Universitatea Ovidius din ConstanțaUniversitatea Ovidius din ConstanțaFacultatea de Psihologie și Științe ale EducațieiFacultatea de Psihologie și Științe ale EducațieiMaster Psihodiagnoza Complexă a PersonalitățiiMaster Psihodiagnoza Complexă a Personalității

Anul IIAnul II

Universitatea Ovidius din ConstanțaUniversitatea Ovidius din ConstanțaFacultatea de Psihologie și Științe ale EducațieiFacultatea de Psihologie și Științe ale EducațieiMaster Psihodiagnoza Complexă a PersonalitățiiMaster Psihodiagnoza Complexă a Personalității

Anul IIAnul II

Sindromul Asperger și Autismul Înalt Sindromul Asperger și Autismul Înalt FuncționalFuncțional

Lector Univ.Dr.Rodica EnacheLector Univ.Dr.Rodica Enache

Masterand:Simionov Alina-CristianaMasterand:Simionov Alina-Cristiana

Cuprins

1.Descrierea sindromului Asperger

2.Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Asperger

3.Diagnostic diferential/ Care este diferenta intre Autismul inalt functional si Sindromul Asperger?

4.Intrebari frecvente

5.Principalele manifestari ale sindromului

6.Distorsiunile cognitive

Bibliografie

1.1.Descrierea Sindromului AspergerDescrierea Sindromului Asperger

La mijlocul anilor 1940, studiile referitoare la psihologia copilului (in Europa si La mijlocul anilor 1940, studiile referitoare la psihologia copilului (in Europa si America) au inceput sa fie recunoscute si sa ia amploare; avansand in dezvoltarea America) au inceput sa fie recunoscute si sa ia amploare; avansand in dezvoltarea

modelelor teoretice si instrumentelor de evaluare, insa Dr. Hans Asperger (un modelelor teoretice si instrumentelor de evaluare, insa Dr. Hans Asperger (un pediatru vienez) nu putea gasi o descriere/ clasificare pentru un anumit grup de copii pediatru vienez) nu putea gasi o descriere/ clasificare pentru un anumit grup de copii

care i se parea intrigant (copiii aveau varste cuprinse intre 6 si 11 ani).care i se parea intrigant (copiii aveau varste cuprinse intre 6 si 11 ani). Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger, Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger, care in 1944 a observat ca acest grup de copiii care ajungeau la el in clinica aveau care in 1944 a observat ca acest grup de copiii care ajungeau la el in clinica aveau

caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul.caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul.

1.1.Descrierea Sindromului AspergerDescrierea Sindromului Asperger

La mijlocul anilor 1940, studiile referitoare la psihologia copilului (in Europa si La mijlocul anilor 1940, studiile referitoare la psihologia copilului (in Europa si America) au inceput sa fie recunoscute si sa ia amploare; avansand in dezvoltarea America) au inceput sa fie recunoscute si sa ia amploare; avansand in dezvoltarea

modelelor teoretice si instrumentelor de evaluare, insa Dr. Hans Asperger (un modelelor teoretice si instrumentelor de evaluare, insa Dr. Hans Asperger (un pediatru vienez) nu putea gasi o descriere/ clasificare pentru un anumit grup de copii pediatru vienez) nu putea gasi o descriere/ clasificare pentru un anumit grup de copii

care i se parea intrigant (copiii aveau varste cuprinse intre 6 si 11 ani).care i se parea intrigant (copiii aveau varste cuprinse intre 6 si 11 ani). Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger, Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger, care in 1944 a observat ca acest grup de copiii care ajungeau la el in clinica aveau care in 1944 a observat ca acest grup de copiii care ajungeau la el in clinica aveau

caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul.caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul.

• Initial a sugerat termenul de “Autistische Psychopathen Kinderalter”. Asperger a facut o descriere remarcabila referitoare la dificultatile si abilitatile grupului de copii despre care aminteam mai sus. El a observat ca maturitatea sociala si intelegerea regulilor sociale erau intarziate in dezvoltare, iar anumite aspecte privind abilitatile sociale erau neobisnuite indiferent de varsta. Acesti copii aveau dificultati in a-si face prieteni si erau tachinati de ceilalti copii. Intampinau dificultati in comunicarea verbala si nonverbala, in special in capacitatea de a utiliza corect structurile gramaticale si de a purta o conversatie. Limbajul era pedant, iar unii copii aveau o prozodie neobisnuita care afecta tonul si ritmul vorbirii. Vocabularul si gramatica puteau fi relativ avansate, insa la sfarsitul conversatiei, ramanaeai cu impresia ca este ceva neobisnuit/ ciudat legat de capacitatea lor de a purta o conversatie tipica pentru un copil de varsta respectiva.

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Asperger (DSM-IV-TR, 2000):

• Deteriorare calitativa in interactiunea sociala manifestata prin cel putin doua din urmatoarele:

• Deteriorare marcata in uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul in fata, expresia faciala, posturile corporale si gesturile de reglare a interactiunii sociale;

• Incapacitatea de a stabilii relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de dezvoltare;• Lipsa cautarii spontane de impartasii satisfactia, interesele sau realizarile cu alti

oameni (de ex., lipsa de a arata, de a adduce, de a specifica altor oameni obiectele de interes);

• Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala.• Patternuri stereotipe, repetitive si restranse de comportament, interese si • activitati, manifestate prin cel putin unul din urmatorii itemi:• Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restranse si stereotipe de

interes, si care este anormala, fie ca intensitate sau centrare; Aderenta inflexibila evidenta de rutine sau ritualuri specifice, nonfunctionale;

• Manierisme motorii repetitive si stereotipe (de ex., fluturatul sau rasucitul mainilor sau degetelor sau miscari complexe ale intregului corp);

• Preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor.•

Diagnostic Autismul inalt functional

Autismul inalt functional intruneste toate criteriile pentru Autismul infantil cu mentiunea ca acesti copii au inteligenta normala si limbajul dezvoltat; acest lucru face ca diferentierea de Asperger sa fie foarte dificil de facut si de multe ori sa existe greseli de diagnostic in acest sens. Nu toti autorii sunt de acord ca Autismul Infantil este diferit de Sinromul Asperger; unii dintre ei considera ca este aceeasi tulburare. Exista totusi o unanimitate privind existenta unui continuum in TPDD.

• Problemele ivite in diagnosticarea autismului sunt generate, in principal, de tulburarile de dezvoltare asociate, adesea manifeste.

• Elementele de baza, selectate de catre Lorna Wing si Judi Gould din multimea trasaturilor observate in autism, au fost grupate in ceea ce este cunoscut drept “triada Wing” (interactiune sociala, limbaj si comunicare, gandire si comportament).

• Conform DSM IV (1994), pentru ca un diagnostic de autism sa poata fi pus sunt necesare:

• (I) Obtinerea unui total de 6 sau mai multe raspunsuri pozitive la itemi celor trei sectiuni (fiind obligatorii cel putin doua la sectinea A si cate unul la B, respectiv C).

• A. Dificultati calitativ semnificative in interactiunea sociala, datorate unor cauze cum ar fi:

• utilizarea inadecvata a comportamentelor non-verbale (postura, expresia faciala, gestica, evitarea contactului vizual);

• esec in stabilirea unor relatii sociale cu persoane de aceeasi varsta, normale din punct de vedere al dezvoltarii;

• absenta intentiei spontane de a impartasi propriile bucurii, interese si realizari cu alte persoane;

• B. Dificultati calitativ semnificative in comunicare, datorate unor cauze cum ar fi :• intarziere in dezvoltare sau absenta a limbajului verbal, fara incercari de suplinire prin modalitati

paralingvistice (cum ar fi mimico-gesticulatia);• lipsa capacitati de a initia si sustine o conversatie in conditiile prezentei limbajului verbal;• utilizarea stereotipa si repetitiva a unor structuri verbale (apartinand limbajului comun sau personal);• absenta jocului simbolic sau imaginativ (comparative cu copiii normali, de aceeasi varsta).• C. Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive legate de comportamente, interese si activitati

cum ar fi:• preocupari obsessive, stereotipe si restrictive legate de interese;• dependenta rigida fata de unele conduite rutiniere sau comportamente rituale;• manierisme motorii stereotipe si repetitive nefunctionale;• preocupare intensa legata de anumite obiecte sau parti ale acestora;• (II) Constatarea unui retard sau a unei disfunctii in cel putin unul din urmatoarele domenii: • interactiune sociala,• limbaj, • joc simbolic sau imaginativ ( incepand cu varsta de trei ani ).• (III). Excluderea simptomatologiei tipice sincromului Rett sau altor tulburari degenerative ce pot

aparea in copilarie.•

• Diagnosticul diferential se face in raport cu sindromul Asperger, debilitatea mintala si deficientele senzoriale, precum si cu tulburarile psihiatrice (in special schizofrenia). (III). Excluderea simptomatologiei tipice sincromului Rett sau altor tulburari degenerative ce pot aparea in copilarie.

• Diagnosticul diferential se face in raport cu sindromul Asperger, debilitatea mintala si deficientele senzoriale, precum si cu tulburarile psihiatrice (in special schizofrenia).

• c. Perturbarea cauzeaza deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, • profesional ori in alte domenii importante de functionare.

• D. Nu exista o intarziere generala semnificativa clinic in limbaj (de ex., • utilizeaza cuvinte izolate catre etatea de 2 ani si fraze comunicative catre • etatea de 3 ani).• E. Nu exista o intarziere semnificativa clinic in dezvoltarea cognitiva sau in • dezvoltarea aptitudinilor de autoajutorare corespunzatoare etatii, in comportamentul

adaptativ (altele dacat in interactiunea sociala) si in curiozitatea pentru ambianta in copilarie.

• F. Nu sunt satisfacute criteriile pentru o alta tulburare de dezvoltare pervaziva specifica sau pentru schizofrenie.

Diagnostic diferential/ Care este diferenta intre

Autismul inalt functional si Sindromul Asperger?

• Tulburarea autista Sindromul Asperger

anomalii semnificative in domeniul interactiunii sociale, limbajului si jocului

aptitudinile lingvistice si cognitive precoce nu sunt intarziate in mod semnificativ

interesele si activitatile, restranse, repetitive si streotipe sunt adesea caracterizate prin prezenta manierismelor motorii, a preocuparii pentru parti ale obiectelor, ritualuri

sunt observate in primul rand in urmarirea atotcuprinzatoare a intereselor circumscrise incluzand un subiect caruia individul ii dedica foarte mult timp strangand informatii si date.

patternurile de interactiune sociala tipica sunt marcate de autoizolare sau de abordari sociale marcat rigide

Sindromul Asperger pare a exista o motivatie pentru abordarea celorlalti, chiar daca aceasta este facuta intr-o maniera excentrica, unilaterala si insensibila.

– Tulburarea Asperger trebuie sa fie deasemena deferentiata de tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, schizofrenia cu debut in copilarie, tulburarea de limbaj expresiv, tulburarea mixta de limbaj expresiv si receptiv.

– Aceeasi diferentiere este necesara si in cazul diagnosticarii autismului. – Unii copii prezinta simptomele autismului in copilaria timpurie apoi isi dezvolta abilitatea

de a vorbi folosind fraze complexe, isi dezvolta abilitati sociale de baza si capacitate intelectuala in limite normale. Acest grup de copii au fost initial descrisi ca avand Autism inalt functional.

– Este foarte probabil ca termenul de Autism inalt functional sa fie folosit pentru copiii care au avut initial diagnosticul de autism. Este insa foarte putin probabil ca acest termen sa fie folosit pentru copii care in copilaria timpurie nu au prezentat simptomele specifice ale autismului clasic.

– Ambii termini, Autism inalt functional si Sindromul Asperger, fac parte din tulburarile de spectru autist iar limita intre cele doua tulburari nu este clar trasata.

– Se poate spune totusi ca persoana cu Sindrom Asperger are mai multa volubilitate in vorbire decat cea cu Autism Infantil (NIMH (20000).

– Persoana cu SA are o conversatie mai buna in interactiunea in diada decat cea cu Autism Infantil; profilul QI-verbal este mai bun la adolescentii cu SA decat la cei cu Autism Infantil (Belkadi et all, 2003), insertia sociala a adultilor cu SA este superioara celor cu Autism Infantil.

– Ellen Fenster-Kuel (2000) considera ca SA este diferit de Autismul Infantil, ca se fac adesea greseli de diagnostic; copiii cu SA pot prezenta adesea si comportamente de tip TOC ( Tulburare obsesiv compulsive), THDA (Tulburare de hiperactivitate si deficit de atentie) sau TO ( Tulburare obsesiva); autoarea considera ca Autismul Infantil are o simptomatologie relativ permanenta cu scaderea abilitatilor si sarcinilor verbale in timp ce SA are doar o oboseala a performantelor, testele psihologice (Block design subtest of the WISC/WAIS) au performante superioare pe masuratorile verbale la cei cu SA fata de Autism Infantil (Jolliffe and Baron-Cohen, 2000). Mare parte din clinicieni gasesc utila distinctia dintre SA si Autismul Infantil (Campbell et all., 1996; Volkmar and Klim, 2000; Simpson, 2003).

• Exista autori care considera ca Autismul infantil nu este semnificativ diferit de Sindromul Asperger; Baron-Cohen et all., 2003 considera ca Sindromul Asperger este identic cu Autismul Infantil, au acelasi stil cognitiv si acelasi model “folk psychology si folk physics”.

• SA reprezinta portiunea din continuumul TPDD care se caracterizeaza prin abilitati cognitive ridicate (Klin si Volkmar, 2003).

• • Din cercetarile recente reiese ca aproximativ 65% dintre adolescentii cu

Asperger dezvolta tulburari secundare de dispozitie, tulburari de adaptare, tulburari anxioase (Ghazuddin, Wieder-MiKhail, 1998; Gillot, Furniss, si Walter 2001; Green, Gilchrist, Burton, si Cox, 2000) si tulburari depresive (Green et. Al., 2000).

• Cercetarile in care au fost implicate familii ale copiilor cu Autism si Sindromul Asperger au identificat in istoria acestor familii o incidenta mare a tulburarilor de dispozitie “mood disorders” ( Bolton, Pikles, Murphy, & Rutter, 1998; De Long & Dwyer, 1998; Ghazuddin & Green, 1998; Piven & Palmer, 1999).

• Persoanele cu Sindromul Asperger pot avea o predispozitie genetica pentru tulburarile de dispozitie, si pot fi vulnerabile in a-si modela modul de gandire si comportament dupa unul dintre parinti. Daca luam in considerare dificultatile lor in ceea ce priveste rezonanta sociala, empatia, comunicarea verbala, profilul aptitudinilor cognitive este clar ca sunt predispusi unui stres considerabil. Aceste aspecte pot fi factori care explica incidenta mare a tulburarilor afective.

Intrebari frecvente• Se poate ca Sindromul Asperger sa fie mostenit? Unele cercetari arata ca exista asemanari marcante referitor la simptomele Sindromului Asperger la

rudele de gradul intai sau doi, sau in istoria familiei sunt indivizi care pot fi caracterizati ca excentrici si au o manifestare “usoara” a sindromului.

Nu exista insa cercetari care sa afirme ca Sindromul Asperger are o cauza genetica sau ca se transmite de la o generatie la alta, dar exista sugestii ca ar fi implicati cromozomii.

Se poate ca parintii sa fi cauzat sindromul Asperger?• Sindormul Asperger nu este cauzat de traume emotionale, neglijenta sau lipsa afectivitatii.

Cercetarile arata ca SA este o tulburare de dezvoltare datorata unei disfunctii ale structurilor cerebrale specifice. Aceste structuri pot fi insuficient dezvoltate datorita anormalitatilor cromozomiale sau se poate sa fi suferit deterioarari in timpul sarcinii, nasterii sau in primele luni de viata.

• Se poate ca Sindromul Asperger sa apara asociat cu o alta tulburare de dezvoltare? Simptomele SA au fost identificate si la persoane cu alte tulburari . Dupa ce a fost pus diagnosticul de

SA este de preferat sa se continue investigatia diagnostica pentru a se vedea daca nu exista si o alta conditie medicala asociata cu SA.

Se poate ca SA sa apara in combinatie cu ADHD?• SA si ADHD sunt tulburari diferite dar este posibil ca un copil sa le aiba pe amandoua. Exista

diferente specifice intre aceste doua tulburari dar sunt si similaritati iar un copil poate avea diagnostic pentru ambele tulburari si poate necesita tratament pentru ambele.

• Se poate ca SA sa fie o forma de schizofrenie? Si acestea sunt doua tulburari diferite. Sansele ca o persoana cu SA sa dezvolte schizofrenia sunt

aproximativ aceleasi ca si pentru persoanele “normale”. Unele persoane cu SA sunt gresit diagnosticate cu schizofrenie atunci cand se afla in conditii de

stres extrem, anxietate si depresie. Este foarte important sa se afle care sunt cauzele stresului si anxietatii persoanei cu SA inainte sa i se puna diagnosticul de schizofrenie.

• Exista disfunctii intr-o zona specifica a creierului?

Cercetari recente indica anumite anormalitati ale creierului implicate in aparitia Sindromului Asperger. Utilizand tehnici avansate de imagerie cerebrala cercetatorii au descoperit diferente structurale si functionale in anumite regiuni ale creierului; aceste diferente apar in lobul temporal si cel frontal. Este foarte probabil ca aceste diferente sa fie cauzate de migratii anormale ale celulelor embrionare in timpul dezvoltarii intrauterine care au afectat structura cerebrala si legaturile neuronale, iar la randul lor aceste legaturi neuronale defectuoase au afectat circuitul neuronal care controleaza gandurile si comportamentul.

• De exemplu, exista studii care arata reducerea activitatii cerebrale in lobul frontal atunci cand copiilor cu SA li s-a cerut sa raspunda la sarcini care presupuneau elaborarea de judecati. Un alt studiu a gasit diferente in activitatea cerebrala atunci cand copiilor cu SA li s-a cerut sa interpreteze expresiile faciale.

• Un alt studiu care investigheaza functionarea cerebrala la adultii cu SA releva anormalitati ale nivelului de proteine care sunt implicate in aparitia comportamentelor obsesive si repetitive.

• Principalele manifestari ale sindromului

• Contactul vizual - copiii cu Autism sau Sindromul Asperger au probleme in a initia si sustine contactul vizual. Lipsa contactului vizual este primul simptom care este observat de mama; este primul semn care provoaca ingrijorare si parinti incep sa-si puna semne de intrebare.

Exista cateva incercari de a explica de ce copilul cu autism nu poate sustine contactul vizual. Unii experti au sugerat ca lipsa contactului vizual se datoreaza faptului ca copilul nu a invatat ca acest lucru este important in comunicarea cu ceilalti si nu intelege inca expresiile faciale.

Cercetarile facute la Universitatea din Londra au demonstrat ca bebelusi de numai cateva zile au abilitatea de baza pentru a-si stabili contactul vizual, iar acest lucru se dezvolta in timp prin socializare. Copiii cu autism nu pot face acest lucru. Acest lucru se poate datora anumitor probleme in conexiunile cerebrale care ii impiedica sa interpreteze ceea ce incercam sa le comunicam prin contactul vizual. Deasemenea pot sa fie constienti ca noi incercam sa stabilim contactul vizual dar sa nu ne poata raspunde.

• O alta problema a copilului cu autism este ca nu poate citi corect expresiile faciale si gesturile. Intr-un studiu britanic publicat in Jurnalul de neurology “Brain”, cercetatorii au descoperit

ca persoanele cu autism interpreteaza diferit expresiile faciale, fata de persoanele fara autism. Activitatea lor cerebrala inregistreaza patternuri incongruente iar cerebelul (partea creierului responsabila de coordonarea miscarilor corporale si mentinerea echilibrului) are o structura anormala. Anumite parti ale creierului responsabile de interpretarea expresiilor faciale nu sunt active la persoanele cu autism.

• Un alt motiv pentru care persoanele cu autism nu pot interpreta corect expresiile faciale ar fi ca se concentreaza doar pe anumite parti ale fetei persoanei cu care vorbeste, care pot transmite mesaje cofuze. Intr-un studiu facut la Universitatea Yale s-a descoperit ca persoanele cu autism tind sa se uite mai mult la gura decat la ochi.

• Ecolalia - • majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj ecolalic. Vorbim

despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte din fraza sau chiar toata fraza pe care tocmai a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea ce a auzit iar alteori se intampla sa o faca mai tarziu.

• Multi copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa comunice. De exemplu in timp ce vorbim cu el si il intrebam daca ii place sa mearga in parc el poate incepe sa spuna “Pentru sanatatea dvs. evitati consumul de zahar”.

• Uneori copilul poate avea ecolalie cand nu intelege ceea ce ii spunem sau ii cerem. Mai poate avea ecolalie atunci cand desi intelege ce i-am cerut nu stie cum sa raspunda: de exemplu il intrebam “vrei suc de portocale?” si el raspunde “vrei suc de portocale?”; acest raspuns inseamna ca vrea suc de portocale dar nu a stiut cum sa formuleze corect din punct de vedere grammatical, iar vorbirea la persoana a doua este o problema caracteristica sindromului, ii este greu sa inteleaga ca forma corecta este “eu vreau suc de portocale”.

• Ecolalia este de doua feluri:• ecolalie imediata; copilul repeta ceea ce i se spune (de exemplu este intrebat “ce vrei?” si el

raspunde “ce vrei?”.• ecolalie intarziata; copilul repeta ceea ce a auzit mai demult, cu o zi in urma sau chiar cu

saptamani in urma; poate repeta ceea ce a auzit la televizor (poate repeta reclamele pe care le vede la televizor, ca in exemplul de mai sus) sau chiar conversatii intregi pe care le-a auzit, incluzand pauzele din conversatie, schimabarea tonalitatii vocii fara sa inteleaga ce inseamna aceste lucruri.

• Insa, trebuie sa avem in vedere ca la varstele mici, inainte de a incepe sa vorbeasca ecolalia este absolut normala. Toti copii invata sa vorbeasca prin ecolalie, imitand adultii din jurul lor. Bebelusi incep sa spuna “mama” tocmai pentru ca au auzit-o mereu spunand “a venit mama”, “mama ti-a adus o jucarie”, “nu plange, mama este aici”. Ecolalia este primul pas spre comunicare. Mai tarziu insa ecolalia devine o problema pentru ca in cazul autismului copiii raman blocati, mai mult sau mai putin, in acest stadiu.

• Invatam despre lume si despre ceea ce ne inconjoara datorita informatiilor pe care le primim prin intermediul celor cinci simturi, informatii pe care creierul si sistemul nervos central le interpreteaza si ne dau o imagine de ansamblu. Sa luam un exemplu: intram intr-un supermarket aglomerat, foarte zgomotos, unde cozile de la casele de marcat sunt interminabile. Unii dintre noi pot decide sa mearga la un alt magazin unde nu va fi asa de aglomerat si zgomotos; insa altii pot decide sa ramana gandindu-se ca daca este asa de aglomerat inseamna ca produsele sunt de calitate si atunci merita sa suporti aglomeratia. Oricare ar fi alegerea noastra suntem capabili sa analizam situatia tinand cont de ce se intampla in jur si sa luam o decizie.

• Multi copiii care sufera de o tulburare din spectrul autist au disfunctii de integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile de a transmite si procesa informatia pentru a oferii creierului o imagine de ansamblu despre ceea ce se intampla.

• Cand un copil cu autism are probleme de integrare senzoriala el are dificultati in a procesa informatiile trimise de cele cinci simturi. Creierul lor are probleme in a integra toate senzatiile si a le interpreta creand confuzie.

• Pot fi insa si disfunctii ale fiecarui simt in parte; unele simturi pot fi supradezvoltate (de exemplu copilul poate fi deranjat de cel mai mic zgomot) iar altele pot fi subdezvoltate (poate tine mainile sub apa fierbinte fara sa simta durere).

• Este greu de stiut ce se intampla cu fiecare copil in parte insa se poate afirma ca simturile lor nu le ofera toata informatia de care au nevoie pentru a putea discrimina intre ceea ce este relevant si ceea ce nu este relevant.

• Scopul principal al terapiei de integrare senzoriala este de a ajuta copilul sa gaseasca echilibru in trei arii: sistemul tactil, sistemul vestibular (controleaza abilitatea de a-si mentine echilibrul) si sistemul proprioceptiv (aria care controleaza aptitudinile motorii). Terapia senzoriala invata copilul sa raspunda adecvat la stimuli pe care ii primeste.

Distorsiunile cognitive• Persoanele cu sindromul Asperger au distorsiuni cognitive si credinte false, ele pot face

prezumtii false si pot interpreta gresit intentiile celorlalti. Au tendinta de a interpreta literalmente ceea ce li se spune (nu inteleg limbajul formal) si pot duce la extrema un comentariu scos din context.

• Cu totii avem sau dezvoltam distorsiuni cognitive in functie de experientele prin care trecem insa persoanele cu Asperger sunt mai putin capabile sa vada lucrurile in perspectiva, sa caute clarificari sau explicatii alternative ale comportamentului celorlalti (Tony Attwood, 2004).

• Un exercitiu foarte bun pentru a clarifica interpretarea eronata a intentiilor si sentimentelor celorlalti ar putea fi ca mai sus:

• Scenarii - Scene cu personaje, cu “bule” deasupra, in care scriem conversatii. In functie de problema de intelegere observata la copil alcatuim o sceneta apoi ii punem intrebari referitoare la ce s-a intamplat. Observam cum interpreteaza situatia si il corectam acolo unde greseste.

• Intrebari care se pot pune pentru a intelege situatia prezentata:• “Ce crezi ca a vrut sa spuna?”• “Cum crezi ca s-a simtit?”• “A procedat corect?”• Putem lasa si spatii libere in conversatie iar copilul trebuie sa completeze:• “Ce crezi ca i-ar putea spune?”• Un alt exercitiu care se poate face este:•       Reguli sociale – scopul acestui exercitiu este intelegerea modului in care trebuie sa ne

purtam in societate, ce este acceptat si ce nu.• Modul de prezentare al situatiei poate fi ca mai sus, prin scenete, dar mai poate fi si o

sceneta jucata cu papusi, sau doar o simpla povestire. Ideal este sa se ajunga doar la stadiul in care i se povesteste o situatie si copilul trebuie sa inteleaga.

•

Dupa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsul la urmatoarele doua intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula sociala:

• Ce a gresit persoana X?• Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca? Mai tarziu, dupa ce copilul invata cum trebuie sa ne purtam intr-o multitudine de situatii il vom

intreba si “De ce nu este bine ce a facut?• Prin acest tip de exercitiu putem face copilul sa inteleaga ce comportamente nu trebuie sa

manifeste in prezenta celorlalti si il putem face sa constientizeze ca sunt neadecvate.•      De exemplu ii putem povesti o situatie in care cineva poarta o conversatie si nu se uita la cel

cu care vorbeste.• Ce a gresit persoana X? – “Nu se uita in ochii celui cu care vorbeste”• Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca? – “Trebuie sa-i privim in ochi pe ceilalti

atunci cand le vorbim”•      Cu siguranta ca aceste lucruri copilul le-a tot auzit de la membrii familiei insa trebuie sa

facem foarte des acest exercitiu si nu doar sa-i repetam ce are de facut ci si sa-l facem sa constientizeze comportamentul lui si al celorlalti.

– Un alt lucru pe care il mai putem face este sa-i aratam copilului inregistrari cu momente in care se poarta frumos si nu are comportamente de autostimulare dar si inregistrari cand se poarta ciudat. Putem discuta cu copilul despre ce este bine si ce nu este bine in comportamentul lui.

• Alte tehnici folosite in terapie sunt:• training de autoreglare personala;• rezolvarea de probleme interpersonale si legate de mediul in care traieste;• antrenamentul asertiv;• intelegerea limbajului nonverbal.

BIBLIOGRAFIE

. Attwood T. (2007), The Complete Guide to Asperger’s Syndrome, Jessica Kingsley Publishers London and Philadelphia

• Bauminger, N. (2002). The facilitation of social-emotional understanding and social interaction in high-functioning children with autism: Intervention outcomes. Journal of Autism and Developmental Disorders, 32(4), 283-298

• Huang H.L., Shieh Y.L., Wu H.J., Chuang S.F., Yang P., Jong Y.J. (2002) Asperger’s syndrome and aberrant neurofunctional organization - a case report. Kaohsiung J Med Sci. 18(4):198-204.

• Prior M. (2003) Is there an increase in the prevalence of autism spectrum disorders? J Paediatr Child Health. 39(2):81-2.

• Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale. Asociatia psihiatrilor liberi din Romania, Bucuresti 2003

• Szatmari P, Archer L., Fisman S., Streiner D.L., Wilson F.(1995) Asperger syndrome and autism : differences in behaviour, cognition and adaptative functioning, Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 34: 1662-1671