Judecătoria din Suceava a decis, vineri, 29 mai a.c., restituirea dosarului BDF, în care sînt inculpaţi Mircea Horia Hossu şi Sever Mureşan, Parchetului de pe lingă Curtea Supremă de Justiţie. . Cercetările în acest dosar au fost declanşate la începutul anului 1996, la cererea vechii conduceri a BDF. După îndelungi investigaţii, în ianuarie 1997,

s-a trecut la arestarea celor doi inculpări. După mai bine de cinci luni, răstimp în

‘care au fost audiaţi de 3 ori, MJLHossu

la Judecătoria Cluj-Napoca. Procurorul a formulat o acuzaţie surprinzător de simplă, faţă de amploarea şi intensitatea

Judecătoria Suceava a dispus revizuirea rechizitoriului, întocmit de procurorul Constantin Sima, de la

Dosarul BDF a fost restituit Ministerului Publicşi S. Mureşan au fost eliberaţi, cercetările continuînd. în decembrie' 1997, dosarul a fost trimis în instanţă,

campaniei de presă, înşelăciune. De Ia Cluj, dosarul a fost strămutat la Suceava.

Parchetul de pe lingă C.SJ., act apreciat ca deficitar în privinţa elementelor obligatorii prevăzute de procedura

penală. Procuratura poate face, insă,-recurs împotriva sentinţei.

Conducerea BDF a prim it cu indiferenţă informaţia. Avocaţii Băncii Dacia Felix ceruseră, anterior, la Judecătoria Cluj-Napoca, modificarea, încadrării penale, prin adăugarea unor infracţiuni noi, cum ar fi cele de fals şi uz de fals. A.V.

Ofertă specialăde abonamente

ADEVĂRULde ClujPREŢUL RĂMÎNE

mmmim 13.000

/lei/lună

fibonaţi-vă MBH! [ http://www.dnfc/. ro/a devan u f^

ANUL IX NR. 2290 ISSN 1220-3203

MARTI 2 IUNIE 1998

16 PAGINI 800 LEI

îriîpagina¥IOUnităţile şcolare din Judeţul Cluj în care

se organizează clase de studiu

Intensiv şi bilingv al limbilor franceză, italiană, spaniolă,

în anul şcolar 1998 * 1999

VifiT wft ifftlălilil

Reînviereairedentismului unguresc, o problemă actuală?VALER CHIOREANU

-ţ- ntr-un interviu publicat recent în ziarul Adevărul, I cunoscutul politolog VladimirTismăneanu făcea referiri

J_ la rolul SUA în Europa, afirmînd.câ după 1990 americanii au fost rechemaţi să joace pe vechiul continent un rol pe care nu îl doreau. Anume, acela de a asigura stabilitatea în zonă. Şi amintea în context o discuţie cu un ambasador al Cehiei, pare exclama convingâtor:” Vâ daţi

■ seama ce ar izbucni în Europa fără NATO?” în opinia lor, continua V. Ţismăneanu, umbrela americană le asigură protecţia .statală. Ce s-ar întîmpla dacă în Ungaria iredentismul n-ar mai fi reprezentat de voci din periferia sectrului politic, ci de la guvernare, fără Ca SUA să fie în zonă?. . " V. C

.Iată o întrebare esenţială, care trebuie sâ-i intereseze pe români în cel mai înalt grad. într-adevăr, ce S-ar întîmpla dacă iredentismul ar deveni o politică de stat în Ungaria, aşa cum s-a întîmplat înaintea celui de al doilea război mondial? Un eventual răspuns Ia această întrebare ar fi cel dat de Horthy la,vremea lui. Dar "răspunsul” amiralului fără flotă nu pare a fi de actualitate, măcar pentru că SUA se află în zonă şi n-ar permite repetarea unor tragedii asemănătoare cu cele care au însîngerat Europa în urmă cu mai bine de 50 de ani. Problema nu este însă dacă prezenţa SUA va inhiba iredentismul unguresc, ci dacă acesta există şi are cu ce să se hrănească pentru a se extinde în plan social. Iată ce scrie în DEX despre iredentism: "Mişcare politicâ dc eliberare a teritoriilor şi populaţiilor naţionale de sub ocupaţie străină, devenită după al doilea război mondial mişcare anexionistă, naţional-şovinâ”, iredentist fiind cel... care propagă şi susţine iredentismul. Dacă analizăm priri această prismă declaraţiile mai vechi şi mai noi ale cîştigătorilor alegerilor din Ungaria, vom afla răspunsurile de natură să neliniştească autorităţile şi opinia publică din România. De altfel, aceste rezultate i-au creat o stare de anxietate chiar preşedintelui ungar, care s-a exprimat în felul următor despre ele:"Numai Dumnezeu ştie cum se vor sfîrşi toate acestea. Este evident că situaţia de acum reprezintă pentru viaţa politică ungară o problefriâ enormă”. Afirmaţiile preşedintelui Goncz Arpad sînt de natură să ridice puţin

Prim arul F u n a rs i liderui s indical Suciu fac d ec la ra ţii hazardante? ^ *

S o b p re liiliiS grijii faţă d s D o n lrib o a b ll, îii aFoniaB proG esuluiSindicatul Primăriei amînă acţiunile de protest. Ieri, mass-media a fost mobilizată, telefonic, la o conferinţă extraordinară de presă, susţinută în eleganta Sală de Sticlă de către primarul Gheorghe Funar şi liderul de sindicat din Primărie, Vaier

construcţie. Primam! şi Consiliul local au fost desemnaţi de instanţa de judecată rca răspunzători pentru prejudiciile financiare cauzate. în ultima şedinţă,' 15 consilieri locali, reprezentînd majoritatea participanţilor la şedinţă, au votat în favoarea... Alimentarei, somîndu-1 pe primar să elibereze autorizaţia, în condiţiile stabilite de instanţă.

Judecătoria Cluj-Napoca, în aplicarea deciziei TJ, a emis o Ordonanţă de'poprire asupra conturilor C.L., iar Administraţia Financiară a pus în practică Ordonanţa. Din zecile.de conturi ale C.L. Cluj-Napoca, unul a fost

r poprit. Este vorba despre contul cheltuielilor curente:.telefoane, apă, curent electric, gaz, consumabile.

Suciu, a făcut public faptul că ; măsurile anunţate nu sînt hotărîte de sindicatul pe care îl conduce, ci de... regiile subordonate Primăriei: RADP, RATUC,. Regia Autonomă de Termoficare' şi de SC Salprest. Grigore Cămărăşan, liderul de sindicat de Ia Salprest a precizat că nu s-a discutat cu ei, nu sînt subordonaţi Primăriei şi nu se solidarizează cu Civitas. De la sindicatul salariaţilor din RAT, preşedintele Ioan Vilt a afirmat că n-are cunoştinţă despre nimic, iar sindicaliştii de aici n-aveau de gînd să-şi întrerupă activitatea. Directorul RATUC,' Liviu Ncag, a menţionat că în

nici un caz transportul urban de călători nu va fi întrerupt. A existat o discuţie a liderului sindical cu primarul, dar o reacţie extremă cum este cea a întreruperii activităţii s-ar fi produs doar în cazul blocării conturilor regiei. Liderul sindical de Ia RADP, Olimpiu Tcscar, a spus acelaşi lucru, cu aproximaţie. Salariaţii de Ia RADP şi-ar fi întrerupt lucrul doar dacă ar fi fost blocate conturile. în condiţiile date, nu se pune problemă încetării temporare a lucrului, ci o... solidarizare sindicală. Luminiţa PURDEA

continuare în pagina a 16-a

Suciu. Ziariştilor le-a fost citit de către primar un comunicat făcut în numele salariaţilor. Primăriei şi al regiilor autonome.. Conform acestuia, acţiunile d e , protest programate la începutul săptămînii curente au fost amînate. Motivaţiile acestei amînări sînt din cele mai nobile: prioritatea intereselor clujenilor şi încrederea în... justiţie.

Primarul şi liderul sindical au exprimat nemulţumirea faţă de aplicarea „abuzivă şi ilegală” a Ordonanţei de poprire a conturilor C.L. Cluj-Napoca.. Tribunalul Judeţean Cluj, într-o decizie civilă definitivă ş i . executorie, a dispus plata a 900 de milioane de lei către SC Alimentara, ca daune de întîiziere pentru refuzul acordării" necondiţionate â autorizaţiei d e ,

Sindicatele din regii n-au mandatat Primăria să vorbească în numele lor

Liderul sindicatului Civitas, iniţiatorul acţiunilor de protest (soldate cu banderole albe, de inspiraţie japoneză), dl Vaier

UDMR nu are susţinerea partenerilor din coaliţia guvernamentală

se impffitriwesD iiSiipŞării* Ei sînt susţinuţi de liderii naţionali ai partidelor lor

cluloiit al PNŢCD şi P i ^’ maglsBare

_ Anunţatul proiect legislativ al UDMR de înfiinţare, la Cluj, a unei universităţi în limba maghiară nu va întruni majoritatea voturilor în Parlament, apreciază liderii clujeni ai PNŢCD şi PD.

în lipsa suportului parlamentar a! celor două formaţiuni, partenere la guvernare cu' UDMR, înfiinţarea unei universităţi maghiare râmîne un proiect fără perspective imediate, actuala opoziţie declarîndu-se răspicat împotriva separării învăţămîntului universitar. .

în pofida angajamentelor iniţiale ale preşedintelui Constantinescu si ale fostului

premier Victor Giorbea, UDMR a fost nevoită să renunţe Ia ideea împărţirii Universităţii “Babeş-Bolyai”. Liderii uniunii au declarat sîmbătă . că sînt de acord cu înfiinţarea la Cluj a unei alte universităţi maghiare decît “Bolyai”, dar se pare că nu . vor reuşi să-şi convingă partenerii politici . de utilitatea unui asemenea proiect. -

Matei Boilă, senator clujean al PNŢCD, afirmă că Universitatea “Babeş-Bolyai” asigură “în cel mai înalt grad” acoperirea nevoii minorităţilor de a învăţa în limba maternă, aşa îneît înfiinţarea unei universităţi exclusiv maghiare nu se justifică.

“Maghiarii nu se mulţumesc cu posibilitatea de a învăţa la orice nivel în limba maternă. Ei doresc să se izoleze, ceea ce nu este normal sau, oricum, este împotriva ’ concepţiei partidului nostru şi a sensului modem de evoluţie a învăţămîntului în întreaga lume”, declară Boilă.

O poziţie foarte asemănătoare adoptă şi deputatul PD de Cluj Iuliu Pâcurariu. Politicianul democrat afirm ă că “separatismul universitar este desuet şi depăşit”. Păcurariu este de părere că sistemul multicultural dezvoltat la Universitatea “Babeş-Bolyai” se înscrie în

Caius CHIOREANiţinuare în pagina a 4-a

Zarurile au fos t aruncate.Liceul 5 va deveni scoală generală

M EN â forţat mina inspectoratului în lichidarea liceului ^

• ce a în f iin ţa t m in is te ru l trebu ie d e s fiin ţa t de in s p e c to ra t •

Conducerea Liceului Nr. 5 a fost informată, ieri dimineaţă, de către inspectorul şcolar Alexandru Bugariu, asupra ultimelor decizii luate de inspectorat. Conform acestora, clasa a IX-a de bilingv rusă va fi înfiinţată la Colegiul Naţional „Gcorgc Coşbuc”, iar cea cu profil socio-uman, la Liceul „George Bariţiu”. în cadrul Liceului Nr. 5 vor râmîne clasele din ciclul primar, gimnazial şi cclc de a X-a, a Xl-a şi a XlI-a. Potrivit inspectorului Ioan Sâsârman, clădirea râmîne a învăţămîntului preuniversitar, excluzîndu-sc cedarea acesteia Universităţii. Pe de altă parte, conducerea UBB şi cea a Facultăţii de Studii.Europene au ţinut să facă public faptul că nu au solicitat niciodată, vreunei autorităţi, clădirea liceului menţionat

Directorul liceului, Victor Ciuboatâ, ne-a declarat că ultima comunicare a inspectoratului (care este tot nesemnată) semnifică desfiinţarea liceului. „în doi ani de zile liceul nu va mai exista”, a anticipat dl Ciuboatâ. . j

în aceste condiţii, 21 de cadre didactice din cele 40 cîte lucrează în liceu vor fi nevoite să intre în sesiunea de pretransferâri, în scopul ocupării unui Ioc de muncă. i

Conducerea inspectoratului a relevat că profesorilor de la Liceul 5 le vor fi oferite posturi la liceele centrale din oraş.

La sfirşitul săptămînii, reprezentanţii comitetului de părinţi s-aii întîlnit cu ministrul Andrei Maiga. Acesta le-a expus ultima variantă, avertizîndu-i că recurgerea la blocarea şcolii, ca formă de protest, comportă riscuri pe care trebuie să şi le asume. Comitetul de părinţi este decis să ceară părinţilor să nu-şi trimită copiii la şcoală. în această eventualitate, inspectoratul nu are cum să intervină, dara ameninţat că-i va Iasa repetenţi pe elevii care vor refuza să frecventeze cursurile. în privinţa deciziei de renunţare la funcţionarea claselor de a IX-a şi, în perspectivă, desfiinţarea .Liceului 5 şi revenirea la statutul de şcoală generală, răspunderea a fost pasată Inspectoratului Şcolar Cluj. Acesta a devenit cureaua de transmisie între MEN şi Liceul Teoretic 5. Surse din inspectorat consideră că instituţia a ajuns un sac de box, reproşînd MEN că refuză să desfiinţeze printr-un act propriu ceea ce a fost înfiinţat prin decizia ministerului! Ieri, senatorul George Pniteanu, care a devenit un susţinător al cauzei Liceului 5, a cerut în Comisia de învâţămînt a Senatului, deschiderea unei anchete de către o subcomisie parlamentară pe tema liceului clujean, propunere care a fost respinsă.

Luminiţa PURDEAM\V

http://www.dnfc/

2 ) marţi, 2 iunie! 998

• Azi: Calendarul ortodox: +Sf. M are M c. Ioan cel N ou de la S uceava; S f.' N ic h ifo r M ărturisitorul; Calendarul greco- c a to lic : Sf. N ich ifo r, a rh iep . C onstan tinopo lu lu i . (+ 8 2 9 );

C a le n d a ru l rom ano-ca to lic: Ss. M arcelin , m. şi Petru, m.

® M îin e : C alendarul ortodox: S f. M c. L uchilian , Ipatie , P au l şi P a u la ; C alendarul greco-ca to lic: S f. M . Lucilian, Paula şi copiii lor (se c . I I I ) ; C alendaru l rom ano- catolic : Ss. Carol Lwanga şi îns., m.

I i fe lic ită m p e to ţi cei care, îm părtăşind taina Botezului, poartă u n u l d in numele sacre, pom enitem a i sus.

• PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRlMÂRlA CLUJ-NÂPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CiMPIATURZH: 36-80-01• PRIMÂRU HUEDIN: 25-1548• PRIMÂRU GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA

' 955 si 43-27-27POLIŢU FEROVIARĂ ' CLUJ-NAPOCA 1349-76 POLIŢU DEJ: 21-21-21

• POLITIA TURDA31-21-2I• POIIŢIA CÎMPIA TURZIL 36-82-22

POLIŢU HUEDIN: 25-15-38• POLIŢU GHERLA: 24-14-14• POMPIERII- 98!

PROIECŢIA OVIIA 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158• D1RECTU GENERALĂ A-MUNCH ŞI

PROIECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971 ’

INTERURBAN: 991• INFORM AŢH: 931” DF.RANIAMENIE: 921 *ORA EXACTĂ: 958

R A TERMOnCARE: 19-8748 SC MON1ENAY SA: 41-51-71 R A APĂ CANAL 19-63-02 S.C. *SALPREST" SA- 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132SCPRIVA1- 1743-86

• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef tqiny cetinii: 43-38-10; Informaţii: 43- 38-11; Hali inspecţii: 43-38-08.AEROPORT: 956GARA Clnj-Napoca: 952AGENŢU CFR: - internaţional 13-40- 09; intern-43-204)1;Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

Î A H O M .U 0 .0 3 -2 S .1 0 .1 9 9 8Iimi-vincri

Cluj Buc Bdc. ■) Q u j835 9,35 7,00 ( 8,00

20,05 21,05 18,35 19,35s M ă i i „

Cluj -> B u t B u t -> Q u j133 0 14.20 12,10 13,00Preţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 298.000 leim a r ii si joi

Cluj -> Budaţxsta 12,05 - 13,00 Bmlaţrcsta Cluj 13,30-15,10lYcţ bilet: ll4S(hts-intors

11-JJj'OANL: 43-25-24;13-01-16 - pentm exteme

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-N apoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de m arţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. ■ -

INFORMAŢIIAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAM ILIA SFÎIMTĂ"1 -5 iunie

M edicină generală. Dr. M. Suciu - 4 (12-16), dr. S. Loga - 5 (14-16), d r. R . C o târlă - 3 (10-12), dr. V. T ă taru - 1 (12-14), dr. I; Boilă - 1, 2, 4 , 5 (10-12), dr. S. D am ian - 4 (15-17) dr. L. Rasa - 1(16-17), dr. NI. M an - 3 (12-14); U om eopatie. D r. L . B arbăalbă - 3, 5 (10-12); In te rn e . Dr. F. Gherman I, 3 (10- 12), dr. I. Paţiu - 1 (15,30-16,30), dr. A. Iancu - 2 (11,30-13); dr. Gh. U za - 1 (13-15), dr. Cs. Szakacs - 3 (13-15), dr. N. Pop - 4 (14-16), dr. D .P î r v - 1 (15-16); Reumatologie. Dr. I. A l b - 2 (12-14); Ginecologie. Dr. C. F odor - 2 ,4 (10-12), d r . L. G alatianu - 5 (13-15); C h iru rg ie . Dr. C. Cosm a - 2 ,4 (10-12), dr. P. P itea - 4 (10-11); P ed ia trie . Dr. R. M itea - 2 (13-15), dr. M. Fritea - 4 (14 -16), dr. L. Tonta - 4 (10-12); D erm atologie. Dr. H. Radu - 4 (12- 14), d r. S. B ârlea - 3 (1 5 -1 7 ); E cograf. Dr. O. Anton.- 5 (15-17), d r. E . C zuczi - 1 (1 5 -1 7 ); P s ih ia tr ie . Dr. L. Glodap - 3 (13- 14), d r. C . Ş tefan - 4 (14-16); O rtoped ie . Dr. Z. Popa -1 (11-12); O .R .L . D r. C-tin R ădulescu - 1 (12-14), dr. C. Neuman - 2 (15-17); N eurologie. Dr. M. Bârlea - 3 (15- 17), d r. C. Botez - 4 (14-16); P s ih o lo g ic . Psih. L. B o ilă - 2 (13 ,30-15); C h iru rg ie estetică şl r e p a ra to rie . Dr.T.M ugea - 2 (16- 20).

Programarea bolnavilor, - de luni ptnă vineri, Intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap. 12.

Opera Maghiarăpre/u ilâ a /i, 2 imite ura 18,30' MAC UE II I .

Rl . r t ’n i KW - Teroare pe autostrada- SUA- prem iere (IO ; 12,30; 15; 17,30* 20) *

I VICTORIA - F u rtu n a de foc - SUA (t l; 13; I 15) Profesorul trăsn it (17; 19) \ ASTA

Tribul din fundnl grădinii-SUA - premieri ( î l ; 13,15; 17,19) T FAVORIT Legendele toamnei -> SUA ( l i ; 13,30; 16; 18,30); * MARÂŞTI - sala A; Ffltcnt

fipri-ila - H>nr-Koiig{|1,15.17,19): sala li ' Minţi peneulnate - SUA (I3.JD; 15,30; 17J0).

TURDA- FOX - Pact eu diavolul - SUA DEJ; ARTA - Mal bine nu se poate - StJA

^GHERLA: PACEA - 29-31.05 ; C hior să Ci, noroc să a l - SUA; t-3.06: Vocea sn Ort ii Iui - India; 4-7.06S M ăsuri disperate - StlA______________

B B.jC.U. “Lucian Blaga” (strada □ m icilor 2): 'O ra r : zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sunbăta: 8-13,30. ;

B Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOG A” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECTA COFA, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mânăştur, Măreşti, Gheorghcni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII "SPECIALE! (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, jo i 14-18, marii, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einsteiţ nr. 14), ORAR: lung miercuri 8-15; marţi, jo i 13-19,45; vineri; 8-13.

► Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: lu n i- sîmbătă 8-12:45; 14-18.45.

B Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): hmi - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

B Biblioteca Am ericană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10 -18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA. -

B Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11), Orar: luni, miercuri: 14 ,-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

B Biblioteca “ lic ita i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 .

B Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) . Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

B Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.G Brătianu 22); Orar luni-vineri 10-19.

J i Biblioteca Centrului C ultural G erm an ”Herm ann O berth” (str. Memorandtimuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, jo i orele 16-20.

B Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

B Biblioteca Soros Q uj (str. Ţebei dr. 21). Orar hmi 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă' 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

B Biblioteca Creştină "Biblos” (str.. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17;' marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

B Muzeul Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

B Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). O rar miercuri - duminică 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis

B Muzeul N aţional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 1 0 -1 6 ; luni închis. In prima duminică din lună: intrarea liberi.

B Muzeul- E tnografic a l Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

B Parcul etnogralic Romulus Vuia: deschis zilnic intre orele 9-16, Luni închis- _ ■

B Muzeul m em orial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miereuri- duminici 13-17; luni şi marii închis.

B Muzeul Zoologic: zilnic intre orele9-15; sîmbătă si duminică între orele10-14. 1

. Marţi, 2 iunie - Programul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Desene animate (r); 9.00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 IŢ/R Info; 10,05 TVR Iasî; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 C redo '(r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (rj; 15,00 Copilărie fericită? Emisiune pentru persoanele cu handicap; 15,30 Ecoturism; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Katts şi cîinele;18.00 în flagrant; 18,30 Interactiv Tele- joc; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda muzelor (ştiri culturale); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Film: Niagara (SUA 1953); 22,35 Camera ascurisâp22,45 Jurnalul de noapte; 23,00 Avocatul poporului; 0,00 Canary Wharf; 0,25 La hanul cu melodii. ■

PRO IV c - .7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Trnăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar,10.00 Am întrlnit şi români fericiţi (r);10.25 Insula m isterioasă; 10,55 Aventurile baronului Muhchausen (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Audienţa naţională (r); 14,15Teleshopping; 14,30 Walker, poliţist texan!; 15,15 Maria (serial); 16,00 Teleshopping; 16,10 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare;18.25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Chicago Hope; 21,15 Avocaţii; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,10 Chestiunea zilei; 23,15 Profesiunea mea, cultura; 0,30 Puls financiar, 0,45 Dosarele X; 1,40 Poveşti extraordinare (r); 2,10 Profesiunea mea, cultura (r);. 3,10 Dosarele X (r). -

Program ul 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00 Regina celor 1000 de ani (r); 8,25 Canary Wharf (r); 8,50 Un cîntec pentru fiecare; 9,00 Baywatch (r); 9,50 Varietăţi internaţionale; 10,00 In faţa dv. (r); 11,00 Lumea sălbatică a animalelor (r); 11,30 Scena politică (r);12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,50 Italia - Continuitatea romană; 13,00 Tribuna partidelor parlamentare; 13,10 Tenis: Marele Turneu de la Roland Garros,

sferturi de finală; 19,30 Dosarele istoriei (documentar); 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 Sensul tranziţiei; 22,00 In memoria Erich Bergel; 23,00 Pelerinaje; ,0,00 Festival-Concurs „Sigismurid Toduţă” din Cluj-Napoca 1998; 0,30 TVM. Mesager. _

Miercuri, 3 iunie Programul 1: 6,00 România: ora 6 ,

fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00.TVR -Cluj-Napoca; 10,00 .TVR K o ; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10PerlaNeagră(r); 15,00 Bookarrest 1998 - Tîrgul Internaţional de Carte;15.30 Pro Patria; i 6,30 Tribuna partidelor; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Katts şi cîinele; 18,00 Medicina pentru toţi; 18,30 Interactiv Tele-Joc; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda muzelor,. 19,55 Doar o vorbă ...; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Efecte secundare; 21,50 Gala Premiilor Naţionale de Televiziune; 22,50 Jurtalul de noapte; 23,05 Un secol de cinema; 0,00 Canary Wharf; 0,25 Dans in noapte (divertisment).

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar, 10,00' Seinfeld (r); 10,30 Urmărire generală (r); 11,00 Insula misterioasă;11.30 Chicago Hope (r); 12,15 Avocalii (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,0Q Profesiunea mea ...(rj; 14,15 Teleshopping;14.30 Walker, poliţist texan; 15,15 Maria; 16,00 Teleshopping; 16,10 Nano (serial); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Film: Strong Medicine (SUA 1986, p.l); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,10

O fereastră deschisă spre lumeţ

■ Marţi, 2 iunie ,6 ,0 0 V id e o te x t ; 2 1 ,0 0

D edicaţii m uzicale - m uzică; 2 1 ;3 0 V id e o te x t ; 3 ,0 0 închiderea program ului.

TELE EUROPA NOVA Cluj

. - , M arţi, 2 iunie15,00 Preludiu muzical; 15,15

Cerc deschis - re luare ; 16,15 V ideoclipuri; 16,30 G eografii muzicale; 17,00 Documentar, 17,30 V ideoclipuri; 18,00 M uzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 20,00 Videoclipuri; 20(15 Chemarea pămîntului; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 Clubul cdor singuri.

FA R M A C IIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-95 orar 8-22, Farm acia "CLE- MATISFARM”, P-ta Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, Orar 8-22.

Garda de noapte. Farmacia nr. l , , P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, orar 20-8.

PORTALM arţi, 2 iunie ,

8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00 videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Planeta video a copiilor -documentar, 19,00 Boomerang - serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Dreptate fatală -film ; 21,35 R adical Pow er - documentar, 22,00 Mămici de ocazie - serial; 23,30 Crime pasionale - O voce din mormînt -film; 1,00 Electric blue - program erotic.

■t'VSn.'i*

Marţi, 2 iunieŞtiri nlnic: 9 ,10 ,12 ,15 , 1 6 ,1 9 ,1 . Ştiri BBC: 6,11, 14,18,

21. 4:45 începutul emisiei. 5:00 Hello. 6:30 Transilvania Matinal 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00 Radio Club. (8:30 Interviul zilei 9:30 Revista presei 10:30 Reportajul zilei.,Morale cu Morales (r). 11:30 Sport mapamond.

12:30 Transilvania Giltural. 13:00 România Actualităţi. 13:20 Cafâ Concert. 14:30 Hello. 15:00 Reportajul zilei. Morale cu Morales (r). 15:30 Time out 17:00-18:00 Vechi şi nou - Corina Moţica (r). 18:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei, 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Power Play). .20:00-21:00 Top Ten- DJ Sebl 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - Ucu Fiorea! 24:00-4:45. Big Hello.

vt-r .n . & m

M arţi, 2 iunie Ştiri b a l e : 6:40, 7,7:40J8,8:40,9 J 0,12,13,

14,15,16,17,18.6,00-10,00 “Primul salut”. 6,20 Agenda zilei. 7,20 R evista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai ffede lumea , sondaj pe tem e de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 10,00-

14.00 CD Player. 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian SuciU. 1 f ,2 0 ,1320 Buletin financiar. 11,40 “Cu dreptul înainte" 12,40 “Trei minute1'. 13,40 Calendarulzilel 14,00-18.00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei 15,20 “Cemai crede lumea”, r. 17,20 Calendarul zilei 17,50 “PIus” .r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. “Sinteze financiare“, Mircea Bucin) 19,00 “Retro Gold”, Tibertu Crişan. 21,00‘T u ra d e n o te ”, CristinaStihl 20:57,24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00 ‘“Cu capsa pusă”; H oraţiu Nicoară şi Tudor

. direct despre principalele evenimente locale. 18,45-19,00 "Uniplus la raport”. 19,00-2,00 ”Rona”. 19,00-20,45 Top Slow. 20,45 -1001 de nopţi cu actorul Cornel Răileanu. 21,30-23,30 Sonm bizar - realizatori Cristi Minculescu şi Mihai Godoroja. 23,30-1,00 Dedicaţii muzicale. Intervenţii in direct ale ascultătorilor legate de problemele cotidiene. 1,00-6,00 ”Non-Stop Music”. :

„ . 1 M arţi, 2 iunieM t a d i o S o m c ş tm : 8 ,10, 12,14, u ,

“ Z8,2 0 ,21 .6-9 "Cafeaua de ' serviciu” (maxima, power playul şi calendarul

9:40 sport);ll:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj- Napoca. 22:00-23:00 Hit - interviu - realizator Toni Teşiu. Emisiune muzicală: interviuri şi cele mai.noi hituri cu vedetele momentului (r). 24:00-1:00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi m Bosnia si familiile lor din tară. 1:00-5:00

M arţi, 2 iunie 6,00 B uni dimineaţa.

Runcanu.

UNIPLUS RadioProgram informativ BBC6J00-6J0; llfiO-11,15; 14,00-14^0; 18,00-18^5; 21fi0-21,30. 6,00-10,00 “Dimineţile cu Feiix” . 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar; 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12,00 “Muzică Anti- Stress” -realizatorCiprian. 12.00-18,00 ‘T o a tăz iu ah in ăz iu a . Daniel Boroştean. 15,05-16,00 M usic B y Request. Relatări în

zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Qujului, programe TV şi cinema). 9-14 ”Zborul 914” (infoimaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16”... şi muzica”. 16-18 McSonic (dedicaţii m uzicale cu premii McDonald’ s) .18-19 Rondul de seară I (retrospectiva săptămînii). 19-20"Clopote tubulare” (Marius Aciu). 20-21 Rondul desearăH (retrospectiva săptămînii). 21-23 "Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-1 "Muzica şi muzichia” (Marius Braşaveanu). 1 - 6 Music Non-Stop.

M a rţi,2 iunie 5:00-8:00 B uni dimineaţa! 8:00-11:00

. r a d / t - Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08,,a u v j i i v revista presei locale; 8:20 actualitatea

focală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală;

Emisiunea cu mfonnaţn, actualităţi şi muzică realizată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba m aghiari 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Rad» Timişoara, Radio Craiova şi Rad» Cluj, de la Quj prezintă Mihai Goţiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizatori Metania Drăgan şi Constantin Colhon. 12,00 Radiojurnal transilvan; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Redactor Cristian Zoicaş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18^00 Radiofax - redactor Doina Borgovan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15- 21,00 Din gradina cu flori nulte, redactor Florin Muntean. 20,00 Ştiri 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală, redrctor rhiw Cristea Grigorescu. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

Miercuri, 3 iunie la Radio C btj....6,00 Bună dimineaţă. Emisiunea cu informaţii, actualităţi şi

muzică realizată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea în limba-8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9 2 0 recomandări TV;

Chestiunea zilei; 23:iS .

MSp,U.lsrfmmlciar- °.30 Dosarelê :I,15 Puls financiar, 1,30 Ştirile pr„-rv 2,00 Pro şi contra (r); 3,00 Dosarie^’ _ P rogram ul 2: 6,30 Tvl Telematinal; 8,00 SOS Patrimoniu! (; 8,25 Canary Wharf (r); 8,50 Un cU pentru fiecare; 9,00 Teleenciclopediaf,9.50 Studioul şlagărelor, 10,00 Avocat poporului (r); 11,00 Comorile lumii (,II,3 0 Mapamond (r); 12,00 Suosc Beach (r); 12,45 Doar o vortâ . (r,12.50 Sănătate,' că-i mai bună de* toate!.(r); 13,20 Ecclesiast '98 (r); 13, y Tribuna partidelor părlamentare; 140t Emisiune în limba maghiară; 15,00 T\ţ Info; 1.5,10 Limbi străine.' Germani 15,35 Doi ani,de vacanţă printn dinozauri (desene, animate); 16 0' Veronica - Chipul iubirii; 16,50 P * Neagră; 17,40 Tribună partidele- parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,»

,Hei-rup! Hei-rap!; 19,00 Ştriri banor şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti Am 1848 în Ţările Române (p.l); 19,41 Dreptul la adevăr, 20,00 Fotbal; 0;/ Ghici cine vine la mine? 0,30 TW Mesager -

Redacţia nu îşi asumă respon; bilitatea pentru schimbările internet: in programele posturilor de tdeiiziw

Dr.TOMAT. MUGEA♦ chirurgie plastică♦ chimrgia sinului♦ abdominoplaslie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial îr |♦ rinoplastie M

~ — ♦ varice .♦ tratament chimic al acneei W

STRPASĈ YmŢ, a 14-14-961 1r POLICLINICA M '

INTERSERVISAN«ir. Etscjiy nr.5, cart. GhewgÎHE

STOMATOLOGIE N0N-ST0FINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEU8C LOGJE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRIN' LOGIE ♦ REUMATOLOGE ♦ ECOCRi FIE ♦ ALERGOLOQE ♦ DERMAT0LC- GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDC î ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOaE ♦ ONCOLOGIE ♦ ONCOLOC3E ♦ PEDIATC

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFIE

Examinări Doppler - Histeiosalpingogiafil pentm

sterililate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunologi; Parazitologie Determinare Rh - Teste t sarcini - Antigen HBS - FJist Teit Examinări dtologiee'peatni depistare cancerului de col nteria - Investigaţi por sterilitatea feminini p 'masculini) ZILNIC, in c lu siv DUMINICA

o re le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l ta ţ i i

1 I a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . ’

&e< Itental ROVA SOCOLOV

j Calea Moţilor 106, ap.5 [ T r a ta m e n te s to m a to lo g ic i

c o m p le x a ; .• O terapie

O protetici (ceramici)O chirurgie (rezeoţu, Îtnplanîe)

P ro g ra m ă ri la teL: 430028 Z iln ic orar: 9 -1 9

im bata 1 0 -1 3Pentru studenţi; pension şomeri»* reducere'20%

PEOF. DM Dr. MIHAI GÂLDGAEU Dr. ASGELA CĂLDGĂED

S t r . P r a h o v e i n r . 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIEL , M i, V - 17-20 S - - 8-12.

Tel.: 42.56.1S; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA AHTISUICIDLI F E L I N E

SufktilnosîniUdspcEţii |

de noapU; telefonul vieţii. \

19 16 47G ardă de nnante. orele 20-08.

T ini» telefonică de intervenţie în ciw si prevenţie a suicidului iniţială deLABORATORUL DE SAMTATE

m i i cluj stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

V i. aşteptăm apelurile U num ărul 186864. _

A d e v ă r u l[ â e c K y _____ ROZA VÎNTURILOR marţi, 1 iunie f 998 (3

U N U I(Corespondenţă de Mircea Vaida -Voevod, V-V Press)

4 ta depăşit un hotar al raţiunii: violenţa naşte violenţă

Somaţia Grupului de Contact, reunit la Londra, îmi confirmă din nou părerea că eroarea de decizie e prezentă chiar în cele mai înalte şi bine informate structuri ale lumii modeme. Sau că, în cazul pripitei secesiuni iugoslave, nu despre eroare este vorba?

Oricum, e surprinzător (dovedind inexistenţa unei strategii globale şi a unei documentate şi obiective informări în problema Kosovo), că la puţine ore după reuniunea Grupului de Contact, Richard Holbrooke„cunoscut ca fiind în stare să reanimeze cauzele crezute moarte şi-a început periplul pe ruta Belgrad-Priştina

-Tirana - Priştina-Belgrad.Supus presiunilor

internaţionale, preşedintele iugoslav, Slobodan Miloşevici, se confruntă, de asemenea, cu atacurile opoziţiei interne. E de ajuns să amintesc constituirea aşa-zisului „guvern paralel” şi pretenţiile autonomiste ale „Coaliţiei Voivodina”, cu trimitere în Novi Pazar, capitala populaţiei musulmane din Sangeak.

în persoana Iui Miloşevici, Holbrooke a reîntîlnit un politician abil, care în problema admiterii, unui negociator internaţional şi-a întemeiat refuzul pe rezultatul unui concludent referendum naţional. Adevărul e că atunci cînd în ' cauză e integritatea teritorială a Serbiei şi a Iugoslaviei, sîrbii nu se tem de embargou. Afirmaţia^ cel puţin surprinzătoare a lui Holbrook, că „situatia este mai

gravă decît îşi putuse imagina”, însoţită de neputinţa de a găsi o rezolvare a conflictului, confirmarea de către diplomatul american că albanezii acceptă numai soluţia unui Kosovo independent, că Tirana solicită intervenţia militară a comunităţii internaţionale, dovedeşte din nou modul cum Grupul de Contact a recurs, ca de atîtea ori, la un dublu criteriu. Apriori, fără judecată, sau după o judecată sumară, campionii democraţiei au atribuit întreaga vină sîrbilor,

în condiţiile în care în Bosnia- , Herţegovina asistăm la un proces . chinuit, încă plin de neprevăzut, cînd în vestul Croaţiei, în regiunea Srem-Baranja, tensiunile etnice continuă, cînd Muntenegrul e tulbure iar Albania în plină anarhie, fireşte că diplomatul Holbrook le-a transmis liderilor albanezi că Washingtonul e în mod ferm

împotriva secesiunii provinciei Kosovo! ". Probabil, că în cazul tratativelor de la Dayton,

’ Holbrook a înţeles că dezlegarea momentană a conflictului se află

Ta Belgrad, iar principalul personaj rămîne şi acum Miloşevici. în fine, prin repetate presiuni asupra ambelor părţi, Holbrook a izbutit să-i aducă faţă în faţă pe Miloşevici şi Rugova. Întîlnirea de la Belgrad, din 15 mai, a fost precedată de două „demisii” de rău augur din echipa albaneză, acelea ale lui Hiadet Siseni şi Bujar Dugoli, care consideră că Rugova a abdicat de la principiile iniţiale. Preşedintele P artidu lu i. Parlamentar Albanez, Adem Demaci, consideră rezultatul convorbirilor de Ia Belgrad foarte fragil şi neconcludent, deoarece „Armata de Eliberare din Kosovo” şi, în general, o parte însemnată a albanezilor, nu se vor conforma hotărîrilor lui Rugova. '

Primejdia este că undeva în Kosovo s-a depăşit un hotar al raţiunii, dincolo de care lucrurile scapă de sub control. A.E.K. - „Armata de Eliberare din Kosovo” se manifestă din plin în ultimele zile în centrul şi sud- vestul provinciei. Desigur, trupele de poliţie sîrbe ar putea riposta şi aceasta e aproape inevitabil. Vor fi jertfe omeneşti, violenţa naşte violenţă şi astfel e foarte plauzibil ca la cîteva sute ( de kilometri de frontiera României să izbucnească un război cu consecinţe încă imprevizibile.

Cum îmi relata, în stilul său deschis, secretarul cu probleme de informaţii din Kosovo, Bosko Drobnjak, în momentul iniţial de declanşare a evenimentelor, el a fost asaltat de un „val” de .460 de ziarişti străini. Aproape toţi reprezentanţii mass-media locuiesc la „Grand Hotel Priştina”. Majoritatea sînt foarte tineri. Unii dintre ei nu ştiu exact în ce loc se află, ce istorie are

locul şi oamenii locului. La ore fixe, în centrul Priştinei, demonstrează cînd albanezii, cînd sîrbii. La ore fixe cameramanii filmează ceea ce „trebuie”-film at şi transmit imagini spre toate punctele cardinale. Ştirile care vin din satele regiunii şi de la graniţa albanezo-sîrbă sînt sumbre şi tulburi.

Pe şoseaua care leagă Priştina de Niş, la o intersecţie oarecare, un punct de control, în spatele unei mitraliere cu scut, un poliţist sîrb, foarte abătut şi încordat... E un bărbat tînâr, cu o fizionomie neîncrezătoare. Teroriştii pot fi şi ei prin preajmă, nevăzuţi; primejdioşi şi vulnerabili.

Deşi e primăvară, crestele m unţilor păstrează nimbul zăpezii. Simt ceea ce am simţit cu cîţiva ani în urmă în Bosnia: a fost rupt un zăgaz psihologic invizibil, al violenţei, al morţii. De astă dată, în Kosovo.

MONDIALIZAREA - O ÎNTOARCERE LA MARX?(Le Monde) ;

îi aparţine oare lui Marx teza conform căreia capitalismul este, în esenţa lui, destinat să se extindă pe întreaga planetă? Cu alte cuvinte, mondializarea, eveniment major al timpului nostru, a fosteumva gînditâ de Karl Marx (1818-1883) în urmă cu mai bine de un secol? Această întrebare a dominat întîlnirea internaţională care a avut loc, în perioada 13 -16 mai, la Biblioteca Naţională a Franţei şi la Sorbona, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la apariţia „Manifestului Partidului Comunist”. De-a lungul acestor zile, numeroşi filosofi au spus ce au reţinut de la Marx în general şi din „Manifest” în special. Filosoful Lucien Seve, care nu mai este „marxist”, în sensul pe care acest termen îl avea în urmă cu 20 de ani, a rămas totuşi membra al Partidului Comunist Francez (PCF), după ce a părăsit voluntar ceea ce se numea pe atunci comitetul central. Azi, consideră că „dacă lupta comunistă trebuie să devină universală, atunci şi modul de producţie capitalist, care ar trebui abolit, se distinge de tot ce \-a precedat prin puterea sa de universalizare. Universalitate extensivă:' eliminînd orice barieră, capitalul tinde dintr-o dată spre piaţa mondială şi spre interdependenţa tuturor naţiunilor. De asemenea, universalitate intensivă: înaintînd neîncetat spre cea mai bună rată a- profitului, se ajunge la dezvoltarea

nelimitată a forţei productive, care va rentabiliza toate activităţile umane”.

O analiză comparabilă, într-un limbaj mai colorat, găsim la Daniel Bensaid, autor al lucrării „Marx intempestivul” (Fayard, 1995), şi care, la rîndul lui, spre deosebire de mulţi conducători de stînga din generaţia sa, a rămas membru al unei organizaţii politice, anume Liga Comunistă Revoluţionară (LCR) a lui Alain Krivine: ,Desfiinţîrid barierele şi frontierele, mondializarea fără adjectiv va merge cu siguranţă într-un sens bun. Totuşi, nu orice mondializare este bună. Nu există mondializare inocentă mai mult decît tehnică inocentă. Şi, din moment ce trebuie să-i spui pisicii ‘pisică’, mai

'degrabă decît ‘motan’ sau ‘pisoiaş’, să aspunem limpede că este vorba de o mondializare imperialistă”. Aceste două intervenţii, pronunţate sub cupola marelui amfiteatru de la Sorbona, în cadrul şedinţei de închidere, chiar în locul de ufide s-a adresat Jean-Paul Sartre printr-un discurs amplu tinerilor revoltaţi în 1968, ilustrează diversitatea acestei întîlniri, colocviu savant şi eveniment politic totodată. Prezenţa lui Robert Hue, în primele ririduri ale publicului, în timp ce la tribună lua cuvîntul un comunist „refondator” şi un intelectual troţkist, este evident un semn al timpurilor noastre.

Iniţiativa acestei întîlniri aparţine lui Francette Lazard. Aleasă în 1995 la conducerea Asociaţiei „Espaccs Mane”, un centra de reflecţie apropiat

de PCF, dar- deschis tuturor celor interesaţi de Marx, oricare le-ar fi originea politică, d-na Lazard, care odinioară a fost membră a biroului politic al PCF şi continuă să facă parte din Comitetul Naţional, a avut în urmă cu un an şi jumătate ideea unei asemenea adunări şi a reuşit să-şi asocieze Biblioteca Naţională a Franţei şi Sorbona.Astfel, au putut fi auziţi foşti militanţi comunişti, troţkişti şi maoişti, trecuţi acum de 50 de ani, povestindu-şi „războaiele” lor trecute, izbucnind uneori într-un rîs homeric, sub ochii marxiştilor hinduşi, japonezi sau americani. ,Din tot ce se petrece aici, important nu este atît conţinutul celor spuse aici, ci faptul că în sfirşit se poate vorbi”, constata unul dintre ei. Delegaţia numeroasă a Braziliei, formată din 80 de persoane care fac parte sau sînt apropiate de CUT, principala centrală sindicală a ţării, era de departe cea mai pregnantă. „O dată cu dezmembrarea URSS, capitalul • este pe deplin liber să exploateze lumea întreagă”, remarca Vito Gianotti, un fost membru al CUT, venit în nume propriu, ca şi restul camarazilor săi.

Una dintre surprizele x acestei întîlniri a constituit-o, pentru francezi, persistenţa, în sindicate, mişcări sau partide de stînga sau de extrema stingă din ţările în curs de dezvoltare, a atitudinilor relativ nostalgice faţă de ceea ce se numea cîndva „mişcarea comunistă - internaţională”. în două cazuri,- organizatorii recunoşteau, surîzînd,

că nu mai auziseră de mult timp un discurs atît de învechit: delegaţia vietnameză părea-impcrturbabilâ şi de neclintit în marxismul său dogmatic; chinezii erau şi mai rigizi încă, terorizaţi de ideea că li se pot pune întrebări, simple privind concepţia lor despre marxism, răspunsurile fiind în cea mai „noduroasă” limbă de lemn...

Ce-i mai poate învăţa Marx pe copiii din secolul cel mai tragic, cu doi ani înainte de mileniul al III-lea? Răspunsul.nu vine de la sine. Atitudinea constînd în a-1 denunţa pe profetul" „Manifestului” drept responsabil donceptual pentru zecile

* de milioane de morţi din Gulag, sau victime ale kmcrilor roşii, era clar minoritară, şi aproape singulară, fapt care nu e gîcu de înţeles. Intenţia organizatorilor era alta: să demonstreze actualitatea lui Marx analistul social, a Iui Marx , revoluţionarul, a lui Marx utopicul, în esenţă, ei au cîştigat pariul, dacă ţinem seama de bogăţia contribuţiilor. Este cunoscută aventura postumă a marchizului de Custine. Acest aristocrat francez, vizitînd Rusia ţaristă din lipsă de ocupaţie, a făcut o analiză a societăţii sovietice cu un secol în avans. Oare Marx a elaborat, în acelaşi fel, conceptele utile pentru înţelegerea mondializârii, pe care' ar fi sesizat-o deci cu un secol mai devreme? Ar fi absurd să-i atribuim calităţi de clarviziune în toate domeniile. Ar fi chiar prea puţin în spiritul marxismului.

IN NUMAI 50 DE ANI, UNELE REGIUNI DE COASTA DINANGLIA VOR DISPAREA IN MAREA NORDULUI (Reuters

încă din vremea în care romanii au asanat porţiuni imense de pămînt fertil din Marea Nordului, locuitorii Marii Britanii s-au luptat pentru a împiedica apele să pătrundă din nou .în aceste teritorii. De la plecarea romanilor din Marea Britanie, acum 1.500 de ani, 70 de sate s-au prăbuşit în apele mării de-a lungul coastei nord-estice a Angliei, iar acum multe altele sînt ameninţate cu dispariţia. In apropierea satului Humpton, linia de coastă se erodează cu o medie de doi metri pe an, ceea ce înseamnă că acest sat mai are de trăit aproximativ 50 de ani înainte de a fi înghiţit de ape. Digurile şi barajele gigantice construite de romani aproape că nu mai puteau face faţă presiunii apelor pe la. jumătatea secolului al XVII-lea, cînd contele Bedford a

angajat un inginer olandez să asaneze regiunea. Mlaştinile care au rezultat oferă unul dintre cele mai fertile pămînturi.din Anglia, dar acestea rămîn extrem de vulnerabile. în 1953 au murit 307 oameni în urma inundaţiilor care au afectat puternic estul Angliei şi inundaţiile din acest an, de Paşti, au provocat moârtea a patra oameni şi pagube care se ridică îa un miliard de lire sterline.

Problema este din ce în ce mai gravă, pe de o parte, din cauza încălzirii globale, care produce ridicarea nivelurilor mării cu aproape şase centimetri într-un deceniu, şi, pe de altă parte, pentru că eforturile oamenilor de a ţine marca la distanţă nu fac decît să tranfere problema în altă parte. Problemele cu care se confruntă Peninsula Spura sînt în

mare parte o consecinţă a acţiunilor omului. în ultimii 100 de ani au fost construite fortificaţii de piatră şi beton, însă acestea au modificat fluxul şi refluxul în regiune. Acum experţii declară că este posibil ca peninsula, rămasă fară apărare, să Se' erodeze şi să reapară la-suprafaţă, după un timp, dar în altă parte. Acelaşi lucra este valabil de-a lungul întregii coaste, declară Jeremy Lowe, expert în eroziunea de coastă Ia Universitatea Newcastle.

Oamenii de ştiinţă ca Jeremy Lowe au descoperit că ridicarea de diguri în calea apelor mării pe o parte a liniei de coastă nu face altceva decît să sporească presiunea valurilor în celelalte părţi ale coastei. Ei au încercat să impună o schimbare a modului de gîndire în ceea ce priveşte

măsurile luate pentru oprirea ; avansării apelor mării de cînd primul

ministru Winston Churchill, după inundaţiile din 1953, a ordonat Construcţia la scară mare a digurilor. de-a lungul coastei.

Nu are sens să se încerce protejarea tuturor zonelor vulnerabile. Există 750.000 de oameni care trăiesc sub- nivelul mării în regiunea estuarului Humber, care,, neavînd diguri de protecţie, ar putea „dacă nu să moară înecaţi, cel puţin să intre la apă foarte tare”, a declarat Jeremy Lowe. Cel mai important lucru este să se- stabilească zonele care pot fi lăsate fără diguri de apărare, protejînd în acelaşi timp arii întinse, foarte populate, cum ar fi oraşul Huli şi alte puncte strategice.

MERCENARII UCRAINENI

CONSTITUIE 0 PROBLEMĂ

^ j^ ^ o ls k a Zbrojna)

Cîteva sute de mercenari ucraineni au luptat şi continuă să lupte în “puncte fierbinţi” ale fostului imperiu sovietic, în Balcani, în Africa şi în alte zone ale lumii. Datele privind mercenarii, de care dispune Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU), ca şi alte organisme, sînt destul de fragmentare. Se ştie totuşi că militarii armatei sovietice, îndeosebi ofiţerii şi subofiţerii, sînt mercenari câulaţi.

Efectuarea serviciului în formaţiuni militare străine este din punct de vedere juridic interzisă în Ucraina, ca de altfel şi în majoritatea statelor civilizate ale lumii, fiind vorba de o activitate aspra pedepsită. Deja în septembrie 1990, Ucraina, pc atunci încă RSS Ucraineană, a ratificat Convenţia internaţională cu privire la lupta împotriva racolării, folosirii, finanţării şi pregătirii de mercenari, adoptată de Adunarea Generală a ONU, cînd - după destrămarea URSS, crearea Ucrainei independente şi intensificarea crizei economice - problema racolării de mercenari a devenit foarte serioasă, ncccsitînd efectuarea unor schimbări sau modificări în Codul Penal. Pentru mercenariat şi racolare de mercenari şe prevăd pedepse între 3 şi 15 ani de închisoare. Mercenarii reprezintă un pericol pentru statul ucrainean, ca de altfel pentru orice altă ţară ai căror cetăţeni luptă ilegal în slujba unor interese străine, deoarece ei urmează un curs specific de pregătire de luptă, cunosc tehnici de diversiune şi sabotaj, de terorism, şi devin periculoşi după ce se întorc în patrie, unde adeseori îi aşteaptă şomajul. Nu de puţine ori, respectivele persoane, ajung în grupuri şi structuri criminale, ca specialişti încercaţi. Un pericol suplimentar îl constituie afluenţa pe canale ilegale de arme, muniţie şi mijloace explozive, folosite de infractorii locali.

In prezent, potrivit datelor furnizate de serviciile speciale ucrainene, se încearcă deosebit de activ racolarea de specialişti militari ca mercenari în Algeria. O „structură politică radicală”, al cărui nume nu a fost dezvăluit,' împrăştie frecvent manifeste în unităţile militare în care militarilor li se propune să se înscrie în „corpul expediţional din Caucaz”. Procentul celor care se hotărăsc în acest sens este probabil redus, însă există şi persoane care renunţă Ia serviciul în cadrul armatei, încercînd să ajungă în diverse puncte ale globului. Ei pleacă, însă e greu să se spună dacă vor reuşi să se întoarcă şi în ce stare, precum şi care va fi situaţia lor ulterioară.

marţi, 2 iunie 1998 POLITICĂParlamentarii clujeni ai PNŢCD şi PD se împotrivesc înfiinţării universităţii-maghiare______ urmare din pagina 1 . . ■ 'tendinţele modeme şi acoperă dreptul la învăţămînt în limba maternă potrivit cu cele mai înaintate reglementări europene. .

Amîndoi politicienii clujeni, lideri locali ai coaliţiei de guvernămînt, sînt sceptici că un proiect legislativ al UDMR de înfiinţare a universităţii maghiare va găsi susţinere majoritară în Parlament.

înfiinţarea unei universităţi maghiare a fost una din condiţiile puse de UDMR la constituirea coaliţiei de guvernămînt. Preşedintele Constantinescu, ales cu majoritatea dată de votul etnicilor maghiari) a declarat în mai multe rînduri că universitatea maghiară va fi deschisă la Cluj. Fostul premier Victor Ciorbea a promis acelaşi lucru. Voinţa celor doi n-a fost însă suficientă. Parlamentarii ţărănişti n-au fost de acord să voteze modificări mai puţin spectaculoase ale Legii învăţămîntului, iar în ce priveşte înfiinţarea universităţii se împotrivesc şi parlamentari ai PD.

UDMR a dat semne anul trecut că ar accepta înfiinţarea.universităţii în alt oraş transilvănean, dar a revenit sîmbâtâ şi a redeschis discuţiile privind Clujul de pe poziţii ultimative. ~

Ameninţările liderilor UDMR, vizibil mobilizaţi după succesul dreptei naţionaliste în alegerile din Ungaria, nu par să fie tratate cu îngrijorare de colegii de coaliţie. Matei Boilâ nu este preocupat de atitudinea pe care ar adopta-o UDMR în cazul neînfiinţării universităţii maghiare. "Nu cred că ar interveni o criză în coaliţie. Mai degrabă, dacă se va ajunge pînâ acolo, s-ar putea vorbi de rezolvarea unei crize, pentru că această criză există de multă vreme", afirmă senatorul ţărănist.

Reînvierea iredentismului unguresc, o problemă actuală?

urmare din pagina 1vălul sub care se ascund intenţiile celor care vor veni la guvernare în Ungaria. Intenţii care nu trebuie să se suprapună cu cele exprimate în campania electorală, dar care nu pot fi despărţite total de ele. Pentru că viitorii guvernanţi unguri au păreri clar exprimate de-a lungul anilor în legătură cu, de exemplu, relaţiile Budapestei cu ţările vecine, unde trăiesc importante comunităţi maghiare. Viktor Orban spunea în 1997 la.Tg. Mureş că ungurii trebuie să facă din fiecare comunitate din ţările-dini ju r o ”mică Ungarie”, tot atunci afirmînd că "guvernele vin şi pleacă, dar comunităţile rămîn” şi că partidul pe care îl conduce nu va intra în vreo coaliţie cu nici o formaţiune politică dacă liderul acesteia nu va fi dispus să-şi asume soarta a 15 milioane de unguri. Or, un viitor aliat la guvernare al lui Viktor Orban va fi, foarte probabil, JozsefTorgyan, care n-â fost niciodată de acord cu prevederile tratatului româno-ungar şi a cerut în mod oficial "desfiinţarea graniţelor impuse arbitrar” şi "revenirea Ia frontierele naturale”. La aceste frontiere s-a referit şi Viktor Orban, atît înaintea alegerilor, cît şi după ele, declarând că "el a fost întotdeauna de părere că graniţele Ungariei, ca stat, nu coincid cu : graniţele naţiunii ungare”. . ■

De altfel, tinerii democraţi ai lui Orban au resimţit mereu "nevoia de schimbare a politicii ungare faţă de vecinii ţării şi faţă de procesul reconcilierii istorice româno-ungare. O asemenea idee, coroborată cu aceea a necesităţii unui guvern ca "parte a naţiunii uîtgare”, ăr putea să dezvăluie intenţia schimbării modului în care guvernanţii unguri vor înţelege să gîndească o nouă politică în relaţiile cu vecinii. Sînt aceste idei specifice unei orientări iredentiste? Este limpede că o

' parte a declaraţiilor celor care au cîştigat , alegerile din Ungaria arputea fi interpretate că se situează cef puţin Ia limita iredentismului. Cît despre posibilii lor aliaţi, lucrurile sînt mult mai simple. Cerinţa revizuirii graniţelor, legată nemijlocit de constatarea că frontierele actuaje nu corespund cu cele naturale (idee împărtăşită şi de FIDESZ), face parte indubitabil din

■ arsenalul iredentismului. Iar la întrebarea lui Vladimir Tismăneanu în legătură cu ce s-ar

,/ întîmpla dacă în Ungaria iredentismul n-ar mai fi reprezentat de voci din periferia spectrului politic, răspunsul, indirect, îl poate da rezultatul alegerilor recente, care au adus la putere partide cu o doctrină împănată cu accente iredentiste. Cine a votat în favoarea

„acestor partide? Majoritatea alegătorilor din ţara vecină. (Despre "răspunsul” autorităţilor române, într-un număr viitor al ziarului).

Soluţia privind înfiinţarea unei universităţi maghiare trebuie negociată

Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, preşedintele UDMR, Marko Bela şi premierul Radu Vasile trebuie să negocieze şi să găsească un compromis în legătură cu înfiinţarea unei universităţi de stat maghiare, a declarat, luni, preşedintele PNŢCD, Ion Diaconcscu. Preşedintele UDMR,. Marko Bela, a anunţat, sîmbâtâ, în faţa Consiliului Reprezentanţilor din judeţul Cluj că va fi iniţiată o propunere legislativă pentru înfiinţarea unei universităţi de stat maghiare la Cluj. Diaconcscu s-a declarat “surprins” de acest anunţ, deoarece în cursul tratativelor sc convenise ca la Cluj Universitatea Babeş- Bolyai să nu fie împărţită. EI a arătat că PNŢCD a propus, în momentul negocierilor, înfiinţarea unei universităţi a minorităţilor maghiară şi germană într-un oraş din Ardeal, diferit de Cluj. Decizia finală nu fusese luată, avansîndu-sc propunerea ca această universitate să fie înfiinţată la-Braşov, a spus Diaconcscu. Din-acest motiv, în opinia liderilor PNŢCD, este necesară reluarea negocierilor pentru a sc găsi o formulă de compromis.

PNTCD nu i-â trasv .9 - r

p e l i b e r a i i s ă i n t r e

de mînecă CDR ./Vm

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, care este şiDiaconescu, s-a declarat preşedintele CDR. El şi-a“surprins” de recentele luări de manifestat, totuşi, rezerva faţă de

PD nu agreează ideea constituirii unor universităţi pe criterii etnice

Preşedintele PD, Petre Roman, a declarat, luni, că formaţiunea pe care o conduce agreează ideea “universităţilor multiculturale” şi nu pe cea a unor universităţi constituite pe criterii etnice. Exprimarea concretă a drepturilor minorităţii maghiare în România este, în acest moment, “deplină, largă, concretă şi evidentă”, iar din acest punct de vedere coaliţia care s-a format în noiembrie 1996 şi,-a ţinut promisiunea, a afirmat liderul PD. “Eu cred că UDMR este conştient că în cadrul acestei coaliţii şi prin această coaliţie s-au realizat foarte multe dintre aspiraţiile trecute ale minorităţii maghiare. Repet, s-au realizat în - concret, prin felul cum funcţionează, nu numai prin felul cum sînt legiferate aceste drepturi, în cele mai diferite aspecte ale vieţii, în învăţămînt, injustiţie, în administraţie. Acesta este un bun cîştigat foarte important şi eu cred că oamenii politici ai UDMR sînt conştienţi că acest lucru trebuie- apârat şi dezvoltat, iar nicidecum pus în pericol”, a opinat Petre Roman.

Roman a subliniat necesitatea creării mai m ultor “căi” pentru ca exprimarea minorităţilor naţionale să se. facă împreună cu majoritatea şi nu separat. în acest sens, în opinia democraţilor,- universitatea

- multiculturalâ ar fi, poate, cea mai potrivită formă de exprimare a minorităţilor naţionale.

poziţie ale lui Valeriu Stoica şi Călin Popescu Tăriceanu în favoarea detaşării PNL de CDR şi a calificat drept “nepotrivite acuzele aduse de aceştia la adresa PNŢCD. “Nu noi i-am tras.de mînecă să intre în CDR”, a declarat, luni, Diaconescu, care a arătat că PNL a regretat părăsirea acestei alianţe înainte de alegerile din 1992 şi că “timp de doi ani de zile au insistat să revină”. Preşedintele PNŢCD a spus că, în momentul revenirii PNL în CDR, liderii acestui partid ştiau ce înseamnă această alianţă. Diaconescu a arătat că CDR “nu este o dictatură” şi că “se ţine seama de un algoritm”. El a precizat că, în prezent, raportul de forţe din CDR este estimat conform sondajelor de opinie. “Dacă vor să plece nu

, pot să-i împiedic”, a afirmat

aceste declaraţii, prccizînd că ele nu reprezintă opinia oficială a PNL. Aceeaşi rezervă a fost exprimată şi de vicepreşedintele PNŢCD, Remus Opriş, care a arătat că opiniile celor doi lideri PNL “nu pot fi atribuite partidului în integralitate, neaparţinînd nici unui for de decizie şi nefiind făcute publice printr-un comunicat oficial”. în plus, Remus. Opriş a arătat că, dacă PNL s-a arătat nemulţumit de faptul că nu au primit mai multe ministere economice, acest lucru “dă - impresia unei autocritici”. La negocierile legate de alcătuirea noului guvern PNL a fost reprezentat de Valeriu Stoica, ceca ce

susţinut, sîmbătă, Ia Congresul tinerilor liberali de la Constanţa realizarea unei ofensive liberale pe cont propriu şi detaşarea PNL de CDR. Tăriceanu â criticat funcţionarea stîngace a coaliţiei şi a susţinut că PNŢCD nu este un partener corect, deoarece ţărăniştii i-au privat pe liberali de posibilitatea de a se afirma în zona economică. Valeriu Stoica,- la fel de critic, a declarat că pînă cel tîrziu în această toamnă trebuie cunoscut rolul PNL în CDR şi în ce condiţii PNL îşi

. asumă responsabilitatea acestei coaliţii. Preşedintele PNL, Mircea Ionescu Quintus, s-a arătat contrariat de declaraţiile colegilor săi de partid, susţinînd

: că CDR trebuie menţinută chiar şi după anul 2Q00. EI a.respins

înseamnă, în opinia lui Opriş, că : ideea crizei dS identitate a PNL, “acesta, probabil, nu a negociat .fiind de părere că liberalii nu

• în folosul. propriului partid”, s-ar fi putut exprima niciodatăLiderii PNL Călin Popcscu în deplinătatea identităţii lor în.Tăriceanu si Valeriu Stoica au afara CDR.

PNŢCD face publică listă parlamentarilor PD membri în AGA si CA

Deputatul PNŢCD Barbu Piţigoi a prezentat, la conferinţa de presă de luni a partidului, o listă cu parlamentarii PD membri în Consilii-de Administraţie (CA) sau în Adunările Generale ale Acţionarilor-(AGA) de la societăţile comerciale şi regiile autonome. Astfel, Alexandru Sassu este membru în AGA de la Transpeco SA, Victor Boştinaru - în AGA de la Universal SA şi Rodipet; Radu. Berceanu - în AGA la PECO SA şi CA de la Romaero; Adrian Severin în AGA de la- Petrolexport SA şi AGA - Tehnoimport; Victor Babiuc - în AGA de la Navlomar; Bogdan Niculescu-Duvăz - Agroexport siloz Port Constanţa; Adrian Vilău - Agroexport siloz Port Constanţa; Comeliu Gavaliugov - Semănătoarea; Adrian Videanu în cadrul FPS - Bucureşti. -

El a arătat, prezentînd această listă, că oamenii politici pot fi şi buni specialişti, contrazicîndu-I pe ministrul Industriilor, Radu Berceanu, care nu a ţinut cont de propunerile PNŢCD - cei mai

mulţi oameni politici - pentru Consiliile de Administraţie de la RENEL, Romgaz şi SNP- Petrom. Berceanu susţinuse că a

! ţinut cont - de criteriul competenţei şi nu de cel politic în numirile efectuate. Barbu Piţigoi a calificat drept “puerile şi neîntemeiate” motivaţiile aduse de Berceanu în sprijinul, noilor numiri operate în cele trei Consilii de Administraţie. în opinia deputatului PNŢCD, hotărîrea luată de Radu Berceanu denotă “o atitudine bizară, ca şi cum PD ar guverna singur”. Barbu Piţigoi a fost nominalizat de PNŢCD pentru Consiliul de Administraţie al SNP-Petrom, însă ministrul Radu Berceanu nu l-a numit în Consiliu. Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a precizat că ' numirile efectuate de Radu Berceanu în cele trei Consilii de Administraţie sînt legale, iar acest fapt nu este contestat. Diaconescu a-arătat, însă, că decizia Iui Berceanu nu este în spiritul înţelegerilor convenite în coaliţie. “Ca să funcţioneze o

coaliţie s-au stabilit reguli, generale, la desemnarea miniştrilor, secretarilor de stat, prefecţilor”, a spus preşedintele PNŢCD.

Ion Diaconescu â declarat că “are promisiuni” că premierul ’ Radu Vasile va discuta cu Radu Berceanu “pentru a vedea cum

. se pot acomoda vederile ministrului Industriilor cu propunerile partidelor din coaliţie”. . , "

PDSR îi cere! preşedintelui României

să-şi prezinte scuzepentru declaraţiile

jignitoare făcute înCanada

• Liderul PDSR Cluj acceptă că preşedintelui îi va fi greu s-o facă din

pricina înclinaţiei sale spre despotism • Liderul PDSR Cluj: consideră că

preşedintele Emil Constantinescu ar trebui îşi ceară scuze pentru declaraţiile făcute în Canada, "jignitoare la adresa Opoziţiei ' Grigore Zanc spune că Biroul executiv al partidului său a elaborat un "Protest” faţă d: "afirmaţiile aberante ale preşedintelui Constantinescu în Canada, care pun într-c lumină proastă partidele din Opoziţie e. consideră că alegerile anticipate sînt singurel în măsură să determine o conjunctură politie favorabilă ieşirii din criză”. Zanc amintesc că nu este pentru prima oară cînd preşedintei Emil Constantinescu face declaraţii jignitoan în străinătate. Grigore Zanc acceptă a preşedintelui îi va fi greu să îşi ceară scuze, din pricina înclinaţiilor spre despotism pe can|| le demonstrează. •

■ V \ ; : (D.B.

PDSR insistă pentrujj alegeri anticipatei

Grigore Zanc, liderul PDSR Cluj, apreciază; că singura speranţă pentru alcătuirea un: ţ guvern capabil să propună, soluţii pen trj1 actuala criză "generalizată” este declanşarcj'- alegerilor anticipate. ”Cu cît mai repede \e! fi declanşate alegerile, cu atît mai bine. Ţa-' a ajuns într-o situaţie aproape fără ieşire. Dac. forţele politice se pun de acord asup- . organizării alegerilor anticipate (.. ; ‘ Parlamentul poate decide ca termenul c' desfăşurare a campaniei electorale să fie n rJ mai scurt 1997 si chiar 1998 sînt ani pierde" ‘ pentru reformă’ - a declarat ieri, în cadr. unei conferinţe de presă, liderul PDSR CI.

{D.B '

"Universitatea în limba: maghiară este c‘,

pretenţie pe care numa" nişte exaltaţi o poi

vehiculai• apreciază liderul PDSR Cluj, i

Grigore Zanc • |-Liderul PDSR Cluj critică ideea u n e i

universităţi .maghiare Ia Cluj-Napoca ş | presiunile UDMR asupra Guvernului pen tr.| realizarea acestui obiectiv. "Universitatea esui o pretenţie pe care numai nişte exaltaţi o poVj vehicula” - a declarat ieri, în cadrul unri” conferinţe de presă, Grigore_Zanc. j

Fostul ministru al Culturii apreciază d l liderul FIDESZ, partidul plasat pe primul locr în alegerile din Ungaria, ar trebui să se abţiK de la sfaturi pentru Guvernul român. "Victo Orban încearcă să dea lecţii în problem: minorităţilor, capitol unde ungurii sin! repetenţi de mult. In Ungaria, minorităţile a. fost asimilate (...)” - spune Zanc. In opinu sa, formaţiunea lui Orban a cîştigat competiţia electorală în Ungaria folosind elementele populiste promovate şi de CDR în 1996. ”Miza pe neadevăruri a condus la obţinerea de voturi importante pentru FIDESZ” - consideră Grigore Zanc.

■ . {D.B.}

PD nu se consideră afectat de iniţiativele PSDR privind formarea unei noi alianţe

55-:; politice“Alianţa dintre noi şi PSDR, chiar dacă în acest moment nu are o funcţionalitate

concretă, există”, a afirmat liderul democrat. Roman a exprimat disponibilitatea partidului său de a discuta oricînd cu PSDR pe tema USD, în special despre şansele unei astfel de alianţe. “Cred că s-a conturat cu multă claritate în mintea ^ cetăţenilor că, de multe ori, alianţele înseamnă amenajări, înseamnă înţelegeri, tS care pînă la urmă nu prea se respectă”, a spus Roman. Liderul PD este de. 1 părere că în politica românească s-a ajuns foarte aproape de întronarea principiului fe. “un partid, un responsabil”, ceea ce ar elimina “tendinţa de a arunca vina unii j- pe alţii”. Petre Roman a mai spus că România nu se află într-o fază pre- J electorală, adăugind că regretă speculaţiile excesive din presă pe tema aleger ilor j .anticipate, care în acest moment ar însemna prăbuşirea şanselor de reformăm j ■acest an şi într-o bună parte din 1999. i ;

[A d e v ă r u l rfe CBui ARTA-CULTURA marţi, 2 iunie 19 9 8

. ieri, la- Şcoala ’Uviu ”; Rebreanu” din Cluj-

tiapoca au avut loc festivităţi ocazionate

de împlinirea unui an , de cînd şcolii i-a fost

stnbuit n u m e le urtu:a . - r ------ vo ntra marii trud'ton ,

condeiului şi reprezentant de

seamă at romanului ’ românesc modern -

Liviu Rebreanu, S-a hotărît atunci ca

sărbătorirea Zilei Şcolii să aibă loc, în fiecare

, an, ta 1 Iunie, cu speranţa ca aceasta să devină o tradiţie.

î , «: * ' ■i r z y j k u u i :

Foto: I. PF. TC t;

m>m$ţp:

.■ * t . . . I - T S 3 y ~ Tj - jr ,

Ceremonia din cursul dimineţii a fost deschisă de directorul Şcolii ”L. Rebreanu”, dl prof. Ioan Mureşan, care, între altele, a spus: ”în prag de cireşar, la ceas de m are sărbătoare,’ omagiem mentorul spiritual al şcolii, pe acel magician a r cuvintelor care a închis în vorbire simţire adevărată şi căruia i se făcea urarea: «Să ajungi cît Coşbuc de mare»:.. Ne bucurăm că astăzi, la un an de la aniversare, gîndul de ieri a devenit faptă, iar prin pasiunea şi dăruirea unor oameni iubitori de frumos, mentorul spiritual al şcolii, scriitorul Liviu Rebreanu, a

fost aşezat la loc de cinste, ca însemn al durabilităţii, spre a ne călăuzi îm plin irea idealu rilo r fără de care existenţa noastră ar fi lipsită de sens”. în prezenţa unui mare număr de elevi, dascăli, foşti elevi şi părinţi, a reprezentanţilor

. Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, primarul municipiului Cluj- Napoca, dl Gheorghe Funar, a dezvelit bustul lui Liviu Rebreanu, amplasat în faţa şcolii Bustul este opera sculptorului Alexandru Lupu, executată în bronz la Turnătoria METALUL, donată de PetrişorŢârlea Şcolii ”Liviu Rebreanu”. Programul zilei a mai cuprins: prezentarea excepţionalei cărţi a prof. univ.

dr. G|igor Gruiţă - "Gramatică normativă”; evocarea experienţei belgiene rezultate din schimbul bilateral dintre Şcoala ”L. Rebreanu” şi Athenee Royal- Virton; concursurile "Despre democraţie şi drepturile omului”, "Alfabetul geografiei” şi- Robingo; curiozităţi din lumea ştiinţelor - în laboratorul de chimie; vernisaje şi un bogat program cultural artistic, cu cîntece, poezie, dans sportiv, muzică şi dansuri populare etc. A fost intonat inmul şcolii, pe versurile profesoarei Mariana Roşian. La cei 21 de ani, frumoşi şi tineri ai acestei şcoli din cartierul clujean Mânâştur, Vivat, crescat, floreat!

Ecouri

T K A Y I A T Ade Giuseppe Verdi

. Aplauze Ia scenă deschisă pentru evoluţia în rolul titular a sopranei Carmen Violeta Gprban, care a readus pe scena Operei clujene atmosfera a ceea ce este denumit prin sintagma operă-portret, dublată de parfumul melancolic, de un romantism fermecător, al unei muzici nepieritoare. Ariile Violettei, pe care publicul le aşteaptă cu sufletul la gură, pe toate scenele lirice ale lumii, duetele ei cu Alfredo şi cu Germont-tatăl au cunoscut şi în reprezentaţia clujeană cîteva momente remarcabile. Tenorul israelianYotam Cohen, în Alfredo, a fost un partener care a conferit

personajului o apariţie vocal-scenicâ credibilă; în ascensiune, de la un rol la altul, baritonul Fiilop Martin, de această dată în Giorgio Germont. Aplauze pentru întreaga distribuţie, din care, au mai făcut parte: mezzosoprana Monica Matei Deniţiu ("Flora Bervoix”), soprana M aria Ghircoiaşu (”Annina”), basul Titus Pauliuc ("Marchizul d”Obigny”, basul Mircea Moisa ("Baronul Douphol”), tenorul Petre Ghilea (Gastone, Viconte de Letorieres”), basul Marius Chioreanu ("Doctorul Grenvil”), Radu Lucaciu şi Ştefan Zelei, în roluri de mai mică întindere. Publicul a răsplătit cu aplauze şi secvenţele coregrafice din actul III, realizate de Ileana Todea, precum şi evoluţia corului, pregătit.de maestrul acestuia, Tiberiu Popa. La pupitrul orchestrei s-a aflat tînărul dirijor Cristian Oroşanu, regia artistică: Rodica Popescu Moisa; scenografia şi costumele: Andrei Şchiopu. - v

Scenă din actul 1: Carmen Violeta Gurban (Violetta)' în duet cu Yotam Cohen (Alfredo)

Foto: I. PETCU

E x p o ziţia ”F a ţă în fa ţă c u t im p u l”La Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei s-a deschis o

interesantă expoziţie de ceasuri intitulată "Faţă în faţă cu timpul”. Ea reuneşte o serie de piese reprezentative produse în atelierele europene începînd din secolul al XVII-lea. Exponatele provin din patrim oniul ̂ ^ t — wunor muzee * , ' v ^ V _ 7 '' r ' ftransilvănene *» * • . ţ'fr ,ţ' * ,

l zm, î*Mureş*Muzeul g f Ţării Crişurilor O r a d e a , ,Muzeul de f*I s t o r i e ?Sighişoara, Muzeul Judeţean Maramureş Baia Mare şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), completate cu piese aflate în posesia colecţionarilor M. Tivadar, O. Buzura şi I. Hica. La buna reuşită a expoziţiei au contribuit S.C. Turism Transilvania S.A. si S.C. II Caffe S.R.L. :

S-a urmărit în expunerea pieselor o prezentare cronologică a.Ior, eu intenţia de a oferi publicului posibilitatea să urmărească evoluţia tehnică şi artistică a acestui pretenţios meşteşug, în care formele şi decorul se articulează stilurilor europene ale epocii: Renaşterea tîrzie,. barocul, rococo-ul, clasicismul, empire-ul, reluările stilistice ale celei de-a doua jumătăţi a secolului al XlX-lea pînă la stilul 1900.

A fost inaugurat un sistem modem de expunere, care pune mai bine în evidenţă frumuseţea artistică a acestor piese. Toate acestea se constituie intr-un îndemn la vizitarea acestei expoziţii care rămîne deschisă pînă în 15 septembrie 1998.-

lâ...Qftgnr. RvmmăCapra cu trei Iezî

. După premiera de luni dupâ-amiază, programată de Ziua Internaţională a Copilului -1 Iunie -, Opera Română reia miercuri această operă de succes, pentru copii, pe care Alexandru Zirra a compus-o pe un libret inspirat de îndrăgita povestire a lui Ion Creangă. în distribuţia spectacolului de mîine, 3 iunie â.c., de lă ora 17, pe scena Operei Române: Ligia Fărcaş - "Capra”, Mihaela Vârlan - "Iedul mare”, Henrietta Almaşi - "Iedul mijlociu”, Maria Filip - "Iedul mic”, Gheorghe Petean - "Ursul”, Ştefan Zelei - Lupul”, Daniela Chişbora - "Vulpea", Radu Pintea - 'Vulpoiul”. Conducerea muzicală aparţine lui Tiberiu Popa - maestrul corului;

regia artistică şi scenografia: Rodica Popescu Moisa.

ctnrttal? Cursur» de limba franceză, peU U Li U KbL i - 1FRANCAts toate gusturile . .c lu j-n a po c a Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca

propune celor interesaţi următoarele tipuri de curs de limba franceză: Franceză generală pentru toate nivelurile: cursuri intensive (4 ore/sâpt.), semi-intensive (6 ore/sâpt.) sau intensive (15 ore/săpt.); Franceză pe obiective specifice: Pregătire pentru examenul de atestare a nivelului de limbă (24 ore/4 săpt.), Pregătire pentru admiterea la facultate, secţia franceză (40 orc/8 săpt,); Cursuri de vară: Franceză practică (cotidiană) sau Cum vă descurcaţi în Franţa?; Curs de gramatică şi conversaţie sau Cum să vă reîmprospătaţi nivelul de franceză? (cîte 20 ore/4 sâptâmîni/ modul). Informaţii şi înscrieri la secretariatul CCF, str. I.I.C. Brâtianu nr. 22, telefon 19-85-51,19-38-54, zilnic între orele 9-18.

Universitatea Populară Cluj-Napoca ,- Instituţia propune pentru mîine, 3 iunie, cu începere de Ia ora

17, expunerea: Lisabona. Prezintă cu diapozitive: conf. univ. dr. George Petrescu; la ora 18 expunerea: Impactul Zilei Mondiale fără fumat asupra opiniei publice clujene. Prezintă: conf. univ. dr. George Petrescu. .

Recitaluri ia Academia de Muzică

Mîine, 3 iunie, ora 11, în Studioul de concerte, recital-examen de canto, clasa conf. univ. Iulian Jurja, conf. univ. Mircea Sâmpetrean, lect univ. Aria Rusu, asist: univ. Ion Ţibrea. La pian: lect. -

■ univ. Cornelia Fucec, asist. univ. Iulia Suciu.Tot mîine, la ora 18,30 în Studioul de concerte, recital de pian

susţinut de Ion Florin Diaconu (Iaşi). în program lucrări de : W.A. Mozart, R. Schuman, J. Brahms, CI. Debussy, G. Enescu.

Ziua porţilor deschiseIeri, 1 iunie a.c., de Ia ora 17, Ia Şcoala cu clasele I-VII1 nr. 29

diri Cluj-Napoca (str. Peana nr.16) au avut loc festivităţi prilejuite de Ziua porţilor deschise.

Festivalul cîntecului popular de pe Cîmpie

în organizarea Fundaţiei culturale "Tcka”, la Gherla s-a desfăşurat Festivalul cîntecului popular de pe Cîmpie. Aflată la cea de a IV-a ediţie, manifestarea s-a bucurat de mare succes, la concurs înscriindu-se 30 de participanţi, cu toţii elevi în clasele I-VIII. Pe lingă copii gherleni, la festival au participat şi concurenţi din Fizeşu Gherlei şi Vişea. Misiunea juriului nu a fost deloc uşoară, concurenţii dovedind mult talent şi o bună pregătire muzicală. La clasele I-IV,

’ pe locul I s-a clasat Floriska Karola, iar la clasele V-VIII a cîştigat Papp Zoltan, ambii elevi ai Şcolii generale nr. 2 din Gherla. Cîştigătorii au primit premii consistente din partea unor sponsori generoşi. în partea a doua a spectacolului-concurs, formaţia de dansuri populare a Fundaţiei Culturale "Teka” a prezentat o suită de dansuri populare de pe Cîmpie. ,

(SZ.Cs.)

Artă, Bronz, Eternitate .Sugcrînd splendoarea vechilor,

marilor civilizaţii, sculpturi turnate în bronz ocrotesc un trecut ce garantează. spiritualitatea viitoare. Amploarea lucrărilor statuare dintr-o cetate probează, astfel, gradul de civilizaţie

dar şi de jertfă a citadinilor ei de decizie. Secţiei de artă monumentală a

S.C. Turnătoria METALUL şi a sculptorului Alexandru Lupu Iq datorăm

recunoştinţă pentru "apariţia” unei noi statui destinate municipiului Cluj-Napoca. Lucrarea reprezintă un marc ziditor de literă şi cultură românească: Liviu Rebreanu, fiind, în şcelaşi timp, darul celor menţionaţi mai sus, al managerului S.C. Turnătoria M ETALUL - dl ing. Petrişor Târlea, oferit de 1 Iunie elevilor de azi şi de mîine ai Şcolii "Liviu Rebreanu”.. Opera sculptorului Emil Creţu, cc-1 reprezintă pe promotorul "Luptei vieţii” - George Coşbuc - a fost, de asemenea, imortalizată în bronz la Secţia de artă a S.C. Turnătoria METALUL.

. . (A.P.)

O manifestare culturală deosebită jîn nota de elevată ţinută culturală cu care ne-au obişnuit

organizatorii - Academia de Ştiinţe Medicale - Filiala Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Artă Cluj şi Academia de Muzică ”Gh. Dima”- recenta reuniune înscrisă sub genericul MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ, găzduită de Sala Tonitza a Muzeului amintit, a avut drept protagonişti personalităţi ale Clujului medical, universitar şi muzical. Este vorba despre: prof. univ. dr. Nicu Ghergulescu, şeful Clinicii de Ortopedie-Traumatologie, cu o conferinţă pe tema "Spiritului humboldtian în cercetarea mcdico-chirurgicală”, punctată de date privind istoricul Fundaţiei Humboldt - una dintre cele mai prestigioase şi mai puternice din lume -, evoluţia Clinicii clujene de Ortopedie şi Traumatologie şi performanţele chirurgicale de vîrf, recunoscute şi pe plan internaţional, ale colectivului acesteia, în fine, privind legăturile clinicii cu Fundaţia Humboldt (vizita la Cluj-Napoca a unei delegaţii din conducerea Fundaţiei, petrecută în septembrie 1997, recenta vizită a preşedintelui Fundaţiei, prof. dr. Reimar Lust, devenit şi D.H.C. al Universităţii "Babeş-Bolyai”, a altor membri marcanţi ai acestui organism etc.). Conferinţa prof. Ghergulescu a fost însoţită de diapozitive şi de. proiecţia unui documentar ilustrînd cele de mai sus; a urmat conferinţa prof. univ. dr. Mircea Miclea, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, care a vorbit despre "Revoluţia cognitivă în psihologie”, cu relevarea cîtorva aspecte semnificative privind uitarea intenţionată şi impactul informaţional asupra omului contemporan. Seara s-a. încheiat cu recitalul extraordinar de chitară al lui Constantin Andrei, care a susţinut un program cu piese din repertoriul clasic pentru acest instrument:

' P a g m ă ’fealîza tă d e . : . . .............. M .B O C U

( 2 marţi, 2 iunie 19 9 8 OMUL SI SOCIETATEA

l î m p i a - T u i z i i - 0 7 2 3 1 1 1 c u a r i

Grosul Cimpia-Turzii va deveni în curînd municipiu, titlu care i se cuvine, dacă avem in vedere rolul acestei aşezări urbane în economia judeţului şi a ţârii, rolul ei în transformarea unei importante parii a judeţului în zona cea mai prosperă, cu cele mai pronunţate elemente ae civilizaţie. Din acest oraş. dominat de unul dintre cele mai mari şi mai însemnate combinate metalurgice din ţară, s-au râspindit însemnele unui nou mod de a gindi şi a trăi în satele wn jur, o altă mentalitate a oamenilor. Mulţi locuiton din satele învecinate au preluat şi introdus elementele de civilizaţie urbană în localităţile lor, în case, în gospodării Aici nu a intervenit o ruptura intre sat şi oraş, ci s-a produs o simbioză organica care a avut drept principală consecinţă o uniformizare a modului de existentă.

URSTELE ORAŞULUI1Trecutul oraşului este

reprezentat de istoria a două localităţi Ghiriş Arieş şi Ghiriş Sîncrai, localităţi atestate de secole, dar care abia la mijlocul celui de al treilea deceniu al secolului nostru au început să aibă administraţie comună. Dar vestigiile arheologice atestă existenţa oamenilor pe .aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. -

Destinul istoric al oraşului de azi a fost marcat de evoluţia evenimentelor social-politice importante ale Transilvaniei. Vechile localităţi Ghiriş şi Sîncrai au cunoscut din plin frâmîntârilc sociale şi naţionale. Au fost momente dramatice, datorită împotrivirii localnicilor la înregimentarea în oastea imperială. Apoi, deşi iobăgia a fost desfiinţată în 1781 în Imperiul Habsburgic, din ordinul împăratului losif al II-lca,

-datorită opoziţiei aristocraţiei maghiare, acest ordin a fost ţinut ascuns şi ncaplicat multă vreme

în Transilvania. Răscoala lui Horea, Revoluţia din 1848-1849, au stimulat lupta românilor pentru afirmare naţională şi socială. Şi cele două războaie mondiale au lăsat urme grele pentru locuitorii din zonă. Documentele existente sînt cutremurătoare. Locuitorii din zonă au fost primele victime ale războiului.

Şi în al doilea război mondial, Cîmpia-Turzii s-a aflat în prima linie. Dar viaţa oraşului a continuat, oraşul devenind un important centru economic şi civic de o mare importanţă pentru zonă.

ORAŞUL - mAm recurs la această evocare

istorică pentru a înţelege importanţa acestui marcant centru de gravitaţie pentru o zonă vitală din Cîmpia. Transilvaniei. Poate aici se regăsesc într-o armonie perfectă industria şi agricultura, istoria şi civilizaţia modernă. Ponderea industrială a oraşului se ridică

la circa 20 la sută din economia judeţului. Pe terenurile agricole din'jur s-au obţinut producţii de cereale - recorduri la nivelul ţării, atestate de multe diplome şi medalii. Tradiţia continuă să se .menţină la cote înalte. Deşi Combinatul metalurgic n-a fost scutit de convulsiile tranziţiei, acestea continuă să rămînâ o

'forţă de primă mînă în economia judeţului şi â ţării. Acestuia i se adaugă alţi agenţi economici care completează peisajul economic cu activităţi de o mare diversitate. Oraşul - curînd viitor municipiu, are aproape 10.000 de salariaţi şi 8.650 de elevi, deci mai mult de jum ătate din populaţie. -

Asistenţa socială, iniţiative1 pentru protecţia familiilor defavorizate sînt şi se aplică. Desigur, problemele sînt complexe, dar în mare parte, se rezolvă favorabil. Orice comunitate cum este cea din Cîmpia-Tuizii va avea de făcut ' faţă unor . situaţii dificile. Dar convergenţa opiniilor organelor locale, spiritul organizatoric şi

Imagine din zona centrală a Cîmpiei-Turzii

Unul dintre punctele de mare atracţie - noul ştrand al oraşului

responsabil cu care se rezolvă problemele constituie o certitudine cu contururi bine definite.

arqumenie peniru ■DEFINIREA UNUI NOU . 2 MUNICIPIU

în ultimii doi-trei ani, oraşul face eforturi pentru a-şi crea o . nouă identitate. Avem condiţii pentru a realiza un asemenea deziderat, ne spunea primarul oraşului dl ing. Gheorghe GIURGIU. în primul rînd, urmărim ca sistemul de organizare al Primăriei să devină mult mai elastic, să realizăm o

• funcţionalitate mai performantă. Cel mai important avantaj reieşit din acordarea titlului de municipiu este faptul că ne vom putea permite extinderea unei serii de servicii, secţiuni, filiale pe care le vom organiza pe plan local şi care vor deservi localitatea noastră şi zona limitrofa.

Tot ce am făcut şi facem în continuare se desfăşoară pe baza unui program, întocmit printr-o consultare a consilierilor, a unor specialişti. Am avut în vedere şi opiniile locuitorilor, solicitările acestora. Din programul stabilit, pentru acest an, am finalizat introducerea apei potabile, lucrare de mare amploare, pentru care se fac eforturi de mulţi ani., Mai avem de efectuat înserierea. în sistemul tehnologic al uzinei de apă şi punerea la punct a filtrării pe cărbune activ. Şi în această privinţă, contractul este

încheiat cu o firmă americană, întreaga lucrare-costă în jur de un miliard de lei din care am achitat avansul în valoare de30.000 de dolari. în circa 3 luni de zile sperăm ca lucrarea să fie finalizată. Mai menţionez că staţia de epurare va deservi peste100.000 de locuitori din zonă.

Anul trecut, am reuşit săintroducem peste 1.000 numere de telefon. în acest an sperăm să încheiem modernizarea reţelei telefonice, iar într-o perspectivă nu prea îndepărtată să mai introducem înca 1.000 de numere de telefon. Una dintre problemele acute cu care ne ' confruntăm sînt K l o c u i n ţ e l e . |?Sporirea continuă a populaţie! urbane, ne-a impus să găsim o soîuţie cu o ' perspectivă mai largă. Solicitările; sîrit numeroase şi, în condiţiile actuale, nu le putem face faţă. *

mijloacele necesare pentn asigurarea curăţeniei oraşului.

In planurile noastre ds perspectivă, bazate pe o evaluarJ a posibilităţilor reale de cartf dispunem, Cîmpia-Turzii val deveni un centru modem, cil ample deschideri. Ca municipiul problemele noastre de natura* economică, edihtar-gospodâreşil sociale, culturale etc. vor devei mai complexe, mult m diversificate. Va trebui imprimăm o altă dinamică. Ar reuşit să facem, într-o perioac scurtă, paşi importanţi în ac car.

W m m mIng. Gheorghe Giurgiu - primarul oraşuu

Iată pentru ce am pregătit documentaţia pentru un direcţie, adică pentrucartier de locuinţe. Am reuşit să dezvoltare de ansamblu?asigurăm amplasamente pentru armonioasă. Vor. urma alţiipeste 100, care au fost repartizate poate mai grei, mai complecşisolicitanţilor. Unii au început Dar dorim să ne creăm cdeja să construiască, iar noi ne străduim să le asigurăm minimum de utilităţi edilitare.Ajungînd la acest subiect, trebuie să spirn că sîntem dotaţi cu

individualitate distinctă, ia: pentru aceasta nici un efort este prea mare. ^

Ion RUS Foto: Ion PETCl

B r e v i a r d e j e a n• în urma Hotărîrii

Consiliului local, miercuri 13 mai, asistenţ