km (41,98%) în starea ecologică moderată.



- 5 (62,5%) corpuri de apă în stare ecologică moderată

Din lungimea totală de 536,1 kilometri monitorizaţi starea ecologică a fost următoarea:

- 218,4 (40,7%) km în starea ecologică bună;

- 317,1 (59,3) km în starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă din bazin,

obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 5 (25,00%)

dintre corpurile de apă reprezentând 317,1 km (41,98%) km de râu, pentru care s-a

determinat starea ecologică.


140

Tabel 42 prezintă distribuţia numărului de corpurilor de apa monitorizate în stare moderată în





Stare

ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico-chimice generale

(FCG)

P MZB Fb Total

B

OD+

N N pH+N Total FCG

Moderată 2 1 1 4 2 2 1 5

Numai FCG 1

B+FCG 5

Total corpuri

de apa în

stare M

(monitorizate)

5

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, au fost monitorizate şi evaluate 8 de

corpuri de apă – râuri, care s-au încadrat astfel: 4 (50, 0%) în starea bună şi 4 (50,0%) în starea

moderată.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice suport cele 8 corpuri s-au încadrat

astfel: 3 (37,5%) în starea bună şi 5 (62,5%) în starea moderată. Elemente de calitate fizico-

chimice ce au condus la starea moderata au fost: nutrienţii (pentru 5 corpuri de apa) şi oxigenul

dizolvat (pentru 2 corpuri de apă) şi pH-ul (pentru 1 corp de apă).

Poluanţi specifici

În anul în 2010, din punct de vedere al poluanţilor specifici toate corpurile de apă din b.h.

Prut se încadrează în starea bună.


modificate – râuri în bazinul hidrografic Prut

În cadrul Bazinului Hidrografic Prut au fost evaluate 25 corpuri de apă puternic

modificate, din care 10 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 15

de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a

corpurilor de apă.

În urma evaluării rezultatelor, 17 (68,00%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul

ecologic bun, iar 8 (32,00%) în potenţialul ecologic moderat.


141

Figura 45: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Prut

Din cei 1507 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 985 km (65,36%) s-au

încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 522 km (34,64%) în potenţialul ecologic moderat.

Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă din bazin,

obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 8 (32%)

dintre corpurile de apă reprezentând 522 km (34,64%) pentru care s-a determinat

potenţialul ecologic.

Evaluarea potenţialului ecologic pentru cele 10 corpuri de apă monitorizate au evidenţiat

faptul că: 2 (20%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 8 (80%) corpuri de

apă în potenţialul ecologic moderat.

Din cei 985 monitorizaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 463 km (47,0%)

s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 522 km (53,0%) în potenţialul ecologic moderat.

Tabel 43 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu

potenţial ecologic moderat în funcţie de elementele de calitate care au determinat potenţial

ecologic final.

Tabel 43: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu




biologice


generale (FCG)

Poluanţi

specifici (PS)

Fb Total

B

N OD

+N

pH+N Total

FCG

PCB Total

PS

Moderat 2 2 1 5 1 7 1 1

Numai FCG 5

Numai PS 1

B+FCG 2

Total corpuri de apă

puternic modificate

(monitorizate)

8

Elemente biologice


142

Potenţialul ecologic al elementelor biologice al celor 10 corpuri de apă puternic

modificate monitorizate a fost următorul: 2 (20%) corpuri de apă s-a încadrat în potenţialul

maxim, 6 (60%) corpuri de apă în potenţialul bun, 2 (20%) corpuri de apă în potenţialul

moderat.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 3 (30%) corpuri de apă s-a

încadrat în potenţialul bun, iar 7 (70%) corpuri de apă în potenţialul moderat. Indicatorii care

au condus la încadrarea celor 7 corpuri de apă în potenţial moderat au fost: nutrienţii pentru

toate cele 7 corpuri de apă, la care se adaugă oxigenul dizolvat pentru 5 corpuri de apă, iar la 1

corp se adaugă pH-ul.

Poluanţi specifici

Poluanţii specifici au încadrat apa celor 10 corpuri de apă din Bazinul Hidrografic Prut

după cum urmează:

- 9 corpuri de apă în potenţialul ecologic bun;

- 1 corp de apa în potenţialul ecologic moderat (element determinant: PCB-urile).

14.3. Starea ecologica a corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de

naturale în bazinul hidrografic Prut

În anul 2010 au fost evaluate 2 corpuri de apă – lacuri naturale: balta Teiva Vişina,

Pruteţul Bălătău evaluarea stării realizându-se pe baza datelor de monitorizare.

În urma evaluării lacurilor naturale din B.H. Prut au rezultat cele 2 corpuri de apă-lacuri

naturale s-au încadrat în starea ecologica moderată (elemente determinante: nutrienţii, oxigenul

dizolvat şi pH-ul).

Lacul Balta Teiva Vişina

Lacul Balta Teiva Visina este de tip ROLN01 şi a fost evaluat în secţiunea amplasată la

mijlocul lacului.

Elemente biologice

Din punct de vedere biologic evaluarea lacului Balta Teiva Vişina a fost realizată pe baza

datelor de fitoplanctonl, date ce au încadrat lacul în starea bună.



- fosfor total: 0.0745 mg/l, valoare caracteristică pentru stării moderate;

- oxigen dizolvat: 1.89 mg/l, valoare caracteristică pentru starea moderată.

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Balta Teiva Visina s-a

încadrat în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Balta Teiva Visina s-a încadrat în

starea bună.


Balta Teiva Visina în starea ecologica moderată.

Lacul Pruteţul Bălătău

Lacul Pruteţul Bălătău este de tip ROLN01 şi a fost monitorizat într-o singură secţiune

amplasată la mijlocul lacului.

Elemente biologice


143

Din punct de vedere biologic, evaluarea lacului Pruteţul Bălătău a fost realizată pe baza

datelor de fitoplanctonl, date ce au încadrat lacul în starea foarte bună.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Pruteţul Balatău au înregistrat


- fosfor total: 0.2980 mg/l, valoare caracteristică pentru stării moderată;

- oxigen dizolvat: 9,23 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bună;

- pH: 8,58, valoare caracteristică stării moderate.

Urmare a aplicării celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-

chimici generali lacul Pruteţul Balatău s-a încadrat în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Pruteţul Bălătău s-a încadrat în

starea ecologica bună.


Pruteţul Bălătău în starea ecologică moderată.

14.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de acumulare în


În anul 2010 au fost evaluate 13 corpuri de apă – lacuri de acumulare (respectiv 38

lacuri de acumulare), din care 12 corpuri de apă-lacuri de acumulare au fost monitorizate, iar un

lac de acumulare a fost evaluat pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a

corpurilor de apă.

În urma evaluării celor 13 de acumulări s-au încadrat în astfel:

- 5 (38,46%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun



acumulare în b.h. Prut

Acumularea Stânca-Costeşti

Acumularea Stânca-Costeşti, tipologie ROLA02a a fost dată în folosinţă în anul 1978,

este amplasată pe râul Prut, la circa 580 km de confluenţa acestuia cu Dunărea, situată în zona de

câmpie, natura fundului silicioasă. Lacul a fost realizat printr-un baraj cu o înălţime de 47 m şi o

lungime de 7400 m, reţinând un volum de apă de 735 mil m³ la N.N.R., are suprafaţă de 59 km²


144

şi adâncimea maximă de 41,5 m, cu golire de fund. A fost construit cu scopul de a regulariza

debitele râului Prut, dar şi pentru alimentarea cu apă a centrelor populate, a întreprinderilor

industriale din această zonă, pentru producerea de energie electrică şi atenuarea viiturilor.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Stânca-Costeşti a fost evaluată

pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul ecologic bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Stânca-Costeşti au





fizico-chimici generali ai acumulării Stânca-Costeşti se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Stânca-Costeşti se încadrează



acumulării Stânca-Costeşti în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Negreni

Acumularea Negreni, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Başeu, suprafaţa de

2.67 km², natura fundului silicioasă şi un volum de 10,3 mil m³. Rolul acumulării este:

alimentarea cu apă potabilă a oraşului Săveni, irigaţii şi apărare împotriva inundaţiilor. Sursele

difuze cu azotaţi sunt principalele surse de poluare a lacului Negreni.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Negreni a fost evaluată pe baza

datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul ecologic bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Negreni au





fizico-chimici generali ai acumulării Negreni se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Negreni se încadrează în

potenţialul bun.


acumulării Negreni în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Mileanca Acumularea Mileanca a fost construită între anii 1971-1973, pe râul Podriga, afluent, pe

malul stâng al râului Başeu. Barajul este amplasat la 500 m aval de confluenţa cu pârâul

Lismăniţa şi este construit cu golire de fund. Are suprafaţa de 1,58 km2 ăi volumul total la

N.N.R. de 9,5 mil. m3. Scopul costruirii sale a fost atenuarea viiturilor, irigaţiile şi piscicultura.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Mileanca a fost evaluată pe

baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul moderat.



145

Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Mileanca au



- oxigen dizolvat: 1,94 mg/l, valoare caracteristică potenţialului moderat.

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali ai acumulării Mileanca se

încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Mileanca se încadrează în

potenţialul bun.


acumulării Mileanca în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Cătămărăşti

Acumularea Cătămărăşti, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Sitna, în zona de

câmpie, natura fundului silicioasă, are un volum la NNR de 8 mil.m3 şi suprafaţa de 1,60

km². Acumularea este destinată cu precădere pentru piscicultură şi irigaţii.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Cătămărăşti a fost evaluată pe

baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Cătămărăşti au





fizico-chimici generali ai acumulării Cătămărăşti se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Cătămărăşti se încadrează în

potenţialul bun.


acumulării Cătămărăşti în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Hălceni

Acumularea Hălceni, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Miletin, în zona de

cîmpie, în dreptul localităţii Vlădeni, la 18 km în amonte de confluenţa cu râul Jijia, natura

fundului silicioasa, are un volum total la N.N.R. de 13 mil.m3. Serveşte la alimentarea cu apa a

localităţii Vlădeni, apărarea împotriva inundaţiilor şi pentru irigaţii.

Principalele surse de poluare a acumulării o constituie sursele difuze cu azotaţi si

piscicultura intensivă.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Hălceni a fost evaluată pe baza

datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Hălceni au





fizico-chimici generali acumularea Hălceni se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici


146

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Hălceni se încadrează în

potenţialul bun.


acumulării Hălceni în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Pârcovaci

Acumularea Pârcovaci, tipologie ROLA02a, este amplasată pe râul Bahlui, natura

fundului silicioasa. Suprafaţa este de 090 km2, are un volum la NNR de 2,75 mil m³. Scopul

acumulării este alimentarea cu apă potabilă a oraşului Hârlău şi apărarea împotriva inundaţiilor.

Sursele difuze cu azotaţi sunt principalele surse de poluare a lacului Pârcovaci.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Pârcovaci a fost evaluată pe

baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Pârcovaci au





fizico-chimici generali ai acumulării Pârcovaci se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa acumulării Pârcovaci se încadrează în

potenţialul bun.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat acumularea

Pârcovaci în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Tansa

Acumularea Tansa, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Bahlui, are o suprafaţa

de 3,52 km², natura fundului silicioasa şi un volumul util de 10 mil.m³. Acumularea are drept

scop principal alimentarea cu apă a localităţii Belceşti, irigaţii şi apărarea contra inundaţiilor .

Sursele difuze cu azotaţi şi piscicultura intensivă sunt principalele surse de poluare a lacului

Tansa.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Tansa a fost evaluată pe baza



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Tansa au înregistrat





fizico-chimici generali acumularea Tansa se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Tansa se încadrează în

potenţialul bun.


Tansa în potenţialul ecologic bun.

Acumularea Pod Iloaiei


147

Acumularea Pod Iloaiei, tipologie ROLA03a, este amplasată pe râul Bahlueţ la cca 25

km amonte de confluenţa acestuia cu râul Bahlui. A fost realizată în scopul regularizării

debitelor râului, atenuarea viiturilor, piscicultura, irigaţii, si scoaterea de sub efectul inundaţiilor

a luncii aval de baraj.

Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Podul Iloaiei a fost evaluată pe



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Podul Iloaiei au





fizico-chimici generali acumularea Podul Iloaiei se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Podul Iloaiei se încadrează în

potenţialul bun.


Podul Iloaiei în potenţialul moderat.

Acumularea Ciric III

Acumularea Ciric III, tipologie ROLA03a, se află amplasată pe râul Ciric şi a fost

amenajată pentru agrement.

Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Ciric III a fost evaluată pe baza



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Ciric III au



- pH: 8,8267, valoare caracteristică potenţialului moderat;



fizico-chimici generali ai acumulării Ciric III se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Ciric III se încadrează în

potenţialul bun.


Ciric III în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Cucuteni

Acumularea Cucuteni, tipologie ROLA02a, este o acumulare care are ca principală

folosinţă agrementul.

Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Cucuteni a fost evaluată pe



Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Cucuteni au




148



fizico-chimici generali ai acumulării Cucuteni se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Cucuteni se încadrează în

potenţialul bun.


Cucuteni în potenţialul ecologic moderat.

Acumularea Brateş

Acumularea Brateş, acumulare cu tipologie ROLA02a.

Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Brateş a fost evaluată pe baza

datelor de fitoplancton, date ce au încadrat acumularea Brateş în potenţialul moderat.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Brateş au





fizico-chimici generali ai acumulării Brateş se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Brateş se încadrează în

potenţialul bun.


Brateş în potenţialul ecologic moderat.



În bazinul hidrografic Prut au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale în lungime totală de

114 km pe baza datelor de monitorizare.

Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă se prezintă astfel:

- 1 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;

- 1 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (elemente determinante:

nutrienţii şi oxigenul dizolvat).

Din lungimea totală de 114 km monitorizaţi, 5 km (4,1%) s-au încadrat în potenţialul

ecologic bun, 109 km (95,9%) în potenţialul ecologic moderat.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, macronevertebrate bentice şi fitobentos,

cele 2 corpuri de apă monitorizate s-au încadrat în potenţialul bun.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 1 corp de apă s-a încadrat

în potenţialul bun, 1 corp de apă în potenţialul moderat. Indicatorii fizico-chimici care au

condus la încadrarea corpului de apă în potenţial moderat au fost: nutrienţii şi oxigenul dizolvat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în

potenţialul bun.


149

15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE În cadrul bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate pe baza monitorizării şi a

principiului de agregare (procedura de agregare) un număr total de 96 de corpuri de apă (în

afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al fluviului Dunărea şi pe cele 3 braţe

principale):


- 51 corpuri de apa curgătoare – râuri;

- 25 lacuri naturale ;



- 12 corpuri de apă curgătoare – râuri şi


1 corpuri de apă artificiale (CAA) – (pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic).

Caracterizarea celor 96 de corpuri de apă de suprafaţă evaluate în cadrul bazinului

hidrografic Dunăre este realizată şi prezentată în continuare pentru fiecare bazin hidrografic care

conţine corpuri ce intră în alcătuirea bazinului hidrografic Dunăre

15.1. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Banat) În cadrul bazinului Dunăre / Banat au fost evaluate 31 de corpuri de apă de suprafaţă

(2 monitorizate), distribuite astfel:

30 corpuri de apă naturale – râuri (pentru care s-a evaluat starea ecologică) - 2

monitorizate.

1 corp de apă puternic modificat – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic), nemonitorizat.


bazinul hidrografic Dunăre / Banat

În cadrul bazinui hidrografic Dunăre / Banat au fost evaluate 30 de corpuri de apă naturale


iar 28 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare).



- 1 (3,3%) corp de apă în stare ecologică moderată.


150

Figura 47: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/

Banat

Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 430 km pentru care s-a evaluat starea

ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:



Evaluarea celor 2 corpuri de apa monitorizate:

- 1 (50%) corp de apă în stare ecologică bună;

- 1 (50%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.


starea ecologică bună, nu a fost atins de 1 corp de apă (3,3%), respectiv 8,2 km,

reprezentând 1,9% din lungimea pentru care s-a determinat starea ecologică.

15.1.1.1. Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de

apă, unul încadrându-se în starea bună - Dragostele (RW14.1.7.3_B1), iar cel de-al doilea -

Valea Mare (Baron) (RW14.1.3.1_B1) în starea moderată, elementul determinant al stării fiind

macronevertebratele bentice.

15.1.1.2. Elemente fizico-chimice


corpuri de apă, ambele încadrându-se în starea bună.

15.1.1.3. Poluanţi specifici


ambele încadrându-se în starea bună.


modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Banat

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Banat evaluat 1 corp de apă puternic modificat

(nemonitorizat) – Boşneag (RORW14.1.3_B1 ), având o lungime de 12,1 km. În urma evaluării

prin asimilare cu corpul de apă Valea Mare (RW6.2.14_B1) din b.h Nera - Cerna, a rezultat

potenţial ecologic bun (PEB) pentru CAPM din Dunăre / Banat.

Din punct de vedere al lungimii corpului de apă, cei 12,1 km (100%) CAPM s-au încadrat în


15.2. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Jiu)

În cadrul bazinului Dunăre / Jiu au fost evaluate un număr total de 22 corpuri de apă de



- 12 corpuri de apă curgătoare – râuri (8 monitorizate);

- 3 lacuri naturale ( monitorizate);



- 5 corpuri de apă curgătoare – râuri (monitorizate)



151


bazinul hidrografic Dunăre / Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu au fost evaluate 12 de corpuri de apă naturale

curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare.

Restul de 4 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de

grupare).





Figura 48: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/Jiu

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 565,2 km, repartiţia pe lungimi în





starea ecologică bună, nu a fost atins de 7 de corpuri de apă, reprezentând 58,34%,

respectiv 398,2 km reprezentând 71,56 % din lungimea pentru care s-a determinat starea

ecologică.

Pentru celor 8 corpuri de apă monitorizate evaluarea se prezintă astfel:

- 1 (12,5%) corp de apă corpuri de apă în stare ecologică bună;


Tabel 44 prezintă distribuţia numărului de corpuri de apa monitorizate care nu au

îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au

determinat starea ecologică finală.





152

Grup de elemente

de calitate

Element de calitate






nu au îndeplinit


Bio MZB 2 2

FCG N 1 1

Bio + FCG 4 4

TOTAL CA în

SEMo

7

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice au fost monitorizate şi evaluate 8 corpuri

naturale de apă. Starea corpurilor a fost foarte bună (1 – 10%), bună (1 – 10%) şi moderată (6 –

80%). Pentru corpurile aflate în stare ecologică moderată elementul dominant a fost reprezentat

de macronevertebrate, în două cazuri acesta fiind asociat cu fitobentosul (corpul Topolniţa -

localitate Izvorul Barzii – confluenţă Dunăre şi afluentul Pleşuva), respectiv cu fitoplanctonul

(corpul Blahniţa/Rogova - izvor – confluenţă Dunăre).



simultan cu elementele biologice 8 corpuri de apă, rezultatele încadrării în stări ecologice fiind

următoarele:



Notă: Cele 5 corpuri de apă pentru care nu a fost îndeplinit obiectivul de calitate au avut ca

elemente determinante ale stării nutrienţii.

Poluanţi specifici


apă, toate fiind încadrate în stare ecologică bună.


modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu au evaluate pe baza datelor de monitorizare 5

corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri însumând un număr de 474,3

km.

În urma evaluării potenţialului ecologic, cele 5 corpuri s-au încadrat astfel:

- 3 (60%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);

- 2 (40%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementele

determinante ale clasei fiind macronevertebratele pentru corpul de apă Balasan - aval

loc. Băilesti- cf. Dunărea (RORW14.1.26_B167) şi nutrienţii pentru corpul de apă

Porţile de Fier II (RORW14.1_B2).


153

Figura 49: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Dunare/Jiu

Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 474,3 km CAPM – râuri s-au încadrat

astfel:

- 367,9 km (77,7%) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 106,4 km (22,3%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).


potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de 2 (40%) corpuri de apă, respectiv 106,4 (22,3%)

km de râu pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, în bazinul hidrografic Dunăre, aparţinând

de ABA Jiu, au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă, corpuri ce s-au încadrat astfel: 1

(50%) în potenţialul ecologic maxim (PEMx) şi 1 (50%) în potenţialul ecologic moderat –

PEMo (element determinant: macronevertebrate).

Pe fluviul Dunăre au fost monitorizate şi evaluate 3 corpuri de apă puternic modificate.

Acestea au avut potenţial ecologic maxim (PEMx) (1 – 33%) şi bun (PEB) (2 – 67%),

elementul dominant fiind fitoplanctonul.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic Dunăre /

Jiu au fost monitorizate şi evaluate 5 corpuri de apă puternic modificate, corpuri ce s-au

încadrat astfel:

- 1 (20%) corp de apă în clasa de potenţial ecologic maxim (PEMx);

- 2 (40%) corpuri de apă în clasa de potenţial ecologic bun (PEB);

- 2 (40%) corpuri de apă în clasa de potenţial moderat (PEMo), elementul determinant

al clasei fiind nutrienţii (conţinutul de N-NO3).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 5 CAPM-uri din b.h. Dunăre / Jiu au fost

încadrate în clasa de potenţial bun (PEB).


154


îndeplinit obiectivul de calitate (potenţialul bun) în funcţie de elementele de calitate care au

determinat potenţialul ecologic final.




bun)

Grup de elemente de

calitate

Element de calitate

determinant al

clasei de potenţial



de calitate pe baza


determinant


nu au îndeplinit


FCG N 1 1

Bio + FCG 1 1

TOTAL CA în PEMo 2


bazinul hidrografic Dunăre / Jiu

La nivelul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu, în categoria lacuri naturale au fost evaluate

prin monitorizare 3 corpuri de apă : Braţ Dunărea Veche (ROLW14.1_B187), Balta Gârla

Mare (ROLW14.1_B190), Balta Lată (ROLW14.1_B197). În anul 2010, starea ecologică a fost

evaluată doar pentru corpurile de apă Braţ Dunărea Veche şi Balta Gârla Mare.

Pe baza evaluării din anul 2010, cele 2 corpuri de apă – lacuri naturale care au intrat în

evaluare pe baza datelor de monitoring s-au încadrat în starea ecologică moderată,

elementele de calitate determinante fiind nutrienţii (P total).

Din punct de vedere al încadrării globale, cele 3 corpuri de apă – lacuri naturale au fost

încadrate în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării fiind fitoplanctonul

şi nutrienţii. Elemente biologice

Corpurile de apă - lacuri naturale au fost evaluate pe baza comunităţilor de alge

fitoplanctonice şi de macronevertebrate bentice. 2 corpuri naturale (Dunărea Veche, Gârla Mare

– 67%) au fost în stare ecologică bună şi 1 corp (Balta Lată – 33%) a fost în stare ecologică

moderată, elementul pe baza căruia s-a făcut evaluarea finală fiind fitoplanctonul. În compoziţia

taxonomică a fitoplanctonului din Balta Lată au fost identificate alge din grupele Bacillariophyta,

Cryptophyta, Euglenophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, Dinophyta. Clorofila a a avut valori

între 1,55 şi 46 µg/dm3, iar biomasa fitoplanctonică a fost cuprinsă între 10,23 şi 10, 59 mg/dm

3,

indici importanţi în evaluarea stării ecologice pentru lacurile naturale.


Cele 2 corpuri de apă – lacuri naturale pentru care au existat date din perioada mai –

septembrie - Braţ Dunărea Veche şi Balta Gârla Mare (o valoare de P Total din luna mai) s-au

încadrat în starea ecologică moderată. După cum s-a mai menţionat, cel de-al 3-lea corp de apă

monitorizat (Balta Lată) nu a intrat în evaluare pentru acest grup de elemente de calitate întrucât

a prezentat o singură prelevare, în luna martie şi nu în perioada pentru care se efectuează

conformarea (mai – septembrie).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici pentru care au existat date primare de monitoring

(As, Cu, Cr şi Zn), cele 3 corpuri de apă monitorizate s-au încadrat în starea ecologică

bună.


155

15.2.4 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – lacuri de

acumulare în bazinul hidrografic Dunăre /Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Jiu au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare, acumulările Fântânele şi Caraula). Cele

două acumulări aparţin tipologiei ROLA02, aflate în zona de câmpie, cu adâncime între 3 – 15

m, pe substrat silicios şi având alcalinitate < 1.0 meq/l.

Potenţialul ecologic a fost evaluat exclusiv pe baza pe baza elementelor biologice, pentru

elementele de calitate suport (fizico-chimice generale şi poluanţi specifici) neexistând date

primare de monitoring pentru anul 2010. În urma evaluării elementelor biologice, a rezultat că

acumularea Caraula s-a încadrat în potenţial ecologic bun (PEB), iar acumularea Fântânele în

potenţial ecologic moderat (PEMo).

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, 1 corp (Caraula) a fost în potenţial

ecologic bun (PEB) şi 1 corp (Fântânele) a fost în potenţial ecologic moderat (PEM) din cauza

fitoplanctonului.

În acumularea Fântânele, spectrul taxonomic a cuprins alge fitoplanctonice din grupele

Bacillariophyta, Chlorophyta, Cryptophyta, Cyanobacteria etc.


Nu au existat date primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice.

Poluanţi specifici

Nu au existat date primare de monitoring pentru poluanţii specifici.

15.3. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Argeş-Vedea)


bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre, administrat de ABA Argeş-Vedea a fost evaluat prin

monitorizare 1 de corp de apă natural – râu. În urma evaluării, cei 64,75 km monitorizaţi se

încadrează în stare ecologică moderată.

În ceea ce priveşte corpul de apă monitorizat CALMĂŢUI: av. cf. Călmaţui sec -intrare ac.

Suhaia, elementele determinante ale stării ecologice moderate au fost nutrienţii.


acumulare în bazinul hidrografic Dunare/Arges-Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Dunare, administrat de ABA Argeş-Vedea, au fost evaluate

prin monitorizare 2 corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare.

În urma evaluării toate corpurile s-au încadrat în potenţial ecologic moderat, elementul

determinant fiind fosforul total.

CONTINUA: CĂLMAŢUI - INTRARE AC. SUHAIA – DUNĂRE

Continua: Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre se constituie dintr-o salbă de acumulări,

evaluarea acestuia realizându-se pe baza datelor de monitorizare din lacul Suhaia.

Lacul de acumulare Suhaia cu tipologia ROLA03a, are suprafaţă de 972 ha, adâncimea

medie 1.8 m, timp de retenţie 138 zile şi folosinţă complexă: irigaţii şi piscicultura.



efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua:

Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre în potenţialul moderat.



156


Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre au înregistrat următoarele valori medii:



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua:

Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, corpul de apă Continua: Călmaţui - Intrare

Ac. Suhaia – Dunăre se încadrează în potenţialul bun.


de apă Continua: Călmaţui - Intrare Ac. Suhaia – Dunăre în potenţialul ecologic

moderat.

CONTINUA: URLUI AC.URLUI II+SALBA IAZURI

Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri, avand tipologia ROLA02a se constituie dintr-o salba

de iazuri piscicole, evaluarea realizandu-se pe baza datelor de monitorizare din lacurile Roşiori si

Furculeşti.

Lacul de acumulare Roşiori cu tipologia ROLA02a, are suprafaţă de 35 ha, adâncimea

medie 1.4 m, lungime baraj 120 m, timp de retenţie 62 zile şi folosinţă: piscicultura.

Lacul de acumulare Furculeşti cu tipologia ROLA02a, are suprafaţa de 46 ha,

adâncimea medie 1.6 m, lungime baraj 80 m, timp de retenţie 45 zile şi folosinţă:

piscicultura.



efectuat pe baza datelor de fitoplancton, date ce au încadrat apa corpului de apă Continua: Urlui

Ac.Urlui II+Salba Iazuri în potenţialul moderat.



Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri au înregistrat următoarele valori medii:



Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Continua: Urlui

Ac.Urlui II+Salba Iazuri se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

In anul 2010 nu au fost identificati indicatori din grupa poluanţilor specifici în corpul de

apă Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri.


de apă Continua: Urlui Ac.Urlui II+Salba Iazuri în potenţialul ecologic moderat.


modificate – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre/Argeş evaluat 1 corp de apă puternic modificat,

ONCESTI (SALBA LACURI), corp de lungime 15,6 km. Evaluarea s-a efectuat pe baza

principiului de agregare (procedura de grupare) şi a încadrat corpul de apă în potenţialul

moderat.


157

15.4. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Buzău-

Ialomiţa)


bazinul hidrografic Dunăre / Buzău-Ialomiţa

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre, administrat de ABA Buzău-Ialomiţa, au fost evaluate

5 de corpuri de apă naturale curgătoare (râuri), din care 1 corp de apă a fost evaluat pe baza

datelor de monitorizare, iar 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare

(procedura de grupare) a corpurilor de apă.

În urma evaluării a rezultat că toate cele 5 corpuri de apă, însumând 231 km se

încadrează în stare ecologică bună.


bazinul hidrografic Dunăre / Buzău-Ialomiţa

În b.h Dunăre/Buzău-Ialomiţa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 5 corpuri

de apă - lacuri naturale (din care 2 lacuri terapeutice).

Cele 5 corpuri de apă monitorizate, se încadrează în:

- 4 (80%) corpuri de apă se încadrează în starea ecologică moderată;

- 1(20%)) corp de apă se încadrează în starea ecologică proastă.


elementele de calitate care au determinat starea ecologică finală.

Tabel 46: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (lacuri naturale) în funcţie de

elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea

bună)

Stare ecologică Elemente biologice (B) Elemente fizico+chimice generale (FCG)

MZB Total B N pH

+N

pH Total

FCG

Moderată 2 2 2 1 1 4

Proastă 1 1

Numai FCG 2

Numai B 1

B+FCG 2

Total corpuri

de apa

4 (stare moderată) + 1 (stare proastă)

Lacul Gălăţui

Lacul Gălăţui este situat în zona de câmpie la o altitudine de 12 m. Are o adâncime medie de 3

m şi o suprafaţă de 6,94 km2, corespunzătoare tipologiei ROLN 10.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Gălăţui se încadrează în starea bună.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Gălăţui au înregistrat





158


fizico-chimici generali lacul Gălăţui se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Gălăţui se încadrează în starea

foarte bună.


Gălăţui în starea ecologică moderată.

Lacul Ianca

Lacul Ianca este situat în zona de câmpie, la altitudinea de 17m, are adâncimea medie de

1 m şi suprafaţa de 2.18 km2 corespunzătoare tipologiei ROLN02.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Ianca se încadrează în starea

moderată (element determinant: macronevertebratele bentice).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Ianca au înregistrat



- oxigen dizolvat: 7,74 mg/l, valoare caracteristică stării bune

- pH-ul: 8,73, valoare caracteristică stării moderată.


fizico-chimici generali lacul Ianca se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Ianca se încadrează în starea

bună.


Ianca în starea ecologică moderată.

Lacul Sărat

Lacul Sărat este un lac terapeutic, situat în zona de câmpie, la altitudinea de 7 m. Are o

adâncime medie de 2 m şi o suprafaţa de 0.77 km2

corespunzătoare tipologiei ROLN14T.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Sărat se încadrează în starea moderată

(element determinant: macronevertebratele bentice).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Sărat au înregistrat următoarele

valori medii:


- oxigen dizolvat: 7,61 mg/l, valoare caracteristică stării bune

- pH-ul: 8,6, valoare caracteristică stării moderate.


fizico-chimici generali lacul Sărat se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Sărat se încadrează în starea

bună.


Sărat în starea ecologică moderată.


159

Lacul Sărat - Movila Miresii

Lacul Sărat - Movila Miresii este un lac terapeutic, situat în zona de câmpie, la

altitudinea de 3 m. Are o adâncime medie de 3 m şi o suprafaţa de 2,1 km2

corespunzătoare

tipologiei ROLN14T.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Sărat - Movila Miresii se încadrează

în starea proastă (element determinant: macronevertebratele bentice).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Sărat - Movila Miresii au


- fosfor total: 0,39 mg/l, valoare caracteristică stării moderate.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Sărat - Movila Miresii se

încadrează în starea bună.


Sărat - Movila Miresii în starea ecologică proastă.

Lacul Iezer – Cuza Vodă (ROLN02)

Lacul Iezerul Cuza Voda este situat în zona de câmpie, la altitudinea de 5 m, are o adâncime

medie de 2 m şi o suprafaţă de 3.01 km2 corespunzătoare tipologiei ROLN02.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul Iezer – Cuza Vodă se încadrează în

starea bună.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării stării lacului Iezer – Cuza Vodă au



- oxigen dizolvat: 8,35 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune


fizico-chimici generali lacul Iezer – Cuza Vodă se încadrează în starea moderată.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Iezer – Cuza Vodă se încadrează

în starea foarte bună.


Iezer – Cuza Vodă în starea ecologică moderată.


modificate – râuri în bazinul hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa, au fost evaluate

pe baza datelor de monitorizare 6 corpuri de apă puternic modificate. În urma evaluării

rezultatelor, toate corpurile de apă, în lungime totală de 147 km se încadrează în potenţialul

ecologic moderat.

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului ecologic corpurilor de apa puternic modificate monitorizate din

Bazinul Hidrografic Dunăre/Buzău-Ialomiţa s-a efectuat pe baza analizelor de macronevertebrate

bentice, pentru un număr de 6 corpuri de apă. În urma analizei rezultatelor, 3 corpuri de apă s-au

încadrat în potenţialul maxim (50%) şi 3 (50%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun.



160

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, în bazinul hidrografic

Dunăre/Buzău-Ialomiţa au fost monitorizate si evaluate 6 corpuri de apă, corpuri care s-au

încadrat în potenţialul moderat (elemente determinante: pH-ul pentru toate corpurile de apă, la

care se adaugă nutrienţii, pentru 5 corpuri de apă).

Poluanţi specifici

Evaluarea corpurilor de apă puternic modificate din punct de vedere al poluanţilor

specifici pentru cele 6 corpuri de apă se prezintă astfel: 4 (66,67%) corpuri de apă s-au încadrat

în potenţialul maxim şi 2 (33,33%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul bun.

15.4.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în

bazinul hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa

În cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre/ Buzău-Ialomiţa a evaluat pe baza datelor de

monitorizare 1 corp de apă artificial: Canalul de legatură Dunare_Iezer_Mostiştea_Dorobanţu.

În urma evaluării rezultatelor corpul de apă s-a încadrat în potenţialul ecologic bun (10,6 km).

15.5. Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Dobrogea-Litoral )

În cadrul bazinului Dunăre administrat de ABA DL (Dunăre / Dobrogea - Litoral) au fost

au evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) un număr

total de 21 corpuri de apa de suprafaţă (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul

principal al fluviului Dunărea şi pe cele 3 braţe principale), dintre care:


- 2 corpuri de apa curgătoare – râuri ( monitorizate);






Bazinul Hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre/Dobrogea Litoral au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare 2 corpuri de apă naturale curgătoare - râuri.

În urma evaluării celor 2 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, a rezultat că

ambele corpuri (100%) au prezentat starea ecologică moderată.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 274 km (100%) s-au încadrat în

starea ecologică moderată.

Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de

starea ecologică bună, nu a fost atins de nici un corp de apă natural – râuri din b.h. Dunăre

/ Dobrogea - Litoral.

Elemente biologice

Cele 2 corpuri de apă din b.h.Dunăre aparţinând ABA Dobrogea-Litoral au avut stare

ecologică bună pe baza comunităţilor biotice: alge fitoplanctonice şi bentice, macronevertebrate

bentice.



corpuri de apă, ambele corpuri (100%) încadrându-se în starea ecologică moderată, elementele

determinante fiind oxigenul dizolvat (4, 785 mg/l O2) şi P Total pentru corpul de apă Topolog

(0, 7557 mg/l P) şi P Total pentru corpul de apă Jijila (1,99 mg/l P).

Poluanţi specifici


161

Din punct de vedere al poluanţilor specifici au fost monitorizate şi evaluate 2 corpuri de apă,

ambele încadrându-se în stare ecologică bună.


modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea -

Litoral

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral nu au fost identificate corpuri de

apă puternic modificate – râuri.


Bazinul Hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral

La nivelul bazinului hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral, în categoria lacuri naturale au

fost evaluate pe baza monitorizării şi a principiului de agregare (procedura de agregare) 17

corpuri de apă, dintre care 13 monitorizate şi anume: Oltina, Domneasca, Bentu Latenilor,

Somova, Vederoasa, Puiu, Potcoava – Roşu (Potcoava 2), Roşu, Dunăreni, Blasova, Bugeac,

Razim, Belciug.

Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a celor corpuri de apă – lacuri naturale a

fost următoarea:

- 6 (35,29%) corp de apă în starea ecologică bună (Razim şi Somova - lac cu care

au fost asimilate 4 lacuri);


Cele 13 lacuri monitorizate s-au încadrat astfel:

- 2 (15,3%) corp de apă în starea ecologică bună (Somova şi Razim);


Elemente biologice

Au fost monitorizate şi evaluate 9 corpuri de apă - lacuri naturale pe baza elementelor

biologice (fitoplancton şi macronevertebrate bentice). 5 lacuri naturale au fost în stare ecologică

bună (56%), iar 4 au fost în stare ecologică moderată (44%), determinante fiind algele

fitoplanctonice.

Lacul Razim (ROLW14.1_B7) este un lac cu suprafaţă de 392 km2, situat la o altitudine

de 1,5 m, cu adâncimea medie <3 m, încadrat în tipologia ROLN06 şi având ca folosinţă

piscicultura. În anul 2010 Lacul Razim a fost monitorizat în patru secţiuni: centru – Portiţa,

centru – Canal V, mijloc lac şi centru – Jurilovca. Pe baza evaluării biologice, lacul Razim a fost

în stare ecologică bună.

Lacul Oltina (ROLW14.1.39.1_B1) este un liman fluviatil cu o suprafaţă de 25,09 km2,

situat la o altitudine de 6,0 m, cu adâncimea medie de <3 m, folosit pentru piscicultură. El

aparţine tipologiei ROLN05.. În anul 2010 Lacul Oltina a fost monitorizat în trei secţiuni: centru

– ieşire lac , mijloc lac şi centru – intrare lac. Lacul a avut stare ecologică moderată dterminată

de algele fitoplanctonice. Indici precum biomasa fitoplanctonică şi clorofila au avut variaţii între

11,19 şi 43,28 mg/dm3, respectiv 1,64 – 280,36 µg/dm

3. Dintre algele inventariate în acest lac, se

menţionează cele din grupele Bacillariophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, Euglenophyta,

Dinophyta cu predominanţa cianobacteriilor şi a algelor verzi.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice de calitate, au fost evaluate 12 corpuri de

apă – lacuri naturale, pentru Lacul Belciug, aflat în categoria tipologică ROLN13 nefiind

elaborate limite de conformare pentru evaluarea stării ecologice. Situaţia încadrării în stări

ecologice este următoarea:

- 2 (16,7%) corpuri de apă în starea ecologică bună (Somova şi Razim);


162

- 8 (83,3%) corpuri de apă în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind

pH-ul (8,53 – Domneasca), oxigenul dizolvat (7,25 mg/l O2 – Puiu; 7,00 mg/l O2 -

Potcoava – Roşu (Potcoava 2); 7,075 mg/l O2 - Roşu; 5,055 mg/l O2 – Dunăreni) şi P

Total (0,193 mg/l – Oltina; 0,0868 mg/l – Bentu Latenilor; 0,2115 mg/l - Vederoasa;

0,088 mg/l - Potcoava – Roşu (Potcoava 2); 0,595 mg/l – Roşu; 0,2815 mg/l –

Dunăreni; 0,2573 mg/l – Bugeac; 0,242 mg/l – Blasova).

Poluanţi specifici


apă, cu următoarea încadrare:

- 2 corpuri de apă (Razim şi Roşu) în stare foarte bună;

- 9 corpuri de apă (Oltina, Domneasca, Somova, Vederoasa, Puiu, Potcoava – Roşu

(Potcoava 2), Dunăreni, Bugeac, Razim) în stare bună;

- 2 corpuri de apă în stare moderată (Bentu Latenilor şi Blasova), indicatorii

determinanţi ai stării fiind fenolii pentru corpul de apă Bentu Latenilor (54,6 µg/l) şi

Cr total pentru corpul de apă Blasova (10,00 µg/l).


acumulare în bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral

În cadrul bazinului hidrografic Dunăre / Dobrogea - Litoral au fost evaluate pe baza

datelor de monitorizare 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare, Lacul Tibrin

(ROLW14.1.43_B1) şi Lacul Hazarlâc (ROLW14.1.47_B1).

Pe baza rezultatelor obţinute, cele 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare s-au încadrat în

potenţial ecologic moderat (PEMo).

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, cele 2 corpuri de apă – lacuri de acumulare

monitorizate s-au încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).



acumulare monitorizate în potenţial ecologic moderat (PEMo), elementul determinant fiind P

Total (0, 32 mg/l P pentru Lacul Tibrin şi respectiv 0,22 mg/l P pentru Lacul Horia).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici monitorizaţi (fenoli, As, Cu, Zn, Cr total)

cele 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate s-au încadrat în potenţial ecologic bun

(PEB).

15.5.5. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în

bazinul hidrografic Dunăre / Dobrogea – Litoral

La nivelul bazinului hidrografic Dunăre / DL nu au fost identificate corpuri de apă

artificiale.

16. FLUVIUL DUNĂREA Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime a tronsonului de 1073 km

administrat de ABA Jiu şi ABA Dobrogea – Litoral au fost identificate şi evaluate un număr

total de 7 corpuri de apă, dintre care:

2 corpuri de apă naturale, ambele monitorizate (pentru care s-a evaluat starea

ecologică), încadrate în tipologia caracteristică RO15 şi anume:

o Chilia (RORW 14.1_B6) şi

o Sf. Gheorghe (RORW 14.1_B7).


163


ecologic), încadrate în tipologiile caracteristice RO12, RO13, RO14 şi RO15 şi anume:

o Baziaş - Porţile de Fier I (RORW14.1_B1) – categoria tipologică RO12;

o Porţile de Fier I – Porţile de Fier II (RORW14.1_B2) – categoria tipologică

RO13;

o Porţile de Fier II – Chiciu (RORW14.1_B3) – categoria tipologică RO13;

o Chiciu – Isaccea (RORW 14.1_B4) - categoria tipologică RO14;

o Isaccea – Sulina (RORW 14.1_B5) - categoria tipologică RO15.

16.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă pe cursul principal al

fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate şi evaluate 2 de corpuri de apă

naturale:

o Corpul de apă Chilia, cu o lungime de 120 km şi cu tipologia caracteristică

RO15, a fost monitorizat în 5 sectiuni: Vâlcov km 17 (mal stâng, mijloc, mal

drept), Pardina şi Chilia Hm 450.

o Corpul de apă Sf. Gheorghe, cu o lungine de 70 km şi cu tipologia caracteristică

RO15, a fost monitorizat în 6 sectiuni: Sf. Gheorghe km 0 (mal stang, mijloc, mal

drept), Mahmudia Hm 900, Sf. Gheorghe Hm 50, Hm 10084 Aval evac. SC

Carniprod SRL Tulcea.

În urma evaluării, a rezultat că cele 2 corpuri (100%) au prezentat starea ecologică bună.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, cei 190 km (100%) s-au încadrat în starea

ecologică bună.


starea ecologică bună, a fost atins de ambele corpuri de apă naturală – râuri de pe cursul

principal al fluviului Dunărea.

Elemente biologice

Cele 2 corpuri de apă de pe cursul principal al fluviului Dunărea au avut stare ecologică bună

pe baza comunităţilor biotice: alge fitoplanctonice şi bentice, macronevertebrate bentice.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale ambele corpuri (100%) s-au

încadrat în starea ecologică bună.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici monitorizaţi în anul 2010 (Cu, Zn, As, Cr total,

fenoli), ambele corpuri (100%) s-au încadrat în starea ecologică bună.

16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate

(CAPM) pe cursul principal al fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate 5 corpuri de apă puternic

modificate:

o Baziaş - Porţile de Fier I (RORW14.1_B1) – categoria tipologică RO12 şi

lungime de 135 km, monitorizat în 5 secţiuni: Baziaş, Şviniţa, Dubova, Orşova şi

amonte baraj. Lacul Porţile de Fier I are un volum de 2100 milioane m3 şi o suprafaţă la

NNR de 104,4 km2.

o Porţile de Fier II (RORW14.1_B2) – categoria tipologică RO13 şi lungime de

78 km, monitorizat în 5 secţiuni: priză, aval Tr. Severin, Vrancea, amonte baraj. Lacul Porţile de Fier II are un volum de 800 milioane m

3 şi o suprafaţă la NNR de 400

km2.


164

o Porţile de Fier II – Chiciu (RORW14.1_B3) – categoria tipologică RO13 şi

lungime de 488 km, monitorizat în 4 secţiuni: Gruia, Pristol, Calafat şi Olteniţa.

o Chiciu – Isaccea (RORW14.1_B4) - categoria tipologică RO14, monitorizat în

21 de sectiuni: Chiciu km 375 (mal stang, mijloc, mal drept), Reni km 132 (mal

stang, mijloc, mal drept), P.H. Giurgeni Vadu Oii-RO14330, Seimeni aval pod,

Hm8340 (br.Macin), Hm 8340 (br.Macin) Aval evac. SC Aquaserv SA Tulcea

sector Macin, Aval SC Ostrov SA (br.Ostrov), Cernavoda Hm7733, Aval Km250

zona evac SC Sarma si cabluri SA si RAJA Harsova km254, Daieni (br.Macin),

,Smardan (br.Macin), Modelu, Draw off Galati, Braila1, Braila2, Braila

(Gropeni), priza Galati.

o Isaccea – Sulina (RORW 14.1_B5) - categoria tipologică RO15, monitorizat în 9

secţiuni: Sulina km 0 (mal stang, mijloc, mal drept), Mm 38+500, Tulcea Hm

9942, Hm 10009 aval evac. SC Alum SA Tulcea, SC Aker SA, SC Aquaserv SA

Tulcea, Sulina Hm 10670, Maliuc Hm 10300, Crişan Hm 10520.

În urma evaluării celor 5 corpuri de apă pentru care s-a stabilit potenţialul ecologic, au

rezultat că toate cele 5 corpuri sunt în potenţial ecologic bun (PEB).

Din punct de vedere al numărului de kilometri, cei 1073 km s-au încadrat în potenţial

ecologic bun (PEB).


potenţialul ecologic bun, a fost atins de toate cele 5 corpuri de apă de pe cursul principal al

fluviului Dunărea.

Elemente biologice

Pe baza comunităţilor biotice (alge fitoplanctonice şi bentice şi macronevertebrate bentice),

cele 5 corpuri de apă de pe cursul principal al fluviului Dunărea au avut potenţial ecologic

maxim pentru 1 corp de apă (Porţile de Fier – Chiciu) şi respectiv bun pentru celelalte 4

corpuri.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, 2 corpuri de apă sunt în potenţial

ecologic maxim (Baziaş - Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II – Chiciu), iar celelalte 3 (Porţile

de Fier II, Chiciu – Isaccea şi Isaccea – Sulina) în potenţial ecologic bun (PEB).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 5 corpuri (100%) s-au încadrat în


17. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL În cadrul bazinului Litoral au fost identificate şi au evaluate prin monitorizare un număr

total de 22 corpuri de apa de suprafaţă (în afara celor tranzitorii şi costiere), dintre care:


- 11 corpuri de apa curgătoare – râuri (monitorizate);



ecologic).


bazinul hidrografic Litoral

În cadrul bazinului hidrografic Litoral au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 11 de

corpuri de apă naturale curgătoare (râuri).


165

În urma evaluării celor 11 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, a rezultat că

toate cele 11 corpuri (100%) au prezentat starea ecologică moderată.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 361 km (100%) s-au încadrat în starea

ecologică moderată.


starea ecologică bună, nu a fost atins de nici un corp de apă natural – râuri din b.h. Litoral.


îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele de calitate care au

determinat starea ecologică finală.




Grup de elemente

de calitate

Element de calitate



calitate pe baza


determinant


nu au îndeplinit


FCG OD+N 1

6 N 5

Bio + FCG+PS MZB+N+OD+FB 5 5

SE Moderată 11

TOTAL CA care nu au îndeplinit obiectivul de calitate

11

Elemente biologice

Pe cursurile de apă din b.h. Litoral au fost monitorizate 11 corpuri de apă pe baza

elementelor biologice. Au fost monitorizate algele bentice şi macronevertebratele. Evaluarea

realizată a arătat încadrarea în stare ecologică bună pentru 6 corpuri de apă (55%) şi în stare

ecologică moderată pentru 5 corpuri (45%). Elementul biologic care influenţează starea

ecologică este reprezentat predominant de macronevertebrate bentice.



11 corpuri de apă, toate cele 11 corpuri (100%) încadrându-se în starea ecologică moderată,

elementele de calitate determinante ale stării fiind nutrienţii. Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici au fost monitorizate şi evaluate 11 corpuri de

apă, situaţia încadrării fiind următoarea:


- 2 (18,2%) corpuri de apă în starea ecologică moderată, indicatorii determinanţi ai

stării fiind cromul total dizolvat (12,48 µg/l) şi fenolii (15,4 µg/l) pentru corpul de

apă Agi Cabul (RORW 15.1.10B.5_B1) şi cromul total dizolvat (9,4 µg/l) pentru

corpul de apă Taita 2 (RORW 15.1.3_B2).


166


modificate (CAPM) – râuri în bazinul hidrografic Litoral

În cadrul bazinului hidrografic Litoral nu au fost identificate corpuri de apă puternic

modificate – râuri.


în bazinul hidrografic Litoral

La nivelul bazinului hidrografic Litoral, în categoria lacuri naturale au fost evaluate pe

baza monitorizării 9 corpuri de apă: Tatlageac, Techirghiol dulce, Siutghiol, Nuntaşi, Babadag,

Corbu, Tăbăcărie, Taşaul, Techirghiol sărat.

Pe baza evaluării din anul 2010, starea ecologică a celor corpuri de apă – lacuri naturale

a fost următoarea:

- 1 (11,11%) corp de apă în starea ecologică bună (Lacul Tatlageac);


Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton), 5 corpuri de apă (55,6%) s-

au încadrat în starea ecologică bună (Tatlageac, Nuntaşi, Babadag, Corbu, Techirghiol sărat),

iar restul de 4 corpuri (44,4%) în starea ecologică moderată (Techirghiol dulce, Siutghiol,

Tăbăcărie, Taşaul,).

Lacul Siutghiol, aflat în stare ecologică bună, este un lac din tipologia ROLN12. Este un

lac cu o suprafaţă de 19 km2, situat la o altitudine de 1,5 m, cu adâncimea medie <3 m, substrat

silicios, ce are ca folosinţă piscicultura, irigaţii spaţii verzi. Lacul Siutghiol a fost monitorizat in

trei secţiuni: centru – zona CET Ovidiu, centru lac şi centru – zona Debarcader Neptun.

Comunităţile de alge fitoplanctonice au fost alcătuite din alge diverse, din mai multe grupe:

Bacillariophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, cu predominanţa unora sau altora în funcţie de

anotimp, secţiune, disponibilitatea nutrienţilor etc. Macronevertebratele bentice au aparţinut mai

multor grupe: Gasteropoda, Bivalvia, Oligochaeta, Hirudinea, Isopoda, Odonata, Heteroptera,

Coleoptera, Trichoptera, Diptera, Chironomidae. Indicele de diversitate a variat între 2,31 şi

2,78.

Lacul Tăbăcărie aparţine tipologiei ROLN03 şi are codul ROLW15.1_B8. Acesta este un

lac cu o suprafaţă de 0,94 km2, situat la o altitudine de 1,5 m, având adâncime medie < 3 m şi

substrat calcaros. Are ca tip de folosinţă irigaţii spaţii verzi. Lacul Tăbăcărie a fost monitorizat

într-o singură secţiune: centru lac. Lacul a avut starea ecologică moderată pe baza comunităţilor

de alge din masa apei. Dintre algele inventariate în acest lac, se menţionează cele din grupele

Bacillariophyta, Chlorophyta, Cyanobacteria, Euglenophyta. Biomasa fitoplanctonică a

înregistrat valori cuprinse între 13,85-33,64 mg/dm3.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice de calitate, situaţia încadrării a fost

următoarea:

- 1 (11,1%) corp de apă în starea ecologică bună (Lacul Tatlageac);

- 8 (88,9%) corpuri de apă în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind

pH-ul şi P Total.

Poluanţi specifici


dintre care 7 corpuri s-au încadrat în starea foarte bună, iar 1 corp (lacul Babadag) s-a încadrat

în starea moderată.


167


acumulare în bazinul hidrografic Litoral

În cadrul bazinului hidrografic Litoral nu au fost identificate corpuri de apă – lacuri de

acumulare.



La nivelul bazinului hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale

(CAA), CDMN1 (RORW 15.1.10b_B1) şi CDMN2-CPAMN (RORW 15.1.10b_B2),

monitorizate şi încadrate în categoria tipologică RO14. Pe baza rezultatelor obţinute, ambele

corpuri de apă artificiale s-au încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).

Elemente biologice


au încadrat cele 2 corpuri de apă artificiale (100%) în potenţial ecologic bun (PEB).


Elementele fizico-chimice evaluate au încadrat cele 2 corpuri de apă artificiale (100%)


Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, cele 2 corpuri de apă artificiale (100%)


17.6. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă tranzitorii în


17.6.1. Corpuri de apă tranzitorii lacustre

În bazinul hidrografic Litoral a fost evaluat 1 (un) corp de apă tranzitoriu lacustru

(natural) – Lacul Sinoe, monitorizat în 4 secţiuni (Sinoe Periboina, Edighiol, Istria si Centru lac).

Lacul Sinoe face parte din complexul lacustru Razim-Sinoe. Are o suprafaţă totală de circa 162 km² si o

adâncime maximă de 1,6 m. Lacul Sinoe se află situat pe corpul de apa Lacul Sinoe şi are tipologia

ROTT02_B1.

Pe baza rezultatelor de monitoring din anul 2010, corpul de apă tranzitoriu – lacustru Lacul

Sinoe s-a încadrat în starea ecologică moderată.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton), rezultatele obţinute în urma

monitorizării au încadrat Lacul Sinoe în starea ecologică bună.


Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, rezultatele obţinute în urma monitorizării

au încadrat Lacul Sinoe în starea ecologică moderată, grupa de elemente determinante fiind

nutrienţii, prin indicatorul ortofosfaţi, cu o medie de 0,043 mg/l P-PO4.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total şi Cu), Lacul Sinoe s-a încadrat în

starea ecologică bună.

17.6.2. Corpuri de apă tranzitorii marine

In cadrul subsistemului Ape tranzitorii marine a fost delimitat un singur corp de apă şi

anume corpul de apa Chilia-Periboina, cu o suprafaţă de 619,37 km2, cu tipologia caracteristică

ROTT03, monitorizat in 16 sectiuni, repartizate astfel:


168

Sectiuni de monitorizare ABA D.L.:

- Golful Musura Bara-Sulina: 5 m; 20 m; 12 mile marine;

- Sfintul Gheorghe: 5 m; 20 m;

Sectiunile de monitorizare INCDM GA:

- Portiţa: 5 m; 20 m; 30 m;

- Sfintul Gheorghe: 5 m; 20 m;

- Sulina: 10 m; 20 m; 30 m;

- Mila marină 9m: 5m, 20m, 30m.

Pe baza rezultatelor de monitoring din anul 2010, corpul de apă tranzitoriu – marin Chilia-

Periboina s-a încadrat în starea ecologică moderată.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton), rezultatele obţinute în urma

monitorizării au încadrat corpul de apă Chilia-Periboina în starea ecologică moderată.



au încadrat corpul de apă Chilia-Periboina în starea ecologică moderată, grupa de elemente

determinante fiind nutrienţii, prin indicatorul ortofosfaţi, cu o medie de 0,043 mg/l P-PO4.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total, Cu şi hidrocarburi totale), corpul de

apă Chilia-Periboina s-a încadrat în starea ecologică moderată, elementul determinant fiind

Cu dizolvat, cu o medie de 41 µg/l.

17.6.3. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă costiere în bazinul

hidrografic Litoral

În bazinul hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă costiere Periboina – Cap

Singol şi Eforie Nord – Vama Veche, ambele monitorizate.

Pe baza rezultatelor de monitoring din anul 2010, corpurile de apă costiere Periboina – Cap

Singol şi Eforie Nord – Vama Veche s-a încadrat în starea ecologică moderată.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice, rezultatele obţinute în urma monitorizării au

încadrat cele 2 corpuri de apă costiere Periboina – Cap Singol şi Eforie Nord – Vama Veche

în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind macronevertebratele bentice şi

fitoplanctonul pentru corpul de apă Periboina - Cap Singol şi respectiv fitoplanctonul pentru

corpul de apă Eforie Nord – Vama Veche.



au încadrat cele 2 corpuri de apă costiere Periboina – Cap Singol şi Eforie Nord – Vama

Veche în starea ecologică moderată, elementele determinante fiind ortofosfaţii (cu o medie de

0,052 mg/l P-PO4) şi azotul amoniacal (cu o medie de 0,208 mg/l N-NH4) pentru corpul de apă

Periboina – Cap Singol şi respectiv ortofosfaţii (cu o medie de 0,030 mg/l P-PO4), azotul

amoniacal (cu o medie de 0,188 mg/l N-NH4) şi saturaţia în oxigen dizolvat (88,8%) pentru

corpul de apă Eforie Nord – Vama Veche.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total, Cu şi hidrocarburi totale), corpul de

apă corpul de apă Eforie Nord – Vama Veche s-a încadrat în starea ecologică bună, iar corpul

de apă Periboina – Cap Singol în starea ecologică moderată, elementul determinant fiind Cu

dizolvat, cu o medie de 32,71 µg/l.


169

17.6.4. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă costiere puternic

modificate în bazinul hidrografic Litoral

În bazinul hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă costiere puternic

modificate şi anume Cap Singol – Eforie Nord şi Mangalia, ambele monitorizate şi având

categoria tipologică ROCT01. Pe cele două corpuri de apă au fost monitorizate un număr total de

14 de secţiuni (8 ABA DL şi 6 INCDM GA), respectiv 11 sectiuni pe Cap Singol- Eforie Nord (5

ABA DL si 6 INCDM) şi 3 sectiuni pe Mangalia . Pe baza rezultatelor de monitoring din anul

2010, cele 2 corpuri de apă costiere CAPM s-au încadrat în potenţial ecologic moderat (PEMo).

Elemente biologice

Evaluarea potenţialului a fost efectuată pe baza fitoplanctonului (densitate, biomasă, clorofila

“a”) şi macrozoobentosului (indicii AMBI şi M-AMBI), potenţialul celor 2 corpuri CAPM fiind

moderat (PEMo), elementele determinante fiind nevertebratele şi fitoplanctonul pentru corpul

Cap Singol – Eforie Nord şi respectiv macronevertebratele pentru corpul de apă Mangalia.



au încadrat corpul de apă Mangalia în potenţial ecologic bun (PEB) şi corpul de apă Cap Singol

– Eforie Nord în potenţial ecologic moderat (PEMo), grupa de elemente determinante fiind

indicatorii ortofosfaţi (cu o medie de 0,0337 mg/l P-PO4), azot amoniacal (cu o medie de 0,332

mg/l N-NH4) şi transparenţă (cu o medie de 1,65m).

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici (Cr total, Cu şi hidrocarburi totale), cele 2

corpuri de apă costiere CAPM s-au încadrat în potenţial ecologic bun (PEB).

18. INVENTARIEREA MACROFITELOR ACVATICE

Macrofitele au un rol important în ecosistemele acvatice şi pot fi utilizate în monitoringul

stării ecologice. Anumite specii şi grupuri de specii sunt indicatori ai calităţii ecologice a

cursurilor de apă şi sunt influenţate negativ de impactul antropic

În anumite situaţii, lipsa macrofitelor acvatice este caracteristica anumitor tipuri de habitate din

apele curgătoare. În raurile mai adânci macrofitele pot lipsi din cauza limitărilor de habitat

impuse de adâncimea apei, viteza curentului, turbiditate.

Pe lângă rolul lor ecologic important, cerinţele referitoare la utilizarea macrofitelor

acvatice se impune ca o necesitate cerută de Directiva Cadru 60 / 2000 / EEC.

În acest context unul din obiectivele Directivei Cadru este acela de a asigura protecţia şi

restaurarea unor tipuri de biocenoze, care evidentiază din punct de vedere ecologic statutul de

„apa bună”.

18.1. Zona de activitate

Campania de inventariere a macrofitelor acvatice în anul 2010 s-a desfasurat în

perioada iunie – septembrie în 186 corpuri de apă în cadrul a 10 bazine hidrografice:

1. Bazinul Hidrografic Someş-Tisa: 18 corpuri de apă;

2. Bazinul Hidrografic Crişuri: 22 corpuri de apă;

3. Bazinul Hidrografic Mureş: 14 corpuri de apă;

4. Bazinul Hidrografic Bega: 14 corpuri de apă;


170

5. Bazinul Hidrografic Jiu: 39 corpuri de apă;

6. Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea: 32 corpuri de apă;

7. Bazinul Hidrografic Buzău-Ialomiţa: 5 corpuri de apă;

8. Bazinul Hidrografic Prut - Bârlad: 19 corpuri de apă din care 11 în B.H. Prut şi 8

Sub-bazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret ;

9. Bazinul Dunăre: 21 corpuri de apă;

10. Fluviul Dunărea: 2 corpuri de apă;

De asemenea, în anul 2010 inventarierea macrofitelor acvatice a continuat şi efectuat în

55 lacuri naturale şi de acumulare din care: 26 lacuri naturale şi 29 acumulari în 5 bazine

hidrografice.

1. Bazinul Hidrografic Somes - Tisa 7 lacuri din care: 6 lacuri acumulare şi 1 lac

natural;

2. Bazinul hidrografic Arges - Vedea 13 lacuri acumulare;

3. Bazinul Hidrografic Ialomiţa 7 lacuri din care: 2 de acumulare şi 5 naturale;

4. Sub-bazinul Calmaţui – 4 lacuri din care: unul de acumulare şi 3 matirale;

5. Bazinul Hidrografic Prut 7 lacuri din care 4 acumulări şi 3 lacuri naturale;

6. Sub-bazinul Bârlad şi afluenţii din stânga râului Siret - 4 lacuri din care: un lac de

acumulare şi 3 lacuri naturale;

7. Bazinul Hidrografic Dobrogea - Litoral 13 din care: 2 acumulări şi.11 lacuri

naturale.

În anul 2010 în apele costiere a fost efectuată inventarierea macoalgelor şi

angiospermelor acvatice pe 3 corpuri de apă, în 5 sectiuni de monitoring.

18.2. Metoda de lucru

Pentru inventarierea macrofitelor acvatice se utilizează metoda elaborată de către Kohler.

Conform acestei metode, inventarierea se face pe toată lungimea cursului de apă în unităţi de

inventariere adiacente, care se succed unele după altele, fiind evaluate toate speciile prezente în

fiecare unitate de inventariere.

S-a utilizat harta la scara adecvata şi un sistem de geo-referinta de tip SIG (Sistemul

Informatic Geografic), bazat pe date GPS (Sitemul de Poziţionare Globală).

Inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe întreg râul, acesta fiind împărţit în 3 –

4 transecte în funcţie de lungimea fiecărui curs, de caracteristicile hidromorfologice, cât şi de

gradul de accesibilitate.

Analiza macrofitelor acvatice a mai fost realizată şi la nivelul unor secţiuni scurte de râu

desemnate ca secţiuni reprezentative (Rep.S), cât şi la nivelul unor tronsoane mai lungi de râu

aflate în curs de evaluare pentru definirea celor mai bune secţiuni disponibile (BAS).

Prelevarea şi inventarierea macrofitelor acvatice s-a efecuat pe ambele maluri ale râului

pe o distanţă cuprinsă între 250 - 500 m.

18.3. Rezultatele obţinute

Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă a fost apreciată pe baza următoarelor date:

- tipul de sediment;

- structura malului;

- tipul de conectivitate;

- utilizarea terenului;

- viteza apei;


171

- transparenţa apei (discul Secchi);

- densitatea speciilor;

- numărul de specii;

- forma de creştere.

Speciile de macrofite acvatice inventariate în perioada 2005 – 2010 pe râurile,

lacurile naturale şi de acumulare din cadrul bazinelor hidrografice

- În secţiunile amplaste în zonele de munte şi deal, în care adâncimea râului este

mică, viteza curentului apei este mare şi transparenţa ridicată, s-a înregistrat

prezenţa plantelor Hidrofite reprezentate de următoarele specii: Ceratophyllum

demesum (bradişul,) Fontinalis antipyretica (muşchiul de fântână), Vallisneria

spiralis (orzoaica de baltă spiralată), Elodea nuttalli (Ciuma apelor), Marchantia

polimorpha Alisma plantago-aquatica (limbariţa) Potamogeton crispus (cosor

demers), Potamogeton amphibium (troscot de apă), Potamogeton nodosus

(broscariţa noduroasş), Potamogeton trichoides, Potamogeton pectinatus, Lemna

minor (lintiţa mică), Butomus umbellatus şi a algelor din speciile Cladophora şi

Spyrogira, Chara sp, cât şi a plantelor Helophyte reprezentate prin: Phragmites

australis (stuf), Butonus umbelatus (crinul de baltş), Lythrum salicaria (rachitan),

Calamagostris canescens; Carex sp. (rogoz), Mentha longifolia (menta calului),

Mentha aquatica, Polygonum persicaria (ardeiul broastei), Polygonum mite

(buruiana viermilor), Juncus inflexus (pipirig inflexat), Juncus compresus,

Juncus gerardii, Polygonum lapathifolium (iarba rosie), Xanthium italicum

(cornaci), Agrostis stolonifera (iarba campului), Agrostis tennuis; Scirpus

maritimus, Scirpus lacustris, Veronica beccabunga (bobornic); Tanacetum

vulgare, Polypodium vulgare, Petasites hybridus, Fillipendula ulmaria, Alopecurus

geniculatus, Gallium odoratum, Epilobium palustre, Lycopus europaeus, Lytrum

salicaria,

- În secţiunile amplasate în zonele de şes în care râul are adâncime mare, viteza

curentului şi transparenţa sunt scăzute s-a înregistrat prezenţa redusă sau

absenţa Hidrofitelor reprezentare în special de speciile Ceratophyllum demersum,

Myriophillum spicatum, M. verticillatum, Najas minor, N. Marina, Polygonum

amphibium, Polygonum lapathifolium, Ruppia maritima, Hydrocharis morsus-

ranae, Glyceria maxima, Sparganium erectum, Nymphaea lotus, Trapa natans, si

cresterea numarului de plante Helophyte reprezentate de speciile: Cyperus

fuscus, Cyperus glomeratus, Rorippa plalustris, Rorippa amphibia, Eleocharis

acicularis, dar şi cele menţionate în secţiunile de munte şi deal, dominate fiind:

Phragmites australis (stuf), Phragmites communis, Echinochloa crus-galli,

Equisetum fluviatilis (coada calului), Mentha longifolia (menta calului), Humulus

lupulus (hamei), Echinocystis lobata (castravetele ţepos) şi Vitis riparia (viţa de

mal) Epilobium sp., Lysimachia vulgaris, Lysimachia nummularia, Sparganium

erectus, Buttomus umbellatus, Polygonum hyropiper, Bidens cernua.

18.4. Sub-sistemul râuri Bazinul Hidrografic Someş-Tisa

În Bazinul Hidrografic Someş-Tisa inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 18

corpuri de apă, pe râurile: Râul Vişeu, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni:

Poiana Borşa, Moisei, amonte confluenţa Vişeu, Bistra.


172

Râul Someş, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Dej, Fodora,

Ulmeni, Cicârlău;

Râul Someşul Cald, 2 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: amonte

Smida şi Ruseşti;

Râul Cisla, 2 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: amonte Baia Borşa şi

aval Baia Borşa

Câte 1 corp de apă pe râurile: Boicocel – amonte sat Boicocel, Ruscova - amonte

confluenţă Vişeu, Mara - Vadul Izei, Tur – aval acumularea Călineşti, Valea Rea –

amonte acumularea Călineşti.

Din cele 18 corpuri de apă în care s-a efectuat monitorizarea macrofitelor acvatice,

numai în 3 secţiuni s-au identificat specii de macrofite acvatice, precum: Potamogenum natans,

Butomus umbellatus, Sparganium emersum, cât şi algele filamentoase.

Dintre helofite au fost identificate următoarele specii: Alisma plantago aquatica, Bidens

frondosa, B.tripartita, Eleocaris acicularis, Bolboschoenus (Scirpus) maritimus, Glyceria

maxima, Iris pseudocorus, Juncus inflexus, Lytrum salicaria, Lycopus europaeus, Lysimachia

nummularia, Mentha aquatica, M. longifolia, Potentilla sp. Typha angustifolia, T latifolia,

Phragmites australis, Polypodium vulgare, Polygonum lapathifolium, P mite, P. amphibium,

Rumex maritimusm, Veronica beccabunga.

Bazinul Hidrografic Crişuri

În Bazinul Hidrografic Crişuri inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 22

corpuri de apă pe râurile:

Crişul Repede, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Şaula, aval

Huedin, aval Şuncuiuş, amonte Aleşd;

Raul Barcău, 5 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Boghiş, aval

Suplacu de Barcău, aval Marghita (Sânlazar), Parhida, amonte Nuşfalău ;

Râul Bistra, 3 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: amonte Pădurea

Neagră, amonte Budoi, zona de canal Chiribiş;

Râul Sânicolau, 2 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: lac Cicoş si

Saniob;

Câte 1 corp de apă pe râurile: Valea Răchitelor – Tuşa, Barcău, Iaz – Mlaştina de la Iaz,

Ip – Zăuan Băi, Borumblaca – Suplacu de Barcău, Boian - Boianu Mare, Corbeni –

Corbeni - aval Săcălaşa, Fâneaţa Mare - amonte Uilacu de Munte şi Derna – Hăuceşti.

Pe cele 4 corpuri de apă în care s-a efectuat inventarierea macrofitele acvatice pe râul

Crişul Repede, hidrofitele au fost reprezentate de algele filamentoase Cladophora sp.şi de

speciile: Ceratophyllum demersum, Fontinalis antypiretica, Lemna minor, Myriophyllum

spicatum, Potamogeton perfoliatus, P nodosus, Potamogeton pectinatus.

Helofitele au fost reprezentate de: Alisma plantago aquatica, Bidens frondosa, Butomus

umbellatus, Iris pseudacorus, Juncus effusus, Glyceria maxima, Lythrum salicaria, Lycopus

europaeus, Mentha aquatica, Oenanthe aquatica, Polygonum lapatipholium, Rumex maritimus,

Sparganium erectum, Typha angustifolia, Phragmites australis,.

Din cele 18 corpuri de apă din sub-bazinul Barcău, numai în 2 corpuri de apă s-au

identificat specii de macrofite acvatice, precum: Lemna minor şi Potamogenum nodosus. În


173

restul secţiunilor au fost identificate specii de helofite. reprezentate de: Alisma plantago

aquatica, Agrostis stoloniferum, Cyperus fuscus, Glyceria maxima, Iris pseudocorus, Juncus

inflexus, Lytrum salicaria, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, Mentha aquatica,

Typha angustifolia, Phragmites australis,. Polypodium vulgare, Polygonum lapathifolium,

Rumex maritimus.

Bazinul Hidrografic Mureş

În Bazinul Hidrografic Mureş inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 14 corpuri

de apă pe raurile:

Mureş, 2 corpuri de apă intermediul următoarelor secţiuni: Gelmar şi Brănişca;

Strei, 2 corpuri de apă: intermediul următoarelor secţiuni: Baru şi Petreni;

Cerna, 2 corpuri de apă intermediul următoarelor secţiuni: Topliţa, Sântuhalm;

Câte 1 corp de apă pe râurile: Zlatna - la Gura Slatna, Galbena - la Haţeg, Breazova la

Zeicani, Pestiş - la Nandru, Certej - la Bârsău, Boholt, Soimuş, Sârbi - la Sârbi, Săcămaş

- la Săcămaş.

Din cele 14 de corpuri de apă în care s-a efectuat monitorizarea macrofitelor acvatice,

numai într-o secţiune a fost identificată o specie hidrofită Potamogeton crispus, pe râul Cerna -

secţiunea Topliţa.

Dintre helofite au fost identificate următoarele specii: Agrostis stolonifera, Agrostis sp.

Arnica montana, Carex dioica, Cicuta vilosa, Euphorbia palustris, Equisetum fluviatile, E.

Telmateia, Filipendula ulmaria, Galium palustre, Glyceria maxima, Juncus effusus, J. inflexus,

Lycopus europaeus, Lytrum salicaria, Mentha longifolia, M. aquatica, Oenanthea aquatica,

Thelypteris palustris, Polygonum persicaria, P. mite, Polypodium vulgare, Petasites, hybridus,

Rorippa amphibian, Ranunculus sp. Solanum dulcamara, Symphitum officinale, Urtica dioica,

Verbascum thapsus.

Bazinul Hidrografic Bega –Timiş – Caraş - Cerna

În anul 2010 în Bazinul Hidrografic Banat macrofitele acvatice au fost inventariate în 14

corpuri de apă după cum urmează:

Bega, 3 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Bega Veche - Pischia,

Bega Veche - Sânmihaiu German, Bega Veche – Cenei;

Timiş, 3 corpuri de apă prin ntermediul următoarelor secţiuni: Amonte confluenţă

Teregova, Aval Confluenţă Potoc;

Bârzava, 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Amonte Gozna

acumulare Crivaia, Amonte Confluenţă Barzava, Aval localitate Reşita – Moniom,

localitatea Berzovia - pod auto Vermeş;

Moraviţa, corpul de apă Pod auto-Gherman;

Caraş, corpul de apă Jitin - Amonte Confluenţă Caraş.

Bega Veche - Pischia macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma plantago-

aquatica, Butomus umbellatus, Cyperus sp., Lycopus exaltatus, Mentha aquatica,

Potamogeton crispus, Scirpus supinus, Sparganium erectum.


174

Bega Veche - Sânmihaiu German macrofitele acvatice au fost reprezentate de:

Calystegia sepium, Ceratophyllum demersum, Eupatorium maculatum, Hydrocaris

morsus-ranae, Juncus sp., Mentha aquatica, Myriofiphyllum spicatum, Polygomum mite,

Typha sp.

Bega Veche - Cenei macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Butomus umbellatus,

Ceratophyllum submersum, Juncus sp.

Amonte confluenţă Teregova: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma

lanceolatum, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Rumex aquatica.

Amonte Localitatea Sadova Veche macrofitele acvatice sunt reprezentate de:

Phragmites australis, Polygonum lapathifolium.

Amonte Localitatea Sadova Veche: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma

plantago-aquatica, Rumex hydrolapathum, Bidens frondosa, Bidens tripartite, Carex

riparia, Cyperus fuscus, Equisetum palustre, Juncus effuses, Lythrum virgatum, Mentha

aquatica, Polygonum lapathifolium, Polygonum persicaria.

Aval Confluenţă Potoc: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma

lanceolatum, Alisma plantago-aquatica, Rumex hydrolapathum, Bidens frondosa, Bidens

tripartite, Cyperus fuscus, Equisetum palustre, Juncus effusus, Lythrum virgatum,

Mentha aquatic, Polygonum lapathifolium, Polygonum persicaria.

Spaia - Localitatea Gavojdia: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Calystegia

sepium, Cyrsium palustre, Lythrum salicaria, Polygonum lapathifolium, Typha latifolia.

Lanca Birda – Localitatea Ghilad - pod auto macrofitele acvatice au fost reprezentate

de: Bidens tripartita, Butomus umbellatus, Calystegia sepium, Ceratophyllum

submersum, Cirsium palustre, Lathyrus palustris, Lemna minor, Lemna trisulca, Mentha

aquatiac, Sagittaria sagittifolia, Solanum dulcamara, Sparganium erectum, Typha

latifolia.

Bârzava - Amonte Gozna acumulare Crivaia macrofitele acvatice au fost reprezentate

de: Polygonum amphibium, Calystegia sepium, Equisetum fluviatile, Mentha aquatica,

Myosotis scorpioides, Polygonum lapathifolium.

Bârzava - Amonte Gozna acumulare Crivaia: macrofitele acvatice au fost reprezentate

de: Polygonum amphibium, Calystegia sepium, Equisetum fluviatile, Mentha aquatic,

Myosotis scorpioides, Polygonum lapathifolium.

Bârzava - Aval Localitate Reşita - Moniom macrofitele acvatice au fost reprezentate

de: Alisma gramineum, Butomus umbellatus, Polygonum amphibium, Rumex

hydrolapathum, Sparganium erectum, Agrostis stolonifera, Calystegia sepium, Equisetum

fluviatile, Euphorbia sp., Lycopus exaltatus, Polygonum lapathifolium, Ranunculus sp.

Bârzava - Localitatea Berzovia pod auto Vermeş macrofitele acvatice au fost

reprezentate de: Alisma gramineum, Butomus umbellatus, Polygonum amphibium, Rumex

hydrolapathum, Agrostis stolonifera, Equisetum fluviatile, Euphorbia sp., Lycopus

exaltatus, Lythrum salicaria, Polygonum lapathifolium, Ranunculus sp.

Moraviţa - Pod auto-Gherman: macrofitele acvatice au fost reprezentate de: Alisma

plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex riparia, Calystegia sepium,

Ceratophyllum submersum, Juncus effuse, Myriofiphyllum spicatum, Polygomum mite,

Potamogeton nodosus, Sagittaria sagittifolia, Sparganium erectum, Typha latifolia.


175

Caraş - Jitin - Amonte confluenţă Caraş macrofitele acvatice au fost reprezentate de:

Ceratophyllum demersum, Polygonum amphibium, Rumex hydrolapathum, Calystegia

sepium, Cirsium palustre, Equisetum fluviatile, Juncus effusus, Lathyrus palustris,

Mentha aquatica, Myosotis scorpioides, Polygonum lapathifolium, Polygonum

persicaria, Ranunculus repens.

Bazinul Hidrografic Jiu

În Bazinul Hidrografic Jiu inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 23 de

corpuri de apă pe următoarele râuri:

Jiu în 8 corpuri de apa prin următoarele secţiuni: Răcari, Canal Colector- Făcăieni,

Malu-Mare, Zăval, Iscroni, Livezeni, Podari, Amonte confluenţă Rostoveanu, Lupeni;

Jiul de Est 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Petroşani şi amonte Cimpa;

Coşutea 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Corcova şi Nadanova;

Buta 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: amonte Priză şi aval Priză;

Motru 2 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Broşteni şi Faţa Motrului:

Câte un corp de apă pe râurile: Plosca - Obârşia, Amaradia - Negoiesti, Rasnic

Breasta, Mascot - amonte Gropanele, Meretel - amonte Gogoşu, Taia - amonte priză,

Huşniţa - aval Strehaia.

Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Azolla filliculoides, Alisma plantago-

aquatica, Alisma lanceolatum, Ceratophyllum demersum, Cinclidotus fontinaloides, Dicranella

palustris, Equisetum telmateia, Fontinalis antipretica, Elodea canadensis, Hottonia palustris,

Lemna minor, Marsilea quadrifolia, Myriophillum spicatum, Oenanthe aquatica, Potamogeton

natans, Potamogeton nodosus, Potamogeton trichornis, P. pussilus, Polygonum lapathifolium,

Ranunculus aquatilis, Ranunculus circinatus, Scirpus maritimus. Salvinia natans, Polygonum

amphibium, Ruppia maritima, Utricularia vulgaris, Spirodela polyrhiza, Stratiotes aloides,

Trapa natans,Zannichellia palustris, Philonotis seriata.

Dintre helofite menţionăm: Acorus calamus, Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica,

Berula erecta, Bidens tripartita, Bidens frondosa. B. cernua, Butomus umbellatus, Cardesia

parnassifolia, Calamagrostis canescens, Callitriche palustris, Carex riparia, Cicuta virosa,

Cyperus fuscus, C. serotinus, C. glomeratus, Cyperus longus, Echimochloa-crus galli, Eleocaria

acicularis, Eqiusetum telmateia, E. hyemale, Ficaria lingua, Hippuris vulgaris, Lytrum

salicaria, L. virgatum, Lycopus exaltatus, Myosotis sylvatica, Mentha longifolia, M. pulegium,

Myosoton aquaticum, Oenanthe aquatica, O. fistulosa, Potentilla supina, P. reptans, Polygonum

amphibium. P.lapatifolium, P.mite, P persicaria, Peucedanum palustre, Petasites hybridus,

Phragmites australis, Ranunculus aquatilis, R. trichophyllus, Ranunculus acer lingua, Rorippa

amphibia, Juncus inflexus, Sparganium emersum, S. minimum, Scutellaria galericulata, Sium

latifolium, S. sisarum. Typha a gustifolia, Sagittaria latifolia, S. sagittifolia, Schoenus nigricans,

Sphagnum palustre, Valeriana officinalis.

Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea

În Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe

32 corpuri de apă pe râurile:


176

Argeş pe 11 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: Capra, Căpăţâneni, Căpăţîneni

amonte galerie (albia veche), aval lac Zigoneni, aval Vîlcele, amonte priză Arpechim,

Căteasca, amonte pod km 36 Autostrada Bucuresti -Pitesti, amonte priză Crivina,

Budeşti, Clăteşti.

Dâmboviţa pe 11 corpuri de apă prin următoarele secţiuni: aval ac. Pecineagu, Podu

Dâmboviţei, 1.5 km aval confl. Valea lui Coman (ieşire com. Valea Cetăţuia), Malu cu

Flori, Viişoara, Brezoaiele, Arcuda (pod Joiţa), Dragomireşti, Nod Hidrotehnic Popeşti,

Bălăceanca, Budeşti;

Dâmbovnic pe 2 corpuri se apă pe următoarele secţiuni: Suseni şi Uieşti;

Sabar pe 4 corpuri de apă pe următoarele secţiuni: Glâmbocata, Tantava, Vârteju,

Vidra;

Neajlov pe 3 secţiuni: DJ 611(Găeşti-Selaru) – pod sat Broşteni, Vadu Lat, Iepureşti.

Ilfov pe 1 corp de apă: amonte confluenţă Dâmboviţa.

Râul Argeş

Corpul de apă Capra: macrofitele acvatice prezente sunt reprezentate de briofitele Fontinalis

antipyretica, Philonotis seriata şi Scapania undulata, specii indicatoare de apă curată.

Corpul de apă Căpăţîneni, hidrofitele au fost reprezentate de Fontinalis antipyiretica,

Scapania undulata şi alge filamentoase, având o frecvenţă mai redusă decât helofitele.

Helofitele au fost reprezebtate de: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Carex sp.,

Juncus effusus, Lysimachia nummularia, Mentha aquatica, Myosotis sp., Rorippa palustris,

Rumex maritimus, Scirpus sp., Veronica sp.

Corpul de apă Căpăţâneni amonte galerie (albia veche) hidrofitele au fost reprezentate de alge

filamentoase. Dintre helofitelor menţionăm pe: Agrostis stolonifera, Juncus effusus, Phragmites

australis, Rumex maritimus, Veronica sp..

Corpul de apă aval lac Zigoneni, urmare a amenajării cursului râului, condiţiile naturale au

fost puternic modificate, inventariindu-se 1 specie hidrofită, Elodea nuttallii şi prezenţa algelor

filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de Agrostis stolonifera şi Lycopus europaeus.

Corpul de apă Vâlcele este caracterizată de o diversitate mare, atât la nivelul hidrofitelor, cât şi

al helofitelor . Hidrofitele prezente au fost: Ceratophyllum demersum, Elodea nuttallii, Lemna

minor, Potamogeton natans, Potamogeton nodosus şi Potamogeton pectinatus, specii nitrofile şi

indicatoare de ape murdare. Speciile de helofite predominante au fost Agrostis stolonifera,

Carex sp., Juncus inflexus, Lycopus europaeus, Phragmites australis şi Typha latifolia (ultimele

două fiind specii indicatoare de ape cu un grad avansat de trofie).

Corpul de apă amonte priză Arpechim hidrofitele lipsesc, helofitele fiind slab reprezentate:

Agrostis stolonifera, Cyperus sp., Echinochloa crus-galli, Polygonum sp.


177

Corpul de apă Căteasca macrofitele au fost reprezentate de alge filamentoase,

Corpul de apă amonte pod km 36 A1 au fost inventariate 6 specii de helofite: Agrostis

stolonifera, Lythrum salicaria, Phragmites australis, Polygonum sp., Scirpus sp. şi Typha

angustifolia.

Corpul de apă Priză Crivina cursul râului este puternic modificat în amonte. În amonte, au fost

identificate un număr de 8 hidrofite (alge filamentoase, Elodea nuttallii, Lemna minor,

Myriophyllum spicatum, Najas marina, Potamogeton crispus, Potamogeton natans şi Spirodela

polyrhiza – specii nitrofile şi indicatoare de ape cu încărcare organică ridicată, şi 10 helofite

(Agrostis stolonifera, Butomus umbellatus, Cyperus serotinus, Epilobium hirsutum, Lythrum

salicaria, Phragmites australis, Polygonum sp., Rumex maritimus, Sparganium erectum, Typha

latifolia.

În aval hidrofitele lipsesc, iar helofitele sunt prezente prin 2 specii Agrostis stolonifera şi

Phragmites australis.

Corpul de apă Budeşti, au fost prezente 4 specii de hidrofite: Ceratophyllum demersum, Lemna

minor, Potamogeton natans şi Spirodela polyrhiza – specii nitrofile şi indicatoare de ape cu

încărcare organică ridicată şi 4 specii de helofite: Carex sp., Lythrum salicaria, Phragmites

australis şi Typha latifolia – ultimele două specii indicatoare de ape cu grad ridicat de trofie.

Corpul de apă Clăteşti, hidrofitele au fost reprezente prin 2 specii: Ceratophyllum demersum

(nitrofilă) şi Potamogeton sp.

Helofitele au fost reprezentate de 7 specii: Carex sp., Echinochloa crus-galli, Iris pseudacorus,

Lycopus europaeus (nitrofilă), Lythrum salicaria, Polygonum sp. Phragmites australis -

indicatoar de ape cu încărcare organică ridicată.

Raul Dâmboviţa

Corpul de apă aval acumularea Pecineagu, macrofitele sunt reprezentate de hidrofitele

Fontinalis antipyretica, şi algele filamentoase au prezente în toate subunităţile de inventariere a

macrofitelor acvatice. Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera, Carex sp.,

Equisetum sp., Juncus effusus, Lysimachia nummularia, Mentha aquatica şi Veronica sp.

Corpul de apă Podul Dâmboviţei macrofitele acvatice s-au inventariat în 4 sub unităţi.

Nivelul ridicat al apei şi transparenţa foarte redusă a îngreunat monitorizarea macrofitelor. A fost

inventariată o singură specie de hidrofite, Fontinalis antiyiretica, şi două specii helofite Agrostis

stolonifera şi Lysimachia nummularia.

Corpul de apă amplasat la 1.5 km aval confl. Valea lui Coman (albia veche), s-a caracterizat

prin nivelul ridicat al apei şi gradului mare de turbiditate.

Hidrofitele au fost reprezente de Fontinalis antiyiretica.

Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera, Lysimachia nummularia, Myosoton

aquaticum, Polygonum sp., Ranunculus sp. Rorippa palustris, Rumex maritimus, Rumex sp.


178

Corpurile de apă Malu cu Flori, Viişoara, Brezoaiele gradul de turbiditate s-a menţinut

ridicat, plantele hidrofite au fost absente la Viişoara, în timp ce la corpurile de apă Malu cu

Flori şi Brezoaiele au fost reprezentate de algele filamentoase.

Helofitele au evidenţiat o diversitate mare la nivelul corpului de apă Malu cu Flori. Au fost

inventariate 9 specii, iar în următoarele două corpuri de apă Viişoara si Brezoaiele numărul lor a

fost scăzut, două specii: Agrostis stolonifera, şi Polygonum sp. respectiv o specie Phragmites

australis..

Corpul de apă Arcuda (pod Joiţa) au fost inventariate 5 subunităţi. Hidrofite au fost

reprezentate de: Ceratophyllum demersum (specie nitrofilă) şi Myriophyllum spicatum- specie

indicatoare de ape moderat poluate.

Dintre helofitele au fost inventariate următoarele specii: Calystegia sepium, Lythrum salicaria,

indicatoare de ape cu grad ridicat de trofie, Polygonum sp., Sparganium erectum, Phragmites

australis şi Typha latifolia.

Corpul de apă Dragomireşti, speciile de hidrofite inventariate au fost: Ceratophyllum

submersum, Lemna minor, Potamogeton natans, Potamogeton nodosus şi Hydrocharis morsus-

ranae..

Helofite au fost inventariate 11 specii: Alisma sp., Butomus umbellatus (nitrofilă), Calystegia

sepium, Epilobium hirsutum, Juncus inflexus, Lythrum salicaria, Polygonum sp., Rorippa sp.,

Sparganium erectum erectum şi Typha latifolia şi Phragmites australis.

Corpul de apă NH Popeşti ca urmare a amenajării cursului râului, condiţiile naturale au fost

puternic modificate.

Hidrofitele au fost reprezenate de: Ceratophyllum demersum (specie nitrofilă), Myriophyllum

spicatum (specie indicatoare de ape moderat poluate), Potamogeton lucens, Potamogeton

pectinatus (indicator de ape poluate) şi algele filamentoase

Helofitele au fost reprezentate de Typha sp.

Corpurile de apă Bălăceanca şi Budeşti au prezentat un grad foarte de avansat de poluare şi

turbiditate foarte ridicată. hidrofitele au fost reprezentare de 2 specii: Lemna minor, Spirodela

polyrhiza şi algele filamentoase. Helofitele au fost reprezentate de Typha latifolia - indicator

caracteristic apelor cu grad ridicat de trofie.

Râul Dâmbovnic

Corpurile de apă Suseni şi Uieşti: dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii:

Ceratophylum demersum, Potamogeton crispus, predomina algele filamentoase, Butonus

umbellatus.

Dintre helofite au fost identificate speciile: Calystegia sepium, Typha latypholia Lythrum

salicaria, Phragmites australis, Polygonum sp.

Râul Sabar

Pe secţiunile de inventariere: Glambocata, Tantava, Varteju, Vidra hidrofitele au fost

reprezentate de: Ceratophyllum demersum, Lemna minor, Potamogeton natans, P. pectinatus, P.

nodosus, Myriophyllum spicatum, Spirodela polyrhiza, Butomus umbellatus.


179

Helofitele au fost reprezentate de: Calystegia sepium, Lythrum salicaria, Lythrum virgatum,

Typha latifolia, Phragmites australis, Polygonum sp. , Sparganium erectum.

Râul Neajlov

Corpurile de apă DJ 611 (Găeşti-Şelaru) – pod sat Broşteni, Vadu Lat, Iepureşti.

Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Ceratophylum demersum, C. submersum,

Lemna minor, Potamogeton natans, Potamogeton crispus, Potamogeton pectinatus, Spirodela

polyrrhiza, alge filamentoase.

Dintre helofite: au fost identificate următoarele specii: Alisma plantago, Buttomus

umbellatus Typha latypholia, Lythrum salicaria, Sparganium erectum.

Râul Ilfov

Corpul de apă amonte confluenta Dâmboviţa.

Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Butomus umbellatus Ceratophyllum

demersum, Lemna minor, Potamogeton nodosus.

Dintre helofite au fost identificate următoarele specii: Typha angustifolia, Typhalatypholia,

Lythrum salicaria, Lycopus europaeus, Phragmites australis.

Bazinul Hidrografic Ialomiţa

În anul 2010 în Bazinul Hidrografic Ialomiţa macrofitele acvatice au fost inventariate în 5

corpuri de apă după cum urmează:

Ialomita 4 corpuri de apă prin intermediul următoarelor secţiuni:

Silistea Snagovului-Ialomiţa - Confluenţa Izvoru - Acumulare Dridu;

Ialomiţa - acumularea Dridu-Ion Roată prin secţiunea Coşereni;

Ialomita - Ion Roată - Slobozia prin secţiunea Amonte Slobozia (Ciochina);

Ialomita Slobozia – confluenţă Dunăre prin sectiunea aval Ţăndărei (Giurgeni).

Sărata într-un singur corp de apă Sărata şi afluenţii prin secţiunea Amonte Urziceni.

Corpul de apă Ialomiţa - Confluenţa Izvorul acumularea Dridu prin secţiunea Silistea

Snagovului : are maluri formate din material anorganic fin. Panta malurior este abruptă.

Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl, argilă) şi nisip. Turbiditatea

apei a fost de 51,31UNT. Conectivitatea-canal principal. Utilizarea terenului - zonă cu

arbuşti

S-au inventariat 8 specii de macrofite, o specie hidrofită şi specii 7 helofite.

Hidrofite au fost reprezentate de Potamogeton perfoliatus.

Helofitele au fost reprezentate de: Alisma plantago aquatica, Butomus umbellatus, Agrostis

stolonifera, Cyperus longus, Echinochloa crus-galii, Juncus articulatus, Lythrum salicaria,

Phragmites australis, Poptamogeton crispus, Potamogeton pectinatus, Scyrpus lacustris.

Corpul de apă Ialomiţa Ion Roată – Slobozia prin secţiunea amonte Slobozia (Ciochina) are

maluri formate din material anorganic fin, cu panta înaltă. Sedimentul este alcatuit din

material anorganic fin (mal) si nisip, turbiditate 519,94 UNT. Conectivitate-canal principal,

utilizare terenuri-pajisti

Nu s-au inventariat specii de macrofite acvatice.


180

Corpul de apa Ialomiţa – acumularea Dridu-Ion Roată - secţiunea Coşereni: are malurile

formate din material anorganic fin. Panta malurilor este abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit

din material anorganic fin (mâl) şi nisip. Turbiditatea apei a fost de 182,04 UNT. Conectivitate-

canal principal. Utilizarea terenului - zone fară vegetatie sau cu vegetaţie puţin abundentă şi

păduri de foioase.

Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera şi Phragmites australis.

Corpul de apă Ialomiţa - Slobozia-confluenţă Dunăre – secţiunea Aval Ţăndărei (Giurgeni) are

maluri formate din material anorganic fin, cu panta înaltă. Sedimentul albiei este alcătuit din

material anorganic fin (mâl). Turbiditatea a fost 625,8 UNT. Conectivitatea-canal principal.

Utilizarea terenulu -zone cu arbuşti şi zone umede continentale.

S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice, o specie hidrofită şi două specii helofite.

Hidrofite au fost reprezentate de Polygonum amphibium.

Helofitele au fost reprezentate de: Agrostis stolonifera şi Phragmites australis.

Râul Sărata

Amonte Urziceni corpul de apă Sărata-şi afluenţii: are maluri formate din material anorganic

fin. Panta malurilor variază de la mică la mare. Sedimentul albiei este alcătuit din material

anorganic fin (mâl). Turbiditatea apei a fost de 66,01UNT, Conectivitate-canal secundar.

Utilizarea terenurilor-zonă cu arbuşti

S-au inventariat 7 specii de macrofiteacvatice, 5 hidrofite şi 2 helofite.

Hidrofite au fost reprezentate de: Alisma plantago, Butomus umbellatus, Potamogeton

perfoliatus, P. crispus şi alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Scirpus lacustris şi Scirpus maritimus.

Bazinul hidrografic Prut şi sub-bazinul Bârlad

Bazinul hidrografic Prut

În anul 2010, în B.H. Prut macrofitele acvatice au fost inventariate pe râurile: Prut, Jijia, Bahlui,

Elan şi Chineja în 11 corpuri de apă naturale prin intermediul a 12 secţiuni.

Râul Prut corpul de apă – confluenţă Solonet – confluenţă Jijia - balta Cotul Bran se

caracterizează prin maluri formate din material anorganic fin, cu panta malurilor mare, substratul

albiei este format din material anorganic fin. Zonele adiacente sunt dominate păduri de foioase.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Ceratophyllum demersum şi Potamogeton

pectinatus.

Raul Jijia corpul de apă: aval acumulare Ezer – Confluenţa Sitna pe două secţiuni: aval

Dorohoi şi aval Truşeşti. Secţiunile monitorizate se caracterizează prin panta malurilor care

variază de la mică la mare, cu structura formată din material anorganic fin, sedimentul albiei este

alcătuit din nisip şi material anorganic, care diferă în funcţie de secţiunea monitorizată.Viteza

apei este mică, iar turbiditatea ridicată Terenurile adiacente sunt lipsite de vegetaţie sau sunt

utilizate ca pajişti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus şi

Lemna minor.

Râul Bahlui – corpul de apă - amonte Pârcovaci - sectiunea Vama cu Tabla, se caracterizează

prin panta mică a malurilor, cu structura formată din material anorganic, sedimentul albiei este

alcătuit din pietriş şi material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt dominate de arbuşti.


181

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Fontinalis antipiretica şi Potamogeton pectinatus.

Râul Elan – corpul de apă - aval Acumularea Posta Elan - secţiunea aval Murgeni se

caracterizează prin structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta malurilor

mare, sedimentul format din material anorganic fin. Viteza apei este mică şi turbiditatea este

foarte mare. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase, Potamogeton pectinatus şi

Potamogeton crispus.

Râul Chineja - corpul de apa amonte lacul Brates - secţiunea Bereşti se caracterizează prin

structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta malurilor mare, sedimentul

format din material anorganic fin, viteza apei este medie şi turbiditatea mică. Terenurile

adiacente sunt dominate de pajişti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase şi Potamogeton pectinatus.

Raul Baseu – corpul de apă Ştefăneşti se caracterizează prin panta mică a malurilor, structura

alcatuită din nisip sau material anorganic Terenurile limitrrofe sunt utilizate ca pajişti.


Râul Sitna - corpul de apă aval Cătămărăşti - am. Dracsani şi afluenţi. – secţiunea Stăuceni se

caracterizează prin panta mare a malurilor, cu structură din material anorganic, sedimentul albiei

este alcătuit din pietriş, acoperit cu detritus organic. Terenurile adiacente sunt utilizate ca

terenuri agricole sau pajisti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Lemna minor şi Potamogeton pectinatus.

Rîul Jijia corpul de apă confluenţă Sitna – confluenţă Prut – secţiunea aval Todireni se

caracterizează prin panta malurilor care variază de la mică la mare, cu structura formată din

material anorganic, sedimentul albiei este alcatuit din nisip şi material anorganic. Terenurile

adiacente sunt dominate de tufişiuri şi pajişti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Lemna minor şi Potamogeton pectinatus.

Râul Bahlui corpul de apă – confluenţa Bahluieţ – confluenţa Jijia – secţiunile: aval Podu

Iloaiei şi Holboca. Inventarierea macrofitelor acvatie s-a efectuat în secţiunea amonte

confluenţă Bahlieţ, care se caracterizează prin panta mică a malurilor, structura formată din

material anorganic, sedimentul albiei este alcatuit din pietris şi material anorganic fin. Terenurile

adiacente sunt dominate de arbuşti.


Ceratophyllum submersum.

Râul Nicolina – secţiunea amonte confluenţă Bahlui se caracterizează prin structura malurilor

alcatuită din plăci de beton, albia râului este formată din blocuri de beton. Viteza apei este medie

şi turbiditatea este mică. Terenurile adiacente sunt utilizate ca zone urbane.


Ceratophyllum submersum.

Râul Elan – corpul de apă amonte Acumularea Posta Elan – secţiunea amonte Dimitrie

Cantemir se caracterizează prin structura malurilor compusă din material anorganic fin, panta

malurilor mică, sedimentul format din material anorganic fin. Viteza apei este mică şi

turbiditatea foarte mare. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.



182

Sub-bazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii de stînga ai râului Siret

În anul 2010 în Sub - bazinul Bîrlad şi afluenţii de stâga ai râului Siret au fost inventariate 8

corpuri de apa naturale în 9 secţiuni.

Râul Bârlad – corpul de apă izvoare – confluenţa Gârboveţa – secţiunea amonte Valea Ienei se

caracterizează prin structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta malurilor

mare, sedimentul format din material anorganic fin, viteza apei este medie şi turbiditatea mică.

Terenurile adiacente sunt utilizate dominant ca zone agricole cu culturi heterogene.


Râul Vaslui – secţiunea amonte Poieni se caracterizează prin structura malurilor compusă din

material anorganic fin, cu panta malurilormare, sedimentul este format din nisip. Viteza apei este

mică şi turbiditatea este mare. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de alge filamentoase.

Râul Vaslui corpul de apă - aval acumularea Solesti, secţiunea aval Vaslui se caracterizează prin

structura malurilor compusă din material anorganic fin, cu panta mare, sedimentul format din

detritus. Viteza apei este mică şi turbiditatea este foarte mare. Terenurile adiacente sunt utilizate

ca pajişti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Potamogeton pectinatus.

Râul Tutova corpul de apă - aval acumularea Cuibul Vulturilor-confluenţa Bârlad – secţiunea

Pogoneşti se caracterizează prin structura malurilor ompusă din material anorganic fin, cu panta

mare, sedimentul format din nisip. Viteza apei şi turbiditatea apei este mică. Terenurile adiacente

dominate de zone cu arbuşti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Ceratophyllum submersum şi Potamogeton

pectinatus.

Râul Zeletin amonte acumulare – secţiunea Coloneşti se caracterizează prin panta malurilor

mare, cu compusă din material anorganic fin. Sedimentul est format din material anorganic fin.

Viteza şi turbiditatea apei este medie. Terenurile adiacente sunt dominate de arbuşti.


Râul Berheci şi Zeletin aval Motoşeni – secţiunea Gara Berheci se caracterizează maluri cu

panta mare su cu structura compusă din material anorganic fin. Sedimentul est format din

material anorganic fin. Viteza şi turbiditatea apei este mică. Terenurile adiacente sunt utilizate ca

plantaţie de arbuşti.

Macrofitele acvatice au fost reprezentate de Potamogeton pectinatus şi Potamogeton crispus.

Râul Corozel şi Tâploani şi Valea Seacă - sectiunea Corod se caracterizează prin maluri cu

panta pare şi cu structura compusă din material anorganic fin. Sedimentul format din material

anorganic fin. Viteza şi turbiditatea apei este medie. Terenurile adiacente sunt utilizate ca pajişti.


Râul Geru si Gologan corpurile de apă Geru şi afluenţii – secţiunile amonte Mândreşti şi

Cudalbi se caracterizează prin maluri cu panta mic şi cu structura compusă din material

anorganic fin. Sedimentul este format din matertial anorganic fin. Viteza şi turbiditatea apei este

mică. Terenurile adiacente sunt dominate de păduri de foioase şi plantaţii de arbuşti.



183

Bazinul Hidrografic Dunăre

In bazinul hidrografic Dunare macrofitele acvatice au fost inventariate pe 21 corpuri de apă din

care: 11 sub-bazinul Desnăţui, 3 corpuri de apă în Bazinul Hidrografic Vedea şi 7 corpuri de apă

in Sub-bazinul Călmaţui.

Sub-bazinul Desnăţui

În Sub-bazinul Hidrografic Desnăţui s-a efectuat pe 11 corpuri de apă din care:

1. Balasan 2 corpuri de apă prin intermediul a 2 secţiuni: amonte Moţăţei şi aval Băilesti;

2. Ciutura 1 corp de apă: în secţiunea amonte Ciutura;

3. Blahniţa 1 corp de apă: în secţiunea amonte confluenţă Dunăre;

4. Desnăţui 1 corp de apă: în secţiunea Radovan ;

5. Topolniţa 2 corpuri de apă prin intermediul a 2 secţiuni: Schitul Topolniţei şi amonte

confluenţă Dunărea;

6. Pleşuva 1 corp de apă: în secţiunea aval Romag;

7. Camana 1 corp de apă: în secţiunea amonte confluenţă Bahna;

8. Drincea 1 corp de apă: în secţiunea Podul Grosului;

9. Crihala 1 corp de apă: în secţiunea amonte confluenţa Topolniţa

Dintre hidrofite au fost identificate următoarele specii: Azolla filliculoides, Alisma plantago-

aquatica, Alisma lanceolatum, Ceratophyllum demersum, Cinclidotus fontinaloides, Dicranella

palustris, Equisetum telmateia, Fontinalis antipretica, Elodea canadensis, Hottonia palustris,

Lemna minor, Marsilea quadrifolia, Myriophillum spicatum, Oenanthe aquatica, Potamogeton

natans, Potamogeton nodosus, Potamogeton trichornis, P. pussilus, Polygonum lapathifolium,

Ranunculus aquatilis, Ranunculus circinatus, Scirpus maritimus. Salvinia natans, Polygonum

amphibium, Ruppia maritima, Utricularia vulgaris, Spirodela polyrhiza, Stratiotes aloides,

Trapa natans,Zannichellia palustris, Philonotis seriata.

Dintre helofite menţionăm: Acorus calamus, Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica,

Berula erecta, Bidens tripartita, Bidens frondosa. B. cernua, Butomus umbellatus, Cardesia

parnassifolia, Calamagrostis canescens, Callitriche palustris, Carex riparia, Cicuta virosa,

Cyperus fuscus, C. serotinus, C. glomeratus, Cyperus longus, Echimochloa-crus galli, Eleocaria

acicularis, Eqiusetum telmateia, E. hyemale, Ficaria lingua, Hippuris vulgaris, Lytrum

salicaria, L. virgatum, Lycopus exaltatus, Myosotis sylvatica, Mentha longifolia, M. pulegium,

Myosoton aquaticum, Oenanthe aquatica, O. fistulosa, Potentilla supina, P. reptans, Polygonum

amphibium. P.lapatifolium, P.mite, P persicaria, Peucedanum palustre, Petasites hybridus,

Phragmites australis, Ranunculus aquatilis, R. trichophyllus, Ranunculus acer lingua, Rorippa

amphibia, Juncus inflexus, Sparganium emersum, S. minimum, Scutellaria galericulata, Sium

latifolium, S. sisarum. Typha a gustifolia, Sagittaria latifolia, S. sagittifolia, Schoenus nigricans,

Sphagnum palustre, Valeriana officinalis, Polygonum amphibium. P.lapatifolium, P.mite, P

persicaria, Peucedanum palustre, Petasites hybridus, Phragmites australis, Ranunculus

aquatilis, R. trichophyllus, Ranunculus acer lingua, Rorippa amphibia, Juncus inflexus,

Sparganium emersum, S. minimum, Scutellaria galericulata, Sium latifolium, S. sisarum. Typha


184

angustifolia, Sagittaria latifolia, S. sagittifolia, Schoenus nigricans, Sphagnum palustre,

Valeriana officinalis.

Bazinul Hidrografic Vedea

În Bazinul Hidrografic Vedea s-a efectuat pe 3 corpuri de apă din care:

Râul Vedea: corpul de apă prin intermeniul următoarelor secţuni: aval evac. SC Urbis SA

Roşiori de Vedea, am. Alexandria, am. confl. Teleorman, am. confl. Dunăre;

Râul Teleorman: corpurile de apă prin intermediul următoarelor secţiuni: Tătărăşti, av. Claniţa,

am. confl. Vedea;

Râul Teleormănel : corpul de apă amonte confluenţă Teleorman.

Râul Vedea

Corpurile de apă: aval evac. SC Urbis SA Roşiori de Vede, am. Alexandria, am. confl.

Teleorman, am. confl. Dunăre.

Dintre hidrofite au fost prezente: Ceratophyllum demersum, Butomus umbellatus Marsilea

quadrifolia, Potamogeton nodos şi algele filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Cyperus glomeratus, Sparganium erectum, Typha latifolia şi

Lythrum salicaria.

Râul Teleorman

Corpurile de apă: Tătărăşti, aval Claniţa, amonte conflueţă Vedea.

Dintre hidrofite au fost prezente: Alisma lanceolatum, Ceratophyllum demersum, Butomus

umbellatus Marsilea quadrifolia, Potamogeton nodos, P pectinatus şi algele filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Cyperus glomeratus, Sparganium erectum, Typha latifolia şi

Lythrum salicaria, Typha latifolia.

Râul Teleormănel

Corpul de apă amonte confluenţă Teleorman

Dintre hidrofite au fost prezente speciile: Lemna minor, Ceratophyllum demersum Potamogeton

pectinatu, Alisma lanceolata şi algele filamentoase.

Dintre helofite Sparganium erectum.

Sub bazinul Călmăţui - B.H. Buzău

În sub-bazinul Călmăţui, monitorizarea macrofitelor acvatice s-a efectuat pe 7 corpuri de

apă după cum urmează:

Vânăta corpul de apă - Vânăta şi afluenţii cu secţiunea Fântâna Doamnei;

Belciugatele corpul de apă - Belciugatele secţiunea Fundulea;

Argova corpul de apă - Argova Cucuveanu în secţiunea Lupşanu;

Colceag corpul de apă - Colceag - Valea Bisericii cu sectiunea Mariuta;

Berza corpul de apă - Berza Izvor - lac Gălăţui secţiunea Mihai Viteazu;


185

Corata corpul de apă - Corata secţiunea Sătucu;

Canal legătură Dunăre-Iezer-Mostiştea-Dorobanţu.

Râul Vânăta

Fântana Doamnei corpul de apă Vânăta - şi afluenţii: are malurile formate din material

anorganic fin, cu panta malurilor care variază de la mică la mare. Sedimentulalbiei este alcătuit

din material anorganic fin (mâl). Turbiditatea a fost de 27 UNT. Conectivitate-canal secundar.

Utilizarea terenului-pajişti, zone cu arbusti şi asezări rurale.

S-au inventariat 11 specii de macrofite acvatice 6 hidrofite şi 5 helofite.

Hidrofite au fost reprezentate de: Butomus umbellatus, Naja marina, Potamogeton perfoliatus, P.

crispus şi alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Lythrum salicaria, Phragmites australis,

Typha angustifolia, T. latifolia.

Râul Belciugatele

Fundulea corpul de apa Belciugatele: are malurile formate din material anorganic fin, cu panta

malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl). Turbiditatea

apei a fost de 26 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.


Hidrofite au fost reprezentate de: Butomus umbellatus, Potamogeton pectinatus, P. crispus şi

alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus longus, Echinochloa crus-galii,

Lycopus europaeus, Phragmites australis, Typha latifolia, Veronica scardica.

Râul Argova

Lupşanu corpul de apa Argova-Cucuveanu: are maluri formate din material anorganic fin, cu

panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl).

Turbiditatea apei a fost de 56 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.

S-au inventariat 7 specii de macrofite acvatice, 2 hidrofite şi 5 helofite.

Hidrofite au fost reprezentate de: Potamogeton perfoliatus şi alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Scirpus maritimus,Phragmites australis,

Typha latifolia şi T. angustifolia.

Râul Colceag

Măriuţa corpul de apa Colceag-Valea Bisericii: are maluri formate din material anorganic fin,

cu panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl)

Turbiditatea apei a fost 2 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.


Hidrofite au fost reprezentate de: Alisma plantago aquarica, Buttomus umbellatus,

Ceratophyllum demersum, Hydrocharis morsus ranae, Lemna minor, Najas marina, naja minor,

Potamogeton perfoliatusSpirodela polyrhiza şi alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus fuscus, C. longus, juncus inflexus,

Lithrum salicaria, Phragmites australis, Typha latifolia.

Râul Berza

Mihai Viteazu corpul de apă Berza-Izvor-lacul Gălăţui: are maluri formate din material

anorganic fin, cu panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic

fin (mâl), Turbiditatea apei a fost de 6 UNT. Conectivitatea-canal principal. Utilizarea terenului-

zone cu arbuşti, zone agricole heterogene, păduri de foioase.


186


Hidrofite au fost reprezentate de: Buttomus umbellatus, Ceratophyllum demersum, Najas

marina, Potamogeton perfoliatus şi alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus fuscus, C. longus, juncus inflexus,

Eleocharis palistris, Lycopus eoropaeus, Phalaris arundinacea Phragmites australis, Typha

latifolia. T latifolia, Scirpus maritimus, Verronica scardica.

Râul Corata

Sătucu corpul de apă Corata: are malurile formate din material anorganic fin, cu panta malurilor

mică. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl). Turbiditatea apei a fost de

12 UNT. Conectivitatea-canal secundar. Utilizarea terenului-pajişti.


Hidrofite au fost reprezentate de: Ceratophyllum demersum, Lemna minor, Potamogeton

pectinatus, P. trichoides, P. crispuus, Sparganium erectum şi alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de: Bidens tripartita, Cyperus fuscus, C. longus, Echinochloa

crus-galli, Scirpus maritimus Veronica scardica.

Canal legătură Dunăre-Iezer-Mostiştea-Dorobanţu

Aval canal Dorobanţu corpul de apă Canal legătură Dunăre-Iezer-Mostiştea-Dorobanţu: are

maluri formate din material anorganic fin şi nisip. Panta malurilor mare. Sedimentul albiei este

alcătuit din material anorganic fin (mâl) şi nisip. Turbiditatea apei a fost de 18 UNT.

Conectivitatea-canal principal. Utilizarea terenului-plantaţie de plopi.

S-a inventariat o specie de macrofite acvatice.

Hidrofitele au fost reprezentate de Salvinia natans şi algele filamentoase.

Fluviul Dunărea

Inventarierea macrofitelor acvatice pe fluviul Dunărea a fost efectuată pe umătoarele corpuri de

apă:

Corpul de apă Dunăre-Porţile de Fier II - Chiciu secţiunea amonte Olteniţa are maluri formate

din material anorganic fin, cu panta malurilor abruptă. Sedimentul albiei este alcatuit din

material anorganic fin (mâl) şi nisip. Turbiditatea apei a fost de 18 UNT. Conectivitatea-canal

principal. Utilizarea terenurilor-plantaţie de plop.

S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice, doua specii hidrofite şi o specie helofite.

Hidrofite au fost reprezentate de: Salvinia natans şi alge filamentoase.

Helofitele au fost reprezentate de Cyperus glomeratus.

Bratul Borcea (Modelu) corpul de apă Chiciu-Isaccea: are malul stâng format din material

anorganic fin si nisip. Panta mare. Malul drept este format din material anorganic fin. Panta

malurilor este mare. Sedimentul albiei este alcătuit din material anorganic fin (mâl) şi nisip.

Turbiditatea apei a fost de 20 UNT. Conectivitatea-canal principal. Utilizare terenului-plantaţii

de plop pe malul drept şi zone cu arbuşti pe malul stâng.

Algele filamentoase a fost singurele specii inventariate pe acest corp de apă.

18.5. Subsistemul lacuri

Inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat conform standardului SR EN

15460:2007. Pentru fiecare transect şi pentru fiecare unitate inventariată în zona litorală s-a

făcut o evaluare a parametrilor de habitat:


187

- structura malului;

- tipul de sediment;

- transparenţa discul Secchi

- utilizarea terenurilor adiacente.

Evaluarea parametrilor biologici s-a facut prin determinarea plantelor hidrofite si helofite, pentru

fiecare specie estimând abundenţa (prin dezvoltare tridimensională volum/cantitate), pe o scală

de la 1 la 5 (1-rară, 2-ocazională, 3-frecventa, 4-abundentă, 5-foarte abundentă) şi apreciindu-se

forma de creştere: hidrofite (acro-pleustofite, pleustofite submerse, submerse ancorate,

înrădăcinate cu frunze plutitoare) amfifite, helofite.

Analiza inventarierii macrofitelor acvatice în anul 2010 pe lacurile naturale şi de

acumulare a evidentiat urmatoarele aspecte:

Bazinul Hidrografic Somes Tisa

Macrofitele acvatice au fost inventariate 7 lacuri din care 6 de acumulare Fântânele, Tarniţa,

Someşul Cald, Gilău, Câmpeneşti, Ţaga Mare şi 1 lac natural lacul Ştiucilor.

Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea

În Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea macrofitele acvatice au fost inventariate în 12 lacuri de

acumulare: Cerbureni, Oieşti, Vidraru, Vâlcele, Zigoneni, Bascov, Budeasa, Râuşor, Pecineagu,

Zăvoiul Orbului, Goleşti, Udreşti, Văcăreşti.

Lacul Cerbureni malul stâng este construit din beton. Sedimentul este alcătuit din material

organic fin. Terenurile adiacente sunt formate din zone urbane. Transparenţa apei lacului este de

30 cm.

Lacul Oiesti sedimentul este alcătuit din material organic fin. Transparenţa apei lacului este de

1,5 m.

Lacul Vidraru malurile au panta mare si sunt formate din material anorganic fin. Sedimentul

este dominat de mâl. Terenurile adiacente sunt formate din zone cu vegetatie puţin abundentă şi

păduri de conifere. Transparenţa apei lacului este de 1,5 m.

Lacul Vâlcele malul stâng este construuit din beton. Sedimentul este alcătuit din material

anorganic fin – mâl. Transparenţa apei lacului este de 1,5 m.

Lacul Zigoneni malul stâng este construit din beton. Sedimentul este alcătuit din material

anorganic fin – mâl. Terenurile adiacente sunt formate din păduri de foioase. Transparenţa apei

lacului este de este de 1,5 m.

Lacul Bascov: în zona barajului malurile construite din beton, Sedimentul acumulăriieste

alcătuit din material organic fin. Terenurile adiacente sunt alcătuite din păduri de foioase.

Transparenţa apei lacului este de 0,5 m.

Lacul Budeasa: în zona barajului malurile sunt construite din betonate. Sedimentul acumulării

este alcătuit din mâl. Terenurile adiacente sunt alcătuite din păduri de foioase, iar în jurul lacului

sunt aşezări rurale. Transparenţa apei lacului este de 1 m.

Lacul Râuşor: în zona barajului, structura malului stâang este alcătuită de blocuri mari de piatră

şi material anorganic fin, panta malului este mică. Malul drept este alcătuit din material

anorganic: pietriş şi nisip, iar panta malului este mare. Sedimentul acumulării este alcătuit din

mâl şi pietris. Terenurile adiacente sunt formate din păduri mixte. Transparenţa apei lacului este

de 2 m.

Lacul Pecineagu: în zona de baraj şi de mijloc, structura ambelor maluri este alcătuită din

blocuri mari de piatră, panta este mare. Sedimentul acumulării este format din pietriş, nisip şi


188

mâl. Terenurile adiacente sunt formate din păduri mixte. Transparenţa apei lacului este de 1,5

m.

Lacul Zăvoiul Orbului: structura ambelor maluri este alcătuită din beton. Sedimentul

acumulării e format din mâl. Terenurile adiacente sunt alcătuire din pajişti.

Lacul Golesti: structura ambelor maluri este alcătuită din beton. Sedimentul acumulării este

format din material anorganic fin. Terenurile adiacente din partea stîngă a barajului sunt utilizate

pentru agricultură, iar în jurul lacului sunt aşezări rurale. Pe malul drept al acumulării sunt

prezente pădurile de foioase.

Lacul Udresti: ambele maluri sunt construite din beton. Sedimentul este format din

material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt utilizate pentru culturile agricole.

Lacul Văcăreşti: la baraj şi malul stâng malurile sunt construite din beton, iar malul drept are

panta mare. Sedimentul acumulării este alcătuit din material organic fin. Terenurile adiacente

sunt utilizate pentru culturile agricole.

Pe cele 12 lacuri de acumulare au fost identificate următoarele specii de macrofite acvatice:

Hidrofitele: Carex pseudocyperus, Rumex maritimus, Cyperus longus, Potamogeton

perfoliatus, Potamogeton acutifolius, Potamogeton crispus, Potamogeton crispus, Carex

pseudocyperus, Elodea canadensis, Elodea nuttalii, Potamogeton acutifolius, Potamogeton

perfoliatus, Zanichellia palustris, Agostis stolinifera, Trapa natans, Cyperus longus,

Ceratophillum sp, Myriophyllum verticillatum, Najas minor, Ruppia maritimus.

Helofite: Eleocharis acicularis, Equisetum arvense, Juncus effusus, Juncus inflexus, Lythrum

salicaria, Mentha longifolia, Phragmites australis, Rorripa palustris,Typha angustifolia, Typha

latifolia, Myosotis scorpioides, Scirpus sp., Lysimachia vulgaris, Lysimachia nummularia,

Potentilla palustris.

Bazinul Hidrografic Ialomiţa şi Sub - Bazinul Călmăţui

Bazinul Hidrografic Ialomiţa

În Bazinul Hidrografic Ialomiţa macrofitele acvatice au fost inventariate în 7 lacuri din

care: 5 lacuri naturale şi 2 lacuri de acumulare.

Lacul Fundata este lac natural, face parte din tipologia ROLN 14 T. Zonele adiacente sunt

formate din culturi agricole si pajisti.

Lacul Amara natural face parte din tipologia ROLN 14 T, malurile au cu panta mică, formate

din substrat organic fin. Sedimentul este alcătuit din material organic fin si material organic. In

zonele adiacente sunt asezari urbane si terenuri folosite pentru agricultura. Există suprafete cu

vegetatie putina si utilizate ca plaje.

Lacul Iezer lac natural face parte din tipologia ROLN 02, malurile au panta mică şi sunt

formate din substrat anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa în lac

are caracter stagnant. Zonele adiacente sunt formate din pajisti.

Lacul Perieţi lac natural face parte din tipologia ROLN 01, malurile au panta mică sunt formate

din substrat anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa in lac are

caracter stagnant. Zonele adiacente sunt formate din culturi agricole.

Lacul Dridu lac de acumulare face parte din tipologia ROLA 02, malurile au Apantă mică şi

sunt formate formate din substrat organic fin. Sedimentul este alcătuit din material organic fin.


189

Apa în lac are caracter stagnant, timpul de retentie fiind de 25 de zile. În zonele adiacente sunt

amplasate aşezări urbane.

Lacul Strachina lac natural face parte din tipologia ROLN 02,malurile au panta mare formate

din substrat anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa în lac are

caracter stagnant. Zonele adiacente sunt formate din paduri si culturi agricole.

Lacul Gheorghe Doja este lac de acumulare, malurile au panta mică sunt formate din substrat

anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Apa în lac autilizate pentru

agricultură. Există suprafete cu vegetatie puţină şi sunt utilizate ca plaje în timpul perioadelor

călduroase.

Analiza macrofitelor acvatice a evidenţiat specii de alge filamentoase: reprezentate de: Chara

vulgaris, Cladophora glomerata si hidrofite reprezentate prin: Myriophylum spicatum,

Potamogeton pectinatus, Potamogeton natans, Potamogeton perfoliatus, Potamogeton crispus,

Ceratophyllum demersum, Najas marina, Najas minor

Helofitele au fost reprezentate de: Scirpus maritimus, Scirpus lacustris, Cyperus glomeratus,

Cyperus fuscus, şi Phragmites australis.

Sub - bazinul Călmăţui

Macrofitele acvatice au fost inventariate în 3 lacuri naturale: Iezerul Cuza-Iezer, Gălăţui şi 1 lac

de acumulare Frăsinet:

Lacul Iezerul Cuza-Vodă

Este lac natural lac natural face parte din tipologia ROLN 10, cu transparenţa foarte mică (15

cm), maluri artificiale şi greu accesibile, sedimentul este alcătuit din material anorganic fin

(mâl). Pe trerenurile adiacente sunt situate mlaştinile continentale.

Hidrofitele acvatice au fost dominate de algele filamentoas. Helofitele au fost reprezentate de

Phragmites australis.

Lacul Iezer

Este lac de natural lac natural face parte din tipologia ROLN 10, cu transparenţa cuprinsă între

20-45 cm, maluri cu panta lină, alcătuite din material anorganic fin. Natura fundul lacului este

alcătuit din material anorganic fin (mâl). Terenurile adiacente sunt dominate de zone cu arbusti şi

zone rurale.

Au fost inventariate 5 specii de macrofite acvatice, 3 hidrofite si 2 helofite.

Hidrofite: Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus şi algele filamentoase.

Helofite: Phragmites australis şi. Typha angustifolia.

Lac Gălăţui

Este lac natural face parte din tipologia ROLN 10, cu transparenţa cuprinsă între 20-40 cm,

malurile au panta mică şi sunt alcătuite din material anorganic fin. Sedimentul este alcătuit din

material anorganic fin (mâl). Utilizarea terenurilor adiacente - culturi agricole şi zone rurale.

Au fost inventariate 16 specii de macrofite acvatice, 8 hidrofite si 8 helofite.

Hidrofitele: Alisma plsntago-aquatica Buttomus umbellatus, Ceratophyllum demersum,

Myryophillum spicatum, Najas marina. Potamogeton crispus, P. pectinatus, şi algele

filamentoase.

Helofitele: Cyperus fuscus, C longus, Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Typha latifolia, T.

laxmannii

Lac Frăsinet


190

Lacul Frasinet este un lac de acumulare de tipologie ROLA02a are transparenţa de 50 cm,

malurile au panta mare şi sunt formate din material anorganic fin. Sedimentul alcătuit din

material anorganic fin (mâl) Utilizarea terenului-pajisti.

S-au inventariat 17 specii de macrofite acvatice, 6 hidrofite si 11 helofite.

Hidrofitele: Alisma plsntago-aquatica Buttomus umbellatus, Ceratophyllum demersum,

Myriophillum spicatum, Najas marina. Potamogeton crispus, P. perfoliatus

Helofitele: Cyperus fuscus, C. longus C. glomeratus, Echinochloa crus-galii, Eleocharis

palustris, E. acicularis, Scirpus lacustris, S maritimus, Phragmites australis, Typha latifolia, T.

angustifolia.

Bazinul Hidrografic Prut

În Bazinul Hidrografic Prut macrofitele acvatice au fost inventariate în 7 lacuri din care: 3 lacuri

naturale şi 4 lacuri de acumulare.

Balta Potcoava

Malurile în secţiunile de inventariere au panta mica, sunt alcătuite din material anorganic fin,

Sedimentul lacului este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de paduri şi

arbuşti.

S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice: Lemna trisulca, Potamogeton pectinatus,

Ceratophyllum demesum.

Balta Teiva Visina

Malurile au panta mica sunt formate din material anorganic fin. Sedimentele sunt alcatuite din

material anorganic fin.. Zonele adiacente sunt utilizate ca păşuni. Transparenţa este mare.

S-au inventariat 3 specii de macrofite acvatice: Lemna trisulca, Hydrocaris morsus -ranae,

Ceratophyllum demesum. De asemenea au fost prezente si algele filamentoase.

Balta Pruteţul Bălătău

Malurile au panta mica şi sunt formate din material anorganic fin. Zonele adiacente sunt

dominate de păduri de foioase.

S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice: Ceratophyllum demesum, Potamogeton

Acumularea Stânca – Costeşti

Malurile au panta mare şi sunt formate din material anorganic fin. Substratul este format din

material anorganic fin. Zonele adiacente sunt dominate de pajişti.

S-au inventariat 3 specii de macrofite: alge filamentoase, Ceratophllum demersum, Potamogeton

pectinatus.

Acumularea Cal Alb

Malurile au panta mică şi sunt formate din material anorganic fin. Substratul este format din

detritus. Zonele adiacente sunt dominate de pajişti.

S-au întâlnit 2 specii de macrofite: Ceratophllum demersum, Potamogeton pectinatus.

Acumularea Podul Iloaiei

Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere, cu structura compusă din material anorganic

fin. Sedimentul este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de pajişti.

S-a inventariat o specie de macrofite Potamogeton pectinatus.

Acumuarea Pârcovaci


191

Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere, structura este compusă din material

anorganic fin. Terenurile adiacente sunt dominate de păduri de foioase.

Acumularea Pârcovaci a prezentat o diversitate redusă în ceea ce priveşte macrofitele acvatice.

S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice: Ceratophylum demersum, Potamogeton

pectinatus.

Sub-bazinul Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret

În Sub-Bazinul Hidrografic Ialomiţa macrofitele acvatice au fost inventariate în 4 lacuri din

care: 3 lacuri naturale şi 1 lac de acumulare.

Bălţile Siretului

Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere, au structura compusă din material anorganic

fin. Sedimentul este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de pajişti.

S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice: Ceratophyllum demesum, Potamogeton crispus,

Turbăria Dersca

Malurile au pana mică în secţiunile de inventariere sunt formate din material anorganic fin.

Sedimentul este format din material anorganic acoperit de detritus. Pe terenurile adiacente sunt

pajişi, sau sunt utilizate pentru agricultură. S-au inventariat 2 specii de macrofite acvatice

Ceratophyllum demesum si C. submersum

Balta Talabaşca

Malurie au panta mică în secţiunile de inventariere şi structura este compusă din material

anorganic fin. Sedimentul este format din detritus. Terenurile adiacente sunt dominante de pajişti

şi arbuşti.

S-au inventariat 4 specii de macrofite acvatice: Ceratophillum demersum. C. submersum,

Hydrocaris morsus –ranae, Miriophyllum spicatum.

Acumularea Soleşti

Malurile au panta mică în secţiunile de inventariere cu structura compusă din material anorganic

fin. Sedimentul este format din material anorganic fin. Terenurile adiacente sunt utilizate

dominant ca pajişti.

S-a inventariat o specie de macrofite acvatice hidrofită Ceratophyllum submersum.

Spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral

În spaţiul Hidrografic Dobrogea - Litoral macrofitele acvatice au fost inventariate în 13 lacuri

din care: 11 lacuri naturale şi 2 lacuri de acumulare.

Lacul Dunăreni

Lacul Dunăreni este un lac cu transparenţa mică (32,6 cm), malul este alcătuit din material

anorganic fin şi are panta mică. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin (mâl).

Utilizarea terenului-pajisti. S-au inventariat 18 specii de macrofite acvatice: 9 hidrofite şi 9

helofite.

Dintre hidrofite: Hippuris vulgaris, Ceratophyllum submersum, C.demersum, Hydrocaris

morsus-ranne, Potamogeton natans, Potamogeton pectinatus, P. crispus, Salvinia natans,

Myriophyllium spicatum.


192

Dintre helofite au fost inventariate următoarele specii: Cyperus fuscus, C longus. Potamogeton

pectinatus, Typha angustifolia, Mentha pulegium, Phratagmites australis, Oenanthe aquatica,

Alisma gramineum.

Lacul Domneasca

Lacul Domneasca este un lac cu transparenţa mică (29 cm), Malul este alcătuit din material

anorganic fin. Utilizarea terenului-zone agricole heterogene. S-au inventariat 15 specii de

macrofite: 4 hidrofite şi 11 helofite.

Dintre hidrofite: Myriophillum verticillatum, Potamogeton natans, Potamogeton pectinatus,

Salvinia natans.

Dintre helofite: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Carex dioica, Cirsium palustre,

Cyperus flavescens, C longus, Mentha aquatica, Sonchus palustris, Typha angustifolia,

Phratagmites australis, Polygonum persicaria,

Lacul Oltina

Lacul Oltina este un lac cu transparenţa foarte mică (8 cm), malul este alcătuit din material

anorganic fin şi are panta mică, sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea

terenului- pajisti. Au fost inventariate 15 specii de macrofite acvatice: 4 hidrofite şi 11 helofite.

Dintre hidrofite: Myriophillum verticillatum, Nuphar lutea, Valisneria spiralis, Salvinia natans.

Dintre helofite: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Carex dioica, C. riparia,

Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria, Mentha pulegium, Sonchus

palustris, Typha angustifolia, Phratagmites australis.

Lacul Bugeac

Lacul Bugeac este un lac cu transparenţa foarte mică (14 cm), malul este alcatuit din material

organic fin şi are panta mare. Sedimentul este format din material anorganic fin. Utilizarea

terenului – pajişti. S-au inventariat 16 specii de macrofite acvatice: 3 hidrofite şi 13 helofite.

Dintre hidrofite: Myriophillum spicatumm, Nuphar lutea, Potamogeton pectinatus.

Dintre helofite: Agrostis stolonifera, Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex

elata, Cyperus longus, Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria, Polygonum

persicaria, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phratagmites australis.

Lacul Siutghiol

Lacul Siutghiol este un lac cu transparenţa de 41 cm. Malul este protejat cu dale din beton.

Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea terenului – zona de agrement. S-au

inventariat 15 specii de macrofite acvatice: 4 hidrofite si 11 helofite.

Dintre hidrofite: Myriophillum spicatum, Ceratophyllum submersum, Potamogeton pectinatus,

P. pusillum.

Dintre helofite: Agrostis gigantea, Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex

extensa, C. dioica, Cyperus longus, Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria,

Mentha verticillata, Polygonum persicaria, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha

angustifolia, Phratagmites australis.

Lacul Tatlageac

Lacul Tatlageac este un lac cu transparenţă mică (24 cm). Malul este dalat cu plăci de beton.

Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea terenului - zone agricole

heterogene. S-au inventariat 18 specii de macrofite acvatice: 5 hidrofite şi 13 helofite.

Dintre hidrofite: Myriophillum verticillatum, Ceratophyllum submersum, Potamogeton

pectinatus, P. crispus, Salvinia natans.


193

Dintre helofite: Agrostis gigantea, Butomus umbellatus, Cicuta, virosa, Cyperus fuscus,,

Cirsium palustre, Echinochloa crus-galli, Lythrum salicaria, Mentha pulegium, Polygonum

persicaria, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phratagmites australis.

Lac Corbu

Lacul Corbu este un lac cu transparenţa mică (16,7 cm). Malul este dalat cu plăci de beton.

Sedimentul este format din material anorganic fin (mâl). Utilizarea terenului - zone urbane. S-au

inventariat 16 specii de macrofite acvatice: 6 hidrofite si 10 helofite.

Dintre hidrofite: Ceratophyllum submersum, C. demersum, Potamogeton crispus, P. pusillus, P.

natans, Salvinia natans.

Dintre helofite: Agrostis gigantea, Butomus umbellatus, Carex dioica, C. riparia, Equsetum

palustre, Glyceria fluitans, Mentha aquatica, Polygonum persicaria, Rumex hydrolapathum,

Sonchus palustris.

Lacul Tăbăcărie

Lacul Tabacarie este un lac cu transparenţă mică (12 cm). Malul este dalat cu plăci de beton.

Sedimtntul este alcătuit din material anorganic fin (mâl). Utilizarea terenului – zona

recreaţională. S-au inventariat 14 specii de macrofite acvatice: 3 hidrofite şi 11 helofite.

Dintre hidrofite: Myriophillum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Dintre helofite: Alisma plantago, Carex dioica, C. riparia, Epilobium palustre, Cirsium

palustre, Polygonum persicaria, Rumex maritimus, Scirpus lacustris, Sonchus palustris, Typha

angustifolia, Phratagmites australis.

Lacul Nuntaşi

Lacul Nuntasi este un lac cu transparenţă mică (15 cm). Malul este alcătuit material anorganic

fin şi are pantă mică. Sedimentul este format din nisip. Utilizarea terenulu i- zone agricole

heterogene. S-au inventariat 13 specii de macrofite acvatice: 2 hidrofite şi 11 helofite.

Dintre hidrofite: Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Dintre helofite: Cicuta virosa, Cirsium palustre,Cyperus longus, Polygonum mite, Rumex

maritimus, Scirpus litoralis, S. suspinus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phragmites

australis.

Lacul Taşaul

Lacul Taşaul este un lac cu transparenţa mică (15 cm), mâlul este alcătuit material anorganic fin

şi are panta mică. Sedimentul este alcătuit din nisip, utilizarea terenului - zone agricole

heterogene. S-au inventariat 13 specii de macrofite acvatice; 3 hidrofite şi 10 helofite.

Dintre hidrofite: Ceratophyllum submersum, Potamogeton acutifolius, P. compressus,

Dintre helofite: Agrostis gigantea, Carex elata, C. trifida, Cisium palustre, Lytrum salicaria,

Rumex maritimus, Scirpus maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phragmithes

australis.

Lacul Techirghiolul Sărat

Lacul Techirghiol sărat este un lac cu transparenţa medie (32,6 cm). Malul este alcătuit din

material anorganic fin are panta mică. Sedimentul alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea

terenului- zone urbane şi agrement.

Datorită condiţiilor de salinitate ridicată a apei lacului, vegetaţia este slab reprezentată.

S-au inventariat 11 specii de macrofite acvatice (helofite).

Dintre helofire: Carex rostrata, C. dioica, C. divisa, C. acutiformis, C riparia, Cyperus

flavescens, Cicuta vilosa, Rumex maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia,

Phragmithes australis.


194

Lacul Techirghiol dulce

Lacul Techirghiol dulce este un lac cu transparenta de 25,7 cm, malul este alcatuit din material

anorganic fin si are panta mica, sediment alcatuit din material anorganic fin, utilizarea terenului-

pajisti. Prelevarea probelor a avut loc in 26.07.2010 si s-au determinat 13 specii de macrofite

acvatice numai helofite.

Dintre helofite menţionăm: Alisma gramineum, Buttomus umbellatus, Carex elata, C.

acutiformis, C. dioica, C. riparia, Cisium palustre, Cyperus flavescens, Cicuta virosa, Rumex

maritimus, Sonchus palustris, Typha angustifolia, Phragmithes australis.

Lacul Hazarlac

Lacul Hazarlac este un lac cu transparenţă de 21,7 cm. Malul este alcătuit din material anorganic

fin şi are panta mica. Sedimentul este alcătuit din material anorganic fin. Utilizarea terenului -

păduri de foioase şi zone agricole. S-au inventariat 12 specii de macrofite acvatice din care: 2

hidrofite şi 11 helofite.

Dintre hidrofite: Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus.

Dintre helofite: Cicuta virosa, Carex dioica, C. paniculata, Cirsium palustre, Cyperus longus,

C. flavescens, Mentha pulegium, Rumex maritimus, Scirpus litoralis, S. suspinus, Sonchus

palustre.

18.6. Inventarierea macroalgelor si angiospermelor din apele costiere

Monitorizarea macroalgelor şi angiospermelor în anul 2010 s-a efectuat în zona de ţărm pe

următoarele corpuri de apă: Periboina - Cap Singol (în secţiunea Cap Midia), Cap Singol –

Eforie Nord (în secţiunea Constanţa Nord – Pescărie) şi Eforie Nord - Vama Veche (în secţiunile

Costineşti, Avanport Mangalia şi Vama Veche).

Pentru inventarierea macroalgelor şi angiospermelor s-au parcurs urmatoarele etape:

- Suprafaţa de prelevare a fost de 600 cm2

;

- colectarea materialului biologic;

- identificarea speciilor prin întocmirea listei taxonomice;

- cântărirea exemplarelor prelevate.

Au fost identificate un număr de 9 specii, dintre care 6 specii aparţin Chlorophyta (algelor verzi

Chlorophyta şi 3 specii aparţin algelor roşii Rhodophyta. Nu au fost identificate angiosperme.

Speciile genuă substraturile din zona litorală cu ape cu un conţinut ridicat de nutrienţi. Specia

Ulva rigida este mai abundentă ăn partea de sud a litoralului românesc, între Costineşti şi

Mangalia. Specia Chladophora sericea, specie a cărei dezvoltare este influenţată de fluctuaţiile

temperaturii, regimul de iluminare, încărcarea cu nutrienţi, o întâlnim în secţiunile Constanţa

Nord, Eforie Sud, Costineşti, Vama Veche. Algele roşii identificate sunt răspândite pe substrat

pietros, la adâncimi mici, se găsesc tot timpul anului, cu dezvoltare mai mare primăvara şi vara.

18.7. Concluzii privitoare la inventarierea macrofitelor acvatice în anul

2010


195

Pe subsistemul ape curgatoare râuri monitoringul macrofitelor acvatice s-a efectuat în 10

bazine hidrografice în 186 de corpuri de apă

Pe subsistemul lacuri inventarierea macrofitelor acvatice s-a efectuat în 6 bazine hidrografie pe

55 de lacuri din care 26 lacuri naturale şi 29 acumulări

Asemănator anilor precedenţi pe subsistemul râuri, cât şi pe subsistemul lacurilor de acumulare,

analiza inventarierii macrofitelor acvatice a evidenţiat prezenţa redusă a plantelor hidrofite în

majoritatea corpurilor de apă.

În cazul lacurilor naturale, în mod special cele situate în zona de câmpie prezenţa şi diversitatea

plantelor hidrofite a fost mai mare.

În subsistemul apelor costiere macroalgele si angiospermele acvatice au fost inventariate pe 3

corpuri de apă în 5 secţiuni.

Inventarierea macroalgelor din apele costiere a evidenţiat prezenta a două phylumuri:

Chlorophyta (alge verzi) şi Rhophyta (alge roşii) reprezentate de Ulva rigida, Chladophora

sericea, respectiv: Ceramium rubrum şi C. diaphanum.

Angiospermele acvatice nu au fost identificate pe corpurilor de apa monitorizate în zona de

ţărm.

19. INVENTARIEREA FAUNEI PISCICOLE ÎN ANUL 2010

Campania de inventarierea a faunei piscicole s-a efectuat în conformitate cu cerinţele

Directivei Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene 2000/60/CE în domeniul

apei, H.G. 202 / 6.12.2002, Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită

protecţie şi ameliorare în scopul sustinerii vieţii piscicole şi Ordinului 31/13.01.2006 al

Ministerului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi cu evaluarea calităţii apelor pe baza metodei

“Indicelui Piscicol European” (EFI +).

19.1. Perioada şi zona de activitate

În cursul anului 2010 campania de inventariere a faunei piscicole s-a desfăşurat pentru

subsistemul râuri în 10 Bazine Hidrografice şi 202 de secţiuni de monitoring după cum urmează:

1. Bazinul Hidrografic Someş-Tisa: 30 secţiuni;

2. Bazinul Hidrografic Crişuri: 49 secţiuni;

3. Bazinul Hidrografic Mures: 13 secţiuni;

4. Bazinul Hidrografic Banat: 18 secţiuni;

5. Bazinul Hidrografic Jiu: 8 secţiuni;

6. Bazinul Hidrografic Olt: 23 secţiuni;

7. Bazinul Hidrografic Argeş –Vedea: 12 secţiuni;

8. Bazinul Hidrografic Buzău – Ialomiţa: 20 secţiuni;

9. Bazinul Hidrografic Siret: 6 secţiuni;

10. Bazinul Hidrografic Prut – Bârlad: 23 secţiuni.


196

Pe lacurile naturale şi de acumulare monitorizarea faunei piscicole a fost efectuată în 20

lacuri de acumulare, naturale şi tranzitorii, din care:

1. Bazinul Hidrografic Someş- Tisa: 3 lacuri acumulare - Fântânele, Firiza şi Varşolţ;

2. Bazinul Hidrografic Mureş: 4 lacuri de acumulare – Cinciş, Gura Apelor, Subcetate şi

Haţeg;

3. Bazinul Hidrografic Banat: 2 lacuri de acumulare - Surduc şi Poiana Mărului;

4. Bazinul Hidrografic Jiu: 1 lac de acumulare - Valea de Pesti;

5. Bazinul Hidrografic Olt: 2 lacuri de acumulare - Săcele şi Bradisor;

6. Bazinul Hidrografic Argeş – Vedea: 1 acumulare - Vidraru;

7. Bazinul Hidrografic Buzău – Ialomiţa: 2 acumulari - Paltinul şi Siriu;

8. Bazinul Hidrografic Siret: 2 acumulari - Izvorul Muntelui şi Poiana Uzului;

9. Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral: 2 lacuri naturale - Bugeac şi Oltina şi 1 lac

tranzitoriu - Sinoe.

19.2. Metoda de lucru În vederea înventarierii ihtiofaunei, Administratia Natională “Apele Romane” a

achizitionat pentru cele 11 Administratii Bazinale de Ape cate un aparat de captura reversibila

tip Scubla, avand urmatoarelor caracteristici:

- Model ELT II-GI;

- Fabricat HONDA;

- Tip GVX50;

- Constructie 1 cilîndru, 4 timpi;

- Capacitate cubica:49 cm3;

- Putere 1,8 kw /7000rpm;

- Şistem de racire: aer;

- Tip current: AC (3faze);

- Putere 1,5 KVA;

- Voltaj: 230 / 400 V;

- Amperaj: 5,2 / 2,8 A;

- Frecventa: 670 Hz.

S-au utilizat setci în derivă cu mărimea ochiurilor cuprinse între 20 – 60 mm, setci

multiple de tip Nordic de 30 m; 1,8 m; 12 panouri x 2,5; ochi plasă a 6 mm - 55 mm; plase

bentice 30 m lungime şi 1,5 laţime cu 12 mărimi de ochiuri diferite între 5 - 55 mm; plase

pelagice 30 m lungime, 6 m adâncime cu lînia de flotare de 30 m şi linia de plumbuire de 45 m;

ochiuri diferite între 5 - 55 mm şi mincioguri.

Distanţele parcurse au fost stabilite la faţa locului în funcţie de accesibilitate şi au fost

cuprinse între minimum 100 m şi 500 m.

Pentru râurile şi lacurile cu adâncimi mai mari s-a utilizat metoda mixtă de pescuit. S-a

folosit atât aparatul de captură reversibia în zona malurilor, cat şi setcile cu ochiuri între 20 - 60

mm, plasele de pescuit şi minciogurile.

De asemenea, în vederea completarii listelor de specii au fost luate înformaţii de la

pescarii profesionisti şi amatori care se aflau în zonele de monitoring.


197

19.3. Rezultatele obţinute Asemanător perioadei 2004 - 2009 evaluarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea

sustinerii vietii piscicole a fost apreciata prin analizele a 14 indicatori fizico-chimici de calitate:

Temperatura;

pH;

Oxigenul dizolvat;

Suspensii solide;

Încarcare organica (CBO5);

Fosfor total;

Nitriti;

Fenoli;

Hidrocarburi,

Amoniac neionizat (NH3 mg/l);

Amoniu total (NH+ 4 mg//);

Clor total rezidual (Cl2 mg/l);

Zinc total (Zn mg/l);

Cupru dizolvat (Cu mg/l).

Râuri

În anul 2010, starea de calitate a râurilor pe baza faunei piscicole au fost evaluate prin

metoda EFI+ (European Fish Index +).

Scopul indicelui este acela de evaluare a stării de calitate a secţiunii monitorizate şi

respectiv a corpului de apa. Indicele european EFI+ este un indice multimetric bazat pe un

model de anticipare, care derivă de la condiţiile de referinta, de la caracteristicile abiotice de

mediu a fiecărei secţiuni şi cuantifică deviaţiile între comunitatea faunei piscicole anticipate (în

absenţa oricărei modificări antropice). Indicii utilizaţi se bazează pe descrierea principalelor

ghilde ecologice şi pe caracteristicile biologice ale comunităţii piscicole.

Secţiunile de graniţă se bazează pe distribuţiie valorilor indicelui pentru cele două tipuri

de râuri salmonicole şi ciprinicole.

Pentru râurile în care secţiunile de monitorizare sunt nemodificate antropic valoarea

indicelui trebuie să fie ridicată, iar pentru râurile în care secţiunile sunt modificate antropic

valoarea indicelui trebuie fie scăzută.

Pentru EFI+ au fost dezvoltati doi indici (Tabel 48). Acesti doi indici sunt compuşi

fiecare din încă doi indici, care pot fi calculaţi dependent de clasificarea tipului de râu dată de

secţiunea monitorizată:

Indexul salmonicol pentru secţiunile care sunt dominate de comunităţile salmonicole

(tipul de râu salmonicol):

o Ghilda a - densitatea (numarul de indivizi / hectar la primul pescuit din secţiunea

de monitoring) speciilor netolerante la lipsa de oxigen, care trebuie să fie mai

mare de 6 mg/l O2 în apă;

o Ghilda b - densitatea (numărul de indivizi/ hectar la primul pescuit din secţiunea

de monitoring). Se inventariază separat speciile netolerante la degradarea

habitatului, cu lungimea de până la 150 mm şi cu lungimea de peste 150 mm.

Indexul ciprinicol pentru secţiunile, care sunt dominate de comunităţile ciprinicole (tipul

de râu ciprinicol);

o Ghilda a – abundenţa (numarul de specii la primul pescuit din secţiunea de

monitoring) speciilor care preferă reproducerea în habitatele reofile (depun icrele în

apele curgatoare);


198

o Ghilda b - densitatea (numarul de indivizi / hectar la primul pescuit din

secţiunea de monitoring) speciilor care prefera reproducerea în habitatele limnofile,

specii care prefera depunerea icrelor exclusiv pe bolovani, pietre, prundiş. Perioada de

incubare a icrelor se efectueaza în absenţa luminii.

Tabel 48: Clasele de evaluare pentru cei doi indecşi

Calitatea Ape Salmonicole

Tipurile RO01, RO02, RO03

şi RO17, RO18

Ape Ciprinicole

Tipurile RO04 - RO15

şi RO19, RO20

Prelevare

„la picior”

Prelevare din

ambarcaţiune

Starea foarte

bună (Clasa 1)

0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000

Starea bună

(Clasa 2)

0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917

Starea moderată

(Clasa 3)

0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562

Starea slabă

(Clasa 4)

0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375

Starea proastă

(Clasa 5)

0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187

Bazinul hidrografic Someş-Tisa

Din cele 30 de secţiuni monitorizate, 5 secţiuni (16,7%) s-au încadrat în stare foarte bună,

12 secţiuni (40,0%) s-au încadrat în stare bună, 9 secţiuni (30,0%,) s-au încadrat în stare

moderată, 1 sectiune (3,3%) în stare slabă, 2 secţiuni (6,7%) în stare proastă şi într-o secţiune

(3,3%) fauna piscicola a fost absentă.

Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sunt următoarele:

Starea moderată - 9 secţiuni:

Râul Viseu, secţiunea Poiana Borsa;

Râul Sălăuţa, secţiunea Post Hidrometric Salva;

Râul Bistriţa, secţiunea priza orasul Bistriţa;

Râul Şieu secţiunea Post Hidrometric Sîntereag;

Râul Someşul Mare, secţiunea Amonte confluenta Somesul Mic;

Râul Nadăş secţiunea Radaia;

Râul Lăpuş, secţiunea Lapusul Romanesc;

Râul Săsar secţiunile Aval Baia Mare şi Cicârlau.


199

Stare slabă – 1 secţiune:

Râul Şieu secţiunea Amonte Şieut;

Stare proastă - 2 secţiuni:

Râul Lăpuş secţiunea Razoare;

Râul Nistru secţiunea Buşag.

Secţiuni în care nu s-a înregistrat prezenta faunei piscicole:

Râul Vişeu, secţiunea Bistra.

Bazinul Hidrografic Crişuri

Ihtiofauna a fost monitorizată în 49 secţiuni din care: 7 secţiuni (14,3%) s-au încadrat în stare foarte bună,

26 secţiuni (53,1%) în stare bună, 9 secţiuni (18,4%) în stare moderată, 5 secţiuni (10,2%) în stare slabă,

1 sectiune (2,0%) în stare proastă. Într-o sectiune (2,0%) fauna piscicola a fost absentă.

Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sub aspectul stării ecologice sunt următoarele:

Stare moderată - 9 secţiuni:

Râul Iad, secţiunea Bulz;

Râul Crişul Repede, secţiunea Aval Suncuius;

Râul Secătura, secţiunea Secatura Pietris;

Râul Mînierea, secţiunea Amonte Galaseni;

Râul Peta, secţiunile:Amonte Sanmartîn şi Aval Oradea;

CCE1 Oradea, secţiunea CCE1 Chereşig;

Râul Barcău, secţiunea Bogis;

Râul Borumblaca, secţiunea Suplacul de Barcau.

Stare slabă – 5 secţiuni:

Râul Crisul Repede, secţiunea Saula;

Râul Aluniş, secţiunea Braisoru;

Râul Copranda, secţiunea Tilegad;

Râul Alun, secţiunea Toboliu;

Râul Ier, secţiunea Andrid.

Stare proastă – 2 secţiuni:

Râul Crişul Repede, secţiunea Aval Huedin.

Secţiuni în care nu s-a înregistrat prezenta faunei piscicole:

Râul Sânicolau, secţiunea Cicas.

Bazinul Hidrografic Mureş

Ihtiofauna a fost monitorizata în 13 secţiuni dîn care: 2 secţiuni (15,4%) s-au încadrat în stare foarte buna,

8 secţiuni (61,5%) în stare bună şi 3 secţiuni (23,1%) în stare moderată.




200

Râul Stei, secţiunea Petreni;

Râul Cerna, secţiunea Topliţa amonte baraj;

Râul Petris, secţiunea Nandru.

Bazinul Hidrografic Bega–Timiş-Caraş; Nera - Cerna

Ihtiofauna a fost monitorizata în 18 secţiuni dîn care: 1 sectiune (5,6%) s-a încadrat în stare bună, 4

secţiuni (22,2%) s-au încadrat în stare moderată, 2 secţiuni (11,1%) în stare slabă, 1 secţiune (5,6%) în

stare proastă. În 10 secţiuni (55,6%) îndicele EFI+ nu s-a putut aplica.



Râul Bega Veche, secţiunea Pişchia amonte Valea Dosului;

Râul Jitin, secţiunea amonte confluenta Caras;

Râul Aranca, secţiunea Localitatea Sannnicolau – Mare;

Râul Apa Mare, secţiunea Becicherecu Mic Pod auto Biled.


Râul Apa Mare secţiunea amonte Slatîna pod CFR;

Râul Aranca secţiunea localitatea Valcani – aval confluenta Cociohat.

Stare proastă – 1 secţiune:

Râul Moraviţa, secţiunea localitatea Moravita pod auto Gherman.

Bazinul Hidrografic Jiu

Ihtiofauna a fost monitorizată în 8 secţiuni dîn care: 5 secţiuni (62,5%) s-au încadrat în stare bună, 1

sectiune (12,5%) s-a încadrat în stare moderată, 1 sectiune 12,5%) în stare slabă şi 1 sectiune (12,5%) în

stare proastă.

Zonele critice care necesită îmbunătăţirea calităţii apei următoarele:

Stare moderată - 1 secţiune:

Râul Blahnita secţiunea Targu Carbunesti.

Stare slabă –1 secţiune:

Râul Gilort secţiunea Bengest.

Stare proastă – 1 secţiune:

Fluviul Dunarea secţiunea Baziaş.

Bazinul Hidrografic Olt

Ihtiofauna a fost monitorizată în 23 secţiuni din care : 1 secţiune (4,4%) s-a încadrat în stare foarte bună,

6 secţiuni (26,1%) s-a încadrat în stare bună, 3 secţiuni (13,0%) s-au încadrat în stare moderată, 4

secţiuni (17,4%) în stare slabă şi 9 secţiuni (39,1%) în stare proastă.




201

Râul Rusciori, secţiunea amonte confluenta Cibîn;

Râul Saliste, secţiunea amonte confluenta Cibîn;

Râul Lotru, secţiunea Gura Lotritei.


Râul Talomir, secţiunea aval confluenţa Olt;

Râul Lotru, secţiunea Obarşia Lotrului;

Râul Samnic, secţiunea amonte confluenta Olt;

Râul Topolog, secţiunea aval confluenta Topologel.

Stare proastă – 9 secţiuni:

Râul Mărcuşa, secţiunea amonte confluenta Râul Negru;

Râul Homorodul Mare, secţiunea amonte Baile Homorod;

Râul Avrig, secţiunea amonte confluenta Olt;

Râul Marsa, secţiunea amonte confluenta Olt;

Râul Cibin, secţiunea aval acumulare Gura Râului;

Râul Mag, secţiunea amonte confluenta Saliste;

Râul Cisnadie, secţiunea amonte confluenta Cibîn;

Râul Salatrucel, secţiunea amonte confluenta Olt;

Râul Lotru, secţiunea aval acumulare Bradisor.

Bazinul Hidrografic Arges - Vedea

Ihtiofauna a fost monitorizata în 12 secţiuni dîn care: 1 sectiune (8,3%) s-a încadrat în stare

foarte bună; 5 secţiuni (41,7%) în stare bună, 5 secţiuni (41,7%) s-au încadrat în stare moderată şi 1

sectiune (8,3%) în stare proastă.



Râul Valea Mare, secţiunea amonte confluenta râul Doamnei;

Râul Doamnei, secţiunea Ciumesti;

Râul Argeş, secţiunea Căteasca;

Râul Neajlovel, secţiunea amonte confluenta Neajlov;

Râul Ilfov, secţiunea amonte derivatie Mircea Voda.


Râul Argeş, secţiunea amonte captare Arpechim.

Bazinul Hidrografic Buzău – Ialomiţa

Ihtiofauna a fost monitorizata în 20 secţiuni din care: 3 secţiuni (15,0%) s-au încadrat în stare foarte bună,

9 secţiuni (45,0%) în stare bună, 6 secţiuni (30,0%) s-au încadrat în stare moderată şi 1 secţiune (5,0%) în

stare slabă. Într-o sectiune (5,0%) indicele EFI+ nu s-a putut aplica.



Râul Prahova, 2 secţiuni: Predeal şi amonte Sinaia;

Râul Teleajen, secţiunea amonte Cheia;

Râul Buzău, 3 secţiuni: Basca Roziliei, Setu şi Racovita.


202


Râul Buzau, secţiunea Vama Buzaului.

Bazinul Hidrografic Siret

Ihtiofauna a fost monitorizata în 6 secţiuni din care: 1 sectiune (16,7%) s-a încadrat în stare foarte buna, 2

secţiuni (33,3%) în stare bună şi 3 secţiuni (50,0%) s-au încadrat în stare moderată.



Râul Schit, secţiunea Durau;

Râul Cracău, secţiunea Slobozia;

Râul Bistriţa, secţiunea Roznov.

Bazinul Hidrografic Prut – Bârlad

Ihtiofauna a fost monitorizată în 23 secţiuni din care: 2 secţiuni (8,7%) s-au încadrat în stare foarte bună,

7 secţiuni (30,4%) în stare bună, 6 secţiuni (26,1%) în stare moderată, 6 secţiuni (26,1%) în stare slabă şi

2 secţiuni (8,7%) în stare proastă.



Râul Bahlui, secţiunea Podu Iloaiei;

Râul Bârlad, secţiunea Valea Ienii;

Râul Başeu, secţiunea Stefanesti;

Râul Jijia, secţiunile Todireni şi Victoria;

Râul Prut, secţiunea Şivita.

Stare slabă - 6 secţiuni:

Râul Bahlui, secţiunea Holboca;

Râul Bârlad, secţiunea aval Crasna;

Râul Jijia, secţiunile aval Dorohoi şi Opriseni;;

Râul Tutova, secţiunea Pogonesti;

Râul Zeletin, secţiunea Colonesti.

Stare proastă - 2 secţiuni:

Râul Elan secţiunea Murgeni;

Râul Prut secţiunea Şiviţa.

Lacuri

În anul 2010, pentru lacurile naturale şi de acumulare în care a fost monitorizată fauna

piscicolă, au fost adunate informatii despre: metoda de recoltare, data începutului campaniei,

data sfârşitului campaniei, numărul de plase utilizate, mărimea ochiurilor plaselor, adâncimea

minimă şi maximă a scufundării plaselor, tipul de plase (pelagică, bentică), suprafaţa plaselor,

înalţimea plaselor, ora introducerii plaselor, ora scoaterii plaselor. De asemenea, s-au notat

coordonatele geografice ale secţiunii de monitorizare. S-au întocmit listele de specii şi s-au


203

menţionat datele despre lungimea minimă şi maximă a specimenelor capturate, greutatea totală,

numărul total de bucaţi din fiecare specie, de la fiecare lansare şi plasă.

Capturile de peste din lacurile monitorizate au depins de o multitudîne de factori: poziţia

geografică a lacului, perioada de recoltare, conditţile atmosferice, impactul antropic, tipul de

plase utilizate.

Lacul Valea de Peşti din Bazinul Hidrografic Jiu, considerat lac de referinţă pentru lacurile de

acumulare întrucât impactul antropic este foarte scăzut, a avut o faună piscicolă puţin bogată (7 specii):

Phoxinus phoxinus, Noemachelius barbatulus, Gobio obtusirostris, Barbus petenyi, Carassius gibelio,

Cobitis danubialis, Salmo fario. Au fost identificate specii sensibile şi specii tolerante. Au fost capturaţi

şi înventariate 196 de exemplare din speciile menţionate. Au dominat: Gobio obtusirostris Barbus

petenyi, şi Phoxinus phoxinus (boişteanului). Greutatea cea mai ridicată au avut-o Barbus peteny

(moioaga).

În Lacul Săcele din Bazinul Hidrografic Olt au fost capturate 8 specii: Squalius cephalus,

Perca fluviatilis, Alburnus alburnus, Esox lucius, Carassius gibelio, Barbus petenyi, Scardinius

erythrophthalmus, Gobio gobio. Majoritatea speciilor sunt tolerante. Au fost capturati şi

înregistrati 508 indivizişi a predominat numeric, Perca fluviatilis (bibanul) (290) şi Leuciscus

cephalus (cleanul) (118). Aceleaşi specii au fost predominante şi sub aspectul greutăţii Perca

fluviatilis (bibanul) - 1353 gr şi Leuciscus cephalus (cleanul) - 9069 gr.).

Lacul Subcetate din Bazinul Hidrografic Mures a avut o fauna piscicolă diversă în care

s-au inventariat 9 specii: Chondrostoma nasus, Carassius gibelio, Squalius cephalus, Barbus

barbus, Barbus petenyi, Pseudorasbora parva, Sabanejena aurata, Gobio gobio, Alburnus

alburnus. Câteva specii sunt conşiderate sensibile. Numărul de indivizicapturaţi a variat între 2

exempare Barbus barbus (mreana), 318 Alburnus alburnus (oblete) şi 154 Chondrostoma nasus

(scobar).

În Lacul Surduc din Bazinul Hidrografic Banat au fost inventeriate un număr de 12

specii şi anume: Gymnocephalus cernuus, Alburnus alburnus, Lepomis gibbosus, Scardinius

erythrophthalmus, Rutilus rutilus, Perca fluviatilis, Cobitis taenia, Gobio obtusirostris,

Stizostedion lucioperca, Squalius cephalus, Carassius gibelio, Rhodeus sericeus. Majoritatea

speciilor sunt considerate tolerante. Numeric au predominat speciile de talie mică Alburnus

alburnus şi Rutillus rutillus, (obletele şi babuşca), iar la greutate, au predominat speciile de talie

mare Stizostedion lucioperca şi Leuciscus cephalus (şalău şi cleanul).

În Lacul Vidraru din Bazinul Hidrografic Argeş au fost inventariate 430 exemplare

aparţinând următoarelor specii: Gobio obtusirostris, Carassius gibelio, Alburnus alburnus,

Phoxinus phoxinus, Barbus meridionalis petenyi, Pseudorasbora parva, Squalius cephalus,

Coregonus lavaretus, Oncorhinchus mykiss. Din cauza dimensiunilor şi adâncimilor mari ale

lacului şi dificultăţilor de recoltare nu au fost capturate multe specii. Numeric au predominat

speciile de talie mică şi tolerante, Gobio obtusirostris (porcuşorul) (163) şi Alburnus alburnus

(obletele) (147).

În Lacul Siriu diversitatea faunei piscicole fost redusă. Au fost identificaţi indivizidin 6

specii: Leuciscus cephalus, Chondrostoma nasus, Perca fluviatilis, Carassius gibelio,


204

Alburnoides bipunctatus, Tinca tinca. Din cei 151 indivizi capturaţi şi identificaţi, 57 (38%) au

aparţinut speciei Leuciscus cephalus (cleanului) şi 58 (38%) au speciei apartinut Perca fluviatilis

(bibanului). Majoritatea speciilor sunt tolerante.

19.4. Concluzii privitoare la inventarierierea faunei piscicole în anul 2010 Râuri

Evaluarea calităţii apelor râurilor pe baza metodei Indicelui Piscicol European (EFI+) în cele 202 de

secţiuni monitorizate în cadrul celor 10 bazine hidrografice, în anul 2010 a evidenţiat urmatoarele:

- 22 secţiuni (10,89%) s-au încadrat în stare foarte bună;

- 81 secţiuni (40,10%) s-au încadrat în stare bună;

- 49 secţiuni (24,26%) s-au încadrat în stare moderată;

- 20 secţiuni (9,90%) s-au încadrat în stare slabă;

- 17 secţiuni (8,41%) s-au încadrat în stare proastă;

- în 13 secţiuni (6,44%) din cauza capturării unui număr insuficient de peşti

(minimum 35 de exemplare) nu s-a putut calcula indexul piscicol.

Lacuri

Speciile predominante capturate în cele 6 lacuri de acumulare: Valea de Peşti, Săcele,

Surduc, Subcetare, Vidraru şi Siriu, au fost: Alburnus alburnus (obletele) Leuciscus cephalus

(cleanul), Perca fluviatilis (bibanul) şi Carassius gibelio (carasul).

205

IV. PREZENTAREA SINTETICĂ A STĂRII ECOLOGICE /

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ DE

SUPRAFAŢĂ LA NIVEL NAŢIONAL

În anul 2010, evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr

total de 2161 de corpuri de apă, din care 841 (38,92%) corpuri de apă au fost evaluate pe baza

datelor de monitorizare, iar 1320 (61,08%) au fost evaluate pe baza procedurii de grupare a

corpurilor de apă (principiul similitudinii). Repartizarea lor pe categorii de resurse de apă se

prezintă astfel:

o 1643 corpuri de apă naturale din categoria râuri (din care 502 corpuri

monitorizate, reprezentând 30,55 %);

o 287 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri (din care 159

corpuri monitorizate, reprezentând 55,4 %);

o 57 corpuri de apă – lacuri naturale (din care 53 corpuri monitorizate,

reprezentând 92,98 %);

o 116 corpuri de apă - lacuri de acumulare (din care 107 corpuri

monitorizate, reprezentând 92,24 %);

o 58 corpuri de apă artificiale (din care 20 corpuri monitorizate,

reprezentând 34,48 %).

Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când

corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potenţialul

ecologic maxim sau bun.

Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu la nivel global pe corpuri de apă, pentru anul

2010 se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabel 49: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru

corpurile de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă

puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul 2010

Caracter Sub-sistem Ating obiectivul de mediu Nu ating obiectivul de

mediu

Total

Global % Global % Global

CA

Naturale

Râuri 1386 84,36 257 15,64 1643

Lacuri 10 17,36 47 82,46 57

CAPM Râuri 207 72,13 80 27,87 287

Acumulări 66 56,9 50 43,1 116

CAA Râuri 50 86,21 8 13,79 58

TOTAL 1719 79,55 442 20,45 2161

Din Tabel 49 si Figura 50 reiese faptul că 1719 de corpuri, respectiv 79,55% din totalul

acestora îndeplinesc obiectivul de mediu (cel puţin starea ecologică bună / potenţialul ecologic

bun).


206

20.45%

79.55%

Atingobiectivelede mediu

Nu atingobiectivelede mediu

Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata in anul 2010

Figura 50 Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru

corpurile de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă

puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul 2010

Obiectivul de mediu, la nivel global, pentru lungimile corpurilor de apă naturale/ puternic

modificate/ artificiale – Râuri, este atins de 38579.24 km, respectiv 72.17% din lungimea totala

evaluată de 53453.81 km.

În Tabel 50 şi figura 51 se prezintă situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru

lungimi de corpuri de apă, la nivel global, în anul 2010.

Tabel 50: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru

lungimile corpurilor de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru lungimile

corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul 2010

Caracter Ating obiectivul de mediu Nu ating obiectivul de

mediu

Total

Global (km) % Global

(km)

% Global (km)

Râuri - CA Naturale 30085.59 73.17 11030.01 26.83 41115.106

Râuri - CAPM si

CAA

8493.65 68.84 3844.56 31.16 12338.21

Total (km) 38579.24 72.17 14874.57 27.83 53453.81


207

27.83%72.17%



Obiectivele de mediu pentru lungimile corpurilor de apa naturale/puternic

modificate/artificiale - rauri in anul 2010

Figura 51: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru lungimile corpurilor de apă

naturale/ puternic modificate/ artificiale – Râuri, la nivel global în anul 2010

Pe tipuri de subsisteme de apă de suprafaţă analizate, situaţia se prezintă astfel:

- râuri (Fig. 52), 1643 de corpuri de apă (82,65%) ating obiectivul de mediu (cel puţin starea

ecologică bună / potenţialul ecologic bun).

- lacuri (Fig. 53), 76 de corpuri de apă (43,93%) ating obiectivul de mediu (cel puţin starea

ecologică bună / potenţialul ecologic bun).


208

82.65%

17.35%



Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa naturale/puternic

modificate/artificiale - rauri in anul 2010

Figura 52. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/

puternic modificate/ artificiale – râuri, la nivel global în anul 2010

43.93%

56.07%



Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa naturale/puternic

modificate/artificiale - lacuri in anul 2010

Figura 53. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/

puternic modificate/ artificiale – lacuri, la nivel global în anul 2010


209

2. Evaluarea stării ecologice pe bazine hidrografice

2.1. Corpuri de apă naturale – râuri

2.1.1. Corpuri de apă naturale - râuri la nivel global

Tabel 51: Evaluarea corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi bazine

hidrografice în anul 2010

Foarte Buna Buna Moderata Slaba Proasta

Total CA

ABAST Tisa 0 25 7 0 0 32

Someș 0 69 21 4 0 94

ABAC Crisuri 0 211 24 0 0 235

ABAM Mures 0 253 10 3 0 266

ABAB Bega-Timis-Caras 0 45 9 0 0 54

Nera-Cerna 0 51 0 0 0 51

ABAJ Jiu 28 26 13 1 0 68

ABAO Olt 2 125 50 7 3 187

ABAAV Arges 0 55 28 0 0 83

Vedea 0 9 12 0 0 21

ABABI Buzau 0 34 1 0 0 35

Ialomita 0 33 15 2 0 50

ABAS Siret 0 305 13 0 0 318

ABAPB

Prut 0 15 5 0 0 20

Barlad+Af.St.Siret 0 59 4 0 2 65

ABAB

Dunare

0 29 1 0 0 30

ABAJ 0 5 7 0 0 12

ABAO 0 0 1 0 0 1

ABAAV 0 0 1 0 0 1

ABABI 0 5 0 0 0 5

ABADL

0 0 2 0 0 2

Litoral 0 0 11 0 0 11

ABAJ+ABADL Fluviul Dunărea 0 2 0 0 0 2

TOTAL CA 30 1356 235 17 5 1643


210

14.30%

82.53%

0.30%

1.83%

1.03%

Foarte Buna

Buna

Moderata

Slaba

Proasta

Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale - râuri la nivel

global în anul 2010

Figura 54: Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale - râuri la nivel global în

anul 2010

Tabel 52: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi

bazine hidrografice în anul 2010

Foarte Buna Buna

Moderata Slaba Proasta

Total km

ABAST

Tisa 0.0 748.0 422.00 0.00 0.00 1170.00

Somes 0.0 1609.0 1419.00 160.00 0.00 3188.00

ABAC Crisuri 0.0 2454.8 580.79 0.00 0.00 3035.59

ABAM Mures 0.0 4239.2 491.44 74.52 0.00 4805.15

ABAB

Bega-Timis-Caras

0.0 1697.5 279.10 0.00 0.00 1976.60

Nera 0.0 958.4 0.00 0.00 0.00 958.40

ABAJ Jiu 688.6 1422.3 436.90 69.40 0.00 2617.20

ABAO Olt 19.0 1929.0 1775.00 153.00 51.00 3927.00

ABAAV Arges 0.0 1155.7 1002.87 0.00 0.00 2158.54

Vedea 0.0 464.0 731.84 0.00 0.00 1195.87

ABABI Buzau 0.0 654.5 180.00 0.00 0.00 834.50

Ialomita 0.0 592.0 595.00 167.00 0.00 1354.00

ABAS Siret 0.0 8600.0 589.00 0.00 0.00 9189.00

ABAPB Prut 0.0 438.2 317.10 0.00 0.00 755.30


211

Barlad Af.St.Sire

t 0.0 1406.2 216.00 0.00 127.30 1749.50

ABAB

Dunare

0.0 421.8 8.20 0.00 0.00

430.00

ABAJ 0.0 166.4 398.80 0.00 0.00

565.20

ABAO 0.0 0.0 85.00 0.00 0.00

85.00

ABAAV 0.0 0.0 64.75 0.00 0.00

64.75

ABABI 0.0 231.0 0.00

0.00 0.00 231.00

ABADL 0.0 0.0 274.00 0.00 0.00 274.00

Litoral 0.0 0.0 361.00 0.00 0.00 361.00

Fluviul Dunarea 0.0 190.0 0.0 0.0 0.0 190.00

TOTAL KM 707.6 29378.0 10227.8 623.9 178.3 41115.6


212

24.88%

71.45%

0.43%

1.72%

1.52%

Foarte Buna

Buna

Moderata

Slaba

Proasta

Evaluarea stării ecologice pentru lungimile corpurilor de apă naturale - râuri la

nivel global în anul 2010

Figura 55: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale - râuri pe stări ecologice la

nivel global în anul 2010

3. EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC PE BAZINE

HIDROGRAFICE

3.1. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale – râuri (CAPM/CAA) la

nivel global

Tabel 53: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic

modificate/artificiale – râuri pe bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010

ABA Bazin hidrografic PEM PEB PEMo Total

CAPM/CAA

ABAST

Tisa 1 4 1 6

Somes 6 19 4 29

ABAC Crisuri 6 21 6 33

ABAM

Mures 0 40 18 58

Aranca 0 5 1 6

ABAB

Bega-Timis-Caras 0 57 9 66

Nera-Cerna

0 8 1 9


213

ABAJ Jiu 0 1 2 3

ABAO Olt 0 6 8 14

ABAAV

Arges 0 22 11 33

Vedea 0 1 2 3

ABABI

Buzau 0 0 2 2

Ialomita 0 11 2 13

ABAS Siret 0 13 2 15

ABAPB

Prut 0 18 9 27

Barlad+Af.St.Siret 0 6 2 8

ABADL Litoral 0 2 0 2

ABAB

Dunare

0 1 0 1

ABAJ 0 3 2 5

ABAAV 0 0 0 0

ABABI 0 1 6 7

Fluviul Dunarea 0 5 0 5

TOTAL CA 13 244 88 345

25.51%74.49%

PEM +PEB

PEMo

Evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic

modificate/artificiale - rauri la nivel global in anul 2010

Figura 5657: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi

artificiale – râuri la nivel global în anul 2010


214

Tabel 54: Evaluarea pe bazine hidrografice a lungimilor corpurilor de apă puternic

modificate şi artificiale – râuri la nivel global în anul 2010

ABA Bazin hidrografic PEM PEB PEMo Total km

ABAST Tisa 13.00 141.00 91.00 245.00

Somes 236.00 248.00 264.00 748.00

ABAC Crisuri 178.00 947.10 256.20 1381.30

ABAM Mures 0.00 1850.70 666.38 2517.08

Aranca 0.00 127.90 126.80 254.70

ABAB Bega-Timis-Caras 0.00 1071.40 335.70

1407.10

ABAB Nera-Cerna 0.00 109.50 5.90 115.40

ABAJ Jiu 0.00 9.30 20.50 29.80

ABAO Olt 0.00 186.00 502.50 688.50

ABAAV Arges 0.00 340.78 362.47 703.25

ABAAV Vedea 0.00 0.72 78.70 79.42

ABABI Buzau 0.00 0.00 45.00 45.00

ABABI Ialomita 0.00 176.65 94.00 270.65

ABAS Siret 0.00 254.00 70.00 324.00

ABAPB Prut 0.00 990.00 631.00 1621.00

Barlad+Af.St.Siret 0.00 59.00 31.00 90.00

ABAB Dunare

0.00 12.10 0.00 12.10

ABAJ 0.00 367.90 106.40 474.30

ABAAV 0.00 0.00 2.01 2.01

ABABI 0.00 10.60 155.00 165.60

ABADL Litoral 0.00 91.00 0.00 91.00

Fluviul Dunarea 0.00 1073.00 0.00 1073.00

TOTAL KM 427.0 8066.7 3844.6 12338.2

4. Corpuri de apă - lacuri naturale

4.1. Corpuri de apă lacuri naturale la nivel global

Tabel 55: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale pe stări ecologice şi bazine

hidrografice în anul 2010

Administraţie Bazinală de

Apă Bazin

hidrografic Foarte Buna Buna Moderata Slaba Proasta

Total corpuri de apa

ABAST Tisa 1 0 0 0 0 1

Somes 0 0 2 0 0 2

ABAM Mures 0 0 1 0 0 1


215

ABAJ Jiu 0 0 1 0 0 1

ABAO Olt 0 0 2 0 0 2

ABAAV Arges 0 0 1 0 0 1

ABABI Buzau 0 0 4 0 0 4

Ialomita 0 0 5 2 0 7

ABAS Siret 0 2 0 0 0 2

ABAPB Prut 0 0 2 0 0 2

ABADL Litoral 0 1 8 0 0 9

Dunare

0 6 11 0 0 17

ABAJ 0 0 3 0 0 3

ABABI 0 0 4 1 0 5

TOTAL corpuri de apa 1 9 44 3 0 57

15.79%

77.19%

1.75%

5.26%

Foarte Buna

Buna

Moderata

Slaba

Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă - lacuri naturale la nivel

global

Figura 58: Evaluarea corpurilor de apă - lacuri naturale pe stări ecologice la nivel global în

anul 2010


216

5. Corpuri de apă – lacuri de acumulare

5.1. Corpuri de apă – lacuri de acumulare la nivel global

Tabel 56: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri

de acumulare pe bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010

PEM PEB PEMo Total CA

ABAST Tisa 0 1 0 1

Somes 0 4 5 9

ABAC Crisuri 0 4 2 6

ABAM Mures 0 5 6 11

ABAB

Bega-Timis-Caras

0 2

4

6

Nera-Cerna

0 0 2 2

ABAJ Jiu 0 7

0

7

ABAO Olt 0 8 1 9

ABAAV

Arges 1 7 6 14

Vedea 0 0 1 1

ABABI

Buzau 0 2 0 2

Ialomita 0 4 2 6

ABAS Siret 4 8 1 13

ABAPB Prut 0 5 8 13

Barlad 0 3 6 9

ABADL

Dunare

0 0 2 2

ABAJ 0 1 1 2

ABAAV 0 0 2 2

ABABI 0 0 1 1

TOTAL CA 5 61 50 116


217

56.90%

43.10%

PEM +PEB

PEMo

Evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate -

lacuri de acumulare la nivel global in anul 2010

Figura7: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate - lacuri

de acumulare la nivel global în anul 2010

6. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ŞI A POTENŢIALULUI

ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ AFERENTE CURSULUI

PRINCIPAL AL FLUVIULUI DUNĂREA

Pe cursul fluviului Dunărea, conform criteriilor Directivei Cadru Apă, au fost delimitate şi

desemnate 7 corpuri de apă, din care 5 corpuri puternic modificate (Bazias – Porţile de Fier I,

Porţile de Fier II, Porţile de Fier II – Chiciu, Chiciu – Isaccea şi Sulina) şi 2 corpuri de apă

naturale (braţele Chilia şi Sf. Gheorghe).

Evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a efectuat prin integrarea următoarelor

elemente de calitate:

a. elementele de calitate biologice reprezentate de algele fitoplanctonice şi

fitobentice şi de macronevertebratele bentice,

b. elementele de calitate fizico-chimice generale reprezentate de indicatori din

grupele: Condiţii termice (temperatura), Starea acidifierii (pH), Condiţii de

oxigenare (oxigen dizolvat) şi Nutrienţi (formele de azot din azotati şi amoniu,

fosforul din ortofosfaţi şi fosforul total),

c. poluanţi specifici: Cu, Zn, As, Cr total, fenoli şi toluen.


218

Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de mediu, reprezentat de starea

ecologică bună /potenţialul ecologic bun, a fost atins de toate corpuri de apă ale fluviului

Dunărea.

Tabel 57: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic al

corpurilor de apă puternic modificate aferente cursului principal al fluviului Dunărea

Corp de apa Stare ecologica Potential ecologic

Bazias – Porţile de Fier I - Bun

Porţile de Fier II - Bun

Porţile de Fier II - Chiciu - Bun

Chiciu - Isaccea - -

Chilia Bună -

Sulina - Bun

Sf. Gheorghe Bună -

Figura 59: Starea ecologică / potenţialul ecologic al corpurilor de apă de pe cursul

principal al fluviului Dunărea în anul 2010


219

V. EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ DE

SUPRAFAŢĂ PE BAZINE HIDROGRAFICE

Starea chimică a corpurilor de apă de suprafaţă în anul 2010 a fost evaluată pentru un

număr de 575 de corpuri de apă monitorizate din punct de vedere al conformării faţă de

standardele de calitate (EQS) stabilite de Directiva 2008/105/CE - transpusă în legislaţia

naţională prin HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor şi

pierderilor de substanţe prioritar periculoase cu modificările şi completările ulterioare,

Corpurile de apă monitorizate sunt cele care în urma analizelor de screening au relevat

existenţa unor concentraţii semnificative (mai mari de 80% din valoare standardului de calitate)

pentru o serie de indicatori (din cei prevăzuţi în anexa I a Directivei), fapt care a condus la

necesitatea realizării unei activităţi de monitoring pentru aceste corpuri în vederea obţinerii unor

date suficiente pentru evaluarea stării chimice a acestora, cât şi pentru realizarea unei analize

fiabile a tendinţelor pe termen scurt/lung.

Corpurile de apă care în urma analizelor de screening nu au evidenţiat prezenţa acestor

substanţe sau concentraţiile identificate au fost de maxim 80% din valorile standardelor de

calitate (prevăzute în HG 351/2005) se considerat că îndeplinesc obiectivele de calitate şi se află

stare chimică bună.

Evaluarea stării chimice are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru

mediu, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime

admisibile. Standardele de calitate pentru mediu (EQS – SCM) sunt definite drept concentraţiile

de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.

Cu excepţia substanţelor prioritare nesintetice (metale grele: cadmiu, plumb, mercur şi nichel)

standardele de calitate stabilite sunt exprimate în concentraţii totale pentru întreaga probă. În

cazul metalelor, standardele de calitate se referă la concentraţia de substanţe dizolvate.

Astfel, un corp de apă este in stare chimică bună dacă obiectivele de calitate sunt atinse

pentru toţi indicatorii monitorizaţi faţă de standardele de calitate pentru concentraţiile medii

anuale cât şi faţă de standardele de calitate pentru concentraţiile maxime admisibile; orice

depăşire e a standardelor de calitate pentru concentraţiile medii anuale fie a standardelor de

calitate pentru concentraţiile maxime admisibile conduce la declararea corpului de apă

respectiv ca fiind în stare chimică proastă.

Având în vedere cele de mai sus, precum şi rezultatele obţinute ân urma monitorizării,

evaluarea stării chimice în anul 2010 pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi de

acumulare, ape tranzitorii şi ape costiere), se prezintă astfel: 476 corpuri (82,78%) sunt în stare

chimică bună şi 99 corpuri (17,22%) sunt în stare chimică proastă.


220

Figura 60: starea chimica a corpurilor de suprafaţă -2010

Cele 575 de corpuri de apă de suprafaţă monitorizate sunt repartizate după cum urmează:

470 corpuri de apă– râuri

67 de corpuri de apă lacuri naturale

38 de corpuri de apă puternic modificate – (48) lacuri de acumulare.

1. Bazinul hidrografic Tisa

Râuri

Din cele 11 corpuri de apă - râuri monitorizate 10 se află în stare chimică bună (90,91%) şi

unul se încadrează în stare chimică proastă (9,09%) având pentru cadmiu o valoare care

depăşeşte standardul de calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS-CMA).

Lacuri naturale

Cele 2 corpuri de apă - lacuri naturale din cadrul acestui bazin hidrografic se încadrează în

stare chimică bună (100%).

2. Bazinul hidrografic Someş

Râuri

S-au monitorizat 44 de corpuri, 39 fiind în stare chimică bună (88,64%) şi celelalte 5

fiind în stare chimică proastă (11,36%).

Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de standardele de

calitate sunt:

cadmiu – pentru 3 corpuri

plumb – pentru 2 corpuri

mercur şi nichel – pentru 1 corp.

Pentru toate cele 3 metale, depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de

calitate pentru concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA).

Lacuri de acumulare

Toate cele 7 corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate în cadrul bazinului

hidrografic Someş se află în stare chimică bună (100%).


221

De menţionat ca pentru corpul de apă RORW2.1.70_B1 Ilba, valorile foarte mari pentru cele

3 metale care înregistrează depăşiri se datorează unei puternice influenţe antropice din zonă –

activitate minieră.

3. Bazinul hidrografic Crişuri

Râuri

Cele 40 corpuri de apă - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri se află toate în


Lacuri de acumulare

Singurul lac de acumulare din bazinul hidrografic Crişuri se află în stare chimică bună.

4. Bazinul hidrografic Mures

Râuri

În cazul corpuri de apă - râuri, din cele 89 monitorizate 78 se află în stare chimică bună

(87,64%) pentru celelalte 11 dintre ele evaluarea a indicat o stare chimică proastă (12,36%).

Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de valorile

standardelor de calitate sunt:

cadmiu - 8 corpuri

plumb - 6 corpuri

nichel - 3 corpuri

De menţionat ca pentru toate cele 3 metale, depăşirile înregistrate sunt faţă de standardele de

calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).

Lacuri de acumulare

În bazinul hidrografic Mureş s-au monitorizat 8 lacuri de acumulare, 7 fiind în stare

chimică bună (87,5%) şi unul în stare chimică proastă (12,5%). Încadrarea în starea chimică

proastă se datorează plumb-ului pentru depăşirea standardului de calitate pentru concentraţia

maximă admisibilă (EQS-CMA).

Lacuri naturale

În bazinul hidrografic a fost monitorizat un lac natural care se află în stare chimică bună

(100%).

5. Bazinul hidrografic Aranca

Râuri

În bazinul hidrografic Aranca s-a monitorizat un corp de apă - râu care s-a identificat ca

fiind în stare chimică bună (100%).

6. Bazinul hidrografic Timiş

Râuri

Toate cele 20 de corpuri de apă - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Timiş se află

toate în stare chimică bună (100%).

Lacuri de acumulare

Cele 4 corpuri de apă - lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Timiş se află în stare

chimică bună (100%).

7. Bazinul hidrografic Bega

Râuri

În bazinul hidrografic Bega s-au monitorizat 12 corpuri de apă - râuri toate fiind în stare


Lacuri de acumulare

Cele 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Bega se află în stare



222

8. Bazinul hidrografic Cerna

Râuri

În bazinul hidrografic Cerna s-au monitorizat 4 corpuri de apă - râuri toate 4 fiind în stare


Lacuri de acumulare

Cele 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Cerna se află în stare


9. Bazinul hidrografic Caraş

Râuri

Toate cele 7 corpuri de apă - de râuri monitorizate în bazinul hidrografic Caraş sunt în


10. Bazinul hidrografic Nera

Râuri

Toate cele 7 corpuri de apă - de râuri monitorizate în bazinul hidrografic Nera sunt în


11. Bazinul hidrografic Jiu

Râuri

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost monitorizate din punct de vedere al stării chimice

35 corpuri de apă de râuri, 31 aflându-se în stare chimică bună (88,57%) restul de 4 dintre ele

fiind în stare chimică proastă (11,43%).

Indicatorii chimici pentru care s-au regăsit depăşiri ale valorilor înregistrate faţă de

standardele de calitate sunt:

mercur – pentru 3 corpuri

cadmiu – pentru 1 corpuri

Pentru ambele metale, depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de calitate

pentru concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA).

Lacuri de acumulare

Toate cele 5 corpuri de apă lacuri de acumulare monitorizate în cadrul bazinului

hidrografic Jiu se află în stare chimică bună (100%).

12. Bazinul hidrografic Olt

Râuri

În cazul râurilor din cele 47 monitorizate pentru 23 dintre ele evaluarea a indicat o stare

chimică bună (48,94%) restul de 24 fiind în stare chimică proastă(51,06%).



mercur - 21 corpuri

cadmiu - 5 corpuri

De menţionat ca pentru ambele metale, depăşirile înregistrate sunt faţă de standardele de

calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).

Lacuri de acumulare

Din cele 6 lacuri de acumulare monitorizate trei se află in stare chimică bună – (50,00%)

şi 3 sunt în stare chimică proastă (50,00%); starea chimică proastă se datorează în toate cele 3

cazuri depăşirilor pentru standardul de calitate al concentraţiei maxime admisibile (EQS -CMA )

a mercurului.

13. Bazinul hidrografic Argeş

Râuri


223

Pentru râuri, din cele 48 monitorizate 43 s-au identificat ca fiind în stare chimică bună

(89,58%) celelalte 5 dintre aflându-se în stare chimică proastă (10,42%).



mercur - pentru 3 corpuri

plumb – pentru 2 corpuri

hexaclorciclohexan, octilfenoli, nonilfenoli pentru câte un corp

De menţionat ca pentru metale, depăşirile înregistrate sunt faţă de standardele de calitate

pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).

Lacuri de acumulare

În bazinul hidrografic s-au monitorizat 8 lacuri de acumulare, 7 dintre ele aflându-se în stare

chimică bună (87,5%) şi unul în stare chimică proastă (12,5%). Starea chimică proastă este

determinată de depăşirile înregistrate pentru pesticide cicloidiene si antracen atât faţă de

standardele de calitate pentru concentraţia medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă

admisibilă (EQS –CMA).

14. Bazinul hidrografic Vedea

Râuri

Toate cele 7 corpuri de apă monitorizate au fost evaluate ca fiind in stare chimica bună (100%).

15. Bazinul hidrografic Ialomiţa

Râuri

Din cele 9 râuri monitorizate 6 se află în stare chimică bună (67,00%) şi 3 se încadrează în

stare chimică proastă (33,00%), indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor

înregistrate faţă de valorile standardelor de calitate fiind:

Suma Benz(b)fluoranten, Benz(k)fluoranten şi Suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–

cd)–piren- fiecare indicator pentru cîte 3 corpuri

antracen - 2 corpuri

Depăşirile înregistrate sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia

medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).

Lacuri naturale

Toate cele 3 lacuri naturale din cadrul acestui bazin hidrografic se încadrează în stare


16. Bazinul hidrografic Siret

Râuri

Din cele 29 de râuri monitorizate 16 se încadrează în stare chimică bună (55,17%) restul de

13 aflându-se în stare chimică proastă (44,83%).



Cloroform - depăşiri pentru 5 corpuri de apă;

Cadmiu,Mercur şi Suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–cd)–piren - depăşiri pentru

câte 4 corpuri de apă fiecare

Hexaclorciclohexan, hexaclorbenzen, p,p DDT şi cloroform- depăşiri pentru câte 2

corpuri de apă fiecare

Pesticide cicloidiene– 1 corp

Lacuri de acumulare

În cazul lacurilor din cele 5 monitorizate 2 sunt în stare chimică bună (40,0%) celelalte 3

fiind în stare chimică proastă (60,0%). Indicatorii chimici care prezintă depăşiri ale valorilor

înregistrate faţă de valorile standardelor de calitate sunt:

Cadmiu - pentru 2 corpuri de apă;


224

Cloroform – 1 corp

Lacuri naturale

Din cele 5 lacuri naturale monitorizate 4 se află în stare chimică bună (80%), unul singur

fiind în stare chimică proastă (20%), depăşirea înregistrată fiind pentru pentaclorbenzen pentru

ambele standarde de calitate.

Depăşirile înregistrate pentru micropoluanţii organici sunt în egală masură faţă de

standardele de calitate pentru concentraţia medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă

admisibilă (EQS -CMA); depăşirile înregistrate pentru micropoluanţii anorganici (metale) sunt

faţă de standardele de calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).

17. Bazinul hidrografic Bârlad

Râuri

Din cele 4 râuri monitorizate în bazinul hidrografic Bârlad avem pentru 3 râuri stare chimică

bună (75,00%) unul fiind în stare chimică proastă (25%). Încadrarea în stare chimică proastă

se datorează depăşirilor pe care pentaclorbenzenul le înregistrează faţă de ambele standard de

calitate (EQS – MA şi EQS – CMA).

Lacuri de acumulare

În bazinul hidrografic Bârlad s-au monitorizat 6 lacuri de acumulare 4 fiind în stare chimică

bună (66,67%) celelalte 2 fiind în stare chimică proastă (33,33%). Ambele încadrări în starea

chimică proastă se datorează depăşirilor înregistrate pentru cloroform.

18. Bazinul hidrografic Buzău

Râuri

În cazul bazinului hidrografic Buzău s-au monitorizat 3 râuri, toate 3 încadrându-se în


Lacuri de acumulare

În bazinul hidrografic Buzău s-a monitorizat 1 lac de acumulare acesta fiind în stare


Lacuri naturale

În bazinul hidrografic Buzău s-au monitorizat 2 lacuri naturale ambele încadrându-se în


19. Bazinul hidrografic Prut

Râuri

Din cele 11 râuri monitorizate în bazinul hidrografic Prut, 7 sunt încadrate în stare chimică

bună (73,64%).– - celelalte 4 fiind încadrate în stare chimică proastă (36,36%).

Indicatorii chimici care determină starea chimică proastă sunt:

Pentaclorbenzen – pentru 2 corpuri

mercur, para-para DDT şi suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–cd)–piren fiecare

dintre ei pentru câte un corp

Lacuri de acumulare

S-au monitorizat 14 corpuri de apă, 12 fiind în stare chimică bună (85,71%) şi 2 se află în

stare chimică proastă (14,29%).

Încadrările în stare chimică proastă se datorează cloroformului şi pesticidelor cicloidiene,

fiecare dintre indicatori pentru câte un corp.

Lacuri naturale

Cele 2 lacuri naturale din cadrul bazinului hidrografic Prut se regăsesc în stare chimică

bună (100%).

20. Bazinul hidrografic Litoral

Râuri


225

Din cele 13 râuri monitorizate 11 sunt în stare chimică bună (84,62%) şi 2 se află în

stare chimică proastă (15,38%).

Încadrările în stare chimică proastă se datorează mercurului şi para-para DDT-ului, fiecare

dintre indicatori pentru câte un corp şi ambele faţă de standardul de calitate pentru concentraţia

maximă admisibilă (EQS-CMA).

Lacuri naturale

În bazinul hidrografic s-au monitorizat 9 lacuri naturale 4 se află în stare chimică bună

(44,44%) restul de 5 fiind în stare chimică proastă (55,56%).

Indicatorii chimici care determină încadrarea in stare chimică proastă a corpurilor de apă din

bazinul hidrografic Litoral sunt:

mercur şi para-para-DDT – pentru câte 3 corpuri

plumb, hexaclorbenzen şi cadmiu – pentru câte un corp

Ape tranzitorii

Cele 2 corpuri de apă încadrate ca şi ape tranzitorii se află în stare chimică proastă

(100%), încadrarea datorându-se depăşirilor înregistrate pentru :

cadmiu –pentru ambele corpuri

antracen - pentru un corp.

Pentru metale depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de calitate pentru

concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA) iar în cazul micropoluanţilor organici

neconformităţile sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia medie

(EQS-MA) şi faţă de cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA) .

Ape costiere

În cadrul bazinului hidrografic Marea Neagră sunt încadrate şi monitorizate 4 corpuri de

ape costiere unul fiind încadrat în stare chimică bună (25%) şi 3 dintre ele fiind în stare chimică

proastă (75%).

Indicatorii care determină starea chimică proastă sunt:

cadmiu şi DDT total – pentru toate 3 corpurile

para-para-DDT – pentru 2 corpuri

benzo(a)piren, hexaclorbenzen, antracen şi mercur – pentru câte un corp

Pentru metale depăşirile au fost pentru valori mai mari decât standardul de calitate pentru

concentraţia maxim admisibilă (EQS-CMA) iar în cazul micropoluanţilor organici

neconformităţile sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia medie

(EQS-MA) şi faţă de cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).

21. Bazinul hidrografic Dunăre

Râuri

Din cele 27 de râuri monitorizate, 21 dintre ele se află în stare chimică bună (77,78%)

restul de 6 regăsindu-se în stare chimică proastă (22,22%).

Indicatorii chimici care au determinat incadrarea celor 8 corpuri de apă din bazinul

hidrografic Dunăre în stare chimică rpoastă sunt:

p,p DDT– pentru 4 corpuri de apă;

mercur – pentru 2 corpuri de apă;

plumb, pentaclorbenzen, cloroform şi hexaclorbutadienă - pentru câte un corp de

apă.

Lacuri de acumulare

Cele 4 lacuri de acumulare din cadrul bazinului hidrografic Dunăre se regăsesc în stare

chimică bună.

Lacuri naturale


226

Au fost monitorizate 14 lacuri naturale în cadrul bazinului hidrografic Dunăre 13 fiind în

stare chimică bună (92,86%) şi doar unul fiind în stare chimică proastă se află în stare chimică

proastă (7,14%), stare datorată depăşirilor pentru mercur şi plumb.

Indicatorii chimici care au determinat incadrarea celor 8 corpuri de apă din bazinul

hidrografic Dunăre în stare chimică rpoastă sunt:

p,p DDT– pentru 4 corpuri de apă;

mercur – pentru 3 corpuri de apă;

plumb - pentru 2 corpuri de apă

pentaclorbenzen, cloroform şi hexaclorbutadienă - pentru câte un corp de apă.

22. EVALUAREA STĂRII CHIMICE LA NIVEL NAŢIONAL

Râuri

În cazul corpurilor de apă - râuri, din cele 470 monitorizate, 390 se află in stare chimică

bună (82,98%), restul de 80 regăsindu-se în stare chimică proastă (17,02%).

Figura 61: Starea chimică a corpurilor de apă – râuri în 2010

Principalii indicatori chimici pentru care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor standardelor de

calitate sunt :

Micropoluanţi anorganici

Mercur – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 37 corpuri (din care 21 în

bazinul hidrografic Olt),

Cadmiu – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 19 corpuri,

Plumb – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 5 corpuri;

Micropoluanţi organici

p,p DDT - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 10 corpuri,

cloroform - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 8 corpuri,

suma Benz(g,h,i)perilen, Indeno–(1,2,3–cd)–piren - se înregistrează depăşiri

pentru un număr de 8 corpuri.

Lacuri de acumulare


227

Pentru corpurile de apă puternic modificate - lacuri de acumulare, din cele 67

monitorizate, 55 se regăsesc în stare chimică bună (82,09%), restul de 12 fiind în stare chimică

proastă (17,91%).

Figura 62: Starea chimica a corpurilor de apă - lacuri de acumulare în 2010

Principalele substanţele prioritare şi ceilalţi poluanţi pentru care s-au înregistrat depăşiri ale

valorilor standardelor de calitate sunt :


Mercur – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 3 corpuri (în bazinul

hidrografic Olt),

Cadmiu – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 2 corpuri,


cloroform - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 4 corpuri,

pesticide cicloidiene- se înregistrează depăşiri pentru un număr de 2 corpuri,

antracen - se înregistrează depăşiri pentru un corp.

Lacuri naturale

În anul 2010 din cele 38 de corpuri de apă - lacuri naturale monitorizate, 31 de lacuri

naturale au fost clasificate ca fiind în stare chimică bună (81,58%) celelalte 7 fiind identificate

ca aflându-se în stare chimică proastă (18,42%).


228

Figura 63: Starea chimica a corpurilor de apă lacuri naturale în 2010

Principalele substanţele prioritare şi ceilalţi poluanţi pentru care s-au înregistrat depăşiri ale

valorilor standardelor de calitate sunt :


Mercur – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 4 corpuri

Plumb – se înregistrează depăşiri pentru un număr de 2 corpuri

Cadmiu – se înregistrează depăşiri pentru un corp


p,p DDT - se înregistrează depăşiri pentru un număr de 3 corpuri,

pentaclorbenzen - se înregistrează depăşiri pentru un corp.

Depăşirile înregistrate pentru micropoluanţii anorganici (metale) sunt faţă de standardele

de calitate pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS - CMA); depăşirile înregistrate pentru

micropoluanţii organici sunt în egală măsură faţă de standardele de calitate pentru concentraţia

medie (EQS-MA) şi cele pentru concentraţia maximă admisibilă (EQS -CMA).

229

VI. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DE POTABILIZARE În cadrul programului de acţiune al Uniunii Europene privind mediul înconjurator, unul

din capitole se referă la calitatea resurselor de apă de suprafaţă captate în scop potabil.

Astfel, Directiva 75/44/EEC privind cerinţele calitative pentru apele dulci de suprafaţa

utilizate în scop potabil şi Directiva 79/869/EEC privind metodele de măsurare şi frecvenţa de

prelevare şi analiză a probelor în scopul monitorizării calităţii apelor folosite pentru potabilizare,

au fost transpuse în legislaţia româneasca prin HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de

calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a

Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din

apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările

ulterioare (HG 662/2005, HG 567/2006, HG 217/2007).

În funcţie de valorile limită înscrise în Anexa 1b la HG 100/2002, apa de suprafaţă brută

este împărţită în trei categorii de calitate A1, A2, A3, iar în Anexa 1a HG 100/2002 sunt stabilite

tehnologiile standard de tratare corespunzătoare fiecarei categorii de calitate.

În Tabel 58 se prezintă datele obţinute pentru cele 216 de secţiuni de potabilizare din anul

2010.

Tabel 58: Date sintetice privind secţiunile de potabilizare monitorizate

Nr.

crt.

Nume secţiune

de prelevare/

priza

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în

anul 2010

(mc/zi)

Populaţia

deservită

(nr. de

locuitori)

Tipul

captării Indicatori depăşiţi

Bazinul hidrografic TISA

1

Priza Uzina Apă

Bălăşina,

Belivaca,

Cislişoara 2

723,28

1050

A2

2

Captare Recom

Negreşti

Tur 0

(rezervă)

11100

A2

3 Valea Rea 1609,63

A2

4 Valea Alba 0

(rezervă)

A2

5 Captare

Noor Wood

Tâlna Mare 532,41 930 A2 ind.microbiologici

Bazinul hidrografic SOMEŞ

6 Priza Anieş Anieş 994,4 8577 A2

7 Priza Năsăud Rebra 3391,82 9535 A2

8 Priza Beclean Someş Mare 4205,09 12352 A2

9 Priza Bistriţa

Bârgăului

Bistriţa 1260,9 8427 A2

10 Priza Bistrita Bistriţa 29747,95 88377 A2

11 Priza baraj Dej Someş Mare 7103 36452 A3 ind.microbiologici

12 Priza ac. Gilău Someş Mic 78808

436463

A2

13 Priza

Ac. Someş Cald

Someş Mic 17097,9 A2

14 Priza

Ac. Tarniţa

Someş Mic 117996 A2


230

15 Priza Uzina de

Apă

Izvorul Alb –

Negru

115,07 830 A2

16 Priza Uzina de

Apă

Berbincioara,V.

Albă, V.Şuior

407,67 2271 A2

17 Priza Uzina de

Apă

Bolduţ 345,6 750 A2

18 Priza

ac.Strâmtori

Firiza 42071 135000 A2

19 Priza ac.Vârşolţ Crasna 16787,52 90250 A2

20 Priza Cuşma Geamănu 1230,13 2051 A2

21 Priza Vitaspria Limpedea 691,2 9150 A2

Bazinul hidrografic CRIŞURI

22 Crişcior Crişul Alb 1610,7 13453 A2 ind.microbiologici

23 Baia de Criş V. Znil 106,95 2510 A2 ind.microbiologici

24 Sârbi p. Hălmăgel 344,03 525 A2 ind.microbiologici

25 Prăjeşti v. Sebiş 1612,6 6340 A2 ind.microbiologici

26 Ştei p.Aleu/

v.Mare

Cărpinoasa

1187,11 10556 A2 ind.microbiologici

27 Budureasa P. Cohu 396,14 1900 A1 ind.microbiologici

28 am. Beiuş Crişul Negru 392,22 11400 A1 ind.microbiologici

29 am Aleşd Crişul Repede Nu a captat

apă in 2010

7500 A1 ind.microbiologici

30 Crişul Repede

prin canal Lugaş

Lugaş 478,8 1500 A1 ind.microbiologici

31 Am. Oradea Crişul Repede 12738,8 183518 A2 ind.microbiologici

32 Am. Pădurea

Neagră

Bistra 102,2 440 A1 ind.microbiologici

33 Am.

loc. Budoi


34 Tinca Crişul Negru 305 11030 A1 ind.microbiologici

35 Capt. Dobreşti v. Holod 123,3 700 A1 ind.microbiologici

36 Vadu Crişului

Av. Şuncuiuş

Crişul Repede 180,5 2150 A2 ind.microbiologici

37 Am. Nusfalău

(Boghiş)

Barcău 159,23 2667 A2 ind.microbiologici

Bazinul hidrografic MUREŞ-ARANCA

38 Ciumani Şumuleul Mare 821 1324 A2

39 Gheorghieni Belcina 4132 18200 A2

40 Topliţa Topliţa 1327 8000 A2

41 Lunca Bradului Ilva 131,5 1200 A2

42 Bistra -

Mureşului Bistra 833 10000 A2

43 Reghin Gurghiu 6465 32500 A2

44 Tg.Mureş Mureş 27874 141000 A2

45

46 Iernuţ Mureş 1432 5500 A2


231

47 Luduş Mureş 2385 15500 A3

48 Câmpeni Arieş 812,5 6793 A1

49 Abrud Buninginea 283,1 1300 A1

50 Baia de Arieş Cioara 156,6 4153 A1

51 Câmpia Turzii Hăşdate 3934 18506 A2

52 Zlatna Feneş 562.4 4300 A1

53 Odorheiu

Secuiesc Târnava Mare 7487 30600 A2

54 Cristuru


55 Sighişoara Târnava Mare 3316 32542 A2

56 Mediaş Târnava Mare 12891 57000 A3

57 Praid Târnava Mica 661.5 2951 A2

58 Sovata –

r.Sovata Sovata 1000 3000 A2

59 Sovata – r.Sebeş Sebeş 2832 6000 A1

60 Târnăveni Târnava Mică 2608 25000 A2

61 Alba Iulia – lac

Nedeiu Sebeş 31522 125000 A2

62 Petreşti Sebeş 4435 20598 A1

63 Cugir

Râul Mare

Cugir 2822 12230 A1

64 Priza Certej Lac Făierag 194 1320 A1

65 Ghelari V. Pestişele 478,6 1800 A2

66 Orăştie –

r.Sibişel Sibişel 3063 21000 A2

67 Orăştie –

r.Rauşor Râuşor rezervă - A1

68 Hunedoara Bărbat 5614 59173 A1

69 Boşorod V. Luncanilor 134,9 800 A2

70 Haţeg Canal Cârlete 258 7667 A2

71 Deva

Râul Mare –

Ac. Haţeg 39823 92630 A1

72 Priza Zeţea Băutor(Ivo) 363,5 11000 A2

Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ, NERA-CERNA

73 PrizaTomeşti Bega 210,18 846 A2

74 Priza

Timişoara

Bega 52126,68 310400 A3

75 Priza Caransebeş ac.Zerveşti 3628,86 20800 A2

76 Priza Nădrag Nădrag 167,18 2570 A2

77 Priza Lugoj Timiş 4194,50 40350 A2

78 Priza Oţelu Roşu Bistra Mărului 1910,60 12250 A2

79 Priza Reşiţa Bârzava

ac. Secu

10645,5 82263 A2

80 Priza Anina Lacul Buhui 479,48 6300 A1

81 Priza Oraviţa Nera


232

În conservare

82 Priza Bozovici ac. Tăria

164,38 1050

83

Priza Băile

Herculane

Cerna ac.

Herculane

726,23 6071 A2

84 Priză Orşova Valea Mare

1034,23 10000 A2

85 Priza Mehadia Sverdinul Mare

221,23 1700 A2

Bazinul hidrografic JIU - DUNARE

6853.51 51000

86 Ac. Valea de

Peşti

Ac. Valea de

Peşti

27358,94

74100

A2

87 Braia Pr. Braia 2372,6 7397 A1

88 Taia Pr. Taia 3865,75 12216 A2

89 Jieţ Pr. Jieţ 5808,21 15905 A2

90 Polatişte

Pr. Polatişte

şi Izvoru 4194,52 11951

A2

A2

91 Baraj Işalniţa Jiu 39085,28 100000

92 Aninoasa Pr. Corhol 358,9 1069 A2

93 Işalniţa, baraj Jiu 47676,71 100000 A2

94 Am.captare

Drobeta Tr.

Severin

Fl. Dunărea

20581.35 97712 A2

Bazinul hidrografic OLT

95 Priza Mesteacăn r. Olt 2030,40 7586 A2

96 Captare

Sâncrăieni

pr.Valea Mare 829,44 1340 A2 ind.microbiologici

97 Ac. Dopca pr.Valea Mare 725,76 4228 A2

98 Ac. Frumoasa Turn priza MZF 8553,6 50000 A2

99 Priza

VIROMET

pr. Breaza 2522,88 861 A2 ind.microbiologici

100 Am. priza

VIROMET

pr. Ucea -

Ucişoara

4406,4

9046

A2 ind.microbiologici

101 pr. Viştea 7240,32 A2 ind.microbiologici

102 Ac. Târlung Târlung 117849,6 259673 A2

103 Priza Feldioara Pr. Crizbav 1071,36 4800 A3 ind.microbiologici

104 Priza

COLOROM

Pr. Turcu 1546,56 5850 A2 ind.microbiologici

105 Priza Cârtişoara Cârtişoara 3810,24 8772 A3

106 Captare Viromet Arpaş 319.68 3410 A2 ind.microbiologici

107 Ac.Sadu II r. Sadu 11862,72 15810 A2

108 Priza Avrig pr. Avrig 10445,76 14114 A2 ind.microbiologici

109 Priza Tilişca Pr.Tilişca 3456,0 4528 A2


233

110 Priza Bistricioara Bistriţa 570,24 6807 A2

111 Priza Râmeşti Pr.Luncavăţ 362,88 1859 A3

112 Priza Mănăileasa Pr. Mănăileasa 138,24 1140 A2

113 Alunu Pr. Olteţ 708,48 1800 A3

114 Priza Văideni Pr. Luncavăţ 380,16

1650

A2

115 Izvorul Rece Cerna 95,04 A2

116

Captare Cozmeni Cozmeni 82,94 1216 A2 ind.microbiologici

117

Captare Varghiş Varghiş 1557,89 6760 A2

118 Olăneşti

pod Buda

Olăneşti

4682.88 109598 A3

119 Priza Cheia Olăneşti 622.08 1240 A2

119 Sebeş

(Strâmbu)

Sebeş 406.08 4610 A2

120 Voinăşiţa cf.

Jidoaia

Voinăşiţa 380.16 1200 A2

121 V. Căldarilor

V. Căldarilor

( V. Satului)

319.68 1325 A2

122 Am. Priza Păuşa Păuşa 112.32 8400 A2 ind.microbiologici

Bazinul hidrografic ARGEŞ

123 Crivina Argeş 448346,19 1808190


124 Arcuda Dâmboviţa 399710,42 A2 ind.microbiologici

125 Voina Târgului 13855,62 31319 A2

126 Clucereasa Târgului 9425,60 32098 A2 ind.microbiologici

127 Brădet Vâlsan 108,26 450 A2

128 Oieşti Argeş 4660,42 31078 A2

129 L. Cerbureni Argeş 4660,42 A2

130 L. Budeasa Argeş 71380,48 193209 A2

131 Turnu Măgurele Dunăre 7801,66 17400 A2

Bazinul hidrografic IALOMIŢA – BUZĂU

132 Azuga Azuga 3140 4900 A2

133 Predeal Azuga 750 2200 A2

134 Schiuleşti Crasna 1600 6800 A2

135 Sinaia Izvorul Dorului 3000 3500 A2

136 Ştefeşti Vărbilău 900 3050 A2

137 Voila Doftana 20170 112300 A2

138 Văleni Teleajen 13232 38200 A2 ind.microbiologici

139 Siriu Ac. Siriu 4110 7475 A2

140 Comandău Bâsca Mare 3041 13055 A2

141 Gura Diham V. Cerbului 1200 300


142 Clăbucet V. Clăbucet 300 350 A1 ind.microbiologici

143 V. Babei V. Babei 400 800 A1 ind.microbiologici


234

144 Zamora V. Zamorei 380 900


145 V. Coştilei V. Costilei Nu a captat apă in 2010 A1 ind.microbiologici

146 Deneş V. Jepilor 1750 3500 A1

147 Caraiman 1 V. Spumoasă 1700 3500 A1 ind.microbiologici

148 Comarnic 1 V. lui Conci 600 2000 A1 ind.microbiologici

149 Comarnic 2 V. Beliei 600 2500 A1 ind.microbiologici

150 Nistoreşti Prahova 1600 8000 A2 ind.microbiologici

160 Pucioasa Ialomiţa 2753 20700 A2

161 Am. Olteniţa Dunărea 5871 18000 A2 ind.microbiologici

162 Modelu Dunărea

(br. Borcea)

Rezervă ptr.

Slobozia

52317 A2

163 Brăila 1 Dunărea 60507 277988 A2 ind.microbiologici

164 Brăila 2 Dunărea Rezervă ptr.

Brăila 1

A2

165 Am. Brăila

(Gropeni)

Dunărea 7366 20687 A2 ind.microbiologici

Bazinul hidrografic SIRET

166 Mihoveni Suceava 5427 17890 A2 ind.microbiologici

167 Fd. Moldovei Moldova 33 289 A2 ind.microbiologici

168 Ostra Băişeşti 263 1524 A2 ind.microbiologici

169 Baia Moldova 822 2710 A3

ind.microbiologici

170 Argestru Bistriţa 690 1680 A3 ind.microbiologici

171 Dorna Cândreni

(Ac. Rosu) Dorna 6028 11981 A2

ind.microbiologici

172 Crucea Bărnărel 641 1308 A2

173 Tulgheş Putna 30 404 A2 ind.microbiologici

174 Durău Schitu 266 1270 A2 ind.microbiologici

175 Ciobănuş Ciobănuş 1797 9470 A3 ind.microbiologici

176 Am. Slănic

Moldova Slănic 378 2585 A2

ind.microbiologici

177 Timişeşti Moldova 53394 145000 A2

ind.microbiologici

178 Am. Capul

Corbului Bistricioara În conservare 680 A2

ind.microbiologici

179 Captare

Bucecea Ac. Bucecea 60280 156900 A2

ind.microbiologici

180 Priza Poiana

Uzului

(am. Lac)

Ac. Poiana

Uzului 86830 255370 A3

ind.microbiologici

181

Izvorul Alb

Afl. pr.Uz

in lac Poiana

Uzului

900 2700 A2

182

Plop

Afl. pr.Uz

in lac Poiana

Uzului

900 2700 A2

183 Groza Afl. pr.Uz 900 2700 A2 ind.microbiologici


235

in lac Poiana

Uzului

184

Cărăboaia

Uz cu afl.

Izvorul Alb,

Plop şi Groza

59530 263470 A3

ind.microbiologici

185 Captare Bâtca

Doamnei

Ac. Bâtca

Doamnei 11046 33240 A3

ind.microbiologici

Bazinul hidrografic PRUT - BÂRLAD

186 Negreni, mal

drept Başeu 876,7 5143 A3

187 Stânca, baraj Prut 2085,4 6960 A2

188 Priza Victoria

(Sculeni) Prut 210,81 1797 A3

ind.microbiologici

189 Priza Tutora Prut 62107 288449

A2

190 Baraj Ac. Chiriţa Ac. Chiriţa A2

191 Priza Raducăneni

(Gorban) Prut 592,7 3225 A3

ind.microbiologici

192 Ac. baraj

Ac. Pârcovaci

Ac. Pârcovaci

1562,4 6792 A2

193 Baraj Ac.Tansa Bahlui 705,7 5707 A3

194 Baraj Ac.

Hâlceni Ac. Hâlceni 312,3 2517 >A3 ind.microbiologici

195 Priza Huşi Prut 2397 27765 A2

196 Baraj Ac. Poşta

Elan, Ac. Poşta Elan 13,65 1691 A3 ind.microbiologici

197 R. Bârlad

Am.Vaslui Bârlad 147,57 472 A2 ind.microbiologici

198 Baraj Ac.Soleşti Ac. Soleşti 5967,39 39867 A2

199 Baraj

Ac. Puşcaşi Racova 637,03 4031 A2

200 Baraj Ac. Cuibul

Vulturilor

Ac. Cuibul

Vulturilor 7807 44959 A2

201 Baraj

Ac. Tungujei Sacovăţ 370,74 2398 A3

202 Baraj

Ac. Căzăneşti,

Ac. Căzăneşti 302,4 5250 A2

203 Priza Galaţi Dunărea 67201,2 268500 A2

Bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral

204

Captare Galeşu C.D.M.N. 54173

120000 A2

205 Cernavodă

Hm 7733

Dunăre 5832 20624 A2 ind.microbiologici

206 Dăeni

Km 225

Dunăre 252 2553 A2

207 Măcin

hm 8340

Dunăre 49,3 7702

A2

208 Smârdan Dunăre 84,9 1119 A2


236

hm 8340

209 Tulcea

hm 9942

Dunăre 32479,5 77800 A2

210 Chilia Veche

hm 450

Dunăre 136,9 3122 A2

211 Pardina

hm 9920

Dunăre 60 830 A2

212 Maliuc

hm 10300

Dunăre 136,9 130 A2

213 Crişan

hm 10520

Dunăre 169,8 490 A2

214 Sulina

Hm 10670

Dunăre 1375,3 3395 A2

215 Mahmudia

hm 900

Dunăre 501,4 2557 A2

216 Sf. Gheorghe

hm 50

Dunăre 200 978 A2

Nr.

crt.

Nume secţiune

de prelevare/

priza

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în

anul 2010

(mc/zi)

Populaţia

deservită

(nr. de

locuitori)

Tipul

captării Indicatori depăşiţi

Bazinul hidrografic TISA

1

Priza Uzina Apă

Bălăşina,

Belivaca,

Cislişoara 2

723,28

1050

A2

NKjeldahl

2

Captare Recom

Negreşti

Tur 0

(rezervă)

11100

A2

Mn

3 Valea Rea 1609,63

A2

Mn

4 Valea Alba 0

(rezervă)

A2

5 Captare

Noor Wood

Tâlna Mare 532,41 930 A2 ind.microbiologici

Bazinul hidrografic SOMEŞ

6 Priza Anieş Anieş 994,4 8577 A2 -

7 Priza Năsăud Rebra 3391,82 9535 A2 -

8 Priza Beclean Someş Mare 4205,09 12352 A2

9 Priza Bistriţa

Bârgăului

Bistriţa 1260,9 8427 A2

10 Priza Bistrita Bistriţa 29747,95 88377 A2 Fe

11 Priza baraj Dej Someş Mare 7103 36452 A3 ind.microbiologici

12 Priza ac. Gilău Someş Mic 78808

436463

A2 -

13 Priza

Ac. Someş Cald

Someş Mic 17097,9 A2 -

14 Priza

Ac. Tarniţa

Someş Mic 117996 A2

15 Priza Uzina de

Apă

Izvorul Alb –

Negru

115,07 830 A2 -


237

16 Priza Uzina de

Apă

Berbincioara,V.

Albă, V.Şuior

407,67 2271 A2 -

17 Priza Uzina de

Apă

Bolduţ 345,6 750 A2 -

18 Priza

ac.Strâmtori

Firiza 42071 135000 A2

19 Priza ac.Vârşolţ Crasna 16787,52 90250 A2

20 Priza Cuşma Geamănu 1230,13 2051 A2

21 Priza Vitaspria Limpedea 691,2 9150 A2

Bazinul hidrografic CRIŞURI

22 Crişcior Crişul Alb 1610,7 13453 A2 MTS,

ind.microbiologici

23 Baia de Criş V. Znil 106,95 2510 A2 MTS,

ind.microbiologici

24 Sârbi p. Hălmăgel 344,03 525 A2 ind.microbiologici

25 Prăjeşti v. Sebiş 1612,6 6340 A2 ind.microbiologici

26 Ştei p.Aleu/

v.Mare

Cărpinoasa

1187,11 10556 A2 ind.microbiologici

27 Budureasa P. Cohu 396,14 1900 A1 ind.microbiologici

28 am. Beiuş Crişul Negru 392,22 11400 A1 ind.microbiologici

29 am Aleşd Crişul Repede Nu a captat

apă in 2010

7500 A1 ind.microbiologici

30 Crişul Repede

prin canal Lugaş

Lugaş 478,8 1500 A1 Saturatie in oxigen,

ind.microbiologici

31 Am. Oradea Crişul Repede 12738,8 183518 A2 ind.microbiologici

32 Am. Pădurea

Neagră

Bistra 102,2 440 A1 MTS, CCOCr,

ind.microbiologici

33 Am.

loc. Budoi


34 Tinca Crişul Negru 305 11030 A1 MTS, CCOCr, Mn,

ind.microbiologici

35 Capt. Dobreşti v. Holod 123,3 700 A1 Mn,

ind.microbiologici

36 Vadu Crişului

Av. Şuncuiuş

Crişul Repede 180,5 2150 A2 ind.microbiologici

37 Am. Nusfalău

(Boghiş)

Barcău 159,23 2667 A2 MTS,

ind.microbiologici

Bazinul hidrografic MUREŞ-ARANCA

38 Ciumani Şumuleul Mare 821 1324 A2

NH4, Fe, Mn, CCOCr

39 Gheorghieni Belcina 4132 18200 A2 Mn, CCOCr, Fenoli

40 Topliţa Topliţa 1327 8000 A2 Mn, CCOCr

41 Lunca Bradului Ilva 131,5 1200 A2 Mn, CCOCr

42 Bistra -

Mureşului Bistra 833 10000 A2 Mn, CCOCr

43 Reghin Gurghiu 6465 32500 A2 CCOCr, MTS, Mn


238

44 Tg.Mureş Mureş 27874 141000 A2

NH4, CCOCr,

MTS, Fe, Mn

45

46 Iernuţ Mureş 1432 5500 A2

NH4, CCOCr,

MTS, Fe, Mn, Sat.

in oxigen

47 Luduş Mureş 2385 15500 A3 Mn

48 Câmpeni Arieş 812,5 6793 A1 -

49 Abrud Buninginea 283,1 1300 A1 -

50 Baia de Arieş Cioara 156,6 4153 A1 -

51 Câmpia Turzii Hăşdate 3934 18506 A2 MTS, fenoli,

CCOCr

52 Zlatna Feneş 562.4 4300 A1 -

53 Odorheiu


CCOCr, MTS, Fe,

Mn

54 Cristuru

Secuiesc Târnava Mare 980 8000 A2 NH4, CCOCr

55 Sighişoara Târnava Mare 3316 32542 A2

NH4, CCOCr,

MTS, Fe, Mn

56 Mediaş Târnava Mare 12891 57000 A3 Mn

57 Praid Târnava Mica 661.5 2951 A2 Mn, CCOCr

58 Sovata –

r.Sovata Sovata 1000 3000 A2 NH4, NK, CCOCr

59 Sovata – r.Sebeş Sebeş 2832 6000 A1 NK, CCOCr

60 Târnăveni Târnava Mică 2608 25000 A2

NH4, CCOCr,

MTS, Fe, Mn

61 Alba Iulia – lac

Nedeiu Sebeş 31522 125000 A2 Fenoli

62 Petreşti Sebeş 4435 20598 A1 -

63 Cugir

Râul Mare

Cugir 2822 12230 A1 -

64 Priza Certej Lac Făierag 194 1320 A1 -

65 Ghelari V. Pestişele 478,6 1800 A2 CBO5

66 Orăştie –

r.Sibişel Sibişel 3063 21000 A2 CCOCr, CBO5

67 Orăştie –

r.Rauşor Râuşor rezervă - A1 -

68 Hunedoara Bărbat 5614 59173 A1 -

69 Boşorod V. Luncanilor 134,9 800 A2 CCOCr

70 Haţeg Canal Cârlete 258 7667 A2 CCOCr, CBO5

71 Deva

Râul Mare –

Ac. Haţeg 39823 92630 A1 -

72 Priza Zeţea Băutor(Ivo) 363,5 11000 A2 CCOCr, Mn

Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ, NERA-CERNA

73 PrizaTomeşti Bega 210,18 846 A2

74 Priza

Timişoara

Bega 52126,68 310400 A3 MTS

75 Priza Caransebeş ac.Zerveşti 3628,86 20800 A2 MTS

76 Priza Nădrag Nădrag 167,18 2570 A2 -


239

77 Priza Lugoj Timiş 4194,50 40350 A2 MTS

78 Priza Oţelu Roşu Bistra Mărului 1910,60 12250 A2 MTS

79 Priza Reşiţa Bârzava

ac. Secu

10645,5 82263 A2 -

80 Priza Anina Lacul Buhui 479,48 6300 A1 NH4, CCOCr,

indice fenolic

81

Priza Oraviţa Nera

În conservare

-

82 Priza Bozovici ac. Tăria

164,38 1050 A1

83 Priza Băile

Herculane

Cerna ac.

Herculane

726,23 6071 A2 -

84 Priză Orşova Valea Mare

1034,23 10000 A2 indice fenolic

85 Priza Mehadia Sverdinul Mare

221,23 1700 A2

MTS, CCOCr,

indice fenolic

Bazinul hidrografic JIU - DUNARE

6853.51 51000

86 Ac. Valea de

Peşti

Ac. Valea de

Peşti

27358,94

74100

A2

87 Braia Pr. Braia 2372,6 7397 A1

88 Taia Pr. Taia 3865,75 12216 A2

89 Jieţ Pr. Jieţ 5808,21 15905 A2

90 Polatişte

Pr. Polatişte

şi Izvoru 4194,52 11951

A2

A2

91 Baraj Işalniţa Jiu 39085,28 100000

92 Aninoasa Pr. Corhol 358,9 1069 A2

93 Işalniţa, baraj Jiu 47676,71 100000 A2

94 Am.captare

Drobeta Tr.

Severin

Fl. Dunărea

20581.35 97712 A2

Bazinul hidrografic OLT

95 Priza Mesteacăn r. Olt 2030,40 7586 A2 Mn

96 Captare

Sâncrăieni

pr.Valea Mare 829,44 1340 A2 ind.microbiologici

97 Ac. Dopca pr.Valea Mare 725,76 4228 A2

98 Ac. Frumoasa Turn priza MZF 8553,6 50000 A2

99 Priza

VIROMET

pr. Breaza 2522,88 861 A2 ind.microbiologici

100 Am. priza

VIROMET

pr. Ucea -

Ucişoara

4406,4

9046


101 pr. Viştea 7240,32 A2 ind.microbiologici

102 Ac. Târlung Târlung 117849,6 259673 A2

103 Priza Feldioara Pr. Crizbav 1071,36 4800 A3 Sursă nepotabilă:


240

Cd, Hg, Ni, Cu, As,

indice fenolic,

CCO-Cr,

ind.microbiologici

104 Priza

COLOROM

Pr. Turcu 1546,56 5850 A2 NH4, indice

fenolic,

ind.microbiologici

105 Priza Cârtişoara Cârtişoara 3810,24 8772 A3 Hg

106 Captare Viromet Arpaş 319.68 3410 A2 ind.microbiologici

107 Ac.Sadu II r. Sadu 11862,72 15810 A2

108 Priza Avrig pr. Avrig 10445,76 14114 A2 ind.microbiologici

109 Priza Tilişca Pr.Tilişca 3456,0 4528 A2

110 Priza Bistricioara Bistriţa 570,24 6807 A2

111 Priza Râmeşti Pr.Luncavăţ 362,88 1859 A3 Cd

112 Priza Mănăileasa Pr. Mănăileasa 138,24 1140 A2 CBO5

113 Alunu Pr. Olteţ 708,48 1800 A3 MTS

114 Priza Văideni Pr. Luncavăţ 380,16

1650

A2

115 Izvorul Rece Cerna 95,04 A2

116

Captare Cozmeni Cozmeni 82,94 1216 A2 MTS, Hg,

ind.microbiologici

117

Captare Varghiş Varghiş 1557,89 6760 A2

118 Olăneşti

pod Buda

Olăneşti

4682.88 109598 A3 MTS

119 Priza Cheia Olăneşti 622.08 1240 A2 -

119 Sebeş

(Strâmbu)

Sebeş 406.08 4610 A2

120 Voinăşiţa cf.

Jidoaia

Voinăşiţa 380.16 1200 A2 Indice fenolic

121 V. Căldarilor

V. Căldarilor

( V. Satului)

319.68 1325 A2

122 Am. Priza Păuşa Păuşa 112.32 8400 A2 indice fenolic,

ind.microbiologici

Bazinul hidrografic ARGEŞ 123 Crivina Argeş 448346,19 1808190

A2 CBO5,

ind.microbiologici

124 Arcuda Dâmboviţa 399710,42 A2 ind.microbiologici

125 Voina Târgului 13855,62 31319 A2 -

126 Clucereasa Târgului 9425,60 32098 A2 ind.microbiologici

127 Brădet Vâlsan 108,26 450 A2 -

128 Oieşti Argeş 4660,42 31078 A2 -

129 L. Cerbureni Argeş 4660,42 A2 -

130 L. Budeasa Argeş 71380,48 193209 A2 -

131 Turnu Măgurele Dunăre 7801,66 17400 A2 -

Bazinul hidrografic IALOMIŢA – BUZĂU


241

132 Azuga Azuga 3140 4900 A2

133 Predeal Azuga 750 2200 A2

134 Schiuleşti Crasna 1600 6800 A2

135 Sinaia Izvorul Dorului 3000 3500 A2

136 Ştefeşti Vărbilău 900 3050 A2

137 Voila Doftana 20170 112300 A2

138 Văleni Teleajen 13232 38200 A2 CBO5, CCOCr,

ind.microbiologici

139 Siriu Ac. Siriu 4110 7475 A2

140 Comandău Bâsca Mare 3041 13055 A2

141 Gura Diham V. Cerbului 1200 300

A1 NH4,

ind.microbiologici

142 Clăbucet V. Clăbucet 300 350 A1 ind.microbiologici

143 V. Babei V. Babei 400 800 A1 ind.microbiologici

144 Zamora V. Zamorei 380 900

A1 NH4,

ind.microbiologici

145 V. Coştilei V. Costilei Nu a captat apă in 2010 A1 ind.microbiologici

146 Deneş V. Jepilor 1750 3500 A1

147 Caraiman 1 V. Spumoasă 1700 3500 A1 ind.microbiologici

148 Comarnic 1 V. lui Conci 600 2000 A1 ind.microbiologici

149 Comarnic 2 V. Beliei 600 2500 A1 ind.microbiologici

150 Nistoreşti Prahova 1600 8000 A2 CCOCr,

ind.microbiologici

160 Pucioasa Ialomiţa 2753 20700 A2 CCOCr

161 Am. Olteniţa Dunărea 5871 18000 A2 CCOCr,

ind.microbiologici

162 Modelu Dunărea

(br. Borcea)

Rezervă ptr.

Slobozia

52317 A2

163 Brăila 1 Dunărea 60507 277988 A2 CCOCr,

ind.microbiologici

164 Brăila 2 Dunărea Rezervă ptr.

Brăila 1

A2

165 Am. Brăila

(Gropeni)

Dunărea 7366 20687 A2 CCOCr,

ind.microbiologici

Bazinul hidrografic SIRET

166 Mihoveni Suceava 5427 17890 A2

NH4, Mn

ind.microbiologici

167 Fd. Moldovei Moldova 33 289 A2 ind.microbiologici

168 Ostra Băişeşti 263 1524 A2 ind.microbiologici

169 Baia Moldova 822 2710 A3

CCOCr, Fe,

ind.microbiologici

170 Argestru Bistriţa 690 1680 A3

Mn

ind.microbiologici

171 Dorna Cândreni

(Ac. Rosu) Dorna 6028 11981 A2

CCOCr, Mn,

ind.microbiologici

172 Crucea Bărnărel 641 1308 A2 Mn

173 Tulgheş Putna 30 404 A2

CCOCr

ind.microbiologici


242

174 Durău Schitu 266 1270 A2

NH4+

ind.microbiologici

175 Ciobănuş Ciobănuş 1797 9470 A3

CCOCr, NH4, Mn

ind.microbiologici

176 Am. Slănic

Moldova Slănic 378 2585 A2

CCOCr, NH4,

ind.microbiologici

177 Timişeşti Moldova 53394 145000 A2

NH4+

ind.microbiologici

178 Am. Capul

Corbului Bistricioara În conservare 680 A2

CCOCr, NH4,

ind.microbiologici

179 Captare

Bucecea Ac. Bucecea 60280 156900 A2

CCOCr, NH4, Mn

ind.microbiologici

180 Priza Poiana

Uzului

(am. Lac)

Ac. Poiana

Uzului 86830 255370 A3

CBO5, CCOCr,

NH4,

ind.microbiologici

181

Izvorul Alb

Afl. pr.Uz

in lac Poiana

Uzului

900 2700 A2 MTS

182

Plop

Afl. pr.Uz

in lac Poiana

Uzului

900 2700 A2 MTS

183

Groza

Afl. pr.Uz

in lac Poiana

Uzului

900 2700 A2

ind.microbiologici

184

Cărăboaia

Uz cu afl.

Izvorul Alb,

Plop şi Groza

59530 263470 A3

CCOCr, NH4,

indice fenolic

ind.microbiologici

185 Captare Bâtca

Doamnei

Ac. Bâtca

Doamnei 11046 33240 A3

NH4+, indice

fenolic

ind.microbiologici

Bazinul hidrografic PRUT - BÂRLAD

186 Negreni, mal

drept Başeu 876,7 5143 A3

187 Stânca, baraj Prut 2085,4 6960 A2

188 Priza Victoria

(Sculeni) Prut 210,81 1797 A3

MTS,

ind.microbiologici

189 Priza Tutora Prut 62107 288449

A2 MTS

190 Baraj Ac. Chiriţa Ac. Chiriţa A2 -

191 Priza Raducăneni

(Gorban) Prut 592,7 3225 A3

CBO5, MTS,

ind.microbiologici

192 Ac. baraj

Ac. Pârcovaci

Ac. Pârcovaci

1562,4 6792 A2

CBO5, CCOCr,

193 Baraj Ac.Tansa Bahlui 705,7 5707 A3 CCOCr, CBO5,

MTS

194 Baraj Ac.

Hâlceni Ac. Hâlceni 312,3 2517 >A3

CCOCr, CBO5

ind.microbiologici

195 Priza Huşi Prut 2397 27765 A2 MTS, Mn

196 Baraj Ac. Poşta Ac. Poşta Elan 13,65 1691 A3 CCOCr,


243

Elan, conductivitate,

sulfaţi, ind.microbiologici

197

R. Bârlad

Am.Vaslui Bârlad 147,57 472 A2

CCOCr,

conductivitate, Mn,

MTS, ind.microbiologici

198 Baraj Ac.Soleşti Ac. Soleşti 5967,39 39867 A2 Mn

199 Baraj

Ac. Puşcaşi Racova 637,03 4031 A2 Mn

200 Baraj Ac. Cuibul

Vulturilor

Ac. Cuibul

Vulturilor 7807 44959 A2 Mn

201 Baraj

Ac. Tungujei Sacovăţ 370,74 2398 A3 CCOCr, CBO5,

MTS

202 Baraj

Ac. Căzăneşti,

Ac. Căzăneşti 302,4 5250 A2 Mn, MTS

203 Priza Galaţi Dunărea 67201,2 268500 A2 MTS

Bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral

204 Captare Galeşu C.D.M.N. 54173

120000 A2

205 Cernavodă

Hm 7733

Dunăre 5832 20624 A2 MTS, CCO-Cr,

ind.microbiologici

206 Dăeni

Km 225

Dunăre 252 2553 A2 MTS

207 Măcin

hm 8340

Dunăre 49,3 7702

A2 MTS

208 Smârdan

hm 8340

Dunăre 84,9 1119 A2

209 Tulcea

hm 9942

Dunăre 32479,5 77800 A2 -

210 Chilia Veche

hm 450

Dunăre 136,9 3122 A2

211 Pardina

hm 9920

Dunăre 60 830 A2 MTS

212 Maliuc

hm 10300

Dunăre 136,9 130 A2 MTS

213 Crişan

hm 10520


214 Sulina

Hm 10670

Dunăre 1375,3 3395 A2 -

215 Mahmudia

hm 900


216 Sf. Gheorghe

hm 50

Dunăre 200 978 A2 MTS, CCOCr

244

VII. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR DIN ZONELE VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRATI

Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt suprafeţe de teren agricol prin care se drenează

scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi din surse agricole şi care contribuie la

poluarea acestor ape.

Prevederile Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluării cu nitraţi din surse

agricole, a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 964/2000 privind aprobarea Planului de

actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2)-(4) şi ale art. 9 din Planul de acţiune pentru protecţia

apelor împotriva poluãrii cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin HG 964/2000, cu

modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost emis Ordinul Ministrului nr. 1552/2008 care aprobă lista

localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activitati agricole.

Rezultatele monitorizării concentratiilor de nitraţi la nivelul secţiunilor din zone vulnerabile este

redată în Tabel 59. Datele obtinuţe reprezintă concentraţia medie anuală şi se interpretează comparativ cu

limita maximă admisă de 50 mg NO3-/l, prevazută în HG 964/2000 privind protecţia apelor împotriva

poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Tabel 59: Concentraţiile de nitraţi la nivelul secţiunilor din zone vulnerabile

Nr.

crt.

Râu/Lac Secţiunea Concentraţie medie anuală

NO3- (mg NO3

-/l)

SOMEŞ-TISA

1 Tisa

Valea Vişeului

(frontieră)

2,174

2 Teceu (frontieră) 2,856

3 Vişeu Bistra 2,568

4 Bocicoel am. Bocicoel 3,635

5 Iza

am. Săcel 2,147

6 Vadul Izei 2,546

7 Tur

av. Călineşti 2,975

8 Micula (frontieră) 2,377

9 Valea Rea

capt. Negresti 1,275

10 am. Calinesti 2,174

11 Tâlna Mare capt. Negreşti 1,509

12 Tâlna Păşunea Mare 2,528

13 Turt

am. EM Turt 1,943

14 am.cfl.Tur 2,997

15 Someş Mare

am.cfl. Maria 2,643

16 Nepos 2,895

17 Săsarm (priza

Beclean)

3,095

18 am.cfl. Someş Mic 2,523

19 Someş

am. Dej 4,047

20 Fodora 4,162

21 Jibou 2,302

22 Ulmeni 4,109

23 Cicârlău 4,126

24 Dara (frontieră) 2,820

25 Ilva am.cfl. Someş Mare 2,541

26 Sieu

am. Şieuţ 2,616

27 p.h. Sintereag 6,526

28 Bistriţa

Bistriţa Bârgăului 2,479

29 Bistriţa 2,231

30 Sărata 2,789

31 Ilişua am.cfl. Someş Mare 3,537

32 Someş Mic

Apahida 4,826

33 Sălatiu 6,460


245

34 Zapodie am.cfl. Someş Mic 8,413

35 Borşa am.cfl. Someş Mic 8,103

36 Fizeş am.cfl. Someş Mic 3,232

37 Agrij am.cfl. Someş 1,461

38 Sălaj

am. Cehu Silvaniei 1,647

39 Sălşig 3,591

40 Lăpuş

Lăpuşel 3,927

41 Buşag 4,153

42 Cavnic Copalnic 2,523

43 Săsar

am. Baia Sprie 3,635

44 av. Baia Mare 4,485

45 Nistru Buşag 4,162

46 Ilba am.cfl. Someş 3,281

47 Valea Vinului am. Poiana Codrului 1,571

48 Crasna

Moiad 2,302

49 Supuru de Jos 5,729

50 Berveni (frontieră) 5.929

51 Ac. Călineşti mijloc lac 2.098

52 Ac. Colibiţa mijloc lac 1.465

53 Ac. Câmpeneşti mijloc lac 0.290

54 Ac. Vârşolţ mijloc lac 2,214

CRIŞURI

55 Guţ Sicula 1,404

56 Cigher Zărand 4,567

57 Matca Zărand 14,233

58 Canalul

Morilor

Seleul 3,025

59 Vârşand 3,778

60 Crişul Negru Uileacu de Beiuş 3,433

61 Def. Crişul Negru 3,446

62 Am. Tinca 4,478

63 v. Mare Şuncuiş 3,544

64 Hălşag Şoimi 4,921

65 Pusta Râpa 1,027

66 Săraz Săraz 5,041

67 Crişul Repede Chereşig 4,376

68 v. Peta

Am. Sânmartin 2,055

69 Mijloc rezervaţie 1,918

70 Av. Oradea 6,166

71 CCCE 1

Oradea

CCCE 1

Cheresig

0,487

72 Ier Andrid

3,623

73 Tarcea 3,424

74 Diosig 3,313

75 Chechet Sacaseni 6,489

76 Zimoiaş Andrid 1,896

MUREŞ

77 Mureş Glodeni 2,879

78 Ungheni 6,406

79 Am. Alba Iulia 6,618

80 Am. Arad 4,988

81 Pocloş Tg. Mureş 9,427

82 Lechinţa Curete 7,544


246

83 Arieş Turda 3,021

84 Hasdate Cheile Turzii 1,780

85 Târnava Mare

Pr. Ordoheiu Secuiesc 1,625

86 Am. Cristuru Secuiesc 2,839

87 Vânştori 2,573

88 Sighişoara 3,291

89 Goagiu Cristuru Secuiesc 2,595

90 Ampoi Barabanţi 4,044

91 Geoagiu Geoagiu 4,593

92 Vaidei am. confl. Mures 10.782

93 Orastie Av. Orăştie 6.246

94 Sibişel Pr. Orăştie 4.908

95 Cerna Sântuhalm 6.458

96 Boholţ Şoimuş 15.704

97 Fornădia Am. Cf. Caian 7,779

98 Canal Ier Turnu 6.919

99 Canal Mureş

mort

Pecica 5.869

BANAT

100 ARANCA +

afluenţi Am. Loc Sânnicolau Mare

5,444

101 Vâlcani

5,246

102 Bega Veche Pişchia – am confl.valea

Dosului-pod CFR

13,648

103 Cenei 8,146

104 Loc. Balint 3,003

105 Apa Mare Av. Cf. Slatina pod CFR 7,703

106 Becichercu Mic-pod Biled 6,791

107 Canal Bega

Veche

Loc. Sânmihaiu German – pod

auto Beregsau Mare

7,261

108 Timiş Loc. Şag 2,790

109 Grăniceri 2,919

110 Av. Confl. Potoc 2,817

111 Am. confl.Timişana 2,188

112 Lanca Birda Loc. Ghilad – pod Ghilad 6,379

113 Moraviţa Moraviţa –pod Gherman 5,324

114 Bistra Loc. Obreja 3,486

115 Spaia Loc. Gavojdia – pod auto E70 4,726

116 Şurgani Loc. Chevereşu Mare 6,445

117 Pogăniş Loc. Otveşti – pod auto 2,445

118 Bârzava Loc. Partoş 6,170

119 Birdanca Am. confl. Bârzava 2,910

120 Gârlişte Am. confl. Caraş 3,025

121 Jitin Am. confl. Caraş 3,074

122 Oraviţa Am. confl. Lisava-Broşteni 2,693

123 Şteier Am. confl. Miniş 3,282

124 Miniş Am. confl. Tăria 3,012

BH JIU

125 Jiu Av. Acum. Tg. Jiu 4,740

126 Malu-Mare 11,119

127 Dunăre Gruia - mal stâng 7,752

128 Gruia - mijloc 7,619

129 Gruia - mal drept 7,717

130 Pristol – mal stâng 7,929

131 Pristol – mijloc 8,284


247

132 Pristol – mal drept 7,885

BH OLT

133 Olt Ilieni 6,959

134 Feldioara 6,636

135 Islaz 3,163

136 Izbiceni 3,207

137 Araci 6,902

138 Sâncraieni 11,51

139 Cârşa 7,247

140 Sebeş-Olt 6.636

141 Boiţa 6,224

142 Câineni 7,145

143 Am. Drăgăşani 5,315

144 Tuşnad Nou 10,157

145 Raul Negru Chichiş 3,641

146 Cătălina 2,569

147 Caşin Ruşeni 2,303

148 Covasna Boroşneul Mare 4,040

149 Mărcuşa Am.confl.R.Negru 3,349

150 Baraolt Baraolt 1,581

151 Ghimbăşel Am.confl. Bârsa 7.468

152 Homorod-

Ciucaş

Am.confl. Olt 1,896

153 Vulcăniţa Av. Hălchiu 6,374

154 Homorod Rupea

Am. confl. Olt

2,693

155 Racoviţa Am. Confl.Contracanal

Ac. Voila

9,551

156 Avrig Am. confl. Olt 2,463

157 Cibin Mohu 3,809

158 Tălmaciu 4,447

160 Hârtibaciu Cornăţel 4,478

161 Av. Agnita 3,437

162 Rusciori Am.confl. Cibin 9,976

163 Samnic Am.confl. Olt 3,313

164 Bistrita Babeni

5,041

165 Milcov Am. confl. Olt 10,640

166 Geamartalui Am.confl. Olteţ 4,629

167 Olteţ Am. confl. Olt 3,629

168 Teşlui

Am.Pieleşti

7.770

169 Am.confl. Vlaşca 33,419

170 Reşca 17,405

171 Caracal Am.confl. Olt 2,715

172 Târlung Am.confl. R. Negru

3,043

173 Iminog Mărunţei 14,672

174 Călui Oboga 5,107


248

175 Beica Pleşoiu 6.405

176 Jugălia Piatra 36,706

177 Ac. Govera 5,949

178 Ac. Băbeni 4,487

ARGEŞ-VEDEA

179 Argeş Av. Lac Zigoneni 5,227

180 Căţeasca 4,691

181 Am. Priza Crivina 5,107

182 Budeşti 5,643

183 Clăteşti 8,479

184 Doamnei Dărmăneşti 2,201

185 Ciumeşti 4,394

186 Târgului Clucereasa 4,310

187 Argeşel Mioveni 4,917

188 Dâmbovnic Uieşti 19,080

189 Sabar Tântava 11,070

190 Vârteju 14,339

191 Vidra 10,760

192 Dâmboviţa Nod hidr. Popeşti 4,970

193 Budeşti 0,199

194 Valea Iaşului Am. confl. Argeş 8,040

195 Bughea Am. confl. Târgului 6,777

196 Brătia

Am. confl. Târgului 3,393

197 Valea Mare Am. confl. Doamnei 8,549

198 Carcinov Priboieni 10,313

199 Am. confl.

Argeş

9,489

200 Ciorogârla

Autostrada Bucureşti-Piteşti 7,216

201 Am. confl.

Sabar

9,613

202 Luica Am. confl.

Argeş

8,837

203 v. Săulei Am. confl.

Colentina

4,124

204 Câlnău Am. confl.

Dâmboviţa

2,613

205 Argeş Ac. Zigoneni - baraj 1,727

206 Ac. Valcele -baraj 1,063

207 Ac. Budeasa - mijloc 1,120

208 Ac. Budeasa – priza potabilizare 1,887

209 Ac. Goleşti - mijloc 2,051

210 Ac. Goleşti - baraj 2,051

211 Ac.Ogrezeni - baraj 2,135

212 Ac. Mihăileşti - coadă lac 3,517

213 Ac. Mihăileşti – mijloc 3,765

214 Ac. Mihăileşti - baraj 3,575

215 Ilfovăţ Ac. Grădinari - mijloc 5,019

216 Ac. Grădinari - baraj 6,290

217 Ac. Făcau 3,987

218 Neajlov Balta Comana - intrare 8,828

219 Balta Comana - mijloc 8,448

220 Balta Comana -ieşire 10,636

221 Dâmboviţa Ac. Lacul Morii - mijloc 1,289


249

222 Ac. Lacul Morii - baraj 1,444

223 Colentina Ac. Ciocăneşti - baraj 4,970

224 Ac. Buftea - mijloc 1,346

225 Ac. Buftea - baraj 2,352

226 Ac. Fundeni - mijloc 1,732

227 Ac. Fundeni - baraj 2,720

228 Ac. Cernica - mijloc 1,311

229 Ac. Cernica - baraj 2,037

230 Crevedia Ac. Crevedia VII - mijloc 2,192

231 Valea Săulei Ac. Roşia -baraj 6,295

BUZĂU-IALOMIŢA

197 Ialomiţa Coşereni 7,347

198 Av. Ţăndărei 10,334

Moroeni 2,210

Siliştea Snagovului 7,416

Am. Slobozia 7,301

Prahova Av. Sinaia 3,558

Av. Breaza 4,526

199 Floresti 3,235

200 Av. Nedelea 3,885

201 Tinosu 5,493

202 Adancata 6,813

203 Doftana Av. Câmpina 7,231

204 Trăisteni 4,437

205 Teleajen Moara Domnească 7,155

206 Dâmbu Dămbu 3,818

207 Cricovul Dulce Av. Băltiţa 13,043

208 Cricovul Sărat Av. Ciorani 12,787

209 Snagov Chiaur Niculeşti 3,239

210 Sărata Am. Urziceni 1,692

211 Buzău Am. Buzău 2,731

212 Baniţa 3,398

213 Racoviţa 3,421

214 Călmăţui Cireşu 2,254

215 Berteşti 2,868

216 Colceag Măriuţa 4,671

217 Belciugatele Fundulea 5,379

218 Corata Sătucu 8,561

219 Vânata Fântana Doamnei 7,310

220 Argova Lupşanu 11,271

221 Berza M. Viteazu 5,852

222 L Amara Mijloc 1,158

223 Ieşire 3,111

224 L. Iezer

Slobozia

Mijloc 0,384

225 Ieşire 0,340

226 L. Snagov Mijloc 0,251

227 Ieşire 1,149

228 L. Scheauca

Perieţi

Mijloc 0,490

229 Ieşire 0,353

230 L. Fundata Mijloc 0,388

231 Ieşire 0,623

231 L. Strachina Mijloc 1,034

232 Ieşire 1,507

233 L. Căldaruşani Coada Cociovaliştea 1,502

234 Coada Vlăsia 0,499


250

235 Ponton INMH 0,680

236 Ponton CFR 0,556

237 L. Jirlău Mijloc 1,016

238 Ieşire 1,131

239 L. Balta Albă Mijloc 0,468

240 Ieşire 0,928

241 L. Ciulniţa Mijloc 0,857

242 L. Balta Amara Mijloc 0,375

243 L. Movila

Miresei

Mijloc 1,586

244 L. Gălăţui Mijloc 5,083

245 Ieşire 8,177

246 L. Iezerul Cuza

Vodă

Mijloc 6,851

247 Ieşire 3,739

248 Ac. Gh. Doja Mijloc 0,260

249 Ieşire 0,442

250 Ac. Măneciu Mijloc 1,644

251 Ieşire 1,670

252 Frăsinet Mijloc 2,638

253 Ieşire 1,997

254 Ac. Iezerul Mijloc 3,938

255 Ieşire 2,232

256 L. Petrăchioaia Mijloc 0,808

257 Ieşire 0,884

SIRET

258 Siret Lespezi 0,903

259 Galbeni 4,784

260 Cosmeşti 5,293

261 Suceava Mihoveni 7,127

262 Pozen Satu Mare 8,129

263 Moldova Av.Gura Humorului 4,186

264 Roman 5,568

265 Bistriţa

Piatra Neamţ 3,446

266 Roznov 7,920

267 Zăneşti 5,320

268 Frunzeni 10,547

269 Av. Lac agrement Bacău 4,695

270 Av. Bacău 5,714

271 Doamna Am. sat. Doamna 1,417

272 Cuejdiu Piatra Neamţ 7,818

273 Bouleţ Am. sat. Mitocu Bălan 2,028

274 Cracau Slobozia 7,114

275 Trotuş Am. Tg. Ocna 4,407

276 Vrânceni 3,911

276 Urmeniş Comăneşti 5,502

277 Oituz Am. Oneşti 5,081

PRUT-BÂRLAD

278 Miletin Orăşeni Vale 2,740

279 Jijia Av. Truşeşti 10,830

280 Chineja Bereşti 39,060

281 Jijia Oprişeni 13,170

282 Bahlui Holboca 22,350

283 Bahlueţ Av. Tg. Frumos 20,320

284 Corozel Corod 28,450

285 Baseu Ac. Negreni 0,430


251

286 Miletin Ac. Halceni 4,050

287 Bahlui Ac. Pârcovaci 0,860

288 Ac. Tansa 4,290

289 Voineşti Ac. Cucuteni 2,900

290 Sacovaţ Ac. Tungujei 0,920

291 Tutova Ac. Cuibul Vulturilor 1,030

292 Racova Ac. Puşcaşi 0,810

293 Lozova Ac. Lozova 2,070

DOBROGEA-LITORAL

294

Teliţa

PH Poşta 41,814

295 Aval evac. Aeroport

M.Kogălniceanu 47,655

296 Nuntaşi Aval loc. Nuntaşi 16,062

297 Lacul Horia PH Satu Nou 30,801

298 Lacul Horia Am. Acumulare Horia 17,987

299 Casimcea 1 PH Cheia 15,420

300 Casimcea 1 Am. Casimcea 300 m 57,743

301 Ciucurova Am. Slava Rusă 43,619

302 Jijila Am Pod Jijila 500 m 10,354

303 Gura Dobrogei Am. Vărsare Casimcea 16,230

304 Slava PH Ceamurlia de Jos 35,527

305

Hamangia

PH Baia 50,929

306 Hamangia hm 256 aval evac.

Primăria Baia-SP Goscom Baia,

SC Holder Trade SRL Baia 50,796

307 Topolog Am. Saraiu 15,973

308

Agi Cabul

Agi Cabul km 0 20,850

309 Agi Cabul localitatea M.

Kogălniceanu 34,248

310 Dunăre Sf. Gheorghe km 0 mal stâng 6,704

311 Dunăre Sf. Gheorghe km 0 mijloc 7,332

312 Dunăre Sf. Gheorghe km 0 mal drept 7,584

313 Dunăre Mahmudia Hm 900 6,031

314 Dunăre Sf. Gheorghe Hm 50 4,796

315 Dunăre Hm 10084 Aval evac. 5,996

316 Dunăre Vâlcov km 17 mal stâng 7,429

317 Dunăre Vâlcov km 17 mijloc 8,159

318 Dunăre Vâlcov km 17 mal drept 7,400

319 Dunăre Pardina 6,743

320 Dunăre Chilia Veche Hm 450 6,801

321 Dunăre CHICIU km 375 mal stâng 8,180

322 Dunăre CHICIU km 375 mijloc 7,820

323 Dunăre CHICIU km 375 mal drept 7,990

324 Dunăre RENI km 132 mal stâng 8,030

325 Dunăre RENI km 132 mijloc 7,790

326 Dunăre RENI km 132 mal drept 7,810

327 Dunăre PH Giurgeni Vadu Oii 7,860

328 Dunăre Şeimeni aval pod 8,090

329 Dunăre Hm 8340 (br.Macin) 6,650

330 Dunăre Hm 8340 br.Măcin-aval evac. 5,350

331 Dunăre Aval SC Ostrovit SA (br.Ostrov) 7,750

332 Dunăre Cernavodă Hm 7733 7,120

333 Dunăre Aval Km 250 8,990

334 Dunăre Daieni (br. Macin) 6,840

335 Dunăre Smardan (br. Macin) 6,090

336 Dunăre MODELU 6,860

337 Dunăre av Galati 5,380


252

338 Dunăre Brăila 1 6,400

339 Dunăre Brăaila 2 6,060

340 Dunăre Brăila (Gropeni) 6,830

341 Dunăre priza Galaţi 5,860

342 Dunăre SULINA km 0 mal stâng 6,750

343 Dunăre SULINA km 0 mijloc 6,240

344 Dunăre SULINA km 0 mal drept 6,310

345 Dunăre Mm 38+500 6,540

346 Dunăre Tulcea Hm 9942 5,890

347 Dunăre Sulina Hm 10670 4,700

348 Dunăre Maliuc Hm 10300 6,190

349 Dunăre Crişan Hm 10520 6,420

350

CDMN1

Aval Saligny 8,890

351 Aval Medgidia 7,840

352 Aval SE Poarta Albă 8,050

353 Priza Galeşu 8,920

354 1,5 km Aval conf. ramura

Luminiţa 8,420

355 Bief I Cernavodă-racord canal

aduct.CNE 9,260

356 Bief II Cernavodă km 59 7,660

357

Lacul Tatlageac

Leg. Marea Neagră-mijloc 5,840

358 centru lac 8,500

359 Lacul

Techirghiol

sărat

Coadă lac -mijloc 1,900

360 Centru lac 2,390

361 S.P.Techirghiol-mijloc 2,430

362

Lacul Siutghiol

CET Ovidiu-mijloc 5,880


364 Debarcader Neptun-mijloc 6,420

364

Lacul Nuntaşi

Zona pr. Nuntaşi-mijloc 13,500


366 Camping Băi-mijloc 13,27

367 Lacul

Techirghiol

dulce

Aval baraj-mijloc 7,480


369

Lacul Babadag

Zona Babadag-mijloc 0,550


371 Zona pr.Tăiţa-mijloc 0,540

372

Lacul Corbu

Legatura Marea Neagră-mijloc 8,630


374 Lacul Tăbăcărie Centru lac 5,620

375

Lacul Taşaul

Vărsare Sibioara-mijloc 10,310

376 PH Năvodari-mijloc 8,670


378

Lacul Oltina

intrare-mijloc 4,200


380 Ieşire-mijloc 3,810

381 Lacul

Domneasca Centru lac 7,350

382 Lacul Bentu

Latenilor Centru lac 0,220

383 Lacul Somova Centru lac 0,250

384 Lacul

Vederoasa

Zona est-mijloc 4,700


386 Lacul Puiu Centru lac 0,620

387 Lacul Potcoava

- Roşu

(Potcoava 2) Centru lac 0,170


253

388 Lacul Roşu Centru lac 0,260

389

Lacul Dunăreni

Ferma piscicola-mijloc 3,850


391

Lacul Bugeac

intrare-mijloc 3,100


393 Ieşire-mijloc 2,960

394 Lacul Blasova Centru lac 0,400

395

Lacul Razim

Portiţa-mijloc 0,210

396 Intrare Jurilovca-mijloc 0,170

397 Canal V- mijloc 0,150


399 Tibrin Centru lac 9,690

400 Hazarlac Centru lac 7,210

254

VIII. SITUAŢIA GLOBALĂ A APELOR UZATE, ÎN ANUL 2010, PE ANSAMBLUL PRINCIPALELOR SURSE DE POLUARE

1. Surse de poluare Sursele de poluare sunt reprezentate de evacuările de apă uzată provenind de la aglomerări

umane, unităţi industriale şi alte activităţi.

Repartizarea numărului de surse monitorizate în cadrul administraţiilor bazinale este prezentată în

Tabel 60.

Tabel 60: Repartizarea numărului de surse monitorizate în cadrul administraţiilor

bazinale

Administraţia

Bazinală de

Apă

Aglomerări umane Unităţi industriale Alte activităţi

< 2000

l.e.

2000-10000

l.e.

10.000-100.000

l.e.

>100.000

l.e.

IPPC NON

IPPC

Someş-Tisa - 16 17 8 12 78 56

Crişuri 3 15

17

1 14

46

41

Mureş 94 215 26 2 23 66 9

Banat 1 15 12 1 12 66 15

Jiu 3 9 10 3 12 17 17

Olt

-

270 0 24 17 35 146

Argeş-Vedea - 8 22 3 14 28 45

Buzău-

Ialomiţa

-

20 27 6 31 50 31

Siret - 24 20 4 12 33 11

Prut-Bârlad -

21 45 15 23 39 76

Dobrogea-

Litoral 26 80 16 2 7 28 16

TOTAL

127

693

212

69

165

486

463

2. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate de principalele surse de

poluare în anul 2010

În conformitate cu rezultatele evaluării situaţiei globale, se evidenţiază următoarele aspecte

privind volumele de ape uzate evacuate de principalele surse de poluare, în anul 2010:

Faţa de un volum total evacuat de 4868,55 milioane m3/an, 1933,93 milioane m

3/an,

respectiv 39,7 %, constituie ape uzate care trebuie epurate, diferenţa constituind ape uzate care nu

necesită epurare, considerarate convenţional curate.


255

Volumul apelor uzate evacuate in anul 2010 (mil. mc)

2934.61642.4

428.1

863.44

Nu necesita epurare

Neepurat

Insuficient epurat

Suficient epurat

Figura 64: Volumul apelor uzate evacuate în anul 2010 (mil. mc)

Conform reprezentării grafice din Figura 64, din volumul total de ape uzate necesitând epurare

şi anume 1933,93 mil. m3/an, 863,44 mil.m

3/an (44,65%) au fost suficient (corespunzător) epurate,

642,4 mil. m3/an (33,22 %) reprezintă ape uzate neepurate şi 428,10 milioane m

3/ an (22,14 %) ape uzate

insuficient epurate.

Prin urmare, în anul 2010, un procent de 22 % din apele uzate provenite de la principalele surse

de poluare au ajuns în receptorii naturali, in special râuri, neepurate sau insuficient epurate.

Repartiţia pe bazine hidrografice arată că cel mai mare volum de apă uzată s-a evacuat în

bazinul Dunărea, 2229,96 mil m3, bh Jiu, cu 658,03 mil m

3 si 510,21 mil m

3 in bh Mureş (ANEXA I,

Tabel 67) . În bazinul hidrografic Dunărea se cumulează volumele evacuate de la folosinţele

monitorizate de 7 (şapte) administraţii bazinale de apă şi anume: ABA BANAT contribuie cu

1,158 mil. m3, ABA JIU cu 27,465 mil. m

3, ABA OLT cu 0,407 mil. m

3, ABA ARGEŞ-VEDEA

cu 12,240 mil. m3, ABA BUZĂU-IALOMIŢA cu 36,522 mil. m

3, ABA PRUT-BÂRLAD cu

32,775 mil. m3 şi DOBROGEA-LITORAL cu cea mai mare contributie de 2118,909 mil. m

3, din

care 2104,551 mil. m

3 sunt ape uzate care nu necesită epurare şi care provin de la S.N. Nuclear

Electrica S.A. CNE CERNAVODA.

În ceea ce priveşte aportul global de ape uzate evaluat pe activităţi din economia naţională,

conform datelor din ANEXA I, Tabel 68, situaţia se prezintă astfel:

Activităţile din economia naţională cu o contribuţie importantă la totalul volumului de apă

evacuat, incluzând şi apele convenţional curate, sunt : Energie electrică si termică: 3123,472 mil. m3/an

– aprox. 64 % din total; Captare şi prelucrare apa pentru alimentare populaţiei: 1651,126 mil. m3/an

- circa 28 %; Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 133,19 mil. m3/an, respectiv 3 % si

Prelucrări chimice: 120,75 mil. m3 - 2,5%.

Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume au fost evacuate în

cadrul activităţilor: Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei: 1299,052 mil. m3/an –

aprox. 67 %; Energie electrica si termica 259,171 mil. m3/an – aprox. 13 %; Industrie metalurgică şi

construcţii de maşini: 129,464 mil. m3/an, cca 7%; Prelucrări chimice: 111,62mil.m

3-6%;


256

Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la unităţi din domeniul Captare şi

prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei: 536,84 mil. m3/an - peste 80 %; cu o contribuţie mai

redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţilor din: Industria metalurgică si construcţii de maşini:

72.80 mil. m3/an, aprox 11%; şi Prelucrări chimice: 18,38 mil. m

3 cca 3 %.

Referitor la apele uzate insuficient epurate, activităţile cu cea mai mare pondere sunt:

Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei: 304,88 mil. m3/an – aprox 71 %; Prelucrări

chimice: 43,811 mil. m3/an – peste 10 % şi Industria extractivă: 22,41 mil. m

3/an –5,2%.

3. Situaţia cantităţilor de poluanţi conţinute în apele uzate evacuate de

principalele surse de poluare, în anul 2010

Intensitatea impactului surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde de două

caracteristici principale ale apelor uzate: debitul efluent şi încarcarea cu substanţe nocive (poluante). În

consecinţă, s-a analizat situaţia globală a cantităţilor de poluanţi evacuate în anul 2010, exprimate printr-

un ansamblu de indicatori fizico-chimici, atât pe bazine hidrografice, cât şi pe activităţi din economia

naţională (ANEXA I, Tabel 69 - Tabel 74 şi respectiv

Tabel 75 -

Tabel 81). Din bilanţul acestor substanţe, pe activităţi din economia naţională, s-a stabilit cota de

participare a fiecăreia la formarea potenţialului de poluare.

Astfel, pe grupe de indicatori fizico-chimici, se evidenţiaza următoarele domenii de activitate

incluzând folosinţele cu cel mai mare aport de poluare:

Încărcare cu substanţe organice, exprimate prin CBO5 având un total de 105535,70

tone/an, respectiv 308232,09 tone/an CCO-Cr: Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea

populaţiei – 77%, respectiv 66 %; Energie electrică si termică – 6,3 %, respectiv 20 % ; valori

apropiate ale cantităţii de CBO5 se înregistreaza şi în domeniul Prelucrări chimice – cca 6 %, iar la

CCO-Cr peste 5 % , Zootehnie – 5,3 %, respectiv peste 2 %; Industrie metalurgică şi construcţii de

maşini – în jur de 2 % pentru ambii indicatori.

Bazinul hidrografic Argeş a avut contribuţia cea mai mare şi anume 35610,17 tone CBO5

respectiv 95454,77 tone; cantităţi importante au fost evacute şi în urmatoarele bazine: bh Dunăre

19322,65 tone CBO5 si 79221,90, bh Olt 10511,55 tone CBO5 si 28549 tone CCO-Cr, bh Ialomiţa

7902,54 tone CBO5, bh Siret 19113,75 tone CCO-Cr, bh Jiu cu 15644,08 tone CCO-Cr, bh Bega –

Timiş 6303,70 tone CBO5 si 15067,14 tone CCCO-Cr,.

Încărcare cu materii in suspensie, raportare la un total de 326020,49 tone/an: Captare

şi prelucrare apă pentru alimentare – peste 38 %; Industria extractivă – peste 24 %; Energie

electrică si termică - 21%;; Prelucrări chimice – 6,5 %. Industrie metalurgică şi construcţii de

maşini –apox.6 %;

În Bh Olt s-a înregistrat cea mai mare încărcare în materii în suspensie, adică 101796,72 tone, la

care se adaugă cantităţi apreciabile din bh Argeş 64647,92 tone, bh Dunăre, 49017,22 tone, sau bh Jiu

cu 38357,13 tone.

Încărcarea cu substanţe minerale este dată de 1863987,45 tone de reziduu fix astfel:

Energie electrică şi termică 40%; Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei – 37,5%;

Prelucrări chimice – cca 14%; Industrie extrtactivă şi Industrie metalurgică şi construcţii de maşini

–fiecare cu aport in jur de 3%. Încărcarea totala de 415159,14 tone cloruri este dată de aportul

evacuărilor de la Prelucrări Chimice, cca 61% ăi valorile apropiate de la Energie electrică şi termică

– 18% respectiv 17% pentru Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei.

Pe bazine, contribuţiile importante se împart ăntre bh Dunăre, bh Argeş, bh Olt, bh Mureş şi

bh Jiu.

Încărcarea cu nutrienţi, exprimata prin compuşi ai azotului (NO2, NO3, NH4), azot total şi

fosfor total are o importanţă deosebită pentru calitatea receptorilor naturali; la cantităţile totale de


257

28712,32 tone azot total, 3634,97 tone fosfor total, 32246,74 tone azotaţi, 721,84 tone azotiţi şi

29670,57 tone amoniu, aportul semnificativ l-au avut domeniile Captare şi prelucrare apă pentru

alimentare:Ntotal – 76,4%, Ptot – 83,8%, NO3- 31%, NO2-65%, NH4- 80,4% si Energie electrică şi

termică: Ntotal – 16,3%, Ptot – 11,5%, NO3- 57%, NO2-22,3%, NH4- 2,2%.

Din analiza încărcarilor celor 5(cinci) indicatori din bazinele hidrografice, se observă că ponderea

cea mai mare o are bh Argeş (cele mai mari cantităţi la Azot total, Fosfor total şi Amoniu ), bh Dunăre (

cantităţi mari la toti cei cinci indicatori), urmate de bh Jiu (Azot total si Fosfor total, Azotaţi), bh Siret

(Azot total, Azotaţi, Azotiţi).

Indicatorul substanţe extractibile, reflectând încărcarea cu grăsimi a apelor uzate, a

însumat 28819,89 tone, a avut ponderea cea mai mare in activitatile incadrate la Captare şi prelucrare

apă pentru alimentarea populaţiei - 69 % si Energie electrică şi termică –aprox. 20 %.

Cantitaţi importante s-au înregistrat în bh Argeş- 8432,91 tone, bh Jiu-7449,74 tone, bh

Dunăre-3160,31 tone, bh Olt -850,96 tone.

La indicatori precum cianuri totale, fenoli, detergenţi sintetici, produse petroliere, ponderea

la cantităţile totale o are câte un domeniu de activitate şi anume:din 12,7 tone cianuri , 42% reprezintă

cantitatea evacuată din activităţile de Prelucrări chimice dar si 38,5% din activităţi de Captare şi

prelucrare apă pentru alimentare; activitatea de Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea

populaţiei contribuie cu cca 81% la incarcarea de 41,51 tone fenoli şi 79% din 2290,03 tone

detergenţi; produsele petroliere au fost evacuate în procent de 95,6% din 5627,85 tone numai din

domeniul Energie electrică şi termică.

În ceea ce priveşte cota parte a încarcarilor din bazinele hidrografice pentru aceşti indicatori, pe

ansamblu, revine bazinelor Argeş, Dunăre, Jiu, Olt cu cantităţi mult mai mari faţă de celelate bazine; se

remarcă contribuţia de 5,88 tone cianuri din evacuarile bazinului Olt, bh Argeş cu 812,80 tone

detergenţi sintetici şi cele 2283,21 tone de prodse petroliere în bh Jiu şi 3103,58 tone în bh Dunăre. La

fenoli s-a înregistrat o distribuţie mai uniforma a încărcărilor, dar se fac totuşi remarcate cele din bazinele

Argeş şi Someş cu 8,93 respectiv 6,39 tone.

Situaţia încărcărilor cu metale grele (forme totale) se prezită astfel:

- la 0.237 tone Arsen, cantitate înregistrată în bh Mureş; .ponderea cea mai mare revine

domeniului Energie electrică şi termică, cca 80%;

- la 1,414 tone Cadmiu, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru

alimentarea populaţiei, 72%; bazinele cu ponderea mai mare au fost bh Someş (0,351 tone)

şi bh Argeş (0,344 tone).

- la 12,8 tone Crom total, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru

alimentarea populaţiei cca 85%; la multe dintre bazine s-au înregistrat încărcări de peste

1,00 tone, în bh Argeş fiind cea mai mare cantitate, 3,798 tone.

- la 74,47 tone Cupru, ponderea a avut-o Industria extractivă, 76,4%; din totalul cantităţii

evacute, 59,6 tone au fost numai în bh Mureş.

- la 0,203 tone Mercur, ponderea au avut-o activităţile din domeniul Captare şi prelucrare

apă pentru alimentarea populaţiei, cca 74%; din cele 4 (patru) bazine în care s-a înregistrat

prezenţa acestui metal (bh Mureş, bh Olt, bh Argeş şi bh Dunăre), cea mai mare cantitate

(0,141 tone) s-a evacuat în bh Argeş.

- la 10,95 tone Nichel, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru

alimentarea populaţiei, 87,5%; bazinele cu ponderea cea mai mare au fost bh Argeş 3,05

tone şi bh Someş 2,46 tone.

- la 16,62 tone Plumb, ponderea a avut-o domeniul Captare şi prelucrare apă pentru

alimentarea populaţiei, cca 81,87%; analiza pe bazine evidenţiază încărcarea de 7,214 tone


258

din bh Someş, cu mult peste celelalte bazine.

- la 229,98 tone Zinc, ponderea a fost dată de activităţile din Captare şi prelucrare apă

pentru alimentarea populaţiei, cca 48% şi Industria extractivă, cu 39%; contribuţia

majoritară vine din bh Argeş (65,18 tone), bh Someş (58,76 tone), bh Mureş ( 31,513 tone)

şi bh Siret (20,75 tone).

În anul 2010, substanţe din grupa micropoluanţilor organici, ponderea cea mai mare (80% )

s-a înregistrat în domeniul Captarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populaţiei şi cu

precădere din bh Argeş:

- benzen, 4,257 tone dintr-un total de 4,685;

- 1,2-dicloretan, 4,26 tone dintr-un total de 4,33 tone;

- diclormetan, 4,26 tone dintr-un total de 4,54 tone;

- tetraclorura de carbon, 21,3 dintr-un total de 2,700 tone

- fenantren, la totalul de 0,074 tone a contribuit bh Argeş cu 0,009 şi cu ponderea cea mai mare,

bh Olt, cu 0,065 tone din Prelucrări chimice.

Situaţia prezentată arată că domeniile din activitatea economică care au o contribuţie însemnată

la constituirea potenţialului de poluare sunt Captare şi prelucrare apă pentru alimentarea populaţiei,

Energie electrică şi termică, Prelucrări chimice şi Industria extractivă.

Situaţia încărcărilor şi din punct de vedere al repartiţiei evacuărilor în bazinele hidrografice arată

că potenţialul de poluare există în primul rând în bh Dunare, bh Jiu şi bh Olt, bh Argeş, dacă se ţine

cont atât de cantitatea de poluanţi evacuaţi, cât şi de frecvenţa cu care apar în ierarhizarea de mai sus.

4. Aspecte privind funcţionarea staţiilor şi instalaţiilor de epurare

investigate în anul 2010

Analiza datelor statistice centralizate în ANEXA I, Tabel 82 - Tabel 83, conduce la concluzia că,

faţă de numarul total de 1510 de staţii de epurare investigate în anul 2010, 547 de staţii, reprezentând

36,23 %, au funcţionat corespunzător, iar restul de 963 staţii, adică 63,77 %, necorespunzător.

Rezultă că, sub aspectul funcţionării staţiilor de epurare, situaţia se menţine şi în anul 2010 destul

de critică, raportul dintre situaţiile corespunzătoare şi cele necorespunzătoare fiind defavorabil primei

categorii.


259

Figura 65: Situaţia funcţionării staţiilor de epurare (%) în perioada 2000-2010


260

IX. POLUĂRI ACCIDENTALE În anul 2010 s-au înregistrat 60 de poluări accidentale, din care 34 cu produse petroliere, 10 cu

substanţe organice, în majoritatea cazurilor sursa fiind ape uzate neepurate, 12 cu produse de origine

anorganică şi 4 poluari de altă natură.

Producerea de poluări accidentale se explică atât prin neglijenţa manifestată de unii operatori

economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice, furturi de produse, cât şi prin lipsa

retehnologizării proceselor tehnologice din unele unităti industriale.

Din totalul poluărilor din anul 2010, 18% provin din surse neidentificate, 10% au cauzat mortalitate

piscicolă, iar fenomenele naturale (ploi torenţiale, temperaturi ridicate şi debite scăzute) au contribuit în

mică măsură la poluarea apelor râurilor (3 poluări).

Poluările accidentale cu produse petroliere (56,6%) au avut drept cauza spargeri de

conducte de transport produse petroliere în scopul furturilor de combustibil sau uzura

acestora. Repartiţia pe bazine hidrografice arată că în bazinele Someş, Tisa, Mures, Olt, Argeş, Vedea, Siret

şi s.h. Dobrogea–Litoral s-au produs cele mai multe poluari (7-9 poluari), iar în spaţiile hidrografice

Crişuri, Banat nu s-a produs nici o poluare.

Poluările cele mai importante care s-au produs pe râurile interioare şi fluviul Dunărea, în cursul

anului 2010 şi măsurile aplicate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor, sunt evidenţiate în Tabel 61.

În anul 2010 a avut loc accidentul industrial din Ungaria, poluare ce s-a incadrat în tipul de poluare

din sursa identificată pe fluviul Dunărea. Accidentul s-a produs în data 04.10.2010, ora 13.00, la un iaz

de decantare cu un volum de stocare de 600000 mc, materialul stocat fiind şlam rezultat din prelucrarea

industrială a aluminiului, produs secundar din prelucrarea bauxitei prin procesul Bayer.

Şlamul a intrat pe valea Torna, afluent al râului Marcal. Pe râul Marcal, pH-ul a inregistrat valori de

12-13. S-a estimat că unda de poluant intră în Dunăre în acea după-amiază, la km 1794-secţiune amonte

Budapesta. Debitul înregistrat pe Dunăre era de 2400 mc/s, astfel s-a estimat timpul de propagare a undei

de poluare până la intrarea în ţara noastră de 5-6 zile.


261

La nivel central, Administraţia Naţională “Apele Române” a constituit un grup de lucru şi a

demarat următoarele acţiuni:

1. Derularea unui program de monitoring investigativ în vederea urmăririi calităţii apei la

intrarea în ţară (secţiunea de monitorizare Baziaş). Programul de monitorizare a început încă din ziua de

06.10.2010 şi s-a derulat pe o perioadă de două luni, frecventele de prelevare variind de la 1 probă / zi

(în primele 3 zile, până la intrarea undei de poluare în ţară), 1 probă / la 4 ore (în perioada în care era

estimată data intrării undei de poluare şi perioada în care a traversat teritoriul ţării), după care s-a redus la

o 1 proba / săptămână. Au participat 4 laboratoare de calitatea apei (1 laborator local, 2 laboratoare

bazinale şi un laborator regional) şi au fost efectuate atât determinări in situ, cât şi în laborator, pentru o

serie de indicatori: biologici (macronevertebrate bentice, fitoplancton, macrofite, fitobentos, ihtiofauna),

cât şi indicatori fizico-chimici din grupele: indicatori generali, nutrienţi şi metale grele.

Rezultatele obţinute au fost utilizate pentru ilustrarea variaţiilor temporale a indicatorilor analizaţi

(reprezentări grafice), iar evaluarea calităţii apei in secţiunea Baziaş s-a efectuat conform legislaţiei

naţionale în vigoare.


262

2. Alertarea tuturor folosinţelor din aval care utilizează apă pentru potabilizare în vederea luării

măsurilor necesare în caz de poluare.

3. Menţinerea permanentă a legăturii cu partenerii ungari şi sârbi prin sistemul de

alarmare/avertizare în caz de poluări accidentale pe Dunăre (PIAC-AEWS), în vederea primirii

informaţiilor privind caracteristicile poluantului.

4. Solicitarea prin PIAC Romania de informaţii de la partea ungară, privind afluenţii Dunării care

pot fi afectaţi de poluant, debitele Dunării şi ai afluenţilor acesteia, precum şi cantitătile de

poluant deversate.

5. Calcularea timpului de propagare a undei poluante până la intrarea în ţară.

Autorităţile române au menţinut permanent legatura cu autorităţile ungare şi sârbe, iar schimbul

de date a facut posibilă prognozarea evoluţiei impactului poluării.

Din schimbul de date s-a constatat că pe râul Marcal din Ungaria s-au înregistrat depăşiri la unele

metale grele, formele dizolvate de fier, cât şi la aluminiu forma totală, posibil ca urmare a remobilizării

din materialul din iazul de decantare. Cu toate acestea, debitul Dunării care era în jur de 7500 mc/s, a dus

la diluarea poluării din amonte.

Măsurătorile efectuate la Baziaş au arătat că valorile indicatorilor biologici şi fizico-chimici

s-au încadrat în valorile normale privind calitatea apei Dunării şi nu a existat nici un pericol pentru

folosinţele din aval ce utilizează apa în scop potabil.


263

Tabel 61: Situaţia poluărilor accidentale în anul 2010

Nr

crt

Data

poluării

Administrati

a Bazinala

de Apa

Curs de apa

afectat

Agent

poluator

Natura poluării Sanctiune

aplicată

Observatii

Masuri

0 1 2 3 4 5 6 7

1 15.02.10 ABA

Argeş-Vedea

r. Pasărea

şi

acumulările

SC VeoliaApa

Servicii Otopeni

SC Urban SA

SC AGORA M&C

ANIF Berceni

Primăria Ştefăneştii

de Jos

Ape uzate

menajere

Amendă pentru

fiecare

agent economic

responsabil de

poluare

Poluarea a fost sesizată de

administratorul de la ac. Ştefăneşti, care

a observat mortalitate piscicola.

S-au prelevat probe de apă din locaţii

diferite de cele incluse în programul de

monitorizare current

S-a impus intrarea în legalitate a

tuturor agenţilor ec. care evacuează ape

uzate.

SGA Ilfov-Bucureşti a monitorizat şi

inspectat zona Otopeni-Pasărea.

2 18.02.10 ABA

Argeş-Vedea

vale necadastrată

afluent r. Ilfov

SC CONPET SA Ţiţei şi apă sărată Amendă

35000 lei

SC CONPET SA a inervenit pentru

stoparea poluării şi limitarea extinderii

acesteia prin montare de baraje

absorbante şi imprăştiere de material

absorbant

În perioada 19.02-04.03 s-au efectuat

lucrări de ecologizare pentru înlăturare

a efectelor poluării şi de recuperare a

ţiţeiului din zona poluată.

3 20.02.10

ABA

Siret

r. Bistriţa

canal UHE

SC GA-PRO-Co

CHEMICALS

Azotat de amoniu Amendă

35000 lei

S-a solicitat de la Hidroelectrica SA

suplimentarea debitului pe canal UHE

Bstriţa pentru diluţie şi de la SC Fibrex

Nylon debit suplimentar de apă

industrială;

S-au efectuat calcule de propagare în

secţiunea Zăneşti

şi s-au prelevat probe de apă.


264

4 04.03.10

ABA Olt r. Lotru SC Hidroelectrica

SA

Ulei hidraulic tip

TBA 57

_ Au fost montate 4 baraje pe canalul de

fugă UHE Ciunget, pentru prevenirea

scurgerilor de ulei în ac. Mălaia; s-a

îimprăştiat material absorbant

Dupa ce s-a colectat întreaga cantitate

de ulei tehnologic amestecat cu material

absorbant, s-au mai montat 2 baraje,

pentru prevenirea poluării în caz de noi

scurgeri.

Poluarea s-a sistat la ora 18.00

5 08.03.10

ABA

Prut-Bârlad

r. Bahlui SC BI VA FIL RO

SRL Iaşi

Ape uzate

tehnologice,

insuficient

preepurate

Amendă

35000 lei

S-a dispus sigilarea vanei de pe

conducta de evacuare a efluentului în

colectorul aparţinând SC APA VITAL

SA

S-au prelevat probe de apă din

influentul şi efluentul staţiei de

preepurare

S-au dispus măsuri pentru aplicarea

instrucţiunilor de lucru a staţiei.

SGA Iaşi au monitorizat efluentul

staţiei.

6 09.03.10

ABA

Prut-Bârlad

r. Bahlui SC IASITEX SA

jud. Iaşi

Ape uzate

tehnologice,

insuficient epurate

Amendă

35000 lei

S-au prelevat probe de apă din

efluentul staţiei de preepurare, efluentul

SEAU Iaşi, r. Bahlui

S-au luat măsuri pentru exploatarea şi

întreţinerea corespunzătoare de către SC

IASITEX a staţiei de preepurare.

7 15.03.10

ABA Olt Pr. Mamu SC CONPET SA

Sector Orleşti-

Gherceşti

Ţiţei

(spargere conductă)

- Avaria s-a remediat în câteva ore de la

depistare , dar scurgerile de ţiţei au fost

cantonate sub zăpada şi odată cu topirea

acesteia titeiul a fost antrenat în valea

torenţiala din zona parcului care se

varsă în pr. Mamu


265

Pentru reducerea şi stoparea

fenomenului de scurgere a ţiţeiului pe

pr. Mamu, unitatea poluatoare a

intervenit cu montarea a 3 baraje din

baloţi paie amplasate pe valea torenţială

care se varsă în pârâu, 6 baraje

absorbante pe pr. Mamu; s-a aplicat

material absorbant spilsorb între baraje

SGA Valcea au monitorizat fenomenul

pâna la eliminarea efectelor poluării

SC CONPET a transmis periodic

inforrmări privind stadiul lucrărilor de

ecologizare.

8 15.03.10

ABA

Argeş-Vedea

pr. Slanic OMV PETROM

Moreni

Ţiţei

(spargere conductă)

_ S-a oprit pomparea urmată de

remedierea conductei si curăţarea zonei.

9 24.03.10

ABA Olt pr. Stăneasca OMV PETROM

GZ Mamu Oteşti

Ţiţei şi apă sărată

( în timpul

operaţiunii de

înlocuire a unui

tronson din

conductă de

transport)

_ S-a izolat conducta de transport spre

parcul 2 Mihăeşti; s-a blindat linia

veche de pompare.

S-au amplasat 6 baraje absorbante pe

pr. Stăneasca şi s-au aplicat 50kg de

spillsorb.

10 24.03.10

ABA Olt L. Zăvideni Necunoscut Produs petrolier Reprezentanţii SC Hidroelectrica SA

au intervenit cu material absorbant tip

CASORB în vederea stopării propagării

undei de poluare.

Au fost prelevate probe de apă.

11 12.04.10

ABA Jiu r. Jiu DOLJCHIM

Craiova

Produs petrolier Amendă

35000 lei

DOLJCHIM a actionat prin instalarea

a doua stavile din material absorbant

pentru oprirea propagarii undei

poluante pe Canalul Meteoric;

SGA Dolj a instalat 2 baraje plutitoare

şi a actionat cu material biodegradabil

pentru neutralizarea substanţelor

poluante ajunse în raul Jiu.


266

Poluarea a fost sistată în aceeaşi zi.

12 15.04.10

ABA Mureş Pr. Mocear SC PROLEMN SA

Reghin

Deşeuri de la

prelucrarea

lemnului

Amendă

35000 lei

Deşeurile au fost antrenate de

precipitaţii însemnate cantitativ din acea

perioadă.

S-a realizat un baraj de umplutură la

ieşirea de pe platformă pentru a stopa

deversarea; s-au curăţat şanţurile

pluviale şi a pr. Mocear pe zona afectată

S-au prelevat probe de apă

Poluarea a fost stopată în aceeaşi zi

13 16.04.10

ABA Siret r. Milcov SC Premium Pork

SRL

Goleşti

Jud. Vrancea

Substsanţe organice

(dejecţii lichide

animaliere)

Amendă

75000 lei

S-au stopat descărcările de dejecţii şi

s-a remediat defecţiunea aparută la

conducta

de transport

S-a curătat canalul de desecare şi s-a

monitorizat cursul de apă până la

stoparea poluării.

14 19.04.10

ABA Jiu Pr. Amaradia OMV PETROM

Sector 5 Bustuchin

Ţiţei si apă sărată _ OMV Petrom SA a luat următoarele

măsuri: a oprit pomparea pe colectorul

spart, au fost executate 4 baraje din

material absorbant; s-a colectat

amestecul de apă sărată şi ţiţei

A fost decopertată suprafaţa de sol

contaminată

15 19.04.10

ABA Someş-

Tisa

r. Ilba CNMPN

REMIN SA

Ape de mină şi

nămol

_ S-a monitorizat evoluţia calităţii apei

în aval

S-a impus urgentarea lucrărilor de

ecologizare a perimetrului minier

Impactul poluării a fost local, de mica

amploare, fără impact transfrontier

16 24.04.10

ABA

Mureş

Canal Hatazi Ferma Porkrod

SRL

Jud. Arad

Substanţe organice

(dejecţii animaliere)

Administratorul firmei a început

imediat remedierea situaţiei (prăbuşirea

terenului care a condus la distrugerea

canalului de dirijare a dejecţiilor)

17 06.05.10 ABA Mureş Pr. Corund Fenomen natural Erupţie de saramură _ S-a realizat un stoc de apă tampon


267

afl.stg.

Târnava Mică

din subteran

şi namol

pentru evitarea vârfului undei poluante

S-au prelevat probe apă cu frecvenţa

marită

S-a înregistrat mortalitate piscicolă.

18 07.05.10

ABA Olt Pr. Nisipoasa SC CONPET

Sector Orleşti

Ţiţei şi apă sărată _ S-au montat 4 baraje absorbante pe pr.

Nisipoasa şi 2 baraje pe canalul de

gardă al CHE Zăvideni;

S-au prelevat probe de apă.

19 09.05.10

ABA Siret Pr. Ardeleanu

afl. pr. Hangani

SC OMV

PETROM

Grup Moineşti

Sect.Sarmacian

Ţiţei şi apă sărată _ SC Petrom a intervenit oprind

pomparea şi realizând 4 baraje din paie

şi materiale absorbante şi au împrăştiat

material Spill Sorb

SGA Bacău a recoltat probe de apă

din pârâul Hangani.

20 11.05.10

ABA DL Dana 84 Port

Constanta

Necunoscut Motorină _ Poluarea a provenit din reţeaua de

canalizare din zona Poarta 6 str.

Pandurului, astfel că s-au luat măsuri de

ecologizare şi s-a mentinut decopertarea

conductei pentru examinarea cu un

dispozitiv pentru depistarea unei

eventuale instalaţie artizanală de furt de

combustibil

SC Oil Terminal a acţionat şi în zona

Danelor 84-79, astfel colectându-se

aprox 10 tone de amestc de apă cu

produs petrolier şi deşeuri menajere

solide

În acvatoriul danei erau montate baraje

flotante, pentru protejare

21 12.05.10

ABA Mureş R. Arieş SC MECHEL SA

Câmpia Turzii

Produse petroliere

şi suspensii de

zgură

Contravenţie S-a sistat evacuarea apelor până la

curăţirea hidrociclonului şi bazinului de

retenţie;

s-a moniotorizat calitatea apei pe r

Arieş şi la evacuare bazin de retenţie;

Poluarea a fost sistată în aceeaşi zi,


268

orele 20.00.

22 22.05.10

ABA

Someş-Tisa

r. Ilba CNMPM

REMIN SA

Perimetrul minier

Ilba

Ape de mină S-a monitorizat calitatea reţelei hidro

din aval şi s-au prelevat probe de apă.

Urgentarea lucrărilor de inchidere şi

ecologizare a perimetrului minier,

deschiderea finantării în regim de

urgenţă a lucrărilor prevăzute îin

proiectul tehnic comandat de SC

CONVERSMIN Bucureşti

23 31.05.10

ABA Prut-

Bârlad

r. Calmatui SC COSAGRO

Impex SRL

Galaţi

Dejecţii animaliere

antrenate de ploi

torenţiale

S-a înregistrat mortalitate piscicolă, cca

1600 kg;

S-au prelevat probe de apă din r.

Calmăţui şi iazul Călmăţui

S-a acţionat în vederea îndepărtării

mortalitaţii piscicole

Poluarea s-a sistat îin data de

05.06.2010.

24 01.06.10

Dobrogea

Litoral

Fl. Dunarea

Port Tulcea

Nava de pasageri

Pavilion Franţa

Ulei mineral Contravenţie

10000 lei

Prin explozia unui butoi de cap. 40 kg,

s-au prelins peste bord cca 2l de ulei şi a

juns in apă, in zona aflată între pontonul

de acostare şi pereul cheiului falezei;

APDM Tulcea cu baraj antipol si

material absorbant

25 05.06.10

Siret R. Tazlaul Sărat

şi

pr. Bejan

OMV PETROM

SA-GZ Zemeş, si

depozitul Cerdac

Amestec de ţiţei şi

nămol

-

S-a oprit pomparea şi s-au instalat 4

baraje baraje din funii absorbante,

respectiv, un baraj din paie; în ambele

cazuri s-a împrăştiat spill sorb;


Aval de r. Tazlaul Sărat şi r. Slănic nu

au fost afectate


269

26 14.05.10

Olt R. Olt Fenomene naturale Sedimente antrenate

de ploi torenţiale

- S-a înregistrat mortalitate piscicolă ;

S-au recoltat probe de apş (trei puncte

de prlevare) şi probe de peşti pentru

probe biologice

27 15.06.10

Mureş Pr. Slimnic,

afl. r. Visa

Persoana fizica Produs petrolier Contravenţie

1000 lei

S-au amplasat doua baraje constituite

din baloti de paie in imediata apropiere

a sursei de poluare şi la cca 2 km aval;

Igienizarea malului stâang al pârăului

în dreptul gospodăriei de către

propritarul poluator şi salubrizarea pr.

Slimnic de către primăria comunei

28 22.06.10

Dobrogea

Litoral

L. Neptun-

Malul Nordic

Neidentificat Produs petrolier de

tip CLU

- Prima măsura luată de ABA DL, a

fost aceea de a monta baloţi de paie la

canalul de legatura dintre Lacul Neptun

1 si M. Neagra;

SC Branic SRL a intervenit pentru

operatiunile de depoluare prin montare

de baraje plutitoare antipoluante, baraje

absorbante sub forma de aripa, material

absorbant biodegradabil;

S-a acţonat cu vidanja şi voma pe

conducta pluvială afectată de produsul

petrolier

S-au întreprins actiuni de combatere si

depoluare până în data de 01.07.2010,

când s-a constatat că zona afectată s-a

redus considerabil, existând irizaţii

uşoare doar în locul descărcarii

conductei pluviale.

30 08.07.10

Argeş

Vedea

r. Neajlovel OMV PETROM

FC Strâmbu/Sector

Apa săată şi ţţitei Amendă

2000 lei

S-a oprit pomparea şi s-a izolat

conducta prin închiderea ventileleor


270

Oarja amonte şi aval;

Au fost montate 4(patru) baraje

absorbane pe r. Neajliov dar şi pe

afluentul sau, Neajlovel;

OIL DEPOL Service SRL a participat

la operaţiunile de depoluare, care s-au

finalizat în data de 19.07.2010

31 08.07.10

Dobrogea

Litoral

v. Cumpăna şi

pr. Lazu

CONPET SA Produs petrolier

transportat prin

conductele de

irigaţii şi antrenat

de ploile abundente

SC CONPET îimpreună cu

ENVIROTECH au participat la

combaterea poluării şi lucrâri de

ecologizare: s-au montat baraje

plutitoare antipoluante pe pr. Lazu,

amonte de confluenţa cu C.D.M.N. şi la

confl. v. Cumpana cu pr. Lazu; s-au

aplicat substanţe absorbante şi s-au

vidanjat colectările de produs petrolier;

S-au montat şi 2(doua) baraje aripa pe

malul stâng al CDMN pentru

concetrarea irizaţiilor

Operaţiunile au fost îngreunate de

nivelele şi vitezele mari ale apei pe

sectorul pr. Lazu

32 23.07.10

Buzau

Ialomiţa

R. Prahova CONPET SA

Ploieşti

Ţiţei SC CONPET şi SC ENVIROTECH

Constanţa au aţctionat montând baraje

de reţinere plutitoare şi baraje

absorbante de produs petrolier, precum

ş baloţi de paie;

S-a împrăştiat material absorbant Spill

Sorb la locul producerii avariei şî în

lungul cursului de apa la podurile

existente

SC CONPET a avut obligaţia să

acţioneze pentru îindepărtarea

poluanţilor de pe malurile cursului de

apa şi să informeze ABABI ăi SGA


271

Prahova cu privire la evoluţia şi

eliminarea efectelor poluării.

33 27.07.10

Siret R. Trotuş SC RAFO

Oneşti

Poduse petroliere Contravenţie

40000 lei

Poluarea s-a produs prin inundarea

staţiei de epurare în urma ploilor

torenţiale.

Pentru stoparea sursei de poluare s-a

montat o electropompă si o motopompă

pentru pomparea apei din staţia

inundată în bazinele de omogenizare si

într-un compartiment al bazinului

aferent instalatiei de prelucrare

namol. De asemenea, s-au oprit

scurgerile de ape pe canalul MC4.

Pentru inlaturarea efectelor s-a

actionat cu echipe si utilaje

(autovidanja, excavator pe senile,

buldoexcavator, tractor cu remorca)

pentru colectarea produsului petrolier;

s-a colectat manual cu lopeti produsul

petrolier ramas pe mal si s-a curatat

vegetatia infestata.

S-au amenajat baraje de retinere a

produsului petrolier in rau Trotus;

S-a aplicat spill-sorb din dotare în

zonele afectate

S-au prelevat probe de apa din canalul

de avarii MC 4 si de pe raul Trotus;

34 30.07.10

Argeş

Vedea

L. Siliţtea CONPET SA Ţiţei S-a intervenit pentru remedierea

conductei.

S-au montat baraje de reţinere la

suprafaţa apei, s-a administrat material

absorbant şi s-a colectat produsul

petrolier cu ajutorul a 2(doua)

skimmere.

35 30.07.10 Argeş Ac. Ilfoveni CONPET SA Ţiţei S-a dispus SC Viena Ennergy oprirea


272

Vedea Ploieşti tuturor MHC-urilor de pe pr. Ilfov până

la curăţirea totală a lacului de

acumulare; S-a luat legătura

telefonic cu SGA Damboviţa pentru

oprirea debitului tranzitat pe derivaţia

Valea Voievozilor (Ialomiţa – Ilfov)

A fost chemată firma specializată de

depoluare OIL DEPOL Constanţa

pentru curăţirea în totalitate a zonei

afectate;

Reprezentanţii CONPET SA Ploieşti

au blindat conducta spartă oprindu-se

pomparea, au montat baraje flotoare,

rulouri absorbante şi baraje din paie

pentru stoparea şi izolarea undei

poluante, acestea fiind montate şi în

zona prizei energetice ;

36 18.08.10

Dobrogea

Litoral

C.P.A.M.N.

Km 24+800 mal

stâng

Poluare istorică

datorată

S.C.

PETROTRANS

S.A.

Produs petrolier - CN ACN SA a participat la acţiunea

de depoluare şi ecologizare în zonă

împreună cu SC ENVIROTECH SRL,

prin montarea a 20m de baraje

antipoluante 21m de baraje absorbante

şi administrarea de substanţă absorbantă

37 22.08.10

Prut-

Bârlad

Fl. Dunarea

Amonte priză

Necunoscut Sulfat de aluminiu - Constatarea poluării s-a facut în

momentul analizei de control a apei

38 23.08.10

Prut-

Bârlad

r. Bahlui SC APA VITAL Ape uzate

insuficient epurate

- S-a închis stavila de pe deversor-

colector Bucium;

S-au montat 2 baraje plutitoare amonte

de Staţia de Epurare, presupunând că

poluatorul principal este SC IASITEX,

de la care s-au prelevat şi probe de apă.

Fenomenul a fost de amploare mică,


273

efluentul Staţiei de epurare Iaşi a diluat

unda de poluare

39 30.08.10

Argeş-

Vedea

r. Sabar OMV PETROM

Sector Dumitrana

Apă de zăcământ şi

urme de ţiţei

_ S-a oprit pomparea;

S-au montat baraje absorbante si s-a

imprăştiat material absorbant.

40 03.10.10

ABA Someş-

Tisa

r. Orăştie SC SEPE

INSTALCOM SRL

Orăştie

Păcură Amenda aplicată

de GN

50 000 lei

Poluarea s-a produs în urma răsturnării

unei cisterne;

S-a monitorizat concentraţia

substanţelor extractibile în apă, până s-a

constatat menţinerea acesteia în limitele

admise

41 04.10.10

ABA Someş-

Tisa

r. Cisla SC

CONVERSMIN

SA

Ape de mină Pentru poluarea produsă sunt

responsabile mai multe societaţi, de

aceea măsurile stabilite de Comisariatul

Judeţean Maramureş al GNM au fost

date in funcţie de responsabilităţile

fiecăreia;

S-au monitorizat cursurile de apă

Cisla, Vişeu şi Tisa

42 04.10.10

ABA Someş-

Tisa

r. Ighiel SC TRANSEURO

SRL Ighhiu Ape uzate de

natură organică

Amendă

40.000 lei

Au fost prelevate probe de apa;

poluarea s-a sistat in aceeaşi zi, orele

18.30

43 20.10.10

ABA

Buzău-

Ialomiţa

Pr. Ocniţa OMV PETROM

SA ASSET G

Muntenia

Târgovişte

Ţiţei şi apă sărată S-a oprit pomparea produsului

petrolier şi s-a acţionat pentru

remedierea conductei sparte;

S-a împrăştiat material absorbant

44 25.10.10

ABA Someş-

Tisa

Pr. Fluieroasa şi

r. Cobăşel

Neidentificat Apă de mină Poluarea s-a produs datorită creşterii

debitului prin acumularea apei pluviale

din interiorul galeriei

S-a anunţat SC Aquabis Bistriţa –

secţia Beclean pentru monitorizarea

calităţii apei brute la sursă.

Nu au fost folosinţe de apă afectate, nu


274

s-a înregistrat mortalitate piscicolă;

poluarea a vut un impact local.

45 02.11.10

ABA Someş-

Tisa

r. Nistru SC SIROMEX

DRINKS SRL

Baia Mare

Ape uzate

încărcate organic

Administrativ şi

contravenţional

S-a oprit procesul de producţie;

S-a colectat nămolul decantat pe

platformă, în canalul de desecare şi

malurile r. Nistru precum şi

monitorizarea calităţii apei;

Efectul de schimbare de culoare s-a

înregistrat pe cca 5 km;

Poluarea nu a avut impact transfrontier

şi nu au fost afectate folosinţe de apă.

46 18.11.10

ABA

Prut-Bârlad

r. Racova Necunoscut prin

colectorul de ape

pluviale aparţinând

SC AQUQVIS SA

Suc. Vaslui

Ape uzate

neepurate

Penalităţi în

valoare de

873,5 lei

În vederea stopării poluării, operatorul

de reţea a procedat la blindarea

colectorului pluvial al zonei industriale

Rediu;

S-au prelevat probe de apă din efluent

cât şi din râul Racova

47 06.12.10

ABA Mureş Pr. Văidei SC ALBALACT

SA Dejecţii animaliere

din bazinele de

stocare

Amendă

35.000 lei

S-au oprit scurgerile prin obturarea

breşelor pe unde s-a produs scurgerea

de dejecţii

S-a înregistrat mortalitate piscicolă şi

de aceea s-a introdus apă proaspată în

bazinul piscicol, din r. Mureş


Poluarea s-a sistat în aceeaşi zi, orele

14.00.

48 07.12.10

ABA Mureş v. Muscanilor Halda steril IPEG Steril antrenat de

ploi abundente

_ S-au prelevat probe de apă;

S-a monitorizat cursul de apa până la

dispariţia culorii albicioase, în data de

10.12.

49 07.12.10

ABA

Argeş-Vedea

r. Cotmeana PETROM SA,

Muntenia Vest Ţiţei cu apă sărată _ S-a oprit pomparea, s-au montat baraje

de reţinere


275

X. ASPECTE GLOBALE PRIVIND CALITATEA APELOR SUBTERANE IN

ANUL 2010

1. Principii de organizare si de actionare

Apele subterane constituie o resursă importantă datorită calităţii lor fizico-chimice si biologice,

dar totodată o resursă mai putin vazută, iar evaluarea ei este mai dificila.

Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane se desfasoara la nivelul marilor bazine

hidrografice, pe unităţi morfologice, iar in cadrul acestora, pe corpuri de ape subterane, prin intermediul

forajelor de observatie, izvoare, drenuri.

Ca urmare a implementarii Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE in Romania, au fost delimitate si

caracterizate, in acord cu prevederile acestei directive, un numar de 142 corpuri de apă subterana,

repartizate pe cele 11 Administratii Bazinale de Apă .

In acceptiunea acestei directive ,,corpul de apă subterana” este un volum distinct de ape

subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este denumit ca un strat sau mai multe

straturi geologice de roci cu o porozitate si o permeabilitate suficienta, astfel incat sa permita fie o curgere

semnificativa a apelor subterane, fie o captare a unor cantitati importante de ape subterane.

Identificarea si delimitarea corpurilor de apă s-a facut pe baza urmatoarelor criterii:

Geologic

Hidrodinamic

Starea corpului de apă:

· chimică (calitativă)

· cantitativă

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele in care exista acvifere

semnificative ca importanţă pentru alimentari cu apă, si anume debite exploatabile mai mari de 10 mc/zi.

In restul arealului, chiar daca exista condiţii locale de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se

constituie in corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/EC.

Criteriul geologic intervine nu numai prin varsta depozitelor purtătoare de apă ci si prin

caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea si proprietatile lor de a inmagazina apă. Au fost

delimitate si caracterizate astfel:

corpuri de apă de tip poros

corpuri de apă de tip carstic-fisural.

Criteriul hidrodinamic actioneaza in special in legatura cu extinderea corpurilor de apă.

Corpurile de apă freatice au extindere numai pana la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei

de cumpana a acestora, in timp ce corpurile de adâncime se pot extinde si in afara bazinului.

Starea corpurilor de apă, atat cea cantitativa cat si cea chimică (calitativa), a constituit

obiectivul major in procesul de delimitare, evaluare si caracterizare a unui corp de apă. Exista corpuri cu:

stare chimică bună

stare chimică slabă care din punct de vedere al riscului de neindeplinire a obiectivelor de mediu

sunt:

· corpuri de apă subterane in condiţii naturale;

· corpuri de apă subterane la risc;

Din punct de vedere al dezvoltării faţă de frontierele tarii sunt:

· corpuri de apă subterana cu dezvoltare interna;

· corpuri de apă transfrontaliere;

Posibilitatea de inmagazinare si circulatie a apelor subterane se afla in stransa legatura cu

alcătuirea lor litologică, dispoziţia spaţială si condiţiile de alimentare, elemente care determină de fapt

condiţiile hidraulice ale acviferelor, astfel încât din punct de vedere al adâncimii de dezvoltare exista:

corpuri de ape subterane freatice din zone cu structuri geologice tabulare;

corpuri de ape subterane de adâncime din zone cu structuri geologice tabulare;

corpuri de ape subterane din zone cu structuri geologice cutate (cu manifestare prin izvoare);

Apele freatice se afla cantonate in primele orizonturi permeabile, pana la cca 50 m adâncime,

fiind sub influenţa directă a factorilor atmosferici.


276

Pentru monitorizarea acviferelor freatice au fost create mai multe categorii de staţii

hidrogeologice:

· de ordinul I, amplasate in văile fluviatile ale principalelor cursuri de apă si in apropierea

lacurilor, care au ca scop urmărirea legaturii dintre apele subterane si de suprafaţa;

· de ordinul II, amplasate în zonele de interfluviu de câmpie, care urmăresc regimul apelor

subterane in legatura cu factorii climatici;

· staţii amplasate in zonele de captare ale principalelor acvifere care urmăresc efectul

exploatării asupra regimului apelor subterane;

· staţii experimentale care au destinaţii speciale în vederea cercetării apelor subterane sub

aspectul stabilirii bilantului masic sau al propagării poluării;

· staţii amplasate in jurul unor unităţi industriale importante.

Pentru corpurile de apă de adâncime din zone cu structuri geologice tabulare, densitatea reţelei

va fi de aproximativ 1 foraj la 250-400 km². Aceasta densitate se obţine prin:

· punerea in functiune a forajelor reţelei de adâncime aflate in conservare;

· preluarea în reţea a unor foraje de cercetare hidrogeologică, executate de unităţi ale

Ministerului Industriei si Resurselor;

· includerea in reţeaua de monitorizare a unor foraje de exploatare (având in vedere

costurile ridicate privind execuţia forajelor de monitorizare de adâncime).

Pentru corpurile de ape subterane din zone cu structuri geologice cutate (cu manifestare prin

izvoare) nu este prevazută o densitate anume a punctelor de monitorizare. Se vor identifica şi monitoriza

izvoare importante, astfel încât debitele acestor izvoare sa depăşească 50% din resursele corpului de apă

(respectiv suma debitelor izvoarelor corpului respectiv).

Alta categorie de reţele de monitorizare este cea a reţelelor locale de monitorizare aflate in

proprietatea terţilor, clasificate astfel:

· reţele pentru monitorizarea marilor captări;

· reţele de monitorizarea zonelor obiectivelor care creează presiuni antropice.

Pentru urmărirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorită activităţilor antropice

si pentru determinarea impactului care-l pot avea diverse surse de poluare asupra freaticului, se fac

măsurători si observaţii periodice si in forajele de poluare amplasate in jurul marilor surse de poluare, in

fiecare bazin hidrografic.

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană s-a realizat conform cerinţelor Directivei

Cadru a Apei 2000/60/CE, a Directivei 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării

şi deteriorării transpusă în legislaţia naţională prin HG 53/2009 şi a Ordinului 137/2009 care stabileşte

valorile de prag pentru corpurile de apă subterană.

În anul 2010 au fost monitorizate 125 de corpuri de apă subterană din cele 142 de corpuri

delimitate, evaluarea acestor 125 de corpuri, structurate pe bazine/spaţii hidrografice, fiind prezentată în

cele ce urmează, pentru fiecare corp în parte.

2. Bazinul hidrografic Someş

În bazinul hidrografic Someş au fost identificate şi delimitate pe baza criteriilor stabilite -

geologic, hidrodinamic, starea calitativa şi cantitativa a corpului de apă un număr de 8 corpuri de ape

subterane. Repartiţia spaţială a forajelor din cadrul bazinului hidrografic Someş a permis investigarea din

punct de vedere al calităţii apelor subterane a celor 7 hidrostructuri prezente in acest bazin: Câmpia

Someşului, Subbazinul Someşului Mic şi afluenţii, Subbazinul Someşului Inferior şi afluenţii.

Supravegherea calităţii resurselor de ape subterane, în bazinul hidrografic SOMEŞ, s-a realizat in

anul 2010 la cele 8 corpuri de apă delimitate prin intermediul unui număr de: 75 foraje din reţeaua

hidrogeologică naţională şi 10 puncte de monitorizare ale terţilor (3 foraje şi 1 dren de captare apă

potabila, 6 fântâni). De asemenea s-au primit buletinele de analize chimice a apei recoltate de la peste 40

de foraje de control a poluării a căror monitorizare a fost efectuată de unităţile industriale de care

aparţin aceste foraje.

Analizând forajele monitorizate in anul 2010 se desprind următoarele concluzii, privind starea

corpurilor de apă subterană din bazinul hidrografic Someş:

Corpul de apă subterană ROSO1/Conul Someşului, HolocenPleistocen Superior


277

Corpul de apă freatica ROSO01 este de tip transfrontalier (graniţa cu Ungaria), poros- permeabil

şi are o suprafaţă de 1380 kmp pe teritoriul României. Acest corp se dezvolta începând de la intrarea

râului Someş in Depresiunea Panonica este cantonat in depozite proluviale poros–permeabile, de vârsta

cuaternara (holocen-pleistocen superior) şi se află in interacţiune cu corpul de apă subterană sub presiune

ROSO13. In acest corp de apă subterană nu sunt captări cu exploatări semnificative de apă. Corpul de apă

ROSO01 se află în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă aferente şi anume Someş, Homorod

şi Turt.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO01

În anul 2010 au fost monitorizate calitativ 42 foraje din reţeaua hidrogeologica naţională.

Deasemenea s-au mai primit analize chimice de la Depozitul de Deşeuri din municipiul Satu Mare (SC

Florisal SA), în urma monitoringului efectuat de aceasta unitate la cele 7 foraje proprii de control a

poluării.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4

+),

Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2

-), Ortofosfaţi solubili (PO4

3-), Arsen (As

3+), Plumb (Pb

2+), Cd

(Cd2+

) şi un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama- HCH

(lindan).

În cadrul corpului de apă subterană ROSO01 din totalul celor 42 de foraje monitorizate avem

următoarea situaţie:

38 de foraje (90,48%) nu prezintă depăşiri ale valorilor medii faţă de valorile prag la nici un

parametru;

4 foraje (9,52%) prezintă depăşiri ale valorilor de prag stabilite În consecinţă, conform

metodologiei de evaluare, acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.

Depăşirile valorilor prag pentru cele 4 foraje se prezintă astfel:

la 3 foraje pentru ortofosfaţi solubili

la 1 foraj pentru azotaţi

La cele 7 foraje de control al poluării aparţinând Depozitului de Deşeuri Satu-Mare s-au

înregistrat depăşiri locale ale valorii de prag la indicatorul plumb. Câteva analize s-au primit şi de la

forajele de control al poluării ce aparţin Gropii de Gunoi a municipiului Satu–Mare unde s-a înregistrat o

impurificare locala a indicatorilor: azotaţi, cadmiu şi indicatori bacteriologici.

Conform metodologiei de evaluare, acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţă

Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROSO01, au mai fost monitorizaţi

o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:

Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH;

Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu fix,

bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;

Micropoluanţi organici: clorbenzen, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, solvenţi

cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;

Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.

Corpul de apă subterană ROSO4/Munţii Bihor- Vladeasa

Corpul de apă subterană ROSO04 cu o suprafaţă de 469 kmp este de tip fisural-carstic şi se

dezvolta atât în bazinul hidrografic al râului Someş cat şi in cele ale Crişurilor şi Mureşului, in zona

montana a munţilor Bihor-Vladeasa. Acest corp de apă subterană se afla in interdependenta cu corpurile

de apă de suprafaţă aferente râurilor Crişul Pietros şi Sebisel, fiind cantonat in depozite carbonatice

triasic-cretacice ce au dus la crearea unui număr mare de sisteme carstice majore cu resurse importante de

ape subterane. Izvoarele carstice au debite cuprinse intre 0,04-550 l/s. Nu sunt captări de apă

semnificative din acest corp, doar prin 3 izvoare se exploatează resursa de apă subterană.


278


În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la 2

izvoare la care nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag specifice corpului.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), amoniu (NH4

+), cloruri

(Cl-), sulfaţi (SO4

2+), azotiţi (NO2

-), ortofosfaţi solubili (PO4

3-).

Acest corp de apă se afla in stare chimica bună, fiind dezvoltat şi in zona montata unde

nu exista activităţi antropice potenţial poluatoare.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţă

În anul 2010, în corpul de apă ROSO04, au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri

fizico-chimici, cum sunt:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totala, reziduu fix,


Metale: Fe , Mn;

Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli şi cianuri.

Corpul de apă subterană ROSO08 – Depresiune Lăpuş

Corpul de apă subterană ROSO08 are o suprafaţă de 110 kmp şi se dezvoltă in luncile răului

Lăpuş şi ale afluenţilor săi: Dobric, Rotunda, Suciu, precum şi pe terasele însoţitoare, fiind cantonat in

depozite holocene şi pleistocene de nisipuri, nisipuri argiloase, şilturi, pietrişuri. Acviferul freatic a fost

interceptat pana la adâncimi de 5,5-7 m, grosimea stratului acoperitor fiind de 0,2-1,5 m, de aceea gradul

de protecţie este mediu spre nesatisfăcător. In acest corp de apă nu sunt captări semnificative de apă

subterană, cu excepţia a 3 drenuri şi a unui foraj.


În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la 2

foraje din reţeaua hidrogeologica naţională.

Indicatorii monitorizaţi care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu

(NH4+), cloruri (Cl

-), sulfaţi (SO4

2+), azotiţi (NO2


3-) şi un grup de pesticide:

aldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH( lindan).

Valorile medii înregistrate ale acestor indicatori nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag

specifice corpului ROSO08. În corpul ROSO08 nu exista surse semnificative de poluare ale freaticului. In

anul 2010 s-au mai primit câteva analize, cu o gamă redusa de indicatori monitorizată, de la 3 foraje

proprii de observaţie ale unei staţii de distribuţie carburanţi din Targu Lăpuş, fără depăşiri ale valorilor de

prag.

În consecinţă acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi

Conform Manualului de Operare pentru 2010, la cele 2 foraje ale corpului ROSO08 au mai fost

monitorizaţă o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:


Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat), indice permanganat;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate tot., reziduu fix,


Metale: Fe, Mn, As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;

Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,

solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;


Corpul de apă subterană ROSO09 – Someşul Mare, lunca şi terase


279

Corpul de apă subterană ROSO09 in suprafaţă de 585 kmp, este de tip poros-permeabil fiind

cantonat in depozite aluvionare de vârsta cuaternara, ale luncii şi teraselor râului Someşul Mare şi

afluenţilor săi: Bistrita, Budac, Sieu, Dipsa şi Lechita. Nivelul hidrostatic al acestui corp de apă freatica

este in general liber, sau usor ascensional. Acest corp de apă este supus exploatărilor de apă subterană

situate in lunca şi terasele Someşului Mare. Principalul utilizator este SC AQUA ABIS Bistriţa Nasaud-

SAC Sangeorz Bai.

În urma numeroaselor studii efectuate in lunca râului Someşul Mare s-a constata ca apă este de

tip clorurat-bicarbonatat–sodico-calcic, din cauza cutelor diapire din zona, ceea ce determina un caracter

nepotabil al apei pe anumite sectoare (apă sarată). In zona Salva apele sunt de tipul bicarbonatat-calcice.

Pe afluenţii Someşului Mare apă este de tipul bicarbonatat-calcică, sau chiar cloro-sodica, cu un conţinut

destul de ridicat in cloruri şi sulfaţi.


În cadrul acestui corp de apă subterană au fost monotorizate, in anul 2010, 8 puncte din reţeaua

hidrogeologica naţională 5 foraje şi 3 fântâni.


(NH4+), cloruri (Cl

-), sulfaţi (SO4

2+), azotiţi (NO2

-), ortofosfaţi (PO4

3-), As dizolvat, Pb dizolvat, Cd

dizolvat şi un grup de pesticide: aldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH( lindan).

S-a înregistrat o singură depăşire a valorii de prag la indicatorului cloruri pentru forajul Rusu

Bargaului F2; având in vedere ca acest foraj este situat in zona cutelor diapire, ce are un conţinut ridicat

de cloruri, nu poate fi considerat ca fiind poluat. Sursele potenţial punctiforme de poluare sunt

reprezentate de depozitele de deşeuri menajere neamenajate din zona. In anul 2010 s-au mai primit date

chimice de la câteva unităţi potenţial poluatoare, care îşi fac automonitoringul in forajele proprii de

urmărirea poluării (cu o gama redusa de indicatori monitorizată).

În urma analizei valorilor înregistrate se declara acest corp de apă subterană ca fiind în

stare chimica bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, la foraje aparţinătoare corpului de apă subterană

ROSO09 au mai fost monitorizaţă o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:









Corpul de apă subterană ROSO10 – Someşul Mic, lunca şi terase

Corpul ROSO10 cu o suprafaţă de 315 kmp, este un corp de apă poros–permeabil, de tip freatic,

localizat in depozitele aluviale de vârsta cuaternara ale luncii şi terasei râului Someşul Mic şi afluenţilor

săi: Căpuş, Nadas, Borşa, Lonea şi Fizes. Acest corp de apă este supus exploatărilor de apă subterană

situate in lunca şi terasele Someşului Mic. Principalul utilizator este SC Compania de Apa Someş Cluj

care captează apă subterană din 98 de puţuri şi 3 drenuri.


În cadrul acestui corp de apă subterană au fost monitorizate, în anul 2010, 9 puncte de

monitorizare: 5 foraje din reţeaua naţională, un dren de exploatare din frontul de captare al municipiului

Cluj-Napoca şi 3 fântâni propuse prin proiectul: „Controlul integrat poluării cu nutrienţi”.

Indicatorii monitorizată care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu

(NH4+), cloruri (Cl

-), sulfaţi (SO4

2+), azotiţi (NO2


3-), Pb dizolvat, Cd dizolvat şi un grup

de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH (lindan).


280

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 2 foraje, la unul pentru sulfaţi şi la unul pentru

cloruri.

Având in vedere ca aceste foraje sunt situate în zona cutelor diapire, zonă ce influenţează

chimismul apelor, acestea fiind de tipul cloro–sodice, nu pot fi considerate ca fiind poluate.

In anul 2010 s-au primit analize chimice şi de 5 foraje de control al poluării ale SC Terapia SA,

de la 2 foraje ale SC Compania de apă Someş SA- staţia de epurare Gherla. S-au înregistrat depăşiri ale

valorilor de prag la amoniu şi azotiţi ( forajul Terapia F3 ) şi la plumb la forajele F1 şi F2 ale staţiei de

epurare Gherla. Poluarea are caracter strict local fără sa fie afectata calitatea întregului corp de apă

subterană. Sursele potenţiale punctiforme sunt reprezentate de depozitele de deşeuri menajere

neamenajate din zona.

În consecinţă corpul de apă subterană este considerat ca are o stare chimica bună.



ROSO10 au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, precum:





Metale: Fe, Mn, As, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;



Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi .

Corpul de apă subterană ROSO11 – Someşul Superior, lunca şi terase

Corpul de apă freatica ROSO11 , de tip poros permeabil este localizat in depozitele aluvionare de

vârsta cuaternara ale luncii şi terasei Someşului şi afluenţilor sai: Almaj şi Agrij, in aval de confluenta cu

Someşul Mare şi Someşul Mic (in dreptul localităţii Dej) pana la intrarea Someşului in Depresiunea Baia

Mare. Stratele acvifere sunt cantonate in pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri, local având intercalaţii de

gresii, gipsuri şi sare. Corpul se întinde pe o suprafaţă de 414 kmp, are nivelul hidrostatic liber situat la

1,5-5 m adâncime şi debitul specific cu valori de la sub 1 l/s/m pana la 7 l/s/m.


In anul 2010 de pe acest corp de apă subterană au fost monitorizate calitativ un număr de 7 foraje

din reţeaua hidrogeologica naţională.


(NH4+), cloruri (Cl

-), sulfaţi (SO4

2+), azotiţi (NO2


3-), Pb dizolvat, şi un grup de

pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama HCH (lindan).

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la forajul Dej F3 pentru cloruri şi sulfaţi din cauza

amplasării sale într-o zona a cutelor diapire. Din aceasta cauza forajul nu se considera a fi poluat.. Date

chimice s-au primit şi de la 2 foraje proprii de urmărirea poluării ce aparţin de SC Someş Dej SA, de la 2

foraje ale SC Protan SA- sucursala Dej, şi de la câteva staţii de distribuţie carburanţi din judeţul Sălaj. La

aceste foraje nu s-au constat depăşiri ale valorilor de prag, dar se constată o impurificare organică, cu un

caracter strict local, din cauza valorilor crescute la CCO-Cr, specifică domeniului lor de activitate .

În concluzie corpul de apă subterană ROSO11 are o stare chimică bună.



ROSO11 au mai fost monitorizată şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, precum: :







281




Corpul de apă subterană ROSO12 – Depresiunea Baia Mare

Corpul de apă freatică ROSO12/Depresiunea Baia Mare se dezvolta in depozitele cuaternare din

luncile şi terasele Someşului şi afluenţilor săi: Lăpuş, Barsău, Sălaj din conurile aluvionare şi deluviale şi

are o suprafaţă de 525 kmp. Aceste depozitele cuaternare sunt alcătuite din nisipuri, pietrişuri, argile,

şilturi şi se dispun discordant peste depozitele panoniene din Depresiunea Baia Mare, considerata ca un

golf al Depresiunii Panonice. Stratul freatic a fost interceptat la 10 m adâncime şi se caracterizează printr-

un puternic potenţial. Din acest corp un număr de 50 de foraje şi 16 izvoare captează apă subterană .

Corpul ROSO12 se afla în interdependenta cu corpurile de apă de suprafaţă aferente râurilor Sălaj,

Lăpuş, Arieş şi Asuaj.


În cadrul corpului Depresiunea Baia Mare, în anul 2010 au fost monitorizate 10 foraje aparţinând

reţelei hidrogeologice naţionale.


(NH4+), cloruri (Cl

-), sulfaţi (SO4

2+), azotiţi (NO2


3-), Pb dizolvat, şi un grup de

pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan şi gama-HCH (lindan).

S-a înregistrat o singură depăşire a valorilor prag, pentru azotaţi.

In general caracterul chimic al apelor subterane din Depresiunea Baia Mare variază de la

bicarbonatat-calcic la sulfatat-sodic sau bicarbonatat-sodic. Din punct de vedere al surselor antropice de

poluare in corpul ROSO12, zona din jurul oraşului Baia Mare este cunoscuta ca o zona industriala cu

tradiţie. In anul 2010 s-au primit date chimice de la forajele de urmărire a poluării de la o serie de

societăţi industriale. Comparativ cu anii anteriori se remarca o ameliorare a calităţii freaticului in zonele

critice. Impurificarea freaticului are efect strict local, doar in zonele industriale respective şi nu afectează

calitatea întregului corp de apă subterană.

În urma anlizei datelor înregistrate rezultă că corpul de apă subterană ROSO12 este în stare

chimică bună.



ROSO12 au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri fizico-chimici precum:






Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide (triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice),



Corpul de apă subterană ROSO13 – Conul Someşului, Holocen si Pleistocen Inferior

Corpul de apă subterană ROSO13 de tip poros –permeabil, este un corp de apa transfrontalier (graniţa

cu Ungaria) cu o suprafaţă de 1390 kmp pe teritoriul tarii noastre. Apele subterane de medie adâncime ale

conurilor aluvionare ale râurilor Someş şi Tur în partea de nord, sunt cantonate în depozite aluviale poros-

permeabile de vârstă pleistocenă. Corpul se situează la adâncimi de 30-50 m în partea estica si de 30-

120/150 m in extremitatea vestica, spre graniţa cu Ungaria. Corpul de apa subterană ROSO13 are o

importanta economica deosebita prin existenta a numeroase captări de apa subterană (135 foraje de

exploatare), cele mai importante fiind cele ale frontului de captare al mun. Satu Mare (Martineşti-Micula)

si cele ale frontului de captare al municipiului Carei (Doba - Vetis), ambele fronturi aparţinând unităţii SC

Apaserv SA Satu-Mare.


282

Evaluarea stării chimice a corpului de apa ROSO13

În anul 2010 in cadrul corpului de apa au fost monitorizate 9 foraje: 5 foraje de adâncime şi 1

foraj de medie adâncime, aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 3 foraje de exploatare aparţinând

terţilor: Doba FE2 , Martineşti FE28 si FE44.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As

3+), Plumb (Pb

2+), Cd (Cd

2+) şi

un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).

Din cele 9 foraje monitorizate un singur foraj a înregistrat o depăşire a valorii de prag la As.(

0,0122mg/l), ceea ce inseamna un procent de 11,11% si in consecinţă, conform metodologiei de evaluare,

corpul ROSO13 se afla in stare chimică bună.



ROSO13 au mai fost monitorizaţi şi o serie de alţi parametri fizico-chimici precum:






Micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide (triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice),



Corpul de apă subterană ROSO15/Munţii Rodnei

Corpul de apă subterană ROSO15, in suprafaţă de 124 kmp, este un corp de apă fisural localizat

in Munţii Rodnei, in depozite de calcare şi dolomite cristaline şi în şisturile mezometamorfice ale seriei

de Bretila, de vârsta precambriana. Apa subterană circula pe fisurile şi faliile rocilor cristaline dar şi pe

suprafaţă de contact dintre cristalin şi diferite tipuri genetice de depozite cuaternare. Izvoarele provenite

din cristalin au debitele cuprinse intre 0,17-4,9 l/s.


Apele izvoarelor ce aparţin acestui corp de apă subterană sunt predominant de tip bicarbonatat–

calcice–magneziene. In cadrul acestui corp de apă au fost monitorizate 2 izvoare.

Indicatorii monitorizaţi care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3), amoniu

(NH4), cloruri (Cl), sulfaţi (SO4), As dizolvat, Pb dizolvat, azotiti, (NO2), ortofosfaţi ( PO4) şi un grup

de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan, şi gama–HCH ( lindan). Nu există

depăşiri ale valorilor prag motiv pentru care corpul de apă ROSO015 se află în stare chimică bună.


La cele două izvoare au mai fost monitorizaţi, în anul 2010, şi o serie de alţi parametri fizico-

chimici, după cum urmează:





Metale: Fe, Mn, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;




Toate cele 8 corpuri de apă subterană monitorizate in anul 2010 se afla in stare chimică bună.


283

3. Bazinul hidrografic Tisa

În bazinul hidrografic Tisa au fost identificate si delimitate pe baza criteriilor stabilite: geologic,

hidrodinamic, starea calitativă si cantitativă a corpului de apă, un număr de 8 corpuri de ape subterane.

Repartiţia spaţială a forajelor din cadrul bazinului hidrografic Tisa a permis investigarea din punct de

vedere al calităţii apelor subterane a celor 3 hidrostructuri prezente in acest bazin: Subbazinul Crasna si

afluenţii, Subbazinul Tisa si afluenţii, Câmpia de dune Carei.

Supravegherea calităţii resurselor de ape subterane, în bazinul hidrografic TISA s-a realizat în

anul 2010 la cele 5 corpuri de apă delimitate prin intermediul unui număr de 33 foraje din reţeaua

hirogeologică naţională şi a 4 puncte de monitorizare ale terţilor. De asemenea s-au primit buletinele

de analize chimice a apei recoltate de la peste 20 de foraje de control a poluării a căror monitorizare a

fost efectuată de unităţile industriale de care aparţin aceste foraje.

Analizând forajele monitorizate in anul 2010 se desprind următoarele concluzii, privind starea

corpurilor de apă subterană din bazinul hidrografic Tisa:

Corpul de apă subterană ROSO2/Râul Iza si Viseu

Acest corp de apă freatică in suprafaţă de 508 kmp, este cantonat in gresii, conglomerate si parţial

in nisipuri paleogene din Depresiunea Maramureşului şi se suprapune in mare parte peste bazinul

hidrografic al Vişeului şi parţial peste bazinul superior al Izei, aflându-se in interdependenţă cu corpurile

de apă de suprafaţă aferente râurilor: Vişeu, Iza, Tisa. Principalul utilizator de apă al acestui corp este

S.C. VITAL S.A.-SAC Sighetu Marmaţiei si SAC Vişeul de Sus. În total 67 de foraje si 7 izvoare

captează apă subterană din acest corp de apă.


În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la un

număr de 8 puncte de monitorizare - 2 foraje şi 2 izvoare (Bizului; Valea Larga) aparţinând reţelei

hidrogeologice naţionale si de la terţi: 2 fântâni, 1 dren de alimentare si 1 foraj de exploatare.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As

3+), Plumb (Pb

2+), Cd (Cd

2+) si

un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).

În cadrul corpului de apă subterană ROSO02 din totalul de 8 de puncte monitorizate un număr de

2 foraje au fost poluate prin depăşirea valorilor de prag stabilite acestui corp pentru azotiţi şi pentru

plumb, ceea ce reprezintă un procent de 25% din totalul forajelor monitorizate. In anul 2010 s-au primit

analizele chimice de la unitatea de distribuţie a carburanţilor din Sighetul Marmaţiei, şi in urma

monitoringului efectuat de aceasta unitate, la cele 2 foraje proprii de urmărire a poluării nu s-au înregistrat

depăşiri ale valorilor de prag la gama redusa de indicatori determinaţi.

În consecinţă acest corp de apă subterană se află in stare chimică slabă.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROSO02, au mai fost monitorizaţi


Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;





Micropoluanţi organici: clorbenzen, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice,



Corpul de apă subterană ROSO6/Câmpia Carei


284

Acest corp de apă freatică este cantonat in depozite aluviale poros-permeabile de vârstă cuaternară ale

Câmpiei Carei depuse in zona sud-vestica a acesteia. Litologic acviferele sunt constituite din nisipuri si

pietrişuri, fiind situate aproape de suprafaţă terenului si au nivel liber. Este un corp de apă transfrontalier (

graniţa cu Ungaria), cu o suprafaţă de 633 kmp pe teritoriu românesc si se afla in interdependenţă cu

corpurile de apă de suprafaţă aferente râurilor Crasna, Terebeşti si Valea Neagra. Acest corp nu are

captări cu exploatări semnificative de ape subterane, sunt doar 2 izvoare si 1 foraj situat in zona câmpiei

Carei, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare a corpului de apă.


In cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, in anul 2010, la un

număr de 18 foraje din reţeaua hidrogeologică naţională.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), plumb dizolvat (Pb) si un grup de

pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan).

În cadrul corpului de apă subterană ROSO06 din totalul de 18 foraje un număr de 3 foraje au fost

poluate prin depăşirea valorilor de prag stabilite pentru azotaţi, azotiţi, amoniu şi plumb ceea ce reprezintă

un procent de 16,66% din totalul forajelor monitorizate.

În anul 2010 s-au primit analizele chimice de la 4 foraje proprii de control a poluării ale societăţii

SC ABO MIX SA unde s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la indicatorul azotaţi, depăşire cu

efect strict local care nu afectează calitatea întregului corp de apă. De asemenea s-au mai primit câteva

analize de la forajele de urmărire a poluării ale Gropii de gunoi a municipiului Carei, unde se

înregistrează depăşiri la azotaţi si la indicatorii bacteriologici, aceasta fiind tot o poluare locală.

În consecinţă acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROSO06, au mai fost monitorizaţi










Corpul de apă subterană ROSO7/Râul Crasna, lunca si terasele

Acest corp de apă freatică cu o suprafaţă relativ mică, de 191 kmp, este de tip poros-permeabil,

localizat in depozitele holocene din luncile râului Crasna si ale afluenţilor săi (Zalău, Corund, Cerna)

precum şi in cele pleistocene din zona dealurilor Silvaniei. Apele freatice prezintă un nivel hidrostatic

situat intre 0,3 si 2 m, capacitatea de debitare de 0,2-1,0 l/s/foraj si gradul de protecţie mediu spre

nesatisfăcător. Resursa de apă subterană a acestui corp de apă este exploatată prin 95 de foraje, situate in

lunca şi terasele râului Crasna, 5 izvoare si 1 dren, principalii utilizatorii fiind: populaţia, industria si

zootehnia.


În cadrul acestui corp de apă subterană s-au făcut determinări fizico-chimice, în anul 2010, la un

singur foraj din reţeaua hidrogeologică naţională.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3- ), amoniu (NH4

+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-). Valorile medii înregistrate ale acestor

indicatori nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag specifice corpului ROSO07.

În anul 2010 s-au primit şi analize chimice de la cele 14 foraje proprii de urmărire a poluării ale

SC Uzina Electrica Zalău-Sălaj, precum si de la 5 foraje de la depozitul de zgură si cenuşă Panic, fără a se

înregistra depăşiri ale valorilor de prag.


285

În consecinţă acest corp de apă subterană se afla in stare chimica bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, la forajul aparţinător corpului ROSO07, au mai

fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totală, reziduu fix,




Corpul de apă subterană ROSO13 – Conul Somesului, Holocen si Pleistocen Superior

Corpul de apă subterană ROSO13 de tip poros –permeabil, este un corp de apă transfrontalier

(graniţa cu Ungaria) cu o suprafaţă de 1390 kmp pe teritoriul tarii noastre. Apele subterane de medie

adâncime ale conurilor aluvionare ale râurilor: Someş si Tur in partea de nord, sunt cantonate in depozite

aluviale poros-permeabile de vârsta pleistocenă. Corpul se situează la adâncimi de 30-50 m in partea

estica si de 30-120/150 m in extremitatea vestică, spre graniţa cu Ungaria. Corpul de apă subterană

ROSO13 are o importanţă economică deosebită prin existenţa a numeroase captări de apă subterană (135

foraje de exploatare), cele mai importante fiind cele ale frontului de captare al municipiului Satu Mare

(Martinesti-Micula) si cele ale frontului de captare al mun. Carei (Doba- Vetis), ambele fronturi

aparţinând unităţii SC Apaserv SA Satu-Mare.


În anul 2010 in cadrul corpului de apă au fost monitorizate 9 foraje: 5 foraje de adâncime si 1

foraj de medie adâncime, aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 3 foraje de exploatare aparţinând

terţilor.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Pb dizolvat, As dizolvat, Cd dizolvat si un

grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-HCH (lindan). Din cele

9 foraje monitorizate un singur foraj a înregistrat o depăşire a valorii de prag la As ceea ce înseamnă un

procent de 11,11%.

Conform metodologiei de evaluare corpul ROSO13 se află în stare chimică bună.


La aceste foraje ce aparţin corpului de apă subterană ROSO13 au mai fost monitorizaţi si o serie

de alţi parametri fizico-chimici, cum sunt:




bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;





Corpul de apă subterană ROSO17/Câmpia Turului Superior

Corpul de apă subterană freatică ROSO17 in suprafaţă de 134 kmp, de tip poros-permeabil, este

localizat in depozitele aluvionare de lunca si terasa, de vârsta cuaternară, de pe cursul superior al râului

Tur si al afluenţilor acestuia (depresiunea Negreşti Oaş). Nivelul hidrostatic este in general liber, sau uşor

ascensional. Depozitele cuaternare sunt alcătuite preponderent din nisipuri, pietrişuri si bolovănişuri, cu

intercalaţii subţiri de argile. Acest corp de apă se afla in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă

aferente râurilor: Tur, Valea Rea, Valea Albă si Tâlna.


286


În cadrul acestui corp de apă a fost monitorizat, in anul 2010, un singur foraj din reţeaua

naţională, analizându-se următorii indicatori: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4

+), Cloruri (Cl

-), Azotiţi

(NO2-), si un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan, si gama–HCH (

lindan). La acest foraj s-a înregistrat o depăşire a valorii de prag la. Având in vedere ca s-a recoltat o

singura proba de apă si luând in considerare aspectul ca forajul se află pe teritoriul privat, se consideră o

uşoară poluare punctiformă, ce nu se poate generaliza asupra întregului corp de apă.

Se consideră ca corpul de apă subterană ROSO17 se află in stare chimica bună.


În acest corp au mai fost monitorizaţi, in anul 2010, si o serie de alţi parametri fizico-chimici,

după cum urmează:





Metale: Fe, Mn, As, Cd, Pb, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;




Din cele 5 corpuri de apă subterană monitorizate in anul 2010 4 corpuri de apă subterană se afla

in stare chimică bună si un singur corp - ROSO02/Râul Iza si Vişeu -, se află în stare chimică

slabă din cauza depăşirii valorilor de prag la azotaţi si plumb, iar depăşiri la indicatorul azotaţi s-

au înregistrat la 6 puncte de monitorizare.

4. Bazinul hidrografic Crişuri

Reţeaua hidrogeologică de stat aferentă Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri acoperă întreaga

suprafaţă a Câmpiei de Vest cuprinsă între bazinele râurilor Crasna şi Crişul Alb şi asigura cunoaşterea şi

investigarea complexelor freatice şi de adâncime din zonă. Reţeaua hidrogeologică naţională, aferenta

bazinelor hidrografice ale celor trei Crişuri, situate în amonte de graniţa cu Ungaria, este constituită

dintr-un număr total de 479 de foraje.

Caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale orizonturilor acvifere sunt conditţonate de

unitatea morfologică în care se dezvoltă, de natura condiţiilor geologice şi litologice ale rocii magazin

care cantonează stratul acvifer.

În bazinul hidrografic Crişuri au fost identificate şi delimitate un număr de 9 corpuri de ape

subterane din care 4 corpuri au caracter transfrontalier.

În anul 2010 au fost monitorizate calitativ, prin indicatorii stabiliţi in Ordinul 137/2009 privind

valorile de prag pentru corpurile de apă subterane din România, 109 foraje hidrogeologice de observaţie

şi 10 izvoare din 6 corpuri de ape subterane şi anume: ROCR01, ROCR02, ROCR03, ROCR05,

ROCR06 şi ROCR08.

Corpul de apă subterană ROCR01/Oradea- Câmpa de Vest

Corpul de apă subterană freatică ROCR01/Oradea- Câmpa de Vest a fost delimitat in

zonă de lunca a râurilor Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Ier şi Barcau, fiind dezvoltat in depozite

aluvial-proluviale poros-permeabile, de vârstă cuaternara cu nivel liber.

Corpul de apă subterană ROCR01 este transfrontalier şi are o suprafaţă de 8787 kmp, din

care 6700 kmp pe teritoriul Romaniei. Litologic, în zonele de lunci şi conuri, depozitele purtătoare de apă

au o constituţie grosieră în partea de est (pietrişuri şi chiar bolovănişuri în masa de nisip) scăzând in

granulometrie spre vest, la nisipuri medii şi fine, nisipuri prăfoase argiloase. Depozitele grosiere sunt bine


287

conturate cu grosimi de 4-5 m care uneori ajung la 15-20 m (pe Crişul Repede la Oradea Borş, în lunca şi

terasele Barcăului, în bazinul superior al Ierului şi în unele zone de interfluviu).

Din punct de vedere hidrodinamic şi hidrogeologic, corpul este format din mai multe

strate separate de intercalaţii pelitice, dar are un caracter hidrâulic unitar. Direcţia de curgere este pe plan

regional E-V, dar cu o particularitate care trebuie semnalată: în zonă de graniţă între localităţile Valea lui

Mihai-Diosig apele sunt drenate V-E spre valea Ierului .

Tabel 62: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă

N

Nr. crt

Codul corpului de

apă subterană

Denumire

corp Interdependent cu râul

1

ROCR01 Oradea (Câmpia de

Vest)

Râurile Ier, Barcău,Crişul Mic, Crişul Repede,

Alceu, Crişul Alb, Crişul Negru

Cea mai importantă sursă de alimentare cu apă, din corpul de apă ROCR01 este captarea

municipiului Oradea (Compania de Apă Oradea), care a construit in acest scop 4 drenuri.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROCR01

În anul 2010 s-au monitorizat 281 foraje, din care pentru evaluarea stării chimice a

corpului de apă ROCR01 au fost considerate 104 foraje (1-2 recoltări pe an) şi anume: 98 foraje

de observaţie, care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale şi 6 foraje care aparţin Staţiei de

Control al Poluării.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu

(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2+), Arsen (As

3+), Plumb (Pb

2+), Azotiţi (NO2

-) şi ortofosfaţi

(PO43-

). Pentru cele 104 puncte monitorizate in corpul ROCR01 situaţia generală se prezintă astfel:

69 foraje( 66.35%) nu prezintă depăşiri ale valorilor medii faţă de valorile prag la

niciun parametru;

35 foraje (33.65%), prezintă valori medii mai mari decât valorile de prag la următorii

indicatori: Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4

+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2-), Arsen (As

3+), azotiţi (NO2

-) şi

ortofosfaţi (PO43-

).


la 18 foraje pentru azotaţi

la 7 foraje pentru sulfaţi

la 6 foraje pentru ionul amoniu

la 5 foraje pentru ortofosfaţi

la 3 foraje pentru azotiţi

la 2 foraje pentru cloruri

Prezenţa acestor substanţe se datorează impactului antropic.

S-au mai înregistrat de asemenea depăşiri ale valorilor prag pentru indicatorul As (3 foraje) însă

prezenţa acestuia se datorează unor cauze naturale.

În urma analizei valorilor înregistrate rezultă că corpul de apă ROCR01 este în stare chimică

slabă .


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROCR01, au mai fost monitorizaţi

şi o serie de parametri fizico-chimici:


Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat (OD), indice permanganat;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală,

reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu;

Metale: Fe, Mn, Zn, Ni, Cu, Cd, Cr, Se;

Indicatori specifici : fluoruri, indice fenolic, cianuri.


288

Corpul de apă subterană ROCR02/Zece Hotare

Acest corp este dezvoltat în zonă montană din Munţii Pădurea Craiului în roci dure, calcaroase,

are o suprafaţă de 562,861 kmp şi este de tip carstic-fisural. Apele subterane sunt acumulate în depozite

triasice, jurasice şi cretacice, reprezentate prin calcare şi dolomite, intens fracturate şi carstificate. Rocile

carbonatice mezozoice aflorează pe o suprafaţă de circa 330 km2. Sistemele carstice sunt numeroase şi de

mărimi diferite; suprafaţa totală a carstului este de circa 452 km2. Resursele importante de ape subterane

sunt localizate în sistemele carstice majore.

Depozitele carbonatice acvifere, de vârstă triasic-cretacică, sunt acoperite, pe alocuri, de depozite

permo-mezozoice (gresii şi conglomerate cu intercalaţii de şisturi argiloase) cu permeabilităţi diferite.

Protecţia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsa factorilor poluanţi oferă

condiţiile ca apa să fie de calitate.

Din punct de vedere hidrodinamic şi hidrogeologic, reţelele acvifere subterane locale ale

corpului de apă subterană sunt alimentate atât din precipitaţii, cât şi din apele de suprafaţă, căile

de infiltraţie fiind reprezentate prin zonele intens fracturate şi fisurate. Descărcările sunt lineare,

punctuale sau difuze, semnalându-se izvoare ale căror debite oscilează între valori subunitare

(0,33 l/s) şi valori foarte mari (izbucul Aştileu 575 l/s)

Tabel 63: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă

N

Nr.

crt

Codul corpului

de apă subterană Denumire corp Interdependent cu râul

1

ROCR02

Zece Hotare (M.Pădurea

Craiului)

Râurile Vârciorog, Holod, Crişul

Repede, Soimuş


În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR02 s-a realizat prin

intermediul a 6 izvoare.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As

3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd),

Mercur (Hg).

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la niciunul dintre indicatorii de calitate, se

consideră corpul de apă subterană ROCR02 ca fiind în stare chimica bună, după toţi indicatorii

monitorizaţi.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROCR02, au mai fost monitorizaţi

o serie de parametri fizico-chimici:

Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH,


Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, reziduu

fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn.

Corpul de apă subterană ROCR03 -Dumbrăviţa de Codru - Munţii Codru Moma

Acest corp se dezvoltă în zone montane în roci de tip carstic- fisural, fiind dezvoltate în

roci dure, calcaroase. Terenurile carbonatice din Munţii Codru-Moma ocupă o suprafaţă de circa

165 km2, repartizată următoarelor 3 corpuri: Dumbrăviţa de Codru-Moneasa (62 km

2; la

Moneasa se menţionează pe lângă ape subterane reci-potabile şi ape geotermale); Clăptescu (13

km2); Vaşcău (90 km

2). Corpul Dumbrăviţa de Codru-Moneasa, de tip carstic-fisural, corespunde

calcarelor şi dolomitelor triasic–cretacice. Sistemele carstice conţin resurse importante de ape

subterane, capacităţile de debitare ale izvoarelor fiind cuprinse între 0,7-123 l/s.


289

Tabel 64: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apăde suprafaţă

N

Nr.

crt

Codul corpului de

apă subterană Denumire corp Interdependent cu râul

1 ROCR03

Dumbraviţa de Codru-

Moneasa

Râurile Crişul Negru, Pârâul

Ursului


În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR03, s-a

realizat prin intermediul a 3 izvoare. Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3

- ), Amoniu (NH4

+),


2+), Azotiţi (NO2

-) şi ortofosfaţi (PO4

3-), Arsen (As

3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd)

şi Mercur (Hg).

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la niciun indicator de calitate şi având în vedere

cele de mai sus precum şi faptul ca acest corp este situat într-o zonă montană lipsită de presiuni antropice,

se consideră corpul de apă subterană ROCR03 ca fiind în stare chimică bună .

Analizele chimice au arătat că apele din depozitele carbonatice triasic-cretacice sunt de tip HCO3-

Ca, HCO3-Ca-Mg şi mai rar SO4-Ca.






Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, Alcalinitate totală, Duritate totală,

reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn.

Corpul de apă subterană ROCR05 Vaşcău - Munţii Codru Moma

Acest corp de apă subterană cu o suprafaţă de 142 kmp, se dezvoltă în zona montana este de tip

carstic-fisural, de vârsta triasica, fiind dezvoltat în roci dure, calcaroase. In general, calcarele şi

dolomitele se caracterizează printr-o circulaţie intensă a apelor subterane. Sistemele carstice conţin

resurse importante de ape subterane, capacităţile de debitare ale izvoarelor fiind cuprinse între 0,05-139

l/s.

Corpul de apă subterană ROCR05 se afla in interdependenţă cu corpul de apă de suprafaţă : râul

Crişul Negru.


În anul 2010, corpul de apă ROCR05 a fost monitorizat prin izvorul 4 Boiului.

Indicatorii care au determinat starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu

(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2+), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As

3+), Plumb

(Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg). Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru niciun indicator de calitate şi având în

vedere cele de mai sus precum şi faptul ca acest corp este situat într-o zonă montană lipsită de presiuni

antropice, se consideră corpul de apă subterană ROCR05 ca fiind în stare chimică bună.

Analizele chimice au arătat că apele din depozitele carbonatice triasic-cretacice sunt de

tip HCO3-Ca, HCO3-Ca-Mg şi mai rar SO4-Ca.




Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH,



290


Reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn.

Corpul de apă subterană ROCR06 Valea lui Mihai

Este un corp de apă de medie adâncime, sub presiune, dezvoltat la adâncimi de 30-120 m,

este transfrontalier, graniţa cu Ungaria, are o suprafaţă de 2292 kmp pe teritoriu romanesc, fiind

cantonat în depozite poros-permeabile de natura aluvionar–fluviatilă, de vârsta cuaternara sau

panoniana. Aceste depozite sunt reprezentate prin strate nisipoase, fine şi medii în alternanţa cu

intercalaţii semipermeabile şi impermeabile de prafuri argiloase şi nisipoase, argile şi marne.

Corpul are un caracter hidrâulic unitar, cu direcţii generale asemănătoare cu cele semnalate şi la

nivelul freaticului, adică E-V pentru jumătatea SE a corpului şi V-E pentru cea de NV, ambele

fiind dirijate spre valea Ierului şi drenat spre Crasna. Cea mai importantă sursă de alimentare cu apă, din corpul ROCR06 este captarea municipiului

Marghita (Salubram Marghita), captarea Viişoara (Petromservice Marghita), alimentarea orasului Tasnad

(Apaserv Satu Mare), care captează prin intermediul mai multor foraje, de adâncime medie. Datele

privind cele mai semnificative surse sunt prezentate în tabelul .


În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR06, s-a

realizat prin intermediul a 2 foraje de exploatare de medie adâncime.


(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2+), Azotiţi (NO2

-) şi ortofosfaţi solubili (PO4

3-), Arsen (As

3+),

Plumb (Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg). În forajul Betarom Valea lui Mihai, s-a înregistrat o depăşire a valorii de prag la parametrul

amoniu valoarea medie fiind de 0.7 mg/l. Pentru restul indicatorilor analizaţi nu s-au înregistrat depăşiri

ale valorilor prag .

Deoarece corpul de apă ROCR 06 a fost monitorizat numai prin doua foraje, lipsa analizelor în

mai multe puncte privind concentraţia compuşilor de azot, concentraţia metalelor şi compuşilor metalici,

solvenţii, hidrocarburile, bifenilii policloruraţi şi a pesticidelor nu permite încadrarea exactă a corpului de

apă în stare chimică şi a gradului de poluare a corpului de apă, dar având în vedere gradul de protecţie

bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, şi faptul că este un corp de medie

adâncime, sub presiune, se consideră că acest corp de apă este în stare chimică bună.







Reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu;

Metale: Fe, Mn, Zn, Ni, Cu, Cd, Cr, Se;


Corpul de apă subterană ROCR08 Arad – Oradea – Satu Mare

Este un corp de apă subterană de mare adâncime de tip transfrontalier, cu o suprafaţă de

15977 kmp pe teritoriul României. Acviferele corpului sunt cantonate în depozite poros-

permeabile, aluvionare lacustre, de vârstă panoniană, situate în zonă de câmpie piemontană la

nord de râul Mureş şi până în râul Tur. Litologic, depozitele purtătoare de apă sunt constituite

din orizonturi subţiri de nisipuri , nisipuri argiloase, rar pietrişuri sau gresii prinse într-un fond

argilo-marnos preponderent. Grosimile acumulate ale orizonturilor permeabile variază într-un

ecart larg de la 10 m la cca 150 m. Dezvoltarea cea mai mare a acestor depozite apare în bazinul


291

râului Crasna. Corpul are ape sub presiune, uneori arteziene, dar trebuie subliniat că posibilităţile

de comunicare hidraulică, mai ales pe verticală, sunt foarte reduse.

Direcţiile de curgere sunt în general E-V cu excepţia zonei din lungul văii Ierului care, şi

la acest nivel mai profund drenează, dar într-o proporţie mai mică .Aplatizarea remarcată la acest

nivel a suprafeţei piezometrice denotă o dinamică regională mai lentă decât în corpurile

superioare.


În 2010, evaluarea stării chimice a apelor subterane din corpul de apă ROCR08, s-a realizat prin

intermediul a 3 foraje de adâncime.

Indicatorii care au determinat starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4

+),


2+), Azotiţi (NO2


3-).

În forajul Carasau F1AD s-a înregistrat depăşirea valorii prag (4,9 mg/) la parametrul amoniu.

Valoarea medie a fost 7,5 mg/l, aceasta fiind considerata o poluare punctiformă. Pentru restul

indicatorilor analizaţi nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag.

Având în vedere faptul că este un corp de apă subterană sub presiune şi că beneficiază de un grad

de protecţie bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, se consideră că

acesta se află, din punct de vedere chimic, în stare bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROCR08, au mai fost monitorizaţi




Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, Duritate totală,

Reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu;

Metale: Fe, Mn, Zn, Ni, Cu, Cd, Cr total, Se;


În anul 2010, din cele 9 corpuri administrate de Admnistraţia Bazinală de Apă CRIŞURI. numai

6 corpuri au fost monitorizate calitativ şi cantitativ . Din aceste 6 corpuri de apă subterană 5 corpuri se

afla in stare chimică bună şi numai 1 corp ROCR01/ Oradea (Câmpa de Vest ), care este un corp de apă

transfrontalier, se află in stare chimica slabă din cauza depăşirii valorilor de prag la indicatorii: azotaţi

(NO3-), Amoniu (NH4

+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2+), Arsen (As

3+), Azotiţi (NO2


3-).

Aceste depăşiri s-au înregistrat la peste 33,6% din cele 104 foraje monitorizate de pe pe acest corp de

apă subterană. În zona corpului Oradea, în special in zona municipiului. Oradea şi pe râul Barcău, la

limita estică a corpului (Suplacu de Barcău) exista o serie de unităţi industriale care prin calitatea

efluentului, prin magnitudinea şi prin riscul la poluări accidentale trebuie luate în considerare ca

presiuni, producând o poluare efectivă a apelor subterane.

5. Bazinul hidrografic Mureş

În spaţiul hidrografic Mureş au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 24 corpuri de

ape subterane, din care 2 corpuri sunt transfrontaliere.

La nivelul anului 2010 s-au monitorizat calitativ 65 de foraje hidrogeologice si 10 izvoare din

reţeaua hidrogeologica naţională, 23 de foraje aparţinând fronturilor de captare apă potabilă si 26 de

foraje de control al poluării din 19 corpuri de apă subterană din cele 24 existente la nivelul B.H. Mureş.

Nu s-au monitorizat foraje din corpurile de ape subterane ROMU11, ROMU13, ROMU21, ROMU23 şi

ROMU24. Aceste corpuri sunt localizate în zone montane greu accesibile.

Corpul de apă subterană ROMU01 - Depresiunea Gheorgheni


292

Corpul de apă freatică ROMU01 în suprafaţă de 270 kmp este localizat în depozite aluviale din

luncă si terase cuaternare ale Depresiunii Gheorghieni, constituite din nisipuri, pietrişuri şi argile

nisipoase, uneori si cu elemente de şisturi cristaline şi roci eruptive. Acviferul din sectorul central al

depresiunii, în legătură directă cu râul Mureş, este uşor ascensional, având o protecţie relativ bună, în

schimb acviferul cantonat în depozitele de terasă (proluvio-coluviale) care ocupă în proporţie de circa

60% întreaga depresiune, este cu nivel liber si are o protecţie naturală medie împotriva riscurilor de

poluare de la suprafaţă. Ca urmare, acest acvifer freatic poate fi considerat cu o oarecare sensibilitate la

poluare. Resursele exploatabile sunt relativ reduse, astfel încât captările existente sau cele potenţiale ar

trebui să fie optimizate şi monitorizate corespunzător, din punct de vedere tehnic, cantitativ şi calitativ.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU01

În anul 2010 în corpul ROMU01 s-a monitorizat din punct de vedere al calităţii un, ce aparţine



+),


2-), Azotiţi (NO2

-), cadmiu si pesticide.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor medii anuale la niciun indicatori analizat pentru

care s-au stabilit valori prag, în consecinţă forajul se consideră nepoluat.

Corpul de apă subterană ROMU01 se consideră în stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU01, au mai fost

monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,

potasiu, calciu, magneziu, ortofosfaţi, sulfuri, fluoruri;

Metale: Fe, Mn, As, Pb, Ni, Zn, Cu, Cr tot; Hg;

Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri.

Corpul de apă subterană ROMU02 - Lunca şi terasele râului Arieş

Corpul de apă ROMU02 in suprafaţă de 192 kmp, de tip poros permeabil este localizat în

depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Arieş. Depozitele aluvionare sunt

alcătuite predominant din pietrişuri şi bolovănişuri, subordonat din nisipuri. Din aceste depozite apar

izvoare, întâlnite în tot sectorul văii, între Corneşti şi Luncani. Corpul de apă subterană se încadrează în

clasa de protecţie bună.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU02 La nivelul anului 2010 s-au monitorizat calitativ 1 foraj ce aparţine reţelei hidrogeologice

naţională si 2 foraje de potabilizare ale RATAC Turda.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-)şi ortofosfaţi (PO

3-4). La cele 2 foraje de potabilizare de la

RATAC Turda nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul dintre indicatorii analizaţi. Forajul Luncani F1 se

consideră poluat deoarece prezintă depăşire la concentraţia sulfaţilor. Valoarea medie obţinută este de

354 mg /l ce depăşeşte uşor valoarea de prag de 310 mg/l, dar care este in scădere faţă de valoarea

înregistrată în anul 2009 (466,5 mg/l). Poluarea cu sulfaţi a forajului Luncani este considerată o poluare

punctiformă, astfel că, starea chimică a corpului de apă subterană ROMU02 este bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROMU02, au mai fost






293

potasiu, calciu, magneziu, sulfuri, fluoruri;

Metale: Fe, Mn, Ni, Zn, Cu, Cr tot., Pb, As, Cd, Hg;


Corpul de apă subterană ROMU03 - Lunca şi terasele Mureşului superior

Corpul de apă freatică ROMU03 are o suprafaţă de 1024,87 kmp, este de tip poros permeabil,

fiind localizat în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, de vârstă cuaternară, de pe cursul superior al

râului Mureş până în aval de Alba Iulia şi ale afluenţilor acestuia: Niraj, Lechniţa, Şesu. Aceste depozite

sunt constituite, în zona văii Mureşului, din nisipuri, pietrişuri sau bolovănişuri. Nivelul hidrostatic se află

la adâncimi de 1-5 m în lunca şi 3-10 m în terase, este liber, si uneori, local, ascensional din cauza

acoperişului alcătuit din depozite slab permeabile.


În anul 2010 s-au efectuat analize chimice pe probe de apă recoltate din 27 de foraje

hidrogeologice aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale. Menţionăm că acest corp de apă subterană a

fost declarat în anul 2004 ca fiind la risc pentru azotaţi.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt : Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4

+),


2-), Azotiţi (NO2

-) ortofosfaţi (PO

3-4) , plumb si cadmiu. Au fost analizate probe

de apă din 9 foraje situate în zone vulnerabile la nitraţi. Valoarea maximă înregistrată la ionul azotat este

de 4638,5mg/l la forajul Cristeşti F4. În general forajele din zona Cristeşti se caracterizează prin conţinut

ridicat de săruri de azotaţi (F4 – 4638,5 mg/l valoare maximă) datorită influenţei platformei industriale

S.C. "AZOMUREŞ" S.A. Valori mari la azotaţi s-au întâlnit şi la forajele Zau de Câmpie F1 102,975

mg/l şi la forajul Cuci F1 95,635 mg/l. S-au înregistrat 3 depăşiri ale concentraţiei ionului fosfat şi o

depăşire pentru amoniu (valoarea medie obţinută la indicatorul amoniu pentru corpul de apă subterană

ROMU03 este de 11,074 mg/l, având în vedere că valoarea concentraţiei medii determinată a fost de

248,5 mg/l la forajul Cristeşti F4).

Distribuţia forajelor cu depăşiri este relativ uniformă pe aria de dezvoltare a corpului de apă, ceea

ce determină considerarea acestui corp de apa subterană ca fiind în stare chimică slabă.

La nivelul anului 2010 s-au efectuat analize chimice pe probe de apă recoltate si din 15 foraje de

control a poluării ale societăţii SC AZOMUREŞ SA Tg. Mureş. Unitatea este amplasată pe malul stâng

al râului Mureş, având un iaz batal, pe acelaşi mal, unde se depozitează apele uzate. Profilul economic al

unităţii fiind de producere a îngrăşămintelor chimice, apele reziduale rezultate de pe platformă sunt

încărcate cu concentraţii mari la ionii amoniu, azotaţi, azotiţi, ortofosfaţi, uree, fluoruri, arsen. Pe malul

drept al râului Mureş mai există un iaz batal, care în prezent este în conservare, forajele din jurul acestuia

fiind monitorizate. În iaz se reţin apele provenite de la fabricarea îngrăşămintelor complexe NPK. Aceste

ape, extrem de agresive, au un circuit separat faţă de toate celelalte categorii de ape uzate de pe platformă.

Studiul de impermeabilizare a iazului batal, întocmit de ICIM Bucureşti, recomandă ca

înainte de închiderea depozitului să se evacueze total apă din iaz, până când materialul din

depozit devine stabil. Pentru impermeabilizare se recomandă soluţia cu geocompozite

bentonitice sau geomembrană. Pentru a urmări infiltraţiile şi influenţa asupra calităţii apelor freatice în jurul batalului vechi şi în

jurul batalului nou, există un număr de 31 foraje de control, amplasate în cea mai mare parte pe laturile

mari ale batalului, de unde unitatea recoltează probe periodic .

În anul 2010 s-au recoltat probe din 15 foraje si in urma analizelor s-a constatat că:

Pânza freatică din zona batalului este puternic influenţată de infiltraţiile existente regăsindu-se

atât azotiţi, azotaţi cât şi indicatorii fluor şi uree în concentraţii foarte mari.

pH-ul are valori cuprinse între 4,6 – 8,35;

La indicatorul azotit, în ansamblu, concentraţia se menţine ridicată la majoritatea forajelor

(maxim de 16,9 mg/l);

La indicatorul azotat, în continuare sunt valori foarte mari, înregistrându-se un maxim de

26.598,5 mg/l la forajul F8, valoare mult mai mică decât cea înregistrată în 2009.


294

Ionul amoniu prezintă variaţii mari de la un an la altul respectiv de la o recoltare la alta.

Valoarea maximă de 16.300 mg/l s-a înregistrat la forajul F27.

La indicatorul uree concentraţiile se menţin la valori ridicate - maxim 151,95 mg/l F26.

Diferenţele mari care apar la indicatori, de la un foraj la altul, se datoresc direcţiei de curgere a

apelor freatice şi a curgerilor preferenţiale a infiltraţiilor, influenţate la rândul lor foarte mult de

condiţiile hidro-meteo.

Valorile foarte mari găsite la majoritatea indicatorilor la forajele F4, F5a, F8, F22, F25, F26,

F27 amplasate în apropierea râului Mureş, trag un semnal de alarmă asupra cantităţilor (în

special de nutrienţi) care pot ajunge în râu.






Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, fluoruri,

sulfuri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn, As, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Hg;


Corpul de apă subterană ROMU04 - Lunca şi terasele râului Târnava Mică

Corpul de apă subterană ROMU04 cu o suprafaţă de 203,88 kmp este de tip poros permeabil,

fiind localizat în depozitele aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii râului Târnava Mică şi ale

afluenţilor acestuia. Depozitele sunt alcătuite din nisipuri cu pietrişuri, mai rar bolovănişuri, precum si

argile şi argile nisipoase, cu aspect lenticular. Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi mici de 1-5 m,

orizontul acvifer freatic fiind în general cu nivel liber. Local, unde în acoperiş apar depozite argiloase

şiltice, nivelul este uşor ascensional. Valea Târnavei Mici şi afluenţii acesteia drenează, în general, corpul

de apă freatic.


În corpul ROMU04, în anul 2010 s-au monitorizat 2 foraje.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-) ortofosfaţi (PO

3-4) , plumb si cadmiu. Nu se înregistrează

depăşiri ale valorilor prag, în consecinţă, corpul ROMU04 se află în stare chimică bună.

In anul 2010 au fost monitorizate si 4 foraje de control a poluării de la SC BICAPA SA Târnăveni

(unitate care şi-a încheiat activitatea în anul 2001).


În anul 2010, în corpul de apă subterană ROMU04 au mai fost monitorizaţi si o serie de alţi

parametri fizico-chimici, cum sunt:





Metale: Fe, Mn, Ni, As, Zn, Cu, Cr tot, Hg;


Corpul de apă subterană ROMU05 - Lunca şi terasele râului Târnava Mare

Corpul de apă subterană ROMU05, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele de luncă şi

terasă, de vârstă cuaternară, ale râului Târnava Mare şi ale afluenţilor acestuia. Suprafaţa corpului este de

393,75 kmp. Orizontul acvifer freatic este cantonat în depozite cu granulometrie variată. În general, în

sectorul din amonte de Mediaş se întâlnesc mai mult pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisipuri, în timp


295

ce în aval de Mediaş predomină nisipurile. Local apar intercalaţii de argile şi argile nisipoase cu aspect

lenticular. Caracteristic este faptul că, pe anumite sectoare, depozitele aluvionare sunt colmatate, în

proporţie variabilă, cu material fin, mâlos argilos. Orizontul acvifer fiind în general cu nivel liber, dar

local, unde în acoperiş apar depozite argiloase şiltice, nivelul este uşor ascensional. Râul Târnava Mare şi

afluenţii săi drenează, în general, corpul de apă freatic. In imediata apropiere a râurilor nu este exclus ca

mai ales în perioada de viituri, să aibă loc o inversare a fluxului subteran. Corpul de apă se încadrează în

clasa de protecţie bună.


În corpul ROMU05 s-au selectat pentru monitorizare în anul 2010, 8 foraje amplasate în lunca şi

terasele râului Târnava Mare. Pentru caracterizarea calitativă acestui corp de apă s-au comparat

concentraţiile medii anuale ale indicatorilor cu valorile de prag stabilite pentru acest corp.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-) ortofosfaţi (PO

3-4) si cadmiu.

În acest spaţiu se resimte prezenţa cutelor diapire (ca fond natural) care determină în unele

sectoare creşteri apreciabile ale reziduului fix, ponderea importantă fiind deţinută de concentraţia ionilor

de sodiu, cloruri, sulfaţi şi bicarbonaţi 60 %.

Pentru acest corp s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag stabilite pentru 3 foraje (37,5%),

corpul de apă subterană ROMU05 se află în stare chimică slabă la parametrii chimici amoniu, sulfaţi şi

cloruri.

In 2010 au mai fost monitorizate si 2 foraje de control a poluării de la SC SOMETRA SA Copşa

Mică. Unitatea amplasată pe malul stâng al râului Târnava Mare, are ca profil de activitate prelucrarea

concentratelor miniere neferoase, în vederea obţinerii de zinc şi plumb, cu valorificarea metalelor

însoţitoare ale acestora (Cd, Bi, Sb, Au, Ag) precum şi producerea de derivate. Deşeurile solide rezultate

în urma prelucrării minereurilor, sunt depozitate pe o haldă de steril amplasată pe malul râului Visa. Cele

2 foraje din care s-au recoltat probe sunt amplasate: unul în perimetrul haldei industriale iar celalalt în icul

format la confluenţa râului Visa cu Târnava Mare, înregistrându-se valori mari la indicatorul fier.

Menţionăm că unitatea în urma retehnologizării recirculă o mare cantitate de apă.








Metale: Fe dizolvat, Mn dizolvat, Ni, As, Pb, Zn, Cu, Cr, Hg;


Corpul de apă subterană ROMU07 - Culoarul râului Mureş (Alba Iulia-Lipova)

Corpul de apă subterană ROMU07 in suprafaţă de 843,71 kmp este de tip poros permeabil fiind

localizat în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară, ale luncii râului Mureş, aval de Alba Iulia şi până

la Lipova, şi pe afluenţii acestuia : Secaş, Sebeş, Sebişel. Aceste depozite se dezvoltă pe ambele maluri

ale râului Mureş şi sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri, cu grosimi de 10-24 m, care au fost

interceptate până la adâncimi de 15-26 m. Cea mai mare parte a corpului de apă subterană freatică

dezvoltat în culoarul Mureşului prezintă un potenţial puternic. Stratul acvifer este drenat de către reţeaua

hidrografică, dar nu este exclusă şi alimentarea dinspre râu în perioadele cu viituri. Din punct de vedere al

gradului de protecţie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasele de protecţie bună şi medie.


Pentru anul 2010 s-au selectat pentru monitorizare un număr de 9 foraje hidrogeologice din

reţeaua hidrogeologică naţională şi 5 foraje de captare apă potabilă: 1 foraj de Mittal Steel si 4 foraje de la

Lipova.


296


+),


2-), Azotiţi (NO2

-) ortofosfaţi (PO

3-4) , plumb, cadmiu, si un grup de pesticide

(aldrin, dieldrin, DDT-p,p‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH (lindan), etc. Dintre cele 9 foraje

analizate s-au înregistrat depăşiri la ortofosfaţi si sulfaţi la 5 dintre acestea. Concentraţiile medii anuale

obţinute însă la azotaţi în aceste foraje nu înregistrează depăşiri.

La forajele de captare apă potabilă nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag ale

indicatorilor determinaţi. Din cauză că un procent de 35,57% din punctele monitorizate sunt poluate,

corpul de apă subterană ROMU07 este în stare chimică slabă.








Metale: Fe, Mn, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr, Al, Se, Co, As, Ba, Hg;

Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, solvenţi cloruraţi, PCB-uri;


Corpul de apă subterană ROMU20 - Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen)

O categorie aparte, prin importanţa economică deosebită, o constituie conul aluvionar al

râului Mureş. ROMU20 care este un corp de apă subterană freatic, dezvoltat la partea superioară

a conului aluvionar, în depozite de vârstă pleistocen superior-holocenă, are şi caracter

transfrontalier, (graniţa cu Ungaria), Suprafaţa sa pe teritoriul romanesc este de 2222,68 kmp.

Litologic, acviferul este constituit din pietrişuri, nisipuri, local bolovănişuri, cu intercalaţii

argiloase, având o granulometrie ce scade dinspre NV. Acviferul este continuu, plasat la

adâncimi mici (2-5 m) şi având grosimea totală de cca. 120-150 m, din care însă numai primii 30

m sunt consideraţi a forma corpul freatic.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU20 În anul 2010 s-au monitorizat 21 de foraje hidrogeologice aparţinând corpului ROMU20

si 2 foraje de captare apă potabilă.

Din cele 21 de foraje monitorizate 5 foraje sunt cu program de supraveghere, 5 foraje-

convenţii internaţionale, 3 foraje in zone vulnerabile iar 8 foraje cu program operaţional.


(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2

-)şi ortofosfaţi (PO

3-4) şi pesticide.

Pentru acest corp s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru câte 2 foraje la

indicatorii amoniu, sulfaţi şi cloruri. Au fost înregistrate valori peste CMA conf. HG 53/2009 la

azotaţi în şapte din forajele monitorizate. La amoniu încă se menţin valori ridicate în zona depozitelor de deşeuri industriale rezultate de pe

fosta platforma a Combinatului de îngrăşăminte, unitate închisă la începutul anilor „90. Astfel la forajul

F23 CICH s-a înregistrat la indicatorul amoniu 902 mg/l.

Au mai fost monitorizate si 4 foraje de control a poluării ale Combinatul Agroindustrial Curtici cu

un număr redus de indicatori determinaţi la care s-au înregistrat următoarele depăşiri ale valorilor de prag;

la toate cele 4 foraje pentru azotaţi şi azotiţi


Deoarece numărul punctelor monitorizate poluate este mai mare de 20% din totalul forajelor

monitorizate în 2010 în corpul de apă subterană ROMU20 se consideră că acest corp se află în stare

chimică slabă.



297





Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, Reziduu fix,

bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu, sulfuri;

Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr, Al Hg;




Corpul de apă subterană ROMU22 - Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu)

Este un corp de apă subterană de medie adâncime cantonat în depozitele poros-

permeabile ale conului aluvionar al râului Mureş. El este constituit la partea inferioară de un

pachet de strate de vârsta cuaternara constituite din pietrişuri, nisipuri şi argile. Specificul

hidrogeologic al unei structuri de acest tip constă în faptul că orizonturile permeabile sunt

separate de argile cu dezvoltare lenticulară, motiv pentru care stratul acvifer situat în apropierea

suprafeţei terenului poate comunica direct cu stratele acvifere de medie adâncime ale conului.

Corpul de apă este transfrontalier si are o suprafaţă pe teritoriul romanesc de 1682,78 kmp. În

corpul ROMU22 au fost executate un număr mare de foraje, datorită folosirii intense a apelor freatice în

scop potabil.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU22 În anul 2010 au fost monitorizate calitativ 2 foraje din reţeaua hidrogeologica naţională

aparţinând corpului ROMU22. În corpul ROMU22 sunt executate un număr mare de foraje,

datorită folosirii intense a apelor freatice în scop potabil.


(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2

-) ortofosfaţi (PO

3-4) , plumb, cadmiu şi arsen.

S-au înregistrat 2 depăşiri ale valorilor de prag la amoniu şi o depăşire pentru cloruri , dar aceste

poluări sunt considerate ca depăşiri punctiforme. La cele 13 foraje analizate din fronturile de

captare apă potabila nu s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor determinaţi. Având in vedere ca

13,3% din forajele monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag, se considera ca starea

chimică a corpului de apă subterană ROMU22 este bună.






Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate totală, Reziduu fix,

bicarbonaţi, sodiu; potasiu ; calciu; magneziu, sulfuri

Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr, Al, Co, Ba, Hg;




În afara corpurilor de apă s-a mai monitoriza 1 foraj de control al poluării ce aparţine de unitatea

EM Baia de Arieş care din anul 2004 şi-a încetat activitatea, platforma fiind trecută în regim de urmărire

specială. Pentru unitatea EM Baia de Arieş s-a monitorizat semestrial forajul F2, constatându-se

următoarele.

pH-ul are valoarea de 5,75


298

Substanţele organice determinate prin metoda cu permanganat de potasiu, de asemenea

prezintă depăşiri faţă de valoare admisă, concentraţia fiind de 46,55 mg/l

La indicatorul Mn2+

s-a înregistrat o valoare medie de 119,8 mg/l

La indicatorul cianuri s-a înregistrat 0 mg/l, observându-se o scădere remarcabilă fată de anii

precedenţi.

Corpurile de apă subterană ROMUO6, ROMU08, ROMU09, ROMU10, ROMU12, ROMU14,

ROMU15, ROMU16, ROMU17, ROMU18 şi ROMU19, sunt localizate în zona montană, în şisturi

cristaline precambriene, calcare şi dolomite cristaline paleozoice, calcare, dolomite şi depozite detritice de

vârstă jurasică şi cretacică. Fiind în zone greu accesibile a fost monitorizat câte un izvor din fiecare corp

de apă subterană amintit mai sus. Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor la nici unul dintre

indicatorii analizaţi. Cu excepţia corpului ROMU16, celelalte corpuri enumerate anterior nu au stabilite

valori de prag, evaluarea făcându-se faţă de valorile CMA stabilite prin HG 53/2009 pentru azotiţi şi

pesticide.

Corpul de apă subterană ROMU06 - Brădeşti - Munţii Trascău

Acumulările acvifere sunt localizate în calcare triasic-jurasice şi, subordonat, în calcare cristaline

paleozoice. Fragmentarea intensă, tectonică şi morfologică, a calcarelor se reflectă hidrogeologic în

prezenţa a numeroase sisteme carstice, cu extindere limitată şi care se descarcă prin izvoare cu debite

cuprinse între 0,2 şi 234 l/s. Calcarele sunt, în general, lipsite de depozite. Acest corp de apă subterană are

o suprafaţă de 117,21 kmp.


Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor determinate, de fapt pesticidele nefiind prezente.

Pentru acest corp de apă subterană nu au fost stabilite alte valori de prag pentru alţi indicatori. Starea

calitativă a corpului ROMU06 este bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU06 au mai fost monitorizaţi




Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi, azotiţi,

amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodiu, potasiu, calciu; magneziu;

Metale: Fe, Mn, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Se, Co, As, Ba, Hg;

Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, solvenţi cloruraţi, , PCB-uri;


Corpul de apă subterană ROMU08 /Cugir - Munţii Sebeşului

Corpul de ape subterane Cugir din Munţii Sebeşului este de tip fisural, poros-permeabil,

fiind inclus în şisturi cristaline precambrian-superioare (seria mezometamorfică de Sebeş–

Lotru), din cadrul Pânzei Getice. Suprafaţă corpului este de 201,75 kmp. În Munţii Sebeşului,

tectonica Seriei de Sebeş–Lotru se evidenţiază printr-o structură largă de sinclinoriu, care are în

ax micaşisturile complexului superior. Şisturile cristaline din Munţii Sebeşului sunt parţial

neacoperite, parţial acoperite cu sol sau cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare

(deluviale, coluviale, aluviale, fluviale, eluviale etc.,). Apele subterane circulă pe fisuri, în

scoarţa de alterare a şisturilor şi la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Descărcarea se

realizează prin izvoare, cu debite cuprinse între 0,14 şi 10 l/s.


Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii analizaţi.

Starea calitativă a corpului ROMU08 este bună.


299


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU08 au mai fost monitorizaţi o

serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:




amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu; magneziu;

Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Ba, Co, As, Hg;

Micropoluanţi organici: clorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice, anilinice, organofosforice,

tioureice, PCB-uri;


Corpul de apă subterană ROMU09 - Poieni - Munţii Metaliferi

Corpul de apă subterană Poieni–Munţii Metaliferi, de tip fisural, este acumulat in fisurile

si golurile carstice ale calcarelor cristaline paleozoice si are o suprafaţă de numai 63,06 kmp. In

partea sudica a platoului acviferele sunt sub presiune, acoperişul lor fiind constituit din depozite

cretacice de gresii, conglomerate, şisturi cristaline. Acviferele se descarcă prin izvoare la

periferia platoului.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU09 Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre indicatorii

analizaţi. Starea calitativă a corpului ROMU09 este bună.








Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba, As, Hg;


tioureice, PCB-uri;


Corpul de apă subterană ROMU10 - Abrud - Munţii Metaliferi

Corpul ROMU10 este de tip fisural si are o suprafaţă de 299,7 kmp. În depozite jurasic-

cretacice de calcare, gresii, conglomerate, se formează pe fisuri acvifere locale. Aceste depozite

sunt parţial acoperite cu infiltraţie eficace de 220-315 mm/an, iar descărcările, sub forma de

izvoare, au indicat debite reduse subunitare.




In corpul de apă ROMU10 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, precum:





Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, , Co, Ba, As, Hg;


300


tioureice, PCB-uri;


Corpul de apă subterană ROMU12 - Bretelin - Munţii Poiana Ruscă

Acest corp de apă are o suprafaţă relativ mică de 49,12 kmp si este cantonat în depozitele

cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare permit, pe

zonele de fisuraţie, o circulaţie subterană a apelor. Reţelele acvifere locale sunt puse în evidenţă

de izvoare care au debitele cu valori, în general, subunitare. Apele subterane din depozitele

cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaţie şi pe planurile de falii. Vârsta faliilor este

diferită, în funcţie de timpul de formare sau de reluare. Astfel, după relaţiile faliilor cu rocile

metamorfice, precum şi după relaţiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă s-au putut distinge

dislocaţii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice.




In corpul de apă ROMU12 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, precum:





Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, , Co, Ba, As, Hg;


tioureice, PCB-uri,


Corpul de apă subterană ROMU14 /Lelese - Munţii Poiana Ruscă

Corpul ROMU14 cu o suprafaţă de 98,24 kmp, este cantonat in depozite de calcare si dolomite

cristaline de vârsta carbonifer-inferioara ce aparţin Pânzei Getice. Calcarele şi dolomitele cristaline, de

vârstă carbonifer-inferioară ce aparţinând Pânzei Getice, reprezintă acvifere de tip carstic-fisural. Între

Pânza Getică şi Autohtonul Danubian există relaţii tectonice, pânza fiind şariată peste autohton. Pe

alocuri, calcarele şi dolomitele cristaline sunt neacoperite, iar pe alocuri sunt acoperite de depozitele

panoniene (pietrişuri, nisipuri, argile), diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale,

coluviale, eluviale, fluviale, mixte ) sau soluri. Izvoarele din zona carstică au valori, în general, între 0,5

şi 2,5 l/s.




In corpul de apă ROMU 14 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, precum:




amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu; magneziu;

Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, , Co, Ba, As, Hg;

Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, solvenţi cloruraţi, pesticide: triazinice,

anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri;



301

Corpul de apă subterană ROMU15 - Răchitova - Munţii Poiana Ruscă

Acest corp de apă subterană are o suprafaţă de 33,91 kmp, este de tip fisural, fiind cantonat in

depozite cretacic-superioare alcătuite din conglomerate, gresii, calcare si marnocalcare de vârsta cretacic-

superioara ce permit pe zonele de fisuraţie o circulaţie subterană a apelor. Apele subterane din depozitele

cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaţie şi pe planurile de falii. Vârsta faliilor este diferită,

în funcţie de timpul de formare. Astfel, după relaţiile faliilor cu rocile metamorfice precum şi după

relaţiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă s-au putut distinge dislocaţii prelaramice, laramice, stirice şi

post-stirice.


analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU15 este bună.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROMU15 au mai fost monitorizaţi





amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba, As, Hg;


tioureice, PCB-uri;


Corpul de apă subterană ROMU16 - Depresiunea Haţeg

Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi se dezvoltă la nord de masivul muntos

Retezat, fiind delimitat lateral de munţii Sebeşului, la est şi de masivul Poiana Ruscă, la vest. In zona

Haţeg, stratul acvifer freatic, localizat în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, de vârstă cuaternară,

este constituit din pietrişuri cu bolovănişuri şi nisipuri. Apa subterană este drenată de reţeaua

hidrografică, direcţia generală de curgere fiind dinspre zonele înalte spre cele joase. Potenţialul stratului

acvifer din lunci poate fi considerat mediu,un potenţial mai scăzut se remarcă amonte de Băieşti, în zona

văii Streiului. În cadrul bazinului Haţeg este de semnalat prezenţa conurilor de dejecţie, constituite din

elemente remaniate din granitoidul de Retezat, care pot tranzita debite mari de apă subterană. Suprafaţă

corpului ROMU16 este 184,03 kmp.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROMU16 Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu, cloruri, sulfati, azotiţi, azotaţi

si pesticidele. Astfel au fost analizate un grup de de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin,

endosulfan si gama-HCH (lindan), la care nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA. Starea chimică a

corpului ROMU16 este bună.





Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,

ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe total, Mn total Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba,As, Hg;


tioureice, PCB-uri;


302


Corpul de apă subterană ROMU17 - Zeicani - Munţii Ţarcului

Corpul Zeicani din Munţii Ţarcului este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind localizat în şisturi

cristaline epimetamorfice precambrian superior – paleozoice din alcătuirea Autohtonului Danubian. În

partea de nord a Munţilor Ţarcului, aceste şisturi sunt separate prin culoarul sedimentar al râului Bistra de

şisturile cristaline mezometamorfice ale Pânzei Getice din partea de sud a Munţilor Poiana Ruscă.. În

general, şisturile cristaline ale Autohtonului Danubian conţin lentile sporadice de serpentenite şi sunt

străbătute de roci dioritice şi de granitoide. Şisturile cristaline conţin ape subterane pe fisuri, în scoarţa de

alterare şi la limita cu depozitele deluviale. Suprafaţă corpului este de 121,07 kmp.


analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU17 este bună.






amoniu, ortofosfaţi, fluoruri, sulfuri, sulfaţi, cloruri, sodium, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe total, Mntotal, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba, As, Hg;

Micropoluanţi organici: hexaclorbenzen, triclorbenzen, pentaclorbenzen solvenţi cloruraţi, pesticide:

triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri ; (nu sunt prezenti)

Alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri;

Corpul de apă subterană ROMU18 - Pecuiu - Munţii Retezat

În Munţii Retezat, corpul de ape subterane Pecuiu este de tip fisural şi poros-permeabil,

fiind acumulat în şisturi cristaline epimetamorfice, de vârstă precambrian superior–paleozoică,

din alcătuirea Autohtonului Danubian. Apele subterane circulă în scoarţa de alterare a şisturilor,

pe fisuri şi la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Suprafaţă corpului este de 269,32

kmp, alimentarea este de tip pluvionival, iar descărcarea se face prin izvoare cu debite cuprinse

intre 0,19-14 l/s.


Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre

indicatorii analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU18 este bună.







Metale: Fe, Mm, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba,As, Hg;


triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri;



303

Corpul de apă subterană ROMU19/ Ohaba Ponor - Munţii Sureanu

Corpul de apă subterană Ohaba Ponor din Munţii Sureanu este de tip carstic –fisural, fiind

acumulat în calcare, gresii, marnocalcare şi conglomerate, de vârstă jurasic – cretacică, din alcătuirea

Pânzei Getice. In cadrul acestei pânze, peste fundamentul cristalin prealpin s-au depus formaţiuni

sedimentare mezozoice, a căror tectonică a fost determinată de mişcările orogenetice alpine .Corpul

prezintă puncte de insurgenţă, cursuri de ape subterane bine individualizate şi resurgenţe. Suprafaţă

corpului de apă subterană ROMU19 este de 120,3 kmp.


Nu s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor determinate la nici unul dintre

indicatorii analizaţi. Starea chimică a corpului ROMU19 este bună.








Metale: Fe total, Mn total, Ni, Pb, Zn, Cu, Cr tot, Al, Co, Ba,As, Hg;


triazinice, anilinice, organofosforice, tioureice, PCB-uri (nu sunt prezenti)


Din cele 24 corpuri de apă subterană administrate de Administraţia Bazinală de Apă MUREŞ,

19 corpuri de apă subterană au fost monitorizate calitativ în anul 2010. Dintre acestea 4 corpuri de apă

subterană: ROMU05/Lunca si terasele râului Târnava Mare, ROMU03/Lunca şi terasele Mureşului

inferior, ROMU07/Culoarul râului Mureş (Alba – Iulia Lipova) si ROMU20/Conul aluvial Mureş

(Pleistocen superior - Holocen), se află în stare chimică slabă. Corpul ROMU03 a fost declarat la risc pe

nitraţi, din cauza poluării apelor subterane cu nutrienţi, în special în zona platformei combinatului de

îngrăşăminte chimice AZOMUREŞ.

6. Bazinul hidrografic Aranca

Bazinul hidrografic Aranca este situat în extremitatea nord–vestică a Spaţiului hidrografic Banat.

Această zonă este ocupată de câmpii care reprezintă partea de maximă dezvoltare a Câmpii de Vest pe

teritoriul românesc cât şi sectorul sud-estic al depresiunii panonice, unde este dezvoltat corpul de apă

ROBA01/Lovrin–Vinga.

Corpul de apă subterană ROBA01/Lovrin-Vinga

Corpul de apă subterană freatică, ROBA01 este situat pe interfluviul Mureş–Bega, cuprinzând

partea centrală si nord estică a câmpiei tabulare joase a Torontalului, precum şi jumătatea vestică a

câmpiei înalte a Vingăi. Acest corp de apă transfrontalier cu o suprafaţă de 1376 kmp pe teritoriul

românesc, are apele freatice cantonate în depozitele poros-permeabile aluviale de vârstă cuaternară. Pe

acest corp nu există captări semnificative din freatic, doar puţuri domestice pentru uz gospodăresc.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA01

In anul 2010 au fost monitorizate calitativ 15 foraje de observaţie din reţeaua hidrogeologică

naţională.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: :Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4

+),


2-), Azotiţi (NO2

-), plumb şi pesticide.

Depăşiri ale valorilor de prag se înregistrează pentru:


304

la câte 3 foraje pentru azotaţi şi azotiţi şi ortofosfaţi


la 1 foraj pentru cloruri

În urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA01 se află în stare chimică bună. Punctele

de monitorizare poluate considerate ca depăşiri locale ale valorilor prag.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROBA01, au mai fost monitorizaţi





bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu şi ortofosfaţi;

Metale: As ,Cd, Hg , Fe total, Cr, Ni.

7. Spaţiul hidrografic Bega-Timiş-Caraş

Spaţiul hidrografic Bega-Timiş-Caras prezintă o morfologie şi o structură complexă, determinată

de interrelaţia dintre cele doua mari arii tectonice: orogenul carpatic si depresiunea panonică.

Apele freatice, pe diferite unităţi morfologice, sunt cantonate până la adâncimi de 40 - 50 m în

depozite aluvio-proluviale, deluviale, fluvio-lacustre de vârstă pleistocenă-holocenă. Din punct de vedere

al răspândirii teritoriale a acviferului freatic, acesta se prezintă ca un orizont continuu în zona de câmpie

joasă până la adâncimea de cca. de 30-40 m, precum şi în zonele de luncă şi terasă a râurilor Timiş,

Bârzava, Pogăniş, Caraş, Nera şi Aranca. Grosimea depozitelor permeabile acvifere variază intre 0,5 m si

20 m, mai mare în zona de luncă si terasa a râurilor Bega, Timiş, Caras si Nera. Nivelul piezometric este

mai jos în cadrul câmpiei piemontane şi mai ridicat în zona de câmpie joasă si luncă.

Forajele hidrogeologice din reţeaua naţională prin care se investighează stratul freatic sunt

amplasate în special în zonele de câmpie ale Spaţiului hidrografic considerat (corpul de apă ROBA18),

urcând numai pe luncile râurilor pe cursurile lor superioare. În spaţiul hidrografic Bega – Timiş – Caraş

sunt incluse 10 corpuri de apă subterană, toate 10 fiind monitorizate pe parcursul anului 2010 prin 143 de

foraje (115 foraje hidrogeologice de observaţie, 4 izvoare, 11 foraje de exploatare, 6 foraje de

control a poluării şi 7 foraje aparţinând terţilor). Din cele 11 corpuri de apa subterană, 5 sunt corpuri

de apă subterană transfrontaliere (se întind şi pe teritoriul Serbiei) şi anume: ROBA01, ROBA03,

ROBA05, ROBA12 si ROBA18.

Corpul de apă subterană ROBA02/Fibis

ROBA02 este un corp de apă freatic cantonat în depozite poros-permeabile aluviale si fluvio-lacustre

de vârsta cuaternară, are o suprafaţă de 782 kmp şi este situat pe interfluviul Mures-Bega, cuprinzând

partea de est a câmpiei subcolinare înalte a Vingai, extremitatea de sud-vest a dealurilor Lipovei si

terasele de pe malul drept al râului Bega intre aval Balint si amonte Timişoara. Stratul acoperitor este

constituit din şilturi argiloase, loessuri si argile, protecţia globala de la suprafaţă fiind bună si foarte bună.

Pe acest corp nu exista captări semnificative, doar puţuri domestice pentru uz gospodăresc. Râurile

principale Magheruş, Beregsău si mai puţin Gherţeamoş alimentează acviferul când apele sunt mari si la

ape mici aceste râuri sunt alimentate din acvifer.


În anul 2010 au fost monitorizate calitativ 13 foraje de observaţie din reţeaua hidrogeologică

naţională.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: :Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4

+),


2-), Azotiţi (NO2

-), plumb şi pesticide.



la un foraj pentru cloruri


305

Peste 46 % din punctele de monitorizare prezintă depăşiri ale valorilor de prag. Astfel că conform

metodologiei de evaluare corpul de apă ROBA02 se află in stare chimică slabă.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA02, au mai fost monitorizaţi





bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu şi fosfaţi

Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni.

Corpul de apă subterană ROBA03/Timişoara

Corpul de apă subterană ROBA03 este un corp transfrontalier, cu o suprafaţă de 2577 kmp, pe

teritoriul romanesc, si este cantonat in depozitele de vârsta cuaternara, poros–permeabile, nisipuri si

pietrişuri cu intercalaţii de argile. Acest corp se suprapune peste partea sudica a câmpei Torontalului si

peste întreaga câmpe a Timişului. Nu exista captări semnificative din acest corp de apă freatică. Protecţia

globala de la suprafaţă se înscrie in clasa medie si bună, stratul acoperitor fiind format din loessuri si

nisipuri şiltice-argiloase. Realimentarea GWBA03 se face din râurile din zona din lunca: Bega Veche,

Bega, Timiş Bârzava, Moraviţa si afluenţii lor, relaţia fiind de altfel reciproca, când apele sunt mici si

acviferele alimentează corpurile de apă de suprafaţă.


In anul 2010 au fost monitorizate calitativ 56 de foraje de observaţie din reţeaua hidrogeologica

naţională si 5 foraje de control a poluării.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4

3-), şi pesticide. Peste 24 % din punctele de

monitorizare de pe acest corp de apă prezintă depăşiri ale valorilor de prag.


la câte 6 foraje pentru sulfaţi şi fosfaţi



la 2 foraje pentru amoniu

Astfel, în urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA03 se declară ca fiind în

stare chimică slabă.







bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu şi magneziu;

Metale: As ,Cd, Hg , Fe, Cr, Ni, Pb.

Corpul de apă subterană ROBA04/LUGOJ

Corpul de apă freatică ROBA04 este înmagazinat in depozite poros permeabile aluviale si fluvio-

lacustre (nisipuri, pietrişuri), de vârsta cuaternara. Se întinde pe o suprafaţă de 1702 km, pe culoarul Bega

–Timiş până la linia Giarmata Vii-Albina-Stamora Română. Stratul acoperitor este constituit din şilturi

nisipoase–argiloase, loessuri, rar argile de 3-5 m grosime, protecţia globala de la suprafaţă fiind medie

spre foarte bună, iar infiltraţia eficace de 30-60 mm coloana de apă. O situaţie deosebita se întâlneşte pe

interfluviul Bega-Timiş intre Bazoş si aliniamentul Timişoara - Moşniţa Noua-Urseni, din corpul

ROBA04 pana in ROBA03, unde sunt amplasate forajele de adâncime de exploatare care alcătuiesc


306

frontul de captare pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Timişoara. Acest corp se află in

interdependenţă cu râurile: Bega, Timiş, Bistra.


In corpul de apă subterană ROBA04 au fost monitorizate in 2010, 21 de foraje aparţinând reţelei

hidrogeologice naţionale si 1 foraj de control al poluării.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4

3-), plumb şi pesticide.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag doar la 3 foraje (14,29%) pentru plumb (2 foraje) şi

azotaţi (1 foraj).

In urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA04 –Lugoj se află în stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROBA04, au mai fost monitorizaţi







Corpul de apă subterană ROBA05/GATAIA

Corpul ROBA05 este un corp de apă transfrontalier cu o suprafaţă de 961 kmp pe teritoriul

romanesc. Acest corp de apă subterană este amplasat in cea mai mare parte pe câmpia înaltă subcolinară

Gătaia. Si se află in interdependenta cu râurile Bârzava, Moraviţa, Pogăniş, este constituit din acvifere

freatice acumulate în depozite poros-permeabile aluviale si fluvio- lacustre de vârsta cuaternara.


In anul 2010 au fost monitorizate 10 foraje de observaţie ce aparţin de reţeaua hidrogeologica

naţională.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


In urma evaluării stării chimice corpul de apă ROBA05/ Gătaia se află in stare chimică bună

conferita atât de gradul de protecţie globală de la suprafaţă bun şi foarte bun cât si de absenţa surselor

semnificative de poluare. Forajele cu depăşiri sunt considerate ca depăşiri punctiforme ale valorilor de

prag (Gătaia F3 la azotaţi si Tormac F1 pentru azotaţi, amoniu, si plumb).









Corpul de apă subterană ROBA08/ Maciova (Munţii Poiana Rusca)

Corpul freatic Maciova de tip carstic – fisural este localizat in partea de sud - vest a munţilor

Poiana Ruscă, fiind cantonat in depozite de vârsta mezozoica (cretacic-superioare), reprezentate prin

conglomerate, gresii, calcare si marno-calcare ce permit pe zonele de fisuraţie o bună circulaţie subterană

a apelor. Gradul de protecţie este nesatisfăcător, depozitele ce cantonează acviferele sunt neacoperite sau

slab acoperite la suprafaţă de diferite tipuri de depozite cuaternare. Reţelele acfivere locale sunt puse in

evidenta de izvoare care au debite in general mici, subunitare. Suprafaţă corpului este de 132 kmp.


307

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA08 In anul 2010 a fost monitorizat calitativ un singur izvor.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Se considera ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună pentru ca parametrii

chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor prag.









Corpul de apă subterană ROBA09/Cornereva (Munţii Cernei)

Corpul ROBA09 este un corp de apă freatic, in suprafaţă de 137 kmp, de tip fisural, localizat in

partea de nord-vest a Munţilor Cernei, fiind centrat in mare parte pe bazinul hidrografic superior al râului

Bela Reca. Acviferele sunt cantonate in depozite alcătuite din conglomerate, gresii, şisturi argiloase si

calcare. Toate aceste tipuri de roci sunt de vârsta jurasică si aparţin autohtonului danubian.



+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Se considera ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună pentru că parametrii










Corpul de apă subterană ROBA10/Feneş (Munţii Ţarcu)

Corpul de apă freatică Feneş de tip fisural - carstic are o suprafaţă de 137 kmp sieste dezvoltat in

partea de sud - vest a Munţilor Ţarcu. Apele subterane sunt acumulate in conglomerate, gresii, şisturi

argiloase, marne si calcare, de vârsta mezozoica (jurasic), din alcătuirea autohtonului danubian. Gradul de

protecţie al corpului de apă subterană este puternic nesatisfăcător, alimentarea este predominant pluvio –

nivală.



+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4






308








Corpul de apă subterană ROBA12/Jam

Corpul de apă subterană Jam ce se dezvolta in luncile râului Caras (Depresiunea Oraviţei) este un

corp de apă transfrontalier având o suprafaţă de 272 kmp, pe teritoriul romanesc. Corpul este constituit

din acvifere freatice si de medie adâncime acumulate in depozite poros-permeabile aluviale, deluviale si

fluvio-lacustre de vârsta cuaternara. Spre nord-vest apar formaţiuni panoniene alcătuite din marne si

argile cu intercalaţii de nisipuri uneori cimentate. Stratul acoperitor constituit din loessuri, prafuri

argiloase si argile îi conferă un grad de protecţie la suprafaţă bun si foarte bun. Având in vedere presiunile

cantitative si calitative exercitate asupra corpului, in zona exista multe localităţi rurale cu populaţie densa

care utilizează puţuri domestice ca sursa de apă potabilă si pentru activităţile proprii.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA12 In anul 2010 au fost monitorizate 8 foraje din reţeaua hidrogeologica naţională.


+), Cloruri (Cl

-),

Sulfaţi (SO42-

), Azotiţi (NO2-), fosfaţi (PO4

3-), plumb şi pesticide. Valorile de prag au fost depăşite pentru

sulfaţi pentru un singur foraj – situaţie considerată ca o ca o poluare punctiforma.

In consecinţă starea chimică a corpului de apă subterană ROBA12 este bună.









Corpul de apă subterană ROBA17/ Bigar (Muntii Almăjului)

Corpul de apă freatică Bigar de tip carstic-fisural, este localizat in sudul Munţii Almăjului, in

principal in bazinul hidrografic al pârâului Sirina. Acviferele sunt cantonate in depozite jurasice (calcare,

gresii, şisturi argiloase cu cărbuni) si cretacice (calcare, gresii, conglomerate) ce aparţin autohtonului

danubian. Acumulările de apă sunt prezente in general pe fisuri, debitele înregistrate fiind subunitare.

Suprafaţă corpului este de 113 kmp, iar gradul de protecţie este nesatisfăcător.



+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4










309




Corpul de apă subterană ROBA18/Banat

Corpul de apă subterană ROBA18 este un corp de apă de adâncime, dezvoltat in bazinele

hidrografice Bega, Timiş, Caras, cuprinde întreg spaţiu al Banatului, de la Mureş la Câmpa Carasului si

de la culoarul Timişului la graniţa de vest, continuând si in Republica Serbia, fiind un corp de apă

transfrontalier. Corpul Banat are o suprafaţă de 11408 kmp pe teritoriul romanesc. Apele de adâncime

sunt acumulate in depozite poroase fluvio-lacustre, de vârsta panonian superioara-cuaternar inferioara.

Statul acoperitor format din corpurile de ape freatice, cum ar fi ROBA03, îi conferă un tampon protector

in cazul poluării de la suprafaţă. Direcţia de curgere este E-V cu o pantă hidraulică descrescătoare, apele

sunt ascensionale cu excepţia unei fisii înguste situate in lungul graniţei cu Serbia, unde devin arteziene.

Toate captările pentru alimentări cu apă potabilă , industrială, etc., a localităţilor: Deta, Recaş, Făget,

Jimbolia, Lugoj, Timişoara, etc., se fac din acest corp, iar această situaţie ia amploare prin extinderea

alimentărilor centralizate la nivelul localităţilor rurale si a fermelor zootehnice ( SC Smithfield Ferme

S.R.L.). Sursele de poluare ale corpului sunt localităţile prin depozitele de deşeuri existente, unităţile

agricole si zootehnice, exploatările miniere si unele unităţi industriale. Teoretic stratele acoperitoare

constituie un puternic scut deasupra acviferului de adâncime, însă structura încrucişată a sedimentelor, de

tip con aluvionar, caracteristică unei suprafeţe destul de întinse din Banat poate induce riscul transmiterii

prin drenanţa pe verticală a contaminării de la suprafaţa solului său din freatic.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA18 In anul 2010 au fost monitorizate 25 foraje din care: 7 foraje hidrogeologice de observaţie, 11

foraje de exploatare apă potabilă si 7 foraje aparţinând terţilor.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la 5 foraje monitorizate, in procent de 20% din

punctele monitorizate şi anume:

la 3 foraje pentru fosfaţi

la câte 1 foraj pentru sulfaţi, amoniu şi cloruri.

Punctele de monitorizare poluate sunt considerate ca depăşiri locale ale valorilor de prag

respective. In concluzie, corpul de apă subterană ROBA18 se află in stare chimică bună.









In bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş din cele 10 de corpuri de apă subterană 2 corpuri au starea

calitativ slabă, ROBA02/Fibis si ROBA03/Timişoara, restul corpurilor se află intr-o stare chimică bună.

Acolo unde s-au mai înregistrat depăşiri ale valorilor de prag, aceste sunt considerate poluări locale sau

punctiforme.

8. Spaţiul hidrografic Nera-Cerna

Prin studiul acviferului freatic din Bazinul hidrografic NERA s-a pus în evidenţă structura

acvifera a depozitelor permeabile cuaternare şi parţial, ale pleistocenului superior. Apele freatice pe

diferite unităţi morfologice sunt cantonate până la adâncimi de 40-50 m în depozite aluvio-pluviale,

deluviale, pluvio-lacustre de vârstă pleistocena-holocenă. In anul 2010 calitatea apelor subterane a fost


310

urmărită in foraje de ordinul I strat freatic in B.H. NERA, în B.H. CERNA nefiind executate foraje pentru

urmărirea calităţii. Forajele situate in Bazinul hidrografic Nera sunt amplasate în zona montană şi acestea

interceptează numai aluviunile fluviale ale Nerei din depresiunea Almăjului (Bozovici), respectiv

corpurile de apă ROBA13 si ROBA19. În spaţiul hidrografic Nera - Cerna au fost delimitate 9 corpuri de

apă, în decursul anului 2010 toate 9 fiind monitorizate prin intermediul a 5 foraje de ordinul I si 12

izvoare.

Corpul de apă subterană ROBA06/Farasesti(Munţii Poiana Ruscă)

Corpul ROBA06 este un corp de apă freatic localizat in partea central-nordica a munţilor Poiana

Ruscă, in bazinul superior al râului Bega, numit în acest sector Bega Poieni. Are o suprafaţă de 80 kmp,

este un acvifer de tip carstic–fisural cantonat in depozite de calcare si dolomite cristaline de vârstă

carbonifer-inferioara aparţinând Pânzei Getice. Pe alocuri aceste depozite sunt acoperite de depozite

panoniene (pietrişuri, argile), pe alocuri neacoperite, gradul de protecţie fiind nesatisfăcător.



+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Se considera ca acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună neexistând depăşiri ale

valorilor prag, si datorită faptului că, fiind situat în zona montană, lipsesc activităţile cu impact poluant.









Corpul de apă subterană ROBA07/Luncani (Munţii Poiana Ruscă)

Corpul Luncani este situat in partea central –vestica a Munţilor Poiana Ruscă, pe cursul superior

al râului Bega, numit şi Bega Luncanilor. Acest corp de apă freatică cu o suprafaţă de 47 kmp, este de tip

carstic - fisural, având aceleaşi caracteristici geologice şi hidrodinamice ca şi ale corpului ROBA06.



+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Se considera ca acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună pentru ca parametrii

chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor prag. Acest corp de apă deşi are un grad de protecţie

puternic nesatisfăcător, totuşi fiind situat in zona montana, lipsesc activităţile antropice.









Corpul de apă subterană ROBA11/Resiţa-Moldova Nouă (Munţii Locvei-Munţii Aninei)


311

Corpul de apă freatică ROBA11 se dezvolta in munţii Aninei si Munţii Locvei si se întinde pe o

suprafaţă de 806 kmp, de la Resiţa pana la Dunăre, pe direcţia nord-nord-est- sud-sud-vest. Acest corp

este de tip carstic-fisural fiind cantonat in calcare de vârstă jurasic-cretacica care dezvolta forme carstice

de mare amploare, atât la suprafaţă cat si in subteran. Regimul hidrocarstic este determinat de prezenta

acestor forme carstice: chei, peşteri, ponoare, cascade, caracterizate printr-o circulaţie foarte activa a

apelor subterane. Capacitatea de debitare a izvoarelor este cuprinsa intre 0,5-500 l/s. Pe acest corp de apă

exista o captare de apă potabila pentru alimentarea localităţii Anina şi la limita sudică a corpului, in

exteriorul acestuia se află captarea de apă potabilă pentru alimentarea oraşului Moldova Nouă.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA11 In anul 2010 au fost monitorizate calitativ 6 izvoare aparţinând acestui corp de apă subterană.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Se considera ca si acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună pentru ca parametrii

chimici analizaţi nu prezintă depăşiri. Surse potenţial poluatoare ar fi exploatările miniere de la Anina si

Moldova Noua situata in afara corpului dar in imediata sa vecinătate.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROBA08, au mai fost







Corpul de apă subterană ROBA13/Bozovici (Depresiunea Almaj)

Corpul de apă freatică ROBA13, in suprafaţă de 160 kmp este dezvoltat in Depresiunea

Almăjului (Bozovici) si mai puţin in lunca râului Nera. Corpul este de tip mixt fisural si poros-permeabil

fiind cantonat in depozite de vârstă neogenă (badenian), alcătuite din conglomerate, gresii, calcare,

pietrişuri, nisipuri, marne, argile si cărbuni. Descărcările prin izvoare au indicat debite cuprinse de 0,5-20

l/s. Acviferele poros-permeabile au caracter multistrat si sunt sub presiune. Corpul se află in

interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă ai afluenţilor râului Nera.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA13 In anul 2010 au fost monitorizate 2 foraje amplasate pe acest corp de apă foraje ce aparţin reţelei

hidrogeologice naţionale.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cele doua foraje analizate, corpul de apă

subterană ROBA13 aflându-se in stare chimică bună.









Corpul de apă subterană ROBA14/Cerna–Câmpuşel (Munţii Cernei–Munţii Mehedinţi)


312

Corpul de apă freatică ROBA14 este centrat pe valea Cernei, cu extinderi largi in extremitatea

nord-estica, spre centrul Munţilor Cernei, respectiv in partea centrala si sud-estica spre Munţii Mehedinţi.

Corpul de tip fisural carstic, este acumulat in calcare, marno-calcare, gresii si conglomerate din alcătuirea

Autohtonului Danubian si Pânzei de Severin. Suprafaţa corpului este de 417 kmp. Depozitele acvifere de

vârstâ jurasic-cretacica prezintă numeroase forme carstice, insurgente si cursuri de apă subterană.

Cercetările au demonstrat un important aport de apă din subteran din bazinul Jiului vestic in bazinul

Cernei. De asemenea prezenta apelor termominerale măresc foarte mult domeniu de acumulare si

circulaţie al apelor subterane. Din acest corp de apă subterană se captează apă potabila pentru alimentarea

staţiunii Băile Herculane, precum şi altor obiective economice sau turistice.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA14 In anul 2010 au fost monitorizate 2 izvoare aparţinând acestui corp de apă.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cele doua izvoare analizate, corpul de apă

subterană ROBA14 aflându-se în stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROBA08, au mai fost monitorizaţi







Corpul de apă subterană ROBA15/Godeanu (Munţii Godeanu)

Corpul de apă freatică ROBA15 localizat in Munţii Godeanu, este de tip mixt fisural si poros-

permeabil. Acviferele sunt acumulate in şisturi cristaline precambrian-superioare ale Seriei

mezometamorfice de Sebeş-Lotru din alcătuirea Pânzei Getice. Apele subterane circula pe fisuri, in

scoarţă de alterare a şisturilor cristaline si la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare. Descărcarea se

realizează prin izvoare cu debite de 0,11-28 l/s. Suprafaţa corpului este de 483 kmp, iar gradul de

protecţie este puternic nesatisfăcător.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA15 In anul 2010 a fost monitorizat un singur izvor.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Parametrii chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag, astfel ca stare chimică a

corpului ROBA15 este bună, corpul fiind protejat si de localizarea sa in zona montană, departe de

impactul activităţilor antropice.









Corpul de apă subterană ROBA16/Sichevita ( Munţii Locvei-Munţii Almajului)


313

Corpul de apă freatică Sicheviţa este amplasat la contactul dintre Munţii Locvei si cei ai

Almăjului, in bazinele hidrografice ale pâraielor Cameniţa ( nord - est) si Oreviţa ( in sud). Are o

suprafaţă de 49 kmp, este de tip fisural si poros- permeabil, fiind cantonat in depozite badeniene alcătuite

din conglomerate, gresii, calcare, pietrişuri, nisipuri, marne si argile.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA16 In anul 2010 a fost monitorizat un izvor.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Parametrii chimici analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag, astfel ca stare chimică a

corpului ROBA16 este bună.








Metale: As ,Cd, Hg , Fe total, Cr, Ni.

Corpul de apă subterană ROBA19/Dalboset –Ponor

Corpul ROBA19 în suprafaţă de 48 kmp, este un corp de apă freatică, de tip poros-permeabil si

este alimentat din precipitaţiile atmosferice si din apele de suprafaţă (râul Nera si afluenţii săi). Acviferele

freatice cantonate in general pana la adâncimea de 8 m, sunt localizate in depozitele de vârsta holocena

din alcătuirea luncii râului Nera care străbate depresiunea Almajului (Bozovici), de la nord-est la sud-vest

si in depozitele pleistocen-superioare din alcătuirea teraselor joase.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA19 In anul 2010 a fost monitorizat un singur foraj.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Corpul de apă subterană ROBA19 se află in stare chimică bună, parametrii chimici analizaţi nu

prezintă depăşiri ale valorilor de prag.









Corpul de apă subterană ROBA20/Naidaş-Socol

Acest corp de apă localizat in zona cursului inferior al râului Nera este un corp de apă freatică, de

vârstă cuaternară de tip poros-permeabil si are o suprafaţă de 42 kmp. Cele mai importante strate acvifere

freatice sunt localizate in depozite holocene din alcătuirea luncii Nerei inferioare, precum si in

depozitele pleistocen-superioare si holocene din alcătuirea teraselor si a unor mici conuri aluvionare.

Acviferul freatic din aceste depozite constituie surse locale de alimentare cu apă. Depozitele aluviale ce

formează acoperişul au o permeabilitate redusa, ceea ce face ca local, apele sa fie sub presiune,

manifestându-se uşor ascensional.


314

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROBA20 In anul 2010 a fost monitorizat un singur foraj.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


Corpul de apă subterană ROBA20 se află in stare chimică bună, parametrii chimici analizaţi nu

prezintă depăşiri ale valorilor de prag.









In spaţiul hidrografic Nera - Cerna toate cele 9 de corpuri de apă subterană se află intr-o stare chimică

bună.

9. Bazinul hidrografic Jiu

În perimetrul bazinului hidrografic Jiu există un număr de 6 corpuri de apă subterană. În

anul 2010 starea calitativă a corpurilor de apă subterane a fost monitorizata prin 66 de puncte de

monitorizare din care: 45 sunt foraje hirogeologie de observaţie, 7 foraje de control al poluării

amplasate pe platforme industriale, 13 izvoare si 1 dren .

Corpul de ape subterane din zona montană Câmpu lui Neag-Petrila-cod ROJI 01

Corpul de ape subterane Câmpu lui Neag-Petrila este de tip fisural, de vârsta burdigaliană,

dezvoltat in bazinul superior al Jiului. Acest corp de apă subterană are o suprafaţă de 151 kmp si

este constituit din mai multe acvifere cantonate în formaţiuni de vârste diferite după cum

urmează:

Ape subterane cantonate in formaţiuni cuaternare sunt constituite din bolovănişuri, pietrişuri si

nisipuri in care predomină elemente metamorfice. Ele formează depozitele de luncă, conurile de

dejecţie şi cuvertura aluvială a teraselor. Permeabilitatea ridicată a depozitelor de luncă permite o

circulaţie activă a apelor freatice.

Ape subterane cantonate in formaţiunile neogene ce ocupa cea mai mare parte a Bazinului

Petroşani sunt alcătuite din conglomerate, gresii, argile, marne, şisturi cărbunoase, marne

bituminoase si cărbuni. Ele cantonează apele în fisuri, pe feţele de stratificaţie şi falii.

Ape subterane din formaţiunile mezozoice reprezentate prin conglomerate, gresii, marne,

calcare, se găsesc ca petice in limitele bazinului. Interes hidrogeologic prezintă calcarele dispuse

peste cristalin şi care sunt intens tectonizate, ceea ce facilitează pătrunderea si circulaţia apelor in

interiorul lor..

Apele subterane din rocile metamorfice si formaţiunile acoperitoare unde circulaţia apei si

revenirea ei la suprafaţă sunt limitate, sunt legate de adâncimea fisurilor penetrabile, a căror

origine este foarte diferită.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI 01

Pentru evaluarea stării chimice a acestui corp de apă, in anul 2010, s-au realizat analize chimice la

4 izvoare.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi

(SO42-

). În urma comparării rezultatelor obţinute la indicatori analizaţi cu valorile prag specifice corpului


315

nu s-a înregistrat nicio depăşire a acestora din urmă, corpul de apă ROJI01 aflându-se în stare chimica

bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROJI01, au mai fost monitorizaţi

şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, cum sunt:

Regim termic si acidifiere: temperatura, pH,


Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonaţi,

calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, azotiţi.

Corpul de apă subterană Cloşani-Baia de Aramă (Podişul Mehedinti) - cod ROJI02

Acest corp de apă de tip carstic–fisural, este reprezentat exclusiv din acviferul ce se

dezvoltă în calcarele Autohtonului Danubian, care, în perimetrul acesta, este acoperit de Panza

Getica. Corpul de apă in suprafaţă de 51 kmp este situat în bazinul superior al râului Motru

cuprinzând zona carstică a Podişului Mehedinţi, bilanţul hidrologic fiind influenţat de condiţiile

circulaţiei carstice. Capătul aval al corpului de apă se caracterizeaza prin prezenţa a numeroase

exurgente cu debite foarte mari in perioadele cu precipitaţii, care scad foarte mult în perioadele

secetoase. In schimb izvoarele Tihoi, Brebina, Obarsia-Closani, Malareca, Bolboros 1 si 2,

Muncel, Ovid au debite cvasiconstante, rezultand că apele acestora provin din profunzime. Apele

izvoarelor prezentate sunt folosite la alimentările cu apă ale oraşului Baia de Arama si

Păstrăvăriei Ocolului Silvic.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI02

Din totalul de 4 izvoare aferente acestui corp de apă, în anul 2010 au fost monitorizaţi indicatorii

de calitate pentru 3 izvoare (Baia de Aramă - Bolboroş, Baia de Aramă -Malareca si Baia de Aramă -

Tihoi).

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ) Cloruri (Cl

-), Sulfaţi

(SO42-

)..Pentru toţi cei 3 indicatori analizaţi nu s-a înregistrat nicio depăşire a valorilor de prag specifice

corpului, astfel că acest corpul de apă din zona montană Cloşani - Baia de Aramă - ROJI02 se află în

stare chimică bună.

Prezentarea altor indicatori monitorizati

Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROJI 02, au mai fost monitorizaţi

şi o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:


Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat; CCo-Cr;


calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, azotiţi, sodiu, potasiu;

Metale : Fe, Mn.

Corpul de apă subterană din zona montană Tismana-Dobriţa( Munţii Vâlcan) - cod ROJI03

Acest corp de apă subterană, în suprafaţă de 158 kmp, de tip carstic-fisural, este situat in sudul

Muntilor Vâlcan, la contactul cu Depresiunea Subcarpatica Olteana fiind acumulat in calcare,

marnocalcare, gresii şi conglomerate, de vârsta jurasic-cretacică, din alcătuirea Autohtonului Danubian.

Se constată în acelasi timp legaturi hidrâulice directe între apele de suprafaţă şi subterane din zona

montană şi cele din ulucul depresionar, acest corp de apă fiind constituit din doua acvifere, bine

conturate: apele freatice din zona depresionara Tismana-Dobriţa , zona situata intre râul Motru la vest şi

râul Şuşiţa la est, se întâlnesc la adâncimi cuprinse între 4m si 10m, sunt sub presiune, având nivelul

hidrostatic ascensional, uneori chiar artezian şi apele freatice din formaţiunile calcaroase mezozoice

situate in rama sudica a Munţilor Vâlcan, se dezvoltă aproape continuu intr-un masiv calcaros puternic


316

carstificat de vârsta tithonic-urgonian. În acest sector principală captare de ape subterane este Captarea

izvorului Runcu Sohodol, cu un debit proiectat de 315 l/s. Trebuie amintit că, tot in zona montană, la est

de valea Jiului, in munţii Parâng, exista captări de ape subterane pozate în roci cristaline, care asigură

necesarul de apă al localităţilor din zonă.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROJI 03

Evaluarea stării chimice a acestui corp de apă s-a realizat în anul 2010, prin monitorizarea

indicatorilor de calitate pentru 3 izvoare (Jaleş, Vâlceaua şi Ascunsa). În aceasta zonă montană au mai

fost monitorizate calitativ 2 izvoare aflate in afara acestui corp de apă subterană.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ) Cloruri (Cl

-), Sulfaţi

(SO42-

). Nu există nicio depăşire a valorilor de prag, astfel că acest corp de apă subterană ROJI03 se află

în stare chimică bună.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROJI 03, au mai fost monitorizaţi

şi o serie de alţi parametri fizico-chimici, cum sunt:


Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat,indice permanganat; CCo-Cr;


calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, azotiţi, sodiu, potasiu;

Metale : Fe, Mn.

Corpul de ape subterane Vârciorova-Nadanova-Ponoare ( Muntii Mehedinti) - cod ROJI04

Corpul de ape subterane ROJI04 se dezvoltă atît in bazinul hidrologic Jiu, cît şi în bazinul

Dunării, pe o suprafata de 192 kmp, fiind drenat de cursuri de apa ce apartin celor doua bazine

hidrografice si este de tip fisural-carstic. Formatiunile geologice care delimiteaza acest corp de

ape sunt constituite din roci metamorfice, din depozite sedimentare si din roci magmatice. Ele se

repartizeaza domeniului getic, domeniului danubian, parautohtonul de Severin şi depresiunile

post-tectonice. Evaluarea stării chimice a corpului de apa ROJI04

Evaluarea stării chimice a acestui corp de apa s-a realizat in anul 2010 prin monitorizarea

indicatorilor de calitate pentru 2 izvoare si 2 drenuri.

Pentru acest corp de apă nu sunt stabilite valori de prag evaluare evaluarea realizîndu-se doar

pentru azotaţi.

Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apa ROJI 04, au mai fost monitorizati

si o serie de alti parametri fizico-chimici, cum sunt:


Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat , indice permanganat; CCo Cr;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, reziduu fix, bicarbonati,

calciu; clor, magneziu; sodiu, potasiu, fosfaţi, sulfaţi, amoniu;

Metale : Fe; Mn. La aceşti indicatori monitorizaţi s-au înregistrat valori medii spre mici. Avînd în vedere aceste

aspecte se consideră că starea chimică a corpului de apă subterană ROJI04 este bună.

Corpul de apă subterană Lunca şi terasele Jiului si afluenţilor - cod ROJI05

Corpul de ape subterane ROJI05, în suprafaţă de 2307 kmp, este de tip poros permeabil,

dezvoltat in subunităţile geomorfologice din Câmpia Olteniei, Piemontul Getic si Subcarpaţii

Getici. Formaţiunile cuaternare purtătoare de ape freatice ce aparţin Pleistocenului superior, sunt

constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului si afluenţilor ce sunt alcătuite în principal

din pietrişuri şi nisipuri precum şi cele ale Holocenului inferior şi superior din care fac parte

aluviunile terasei joase a Jiului şi luncilor Jiului si afluenţilor. În acest corp de ape subterane au

fost executate o serie de captări de ape subterane, în special în bazinul inferior al Jiului, printre


317

care amintim: Mihăiţa, Breasta, Popova, Podari, Marica si Foişor, din care, in prezent, mai

funcţionează captările Popova si Marica, celelalte fiind în conservare.


În anul 2010 din acest corp de apă au fost monitorizate 6 foraje de observaţie apartinând reţelei

hidrogeologice naţionale si 7 foraje de urmărirea poluării apelor freatice aflate în zona Platformei

industriale Isalniţa.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-).




În concluzie acest corp de apă subterană are o stare chimică slabă şi este considerat la risc din

cauza poluării potenţiale cu compuşi ai azotului, in special în intravilanurile localităţilor şi în lunca şi

terasele Jiului, aval de combinatul chimic Dolj si municipiul Craiova. De remarcat este faptul că atât zona

platformei Işalniţa cât şi aval de aceasta, deşi se află într-o stare chimica slabă, totuşi se constată o scădere

continuă a indicatorilor monitorizaţi ca urmare a opririi evacuării apelor uzate în bataluri.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROJI 05, au mai fost monitorizaţi





calciu, magneziu, ortofosfaţi, amoniu, sodiu, potasiu;

Metale : Fe, Mn.

Corpul de apă subterană ROJI06/Lunca si terasele Dunării

Lunca si terasele Dunarii, de varsta cuaternara, reprezinta corpul de ape subterane cel mai

important din punctul de vedere al raspândirii depozitelor freatice si al resurselor de ape,

suprafata corpului fiind de 4713 kmp, iar latimea medie a corpului de 30 km. Grosimea

depozitelor permeabile ale orizontului freatic variaza în limite cuprinse între 5-20 m. Stratele

acvifere sunt interceptate la adancimi diferite, functie de nivelul de terasa.



+),


2-), Azotiţi (NO2

-).

In anul 2010 din acest corp de apa au fost monitorizate 22 foraje de observaţie aparţinând reţelei

hidrogeologice naţionale si 5 foraje de control a poluării. S-au înregistrat următoarele depăşiri ale

valorilor de prag:

- azotaţi – pentru 9 foraje;

- azotiţi (Orăşani F2, Orăşani F5);

- cloruri (Orăşani F2) şi amoniu (Orăşani F5)

Având in vedere aceste aspecte se consideră că starea chimică a acestui corp de apă subterană

este slabă .

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROJI 05, au mai fost monitorizaţi







318

Metale : Fe, Mn.

Corpul de apă subterane Oltenia - cod ROJI07

Corpul ROJI07 este de tip poros, fiind cel mai mare corp de apă subterană de adâncime,

cu o suprafaţă de 17169 kmp si se dezvolta atât in bazinul hidrografic al Jiului cat si in bazinul

hidrografic al Dunării, fiind constituit din mai multe complexe acvifere, caracterizate după cum

urmează:

Complexul acvifer romanian este alcătuit din mai multe orizonturi acvifere. Acest orizont este

constituit din nisipuri fine la grosiere, cu lentile de pietrişuri si bolovănişuri, având la bază un

strat de argilă impermeabil ce a permis dezvoltarea unui strat acvifer cu debit puternic.

Romanianul inferior si cel superior se caracterizează prin existenţa mai multor strate acvifere, cu

grosimi în general reduse (<5m).

Complexul acvifer dacian este constituit, la partea sa inferioară din nisipuri mărunte cu frecvente

concreţiuni grezoase, care trec, spre partea superioară, la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase.

Stratele acvifere din complexul dacian au grosimi însemnate ajungând la peste 70m în sectorul

Drincea-Desnăţui. Caracterul ascensional sau artezian al apelor subterane din complexul acvifer

dacian este functie de morfologia terenului.

Complexul acvifer pontian cantonat in formaţiunile pontiene din subsolul Câmpiei Olteniei

conţine in general ape hiperclorurate, puternic mineralizate (mineralizaţia totala de 4488 g/l).

Mineralizaţia apei, se datorează mineralizării primare a stratelor de nisipuri pontiene care stau fie

peste meotianul în facies salmastru, sau peste formaţiunile sarmaţiene marnoase.



+),


2-), Azotiţi (NO2

-). În anul 2010 din acest corp de apă au fost monitorizate 13

foraje de adâncime aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale. Din rezultatele obţinute, s-a constatat ca

nu sunt depăşite valorile de prag stabilite pentru acest corp. Se consideră ca starea chimică a acestui corp

de apă este bună având în vedere ca este si un corp de apă de adâncime ce are un grad de protecţie bun şi

foarte bun.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in acest foraj aparţinând corpului de apă ROJI 07,

au mai fost monitorizaţi si o serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:

Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROJI 07, au mai fost monitorizaţi şi o

serie de parametri fizico-chimici, cum sunt:





Metale : Fe, Mn

Corpul de apă subterană Târgu Jiu - cod ROJI08

Corpul de apă subterană de adâncime ROJI08 cu o suprafaţă de 748 kmp se dezvoltă atât în

bazinul hidrografic Jiu cât şi în bazinul hidrografic al Dunării, este de tip poros permeabil cantonat în

depozite de vârsta sarmatian-meotiana. La est de râul Jiu acest corp este reprezentat prin trei orizonturi:

inferior constituit din nisipuri, marne si gresii cu fauna de apă dulce, mediu predominant grezos cu fauna

salmastră, superior constituit din nisipuri grezoase cu faună de apă dulce. Apele captate, fiind in general

potabile, sunt folosite la alimentarea cu apă a municipiului Târgu Jiu. Apele subterane sarmatiene sunt

arteziene cu nivel piezometric stabilizat la +3m, iar cel hidrodinamic stabilizat la 28 m.



319

Acestui corp nu i-au fost stabilite valori de prag, exceptand indicatorul azotaţi. În anul 2010 au

fost monitorizate 4 foraje de adâncime din reţeaua hidrogeologică naţională Se considera ca starea

chimică a acestui corp de apă este buna având în vedere că este şi un corp de apă de adâncime ce are un

grad de protecţie bun şi foarte bun.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in aceste 4 foraje, au mai fost monitorizate si alti

parametri fizico-chimici, cum sunt:





Metale : Fe, Mn.

Administraţia Bazinala de Apă JIU a mai monitorizat 6 foraje care aparţin corpului de apă

subterană de adâncime din formaţiunile pleistocene ROOT13/Vestul Depresiunii Valahe, atribuit

Administratiei Bazinale de Apă OLT, starea acestor foraje monitorizate fiind prezentată în cadrul

caracterizării acestui corp ROOT13.

Din cele 8 corpuri de apă administrate si monitorizate cantitativ si calitativ de Administratia

Bazinala de Apă JIU, 7 corpuri de apă subterană se afla in stare chimică bună si un corp de apă

subterană, ROJI05/Lunca si terasele Jiului si afluenţilor sai, se află în stare chimică slabă. Se constată

totuşi o diminuare a ionului azotat, ca urmare a reducerii chimizării agriculturii. In perimetrul SC

DOLJCHIM Craiova apele freatice sunt puternic influentate de apele uzate ce au fost evacuate de

aceasta unitate in anii anteriori. Desi batalul de ape fosfo-amoniacale nu mai este in folosinţă, se

constată depăşiri mari la ionii de amoniu, azotaţi, azotiţi, fosfaţi, sulfaţi, cloruri, mangan şi substanţă

organică (deoarece impermeabilitatea batalului a fost complet distrusă si apele pluviale incărcate cu ioni

poluatori se infiltrează prin slamul depus in batal, ajung în final în stratul freatic).

10. Bazinul hidrografic Olt

In bazinul hidrografic Olt au fost identificate, delimitate si descrise 14 corpuri de apă

subterană, din care 11 au fost delimitate in zonele de lunci si terase ale Oltului si afluenţilor săi.

In anul 2010, au fost monitorizate din punct de vedere calitativ 12 corpuri de apă subterane din cele 14

(nefiind monitorizate corpurile de apă subterană: ROOT09/Lunca Dunării si ROOT12/ Nocrich-Bunesti).

Aceste 12 corpuri au fost monitorizate printr-un număr de 183 puncte de monitorizare, din care: 137

foraje, 3 izvoare si 1 dren aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 27 de foraje si 15 izvoare

care aparţin de terţi. Din cele 142 de puncte de monitorizare ale reţelei hidrogeologice naţionale 13 sunt

foraje de control a poluării amplasate pe platforme industriale.

Caracterizarea din punct de vedere calitativ a celor 12 corpuri de apă subterană monitorizate calitativ

in spaţiul hidrografic OLT este prezentată în cele ce urmează:

Corpul ROOT01/Depresiunea Ciucului

Corpul de apă freatică ROOT01 in suprafaţă de 269 kmp este de tip poros localizat in Depresiunea

Ciucului. Aceasta depresiune a rezultat pe de o parte prin înălţarea, datorită fenomenelor tectonice, a

cristalinului din stânga Oltului, iar pe de altă parte, prin scufundarea unor compartimente si aglomerarea

rocilor eruptive si vulcanice ale lanţului muntos Harghita.

Nivelul piezometric se situează la adâncimi foarte mici in compartimentul nordic (Madaras) din

lunca Oltului, constituit din depozite aluviale ce se dezvolta de la suprafaţă, ceea ce le face vulnerabile la

poluare. In compartimentul median al depresiunii depozitele aluvionare au grosimi de 5-8 m, nivelul

piezometric 1-2 m, iar in compartimentul sudic (Tuşnad) acfiverul se prezintă neuniform atât ca litologie (

nisipuri, nisipuri argiloase cu pietriş, bolovănişuri) cat si grosime.


320

In Depresiunea Ciuc singura captare de apă potabilă mai importanta se află la Miercurea Ciuc,

constituita din 21 de foraje, care exploatează orizonturile acvifere situate intre 20-50 m cu un volum de apă

captat in medie anual de 2420 mii mc.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT01 In anul 2010 s-au monitorizat 12 foraje aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale după cum

urmează. S-au mai efectuat analize fizico-chimice şi 2 izvoare destinate potabilizării, aparţinând terţilor.

Toate aceste foraje au fost executate in depozite cuaternare punând in evidenta existenta apelor subterane de

natura carbogazoase, feruginoase cu bioxid de carbon liber. De altfel in corpul de apă ROOT01 aproape ca

nu exista localitate in raza căreia sa nu se cunoască iviri de ape minerale carbogazoase. Din punct de vedere

calitativ apele acestui corp de apă subterană sunt de trei tipuri: bicarbonat calcice, bicarbonat magneziene

si sulfat calcice.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi

(SO42-

), Plumb (Pb2+

), Cd (Cd2+

), Azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO4

3-), azotaţi (NO3

- ) si pesticide. Pentru

pesticide nu s-au efectuat analize chimice de laborator.

Depăşirile valorilor prag se prezintă astfel:


la câte 1 foraj pentru fosfaţi şi sulfaţi

Punctele de monitorizare poluate reprezintă un procent de 35,7 % din totalul forajelor

monitorizate, ceea ce inseamnă ca acest corp de apă subterană se află in stare chimică slabă.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROOT01, au mai fost monitorizaţi





potasiu, calciu, magneziu, clor;

Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată);

Corpul ROOT02/Depresiunea Braşov

Corpul de apă subterană ROOT02 cu o suprafaţă de 1917 kmp, de tip poros se dezvolta in

Depresiunea Braşov, in judeţele Covasna si Braşov. Depresiunea Braşov se suprapune peste

toate unităţile interne ale Curburii Carpaţilor de vârstă mezozoica si neozoica. Formaţiunile

cuaternare care constituie principalele sisteme acvifere din depresiunea Braşov sunt alcătuite

dintr-un complex inferior (cărbunos la baza), un complex mediu ( marnos-argilos- nisipos) si

un complex superior (nisipuri si pietrişuri). Acest ultim complex litologic constituie

principalul corp de ape subterane freatice din depresiune de vârstă pleistocen superioara si

holocena. Grosimea stratului freatic din cuprinsul depresiunii este de 5-20 m. Fronturi de

captare a apei potabile din subteran mai importante sunt: la Târgu Secuiesc, din 54 de puţuri

se captează un volum mediu 3100 mii mc/an din acvifere situate intre 30-50 m si la Sf.

Gheorghe din 57 de puţuri se captează un volum mediu de cca 7900 mii mc/an .

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT02

In anul 2010 in corpul de de apă subterană ROOT02 au fost monitorizate 35 de foraje aparţinând

reţelei hidrogeologice naţionale si 7 foraje aparţinând terţilor.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl

-), sulfaţi

(SO42-

), plumb (Pb2+

), cadmiu (Cd2+

), azotiţi (NO2-), ortofosfaţi (PO4

3-), azotaţi (NO3

- ) si un grup de

pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH (lindan).

Depăşirile valorilor prag se prezintă astfel:


la câte 1 foraj pentru fosfaţi, sulfaţi, azotiţi şi plumb.


321

Punctele de monitorizare poluate, in număr de 7, reprezintă un procent de 16,67 % din totalul

forajelor monitorizate, ceea ce se poate concluziona ca acest corp de apa subterană se află in stare

chimică bună.







potasiu, calciu, magneziu;

Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată);

Corpul de apă subterană ROOT03 din Munţii Perşani

Corpul de apă freatică localizat in Munţii Perşinari este de tip fisural-carstic, are o

suprafaţă de 264 kmp si este acumulat in conglemerate si calcare cretacice din alcătuirea

cuverturii post-tectonice Perşani si are un grad de protecţie nesatisfăcător. Descărcarea apelor

subterane se realizează spre valea Oltului prin izvoare cu debite 10-20 l/s. Unele izvoare sunt

utilizate ca surse de apă potabilă, iar altele alimentează acviferul freatic din Depresiunea

Braşovului.


In acest corp a fost monitorizat izvorul care aparţine Companiei Apă Braşov - sector Rupea,

punct de lucru Apata.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi

(SO42-), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3- ) si pesticide. Toţi aceşti indicatori au fost determinaţi in urma

analizelor chimice de laborator, mai putin pesticidele. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag,

corpul de apă aflându-se in stare chimică bună.








Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată) şi Cd.

Corpul de apă subterană ROOT04 / Munţii Barsei

Corpul de apă freatică din Munţii Bârsei are o suprafaţă de 238 kmp, este de tip carstic-

fisural, gradul de protecţie nesatisfăcător si este acumulat in calcare si conglomerate din

alcătuirea flisului carpatic. In sectorul Piatra Mare, calcarele sunt depozitate peste conglomerate,

si o parte din apele subterane se infiltrează din calcare in conglomerate si altă parte se scurge

prin izvoare la contactul celor doua tipuri de roci. Debitele izvoarelor sunt cuprinse intre 3 - 450

l/s. In sectorul Postăvaru se cunosc izvoare de ape carstice de pe valea Râşnoavei cu debite de

40-100 l/s, care sunt captate pentru alimentarea cu apă a localităţii Râşnov.


In corpul ROOT04/Muntii Barsei au fost monitorizate 5 foraje de captare apă potabilă,

aparţinând terţilor.


322

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), Cloruri (Cl-),

Sulfaţi (SO42-), Plumb (Pb2+), Cadmiu (Cd2+), Azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO43-), azotaţi

(NO3- ) si un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama-

HCH (lindan).

La aceste foraje nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag, în concluzie, corpul

ROOT04 se află într-o stare chimică bună.








Metale: As, Hg, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).

Corpul de apă subterană ROOT05/Depresiunea Sibiu

Corpul ROOT05 este un corp de apă freatică in suprafaţă de 183 kmp, are un grad de

protecţie mediu, este de tip poros permeabil, fiind localizat in depozitele aluvionare de vârstă

cuaternară din lunca si terasa râului Cibin si a afluenţilor acestuia (Depresiunea Sibiu). Aceste

depozite aluvionare sunt alcătuite, în principal, din pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisip, de

diferite granulaţii, care local devine argilos sau prăfos. Subordonat apar intercalaţii lenticulare de

argile sau argile nisipoase. Apele acestui corp sunt de tipul bicarbonato-sulfato-calcico-magneziene

sau sodice datorită fondului natural existent.


In anul 2010 au fost monitorizate de pe acest corp de apă un număr de 7 foraje hidrogeologice de

observaţie din reţea.


-), Sulfaţi

(SO42-

), Plumb (Pb2+

), Cadmiu (Cd2+


3-), azotaţi (NO3

- ), mercur si

pesticide (aldrin, dieldrin, gama–HCH-lindan). S-au înregistrat depăşiri ale valorii de prag la indicatorul

fosfaţi într-un singur foraj. Interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice a demonstrat ca

gradul de poluare al corpului este in procent de 14,2% deci acest corp de apă subterană este

într-o stare chimică bună.








Metale: As, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).

Corpul de apă subterană ROOT06/Lunca pârâului Hârtibaciu

Corpul de apă freatică ROOT06 este de tip poro-permeabil, are o suprafaţă de 101 kmp si este

localizat in depozitele aluvionare fine de vârstă cuaternara din lunca pârâului Hartibaciu, afluent pe partea

stânga al râului Cibin. Stratul acvifer este discontinuu, cu aspect lentiform, având grosimi de 1-7 m.

Datorită predominării nisipurilor fine, argilos-prafoase, debitele specifice in general au valori subunitare.


In acest corp de apă de întindere foarte mică s-a monitorizat un foraj ce apartine terţilor.


323


-), sulfaţi

(SO42-

), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3

- ) si pesticide ( aldrin si gama- HCH). Cadmiu desi are valoare de

prag nu a fost monitorizat. La acest foraj se constată depăşiri ale valorii de prag (1,2 mg/l), la amoniu-

1,358 mg/l. Având in vedere ca s-a monitorizat doar un singur foraj unde s-a înregistrat o usoară poluare

punctiforma la amoniu se poate considera corpul ROOT06 ca se află in stare chimică bună. Datorită

fondului natural apele subterane sunt bicarbonat-calcice.









Corpul ROOT07/Depresiunea Făgăraş

Corpul de apă freatică ROOT07 in suprafaţă de 1172 kmp, este de tip poros-permeabil

localizat in depozite aluvial-proluviale, de vârstă cuaternara, ale luncii si teraselor râului Olt, (in

principal pe partea stânga) si ale afluenţilor acestuia. Acviferul freatic se dezvoltă, de regula,

imediat sub solul vegetal, sub o serie de depozite constituite din bolovănişuri si pietrişuri in masa

de nisipuri de granulometrie diferita, intercalându-se uneori strate lenticulare argiloase prăfoase.


Monitorizarea calitatii apelor freatice s-a efectuat in anul 2010 prîntr-un număr de 23 foraje.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4

+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi

(SO42-

), Plumb (Pb2+

), Cadmiu (Cd2+


3-), azotaţi (NO3

- ) si un grup de

pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH (lindan). Pesticidele nu au

fost monitorizate.

Depăşiri ale valorilor de prag s-au înregistrat la indicatorul amoniu in 2 foraje

reprezentând 8,7% din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp si pot fi considerate poluări

punctiforme. In concluzie corpul de apă ROOT07 se află într-o stare chimică bună.









Corpul ROT08/Lunca si terasele Oltului inferior

Corpul de apă subterană ROOT08 in suprafaţă de 3600 kmp, este de tip poros permeabil,

dezvoltat in depozitele de lunca si terasa ale Oltului si afluenţilor sai, având vârstă cuaternara. Acviferul

freatic constituit din pietrişuri, nisipuri si bolovanisuri se dezvolta sub adâncimi de 15-20 m - in zona

teraselor inalte, 5-15 m - in zona terasei superioare si pana la 5 m in zona de lunca. La contactul

depozitele de terasa joasa si inferioara dezvoltate pe partea dreapta a Oltului apar o serie de izvoare. In

zona campului inalt se dezvolta un strat acvifer cantonat in Stratele de Frăţeşti, care este acoperit de

depozite de nisipuri, nisipuri argiloase sau şilturi argiloase.



324

In cadrul corpului de apă ROOT08 s-au selectat pentru monitorizare 52 de foraje hidrogeologice

de observaţie aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale si 5 foraje captare apă potabilă, aparţinând

terţilor.


-), Sulfaţi

(SO42-

), Plumb (Pb2+

), Cadmiu (Cd2+

), Azotiţi (NO2-), fosfati (PO4

3-), azotaţi (NO3

- ), mercur si pesticide

(isodrin si gama- HCH – lindan).

23 de foraje înregistrează depăşiri ale valorilor de prag, ceea ce reprezintă un procent de 40,3 %

din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp de apă subterană.



la 7 foraje pentru fosfaţi




In consecinţă starea chimică a corpului ROOT08 este slabă.









Corpul de apă subterană ROOT10/Depresiunea Ciucului

Corpul de apă subterană ROOT10 are o suprafaţă de 306 kmp este de tip poros, fiind un acvifer

de adâncime de tip multistrat, cu depozite granulare fine sau grosiere, cu nivel piezometric sub presiune

(ascensional sau artezian). În compartimentul de nord (Mădăraş) sunt puse în evidenţă 3 orizonturi

acvifere, respectiv un orizont acvifer superior în formaţiuni vulcanogene, altul mediu în formaţiuni

sedimentare şi unul inferior în formaţiuni cristaline. Aceste trei orizonturi acvifere din compartimentul

Madaras au ape potabile in primele doua complexe si apă carbogazoasa in complexul inferior.

În compartimentul sudic al depresiunii (Sâncrăieni) au fost puse in evidenţă două

complexe acvifere: unul superior cantonat în formaţiuni vulcanogene şi altul inferior în depozite

cretacice (marno-calcare cu diaclaze de calcit şi marne cenuşii cu intercalaţii de calcare

grezoase). Apa este sulfuroasă şi cu conţinut foarte ridicat de fier, ceea ce o face improprie

alimentărilor cu apă potabilă.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT10 In acest corp de apă au fost monitorizate 3 foraje de captare apă potabilă aparţinând terţilor.


-), sulfaţi

(SO42-


- ) si pesticide. La aceste foraje nu s-au înregistrat depăşiri ale

valorilor de prag pentru indicatorii respectivi. In consecinţă se considera ca acest corp de apă subterană

ROOT10 se află in stare chimică bună.










325

Corpul de apă subterană ROOT11/Depresiunea Braşov

Corpul de apă subterană de adâncime din Depresiunea Braşov, in suprafaţă de 1803 kmp, este

constituit atât din depozite poros permeabile (nisipuri, pietrişuri) cât şi din depozite fisural carstice.

Depozitele fisural-carstice (cretacic-jurasic) sunt exploatate în subzona de sud şi vest a depresiunii prin

circa 10 foraje cu adâncimi cuprinse între 30 m şi 600 m. Acviferul este localizat în depozite constituite

din calcare fisurate şi cavernoase (calcarele de Stramberg - jurasice) şi conglomerate cu intercalaţii

grezoase sau fin nisipoase (conglomerate polimictice de Postăvarul de vârstă cretacică).

Complexul acvifer cantonat în pietrişuri şi nisipuri (multistrat) ce alcătuiesc umplutura

depresiunii Braşovului cât şi din cadrul zonelor de piemont din toate compartimentele acestei unităţi

morfostructurale de vârstă Romanian-Pleistocen inferior, a fost interceptat între adâncimile de 20-340 m

(Hărman) şi 400 m (Tg. Secuiesc).

În apele subterane de adâncime din compartimentul estic al depresiunii (Tg. Secuiesc) se

semnalează prezenţa în cantităţi mari de CO2 a cărei origine este legată de fenomenele post-

vulcanice terţiare prin intermediul faliilor longitudinale transversale şi radiare fapt ce exclude

aceste ape din categoria celor potabile normale. Apele subterane de adâncime din acest complex

acvifer (Romanian-Pleistocen inferior şi mediu) sunt în general potabile.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT11 Din acest corp de apă au fost monitorizate 3 foraje aparţinând terţilor la care nu s-au înregistrat

depăşiri ale limitelor admise.


-), sulfaţi

(SO42-


- ) si pesticide (aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si

gama- HCH -lindan).

Acest corp de apă subterană se află in stare chimică bună.







potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfaţi;


Corpul de apă subterană ROOT13/Vestul Depresiunii Valahe

Corpul de apă subteran ROT13 este cel mai mare corp de apă subterană ca suprafaţă (12584 kmp)

si importanţă din bazinele hidrografice Olt si Jiu. Depresiunea Valahă cunoscută şi sub numele de

Depresiunea Dunării de Jos sau Câmpia Română se suprapune in cea mai mare parte in sud peste

Platforma Moesica, in nord peste Depresiunea Precarpatica, in nord–est si est peste Depresiunea

Precarpatica si Predrobrogeană. Prima mare subunitate care se deosebeşte morfotectonic in aceasta mare

depresiune este situata la vest de râul Argeş, denumita si Domeniul Getic. Depozitele romaniene si

pleistocen inferioare din Domeniul Getic, cuprinse in spaţiul situat la vest de râul Argeş sunt reprezentate

prin: depozite romaniene inferioare alcătuite din argile, nisipuri şiltice si argiloase de grosimi de cca 35

m; depozite romanian superioare dezvoltate in faciesul Formaţiunii de Cândeşti cu grosimi ce variază

între 10-15 m la Dranic şi peste 200 m in perimetrele Mihăiţa, Filiaş – Raznic - Argetoaia; între Jiu si Olt

depozite romanian inferioare reprezentate prin argile nisipoase şi nisipuri de grosimi 50-90 m si

depozitele pleistocenului inferior cu răspândire largă intre Jiu si Olt dispuse peste cele romaniene. In

Câmpia Olteniei sunt dezvoltate Stratele de Frăţeşti care prezintă condiţii tehnice şi hidrogeologice mai

bune pentru exploatare.



326

In anul 2010 au fost monitorizate din acest corp de apă subterană un număr de 14 foraje, 3 izvoare

şi un dren.


-), Sulfaţi

(SO42-

), Plumb (Pb2+

), Cadmiu (Cd2+

), Azotiţi (NO2-), ortofosfaţi (PO4

3-), azotaţi (NO3

- ), mercur.

Depăşiri faţă de valorile de prag s-au înregistrat pentru două foraje la ortofosfaţi.

În anul 2010 la forajul F2 Gherceşti se constată că nu există o diminuare a poluării cu azotaţi,

înregistrându-se o valoare medie de 428,125 mg/l, valoare ce depăşeste 8,56 ori limita admisă conform

HG53/2009. O explicaţie ar putea fi faptul că în zonă există amplasată o minifermă, însă, se consideră că

infiltrarea azotaţilor în subteran este mai veche, acest fapt fiind observat imediat datorită pompării

forajului respectiv.

Aceste depăşiri ale valorilor de prag înregistrate in 3 puncte de pe întreg corpul ROOT13,

16,67% din punctele monitorizate, astfel ca stare chimică a corpului ROOT13 este bună.








Metale: As, Fe, Cu, Cr, Ni, Mn, Zn (în formă dizolvată).

Corpul de apă subterană ROOT14/Vânturiţa- Buila

Corpul de apă subterană ROOT14 cu suprafaţă de doar 22 kmp, este de tip carstic – fisural si a fost

delimitat in zona de dezvoltare a calcarelor jurasic mediu-jurasic superior; In aceste calcare se

acumulează importante resurse de ape subterane de foarte bună calitate.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT114 În acest corp de apă subterană a fost monitorizat un singur izvor.


-), sulfaţi

(SO42-


- ) si pesticide. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag astfel că

corpul de apă subterană ROOT14 se află într-o stare chimică bună.


Pentru acest izvor au mai fost monitorizaţi şi alţi parametri fizico-chimici cum sunt:


Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală;

Metale: Fe, Cr, Cu.

In afara corpurilor de apă au fost monitorizate si 7 izvoare; toate acestea sunt izvoare exploatate

in scop potabil si care nu prezintă depăşiri la indicatorii monitorizaţi. In judeţul Vâlcea a fost monitorizat

un foraj de adâncime la care nu s-a înregistrat depăşiri la azotaţi. In judeţul Sibiu a fost monitorizat forajul

aparţinând Primăriei Merghindeal, unde s-a constatat o depăşire la azotaţi cu mult peste limitele admise

de HG53/2009.

Calitatea apelor subterane freatice din bazinul hidrografic Olt, în anul 2010 comparativ cu

anii anteriori, se caracterizează printr-o diminuare a concentraţiilor indicatorilor chimici generali şi

chimici toxici, datorită restrângerii sau chiar sistării activităţii multor unităţi industriale şi implicit

reducerii volumului apelor reziduale evacuate, încărcate cu poluanţi specifici, şi adoptării de către

unele unităţi economice a unor tehnologii mai puţin poluante cu impact minor asupra apelor de

suprafaţă şi implicit asupra calităţii apelor subterane. Edificatoare în acest sens stă următoarea

analiza: din totalul celor 183 de puncte monitorizate din cele 12 corpuri de apă subterană ale bazinul


327

hidrografic OLT, 4 foraje prezintă depăşiri ale valorilor de prag la amoniu ( in procent de 2,18% din

totalul forajelor), iar 25 foraje prezintă depăşiri la azotaţi (reprezentând 13,67 % din foraje;

depăşirile peste valorile de prag ale acestor doi indicatori însumând 15,85 % din forajele

monitorizate). Din aceste 12 corpuri de apă subterană, 10 corpuri de apă subterană se află în stare

chimică bună, corpurile de apă subterană ROO08/Vestul Depresiunii Valahe şi ROOT01-

Depresiunea Ciucului se află în stare chimică slabă.

11. Bazinul hidrografic Argeş

În anul 2010 la nivelul bazinului hidrografic Argeş, au fost monitorizate 7 corpuri de ape

subterane (ROAG01, ROAG02, ROAG03, ROAG05, ROAG08, R0AG12, ROAG13). Pentru cele 7 corpuri de apă subterană au fost monitorizate calitativ 154 de foraje/izvoare (151

foraje şi 3 izvoare).

Caracterizarea din punct de vedere al evaluării stării chimice a celor 7 corpuri de apa subterană

monitorizate in 2010 este prezentata mai jos.

Corpul de apa subterană ROAG01- Muntii Piatra Craiului

Corpul de apă subterane din Munţii Piatra Craiului are o suprafata de 140 kmp, este de tip carstic-

fisural, fiind acumulat în calcare, conglomerate gresii şi marne de vârstă jurasic-cretacică din cadrul zonei

cristalino-mezozoice. Depozitele jurasic-cretacice se dispun discordant peste şisturile cristaline

precambrian superior-paleozoice (din alcătuirea Seriei de Leaota) şi sunt parţial neacoperite, parţial

acoperite de sol sau de diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, deluviale, coluviale,

aluviale, fluviale etc.). Munţii Piatra Craiului prezintă o structură de sinclinal cu direcţia NNE-SSV,

afectată de două sisteme de falii: unul cu falii transversale şi altul cu falii longitudinale. Acvifere din

depozitele jurasic-cretacice au gradul de protecţie puternic nesatisfăcător. În partea de est a masivului

Piatra Craiului se menţionează captările de ape carstice din zonele Prăpăstii-Gura Râului şi Topliţele

Domnilor, debitele captate fiind folosite pentru alimentarea cu apă a oraşului Zărneşti şi a unor localităţi

din aval.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG01 a fost urmărită prin trei izvoare.


+), Cloruri

(Cl-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As

3+), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg).

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la niciunul dintre indicatorii de calitate. Având în

vedere cele mai sus menţionate precum şi faptul ca acest corp este situat într-o zonă montană lipsită de

presiuni antropice, se consideră corpul de apă subterană ROAG01 ca fiind în stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG01, au mai fost

monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, deoarece nu au

stabilite valori prag, cum sunt:




sulfaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn.

Corpul de apă subterană ROAG02 - Câmpia Titu

Corpul de apa subterană ROAG02 in suprafata de 484 kmp este de tip poros permeabil, de vârstă

cuaternară si se dezvoltă în zona nord-estică a râului Argeş. Câmpia Titu situată între râul Argeş şi râul

Siret, are aspectul unui vast ţinut depresionar care însoţeşte marginea externă a câmpiei piemontane de

nord-est. Aici mişcările de subsidenţă de la sfârşitul cuaternarului au determinat înecarea luncilor şi


328

teraselor sub aluviunile recente ale râurilor. Geomorfologic, ea apare ca o zonă de luncă lată de 10-30

Km, cu o reţea hidrografică destul de deasă, cu numeroase cursuri părăsite şi pante foarte reduse. Sub

aspect litologic, depozitele aluvionare sunt constituite din toată gama de materiale aluvionare, mergând de

la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase la pietrişuri şi bolovănişuri (spre zona de dealuri). Ca urmare a

situării nivelului piezometric aproape de suprafaţa, în timpul precipitaţiilor abundente şi în timpul

creşterii nivelului apei din râuri, nivelul apelor freatice creşte şi el, producând înmlăştinirea sau

sărăturarea terenurilor agricole. Stratele acvifere au aspect lenticular, fapt ce determină apariţia în această

zonă pe anumite sectoare a unui strat acvifer sezonier, situat în general la adâncimi reduse de până la 1-

1,5 m. Granulometria stratului acvifer sezonier fiind mai fină (silturi nisipoase argiloase) determină o

circulaţie foarte lentă pe orizontală, care totodată favorizează procesele de evapotranspiraţie.

Mineralizaţia apelor din această unitate hidrogeologică este în general ridicată. Formaţiunile acvifere sunt

rezultatul eroziunii Carpaţilor Meridionali alcătuiţi în special din şisturi cristaline şi roci carbonatice, ce

determină caracterul bicarbonatic şi mineralizarea relativ scăzută a apelor.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă În corpul de apă subterană ROAG02 au fost monitorizate 19 foraje de observaţie aparţinând



+), Cloruri

(Cl-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2


3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd).

S-a înregistrat o singură depăşire pentru azotiţi, 5,3% din numărul total de puncte monitorizate,

motiv pentru care se consideră corpul de apă subterană ROAG02 ca fiind în stare chimica bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apa ROAG02, au mai fost monitorizaţi

o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite

valori prag, cum sunt:




sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn, As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.

Corpul de apa subterană ROAG03

Corpul de apa freatica ROAG03 cu o suprafata de 979 kmp este de tip poros permeabil,

cantonat în depozitele pleistocenului superior (pietrişurile de Colentina). Acviferul freatic

constituit din pietrişuri şi nisipuri se dezvoltă în interfluviul Argeş-Dâmboviţa-Sabar-Pasărea. Pe

măsura deplasării către nord se remarcă o reducere a orizontului de pietrişuri şi nisipuri, astfel

încât la nord de linia Otopeni-Stefăneşti-Afumaţi acest orizont nu mai poate fi identificat.

Depozitele superficiale trec pe rapid într-un nisip fin ruginiu şi apoi într-un nisip roşcat cu

numeroase resturi organice. In adâncime, granulometria nisipurilor se măreşte, acestea trecând în

general la pietrişuri. Întregul orizont acvifer prezintă o sedimentare în lentile, ale căror

dimensiuni cresc către patul stratului indiferent dacă materialul este constituit din nisip fin sau

pietriş grosier. Acestea dovedesc că pietrişurile din bază s-au depus într-un regim torenţial.

Pietrişurile de Colentina sunt intercalate între depozitele loessoide şi reprezintă aluviunile vechi

ale râului Argeş.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG03 au fost monitorizata prin 31

foraje de observaţie.


+), Cloruri


2-), Azotiţi (NO2



S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 5 din cele 31 de foraje, şi anume:


329



la 1 foraj pentru ionul amoniu

Procentul forajelor poluate de 16,29%, nu depăşeşte 20% din totalul punctelor monitorizate astfel

că se consideră acest corp de apă subterană ROAG03 se află în stare chimică bună.



monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au







Corpul de apa subterană ROAG05/ Lunca si terasele raului Arges

Corpul de apă subterană ROAG05 in suprafaţă de 1504 kmp, este de tip poros permeabil

şi se dezvoltă în depozitele de vârstă cuaternară din lunca şi terasele râului Argeş. In zona

dealurilor subcarpatice miocene şi de fliş, apele freatice cantonate în aluviunile grosiere

(nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri) ale luncii şi teraselor râului Argeş sunt dependente de râu,

nivelul lor piezometric variind între 1-5 m, apa fiind de bună calitate. Freaticul din luncile şi

terasele râului Argeş prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate pe cursul superior al râului,

nefiind protejat de un strat acoperitor impermeabil sau semipermeabil. In cursul mediu şi inferior

sectoarele în care acviferul freatic are o bună protecţie alternează cu sectoare neprotejate în

funcţie de condiţiile morfohidrografice ale albiei râului şi de panta de scurgere. In aceste două

sectoare se poate considera că acviferul este parţial protejat împotriva poluării, prin existenţa

unui strat de argile, silturi argiloase sau nisipuri siltice, care nu depăşesc 4-5 m grosime decât pe

unele terase mai înalte.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă

În anul 2010 corpul de apă subterană ROAG05 au fost monitorizat printr-un număr de 35 foraje

de observaţie.


+), Cloruri


2-), Azotiţi (NO2






la 1 foraj pentru ionul azotiţi

Având în vedere cele mai sus menţionate se consideră corpul de apă subterană ca fiind în stare

chimică bună.











330

In general surse punctiforme de poluare, fără a afecta esenţial acviferul freatic, sunt depozitele

menajere neamenajate precum şi poluările industriale.

Corpul de apă subterană ROAG08 / Pitesti

Corpul de apa freatica ROAG08/Piteşti in suprafata de 3253 kmp, este de tip poros

permeabil, fiind cantonat în nisipurile care se dezvoltă la vest de râul Argeş şi include aproape în

întregime spaţiul ocupat de Câmpia Vlăsiei şi parţial Câmpia Găvanu-Burdea. Această unitate

hidrogeologică, cu aspect de câmpie, este slab fragmentată, fiind segmentată în interfluvii largi

de către văile adâncite care prezintă terase localizate pe partea stângă a acestora. Mineralizaţia

totală a apelor variază între 100 mg/l şi 1000 mg/l, ajungând uneori până la 3000 mg/l şi sunt de

tipul bicarbonatat-calcice. Complexul de marne situat deasupra stratului acvifer conferă acestuia

o bună protecţie împotriva poluării de la suprafaţă.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG08 a fost monitorizata in 21 foraje

de observaţie.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd) si pesticide

(aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama – HCH lindan).

Depăşiri au fost înregistrate pentru 2 foraje la amoniu astfel că se consideră corpul de apă

subterană ROAG08/Pitesti ca fiind în stare chimica buna.



monitorizati o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au




Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati,



Principalii posibili poluatori industriali ai acestui corp de apa subterană sunt unităţile: Petrom

Piteşti, Arpechim Piteşti şi Avicola Mihăileşti. Alte surse de poluare sunt reprezentate de

depozitele menajere neamenajate de la Piteşti, precum şi de activitatea antropică desfăşurată în

localităţile din zonă.

Corpul de apă subterană ROAG12/Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Cândeşti si Frateşti)

Corpul de apa subterană ROAG12 este cel mai mare corp de apa subterană cu o suprafata de

42768 kmp si este cantonat in formatiunile de Fratesti si Candesti de varsta romanian medie-pleistocen

inferioara.

In aria de dezvoltare a formatiunii de Candesti se pot deosebi, pe considerente structurale, doua

sectoare: sectorul de vest, cuprins intre Arges- Prahova-Telejean-Cricovul Sarat si sectorul de est ce se

dezvolta intre localitatile Buzau- Ramnic-Focsani-Marasesti si Adjud. In Formatiunea de Candesti se

contureaza doua faciesuri litologice individualizate astfel : in portiunea colinara si subcolinara sunt

intalnite depozite detritice alcatuite din pietrisuri si bolovanisuri cu grosimi mari unde apele subterane

sunt cantonate la adancimi mari, iar in portiunea de campie se dezvolta alternante de strate de pietrisuri cu

nisipuri de diverse granulometrii, unde sunt cantonate acvifere de tip lacustru si fluviatil.

Formaţiunea de Fratesti din Domeniul Oriental cuprinde teritoriul care se extinde de la lunca

Dunarii pana in câmpia dintre Arges-Ialomita-Siret. Depozitele poros-permeabile sunt alcatuite dintr-o

succesiune de nisipuri si pietrisuri depuse peste depozite pliocene si acoperite de depozite pleistocen

mediu-superioare. In zona de campie dunareana, aceasta formatiune este aproape orizontala (in Câmpia


331

Burnasului) la adancimi ce nu depăşesc 20-30 m. Lentilele de pietrisuri dezvoltate in nivele permeabile

ale acestui complex acvifer asigura potabilitatea exploatarii cu debite ce oscileaza in jur de 5-12 l/s/foraj.

La est de raul Arges, pana in partea de sud a Platformei Moldovenesti si Dunare subunitatea

morfo-structurala a Depresiunii Valahe, recunoscuta si ca ”Domeniul Oriental ”, este constituita din trei

subzone hidrogeologice orientata vest-est. Depresiunea Valaha se prelungeste pana la nordul localitatilor

Adjud (pe valea Siretului), Barlad (pe raul Barlad) si Oancea (pe raul Prut). Acviferul dacian din aceasta

parte nordica are un nivel artezian de-a lungul raului Barlad, fapt constatat la Barlad, Crivesti si Ghidigeni

cu debite specifice de captare intre 0,5-1 l/s/m ce pot ajunge pana la 3 l/s/m pana in culoarul Barladului.

Pe suprafaţa acestui corp de apă subterană există mai multe captări importante (care exploateaza >1.500

mii m3/an), după cum urmează: captarea Alexandria, captarea Apa Nova Bucureşti SA, alimentarea cu

apă a municipiului Bucureşti ce se realizează din fronturile de captare Bragadiru C3 (constituită din 132

foraje), Bragadiru C2 (69 foraje) şi Bragadiru C1 (73 foraje), alimentarea orasului Ploiesti ce se

realizează prin cele două fronturi de captare (Ploieşti NE şi NV), constituite din 33 foraje, alimentarea

oraşului Târgovişte se realizează prin două fronturi de captare alcătuite dintr-un număr total de 90 foraje,

etc.

Aceste acvifere de adâncime prezintă vulnerabilitate redusă la poluare, dar suportă în unele cazuri

suprasolicitări cantitative cum este cazul unor sisteme de captare locale pentru alimentarea cu apa a unor

mari aglomerări urbane (Piteşti, Târgovişte, Ploieşti, Slobozia, Feteşti, Rm.Sărat, Tecuci).


În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG12 au fost analizate 38 foraje

observaţie.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As


Mercur (Hg) si pesticide (aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama –

HCH lindan).




la 2 foraj pentru ionul sulfaţi

la 1 foraj pentru ionul fosfaţi

Ţinând cont că 34,2% din forajele monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag se

consideră corpul de apă subterană ROAG12 ca fiind in stare chimica slaba.










Corpul de apă subterană ROAG13/Bucureşti (Formaţiunea Frăţeşti)

Corpul ROAG13/Bucuresti (Formatiunea de Fratesti), in suprafata de 265 kmp, este

de tip poros–permabil, cantonat in depozitele de varsta romanian superiora-pleistocen inferioara,

dezvoltate in spatiul situat in partea de sud a Depresiunii Valahe. In zona Bucurestiului apar

doua intercalatii argiloase nisipoase de circa 20 m grosime care separa acest orizont in trei strate

A, B, C de 30 m grosime medie, fiecare prezentând o variaţie granulometrică de la pietrişuri în

bază, la nisipuri în partea superioară. Petrografic, aceste depozite conţin fracţiuni granulometrice

provenite din cristalinul carpatic, la care, în zona adiacentă a Dunării, se adaugă cele provenite

din platforma pre-balcanică, ultimele fiind reprezentate prin calcare barremiene, creta senoniană

şi riolite.


332

Stratul A are o presiune de strat de 40 m coloana de apa in sudul Bucurestiului si de 146

m coloana de apa in nord, iar nivelul piezometric variaza intre 24-54 m. Stratul B are o presiune

disponibila de 70 m in sud si 200 m in nord si un nivel piezometric de 56 m, iar stratul C are o

presiune disponibila de 100 m in sud si 215 m in nord si nivelul piezometric de 52 m, in zona

nord- vest a capitalei. Afluxul subteran calculat circular pe zona de centura a orasului este de

circa 1200 l/s.

Formaţiunea de Frăteşti este acoperită de complexul marnos, care cuprinde o succesiune

de lentile groase de marne şi argile nisipoase cu intercalaţii lenticulare subţiri de nisipuri fine. Pe

baza poziţiei geometrice generale şi a faunei fosile determinate, s-a atribuit acestui complex

vârsta pleistocen medie.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG13 au fost analizate 7 foraje de

observaţie.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd) şi pesticide

(aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama – HCH lindan). La cele 7

foraje monitorizate nu s-a înregistrat nici o depăşire a a valorilor de prag pentru indicatorii mai sus

enumeraţi. In concluzie corpul de apă subterană se considera ca se afla in stare chimica buna.









Metale: As, Hg, Zn, Ni, Cu, Cr - (în forma dizolvată) şi Ba.

Pe teritoriul bazinului hidrografic Arges s-au identificat 2 corpuri de apa subterană care au stare

chimică slabă din punct de vedere chimic ROAG03, ROAG12. Aceste identificari la risc a corpurilor

enumerate anterior sunt in principal cauzate de contaminarile freaticului cu nutrienti si sunt situate in

perimetre identificate ca zone vulnerbile la poluarea cu nitrati din surse agricole (aplicarea

ingrasamintelor chimice pe baza de azot si fosfor pe unele terenuri arabile sau poluarii cauzate de

marile aglomerări urbane si de unităţile industriale, zootehnice ,etc.

12. Bazinul hidrografic Vedea

În anul 2010 la nivelul bazinului hidrografic Argeş, au fost monitorizate 3 corpuri de apă

subterană (ROAG07, ROAG09, ROAG10). Pentru cele 3 corpuri de apă subterană au fost monitorizate calitativ 55 de foraje din cadrul reţelei

naţionale hidrogeologice.

Caracterizarea din punct de vedere al evaluării stării chimice a celor 7 corpuri de apă subterană

monitorizate in 2010 este prezentată mai jos.

Corpul de apă subterană ROAG07/ Lunca Dunării pe sectorul Giurgiu-Olteniţa

Corpul de apă subterană ROAG07 este de tip poros permeabil şi se dezvoltă în depozitele de

lunca ale Dunării în sectorul Zimnicea – Olteniţa. Acest corp de apă freatică se dezvoltă pe o suprafaţă de

1628 kmp, situată la nord de lunca Dunării, care este tipică subzonei de descărcare a formaţiunii de

Frăteşti din câmpul Burnas. In acest sector al Dunării, lunca are lăţimi variabile cuprinse între 3-10 Km.


333

Acviferul freatic este constituit din pietrişuri şi bolovănişuri uneori cu intercalaţii de nisipuri fine şi medii

cu grosimi de 5-15 m. Debitele obţinute din acest acvifer au valori cuprinse între 2-16 l/s/foraj. In

cuprinsul acestui sector apele freatice din luncă sunt nepotabile datorită mineralizaţiei totale şi

conţinutului de fier.


În anul 2010 în cadrul corpului de apă subterană ROAG07 au fost monitorizate 4 foraje de

observaţie.


+), Cloruri



3-), Arsen (As


Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi astfel că corpul de apă subterană ROAG07

este în stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROAG07, au mai fost

monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au







Corpul de apă subterană ROAG09/Luncile râurilor Vedea, Teleorman si Călmăţui

Corpul de apă freatică ROAG09 cu o suprafaţă de 2940 kmp, este de tip poros permeabil, fiind

dezvoltat în lunca şi terasele râurilor Vedea şi Teleorman şi este de vârstă cuaternară. Acviferul freatic

este constituit din depozite fluvio-lacustre (nisipuri şi pietrişuri) cu grosimi de 1,5-10 m. În şesul

aluvionar, acviferul freatic are nivelul piezometric situat la adâncimi cuprinse între 2-10 m, fiind

constituit din nisipuri cu pietrişuri şi lentile de argilă. Terasele râurilor, constituite din pietrişuri,

bolovănişuri şi nisipuri sunt acoperite de o pătură destul de groasă de loess. Stratul acoperitor este

constituit din silturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate atinge 30 m în zonele de interfluvii.

Direcţia de curgere este aproximativ nord–sud în cursul superior pentru ca la intrarea în câmpia

Găvanu Burdea să-şi schimbe direcţia de curgere spre SE, iar la intrarea în zona câmpiei înalte a

Burnasului să-şi reia cursul nord-sud.

In cadrul bazinului Călmăţui, posibilităţile de alimentare cu apă din acviferele freatice sunt foarte

mici, astfel încât trebuie să se recurgă la stratele acvifere de adâncime. In general, luncile şi terasele

acestui bazin hidrografic apar ca deficitare în ape freatice, atât cantitativ, cât şi calitativ.


În anul 2010 în cadrul corpului de apă subterană ROAG09 au fost monitorizate 47 foraje de

observaţie.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As


Mercur (Hg) si pesticide (aldrin, pesticide totale, dieldrin, DDT-4,4‟, endrin, isodrin, endosulfan, gama –

HCH lindan).

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag după cum urmează:

- la 2 foraje pentru amoniu;

- la 1 foraj pentru azotaţi.

In concluzie se consideră corpul de apă subterană ROAG09 ca fiind în stare chimică bună, doar

6,28 % din forajele monitorizate prezentând depăşiri ale valorilor de prag.



334

Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apa ROAG07, au mai fost

monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au







Corpul de apă subterană ROAG10/Lunca Dunării (Turnu Magurele-Zimnicea)

Acest corp de apă freatică, în suprafaţă de 494 kmp, se dezvoltă în depozitele poros

permeabile din lunca Dunării pe sectorul Turnu Măgurele–Zimnicea. Pe cuprinsul acestui sector

se află balta Suhaia alimentată de râul Călmăţui. Lunca are lăţimi variabile cuprinse între 2-6

Km. Acviferul freatic este cantonat în pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri fine siltice. Apele sunt

potabile cu excepţia subzonei Suhaia-Zimnicea, care are în exces fier, cloruri şi o duritate

ridicată.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 în cadrul corpului de apă subterană ROAG07 au fost monitorizate 4 foraje de

observaţie.


+), Cloruri



3-), Arsen (As


Pentru un foraj (25%) se înregistrează depăşiri faţă de valorile de prag la indicatorii sulfaţi si

cloruri.

În concluzie se consideră corpul de apă subterană ca fiind local in stare chimică slabă.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apa ROGWAG10, au mai fost

monitorizati o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, deoarece nu au






Metale: Fe, Mn, Cu, Cr - (în forma dizolvată);

Pe teritoriul bazinului hidrografic–Vedea, în urma monitorizării celor 3 corpuri de apă reiese că un

corp - ROAG10 - , se afla in stare local slaba din punct de vedere chimic, aceeaşi situaţie înregistrându-

se şi în anul anterior.

13. Bazinul hidrografic Ialomiţa

În bazinul Ialomiţa au fost identificate şi delimitate 11 corpuri de apă subterană. In anul

2010 au fost monitorizate cele 11 corpuri de apă au fost monitorizate prin intermediul a 100

puncte de monitorizare si anume: 90 puncte de monitorizare din reţeaua hidrogeologica naţională

(87 foraje de hidroobservaţie şi 3 izvoare) precum si 10 foraje de captare apă potabila aparţinând

tertilor. Din punct de vedere al calităţii apelor freatice, principalele hidrostructuri care se studiază în

cadrul bazinului hidrografic Ialomiţa sunt următoarele:

stratele acvifere cantonate in depozitele Holocen si Pleistocen;


335

stratele acvifere din depozitele de terasa si luncă ale Ialomiţei si Dunării;

stratele acvifere cantonate in depozitele loessoide din interfluviul Călmăţui- Ialomiţa;

stratele acvifere cantonate in depozitele Pleistocenului Inferior -stratele de Fraţeşti.

Caracterizarea celor 9 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în

spaţiul hidrografic Ialomiţa este prezentată în cele ce urmează.

Corpul de apă subterană ROIL02 - Munţii Ciucaş

Corpul de ape subterane din Munţii Ciucaş are suprafaţa de 293 kmp, este de tip fisural şi

poros-permeabil, fiind acumulat într-un complex conglomeratic, care aparţine flişului cretacic

(Pânza de Ceahlău). Acest complex are o grosime de 1000–1500 m şi este reprezentat prin roci

poroase cu granulaţie grosieră (conglomerate polimictice, gresii, calcarenite etc.), care permit

acumulări de ape subterane, puse în evidenţă de izvoare cu debite ridicate (până la 98,3 l/s),

utilizate în unele cazuri pentru alimentări cu apă. Complexul conglomeratic acvifer este parţial

neacoperit, parţial acoperit cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (eluviale, deluviale,

coluviale, aluviale, fluviale etc.). Protecţia corpului este nesatisfăcătoare sau puternic

nesatisfăcătoare. Apele subterane circulă pe fisuri, pe falii, intergranular şi la contactul

conglomeratelor cu depozitele cuaternare acoperitoare. Izvoarele care apar din depozitele

deluviale au debite mici (0,02 - 0,2 l/s), regimul acestora fiind condiţionat în mare parte de

grosimea deluviilor.


În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană au fost 2 izvoare.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4

3-) şi pesticide. Pesticidele nu au fost

monitorizate. Pe baza datelor analizate se constată că nu sunt înregistrate depăşiri ale valorilor de prag iar

starea chimică a corpului de apă subterană este bună.


În anul 2010 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in

evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum ar fi:


Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, reziduu fix,

bicarbonaţi, calciu, magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;

Metale: As, Pb, Fe,Cd, Hg, Mn.

Corpul de apă subterană ROIL03 -Munţii Bucegi

Corpul de ape subterane din sinclinalul Bucegi cu o suprafaţă de140 km2 este de tip fisural-

carstic.De vârstă jurasic-cretacică, din alcătuirea zonei cristalino-mezozoice, este acumulat în

conglomerate şi calcare. În constituţia corpului se deosebesc unitatea conglomeratelor de Bucegi şi

unitatea calcarelor carstice dintre Peştera Decebal şi Scropoasa.

Apele subterane circulă prin fisurile şi golurile din conglomerate şi calcare precum şi la contactul

dintre conglomerate sau calcare cu fundamentul cristalin (Seria de Leaota, de vârstă precambrian

superior-paleozoică). Suprafaţa mare pe care o ocupă conglomeratele, grosimea mare şi precipitaţiile

abundente ce cad în zona asigură o alimentare bogată, care se reflectă în debitele constante ale izvoarelor

de pe flancul estic al Bucegilor şi de pe partea stângă a Ialomiţei. Calcarele, deşi ocupă o suprafaţă mai

mică decât conglomeratele, prezintă izvoare carstice, care apar, în special, pe partea stângă a Ialomiţei.

Alimentarea structurilor carstice este de tip pluvio-nival; ea se realizează direct pe suprafaţa structurii cât

şi din structurile învecinate, în condiţii morfostructurale corespunzătoare.



336

În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană a fost monitorizat pentru evaluarea stării chimice

un singur izvor.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


monitorizate.

Valorile obţinute în urma monitorizării nu au depăşit valorile de prag stabilite pentru niciun

indicator şi de aceea se evaluează că starea chimică a corpului de apă subterană este bună.


In anul 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in

evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu,

magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;

Metale: As, Hg, Fe şi Mn (în formă dizolvată).

Corpul de apa subterană ROIL06 - Lunca râului Călmăţui

Corpul este de tip poros permeabil acumulat în depozite de vârstă cuaternară şi are suprafaţa de

569 kmp. Câmpia de divagare are aspectul unui vast ţinut depresionar care însoţeşte marginea externă a

câmpiei piemontane de nord-est. Aici mişcările de subsidenţă de la sfârşitul cuaternarului au determinat

înecarea luncilor şi teraselor sub aluviunile recente ale râurilor.Geomorfologic ea apare ca o zonă de

luncă lată de 10-30 Km, cu o reţea hidrografică destul de deasă, cu numeroase cursuri părăsite şi pante

foarte reduse. Sub aspect litologic depozitele aluvionare sunt constituite din toată gama de materiale

aluvionare, mergând de la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase la pietrişuri şi bolovănişuri (spre zona de

dealuri).

Acviferul freatic cantonat în nisipurile şi pietrişurile acestor depozite se găseşte situat, în general,

la adâncimi reduse (de 1-5 m). Constituţia mai argiloasă a depunerilor aluvionare de la suprafaţă

determină ca stratul acvifer să aibă, pe alocuri, caracter ascensional, acest fenomen fiind mai frecvent în

câmpia de divagare cuprinsă între Călmăţui şi Buzău. Datorită naturii argiloase a terenurilor de la

suprafaţă, precum şi a pantei reduse, fenomenele de băltire la suprafaţă sunt foarte frecvente şi de lungă

durată (de 2-3 luni). Stratele acvifere au aspect lenticular, fapt ce determină apariţia în această zonă pe

anumite sectoare a unui strat acvifer sezonier, situat, în general, la adâncimi reduse de până la 1-1,5 m.

Granulometria stratului acvifer sezonier fiind mai fină (silturi nisipoase argiloase) determină o circulaţie

foarte lentă pe orizontală, care totodată favorizează procesele de evapotranspiraţie. Ca urmare a circulaţiei

reduse şi a evapotranspiraţiei intense, aceste ape sunt puternic mineralizate (ape în care predomină

îndeosebi ionii de Cl şi Na).

Evaluarea stării chimice a corpului de apa

În anul 2010 urmărirea stării chimice a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 12 foraje

aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


monitorizate.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 5 foraje dupa cum urmează:

- la 4 foraje pentru cloruri;

- la 3 foraje pentru amoniu;

- la un foraj pentru azotaţi.

Corpul de apă subterană este in stare chimică slabă, deoarece 41,67% din totalul punctelor

monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag.



337

Pentru acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care

nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt: Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;




Metale: As, Hg, Cd, Pb.

Corpul de apă subterană ROIL08 – Urziceni

Corpul are suprafaţa de 1383 kmp, este de tip poros permeabil acumulat în depozitele de vârstă

cuaternară ce se dezvoltă în interfluviul Ialomiţa - Călmăţui. Acviferul este situat, în general, la baza

loessului, unde acesta devine mai nisipos, având ca pat impermeabil, argilele romaniene şi cuaternare

vechi. Direcţia generală de curgere este spre sud-est, cu gradienţi mici. În interfluviul Călmăţui-Ialomiţa

adâncimea nivelului piezometric este cuprinsă între 5 m şi 10 m, cu excepţia unor sectoare izolate cu

adâncimi de 10-15 m, în părţile vestice ale văilor afluente râului Ialomiţa, unde pe lângă acţiunea de

drenare exercitată de către valea Ialomiţei apare şi o drenare a acestor văi. Adâncimi ale nivelului

piezometric situate între 10-20 m se întâlnesc în apropierea văii Lata. Cumpăna de ape freatice din acest

interfluviu apare pe direcţia vest-est până la obârşia văii Lata, unde din cauza acţiunii de drenare creată de

această vale hidroizohipsele îşi pierd alura generală. Parametrii hidrogeologici au următoarele valori:

coeficienţii de filtraţie au valori de 4-6 m/zi,

Mineralizaţia totală a apelor freatice cantonate la baza loessului din acest interfluviu este cuprinsă

între 2000 mg/l şi 3000 mg/l şi numai cu totul excepţional apar mineralizaţii de 5000 mg/l, ca rezultat al

infectării acestor ape cu ape menajere şi reziduale (în intravilanul aşezărilor rurale sau urbane). Duritatea

apelor variază între 15-30oG.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 într-un

număr de 14 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3-), Amoniu (NH4

+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4


monitorizate.

Depăşiri faţă de valorile prag s-au constatat la un 1 foraj pentru sulfaţi si 1 foraj pentru amoniu

(Glodeanu Sărat F4). Corpul de apă subterană este in stare chimică bună, numai 14,2% din totalul

punctelor monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri

fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:




magneziu, amoniu, sodiu, potasiu.

Corpul de apa subterană ROIL 11 - Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova)

Corpul de tip poros permeabil se dezvoltă în depozitele din lunca Dunării,este de vârstă

cuaternară si are o suprafata de 1635 km 2. Lunca are lăţimi variabile cuprinse între 3-12 Km, cu

frecvenţe zone mlăştinoase, bălţi şi lacuri. În limita estică a sectorului, în dreptul localităţii Călăraşi, Dunărea formează braţul Borcea, care

pe distanţa de circa 5 Km curge transversal faţă de Dunăre, pentru ca apoi să-şi modifice direcţia curgând

paralel cu Dunărea. Depozitele permeabile sunt constituite din silturi nisipoase, nisipuri fine şi medii iar

spre bază din pietrişuri şi bolovănişuri, întreg complexul având grosimi cuprinse între 5-25 m. În acest


338

sector al Dunării majoritatea apelor freatice din luncă sunt nepotabile din cauza durităţii mari şi a

conţinutului ridicat de fier.

În cuprinsul sectorului Călăraşi – Hârşova, braţul Borcea se desprinde pe partea stângă a

fluviului, Dunărea urmându-şi cursul cu malul său drept spre Podişul Dobrogean. Între Dunăre

şi braţul Borcea rămâne un teritoriu întins de luncă, cunoscut sub numele de insula Borcei (Balta

Borcei), care este presărată cu o mulţime de lacuri şi bălţi, precum şi cu o serie de gârle şi bălţi

părăsite. Aproape în tot lungul Dunării de la Călăraşi la Hârşova malul dobrogean este înalt, ceea

ce face ca lunca să fie practic inexistentă. Ea apare numai local în jurul unor lacuri sau de-a

lungul unor gârle ce se varsă în Dunăre. Malul stâng al Borcei are înălţimi variabile, în această

parte lunca nefiind dezvoltată. În cuprinsul insulei Borcei, până la 35 m adâncime, au fost

interceptate nisipuri fine şi medii cu pietrişuri în bază. La partea superioară se dezvoltă silturi

argiloase-nisipoase. În acest sector apele freatice au un conţinut ridicat de fier, sulfat, precum şi

o duritate mai mare de 30oG. Diagramele Piper şi Schoeller executate pe datele analizelor

chimice ale unor foraje de observaţie ce aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale sugerează

existenţa unui amestec în proporţii diferite a două tipuri de apă: clorosodice şi bicarbonatat

calcice. Apele sunt puţin mineralizate ceea ce face ca ele să nu depăşească în mod normal

concentraţiile maxime admisibile.

Evaluarea stării chimice a corpului de apa In anul 2010 in acest corp de apa au fost monitorizate calitativ 7 foraje care apartin retelei

hidrogeologice nationale.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4

3-), pesticide si plumb. Pesticidele nu au fost

monitorizate.

Din cele 7 foraje monitorizate, s-a înregistrat o singura depăşire a valorii de prag pentru amoniu.

Corpul de apa subterană este in starea chimică bună.


Si in acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care





Metale: As, Hg, Cd.

Corpul de apă subterană ROIL12- Câmpia Gherghiţei

Corpul ROIL12 are suprafaţa de 1639 kmp, este de tip poros permeabil acumulat în depozitele de

vârstă cuaternară, ce se dezvoltă în câmpia de divagare. Aceasta câmpie are aspectul unui vast ţinut

depresionar care însoţeşte marginea externă a câmpiei piemontane de nord-vest. Aici mişcările de

subsidenţă de la sfârşitul cuaternarului au determinat înecarea luncilor şi teraselor sub aluviunile recente

ale râurilor. Geomorfologic, ea apare ca o zonă de dune lată de 10-30 km, cu o reţea hidrografică destul

de deasă, cu numeroase cursuri părăsite şi pante foarte reduse. Sub aspect litologic, depozitele aluvionare

sunt constituite din toată gama de materiale aluvionare, mergând de la nisipuri fine cu intercalaţii

argiloase la pietrişuri şi bolovănişuri spre dealuri. Acviferul freatic cantonat în nisipurile şi pietrişurile

acestor depozite se găseşte situat, în general, la adâncimi reduse (de 1-5 m), excepţie făcând nord-estul

câmpiei Ialomiţei, unde depozitele loessoide care le acoperă au grosimi mai mari.

Ca urmare a situării nivelului piezometric aproape de suprafaţă, în timpul precipitaţiilor

abundente şi în timpul creşterii nivelului apei în râuri, nivelul apelor freatice creşte şi el, determinând

înmlăştinirea sau sărăturarea terenurilor agricole. Ca urmare a circulaţiei reduse şi a evapotranspiraţiei

intense, aceste ape sunt puternic mineralizate (ape în care predomină îndeosebi ionii de Cl şi Na),

producând sărăturarea terenurilor agricole pe suprafeţe întinse. Stratul acvifer este cantonat în nisipuri cu


339

pietrişuri spre bază a căror grosimi pot atinge uneori 10-12 m, în interfluviul Prahova-Buzău, ceea ce

determină o curgere şi o pantă relativ mare.


Monitorizarea stării chimice a acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 prin

31 de foraje. Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3

- ), amoniu (NH4

+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-) şi pesticide. Pentru pesticide nu s-au efectuat

analize chimice de laborator.

Din cele 31 de foraje monitorizate 10 prezintă depăşiri ale valorilor prag.


la câte 6 foraje pentru cloruri şi azotaţi


Corpul de apă subterană este in starea chimică slaba, deoarece 32,25 % din forajele

monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor de prag.


Si in acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care






Corpul ROIL 13 -Lunca Ialomiţei

Corpul este de tip poros permeabil, dezvoltat în lunca şi terasele râului Ialomiţa este de

vârstă holocenă si are o suprafaţă de 1180 km2. Şesurile aluvionare şi terasele dezvoltate în

subzonele în care fundamentul este constituit din depozite romaniene şi pleistocen inferioare,

sunt destul de bine individualizate, dar în aceste subzone râurile pierd cantităţi însemnate de apă

prin nisipurile şi pietrişurile ce constituie Formaţiunea de Cândeşti din sectorul de alimentare a

acviferului de adâncime ce se dezvoltă la sud.


Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă au fost monitorizate in anul 2010 13 foraje

aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4

3-).

Din cele 13 de foraje monitorizate 4 prezintă depăşiri ale valorilor prag.


la câte 3 foraje pentru cloruri şi sulfaţi

la 1 foraj pentru amoniu

Având în vedere că forajele cu depăşiri reprezintă mai mult de 20%, (respectiv 30,7%), din

numărul total de foraje monitorizate si ca aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă,

se consideră că acest corp de apă se află local în stare slabă.


In acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in

evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:






340


Corpul de apă subterană ROIL14- Ghimbăşani-Sudiţi

Corpul de apă subterană are o suprafaţă de 1063 kmp, este de tip poros permeabil de vârstă

cuaternară şi se dezvoltă pe malul drept al Ialomiţei, acolo unde lăţimea ocupată de acesta variază între 3

şi 15 Km. În zona dunelor situate pe malul drept al Ialomiţei nivelul acviferului freatic se găseşte la

adâncimi foarte mari, care uneori depăşesc 20 m, în subzona de nord pe o fâşie de 2-5 Km lăţime, care

urmăreşte malul înalt al râului Ialomiţa.

Adâncimea mare din această subzonă se datorează acţiunii puternice de drenaj efectuate de râul

Ialomiţa, pusă în evidenţă prin îndesirea hidroizohipselor (gradienţii hidraulici care depăşesc 2 ‰).

Această subzonă de minimă adâncime este cea care coincide cumpenei ce separă freaticul ce curge spre

nord, sub influenţa drenantă a Ialomiţei, de acela care curge spre sud, sub influenţa drenantă a Dunării.

Din acest acvifer, la contactul cu lunca Ialomiţei apar izvoare, ca cele de la Bratia, Frumuşica, Orezu,

Piersica, Borduşelu, Marsilieni, Dâlga, Albeşti, etc.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă au fost monitorizate calitativ 5 foraje.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4

3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat analize

chimice. Faţă de valorile prag stabilite pentru acest corp de apă nu s-au constat depăşiri, deci starea

chimică este bună.


Si pentru acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu

intră in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:






Corpul de apă subterană ROIL 15 - Conul aluvial Prahova

Corpul este de tip poros permeabil şi este cantonat în depozitele conului aluvionar, de

vârstă cuaternară si are o suprafaţă de 658 km2. Acviferul freatic este constituit dintr-o alternanţă

de nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri cu structură încrucişată. Stratul acvifer freatic care se

dezvoltă în depozitele conului aluvionar apare ca un complex unitar, care prezintă unele

caractere specifice prin dezvoltarea lenticulară a argilelor nisipoase. Depozitele conului sunt

constituite din nisip cu pietriş şi bolovăniş, în alternanţă cu argile şi silturi cu structură

încrucişată. Sub complexul de pietrişuri şi nisipuri se dezvoltă un alt complex litologic constituit

dintr-o alternaţă de argile, nisipuri şi pietrişuri. La sud de limita Târgşoru Vechi-Ploieşti acest

complex cantonează un orizont acvifer multistrat sub presiune (forajele care îl captează se

manifestă artezian). Acviferul situat deasupra lui are nivel liber, aparţin genetic câmpiei de

divagare. În zona cuprinsă între Prahova şi Teleajen, stratul freatic are direcţia de curgere

orientată NV-SE. Conul Prahova-Teleajen apare bine individualizat la contactul dintre zona de

dealuri subcarpatice şi câmpia propriu-zisă. Acest con face parte din câmpia piemontană care se

dezvoltă în interfluviul râurilor Prahova şi Teleajen şi este cunoscut sub numele de câmpia

piemontană a Ploieştilor, prezentându-se sub forma unei pâlnii care acoperă o suprafaţă de cca.

600 Km2.

Pe o lungime de aproape 30 km, această subunitate morfologică înregistrează o

diferenţă de nivel de 160 m, de la limita nordică la cea sudică. În ceea ce priveşte schimbul de

ape dintre apele de suprafaţă şi cele subterane, se constată ca până în dreptul comunei Târgşoru


341

Nou, râul Prahova drenează apele din subteran, iar în aval de această comună schimbul de ape

este invers, râul Prahova pierzând în depozitele conului aluvionar.

Exploatarea acviferului freatic se realiza în 1993 printr-un număr de aproximativ 150

foraje, cu adâncimi de până la 50 m, din care 113 grupate în fronturi de captare importante

(captarea Tătărani – Teleajen cu 33 foraje, captarea CET Brazi cu 44 foraje, captarea Goga –

Palanca cu 21 foraje, captarea Crângul lui Bot cu 6 foraje şi captarea Ploieşti Nord - Vest cu 10

foraje), iar restul răspândite pe teritoriul conului aluvionar, în special în jumătatea sudică.

Datorită grosimii reduse a stratului acoperitor (şi chiar a lipsei acestuia) gradul de

protecţie este redus. Diagramele Piper şi Schoeller indică existenţa a două tipuri de apă

amestecate în proporţii diferite. Primul tip este cel bicarbonatat calcic specific corpurilor

amplasate la sud de Carpaţii Meridionali, iar cel de-al doilea este clorosodic mai mult sau mai

puţin sulfatat, specific corpurilor amplasate la sud de Carpaţii Orientali. Evaluarea stării chimice a corpului de apă

In anul 2010 in acest corp de apă au fost monitorizate calitativ 24 foraje din care 14 aparţin reţelei

hidrogeologice naţionale si 10 sunt fronturi de captare ale terţilor.


+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-), cadmiu si plumb . Pesticidele nu au fost

monitorizate.

S-au semnalat depăşiri locale faţă de valorile prag la 9 foraje.


la câte 3 foraje pentru cloruri şi azotaţi

la câte 2 foraje pentru amoniu şi sulfaţi

Având în vedere că forajele cu depăşiri reprezintă 37,5% din numarul total de foraje monitorizate

si că aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă, se consideră că acest corp de apă se

află în stare chimică slabă.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri






Metale: As dizolvat, Hg dizolvat.

Pentru cele 10 captări ale terţilor au mai fost monitorizaţi si indicatorii specifici apelor destinate

potabilizării: fluoruri, cianuri, detergenţi, crom, cupru, nichel, bor, bariu, cobalt, stibiu, vanadiu.

Cele mai importante surse de poluare sunt reprezentate de combinatele şi rafinăriile de

prelucrare a petrolului, situate în partea de sud şi est a oraşului Ploieşti.

Toate aceste platforme industriale, prin natura proceselor tehnologice pe care le

desfăşoară, prin modul de vehiculare şi de depozitare a unor substanţe poluante, precum şi prin

deversarea de ape reziduale, pot determina apariţia în subteran a unor poluanţi specifici: cloruri,

azotaţi, azotiţi, produse petroliere etc.

Zonele cu cel mai ridicat risc la poluare sunt reprezentate de:

- platformele industriale Petrobrazi, Astra Română, Petrotel, Vega şi alte zone

industriale din oraşul Ploieşti

- căile de transport principale (şosele, căi ferate, drumuri interjudeţene, conducte de

transport supra- şi subterane);

- depozitele de deşeuri şi substanţe periculoase (rampe de gunoi, depozite de

hidrocarburi de la diferite obiective industriale etc.) şi reţele de canalizare. Zona conului se caracterizează printr-un grad ridicat al dezvoltării urbane şi industriale, ceea ce a

dus la extinderea exploatării apelor subterane, dar şi la apariţia fenomenului de poluare.


342

Corpul de apă subterană ROIL16 -Câmpia Vlăsiei

Corpul este de tip poros permeabil cantonat în nisipurile care se dezvoltă la vest de râul

Argeş şi include aproape în intregime spaţiul ocupat de Câmpia Vlăsiei având o suprafaţă de 631

kmp. Această unitate hidrogeologică cu aspect de câmpie este slab fragmentată, fiind segmentată

în interfluvii largi de către văile adâncite care prezintă terase localizate pe partea stângă a

acestora. Formaţiunile geologice care aflorează aparţin Pleistocenului mediu şi superior şi sunt

constituite dintr-o succesiune de marne, argile şi nisipuri (complexul marnos) peste care urmează

nisipurile de Mostiştea, acoperite la rândul lor de depozite loessoide ce prezintă concreţiuni

calcaroase şi depozite intermediare. Direcţia de curgere a acestui acvifer este nord vest – sud est,

fiind condiţionată de reţeaua hidrografică care drenează acest strat.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă Monitorizarea calitativă a acestui corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 într-un număr de 8

foraje.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), fosfaţi (PO4

3-). Se constată depăşiri faţă de valorile prag doar

la azotiti pentru un foraj (12,5%) deci starea chimică este bună.








Metale: As, Hg, Cd, Pb )în formă dizolvată).

Corpul de apă subterană ROIL18 Teleajen

Corpul de apă freatică este de tip poros-permeabil, dezvoltat în lunca şi terasele râului

Teleajen şi este de vârstă cuaternară având suprafaţa de 63 kmp. Şesurile aluvionare şi terasele

dezvoltate în subzonele în care fundamentul este constituit din depozite romaniene şi pleistocen

inferioare, sunt destul de bine individualizate, dat în aceste subzone râurile pierd cantităţi

însemnate de apă prin nisipurile şi pietrişurile ce constituie Formaţiunea de Cândeşti din sectorul

de alimentare a acviferului de adâncime ce se dezvoltă în zona Măgurele-Bălţeşti şi la sud spre

Câmpia Ploieştilor.


In anul 2010 in acest corp de apă au fost monitorizate 2 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice

naţionale.


+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-).

Există înregistrată o singură depăşire pentru azotaţi la unul din cele 2 foraje. Datorită numărului

mic de foraje investigate şi a faptului că depăşirea nu are o valoare foarte mare se consideră că este vorba

de o poluare punctiformă, astfel că corpul de apă ROIL18 se încadrează în stare chimică bună.








343


Metale: As dizolvat, Hg dizolvat, Cd dizolvat, Pb dizolvat.

In concluzie putem spune că în 2010, din cele 11 corpuri de apă subterană monitorizate 3 corpuri au

starea calitativ bună, 4 corpuri au starea chimică slaba (ROIL06, ROIL12, ROIL15,), cu apă nepotabila

si unul are starea chimică local slab ( ROIL13). Un aspect deosebit privind calitatea apelor subterane il

reprezintă poluarea acviferului freatic din zona conului aluvionar Prahova-Teleajen, respectiv corpul de

apă ROIL15/Conul Prahovei care este la risc din punct de vedere calitativ. Studiile efectuate in zona au

pus in evidenta poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici a apelor freatice din zona Vega

Ploiesti, SNP–OMV-Brazi, Astra Romana, Petrotel–Lukoil Ploiesti, zonele industriale DERO, TIMKEN,

IUC si in zona fostului combinat Romfosfochim - Valea Călugarească.

14. Bazinul hidrografic Siret

Din punct de vedere geomorfologic Bazinul hidrografic Siret se extinde pe unităţi de relief dintre cele

mai variate cuprinzand zone muntoase, zone de podisuri, campii si lunci.

Forajele hidrogeologice de exploatare si explorare au aratat ca in subsolul bazinului hidrografic

Siret exista depozite permeabile cu posibilităţi de cantonare a apei in adâncime. In anul 2010 au fost

monitorizate in total 233 de puncte de monitorizare din care: 201 foraje hidrogeologice si 3 izvoare

apartinand retelei hidrogeologice nationale, 20 foraje de captare apă potabilă apartinand terţilor si 9

foraje proprii de control a poluarii. In bazinul hidrografic Siret au fost delimitate 6 corpuri de apă

subterană din care 5 de freatic si unul de adâncime, transfrontalier, iar monitorizarea calitativa s-a facut

in 5 corpuri din cele 6, mai puţin corpul ROSI06. Caracterizarea celor cinci corpuri: ROSI01, ROSI02,

ROSI03, ROSI04 si ROSI05 din punct de vedere hidrodinamic, geologic, evaluarea stării chimice a

acestora, etc., este prezentată mai jos astfel:

Corpul de apă subterană ROSI01/Muntii Suhardului-Obcina Mestecanisului (Cârlibaba)

Corpul de apă subterană ROSI01 este localizat in muntii Suhardului si Obcina Mestecanisului şi

este un corp de apă subterană de tip fisural cu o suprafaţa de 90 kmp. Apele freatice sunt acumulate in

calcare si dolomite cristaline, precum si in sisturile cristaline ale Seriei de Tulghes, de vârstă

precambriană superior-paleozoic. Apele circulă pe fisuri, falii si pe suprafeţele de contact dintre cristalin

si diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale, etc.). Aceste tipuri de roci

metamorfice unde este dezvoltat corpul de apă sunt parţial acoperite, parţial neacoperite gradul de

protecţie fiind mediu spre nesatisfăcător. Izvoarele apar in amonte de localitatea Cârlibaba (pe malul

stâng al raului Bistriţa) si au debite cuprinse intre 1,3-3,9 l/s.


In anul 2010 pentru acest corp de apă subterană au fost monitorizate un foraj hidrogeologic şi un

izvor.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat

determinări. Nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul dintre indicatorii de calitate, corpul de apă subterană

ROSI01 aflându-se în stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, în corpul de apă ROSI01, au mai fost monitorizaţi

o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, cum sunt:





Metale: Fe, Be, B, Al, Ti, V, Cr, Co, Ni, Cu, As, Zn, Cd, Se, Mo, Ag, Sn, Sb, Te, Ba, Hg, Pb, U, Tl;

Agenti de suprafaţa anionici: detergenţi.


344

Corpul de apă subterană ROSI02/Depresiunea Dornelor

Corpul ROSI02 in suprafaţa de 129 kmp, este un corp de apă de tip aluvionar situat in

depresiunea intracarpatică a Dornelor si este reprezentat prin formaţiuni granulare (nisipuri, pietrisuri si

bolovanisuri), de vârstă holocenă. Depozitele aluvionare din valea Dornei prezintă grosimi relativ mici,

depuse peste formaţiuni paleogene, constituite din roci compacte impermeabile (gresii, marne si sisturi

argiloase). Potenţialul acestuia este slab în valea Dornei şi în valea Neagra Sarului cu debite care rar

depăşesc 0,3-0,5 l/s, însă în sectorul nord-estic al depresiunii transmisivitatile au valori mai mari, iar

debitele extrase sunt de 2,0-2,5 l/s/foraj. Stratele acvifere, fiind alimentate din precipitaţii si protejate

foarte puţin de depozite semipermeabile acoperitoare, sunt vulnerabile la poluare.


In anul 2010 au fost monitorizate 2 foraje apartinand acestui corp de apă subterană.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat

determinări. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la niciunul din indicatori enumeraţi mai sus.

In concluzie se consideră ca acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in cadrul corpului de apă subterană ROSI02, au

mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, ca de exemplu:




bicarbonati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu şi ortofosfaţi;


Agenţi de suprafaţa anionici: detergenţi.

Corpul de apă subterană ROSI03/Lunca Siretului si afluenţii sai

Corpul de apă freatica ROSI03 dezvoltat in depozitele de lunca si terasa a raului Siret si a

afluenţilor acestuia: Suceava, Moldova, Bistriţa si Trotuş, este de vârsta cuaternara de tipul poros

permeabil si este cel mai mare corp de apă al bazinului hidrografic Siret cu suprafaţa de 4256 kmp.

Acviferul freatic este cantonat in nisipuri si pietrisuri cu bolovanisuri, acoperite de depozite alcatuite din

argile, argile siltice sau nisipoase. De menţionat este faptul ca cele două maluri ale Siretului au

comportamente total diferite din punct de vedere hidrogeologic. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi

de 2-15 m pe malul drept al Siretului, iar in terasa inferioara a Siretului, pe malul stâng, nivelul

piezometric este la adâncimi de 4-9 m, dar in general nivelul hidrostatic are un caracter liber chiar

ascensional in cazul prezentei in acoperisul stratului freatic a depozitelor argiloase-siltice. Debitele mari

si calitatea bună a apelor freatice cantonate in luncile si terasele râurilor: Moldova, Suceava, Bistriţa,

Casin, etc., au permis construirea unor mari captari de alimentare de apă potabilă pentu populatie la:

Timisesti, Berchisesti, Lunca, Motca, Vaduri, Pildesti, Maneuti, Margineni, drenul Bucecea al SC Apa

Serv Botosani, etc.. Pe raul Bistriţa regimul hidrogeologic al vaii este influentat de amenajarile

hidroenergetice excutate pe cursul raului. Alimentarile cu apă subterană din acest corp deservesc si alte

folosinte: industrie, zootehnie, etc.


Corpul de apă subterană ROSI03 a fost monitorizat prin 148 de foraje din reţeaua hidrogeologica

nationala, 20 de foraje de captare de apă potabilă ale terţilor şi 9 foraje de control al poluării.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-) si pesticide - monitorizate numai in cele 9

foraje proprii de control al poluarii de la Borzesti..

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 47 de foraje din totalul de 177 monitorizate.



345




la 4 foraje pentru pesticide organoclorurate

la câte 1 foraj pentru azotiţi şi ortofosfaţi

La nivelul intregului corp de apă, din totalul celor 177 foraje monitorizate, un numar de 47 de

foraje prezintă depăşiri ale valorilor de prag ale indicatorilor intr-un procent de 26,5 % din totalul

forajelor monitorizate, dar aceste depăşiri sunt considerate poluări locale, punctiforme, pe grupuri de

foraje care se repeta la cei mai multi dintre indicatori ( ex forajele de Ruseni, Gheraiesti, Roman, forajele

de poluare de la Borzesti, etc.). Având in vedere pe de o parte ca sub aspect hidrochimic, in unele zone

ale corpului datorita fondului natural, apele freatice sunt bicarbonato-sulfato-cloro-sodice si pe de alta

parte suprafaţa foarte mare a acestui corp de apă, precum si numărul mare de alimentari cu apă potabilă (

din acest corp se extrag anual peste 141400 mii mc de apă), se poate trage concluzia ca acest corp de apă

subterană se afla in stare chimică bună.



mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici şi anume:





Metale: Fe, Be, B, Al, Ti, V, Cr, Co, Ni, Cu, As, Zn, Cd, Se, Mo, Ag, Sn, Sb, Te, Ba, Hg, Pb, U, Tl


Sursele de poluare ale acestui corp de apă subterană sunt reprezentate de o serie de societati

industriale - CET Suceava, Ambro, Suceava, Fibrex Nylon Savinesti, Arcelor Mittal Roman, Kober

savinesti, GA PRO CO Chemicals savinesti, Amurco Bacau, Energy Biochemicals- sucursala Carom

Onesti, Petrochemicals trading Chimcomplex Borzesti, Rafo Onesti, Vrancard Adjud - precum si

zootehnice : Timisesti, Suinprod Roman, Agricola Bacau, etc.

Corpul de apă subterană ROSI04/ Muntii Haghimas

ROSI04 este un cop de apă subterană de tip fisural–carstic, acumulat in depozite triasice, jurasice

si cretacice, reprezentate prin dolomite, calcare-dolomitice, conglomerate, calcarenite, calcare, gresii si

marne cu intercalatii de calcare recifale. Din Muntii Haghimasului isi are izvorul raul Olt in partea de

vest, iar in partea de est Bicazul, care este cel mai important prin suprafaţa drenata si prin debit. Bicazul

are numeroşi afluenţi: pe partea dreapta paraiele Hăghimaş si Bicajel, pe partea stânga paraiele Licas,

Suhard, Cupaşelor si Lapoş. Aceste paraie isi iau apă din izvoarele fisural - carstice. Acviferul este deci

reprezentat prin izvoare fisural carstice si are debite cuprinse intre 0,5-5 l/s. Suprafaţa acviferului este de

141 kmp.


Acest corp de apă subterană a fost monitorizat prin două izvoare.


+), Cloruri (Cl

-),

Sulfaţi (SO42-

), Azotiţi (NO2-) şi ortofosfaţi (PO4

3-) şi cadmiu.

Pentru cele 2 puncte de monitorizare investigate nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag

astfel că corpul de apă subterană ROSI04 se află în stare chimică bună.



mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in evaluarea stării chimice, intrucât

nu au stabilite valori prag, cum sunt:




346


bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu


Agenţi de suprafaţă anionici: detergenţi.

Corpul de apă subterană ROSI05/Câmpia Siretului inferior

Corpul de apă freatica ROSI05 este un corp de tip poros-permeabil, dezvoltat in depozite de

vârsta cuaternară întâlnite în câmpia de divagare, câmpie ce are aspectul unui vast

ţinut depresionar care insoţeşte marginea externă a câmpiei piemontane de nord-vest. Depozitele

aluvionare constituite din nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri cantonează cel mai important acvifer din

bazinul inferior al Siretului si au grosimi ce depăşesc uneori 100 metri trecând în adâncime la Stratele de

Cândeşti. Acest acvifer se găseşte situat în general la adâncimi reduse de 1-5 m, excepţie facând zonele

acoperite cu depozite deluvial-proluviale din câmpia Siretului, cu nivel piezometric de 8-10 m adâncime,

si cele din partea vestica unde nivelurile hidrostatice se situeaza la adâncimi mai mari de 30 m.

Alimentarea acviferului se face din fluxul subteran, provenit din câmpia piemontana sau din izvoarele ce

apar la contactul cu aceasta zona. Suprafaţa corpului de apă subterană ROSI05 este de 2145 kmp. Apa

acestui corp este de tip bicarbonato-calcic sau bicarbonato-calcico-magnezian.


Corpul ROSI05 a fost monitorizat prin intermediul a 50 de foraje hidrogeologice de observaţie.


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-) si pesticide. Pesticidele nu au fost

monitorizate.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru 30 de foraje din totalul de 50 monitorizate.






la 3 foraje pentru ortofosfaţi


la 1 foraj pentru cadmiu

Acest corp de apă subterană se afla in stare chimică slabă, deoarece 30 de foraje - 60% din

totalul forajele monitorizate - prezintă depăşiri ale valorilor de prag .



mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici ca de exemplu:







Privita global, starea calitativa a celor 5 corpuri aparţinând bazinului hidrografic Siret în

anul 2010 este aceeaşi ca în anul 2009 iar depăşiri ale valorilor de prag ale indicatorilor in procent

de 60% din totalul punctelor monitorizate s-au înregistrat in corpul ROSI05, care se află in stare

chimică slabă din cauza zonelor vulnerabile la nutrienţi. Se constată de asemenea impurificarea

pânzei freatice cu poluanţi specifici in zona marilor platformelor industriale, in zona unităţilor

zootehnice, precum si in zona marilor aglomerări urbane.


347

15. Bazinul hidrografic Buzău

În bazinul hidrografic Buzău au fost identificate şi delimitate 9 corpuri de apă subterană:

monitorizate prin 29 puncte de monitorizare din reţeaua hidrogeologica naţionala (22 foraje de

hidroobservaţie, 2 izvoare, 3 foraje de control al poluarii si 2 foraje de captare apă potabilă)

precum si 6 foraje de captare apă potabilă aparţinând terţilor. Aceste corpuri de apă, ce se dezvolta in general in zonele de luncă ale râurilor Buzău, Basca,

Călmăţui, Buzoel, constituie principalele hidrostructuri din bazinul râului Buzău din care s-au prelevat

probe de apă si la care s-au efectuat analize fizico-chimice. Aceste hidrostructuri sunt:

- Stratele de Cândeşti- alcătuite dintr-o succesiune de pietrişuri de grosime de zeci de metri ce alternează

cu marno-argile si nisipuri, ce sunt prezente in cadrul bazinului începând de la Berca pana la 15 km sud

de municipiu Buzău, iar spre nord se întind până dincolo de Râmnicu Sărat. Aceste strate sunt interceptate

prin foraje hidrogeologice de adâncime din zona oraşului Buzău, Câmpia Râmnicului şi Bărăganul

Central de N-E si au în general ape potabile.

- Nisipurile si depozitele loessoide- de vârstă holocenă şi pleistocen inferior, apar la nordul râului Buzău

de la Săgeata spre Jirlău, Amara si pana la Balta Alba.

- Nisipurile cu granulaţie mijlocie - de vârstă holocena, se întind de la nord de Făurei pana la Balta Alba.

- Nisipurile fine si argilele nisipoase-de au vârstă holocena, alcătuiesc şesul aluvionar din partea

inferioara a râului Buzău aproape de vărsarea in râul Siret;

- Depozitele de terasa si din lunca ale Buzăului de vârstă holocen- superioara.

Corpul de apă subterană ROIL01 -Depresiunea Comandău

Situat in Depresiunea Comandău corpul are o suprafata de 58 km2. Acest corp este de tip fisural,

fiind acumulat în gresii, marne, marnocalcare şi conglomerate, de vârstă paleogenă, din alcătuirea Pânzei

de Tarcău.

Depozitele paleogene acvifere sunt parţial neacoperite, parţial acoperite cu sol sau

cu diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (aluviale, fluviale, deluviale, coluviale,

eluviale etc.). Izvoarele semnalate au indicat debite cuprinse între 0,05 şi 2 l/s. Apele

subterane circulă pe fisuri, pe planele de falii, pe planele de stratificaţie, interstiţial şi la

contactul depozitelor paleogene cu depozitele cuaternare acoperitoare.


În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană a fost monitorizat 1 izvor ce aparţine reţelei



+),


2-), Azotiţi (NO2



monitorizate.

Pe baza datelor analizate se constată că valorile medii determinate nu depăşesc valorile prag, deci

starea chimica a corpului de apă subterană este bună.


In anul 2010 au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in





Metale: As, Pb, Fe, Mn.

Corpul de apă subterană ROIL04 Nordul Câmpiei Brăilei


348

Corpul de tip poros permeabil de vârstă cuaternară se dezvoltă pe malul drept al Buzăului, în

câmpia Brăilei şi are o suprafaţă de 176 kmp. Aceste dune sunt consolidate, având o orientare nord-nord

est şi sud-sud-vest, fiind puţin înalte, mai rar de 15 m (în Câmpia Brăilei). Relieful eolian este mai

accentuat în părţile nordice din apropierea râurilor Buzău, Călmăţui şi Ialomiţa, pierzând din intensitate

spre sud unde formele morfologice pozitive sunt mai rare. În dunele situate la sud de râul Buzău stratul

acvifer se găseşte la adâncimi cuprinse între 1-15 m, adâncimile mai mari înregistrându-se în sectoarele

de acumulare eoliană, iar cele mai reduse în cele de deflaţie. În partea centrală a acestei zone, sub

acţiunea de deflaţie s-au creat depresiuni relativ adânci care ating nivelul piezometric transformându-se în

subzone de drenare a apelor freatice, unele generând chiar lacuri. Pe taluzurile unora din aceste subzone

(Ianca, Lutul Alb, Movila Miresii etc.) se constată chiar apariţia unor izvoare, cu mineralizaţie ridicată.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 pentru acest corp de apă subterană au fost efectuate s-a analizat doar 1 foraj.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), amoniu (NH4

+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-). Pe baza datelor analizate, se constată ca s-a

înregistrat o uşoară depăşire a valorilor de prag pentru amoniu, aceasta fiind o depăşire punctiforma si

având in vedere ca s-a monitorizat numai un singur foraj se poate trage concluzia ca starea chimica a

corpului este bună.


În anul 2010, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră in




Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totală, duritate, reziduu fix,


Metale: As, Hg, Fe, Mn.

Corpul de apă subterană ROIL 05 -Conul aluvial Buzău

Corpul de apă subterană ROIL05 este de tip poros permeabil si este localizat în conul aluvionar

al râului Buzău, este de vârstă cuaternară si are o suprafata de 421 km2 .

Depozitele ce intră în constituţia

conului aluvionar sunt reprezentate de pietrişuri cu nisipuri şi bolovănişuri având intercalaţii lenticulare

de argile şi argile nisipoase sau marnoase Grosimea rocii magazin este cuprinsă între 15-30 m. Stratul

acoperitor, impermeabil are grosimea de 1-4 m şi este constituit din argile siltice cu aspect loessoid.

Granulometria depozitelor acvifere este mai mare în partea nordică a conului şi scade treptat spre sud.

Nivelul apei se află la adâncimea de 15,5 m în zona de alimentare de la nord de Verneşti şi 1 m, în sud, în

zona de descărcare. Zona de alimentare a acviferului se dezvoltă în amonte de zona conului (în zona de

aflorare a stratelor de Cândeşti a căror permeabilitate ridicată permite infiltraţia precipitaţiilor, precum şi

a apei care se pierde din râurile care le traversează) şi pătrunde în con prin partea de nord, nord-est şi vest.

Hidrizohipsele trasate pe baza forajelor de observaţie indică o direcţie generală de curgere NV-SE

cu unele inflexiuni provocate de zonele drenate de râul Buzău.

Apele sunt potabile şi s-au evidenţiat două tipuri hidrochimice: bicarbonatato-sodice (în partea

centrală şi de nord) şi cloro-sodice în sud şi sud-est. Captări mai importante din depozitele conului

aluvionar Buzău sunt: frontul de captare din localitatea Buzău si captarea proprietate a SC

ROMCARBON SA.

Diagramele Piper şi Schoeller sunt executate pe datele analizelor chimice ale unor foraje ce

aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Apele sunt bicarbonatat sodice în partea centrală şi de nord şi

cloro-sodice în sud şi sud-est.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă s-au monitorizat 17 foraje din care 9 aparţin reţelei

hidrogeologice si 6 foraje ce aparţin terţilor.


+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat determinări. Trei


349

din cele 17 foraje monitorizate au înregistrat valori mai mari decât valoarea de prag stabilită pentru

indicatorul azotaţi.

Având in vedere faptul ca numărul punctelor de monitorizare poluate nu depăşeşte 20% din

totalul al punctelor de monitorizare de pe acest corp de apă subterană (17,65%), se consideră că acesta se

află în stare chimică bună.



fizico-chimici, care nu sunt incluşi în evaluarea stării chimice, cum ar fi:






Pentru cele 5 captări ale terţilor au mai fost monitorizaţi si indicatorii specifici apelor destinate

potabilizării: floruri, cianuri, detergenti, crom, cupru, nichel, bor, bariu, cobalt, stibiu, vanadiu.

Sursele punctiforme potenţiale de poluare sunt reprezentate de poluările industriale din localitatea

Buzău (SA Ductil, SC Romcarbon, SC Cord), de depozitele menajere neamenajate de la Buzău, precum şi

de activitatea antropică desfăşurată în localităţile din zonă.

Corpul de apă subterană ROIL 07 -Câmpia Brăilei

Corpul, cu o suprafata 1278 km2, este de tip poros permeabil cantonat la baza loessului în

depozite de vârstă cuaternară. Acest acvifer ocupă cele mai mari suprafeţe din Câmpia Română orientală

şi anume majoritatea interfluviilor cuprinse între râurile Buzău-Călmăţui-Ialomiţa-Mostiştea-Dâmboviţa

şi Dunăre. Sursa de alimentare a acviferelor din depozitele loessoide sunt precipitaţiile atmosferice, cu

valori cuprinse între 30-50 mm/an. Potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/m,

sau o capacitate optimă a unui foraj de captare de 2-3 l/s

Evaluarea stării chimice a corpului de apă Monitorizarea stării de calitate pentru acest corp de apă subterană s-a realizat în anul 2010 pentru

un număr de 13 foraje care aparţin reţelei hidrogeologice naţionale.


+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat determinări.


la câte 3 foraje pentru amoniu şi cloruri

la câte un foraj pentru fosfaţi şi sulfaţi

Având în vedere că forajele cu depăşiri reprezintă 46,15 % din numărul total de foraje

monitorizate si că aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă, se consideră că acest

corp de apă se află local în stare chimică slabă.


fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:






Corpul de apă subterană ROIL09 -Călmăţuiul de sud

Corpul de tip poros permeabil de vârstă cuaternară se dezvoltă pe o fâşie lată de circa 20

Km situată de-a lungul Călmăţuiului, până la intrarea acestuia în lunca Dunării. Aici se dezvoltă

dune consolidate ce au o orientare nord-nord est şi sud-sud-vest, fiind puţin înalte, în general de


350

4-5 m.Suprafata totala a corpului de apa este de 1599 km 2

. În dunele situate la sud de râul

Călmăţui lipsa unui nivel impermeabil continuu la baza acestor nisipuri face ca stratul acvifer să

aibă în culcuş nisipuri ce au devenit semipermeabile prin colmatarea lor cu material fin,

permiţând astfel instalarea unui strat acvifer în acoperişul său. Nivelul hidrostatic este foarte

variabil datorită reliefului vălurit al dunelor. Astfel, la limita sudică a dunelor apar subzone

depresionare a căror versanţi interceptează orizontul acvifer freatic, în zona de interferenţă apar

linii de izvoare, care alimentează local aceste depresiuni (lacurile Marian, Ciorile, Pleaşcu,

Colţea şi Tătaru). Direcţia generală de curgere a acviferului freaticului este dinspre nord- nord-

vest spre sud sud-est, producând o alimentare a stratului freatic din părţile nord vestice ale

interfluviului Călmăţui-Ialomiţa. Totodată, se observă o puternică acţiune de drenaj către

Călmăţui. Mineralizaţia are valori cuprinse între 500 şi 2500 mg/l, iar duritatea totală prezintă

valori foarte mari, cuprinse între 20-100o germane.

Evaluarea stării chimice a corpului de apaă Pentru evaluarea stării chimice a acestui corp de apa, în anul 2010 s-au monitorizat calitativ 7

foraje care apartin retelei hidrogeologice nationale.


+), cloruri


2-), azotiţi (NO2


3-). Pentru pesticide nu s-au efectuat determinări

Din cele 7 foraje monitorizate s-au înregistrat depăşiri fată de valorile de prag la 2 foraje, la

ambele foraje pentru cloruri şi la căte un foraj pentru amoniu şi sulfaţi. Având în vedere că acest corp de

apă este puternic mineralizat , chiar daca forajele cu depăşiri reprezintă mai mult de 20% din punctele de

observaţie se consideră că acest corp de apă are starea chimică bună.








Corpul de apă subterană ROIL10 Lunca Buzăului superior

Corpul de apă freatică, de vârstă cuaternară are suprafaţa de 136 kmp, este de tip poros-permeabil

şi se dezvoltă în lungul luncii şi a teraselor râului Buzău şi ai principalilor afluenţi ai acestuia (pâraiele

Nişcov, Bălăneasa şi Slănicul de Buzău). Acviferul freatic este constituit din nisipuri, pietrişuri şi

bolovănişuri (în sud) şi depozite de nisipuri fine şi argile nisipoase în zona de contact cu dealurile.

Nivelul hidrostatic este foarte variabil datorită reliefului, apărând la adâncimi cuprinse între 5-10 m.

Mineralizaţia acestui acvifer este cuprinsă între 300 şi 2200 mg/l, iar duritatea totală prezintă valori foarte

mari, cuprinse între 15-50º germane. Potenţialul productiv este de 0,50- 4,00 l/s/foraj.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă În anul 2010 acest corp de apă subterană a fost monitorizat printr-un singur foraj..


+),


2+), Nitriti (NO2

-) si fosfati (PO4

3-).

Nu s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag şi astfel că corpul de apă subterană este în stare

chimica bună.


Şi pentru acest corp de apă au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu

intra in evaluarea stării chimice. Aceştia sunt:




351




Corpul de apă subterană ROIL 17 -Feteşti

Corpul este de tip poros permeabil, de vârstă cuaternară şi se dezvoltă în depozitele situate la baza

loessului. Acviferul este situat în general la baza loessului, acolo unde acesta devine mai nisipos, având ca

pat impermeabil, argilele romaniene şi cuaternare vechi. Direcţia generală de curgere este spre sud-est, cu

gradienţi mici. În spaţiul interfluvial Ialomiţa-Mostiştea-Dâmboviţa-Dunăre, nivelul piezometric apare

între adâncimile de 5-20 m, cele mai mari adâncimi fiind înregistrate în partea de sud-est, ca urmare a

grosimii mari a depozitelor loessoide, precum şi a drenajului exercitat de Dunăre. La est de şoseaua

Călăraşi-Slobozia – pe câmpul depresionar al Podişului Hagieni s-a constatat că stratul acvifer freatic ce

este cantonat în depozitele loessoide are dezvoltare discontinuă sub forma unor lentile situate la diferite

niveluri, distribuite neregulat pe distanţe reduse, fapt pentru care această subzonă este considerată lipsită

de acvifere freatice (subzonă endoreică). Mineralizaţia apelor freatice din subzonele de mică

adâncime aferente interfluviului Ialomiţa-Mostiştea-Dâmboviţa-Dunăre, este cuprinsă între 500-2000

mg/l, cu totul excepţional ajungând la 3000 mg/l. Continuitatea afluxului acestui acvifer regional pe

interfluviul Ialomiţa-Dunăre, cu acviferul din terasele Ialomiţei şi Dunării este pusă în evidenţă de

hidroizohipsele care nu prezintă nici o ruptură de pantă la contactul dintre aceste două acvifere (câmp şi

terasele inferioare joase ale Ialomiţei şi Dunării).

La nord şi est de Călăraşi (pe o suprafaţă de circa 80 km2) se presupune că acviferul

freatic ar mai avea o sursă de alimentare reprezentată de drenanţa ascendentă din stratele acvifere

de adâncime (stratele de Frăţeşti, sau posibil din Cretacicul superior). Diagramele Piper şi

Schoeller executate pe datele forajelor de observaţie situate pe acest corp de apă arată că

majoritatea apelor se plasează în plaja apelor bicarbonat calcice şi clorocalcice.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 in acest corp de apă au fost monitorizate 12 foraje care aparţin reţelei



+),


2+), Nitriti (NO2

-) si fosfati (PO4

3-).

Depăşiri locale ale valorilor prag s-au semnalat pentru cloruri, amoniu si azotaţi.

Având în vedere că forajele cu depăşiri nu reprezintă 16,67% din numărul total de foraje

monitorizate se consideră că acest corp de apă se află în stare bună.






Indicatori de salinitate, ioni generali: Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate,

alcalinitate totală, duritate, bicarbonaţi, calciu, magneziu, amoniu, sodiu, potasiu;


In concluzie putem spune ca in 2010, din cele 7 corpuri de apă subterană monitorizate 6 corpuri au

starea calitativ bună şi 1 corp are stare chimică slabă (ROIL07).

Spaţiul Hidrografic Prut - Bârlad


352

În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri

de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier.

Sase corpuri de apă subterană - ROPR01, ROPR02, ROPR03, ROPR04, ROPR06 si ROPR07,

au fost delimitate in zonele de lunci si terase ale râurilor Prut, Bârlad si Siret, fiind dezvoltate in depozite

aluvial-fluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţa terenului, ele

au nivel liber.

Corpul de apă subterană ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc) desi este sub presiune, fiind

cantonat in depozite sarmatian-pontiene, prezinta o importanta economica mai redusa. Acest corp este

transfrontalier.

In spatiul administrat de ABA Prut-Bârlad in cursul anului 2010 s-a urmărit evoluţia nivelului

hidrostatic la un numar de 245 foraje din Reţeaua Hidrologica Naţională de Supraveghere din care 17

foraje de adâncime.

Pentru evoluţia calităţii apelor subterane din acest spaţiu au fost prelevate probe si analizate dintr-

un numar de 138 foraje repartizate pe 6 corpuri de apă subterană, din arealul ABA Prut-Bârlad, din care:

114 foraje din Reţeaua Hidrologica Naţională, 6 foraje de exploatare şi 18 foraje de urmărire a poluării.

Corpurile de apă subterane aparţinând celor două mari bazine hidrografice Bârlad si Prut sunt

descrise mai jos.

16. Bazinul hidrografic Bârlad

Bazinul hidrografic Bârlad a căror ape freatice sunt cantonate in depozite poros-permeabile de

vârstă cuaternară si pliocena, dispuse peste formatiuni mai vechi mezozoice situate la diverse adancimi,

dar care datorita conditiilor climatice si de strat, au in general debite reduse si continut ridicat in saruri. In

aceste conditii, rezervele exploatabile se intâlnesc in luncile râurilor cu depozite slab permeabile. Apele

subterane din Campia Bârladului in raport cu posibilitatile naturale de drenare, respectiv legatura lor cu

apele de suprafaţa sunt sub presiune (de adancime) si freatice (libere).

In conformitate cu Directiva Apei, in bazinul hidrografic al Bârladului au fost identificate 4

corpuri de apă facându-se printr-un numar de 45 de foraje din reteaua hidrogeologica naţională,5

foraje de exploatare pentru apă potabila si 12 foraje de urmarirea poluării.

Corpul de apă subterană ROPR03/Lunca si terasele râului Bârlad

Corpul de apă freatica ROPR03 in suprafaţa de 1033 kmp, este de tip poros permeabil, dezvoltat

in lunca si terasele râului Bârlad si afluenţilor acestuia, este de vârstă cuaternară, acviferele fiind

cantonate in nisipuri cu rare elemente de pietris si intercalaţii argiloase. Datorita extinderii pe intreaga

lungime a râului Bârlad si afluenţilor principali, gradul de acoperire variaza in functie de conditiile

morfologice ale terenului. Din cauza stratelor impermeabile din acoperisul stratelor acvifere, de cele mai

multe ori, nivelul hidrostatic are caracter ascensional uneori ridicandu-se foarte aproape de suprafaţa.

Resursele de ape freatice din lunca Bârladului sunt in general reduse, debitele obtinute din foraje rar

depasesc 3-5 l/s/foraj. Pentru afluenţii Bârladului debitele sunt si mai mici de 1-3 l/s/foraj. Totusi in

perimetrul acestui corp sunt active un numar de 138 de foraje, 12 drenuri si 22 izvoare ce capteaza apă

folosita pentru alimentare in scop potabil, industrie, agricultura si irigatii.


In anul 2010 s-a studiat calitatea apei subterane printr-un numar de 36 foraje din reteaua

hidrogeologica naţională si 2 foraje de control a poluării de la SC Rulment SA Bârlad.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-), ortofosfaţi (PO

3-4), cadmiu, plumb şi pesticide.

S-au înregistrat depăşiri pentru 17 foraje din cele monitorizate dupa cum urmează:


la câte 4 foraje pentru azotaţi, amoniu şi sulfaţi


Pesticidele monitorizate: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si gama- HCH

(lindan), nu au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag. Cele 17 foraje care au înregistrat depăşiri ale


353

valorilor de prag la unul sau mai multi indicatori reprezinta 44,7 % din forajele monitorizate astfel că se

conclude ca acest corp de apă subterană se afla intr-o stare chimică slabă.


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă ROPR03 au mai fost monitorizaţi





Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, reziduu fix, bicarbonati, sodiu,


Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, B, F, Ba, Se;

Alti indicatori: COV-uri: tricloretilenă, tetracloretilenă, hidrocarburi aromatice.

Corpul de apă subterană ROPR04/Campia Tecuciului

Corpul de apă freatica ROPR04 cu o suprafaţa de 1445 kmp este localizat in Campia Tecuciului,

pe teritoriul judetului Galati. Acest corp se dezvolta in depozite de vârstă cuaternară si este de tip poros

permeabil fiind situat la baza loessului, acolo unde acesta devine mai nisipos avand ca pat impermeabil

argile cuaternare. Adancimea nivelului hidrostatic este in functie de grosimea loessului (frecvent cca 20

m). Datorita circulatiei reduse a apei prin aceste depozite, mineralizatia apelor freatice este mai ridicata,

apele apartinand tipului clorurate-calcice-magneziene. Potentialul productiv al acestui acvifer este de 2-3

l/s/foraj. In perimetrul acestui corp functineaza 45 de foraje de exploatare pentru alimentarea cu apă

pentru industrie, agricultura si irigatii.



+),


2-), Azotiţi (NO2


3-4), cadmiu, plumb şi pesticide. In anul 2010,

s-a monitorizat calitatea apei subterane a acestui corp de apă subterană prin 7 foraje din reteaua

hidrogeologica naţională si 5 foraje de control a poluării.

Depăşiri ale valorilor de prag s-au înregistrat la sulfaţi pentru un singur forajastfel că acest corp

de apă subterană se afla intr-o stare chimică bună, deoarece numai 8% din forajele monitorizate de pe

corp prezinta depăşiri. Pesticidele monitorizate: aldrin, dieldrin, DDT-44‟, endrin, isodrin, endosulfan si

gama- HCH (lindan), nu au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag.









Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, Hg;


Corpul de apă subterană ROPR05/ Podişul Central Moldovenesc

Corpul ROPR05 este un corp de apă de adancime, transfrontalier (se intinde si pe teritoriul

Republicii Moldova) are o suprafaţa de 12531 kmp pe teritoriul romanesc si 9662 kmp pe cel

moldovenesc. Acest corp de apă subterană este de tip poros permeabil, acumulat in depozitele de vârstă

sarmatiana, fiind dezvoltat pe teritoriul judetelor: Iasi, Neamt, Bacau si Vaslui. In forajele executate au

fost identificate mai multe orizonturi acvifere poros permeabile de la adancimea de 50 m pana la 300 m.

Stratele acvifere sunt cantonate in depozite constituite in general din nisipuri, nisipuri argiloase, nisipuri

cu pietrisuri, nisipuri cu intercalaţii de marne, si nisipuri cu lentile de gresii, pana la gresii si nisipuri


354

gresificate. In perimetrul acestui corp sunt active un numar de aproximativ 100 de foraje, care capteaza

apă subterană folosita pentru alimentare in scop potabil, industrie, agricultura si irigatii. Acest corp de apă

subterană de adancime, are un grad de protectie foarte bun, asigurat de grosimea depozitelor din acoperis

ceea ce impiedica presiunile si impactul antropic direct asupra corpului.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 acest corp de apă subterană fost monitorizat pe baza analizelor fizico-chimice

efectuate probelor de apă recoltate din 11 foraje de observatie.


+),


2-), Azotiţi (NO2



Valorile de prag au fost depasite pentru două foraje la sulfaţi şi cloruri, 18 % din totalul forajelor

monitorizate, de unde se poate trage concluzia ca starea chimică a corpului de apă subterană este

bună. Tinand cont ca suprafaţa acestui corp de apă subterană este foarte mare, se considera ca numarul de

foraje monitorizate este insuficient si pe viitor este necesar a se monitoriza un numar mai mare de foraje

amplasate pe suprafaţa acestui corp de apă subterană transfrontalier.











Corpul de apă subterană ROPR06/Campia Covurlui

Corpul de apă subterană ROPR06 are o suprafaţa de 785 kmp, acviferul freatic fiind acumulat in

general in nisipurile si pietrisurile din alcatuirea teraselor de altitutine mica de 2-5 m de vârstă holocen-

inferioara si a celor mai inalte de 15-40 m de vârstă pleistocen superioara.din baza depozitelor loessoide

prezente in partea campului inalt, precum si in nisipurile si pietrisurile de vârstă holocen superioara din

alcatuirea luncilor Calmatui, Gerului, Suhurlui, Lozova, Malina, Catusa si afluenţii lor. Nivel hidrostatic

oscileaza de la 0 m in luncile principale si pana la adancimi de 20 m, acolo unde depozitele loessoide sunt

mai groase. In unele sectoare ale campului inalt se succed 2-3 strate acvifere pana la adancimea de 40-50

m care comunica hidrâulic intre ele, precum si cu apele de suprafaţa, datorita naturii rocilor si lucrarilor

de hidroamelioratii. Capacitatea de debitare a freaticului oscileaza intre 0,272 l/s la forajul Sendreni, la o

denivelare de 7 m si de 4,2 l/s la forajul Branistea, la o denivelare de 1,8 m. Valorile transmisivitatii sunt

cuprinse intre 4,45- 35,3 mp/zi, indicand un potential slab al corpului de apă.


In anul 2010 acest corp de apă subterană fost monitorizat pe baza analizelor fizico-chimice

efectuate probelor de apă recoltate dintr-un foraj din reteaua hidrogeologica naţională.


+),


2-), Azotiţi (NO2

-) şi pesticide.

Nu s-a înregistrat nicio depasire a valorilor de prag specifice corpului. Datorita faptului ca acest

corp de apă subterană are un grad de protectie foarte bun dat de grosimea stratelor acoperitoare care sunt

impermeabile, precum si de faptul ca lipsesc surselor de poluare de la suprafaţa se poate considera ca acest

corp se afla in starea chimică bună.






355





Metale: Cr, Ni, Cu, As, Zn, Fe, Mn, Cd, Pb, Hg;


17. Bazinul hidrografic Prut

In bazinul hidrografic Prut apele freatice sunt cantonate in depozite nisipoase de vârsta

cuaternară, cu intercalaţii argiloase de mica importanta hidrogeologica si orizonturi gipsoase.

Caracteristicile litologice ale Platformei Moldovenesti, strabatuta de râul Prut reprezentata prin

depozite cuaternare si tertiare dispuse peste formatiuni mai vechi cretacice, siluriene si chiar presiluriene,

au fost favorabile acumularii de ape subterane la diverse adâncimi. Datorita conditiilor climatice si de

strat, apele subterane au in general debite reduse si continut ridicat in saruri. In aceste conditii, rezervele

exploatabile se intâlnesc in luncile râurilor cu depozite slab permeabile. In general se intalnesc ape

sulfatate cu mineralizare si duritate mare, cu un grad de potabilitate si debitare redus.

In conformitate cu Directiva Cadru a Apei, in bazinul hidrografic Prut au fost identificate 3 corpuri de

apă subterană freatice ROPR01, ROPR02 si ROPR07. In anul 2010 au fost monitorizate din punct de

vedere chimic corpurile : ROPR01 si ROPR02, printr-un numar de 64 de foraje din reteaua

hidrogeologica naţională de supraveghere, si 11 foraje de urmarirea poluării.

De la nord spre sud starea corpurilor freatice dezvoltate pe lunca si terasele râului Prut se

prezinta astfel:

Corpul de apă subterană ROPR01/Lunca Prutului superior

Corpul ROPR01 este un corp de apă de tip poros permeabil constituit din formatiuni de vârstă

holocena si se dezvolta in lunca si terasele râului Prut superior, pe portiunea nordica a teritoriului tarii

(zona Oroftiana- Radauti Prut). Depozitele acviferului freatic sunt constituite din nisipuri fine, medii si

elemente de pietris de grosimi 2-5m. Stratul acoperitor alcatuit din argile si silturi nisipoase si argiloase

cu dezvoltare discontinua are grosimi de circa 5-7 m, suprafaţa acestui corp fiind de 48 kmp. Debitele

exploatabile sunt cuprinse intre 2-2,3 l/s, debite înregistrate la statia de ordinul I Radauti- Prut, acviferul

este alimentat din precipitatii si in mica parte din infiltratiile din râu, iar nivelul este liber.


In anul 2010 au fost monitorizate un numar de 2 foraje din reateaua hidrogeologica naţională.


+),


2-), Azotiţi (NO2



Corpul de apă ROPR01 se încadrează in stare chimică bună, mediile indicatorilor fizico-chimici

fiind mai mici decât limitele valorilor de prag, cu excepţia indicatorului azotaţi pentru un foraj unde există

o singura determinare pentru anul 2010. Menţionam ca in anii anteriori nu s-au semnalat depăşiri ale

valorii standardului de calitate (50 mg/l) in acest foraj.












356

Corpul de apă subterană ROPR02/Luncile si terasele Prutului mediu-inferior si ale afluenţilor sai

Corpul de apă freatica ROPR02 este de tip poros permeabil constituit din formatiuni de vârstă

cuaternară localizat in lunca si terasele Prutului mediu si inferior si afluenţilor sai, in prelungirea corpului

ROPR01 din zona Radauti-Prut pana la varsare in Dunare. Depozitele acviferului freatic sunt cantonat în

nisipuri fine, siltice, cu rare elemente de pietriş. Grosimea depozitelor este cuprinsă între 2-10 m, grosimi

mari mari, peste 10 m, sunt la staţiile hidrogeologice de ordinul I Cârniceni, Costuleni, Grozeşti, Lunca

Banului etc Datorita extinderi pe intreaga lungime a râului Prut si a afluenţilor principali, gradul de

acoperire variaza in functie de conditiile morfologice a terenului In mare parte stratele acvifere freatice

sunt acoperite de depozite impermeabile sau semiimpermeabile constituite din argile, silturi argiloase de

grosime ce variaza intre 5-10 m, putand ajunge si la 20 m. Datorita acestor depozite slab permeabile din

acoperis, nivelul acviferului se situeaza intre 0-2 m, cu un caracter ascensional, sau chiar uşor artezian, iar

debitele obtinute sunt cuprinse intre 0,5 -2,2 l/s/foraj. Suprafaţa corpului de apă subterană este de 2133

kmp.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 62

foraje de observaţie şi 11 foraje de control al poluării, amplasate in incinta platformelor industriale si s-au

semnalat depăşiri faţă de valorile prag in 36 din forajele monitorizate la diverşi indicatori - 48,4 % .


+),


2-), Azotiţi (NO2



Depăşirile pentru cele 36 de foraje sunt grupate astfel:


la câte 6 foraje pentru azotaţi şi fosfaţi


la 1 foraj pentru azotiţi

Întrucât 49 % din forajele monitorizate prezintă depăşiri ale valorilor prag acest corp de apă

subterană se afla în stare chimică slabă.











18. Bazinele hidrografice Dobrogea - Litoral

Din cele 7 corpuri de apă administrate de Administraţia Bazinală de Apă Prut 6 corpuri au fost

monitorizate chimic in anul 2010 si starea lor se prezinta stfel: 4 corpuri prezinta starea bună:

ROPR01, ROPR04, ROPR05 si ROPR06 si 2 corpuri prezinta calitativ starea slabă: ROPR02 si

ROPR03. Cauzele pentru care in majoritatea cazurilor, atât in b.h. Prut cât si in b.h. Bârlad, apele

freatice prezinta depăşiri ale valorilor de prag ale indicatorilor specifici sunt: poluarea apelor de

suprafaţa; conditiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a

diferitilor anioni si cationi; utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot, fosfor si a

pesticidelor in agricultura, ceea ce condus la acumularea acestora in sol; efectele pasivităţii fostelor

complexe zootehnice privind masurile pentru conservarea factorilor de mediu.


357

Supravegherea calităţii apelor freatice cantonate pe teritoriul aferent bazinului dunărean se

desfasoară pe mai multe tronsoane.

În spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate si delimitate 10 corpuri de apă

subterană. În anul 2010 au fost monitorizate în vederea evaluării stării chimice 7 corpuri de apă subterană

din cele 10 corpuri delimitate, si anume: RODL01, RODL04, RODL05, RODL06, RODL07, RODL09 si

RODL10. Cele 7 corpuri au fost monitorizate printr-un numarde de 55 de foraje, din care 42 foraje din

reţeaua nationala hidrogeologică de observaţie si 13 foraje aflate in exploatare la societati.

Caracterizarea din punct de vedere a stării chimice a celor 7 corpuri de apă subterană monitorizate in

2010 este prezentată în continuare.

Corpul de apă subterană RODL01/ Tulcea

Corpul de apă subterană freatică RODL01 este un corp de apă de tip fisural-carstic

cantonat in depozite calcaroase triasice (calcare roşii, calcare negre şi dolomite cenuşii,

conglomerate şi gresii). Acest corp este situat in Dobrogea de Nord, la sud de orasul Tulcea, in

lungul fluviului Dunărea (in depozite ce alcătuiesc o serie de cute anticlinale şi sinclinale

orientate aproximativ NV–SE şi sunt afectate de linii de fracturi care au creat sisteme fisurale

locale) şi in partea de N-V a lacului Razelm. Stratul acoperitor este alcatuit din depozite

loessoide de grosime mica, gradul de protecţie globala fiind mediu. Suprafaţă corpului este de

1160 kmp.


In anul 2010 pe corpul RODL01 au fost monitorizate 2 foraje (1 foraj din reţeaua de

observaţie si 1 foraj de exploatare al tertilor).


(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2+), Arsen (As

3+), Plumb (Pb

2+), Azotiţi (NO2

-), ortofosfaţi

(PO43-

) şi pesticide.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag astfel că corpul de apă subterană RODL01

se află în stare chimică bună, forajele fiind amplasate unul un partea de NV a corpului de apă

(Isaccea) si unul in partea de sud a corpului de apă (Satu Nou).


Conform Manualului de Operare pentru 2010, in corpul de apă RODL01, au mai fost monitorizaţi

o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, cum sunt:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, bicarbonati, sodiu, potasiu,

calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn, Cu, Zn, Ni, As, Cd, Hg, Cr (forma dizolvata), Ba.

Alti indicatori : fenoli, cianuri.

Corpul de apă subterană RODL04/ Cobadin-Mangalia

Corpul de apă RODL04 de tip fisural-carstic, este un corp de apă transfrontalier (se intinde si pe teritoriul

Bulgariei), si are o suprafaţă totala de 6356 kmp si de 2178 kmp pe teritoriul romanesc. Apele freatice ale

acestui corp sunt cantonate in depozite de calcare oolitice si lumaselice sarmatiene (kersonian), situate in

extremitatea sud-estica a Dobrogei. Aceste depozite sunt constituite intr-o placa de grosimi 10-150 m si

sunt usor inclinate spre est, apele cantonate avand nivel liber si reprezinta principala sursa de alimentare a

litoralului, la sud de Eforie Nord. Acest corp de apă subterană constituie sursa de alimentare cu apă

potabila pentru 13 captari din Dobrogea de Sud. Stratul acoperitor este constituit din depozite loessoide


358

de grosime variabila (0-20 m) si la baza loessului se afla strate de argile impermeabile, ceea ce îi confera

corpului un grad de protecţie globala mediu spre bun.


In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL04 a fost monitorizată prin 9 foraje (4

foraje din reţeaua de observaţie si 5 foraje de exploatare ale tertilor).


+),


2+), Arsen (As

3+), Azotiţi (NO2


3-) şi pesticide.

S-au înregistrat doua depăşiri punctiforme pentru amoniu. La ceilalti indicatori nu s-au

înregistrat depăşiri fata de valorile de prag, astfel corpul de apă RODL04 prezintă o stare

chimică bună.






Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, calciu, magneziu;

Metale: Fe, Mn, Cu, Zn, Ni, , Cd, Cr. total (forma dizolvata), Ba;

Alti indicatori: fenoli, cianuri.

Corpul de apă subterană RODL05/ Dobrogea Centrală

Corpul de apă freatică RODL05 este de tip poros-permeabil, fiind localizat in Dobrogea Centrala,

în aluviuni actuale şi subactuale (atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-

Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide şi

partea terminală alterată a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului

inferior) sau a şisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior). Datorită constituţiei litologice,

caracteristicilor geomorfologice şi condiţiilor structural-tectonice, corpul prezintă mari variaţii de ordin

cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală cât şi pe verticală. Acest corp constituie sursa principală de

alimentare cu apă a majorităţii localităţilor din Dobrogea Centrală.


In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL05 a fost prin 2 foraje din reţeaua de

observaţie.


(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2


3-) şi pesticide. Nu se

înregistrează depăşiri ale valorilor prag astfel că corpul de apă RODL05 se află in stare chimică

bună.



o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, cum sunt:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix;

Metale: Fe, Mn, Cu,As, Zn, Ni, Pb , Cd, Cr, Ba.

Corpul de apă subteranăRODL06/ Platforma Valahă

Corpul de apă subterană de adâncime RODL06 de tip fisural carstic este un corp de apă

transfrontalier (se intinde si pe teritoriu Bulgariei), de mare intindere care acopera partial


359

Platforma Valaha, suprafaţă totala fiind de 29903 kmp si de 11320 kmp pe teritoriul romanesc.

Acest corp este format din doua mari zone care prezinta grade diferite de cunoastere si

exploatare: zona cu dezvoltare in Dobrogea de Sud si zona Giurgiu-Calarasi. In Dobrogea de Sud

apele sunt partial de adâncime dar si cu nivel liber in sectorul adiacent Dunarii si sunt cantonate

in formatiuni calcaroase si dolomitice jurasice si barremiene, uneori carstificate cu o extindere

regionala de aprox. 4500 kmp in întreaga Dobrogea de Sud. Acviferul inferior este cantonat in

formatiuni carbonatice fisurale si carstificate de varsta barremian si jurasic.Grosimea acestui

complex acvifer descreste gradat de la sud-vest spre est si nord-est de la peste 1000 m la 400 m.

Debitele in aceasta zona variaza de la 5 l/s la 150 l/s, pentru denivelari de cativa metri, iar nivelul

hidrostatic este in general ascensional. Directia principala de curgere este sud–nord, zona de

descarcare fiind constituita de Marea Neagra prin intermediul lacului Siutghiol. Stratul

acoperitor are grosimi semnificative de 10-150 m ceea ce ii confera corpului o clasa de protecţie

globala foarte bună. In zona Giurgiu-Calarasi este cantonat in roci carbonatice de varsta cretacic

inferior si jurasic, un acvifer de adâncime, situat intre 200-400 m, puternic ascensional, cu nivel

piezometric situat la adâncimi de 4-12m. Debitele obtinute prin pompare sunt de 20-60 l/s.

Alimentarea orasului Giurgiu este facută prin 12 foraje ce au adâncimi cuprinse intre 200-650 m,

iar debitele de exploatare variaza intre 20-70 l/s pentru denivelari de 0,2-5 m.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă Din punct de vedere calitativ in anul 2010 pe corpul RODL06 au fost monitorizate un numar de

6 foraje (2 foraje din reţeaua de observaţie si 4 foraje de exploatare ale tertilor.


(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2


3-) şi pesticide. Nu se

înregistrează depăşiri ale valorilor prag astfel că corpul de apă RODL06 se află in stare chimică

bună.






Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, calciu, magneziu;



Corpul de apă subterană RODL07 Lunca Dunării (Hârşova–Brăila)

Corpul de apă freatică RODL07, situat in partea de est a Dobrogei, este de tip poros permeabil

acumulat in depozitele holocene din lunca Dunarii. In acest sector Dunărea are directia de curgere catre

nord, un curs meandrat, se desparte in mai multe brate si creeaza o serie de insulite si ostroave de diferite

marimi, dintre care cea mai importanta este Balta Brailei cuprinsa intre Dunare si Bratul Macin. Pe malul

drept al braţului Măcin, zona de luncă mai importantă se află între Hârşova-Dăeni, Pecineaga-Turcoaia,

Caracliu-Măcin şi Măcin-Brăila. In sectorul Hârşova - Brăila acviferul freatic din luncă are un conţinut

ridicat de fier, cloruri, sulfat şi durităţi mari. Acest corp in suprafaţă de 1892 kmp are un grad de protecţie

nesatisfacator, fiind vulnerabil factorilor antropici.


În anul 2010 pentru evaluarea stării chimice a corpului RODL07 au fost monitorizate 7 foraje

de observaţie. Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3

- ), Amoniu (NH4

+),


2-), Azotiţi (NO2



Din totalul celor 7 foraje monitorizate 3 foraje prezinta depăşiri (42,86 %) respectiv:


360

- la câte 3 foraje pentru amoniu şi cloruri

- la 2 foraje pentru fosfaţi.

Astfel se constată în urma monitorizării că corpul de apă subterană RODL07 se află în stare

chimică slabă.






Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, sodiu, potasiu, bicarbonaţi,

calciu, magneziu;



Corpul de apă subterană RODL09 Dobrogea de Nord

Corpul RODL09 este un corp de apă freatică situat in Dobrogea de Nord. Corpul este de tip

poros-permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale şi subactuale (atribuite Holocenului), în

depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen

superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide şi partea terminală alterată a depozitelor

precambrian-superioare, paleozoice (siluriene, devoniene, carbonifer-inferioare) şi mezozoice

(triasice, jurasice, cretacice). Datorită constituţiei litologice, caracteristicilor geomorfologice şi

condiţiilor structural-tectonice, corpul prezintă mari variaţii de ordin cantitativ şi calitativ, atât pe

orizontală cât şi pe verticală. Suprafaţă corpului este de 2730 kmp, iar gradul de protecţie este

mediu spre nesatisfacator.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL09 a fost monitorizată printr-un numar de 4

foraje (2 foraje din reţeaua de observaţie si 2 foraje de exploatare ale tertilor ).


+),


2-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As


Mercur (Hg) şi pesticide. S-au înregistrat depăşiri pentru 2 foraje la azotaţi şi un foraj la amoniu, astfel ca

corpul de apă subterană RODL09 se încadrează în stare chimică slabă.






Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, sodiu, potasiu, bicarbonaţi,

calciu, magneziu;



Corpul de apă subterană RODL10/ Dobrogea de Sud

Corpul de apă freatică RODL10 este situat in Dobrogea de Sud si are o suprafaţă de 4440 kmp.

Corpul este de tip poros-permeabil sau fisural, fiind localizat în aluviuni actuale şi subactuale (atribuite

Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen

superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide/argile roşii (acestea din urmă fiind atribuite

Pleistocenului inferior) şi partea terminală a depozitelor sarmaţiene (Formaţiunea de Cotu Văii),

badenian-superioare (Formaţiunea de Seimeni) sau cretacic-inferioare.Datorită constituţiei litologice,


361

caracteristicilor geomorfologice şi condiţiilor structural-tectonice, corpul prezintă mari variaţii de ordin

cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală cât şi pe verticală.

Depozitele pleistocen-inferioare sunt reprezentate, pe alocuri, prin argile roşii..

Depozitele pleistocen mediu-pleistocen superioare sunt reprezentate prin loessuri (predominant

silturi argiloase), care prezintă grosimi variabile în funcţie de paleorelieful preexistent şi de procesele de

remaniere care au afectat materialul eolian primar. Loessurile sunt gălbui, nestratificate, omogene,

poroase şi conţin nivele de paleosol.

Depozitele pleistocen superior-holocene sunt reprezentate prin loessoide (predominant silturi

argiloase şi argile siltice). Depozitele holocene sunt reprezentate prin aluviuni actuale şi subactuale

(silturi argiloase, silturi, silturi argilos-nisipoase, silturi nisipoase, nisipuri şi pietrişuri). Gradul de

protectia globala de la suprafaţă a corpului este mediu spre nesatisfacator.


In anul 2010 calitatea apei din corpul de apă RODL10 a fost monitorizată in 8 foraje

distribuite in mod uniform pe corpul de apă.


(NH4+), Cloruri (Cl

-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2


3-), Arsen (As

3+), Plumb

(Pb), Cadmiu (Cd), Mercur (Hg) şi pesticide. S-au înregistrat 2 foraje cu depăşiri - ambele în

aceeasi localitate (Lazu) evaluate ca şi o poluare punctiformă - şi se poate considera că corpul de

apă RODL10 este în stare chimică bună avand in vedere ca in celelalte foraje nu s-au

înregistrat depăşiri ale valorir de prag.

19. CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVEL NAŢIONAL

În anul 2010, pentru cele 125 de corpuri de apă subterană monitorizate din totalul celor 142

de corpuri existente, a fost monitorizat în scopul evaluării stării chimice un număr de 1631 puncte de

monitorizare ( foraje, izvoare, drenuri, fântâni). Cele 17 corpuri de apă subterană nemonitorizate in

2010 se află situate fie in zone montane greu accesibile, sau au un număr redus de foraje lipsite de aflux

de apă.

Cele 1631 puncte de monitorizare sunt grupate astfel:

1397 foraje aparţin reţelei naţionale de hidrogeologie · 1307 de foraje

· 86 izvoare

· 4 drenuri

141 foraje de exploatare app potabilă apartin tertilor 93 sunt foraje de urmărire a poluării amplasate in jurul marilor platforme industriale.

Prin aplicarea metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de apă subterană la nivelul

anului 2010 situatia celor 125 de corpuri de apă subterană monitorizate se prezintă astfel:

102 corpuri se află in stare chimică bună. (81,60%)

Din cele 10 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în

spaţiul hidrografic Dobrogea - Litoral 7 corpuri de ape subterane au fost monitorizate

calitativ in 2010. Din cele 7 corpuri, 5 de corpuri de apă subterană prezinta o stare bună

din punct de vedere chimic si anume: RODL01, ROD04, RODl05, RODL06, respectiv

RODL10 si 2 corpuri de apă subterană: RODL07 Lunca Dunarii (Harsova–Braila ) si

RODL09 Dobrogea de Nord, prezinta o stare chimică slaba. Depăşirile înregistrate sunt cauzate de activitatile antropice din domeniul agricol si din industria

alimentara locala, ce favorizeaza concentrari de substante poluante preluate de acviferele

freatice, in goluri si fisuri sau in zone unde capetele de strat sunt erodate, prin intermediul

precipitatiilor, de efectele pasivitatii fostelor complexe zootehnice de capacitati mari privind

masurile de conservare a factorilor de mediu, poluarea apelor de suprafaţă, precum si conditiile si

procesele hidrochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi.


362

21 de corpuri de apă subterană se află in stare chimică slabă (16,80%)

2 corpuri de apă subterană se află in stare chimică local slabă (1,60%)

În Tabel 65 este sintetizată încadrarea corpurilor de apă subterană structurată pe bazine/spaţii

hidrografice, detaliindu-se situaţia corpurilor de apă subterană identificate ca fiind in stare chimică slabă –

număr de corpuri, nominalizare corp identificat în stare chimică slabă şi specificarea parametrilor chimici

care au condus la încadrarea corpului de apă în stare chimică slabă.


363

Tabel 65: Starea chimică a corpurilor de apă subterană în anul 2010 la nivelul bazinelor hidrografice

BAZIN

HIDROGRAFIC Număr

corpuri de

apă

subterană

(monitoriz

ate)

Stare chimica Corp în stare

chimică

slabă

Depăşiri ale valorilor

de prag

cf.HG53/2009 si

Ord.137/2009 (indicatori)

Corp în

stare

chimică

local slabă

Depăşiri ale

valorilor de prag

cf.HG53/2009 si

Ord.137/2009 (indicatori)

BUNĂ SLABĂ Local

SLABĂ

0 1 2 3 4 5 6 7 8

B.H.SOMEŞ 9 9 0 0 - - - -

B.H.TISA 5 4 1 0 ROSO02 NO2-, Pb - -

B.H.CRIŞURI 6 5 1 0 ROCR01 NO3-, SO4

2-, NH4

+,

PO43-

, NO2-, Cl

- - -

B.H.MUREŞ 19 15 4 0 ROMU03 NO3-, NH4

+, PO4

3- - -

ROMU05 SO42-

, NH4+, Cl

- - -

ROMU07 SO42-

, PO43-

- -

ROMU20 NO3-, SO4

2-, NH4

+,

NO2-, Cl

-

- -

B.H. ARANCA 1 0 1 0 ROBA01 NO3-, SO4

2-, PO4

3-,

NO2-, Cl

-

- -

S.H.BEGA –

TIMIŞ - CARAŞ

11 8 3 0 ROBA02 NO3-, Cl

- - -

ROBA03 NO3-, SO4

2-, NH4

+,

PO43-

, Cl

- -

S.H. NERA -

CERNA

9 9 0 0 - - - -

B.H.JIU 8 7 1 0 ROJI05 NO3-, NO2

- - -

B.H.OLT 12 10 2 0 ROOT01 NO3-, SO4

2-, PO4

3- - -

ROOT08 NO3-, SO4

2-, PO4

3-,

NO2-, Cl

- - -

B.H.ARGEŞ 7 6 1 0 ROAG12 SO42-

, NH4+, PO4

3-,

Cl-

-

-

B.H.VEDEA 3 2 0 1 - - ROAG10 SO42-

, Cl-

B.H. IALOMIŢA 9 6 2 1 ROIL12 NO3-, SO4

2-, Cl

- ROIL13 SO4

2-, NH4

+, Cl

-


364

ROIL15 NO3-, SO4

2-, NH4

+, Cl

-

B.H. BUZĂU 6 5 1 0 ROIL07 SO42-

, NH4+, PO4

3-,

Cl-

- -

ROIL06 NO3-, NH4

+, Cl

-

B.H.SIRET 6 4 2 0 ROSI05 NO3-, SO4

2-, NH4

+,

PO43-

, NO2-, Cl

-, Cd

- -

B.H.PRUT 6 4 2 0 ROPR02 NO3-, SO4

2-, NH4

+,

PO43-

, NO2-, Cl

-

- -

ROPR03 NO3-, SO4

2-, NH4

+,

PO43-

, Cl-,

- -

B.H.DOBROGEA

LITORAL

7 5 2 0 RODL 07 NH4+, PO4

3, Cl

-, - -

RODL 09 NO3-, NH4

+ - -

TOTAL 125 102 21 2 - - - -


365

Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în

stratul freaticse observă că cele mai multe depăşiri ale valorilor de prag s-au înregistrat la indicatorii:

azotaţi, azotiţi, amoniu, cloruri si mai putin la fosfaţi si plumb. In ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale concentraţiei admise la

acest indicator s-au înregistrat in 172 foraje ceea ce reprezintă 10.55% din totalul forajelor monitorizate

(Tabel 66).

Deasemenea majoritatea fântânilor monitorizate de regulă de Direcţiile de Sănătate Publică

Judeţene prezintă depăşiri la aproape toata grupa de nutrienţi. Poluarea se resimte insa diferentiat,

existând zone in care in acvifer sunt concentraţii ce se situează cu mult peste valoarea de prag în special

in forajele de control a poluării de pe platformele industriale, distribuite in majoritatea bazinelor

hidrografice.

Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple si au un caracter cumulativ. Cele

două surse majore, cu pondere importantă in contaminarea cu azotaţi sunt:

spălarea permanentă a solului impregnat cu compuşi cu azot proveniţi din aplicarea

îngrăşămintelor chimice pe terenuri arabile, de catre precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii,

evacuarea de ape uzate incărcate cu azotaţi în apele de suprafaţă (râuri, lacuri).

În zonele în care solul este afectat de aplicarea îngrăşămintelor chimice concentraţiile azotaţilor

se situează frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putând atinge valori şi de peste 1000 mg/l. Deasemenea

se înregistrează depăşiri foarte mari ale limitei admisibile ale azotaţilor în forajele de control a poluării

de pe platformele marilor combinate chimice şi ale societatilor farmaceutice (cât şi ale fostelor

combinate), dar aceste depăşiri sunt in general locale, întâlnite preponderent in incinta sau in zonele

limitrofe acestora, care constituie totuşi un pericol destul de serios de contaminarea acviferelor din zonă,

având in vedere caracterul hidrodinamic si conductivitatea hidraulica a apei.

In anul 2010 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat in:

bazinul hidrografic Mures in forajele de control al poluari amplasate pe corpul de apă

ROMU03,

bazinul hidrografic Crisuri in 16 foraje ce aparţin de corpul ROCR01,

bazinul hidrografic Jiu in forajele ce aparţin corpului ROJI06, şi anume cele de pe

platforma industrială Isalniţa,

bazinul hidrografic Olt în corpul de apă ROOT08 s-au înregistrat depăşiri in 13 foraje,

bazinul hidrografic Siret, corpul de apă ROSI03 in 28 de foraje monitorizate.

Acviferele puternic contaminate cu azotaţi sunt concentrate, în special, în jurul principalelor

platforme industriale: S.C. AZOMURES Tg. Mures, S.C. FIBREX si SC GAPROCO Savinesti, SC

CAROM si RAFO Onesti, SC VRANCART Adjud, S.C. AZOCHIM Roznov, S.C. ANTIBIOTICE Iasi,

S.C. DOLJCHIM Craiova, OLTCHIM Ramnicu Valcea.

In ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, numărul forajelor care

înregistrează depăşiri ale valorii de prag este foarte redus, sub 2% din totalul forajelor monitorizate.

Poluarea cu fosfaţi a apelor subterană freatice are in general cauze si surse similare cu cele ale poluării cu

azotaţi. Exista insa si numeroase acvifere, situate in bazinele hidrografice Arges -Vedea, Olt, Ialomita,

Somes-Tisa, Dobrogea-Litoral, in care prezenţa acestui indicator nu a fost semnalata sau au fost

semnalate foarte putine cazuri.

O alta cauza a calităţii slabe a apelor subterană o constituie contaminarea intensă a acviferelor cu

cloruri, sulfati, amoniu si rareori plumb.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cloruri si sulfati preponderent in bazinele

hidrografice: Siret, Prut, Ialomita-Buzau, Mures, Somes-Tisa-sulfati, depăşiri datorate fondului natural

mare al acestora, fond generat de prezenţa cutelor diapire sau a apelor de tip clorofosfatice, a litologiei

stratelor, etc.

Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterană putem aminti: produse

petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (ingrăşăminte, pesticide)

utilizate in agricultura ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi

produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie si a

dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare,

exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de

colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor si a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.


366

Astfel de cazuri au fost identificate şi în exemplele următoare:

poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produse petroliere şi

compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romana, Petrotel Ploiesti, Vega şi altor

zone industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN, IUC);

poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şi depozitelor de

carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şi Petrom Zalau;

influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersie a apelor fenolice de la S.C.

Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timis;

poluarea cu produse petroliere a apelor subterană din zona rafinăriei RAFO ONESTI din b.h.

Siret, precum si conductelor de transport produse petroliere din toata ţara (degradari, spargeri, etc.),

a depozitelor de hidrocarburi de la diferite obiective industriale;

poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combatere a bolilor si dăunătorilor in agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fie in zona marilor producatori de

astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AZOCHIM Roznov,

Isalnita, AMURCO Bacău, fostele combinate chimice etc.) fie in zonele agricole, unde se produce şi

fenomenul de concentrare (poluare suplimentară) din cauza administrării incorecte a acestor fertilizatori.

Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă in acest fel a afectat in special fântânile individuale din

zonele rurale dar si alte captări de ape subterană. La nivelul anului 2010 se constată totusi o diminuare a

ionilor respectivi.

poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare in zonele din jurul marilor

platforme industriale (Victoria, Făgăras, Codlea, Galaţi, Isalniţa, Craiova, Rm. Vâlcea, Tg. Mures,

Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploiesti etc);

poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe

organice, compusi cu azot, bacterii, etc.) - apare in apele subterane din zona marilor aglomerări urbane

(Piteşti, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi in zona marilor complexe

zootehnice (Moftin, Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni, Bilciureşti,

Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc).

poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţii mari in metale

grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, cianuri, mercur, etc) situate în apropierea exploatărilor miniere, a

uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Borsa, SC Cuprom şi Romplumb Baia

Mare, Depozitul de zgura Panic, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa, Craiova,Valcea, Pitesti,

Valea Calugareasca, etc.); Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si are consecinţe grave

asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă, depoluarea surselor de apă din panza

freatica fiind un proces anevoios.

Tabel 66: Tabel centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor

subterană freatice cu depăşiri ale valorii de prag / concentraţiei admise in cazul

indicatorului AZOTAŢI in anul 2010

Nr.crt. Denumire corp de apă subterană Denumire foraj NO3 (>50mg/l)

HG 53/2009

0 1 2 3

1 ROSO01/Conul Somesului, Holocen

si Pleistocen Superior Seini F1 61.562

2 ROSO02/ Raurile Iza si Viseu Sighetu Marmatiei F1/II 75.457

3 ROSO06/Câmpia Carei Lucaceni F1/II 96.535

4 ROSO12/Depresiunea Maramures Ariesu de Câmpie F4 71.341

5 ROSO10/Somes Mic,luncă si terase Apahida FN* 294.400

6 Bontida FN* 509.050

7 ROCR01/Oradea (Câmpia deVest) Cig F1A 183.09

8 Petresti F1 153.66

9 Santau F1 99.79


367

10 Biharia F1 168.01

11 Oradea F7 – P14 83.86

12 Cheresig F3 489.88

13 Oradea Aeroport F1 326.04

14 Tulca F1 70.67

15 St. Ctr. Pol. P1 69.43

16 St. Ctr. Pol. P3 55.73

17 St. Ctr. Pol. P5 109.22

18 Ginta F5 1094.09

19 Bocsig F5 645.5

20 Zarand F1 62.93

21 Siria F3 67.19

22 Masca F1 68.44

23 Santana Sat F1A 277.46

24 Curtici F1 66.67

25 ROMU03/Luncă si terasele

Muresului. Superior

Reghin F6 64.46

26 Sâncraiu de Mureş F1 57.675

27 Cristeşti F1 698.75



30 Zau de Câmpie F1 102.975

31 Cuci F1 95.635

32 Mihalţ F1 69.1

33 SC Azomures F1 (poluare) 3798.2


35 SC Azomures P1(poluare) 83.2

36 SC Azomures F5a (poluare) 7564.8


38 SC Azomures 17 (poluare) 2787.0


40 SC Azomures F25 (poluare 9972.5


SC Azomures F27 (poluare) 12322.5

42 ROMU05/Luncă si terasele raului

Tarnava Mare

Mediaş F5 93.07

43 ROMU20/Conul aluvial Mures Arad Nou S F1 123.5

44 CICH F18 67.4

45 CICH F23 5806.5

46 Dorobanţi S F1 136

47 Bodrogu Vechi F6 183.5

48 Horea NV F1 ord II 189.5

49 Macea NV F1 ord II 97.2

50 Rovine NV F1 ord II 60.5

51 Semlac F1 175.5

52 Semlac F1 ord II 79.4

53 Semlac F2 69.8

54 ROBA 01/Lovrin-Vinga Becicherecul Mic F4 62.26

55 Dudeştii Noi F1 150

56 Teremia Mare F1 176.8

57 ROBA02/Fibiş Bencecu de Sus F1 155.55

58 Fibiş F1 822.4


368

59 Maşloc F1 111.7

60 Remetea Mică F1 52.32

61 ROBA03/Timişoara Becicherecu Mic F2 538.1

62 Foeni F1A 140.4

63 Moraviţa F2 191.22

64 Ivanda-ape minerale F1A 182.95

65 Moraviţa F4 94.67

66 ROBA04/Lugoj Bazoşul Nou F1 368.23

67 ROBA05/Gătaia Gătaia F3 111.94

68 Tormac F1 4260

69 ROJI05/Luncă si terasele Jiului si

afluentilor sai

Zaval F4 196.18

70 Zaval F5 98.98

71 Isalnita P6 1570

72 ROJI06/Luncă şi terasele Dunării Vanatori Sud F1 114.05

73 Goicea F5 226.3

74 Catane 227.9

75 Orasani F3 194.04

76 Orasani F4 51.32

77 Orasani F6 76.73

78 Orasani F2 403

79 Orasani F7 70.98

80 Maglavit 169.50

81 Bailesti 59.81

82 Vanatori F1 75

83 ROOT01/Depresiunea Ciucului Miercurea Ciuc F4 99.580

84 Sansimion F5 73.388

85 Sansimion F4 142.400

86 ROOT02/Depresiunea Brasov Gospcom SA Sfantu Gheorghe

P6

71.94

87 Martineni F6 66.09

88 Targu Seciuesc F2 56.113

89 Herman Prejmer F13 60.105

90 Codlea P1 85.9

91 Ilieni Ozun F4 86.034

92 ROOT08/Luncă şi terasele Oltului

Inferior

Izbiceni Pleasov F6 214.375

93 Coteana ord II 225

94 Strejesti F3 137.5

95 Cezieni F6 432.5

96 Caracal N-E 52.083

97 Izbiceni F6 181.25

98 Izbiceni F7 58.5

99 Parscoveni F1 237.5

100 Corabia F1 58.75

101 Oboga F1 287.5

102 Oboga F2 198.75

103 Cezieni F4 54.583

104 Cezieni F2 75

105 ROOT13/Vestul depresiunii Valahe Ghercesti F2 428.125

106 ROAG03/Colentina Băneasa F2 52.47

107 Băneasa F3 53.86


369

108 Cernica F1 51.03

109 Cernica F2 87.5

110 Dragomireşti-Rudeni F1 67.387

111 ROAG09/Luncile râurilor Vedea,

Teleorman, Călmăţui

Cioceşti F2 110.56

112 ROAG12/Estul Depresiunii Valahe (

Formaţiuni de Cândeşti şi Frăteşti)

Teleormanu 55.655

113 ROIL05/Conul aluvial Buzău Sageata F5 103.85

114 Maxenu F9 52.6 l

115 Buzau Sud – Poluare F4 110.33

116 ROIL06/Luncă râului Călmăţui Bradeanca F7 76.73

117 ROIL12/Câmpia Gherghiţei Conduratu F1 50.4

118 Ulmeni F1 493.4

119 Fulga de Jos F1 82.135

120 Baba Ana F1 474.88

121 Gradistea F1 157.19

122 Gageni F1 86.05

123 Stilpu F1 141.65

124 ROIL15/Conul aluvial Prahova

Apa NOVA Ploiesti-Cringu lui

Bot F5 50.69

125

APA NOVA Ploiesti - Front

Nord Vest 15 56.68

126

APA NOVA Ploiesti - Front

Nord est F5 61.19

127 ROIL17/Fetesti Valea Bisericii F1 85.598

128 ROIL18/Teleajen

HIDRO Prahova - Front

Baltesti F3 75.27

129 ROSI03/Lunca Siretului si afluentii

sai

Tarita F1 92.910

130 Tarita F2 85.271

131 Tirgu Ocna F1 59.290

132 Tirgu- ocna F3 57.225

133 Helegiu F1 92.700

134 Negoesti F1 53.345

135 Tupilati F1 76.750

136 Tupilati F3 53.125

137 TupilatiF5 86.875

138 Costisa F1 60.813

139 Gheraiesti F1 124.500




143 Vinatori F7 93.025

144 Vinatori F8 104.750

145 Pastraveni F2 79.200

146 Bodesti F2 50.585

147 BodestiF3 59.899

148 Ruseni F4 52.728

149 Viisoara F1 54.715

150 Roman F7 263.000

151 Roman F12 77.350

152 Roman F13 152.500

153 Bursuc F4 87.232


370

154 Milisauti F1 58.407

155 Milisauti F2 66.372

156 Draganesti F8 79.469

157 ROSI05/Câmpia Siretului inferior Ceausu F2 149.5300

158 Ceausu F3 53.5750

159 ROPR01/Lunca Prutului superior Radauti-Prut F3 65,95

160 ROPR02/Luncile si terasele Prutului

mediu-inferior si ale afluentilor sai

Sadoveni F1 448.4

161 Cotnari F2 160.3

162 Murgrni F2 920

163 Spinoasa 81.29

164 Stefanesti F3 221

165 Targu Frumos F1 111.4

166 ROPR03/Lunca râului Bârlad

Dragalina F2 510.33

167 Dragalina F6 79.24

168 Dragalina F8 298.41

169 Radacinesti F2 207.93

170 In afara corpurilor Dumesti ord II F1 55.39

171 RODL09/ Dobrogea de Nord

Ceamurlia de Jos F2- -55,3

mg/l

55.3

172 Tulcea AQUASERV F1 60.84


371

ANEXA I – Centralizatoare ape uzate

Tabel 67: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe bazine

hidrografice

Tabel 68: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe activităţi

economice

Tabel 69: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine

hidrografice (indicatori ai încărcării organice şi nutrienţi)


hidrografice (reziduu, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti si fier total)


hidrografice (mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli, detergenti, extractibile, petroliere şi

sulfuri)


hidrografice (clor rezidual liber, arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru, mercur, molibden)


hidrografice (nichel, plumb, zinc, benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura

de carbon)

Tabel 74: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi

economice (suspensii, încărcare organică, N Total si P Total)


economice (forme de azot, reziduu şi cloruri)


economice (calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti)


economice (fier total, mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli)


economice (detergenti, extractibile, petroliere, sulfuri şi clor rezidual liber)


economice (arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru)


economice (mercur, molibden, nichel, plumb, zinc)


economice (benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon)

Tabel 82: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul

2010 pe bazine hidrografice

Tabel 83: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul

2010 pe activităţi economice


372


373

Tabel 67: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe bazine hidrografice

Nr. crt.

Bazin

hidrografic

Volume de apa uzata evacuate (mil mc)

Nu

necesita

epurare

% din

col. 12

Necesita epurare

Total

evacuat

Nu se

epureaza

% din

col. 10

Se epureaza

Total

% din

col. 12 insuficient

% din

col. 10 suficient

% din

col. 10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 TISA - - 0.474 7.5 1.094 17.3 4.755 75.2 6.323 100 6.323

2 SOMES 0.614 0.58 3.472 3.28 7.045 6.66 95.273 90.06 105.79 99.42 106.404

3 CRISURI 21.465 32.37 0.152 0.34 4.128 9.2 40.573 90.46 44.853 67.63 66.318

4 MURES 338.367 66.32 44.091 25.66 52.226 30.39 75.524 43.95 171.841 33.68 510.208

5 BEGA-

TIMIS 4.372 4.62 6.628 7.34 11.251 12.46 72.452 80.21 90.331 95.38 94.703

6 NERA-

CERNA - - 0.088 10.14 0.747 86.06 0.033 3.8 0.868 100 0.868

7 JIU 337.468 51.28 1.361 0.42 4.469 1.39 314.733 98.18 320.563 48.72 658.031

8 OLT 4.274 3 36.435 26.39 91.084 65.97 10.552 7.64 138.071 97 142.345

9 VEDEA 0.004 0.1 - - 3.971 68.76 0.05 1.24 4.021 99.6 4.025

10 ARGES 0.56 0.12 418.806 86.95 42.123 8.74 20.761 4.31 481.690 99.98 482.25

11 IALOMITA 2.085 2.86 0.587 0.83 63.119 89.25 7.013 9.92 70.719 97.14 72.804

12 SIRET 2.52 1.16 62.641 29.15 52.889 24.61 99.37 46.24 214.900 98.84 217.42

13 PRUT 0.031 0.03 11.792 11.03 3.556 3.33 91.597 85.65 106.945 99.97 106.976

14 DUNARE 2128.518 95.45 55.876 55.08 25.258 24.9 20.314 20.02 101.448 4.55 2229.966

15 LITORAL 94.333 55.52 - - 65.136 86.19 10.438 13.81 75.574 44.48 169.907

TOTAL GENERAL 2934.61 33.22 642.403 44.65 429.10 22.14 863.44 44.65 1933.94 39.72 4868.55


374

Tabel 68: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe activităţi economice

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala

Volume de apa uzata evacuate (mil mc)

Nu

necesita

epurare

%

din

tot.

gen.

%

din

col.

17

Necesita epurare

Total

evacuat

% din

tot.

gen.

Nu se

epureaza

% din

tot.

gen.

%

din

col.

14

Se epureaza

Total

% din

tot.

gen.

%

din

col.

12 insuficient

% din

tot.

gen.

%

din

col.

10 suficient

% din

tot.

gen.

%

din

col.

10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Zootehnie 0.056 0 1.68 - - - 3.258 0.76 99.24 0.025 0 0.76 3.283 0.17 98.32 3.339 0.07

2 Irigatii - - - - - - - - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva 2.293 0.08 4.1 2.425 0.38 4.53 22.41 5.23 41.84 28.732 3.33 53.64 53.587 2.77 95.9 55.86 1.15

6 Industrie alimentara 0.135 0 1.25 0.03 0 0.28 7.28 1.7 68.38 3.337 0.39 31.34 10.647 0.55 98.75 10.782 0.22

7 Industrie usoara 0.014 0 1.96 - - - 0.686 0.16 98 0.014 0 2 0.7 0.04 98.04 0.714 0.01

8 Industrie prelucrare lemn 0.002 0 0.02 0.46 0.07 4.79 6.82 1.59 71.03 2.322 0.27 24.18 9.602 0.5 99.98 9.604 0.2

9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - 0 0 - 0 0 - 0 0

10 Prelucrati chimice 9.126 0.31 7.56 18.376 2.86 16.46 43.811 10.23 39.25 49.433 5.73 44.29 111.62 5.77 92.44 120.746 2.48

11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 3.73 0.13 2.8 72.804 11.33 56.23 21.683 5.06 16.75 34.977 4.05 27.02 129.464 6.69 97.2 133.194 2.74

12 Mec.

Fina+electrotehnica+electronica - - - 0.043 0.01 15.36 0.134 0.03 47.86 0.103 0.01 36.79 0.28 0.01 100 0.28 0.01

13 Industria mij. de transport 0.02 0 0.97 0.194 0.03 9.5 1.441 0.34 70.53 0.408 0.05 19.97 2.043 0.11 99.03 2.063 0.04

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - 0.016 0 2.61 0.595 0.14 97.22 0.001 0 0.16 0.612 0.03 100 0.612 0.01

15 Energie elecrica si termica 2864.301 97.6 91.7 0.032 0 0.01 7.43 1.74 2.87 251.709 29.15 97.12 259.171 13.4 8.3 3123.472 84.18

16 Captare si prelucrare apa

penttru alimentare 52.074 1.77 3.85 536.837 83.57 41.33 304.883 71.22 23.47 457.332 52.97 35.21 1299.052 67.17 96.15 1351.126 27.75

17 Conctructii 0.011 0 0.3 0.051 0.01 1.4 1.591 0.37 43.76 1.994 0.23 54.84 3.636 0.19 99.7 3.647 0.07

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18


375

18 Comert si servicii pt. popolatie 2.23 0.08 8.81 5.302 0.83 22.97 1.419 0.33 6.15 16.364 1.9 70.89 23.085 1.19 91.19 25.315 0.52

19 Transporturi 0.56 0.02 29.23 - - - 0.679 0.16 50.07 0.677 0.08 49.93 1.356 0.07 70.77 1.916 0.04

20 Comunicatii - - - - - - 0.01 0 35.71 0.018 0 64.29 0.028 0 100 0.028 0

21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - 0.368 0.09 100 0 0 0 0.368 0.02 100 0.368 0.01

22 Admnistratie publica 0.004 0 0.26 0.299 0.05 19.35 1.014 0.24 65.63 0.232 0.03 15.02 1.545 0.08 99.74 1.549 0.03

23 Invatamant si sanatate - - - 0.075 0.01 4.29 1.499 0.35 85.8 0.173 0.02 9.9 1.747 0.09 100 1.747 0,,04

24 Alte activittati 0.055 0 0.25 5.459 0.85 24.67 1.085 0.25 4.9 15.587 1.81 70.43 22.131 1.14 99.75 22.186 0.46

TOTAL GENERAL 2934.61 - 60.28 642.40 - 33.22 428.10 - 22.14 863.44 - 44.65 1933.96 - 39.72 4868.55 -


376

Tabel 69: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (indicatori ai încărcării organice şi nutrienţi)

Nr. crt. Bazinul

hidrografic

Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone/an)

Materii

in suspensie CBO5 CCO-Cr

Azot total

(N)

Fosfor total

(P)

Azotiti

(NO2)

Azotati

(NO3)

Amoniu

(NH4)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 TISA 293.780 80.812 365.428 38.774 6.195 0.001 0.018 38.964

2 SOMES 4298.280 2270.176 7531.920 123.084 158.461 31.483 1163.896 737.990

3 CRISURI 2289.751 942.274 2645.871 470.480 68.170 36.808 955.897 81.237

4 MURES 10492.037 4578.707 11865.507 651.011 47.424 33.789 1610.870 2164.422

5 BEGA-TIMIS 10125.222 6303.706 15067.139 1177.986 200.947 31.597 251.234 1247.298

6 NERA-CERNA 41.164 15.999 42.505 6.621 0.881 0.114 0.947 7.306

7 JIU 38357.134 5534.530 15644.079 1805.784 240.511 70.407 2462.527 1692.447

8 OLT 101796.715 10511.549 28459.132 1070.403 230.859 24.771 479.057 4840.018

9 VEDEA 193.787 218.583 552.645 14.046 10.156 3.485 20.368 163.181

10 ARGES 64647.925 35610.175 95454.774 12485.816 1358.232 17.167 118.424 11564.921

11 IALOMITA 8147.952 7902.537 14240.202 47.679 144.499 28.823 1386.531 1436.203

12 SIRET 22948.623 6238.863 19113.750 1715.853 198.359 100.297 1903.018 1037.615

13 PRUT 9688.204 3467.908 9777.506 1475.427 228.408 125.127 2701.547 797.357

14 DUNARE 49017.216 19322.649 79221.903 7096.615 592.146 211.064 18199.821 3678.938

15 LITORAL 3682.700 2537.230 8249.728 532.744 149.722 6.905 992.582 182.677

TOTAL GENERAL 326020.49 105535.70 308232.09 28712.32 3634.97 721.84 32246.74 29670.57


377

Tabel 70: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (reziduu, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, fluoruri,

sulfiti si fier total)

Nr. crt. Bazinul

hidrografic


Reziduu

filtrabil Cloruri (Cl) Sulfati (SO4) Calciu (Ca) Magneziu (Mg) Fluoruri (F) Sulfiti (SO3)

Fier total

(con.totala)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 TISA 2874.926 82.202 938.384 353.280 - - - 0.768

2 SOMES 52303.077 729.535 7680.655 2129.634 2.595 - - 115.784

3 CRISURI 26962.147 3161.352 3937.439 175.869 72.356 - - 7.997

4 MURES 171419.104 42138.380 8935.779 12556.068 465.954 1.483 - 206.906

5 BEGA-TIMIS 50918.927 5598.969 4722.346 4.308 1.317 - - 36.209

6 NERA-CERNA 229.311 22.969 20.677 - - - - 0.098

7 JIU 143719.759 13499.796 26793.249 17011.573 3857.127 - 0.001 47.806

8 OLT 216604.085 215183.056 8794.405 70288.832 2877.281 1.589 - 95.330

9 VEDEA 2011.185 248.109 131.808 - - - - 0.541

10 ARGES 223207.683 29416.501 30049.757 914.595 71.656 2.434 - 346.312

11 IALOMITA 57484.512 9708.838 5517.177 1944.757 103.279 92.253 - 47.056

12 SIRET 89338.000 13589.807 11632.371 6031.996 803.512 0.405 - 223.971

13 PRUT 64931.224 6984.734 7105.635 385.444 90.114 0.563 - 74.674

14 DUNARE 660089.469 71541.563 68947.624 119077.630 36225.122 0.163 2.610 535.786

15 LITORAL 101894.041 3253.331 8821.805 - - - - 6.660

TOTAL GENERAL 1863987.45 415159.14 194029.11 230873.99 44570.31 98.89 2.61 1745.90


378

Tabel 71: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli,

detergenti, extractibile, petroliere şi sulfuri)

Nr. crt. Bazinul

hidrografic


Mangan total

(con. totala)

Aluminiu

(con. totala)

Cianuri totale

(CN) Fenoli

Detergenti

sintetici

Substante

extractibile

Produse

petroliere H2S+Sulfuri

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 TISA 1.484 - - - 3.094 99.050 - 8.647

2 SOMES 73.814 1.012 0.075 6.389 53.089 1348.074 6.501 74.104

3 CRISURI 2.581 - 0.014 2.685 10.563 455.512 12.390 1.509

4 MURES 107.891 0.005 0.004 0.325 68.165 566.915 - 0.857

5 BEGA-TIMIS - - 0.155 1.431 128.885 1430.630 - -

6 NERA-CERNA - - - 0.010 0.428 5.957 - -

7 JIU 12.981 - - 4.285 428.718 7449.738 2283.209 610.814

8 OLT 7.921 0.005 5.881 3.150 228.794 1850.956 163.664 68.855

9 VEDEA - - 0.010 0.217 2.322 40.250 0.689 -

10 ARGES 73.605 141.302 2.649 8.926 812.802 8432.905 0.103 415.054

11 IALOMITA 4.311 - 0.506 2.775 63.550 926.713 - 24.496

12 SIRET 36.996 0.239 2.589 4.107 122.109 1315.944 57.524 92.486

13 PRUT - 3.120 0.240 1.020 95.019 958.117 - 102.573

14 DUNARE 0.935 1.542 0.544 5.724 249.001 3160.316 3103.580 113.090

15 LITORAL 198.720 0.269 0.013 0.465 23.490 778.814 0.192 2.118

TOTAL GENERAL 521.24 147.49 12.68 41.51 2290.03 28819.89 5627.85 1514.60


379

Tabel 72: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (clor rezidual liber, arsen, cadmiu, cobalt, crom

total, cupru, mercur, molibden)

Nr. crt. Bazinul

hidrografic


Clor rezidual

liber (Cl2)

Arsen si

compusi

Cadmiu si

compusi Cobalt Crom total Cupru

Mercur si

compusi

Molibden si

compusi

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 TISA - - 0.149 - 0.004 0.149 - -

2 SOMES - - 0.351 - 1.981 2.004 - -

3 CRISURI - - 0.043 - 0.297 1.587 - 0.012

4 MURES - 0.237 0.036 - 0.366 59.598 0.001 -

5 BEGA-TIMIS - - 0.157 - 1.413 1.769 - -

6 NERA-CERNA - - - - - - - -

7 JIU - - - - - - - -

8 OLT - - 0.010 0.661 0.188 1.123 0.051 0.023

9 VEDEA - - - - 0.027 0.012 - -

10 ARGES - - 0.344 - 3.789 4.630 0.141 -

11 IALOMITA - - 0.145 - 1.128 1.021 - -

12 SIRET 0.003 - 0.027 - 1.314 3.056 - -

13 PRUT 0.003 - 0.004 - 1.045 2.368 - -

14 DUNARE - - 0.130 - 0.593 1.580 0.010 -

15 LITORAL - - 0.018 - 0.644 0.200 - -

TOTAL GENERAL 0.006 0.237 1.414 0.661 12.789 79.097 0.203 0.035


380

Tabel 73: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (nichel, plumb, zinc, benzen, Fenantren, 1,2-

dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon)

Nr. crt. Bazinul

hidrografic


Nichel si

compusi

Plumb si

compusi Zinc Benzen Fenantren 1,2-Dicloretan Diclormetan

Tetraclorura de

carbon

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 TISA 0.031 0.242 4.872 - - - - -

2 SOMES 2.461 7.214 58.766 0.007 - - 0.208 0.570

3 CRISURI 0.591 0.163 3.916 - - - - -

4 MURES 0.190 0.126 31.513 - - - - -

5 BEGA-TIMIS 1.184 1.140 5.473 - - - - -

6 NERA-CERNA - - - - - - - -

7 JIU - - - - - - - -

8 OLT 0.186 0.127 4.086 0.421 0.065 - - -

9 VEDEA 0.009 - 0.126 - - - - -

10 ARGES 3.046 3.683 65.182 4.257 0.009 4.258 4.258 2.130

11 IALOMITA 1.114 0.418 5.598 - - - - -

12 SIRET 0.683 1.689 20.751 - - - - -

13 PRUT 1.154 0.743 15.071 - - - - -

14 DUNARE 0.119 0.797 13.418 - - 0.074 0.074 -

15 LITORAL 0.179 0.273 1.210 - - - - -

TOTAL GENERAL 10.947 16.615 229.982 4.685 0.074 4.332 4.540 2.700


381

Tabel 74: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (suspensii, încărcare organică, N Total si P Total)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Materii

in suspensie % CBO5 % CCO-Cr % Azot total (N) %

Fosfor

total (P) %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie 2108.848 0.65 5550.947 5.26 7417.902 2.41 715.738 2.49 47.855 1.32

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva 80215.700 24.60 458.035 0.43 2029.900 0.66 29.884 0.10 2.058 0.06

6 Industrie alimentara 572.013 0.18 530.733 0.50 1786.726 0.58 29.592 0.10 19.442 0.53

7 Industrie usoara 28.835 0.01 12.306 0.01 55.728 0.02 5.497 0.02 1.496 0.04

8 Industrie prelucrare lemn 1299.045 0.40 438.346 0.42 1630.707 0.53 44.830 0.16 1.072 0.03

9 Poligrafie, edituri - - - - - - - - - -

10 Prelucrati chimice 21486.506 6.59 6256.211 5.93 16612.022 5.39 658.961 2.30 22.089 0.81

11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 19080.782 5.85 1773.438 1.68 7202.583 2.34 8.419 0.03 6.710 0.18

12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 11.775 0.00 4.439 0.00 13.718 0.00 3.744 0.01 0.283 0.01

13 Industria mij. de transport 51.099 0.02 37.372 0.04 105.775 0.03 7.880 0.03 2.365 0.07

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclasif. 35.936 0.01 17.188 0.02 110.217 0.04 12.462 0.04 0.898 0.02

15 Energie elecrica si termica 68923.852 21.14 6702.160 6.35 61279.888 19.88 4697.180 16.36 419.097 11.53


pentru alimentare 125587.371 38.52 81521.436 77.25 204832.568 66.45 21942.333 76.42 3044.156 83.75

17 Conctructii 3049.662 0.94 37.378 0.04 48.392 0.02 5.519 0.02 0.518 0.01

18 Comert si servicii pt. populatie 2008.385 0.62 1284.049 1.22 3279.804 1.06 444.605 1.55 52.515 1.44

19 Transporturi 43.919 0.01 32.192 0.03 127.072 0.04 6.348 0.02 2.224 0.06

20 Comunicatii 1.086 0.00 1.020 0.00 3.046 0.00 0.302 0.00 0.033 0.00

21 Cercetare-dezvoltare 26.911 0.01 10.380 0.01 31.698 0.01 3.837 0.01 0.529 0.01

22 Admnistratie publica 157.357 0.05 83.071 0.08 199.596 0.06 11.184 0.04 2.278 0.06

23 Invatamant si sanatate 129.007 0.04 86.062 0.08 209.485 0.07 18.599 0.06 2.482 0.07

24 Alte activitati 1202.401 0.37 698.988 0.66 1255.262 0.41 65.409 0.23 6.870 0.19

TOTAL GENERAL 326020.49 100.00 105535.75 100.00 308232.09 100.00 28712.32 100.00 3634.97 100.00


382

Tabel 75: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (forme de azot, reziduu şi cloruri)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Azotiti

(NO2) %

Azotati

(NO3) %

Amoniu

(NH4) %

Reziduu

filtrabil % Cloruri (Cl) %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie 15.400 2.13 30.545 0.09 766.823 2.58 7326.480 0.39 827.421 0.20

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva 0.345 0.05 52.301 0.16 55.429 0.19 62148.522 3.33 4102.228 0.99

6 Industrie alimentara 4.805 0.67 163.612 0.51 70.698 0.24 9519.711 0.51 1402.222 0.34

7 Industrie usoara 0.177 0.02 8.542 0.03 4.003 0.01 500.866 0.03 43.311 0.01

8 Industrie prelucrare lemn 0.381 0.05 10.191 0.03 5.908 0.02 4112.544 0.22 3.041 0.00




12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 0.020 0.00 1.633 0.01 0.702 0.00 108.267 0.01 8.649 0.00

13 Industria mij. de transport 0.019 0.00 3.143 0.01 11.243 0.04 796.292 0.04 146.655 0.04

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.192 0.03 1.401 0.00 14.160 0.05 713.263 0.04 1.290 0.00

15 Energie elecrica si termica 161.258 22.34 18330.869 56.85 660.070 2.22 726393.672 38.97 74668.006 17.99



17 Conctructii 0.047 0.01 1.490 0.00 2.978 0.01 990.767 0.05 24.228 0.01

18 Comert si servicii pt. popolatie 4.291 0.59 108.873 0.34 359.113 1.21 10101.105 0.54 932.507 0.22

19 Transporturi 0.062 0.01 2.007 0.01 19.824 0.07 1088.165 0.06 6.425 0.00

20 Comunicatii - - 0.001 0.00 0.094 0.00 11.770 0.00 - -

21 Cercetare-dezvoltare 0.043 0.01 1.910 0.01 3.052 0.01 238.403 0.01 1.611 0.00

22 Admnistratie publica 0.353 0.05 6.422 0.02 20.985 0.07 1067.802 0.06 78.965 0.02

23 Invatamant si sanatate 1.219 0.17 11.038 0.03 19.689 0.07 7682.297 0.41 62.525 0.02

24 Alte activitati 0.985 0.14 72.849 0.23 57.339 0.19 10733.476 0.58 278.488 0.07

TOTAL GENERAL 721.84 100.00 32246.74 100.00 29670.57 100.00 1863987.45 100.00 415159.14 100.00


383

Tabel 76: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Sulfati (SO4) % Calciu (Ca) %

Magneziu

(Mg) % Fluoruri (F) %

Sulfiti

(SO3) %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie 651.688 0.34 21.647 0.01 2.374 0.01 - - - -

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva 13342.917 6.88 4667.208 2.02 489.261 1.10 - - - -

6 Industrie alimentara 453.961 0.23 21.966 0.01 6.982 0.02 - - 0.006 0.23

7 Industrie usoara 9.955 0.01 0.031 0.00 - - - - - -

8 Industrie prelucrare lemn 1.549 0.00 - - - - - - - -



11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 6877.000 3.54 4568.439 1.98 516.318 1.16 16.802 16.99 - -

12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 4.423 0.00 - - - - - - - -

13 Industria mij. de transport 87.970 0.05 - - - - 0.004 0.00 - -

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 1.326 0.00 - - - - - - - -

15 Energie elecrica si termica 83620.123 43.10 131401.736 56.91 38906.633 87.29 - - - -


pentru alimentare 74398.987 38.34 4782.334 2.07 802.582 1.80 0.818 0.83 - -

17 Conctructii 48.617 0.03 - - - - - - - -

18 Comert si servicii pt. popolatie 1621.346 0.84 500.607 0.22 184.717 0.41 - - - -

19 Transporturi 2.612 0.00 - - - - - - - -

20 Comunicatii - - - - - - - - - -

21 Cercetare-dezvoltare 1.057 0.00 - - - - - - - -

22 Admnistratie publica 23.754 0.01 5.710 0.00 0.981 0.00 - - - -

23 Invatamant si sanatate 96.612 0.05 2.536 0.00 0.676 0.00 - - - -

24 Alte activitati 999.084 0.51 1546.791 0.97 316.174 0.71 - - 0.001 0.04

TOTAL GENERAL 194029.11 100.00 230873.99 100.00 44570.31 100.00 98.89 100.00 2.61 100.00


384

Tabel 77: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (fier total, mangan total, aluminiu, cianuri totale,

fenoli)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Fier total

(con.totala) %

Mangan

total

Aluminiu

(con. totala) %

Cianuri

tot.(CN) % Fenoli %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie 0.012 0.00 - - - - - - 0.426 1.03

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva 396.667 22.72 204.174 39.17 - - 0.001 0.01 3.742 9.01

6 Industrie alimentara 0.610 0.03 0.157 0.03 - - - - 0.007 0.02

7 Industrie usoara 0.317 0.02 - - - - 0.001 0.01 - -

8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - 0.133 0.32




12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 0.004 0.00 - - - - - - - -

13 Industria mij. de transport 0.360 0.02 - - - - 0.001 0.01 0.001 0.00

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.009 0.00 - - - - - - 0.003 0.01

15 Energie elecrica si termica 552.350 31.64 14.642 2.81 - - - - 0.296 0.71



17 Conctructii 0.008 0.00 0.004 0.00 - - - - 0.002 0.00

18 Comert si servicii pt. popolatie 3.527 0.20 - - - - 0.092 0.72 2.105 5.07

19 Transporturi 0.006 0.00 - - - - - - 0.002 0.00

20 Comunicatii - - - - - - - - - -

21 Cercetare-dezvoltare 0.001 0.00 - - - - - - - -

22 Admnistratie publica 0.203 0.01 - - - - - - - -

23 Invatamant si sanatate - - 0.002 0.00 - - - - 0.009 0.02

24 Alte activitati 5.994 0.34 0.146 0.03 - - - - 2.441 5.88

TOTAL GENERAL 1745.90 100.00 521.24 100.00 147.49 100.00 12.70 100.00 41.51 100.00


385

Tabel 78: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (detergenti, extractibile, petroliere, sulfuri şi clor

rezidual liber)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Detergenti

sintetici %

Substante

extractibile %

Produse

petroliere % H2S+Sulfuri %

Clor rezidual

liber (Cl2) %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie 27.255 1.19 435.731 1.51 - - 3.567 0.24 - -

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva 1.591 0.07 132.697 0.46 11.242 0.20 0.016 0.00 - -

6 Industrie alimentara 2.062 0.09 92.502 0.32 47.859 0.85 2.170 0.14 - -

7 Industrie usoara 0.177 0.01 3.560 0.01 - - 0.315 0.02 - -

8 Industrie prelucrare lemn 0.358 0.02 90.406 0.31 - - 0.648 0.04 - -


10 Prelucrati chimice 6.376 0.29 937.058 3.25 186.286 2.95 13.839 0.91 - -

11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 5.802 0.25 725.213 2.52 0.545 0.01 46.433 3.07 - -

12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 0.028 0.00 1.981 0.01 - - 0.002 0.00 - -

13 Industria mij. de transport 0.181 0.01 18.205 0.06 0.002 0.00 0.030 0.00 - -

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.927 0.04 3.211 0.01 0.002 0.00 0.230 2.00 - -

15 Energie elecrica si termica 386.594 16.88 5823.391 20.21 5380.744 95.61 611.119 40.35 - -



17 Conctructii 0.320 0.01 16.479 0.06 1.048 0.02 0.021 0.00 - -

18 Comert si servicii pt. popolatie 46.854 2.05 481.076 1.67 0.314 0.01 3.692 0.24 - -

19 Transporturi 2.425 0.11 9.261 0.03 0.135 0.00 0.335 0.02 - -

20 Comunicatii 0.022 0.00 0.325 0.00 - - 0.007 0.00 - -

21 Cercetare-dezvoltare 0.387 0.02 4.779 0.02 - - 0.248 0.02 - -

22 Admnistratie publica 1.178 0.05 15.260 0.05 - - 0.205 0.01 - -

23 Invatamant si sanatate 1.187 0.05 14.510 0.05 0.001 0.00 0.323 0.02 - -

24 Alte activitati 1.981 0.09 27.708 0.10 0.189 0.00 0.334 0.02 - -

TOTAL GENERAL 2290.03 100.00 28819.89 100.00 5647.85 100.00 1514.63 100.00 0.01 100.00


386

Tabel 79: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Arsen si

compusi %

Cadmiu si

compusi % Cobalt % Crom total % Cupru %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie - - - - - - - - - -

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva 0.001 0.42 0.254 17.96 - - 0.004 0.03 60.420 76.39

6 Industrie alimentara - - - - - - 0.004 0.03 0.011 0.01

7 Industrie usoara - - - - - - 0.003 0.02 0.002 0.00

8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - 0.001 0.00



11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini - - 0.033 2.33 - - 1.509 11.80 2.325 2.94

12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica - - - - - - - - - -

13 Industria mij. de transport - - 0.001 0.07 - - 0.006 0.05 0.007 0.01

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - -

15 Energie elecrica si termica 0.189 79.75 0.002 0.01 - - - - - -


pentru alimentare - - 1.018 71.99 - - 10.846 84.81 15.374 19.44

17 Conctructii - - - - - - 0.001 0.01 - -

18 Comert si servicii pt. popolatie - - 0.067 4.74 - - 0.103 0.81 0.125 0.02

19 Transporturi - - - - - - 0.003 0.02 - -

20 Comunicatii - - - - - - - - - -

21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - 0.001 0.00

22 Admnistratie publica - - - - - - - - - -

23 Invatamant si sanatate - - - - - - - - - -

24 Alte activitati - - - - - - 0.020 0.16 0.474 0.60

TOTAL GENERAL 0.237 100.00 1.414 100.00 0.661 100.00 12.789 100.00 79.097 100.00


387

Tabel 80: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (mercur, molibden, nichel, plumb, zinc)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Mercur si

compusi %

Molibden si

compusi %

Nichel si

compusi %

Plumb si

compusi % Zinc %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie - - - - - - - - - -

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva - - 0.012 34.29 0.123 1.12 0.791 4.76 89.228 38.80

6 Industrie alimentara - - - - 0.005 0.05 - - 0.404 0,18-

7 Industrie usoara - - - - - - 0.002 0.01 0.010 0.00

8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - - -


10 Prelucrati chimice 0.052 25.62 - - 0.496 4.53 0.381 2.29 1.620 0.70

11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini - - 0.023 65.71 0.618 5.65 1.525 9.18 19.898 8.65

12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica - - - - - - - - 0.001 0.00

13 Industria mij. de transport - - - - 0.096 0.88 0.002 0.01 0.101 0.04

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - - - -

15 Energie elecrica si termica - - - - - - 0.043 0.26 7.787 3.39


pentru alimentare 0.151 74.38 - - 9.573 87.45 13.588 81.78 110.603 48.09

17 Conctructii - - - - - - 0.001 0.01 0.026 0.01

18 Comert si servicii pt. popolatie - - - - 0.005 0.05 0.272 1.64 0.201 0.09

19 Transporturi - - - - - - 0.005 0.03 - -

20 Comunicatii - - - - - - - - - -

21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - 0.006 0.00



24 Alte activitati - - - - 0.031 0.28 0.005 0.03 0.097 0.04

TOTAL GENERAL 0.203 100.00 0.035 100.00 10.947 100.00 16.615 100.00 229.982 100.00


388

Tabel 81: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan,

tetraclorura de carbon)

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala


Benzen % Fenantren %

1,2-

Dicloretan % Diclormetan %

Tetraclorura

de carbon %

0 1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 10

1 Zootehnie - - - - - - - - - -

2 Irigatii - - - - - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - - - - - -

5 Industrie extractiva - - - - - - - - - -

6 Industrie alimentara - - - - - - - - - -

7 Industrie usoara - - - - - - - - - -

8 Industrie prelucrare lemn - - - - - - - - - -



11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini - - - - - - - - - -

12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica - - - - - - - - - -

13 Industria mij. de transport 0.011 0.23 - - 0.011 0.25 0.011 0.24 0.006 0.22

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - - - - -

15 Energie elecrica si termica - - - - - - - - - -



17 Conctructii - - - - - - - - - -

18 Comert si servicii pt. popolatie - - - - - - - - - -

19 Transporturi - - - - - - - - - -

20 Comunicatii - - - - - - - - - -

21 Cercetare-dezvoltare - - - - 0.001 0.02 0.001 0.02 0.001 0.04



24 Alte activitati - - - - - - - - - -

TOTAL GENERAL 4.685 100.00 0.074 100.00 4.332 100.00 4.540 100.00 2.700 100.00


389

Tabel 82: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe bazine hidrografice

Nr. crt.

Bazin

hidrografic

Statii de epurare existente

In constructie

Numar

Total

Numar

Functionare corespunzatoare Functionare necorespunzatoare

Numar % Numar %

0 1 2 3 4 5 6 7

1 TISA 14 4 28.6 10 71.4 -

2 SOMES 164 77 47 87 53 -

3 CRISURI 103 53 51.5 50 48.5 -

4 MURES 172 65 37.8 107 62.2 -

5 BEGA-TIMIS 87 48 55.2 39 44.8 -

6 NERA-CERNA 9 3 33.3 6 66.7 -

7 JIU 107 85 79.4 22 20.6 1

8 OLT 214 38 17.8 176 82.2 -

9 VEDEA 13 2 15.4 11 84.6 -

10 ARGES 88 15 17 73 83 -

11 IALOMITA 105 29 27.6 76 72.4 -

12 SIRET 209 59 28.2 150 71.8 -

13 PRUT 99 33 33.3 66 66.7 -

14 DUNARE 95 28 29.5 67 70.5 8

15 LITORAL 31 8 25.8 23 74.2 -

TOTAL GENERAL 1510 547 36.2 963 63.8 9


390

Tabel 83: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe activităţi economice

Nr. crt.

Activitate din

economia

nationala

Statii de epurare existente

Total

Numar Functionare corespunzatoare Functionare necorespunzatoare In constructie

Numar % Numar % Numar

1 Zootehnie 30 2 6.7 28 93.3 -

2 Irigatii - - - - - -

3 Silvicultura - - - - - -

4 Piscicultura - - - - - -

5 Industrie extractiva 167 85 50.9 82 49.1 -

6 Industrie alimentara 192 46 24 146 76 -

7 Industrie usoara 17 6 35.3 11 64.7 -

8 Industrie prelucrare lemn 24 7 29.2 17 70.8 -

9 Poligrafie, edituri 1 1 100 - - -

10 Prelucrati chimice 60 31 51.7 29 48.3 -

11 Ind. Metalurgica +c-tii de masini 75 36 48 39 52 -

12 Mec. Fina+electrotehnica+electronica 18 7 38.9 11 61.1 -

13 Industria mij. de transport 21 9 42.9 12 57.1 -

14 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 7 1 14.3 6 85.7 -

15 Energie elecrica si termica 28 16 57.1 12 42.9 -


pentru alimentare 385 137 35.6 248 64.4 3

17 Conctructii 74 36 48.6 38 51.4 -

18 Comert si servicii pt. popolatie 114 48 42.1 66 57.9 6

19 Transporturi 33 17 51.5 16 48.5 -

20 Comunicatii 3 1 33.3 2 66.7 -

21 Cercetare-dezvoltare 7 1 14.3 6 85.7 -

22 Admnistratie publica 40 10 25 30 75 -

23 Invatamant si sanatate 74 10 13.5 64 86.5 -

24 Alte activitati 140 40 28.6 100 71.4 -

TOTAL GENERAL 1510 547 36.2 963 63.8 9


391

ANEXA II – Lista tabelelor şi figurilor

Lista de tabele Tabel 1: Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2010 ............................................ 14

Tabel 2: Raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă ................................................................... 16

Tabel 3: Valorile indicelui EFI+: .................................................................................................................. 20

Tabel 4: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza fitoplanctonului ................................................. 20

Tabel 5: Valori ale RCE pentru lacurile naturale pe baza macronevertebratelor ...................................... 21

Tabel 6: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii marine pe baza fitoplanctonului ..................................... 21

Tabel 7: Valori ale indicelui M-AMBI pentru apele tranzitorii marine ....................................................... 21

Tabel 8: Valori ale RCE pentru apele tranzitorii lacustre pe baza fitoplanctonului ................................... 21

Tabel 9: Indici utilizaţi în evaluarea stării apelor tranzitorii lacustre pe baza macronevertebratelor ....... 22

Tabel 10: Valori ale RCE pentru apele costiere pe baza fitoplanctonului .................................................. 22

Tabel 11: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte Bună şi

respectiv Bună ............................................................................................................................................ 24

Tabel 12: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Foarte Bună şi Bună (FB/B) – nutrienţi şi

oxigen dizolvat ............................................................................................................................................ 26

Tabel 13: Valori limită pentru pragul dintre starea ecologică Bună şi Moderată (B/M) – nutrienţi şi oxigen

dizolvat ....................................................................................................................................................... 27

Tabel 14: Limite intre starile ecologice pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentratie) ....................... 31

Tabel 15: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi

„Moderată” (B/M) pentru indicatorul P Total (valorile sunt exprimate în mg/l P) .................................... 32

Tabel 16: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi respectiv „Bun” şi

„Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de acumulare - Indicatorii P Total, Oxigen

dizolvat şi pH .............................................................................................................................................. 34

Tabel 17: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate în stare ecologică

MODERATĂ în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de

calitate (starea bună) ................................................................................................................................. 39

Tabel 18: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în funcţie de elementele determinante

care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) ................................................... 44

Tabel 19: Distribuţia numărului de lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial ecologic moderat în

funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial

ecologic bun) .............................................................................................................................................. 47

Tabel 20: Distribuţia numărului de corpuri de apă - rauri monitorizate cu stare ecologica moderata în

funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (stare

ecologica buna) .......................................................................................................................................... 54



ecologic bun) .............................................................................................................................................. 56

Tabel 22: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) monitorizate care nu au îndeplinit

obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au determinat starea

ecologică finală ........................................................................................................................................... 62

Tabel 23: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate în

potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea

obiectivului de calitate (potenţial bun) ...................................................................................................... 64


392

Tabel 24: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de acumulare) monitorizate

în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea





Tabel 26: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate în

potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea


Tabel 27: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (lacuri de acumulare) monitorizate

în potenţial ecologic MODERAT în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea





Tabel 29: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate (CAPM - râuri) monitorizate care

nu au îndeplinit obiectivul de calitate (starea bună) în funcţie de elementele determinante care au

condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun) ............................................................. 79






condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun) ............................................................. 85

Tabel 32: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică MODERATĂ în

funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea

bună) .......................................................................................................................................................... 88

Tabel 33: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu potenţial ecologic

moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate

(potenţial ecologic bun) ............................................................................................................................. 89

Tabel 34: Distribuţia numărului de corpuri de apă - lacuri de acumulare monitorizate cu potenţial

ecologic moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului

de calitate (potenţial ecologic bun)............................................................................................................ 91

Tabel 35: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (râuri) în stare ecologică MODERATĂ în

funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea

bună) ........................................................................................................................................................ 102


care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) ................................................. 106



ecologic bun) ............................................................................................................................................ 112



calitate (starea bună) ............................................................................................................................... 117


393


care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) ................................................. 127



ecologic bun) ............................................................................................................................................ 129

Tabel 41: Distribuţia numărului de lacuri naturale monitorizate cu stare ecologică moderată în funcţie de

elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea ecologică

bună) ........................................................................................................................................................ 135



calitate (starea bună) ............................................................................................................................... 140

Tabel 45: Distribuţia numărului de corpuri de apă puternic modificate monitorizate cu potenţial ecologic

moderat în funcţie de elementele determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate

(potenţial ecologic bun) ........................................................................................................................... 141



ecologică finală ......................................................................................................................................... 151



condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (potenţial bun) ........................................................... 154

Tabel 46: Distribuţia numărului de corpuri de apă naturale (lacuri naturale) în funcţie de elementele

determinante care au condus la neîndeplinirea obiectivului de calitate (starea bună) .......................... 157



ecologică finală ......................................................................................................................................... 165

Tabel 48: Clasele de evaluare pentru cei doi indecşi ............................................................................... 198

Tabel 49: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru corpurile de apă

naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale) la

nivel global în anul 2010 ........................................................................................................................... 205

Tabel 50: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru lungimile corpurilor de

apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru lungimile corpurilor de apă puternic modificate

şi artificiale) la nivel global în anul 2010 .................................................................................................. 206

Tabel 51: Evaluarea corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi bazine hidrografice în anul

2010 .......................................................................................................................................................... 209

Tabel 52: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale – râuri pe stări ecologice şi bazine hidrografice

în anul 2010 .............................................................................................................................................. 210

Tabel 53: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate/artificiale – râuri pe

bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010.................................................................................... 212

Tabel 54: Evaluarea pe bazine hidrografice a lungimilor corpurilor de apă puternic modificate şi

artificiale – râuri la nivel global în anul 2010 ........................................................................................... 214

Tabel 55: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale pe stări ecologice şi bazine hidrografice în anul

2010 .......................................................................................................................................................... 214

Tabel 56: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare

pe bazine hidrografice şi la nivel global în anul 2010 ............................................................................... 216


394

Tabel 57: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de

apă puternic modificate aferente cursului principal al fluviului Dunărea................................................ 218

Tabel 58: Date sintetice privind secţiunile de potabilizare monitorizate ................................................ 229

Tabel 59: Concentraţiile de nitraţi la nivelul secţiunilor din zone vulnerabile ......................................... 244

Tabel 60: Repartizarea numărului de surse monitorizate în cadrul administraţiilor bazinale ................. 254

Tabel 61: Situaţia poluărilor accidentale în anul 2010 ............................................................................ 263

Tabel 62: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă ................ 287

Tabel 63: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă ................ 288

Tabel 64: Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apăde suprafaţă ................. 289

Tabel 65: Starea chimică a corpurilor de apă subterană în anul 2010 la nivelul bazinelor hidrografice . 363

Tabel 66: Tabel centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor subterană freatice

cu depăşiri ale valorii de prag / concentraţiei admise in cazul indicatorului AZOTAŢI in anul 2010 ....... 366

Tabel 67: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe bazine hidrografice .......... 373

Tabel 68: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 pe activităţi economice ........ 374

Tabel 69: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice

(indicatori ai încărcării organice şi nutrienţi) ........................................................................................... 376


(reziduu, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti si fier total) ................................................... 377


(mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli, detergenti, extractibile, petroliere şi sulfuri) ................ 378

Tabel 72: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe bazine hidrografice (clor

rezidual liber, arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru, mercur, molibden) .......................................... 379


(nichel, plumb, zinc, benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon)............ 380

Tabel 74: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice

(suspensii, încărcare organică, N Total si P Total) .................................................................................... 381


(forme de azot, reziduu şi cloruri) ............................................................................................................ 382


(calciu, magneziu, fluoruri, sulfiti) ............................................................................................................ 383

Tabel 77: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2010 pe activităţi economice (fier

total, mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli) ............................................................................... 384


(detergenti, extractibile, petroliere, sulfuri şi clor rezidual liber) ............................................................ 385


(arsen, cadmiu, cobalt, crom total, cupru) ............................................................................................... 386


(mercur, molibden, nichel, plumb, zinc) .................................................................................................. 387


(benzen, Fenantren, 1,2-dicloretan, diclormetan, tetraclorura de carbon) ............................................ 388

Tabel 82: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe bazine

hidrografice .............................................................................................................................................. 389

Tabel 83: Evaluare statistica privind funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2010 pe activităţi

economice ................................................................................................................................................ 390


395

Lista de figuri Figura 1: Schema rolului relativ al elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice în

clasificarea stării ecologice (Ghidul REFCOND, 2003) ................................................................................ 23

Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului pentru starea

ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună .................................................................................................... 28

Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza limitelor de prag

între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată ................................................................. 29

Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice suport din

categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /

Moderată .................................................................................................................................................... 30

Figura 5: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Tisa ............................................. 38

Figura 6: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate din b.h. Tisa ....................... 39

Figura 7 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Tisa ....................... 40

Figura 8: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Someş .......................................... 43

Figura 9: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h. Someş ..................... 43

Figura 10: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Someş ................ 45

Figura 11: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Someş ........................ 47

Figura 12: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Someş ............................................ 52

Figura 13: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Crişuri ......................................... 53

Figura 14: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic monitorizate – râuri în b.h. Crişuri ............. 55

Figura 15: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă lacuri de acumulare în b.h. Crişuri ........................... 56

Figura 16: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale-râuri în b.h. Mureş - 2010 ................................ 61

Figura 17: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa de suprafaţă puternic modificate în b.h. Mures - 2010

.................................................................................................................................................................... 63

Figura 18: Potenţialul corpurilor de apa de suprafaţă-lacuri de acumulare din b.h. Mures - 2010 .......... 66

Figura 19: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Aranca - 2010 ................ 68

Figura 20: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Bega-Timis -Caraş - 2010 . 69

Figura 21: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Bega- Timis-Caras - 2010 .. 70

Figura 22: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate - râuri în b.h. Nera- Cerna ............ 74

Figura 23: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale -râuri în b.h. Jiu ........................... 77

Figura 24: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Olt .................................... 82

Figura 25: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Olt ................................. 84

Figura 26: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. Argeş ........................................ 87

Figura 27: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în b.h. Argeş ............................. 89

Figura 28: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în b.h.

Argeş ........................................................................................................................................................... 91

Figura 29: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. Argeş ............................................ 100

Figura 30: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Vedea ....................................... 101

Figura 31: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – monitorizate râuri în b.h. Vedea ................. 102

Figura 32: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Ialomiţa .................................... 105

Figura 33: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri monitorizate în b.h. Ialomiţa .............. 105

Figura 34: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate - râuri în b.h. Ialomiţa ............ 107

Figura 35: Starea ecologică a corpurilor de apă – lacuri naturale în b.h. Ialomiţa .................................. 108

Figura 36: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă – lacuri de acumulare în b.h. Ialomiţa .................... 112

Figura 37: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Siret.......................................... 116


396

Figura 38: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Siret ................. 118

Figura 39: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în b.h. Siret

.................................................................................................................................................................. 120

Figura 40: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în sub-bazinul Bârlad şi afluenţii de

stânga ai Siretului ..................................................................................................................................... 126

Figura 41: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în sub-bazinul Bârlad şi afluenţii

de stânga ai Siretului ................................................................................................................................ 128

Figura 42: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în sub-

bazinul Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului ....................................................................................... 129

Figura 43: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Buzău ....................................... 134

Figura 44: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale în b.h. Prut ...................................................... 139

Figura 45: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri în b.h. Prut .................. 141

Figura 46: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare în b.h. Prut

.................................................................................................................................................................. 143

Figura 47: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/ Banat ............... 150

Figura 48: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Dunare/Jiu ..................... 151

Figura 49: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Dunare/Jiu .................. 153

Figura 50 Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentru corpurile de apă

naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale) la


Figura 51: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru lungimile corpurilor de apă naturale/

puternic modificate/ artificiale – Râuri, la nivel global în anul 2010 ...................................................... 207

Figura 52. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/ puternic

modificate/ artificiale – râuri, la nivel global în anul 2010 ....................................................................... 208

Figura 53. Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru corpurile de apă naturale/ puternic

modificate/ artificiale – lacuri, la nivel global în anul 2010..................................................................... 208

Figura 54: Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale - râuri la nivel global în anul 2010 .. 210

Figura 55: Evaluarea lungimilor corpurilor de apă naturale - râuri pe stări ecologice la nivel global în anul

2010 .......................................................................................................................................................... 212

Figura 56: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – râuri la


Figura 58: Evaluarea corpurilor de apă - lacuri naturale pe stări ecologice la nivel global în anul 2010 . 215

Figura 59: Starea ecologică / potenţialul ecologic al corpurilor de apă de pe cursul principal al fluviului

Dunărea în anul 2010 ............................................................................................................................... 218

Figura 60: starea chimica a corpurilor de suprafaţă -2010 ...................................................................... 220

Figura 61: Starea chimică a corpurilor de apă – râuri în 2010 ................................................................. 226

Figura 62: Starea chimica a corpurilor de apă - lacuri de acumulare în 2010 .......................................... 227

Figura 63: Starea chimica a corpurilor de apă lacuri naturale în 2010 .................................................... 228

Figura 64: Volumul apelor uzate evacuate în anul 2010 (mil. mc) ........................................................... 255

Figura 65: Situaţia funcţionării staţiilor de epurare (%) în perioada 2000-2010 ..................................... 259

Documents

Sinteza calității apelor din România în anul 2010