Rit Si Ritual Funerar in Epoca Fierului

Dolineanu Alexandra Elena Grupa H112

Page 1 of 18

Rit și ritual funerar în Epoca Fierului pe teritoriul României

Prima epocă a fierului la Est de Carpați

Cultura Gava-Holihrady

Grupul Grănicești

Caracteristici generale

Cultura Gava- Holihrady este adusă în discuție pentru prima dată în 1957 de A. Mozsolics în

Contribuții arheologice la istoria marii migrații printr-un nou concept neîntâlnit până atunci în

nord-estul Ungariei: „perioada câmpurilor de urne”1.

Aria de răspândire a culturii este întinsă, limitându-se la bazinul superior al Tisei2, mai exact

la nord-estul României, nord-estul Ungariei, sud-estul Slovaciei, Ucraina Transcarpatică, de unde

această cultură s-a răspândit în Podișul Transilvaniei3.

Cultura Gava- Holihrady a putut fi recunoscută și în regiunea Est-Carpatică a României după

săpăturile arheologice efectuate la Volovăț, Grănicești, Botoșana, Preutești (Podișul Sucevei),

din anii ’70 4. Așadar, descoperirile din Podișul Sucevei se leagă strâns de grupul Holihrady.

Grupul de descoperiri din Podișul Sucevei din anul 1976 ia denumirea de Grănicești după o

așezare reprezentativă, cercetată în această zonă.

Grupul Grănicești are două tipuri de așezări, fortificate și deschise, și două tipuri de locuințe și

anume, bordeie și locuințe de suprafață.

Necropole. Rit și ritual funerar

Specific culturii de tip Gava- Holihrady, întâlnim, pe baza descoperirilor din necropole sau

morminte izolate, un rit funerar unitar, individualizat prin morminte plane, de incinerație, cu

resturile cinerare depuse în urne.5

Totuși în grupul Grănicești alături de morminte plane a fost descoperită și o necropolă tumulară.

1 Atilla Laszlo, Începuturile epocii fierului la est de Carpați, București, 1994, p.48

2 Ibidem, p. 48

3 Ibidem, p. 48

4 Ibidem, p. 49

5 Ibidem, p. 57


Page 2 of 18

Morminte plane

În aria grupului Grănicești au fost descoperite morminte plane la Cucorăni, necropola de aici

fiind din nefericire distrusă în perioadele imediat următoare (La Tene, epoca prefeudală).

Necropola era situată pe un deal, aici fiind descoperite trei morminte de incinerație (aproape

neatinse) și trei vase izolate ce proveneau din morminte distruse.

Mormintele se aflau la mică adâncime (0,35 - 0,5 m): M1, cel mai adânc a fost descoperit

deasupra solului viu.6 În toate cazurile resturile cinerare au fost depuse în urne acoperite cu

capac, acolo fiind depuse și câteva oase calcinate. În acest caz, putem susține că doar o parte din

resturile cinerare a fost adunată de pe rug și pusă în mormânt.

Descoperirile făcute la Cucorăni se pot compara cu cele făcute la necropola de la Taktabaj(

singurul cimitir plan al culturii Gava și cu un număr mai mare de morminte cercetate în

amănunt).7 Tot aici au fost descoperite 17 morminte de incinerație în urne ce erau acoperite cu

un capac (străchini). În morminte apare, aproape mereu, și un al treilea tip de vas – strachină sau

ceașcă.8

Un alt tip de vestigiu pe care îl găsim în această zonă sunt piesele din bronz, obiecte de

podoabă, brățări, ace, fibule ce au urme de ardere și oasele de animale ce au fost depuse în sau

lângă urnă.

Se presupune că, la Taktabaj, a fost candva ori o necropolă mică, ori o parte a unui cimitir mai

mare care ar fi putut să conțină mai multe grupuri de morminte și care s-ar fi aflat la distanțe

mari unele de altele.

Numărul mic de morminte descoperite pe teritoriul nostru la Cucorăni face mult mai plauzibilă

această concluzie ce pare a fi valabilă pentru toată aria culturii Gava-Holihrady.

Necropole tumulare

O singură necropolă tumulară a fost descoperită în întreaga arie a culturii Gava-Holihrady, la

Volovăț. Necropola se întinde pe un șir de înălțimi dominante de peste 400 m altitudine, orientat

aproximativ est-vest începând cu Dealul Burlei, aflat la sud de Volovăț și terminând cu Dealul

Arșița.9

La Volovăț au fost descoperite cinci grupuri ( A, B, C, D, E ), aflate la o distanță aproximativă

de 0,5- 1,5 km unele de altele.

6 Ibidem, p. 58

7 Ibidem, p. 58

8 Ibidem, p. 58

9 Ibidem, p. 58


Page 3 of 18

În sectorul A ( Dealul Burlei ) au fost efectuate cercetări mai amănunțite, unde au fost

descoperiți 15 tumuli. („ Este însă de menționat că în anul 1894 J. Szonbathy a putut să observe

22-23 de movile de diferite dimensiuni”10

). În celelalte patru sectoare au fost descoperiți în total

11 tumuli.

Doar șapte tumuli din sectorul A au putut fi săpate integral ( T3- T9), la care se adaugă T2

cercetat parțial de G. Mezanez. Diametrul tumulilior cercetați variază între 6 și 12 m, iar

înălțimea lor între 0,40 și în 1,50 m. Tumulii 2-6 și 8-9 au fost plasați în Hallstattul timpuriu, iar

T7 în Hallstattul târziu. Ei pot fi împărțiți în două categorii: prima categorie, mantaua, este

formată din pământul galben amestecat cu mult prundiș, de exemplu T4-T6, T8 și posibil T9 sunt

plați. În cea de a doua categorie avem de-a face cu tumuli ce au dimensiuni mai mari și care au la

bază un nucleu de pământ compact, de o culoare neagră și care a fost adus special pentru ritul

funerar. Peste acest strat de pământ a mai fost depus încă unul dar care de această data era adunat

de prin imprejurimi. „Spre baza movilei, pământul negru este amestecat cu pietre de râu și

bolovani de dimensiuni mari.” 11

Au fost descoperite morminte numai în T2, T4 și T6 ( 1, 5, respectiv 15 morminte ). T 3 a fost

mult deranjat, iar T9 a fost distrus complet.

Toate mormintele sunt de incinerație în urne, dar ceea ce deosebește ritualul funerar din

această zonă de celelalte este faptul că, toate urnele au fost găsite cu gura în jos și s-a obsevat că

le lipsea fundul sau chiar jumătatea inferioară, acestea fiind sparte sau tăiate înaintea depunerii

urnelor în mormânt, probabil chiar la rug, pentru că unele vase conțineau urme de ardere

secundară. 12

„În groapa mormântului era depus prima dată vasul deja spart, după care erau

introduse resturile cinerare: cenușă, oase calcinate și bucăți mici de cărbune.”13

În unele cazuri,

lângă urne, erau depuse grămăjoare de fragmente ceramice. În morminte au mai fost găsite ace

de bronz, o ceșcuță așezată și ea cu gura în jos (T6), fragmente ceramice, „fiind explicate prin

anumite practici rituale uzitate în cursul ridicării movilelor.”14

Au fost descoperite mai multe tipuri de vase, marea majoritate fiind confecționate special

pentru ritul funerar. Astfel, au fost găsite drept urne, diferite forme de borcane, iar în două cazuri

borcane cu buza lobată, cești și fragmente de cești, confecționate dintr-o pastă fină, neagră, de o

calitate inferioară; auu fost găsite și străchini. Ceramica a fost așadar, confecționată special

pentru înmormântare și nu pentru uz casnic.

Astfel, având în vedere practicile rituale în ansamblul lor, deduse din descoperirile de la

Volovăț, se pot constata similitudini cu descoperirile făcute în cadrul unor complexe funerare sau

de cult din nord-vestul României, complexe ce au fost datate din bronzul târziu și Hallstattul

10

Ibidem, p. 58 11

Ibidem, p. 59 12

Ibidem, p. 59 13

Ibidem, p. 60 14

Ibidem, p. 60


Page 4 of 18

timpuriu. În acest caz, putem spune că, în necropola de la Lăpuș întâlnim astfel de ceremonii

însoțite de foc și de spargerea vaselor, ceremonii ce se petreceau lângă rug, sub forma unor

ospețe, după care resturile cinerare (oase calcinate, piese din bronz, fragmente ceramice, bucăți

de cărbune) erau așezate în vase și apoi în mormânt, sau chiar în apropierea acestuia.

Revenind la Volovăț, putem spune că, fragmentele ceramice prezente în mantaua tumulilor

indică existența unui ritual, mai exact un mod de a depune o ofrandă celui decedat. Din punctul

de vedere al funcției tumulilor, aceștia pot fi considerați monumente funerare colective, destinate

unei familii15

, iar grupurile de tumuli ca aparținând unei ginți.

Existența în cadrul aceleiași culturi, atât a mormintelor plane cât și a mormintelor tumulare

este condiționată în special diferența temporală, deoarece necropola Volovăț aparține fazei

timpurii a culturii Gava- Holihrady, în timp ce la Cucorăni cimitirul datează dintr-o perioadă mai

târzie a aceleiași culturi.

15

Ibidem, p. 61


Page 5 of 18

Fig. 1, 2; Siret, Jud. Suceava, Dealul Ruina, Cultura Grănicești16

16

http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3231


Page 6 of 18

Cultura Corlăteni- Chișinău

Grupul Corlăteni

Monumentele arheologice ce se incadrează în grupul Corlăteni sunt răspândite în aproape toate

unitățile geografice ale Moldovei. S-au găsit în total 136 de vestigii, dintre care 71 sunt sigure,

iar 65 nesigure dar probabile ce pot fi atribuite grupului Corlăteni. Cele mai multe descoperiri s-

au făcut în Câmpia Moldovei(75), urmând podișul Central Moldovenesc (26), dar și în Dealurile

Fălciului, Colinele Tutovei, în Subcarpați, chiar și pe Culoarul Siretului etc.17

Așezările sunt de două tipuri, fortificate și deschise, fiind descoperite numai locuințe de

suprafață.

Necropole. Rit și ritual funerar

Au fost descoperite patru necropole plane situate pe terase inferioare și care conțineau doar

câteva morminte ce aparțineau grupului Corlăteni. De exemplu la Trifești a fost descoperit un

singur mormânt de incinerație, mormânt deranjat doar parțial, ce conținea cinci vase de diferite

tipuri. Două dintre ele erau mari și bitronconice ornamentate cu caneluri și alte două mai mici,

neornamentate, ce au fost folosite ca urne. Cel de-al cincilea vas, o strachină, a fost folosită drept

capac pentru o urnă. În cele patru urne au fost găsite resturile osteologice calcinate ce aparțineau

unei femei și unui copil. Într-un vas mic a fost gasită și o brățară de bronz torsionată, ce fusese

trecută prin foc.18

Tot în această zonă a fost atribuit Hallstattului timpuriu un mormânt de

înhumație, având ca inventar doar fragmente de oase de animal, descoperite în apropierea

mormântului de incinerație despre care am vorbit mai sus. Cadavrul a fost depus inițial în

poziție șezândă, cu privirea îndreptată spre nord-est.19

„Autorul săpăturii nu exclude posibilitatea

să fie în legătură cu cele două morminte amintite și un mormânt cuprinzând scheletele a două

bovidee.”20

Sub aceste schelete au fost descoperite și cateva fragmente de coaszte și un os iliac

provenite de la un om. De asemenea a mai fost observată o pată cărămizie ce provenea de la un

foc făcut pe fundul gropii.

În necropola de la Curtea Domnească de la Vaslui, necropolă mult deranjată în evul mediu au

fost descoperite alte două morminte de incinerație care poartă același simboluri ca și până acum,

vase bitronconice, o strachină ornamentată cu caneluri și proeminențe21

, oase calcinate, și pe

lângă acestea, într-un vas a fost descoperit un ac din bronz cu capul biconic, ornamentat cu linii

incizate.22

În aceeași necropolă au fost găsite și două morminte de înhumație, la fel de mult

17

Ibidem, p. 105 18

Ibidem, p. 108 19

Ibidem, p. 108 20

Ibidem, p. 108 21

Ibidem, p. 109 22

Ibidem, p. 109


Page 7 of 18

deranjate, pentru că din cele două schelete a fost găsit doar un astragal, repectiv o calotă craniană

și alte oase fragmentare.23

A treia necropolă din cadrul grupului Corlăteni a fost descoperită la Cotu Morii în județul Iași.

Această necropolă a fost, ca și celelalte, foarte mult deranjată, mai ales de așezarea La Tene care

o suprapune, cât și de lucrări de amenajare a terenului. Gropile de mormânt ale acestei necropole

aveau forma trapezoidală („în formă de clopot”)24

; a putut fi salvat inventarul complet doar a trei

morminte de incinerație. M1 avea drept urnă un vas bitronconic-globular, iar langă el se afla o

strachină, și un vas în formă de sac de mici dimensiuni. M2 se deosebeste de M1 prin existența a

încă două strachini mici aflate în jurul urnei și a unei cești cu toartă supraînălțată (- fără vasul în

formă de sac).25

M3 avea ca urnă un vas în formă de sac, acoperit tot cu o strachină, și care avea

în jurul său, depusă ca semn de ofrandă, o strachină mică și o ceașcă cu toartă supraînălțată. În

acest caz, în mormintele de incinerație de la Cotu Morii, alături de urna cu capac, au mai fost

depuse ca ofrandă și câteva vase de dimensiuni mai mici.

În concluzie, putem afirma că populația grupului Corlăteni a practicat ritul incinerației în urne

în cadrul necropolelor plane. Cadavrele au fost arse în altă parte împreună cu podoabele lor.

Vasele de dimensiuni mici de la Cotu Morii atestă depunerea unor ofrande. În general avem

morminte individuale, excepție făcând mormântul de la Trifești unde s-au gasit amestecate

resturile cinerare ale mamei și ale copilului depuse în patru urne. De asemenea a fost practicată și

înhumația ( Trifești, Vaslui), morminte contemporane cu grupul Corlăteni.26

Fig.3 ; Necropola Curtea Domnească de la Vaslui 27

23

Ibidem, p. 109 24

Ibidem, p. 109 25

Ibidem, p. 109 26

Ibidem, p. 110 27

http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2382


Page 8 of 18

Prima epocă a fierului în sud-vestul României

Cultura Basarabi

Pe teritoriul Banatului se cunosc mai multe descoperiri ce se încadrează în cultura Basarabi

având un caracter funerar (probabil) de necropole tumulare, la Moldova Veche – „Ostrov”,

Ieșelnița, descoperirile din sud-vestul Olteniei și anume necropolele tumulare de la Basarabi,

Balta Verde și Ostrovul Mare. În cadrul necropolei tumulare de tip Basarabi de lângă Moldova

Veche au fost cercetați în întregime șase tumuli aplatizați ce aveau dimensiuni mici.28

Tumulii 3, 4,5, 6 au fost cercetați mai în amănunt și de aceea mă voi ocupa de ei.

Tumulul 3, cu un diametru de aproximativ 12 m, avea în centru o groapă funerară cu laturile

lungi și paralele și capetele rotunjite, orientată cu axa lungă pe direcția nord-sud.29

În această

groapă n-au fost descoperite decât câteva fragmente dintr-o strachină canelată, căci zona era

deranjată, iar mormântul a fost jefuit. De asemenea au fost descoperite câteva fragmente de vase

Basarabi, „sparte probabil ritual”30

; ne putem da seama de acest lucru din cauză că fragmentele

nu au putut fi reîntregite. Nu s-au putut observa însă urme de oase calcinate sau de altă natură.

Tumulul 4 avea o formă circulară. În centru a fost decoperită o masă de pietre de râu așezate

pe mai multe rânduri. Între rândurile de pietre au fost găsite fragmente ceramice împrăștiate, oase

calcinate și o „aplică de fier”31

. A mai fost găsit și un cuțit de fier cu o lamă dreaptă și care era

decorat cu linii incizate pe ambele laturi . Fragmentele ceramice, oasele calcinate, obiectele care

ar fi putut să fie ale defunctului, demonstrează că acesta era un mormânt de incinerație.

Tumulul 5 este cea mai interesantă descoperire din această necropolă. Acesta conținea un

complex funerar de înhumație fiind compus din mai multe morminte un argument în acest sens

fiind resturile de schelete umane găsite, având un inventar atât ceramic cât și metalic. Regăsim în

acest complex, masa ovală formată din pietre de râu rulate, mai mari spre margine și bază, cu axa

lungă orientată nord-sud. Au fost găsite încorporate între nivelurile mesei fragmente ceramice,

chiar și o calotă craniană, obiecte din bronz. Complexul funerar era alcătuit din mai multe

morminte de înhumație așezate pe un strat de pietre, ce erau la rândul lor acoperite cu celelalte

straturi(superioare) de pietre.

Mormântul 1 este alcătuit din: o strachină ce se afla în extremitatea estică și care era așezată cu

gura în jos, obiecte de metal ( brățări din bronz și verigi de picior din fier), resturile osoase

28

Marian Gumă, Civilizația primei epoci a fierului în sud-vestul României, București, 1993, p. 220 29

Ibidem, p. 220 30

Ibidem, p. 220 31

Ibidem, p. 220


Page 9 of 18

fragmentare ale membrelor inferioare și superioare ale defunctului ( erau singurele care s-au

păstrat din întregul schelet) și în final, cateva fragmente ceramice sparte ritual.32

Mormântul 2 aflat mai înspre nord și care era compus dintr-un schelet ros, tocit orientat vest-est,

din care s-a mai păstrat calota craniană, un fragment de maxilar, două ligamente și puțin ddin

femure. Scheletul a fost iniâial întins pe spate purtând la gât o fibulă de fier.

Mormântul 3, cu cel mai bogat inventar, se afla în zona sudică a mesei din piatră și era

reprezentat dintr-un schelet întins pe spate cu capul spre vest si picioarele spre est. Defunctul a

fost așezat direct pe sol și acoperit cu pietre. Lângă craniu a fost așezat un vas mic, iar de am

bele părți aloe acestuia au fost găsite mai multe „spirale de buclă realizate din sârmă dublă de

bronz cu capătul răsucit în formă de opt.”33

De asemena au fost găsiți nasturi din bronz pe piept

și pe piciorul stâng, o cămașă din bronz incizată. În zona gâtului au fost găsiți saltaleoni și o

perlă mare din bronz ce provenea de la un colier. Este posibil ca în acest complex să fie

reprezentată ținuta completă a unui costum feminin din cadrul culturii Basarabi, ce aparținea

unui personaj important.

Mormântul 4 aflat mai la nord ce M 3 conținea un schelet foarte corodat. Craniul stătea pe o

piatră cu urme de ocru, iar la picioare au fost găsite câteva fragmente ceramice.

Așadar, tumulul 5 era alcătuit din patru morminte de înhumație de tip Basarabi.

Tumulul 6 prezenta la rândul său o masă de bolovani rulați cu axa orientată est-vest. În acest

complex a fost găsit un vas fragmentar sub care au fost așezate trei verigi de picior și trei brățări

din bronz, au fost descoperite undeva lângă acestea și alte obiecte precum spirale tubulare, din

fier și din bronz. Nu au putut fi observate urme de oase sau de cenușă. Totuși în sectorul nord-

estic al acestui tumul au fost descoperite fragmente de bazin uman.34

Prin caracteristicile rituale și de inventar funerar putem spune că populația culturii Basarabi au

practicat atât ritul incinerației cât și ritul înhumației.

32

Ibidem, p. 221 33

Ibidem, p. 222 34

Ibidem, p. 223


Page 10 of 18

Fig. 4; Aria de răspândire a culturii Basarabi35

35

http://florin-anton.blogspot.ro/2012/03/cultura-basarabi.html


Page 11 of 18

A doua epocă a fierului în interfluviul Pruto-Nistrian

Descoperirile getice din secolele VI-III î. H.r

Necropola de la Dănceni

O contribuție importantă la cunoașterea ritului și a ritualului funerar din perioada getică

timpurie o aduc descoperirile de la Necropola de la Dănceni, cu 42 de morminte pentru această

perioadă.

Necropola se află pe malul drept al râului Ișnovăț, pe un platou cu înălțimea de 10-12 m

deasupra cursului de apă.36

Se deosebesc trei tipuri se morminte:

1. Gropi sepulcrale simple( cel mai des întâlnit în această necropolă );

Gropi cu plan rotunjit;

Gropi cu plan dreptunghiular.

2. Morminte cu plan dreptunghiular și acoperire din nuiele și lut;

3. Morminte cu groapă de acces și cameră funerară.

Ritul și ritualul funerar

Cercetările celor 42 de morminte scot la iveală faptul că în acest spațiu a fost practicat

biritualismul, fiind predominant ritul incinerației. Din numărul total de morminte, 27 au fost de

incinerație și 15 de înhumație.

Aspectele ce le întâlnim în cadrul mormintelor de incinerație sunt următoarele: depunerea

oaselor calcinate și a pieselor de inventar direct pe fundul gropii, depunerea acestora în urne,

purificarea cu foc a spațiului funerar, prezența vaselor de ofrandă, poziția lor în cadrul

mormântului. Incinerația defunctului nu a fost făcută pe loc, în mormânt (în toate cele 27 de

cazuri), ci intr-un spațiu special amenajat.37

În cazul mormintelor de înhumație cu un număr de 15, cercetările nu au fost complete,

deoarece majoritatea mormintelor au fost jefuite încă din antichitate.38

36

Tudor Arnăut, Rodica Ursu Naniu, Vestigii getice din cea de a doua epocă a fierului în interfluviul pruto-nistrian, Editura Helios, Iași, 1996, p. 23 37

Ibidem, p. 25- 26 38

Ibidem, p. 26


Page 12 of 18

Inventarul funerar era compus din ceramică și piese de armament și de harnașament: vase

lucrate cu mâna( cu o compoziție a pastei inferioară) și fragmente de vase lucrate la roată, vase

de tip clopot, cu corpul ușor rotunjit, vase bitronconice decorate cu brâu alveolar și străchini,

castroane(lucrate la roată). Piesele de armament găsite au fost: vârfuri de săgeată din bronz(

descoperite în ambele tipuri de morminte), vârfuri de lance din fier cu forma alungită, cuțite de

fier cu spatele arcuit.39

Necropola a fost datată cu sfârșitul secolului al VI-lea – începutul secolului al IV-lea.

Necropola de la Hansc „Lutăria”

Necropola este situată pe malul drept al râului Canichiș. În cadrul necropolei s-au identificat

62 de morminte de incinerație, 8 de înhumație și 2 cenotafuri.

În cazul mormintelor de incinerație se observă un lucru nou și anume faptul că oasele calcinate

erau culese de pe rug și puse în urne în ordine, respectându-se structura anatomică a scheletului

uman. „ Pe fund era așezat craniul, suprapus, în consecutivitate, de vertebre, oasele cutiei

toracice, ale bazinului și membrele inferioare.”40

Au mai fost descoperite în urne și piese de

podoabă, trecute prin foc. În unele morminte, în urnă, oasele erau amestecate cu fragmente de

ceramică.

Pe teritoriul necropolei a fost descoperit un loc special amenajat pentru arderea defuncților,

ruinele unei construcții în formă de cuptor. Construcția era orientată pe axa nord-sud.

În cazul mormintelor de înhumație, cele 8, starea de conservare nu s-a păstrat, fragmentele de

schelete făcând imposibilă estimarea poziției în care a fost depus inițial defunctul. Totuși sunt

identificate două tipuri de înmormântări: în poziție decubit-dorsal cu mâinile de-a lungul

corpului și capul întors spre nord-vest și în poziție chircită, pe partea dreaptă, sau pe partea

stângă, cu genunchii strânși spre abdomen și mâinile aduse spre piept cu capul tot spre nord-vest.

Inventarul funerar conține ceramică lucrată atât la mână( cu vase bitronconice cu profil

rotunjit, vase cu mijlocul bombat, vase în formă de sac, castroane și străchini tronconice, căni cu

profilul arcuit și toarta supraînălțată)41

cât și la roată. Au fost găsite și piese de podoabă (mărgele

39

Ibidem, p. 27 40

Ibidem, p. 51 41

Ibidem, p. 52


Page 13 of 18

de lut, pandative din sticlă, un cercel de aur cu formă piramidală)42

, și unelte de muncă ( două

piese din bronz înguste și lungi)43

.

Necropola a fost datată în secolele IV- III î.H.r.

În concluzie, descoperirile legate de ritul și ritualul funerar pentru epoca fierului

sunt numeroase, de cele mai multe ori ele se aseamană, fie că vorbim de grupul

Grănicești, fie că vorbim de grupul Corlăteni, sau de Basarabi, fie că vorbim de

cultura geților. Ele se aseamănă prin existența a două tipuri de înmormântări, de

incinerație și de înhumație.

42

Ibidem, p. 53 43

Ibidem, p. 53


Page 14 of 18


Page 15 of 18

Fig. 5-6; Descoperiri din necropola de la Corlăteni- Cotu Morii44

44

Ibidem, p. 294-295


Page 16 of 18

Fig. 7; Piese din inventarul funerar al mormintelor de la Dăniceni45

45

Ibidem, p. 81


Page 17 of 18

Fig. 8; Necropola de la Dăniceni –Piese de inventar și ceramică46

46

Ibidem, p. 83


Page 18 of 18

Bibliografie

1. Tudor Arnăut, Rodica Ursu Naniu, Vestigii getice din cea de adoua

epocă a fierului în interfluviul pruto-nistrian, Editura Helios, Iași,

1996;

2. Marian Gumă, Civilizația primei epoci a fierului în sud-vestul

României, București, 1993;

3. Atilla Laszlo, Începuturile epocii fierului la est de Carpați,

București, 1994;

4. http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3231

5. http://florin-anton.blogspot.ro/2012/03/cultura-basarabi.html

Documents

Rit Si Ritual Funerar in Epoca Fierului