Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Revista presei 07 februarie 2014

Cuprins:

Adevarul....................................................................................................................................................11) Cum se vede foamea de bani în statisticile BNR: statul şi firmele sunt în deficite maxime, populaţia dispune de surplusuri financiare...............................................................................................1Business24.ro............................................................................................................................................22) Editorial avocat Oana Stratula. Cele mai importante modificari ale noului Cod penal, pentru mediul de afaceri.......................................................................................................................................23) Radiografia mediului de afaceri romanesc: Peste 160.000 de firma valoreaza sub 1000 de euro......34) Voinea, despre masura privind creditul fiscal: Stimulam cresterea economica.................................55) Noul secretar de stat de la Finante a fost numit responsabil cu Phare si SAPARD...........................6Capital.ro...................................................................................................................................................66) Dividendele plătite între firme româneşti vor fi impozitate din 2014................................................6Evz.ro ......................................................................................................................................................77) Măsură controversată! Fiscul vrea evidenţă electronică la crâşma din sat.........................................7Avocatnet.ro..............................................................................................................................................78) Reprezentantul legal al unei societati ar putea fi obligat sa-i plateasca datoriile: ANAF a aprobat procedura raspunderii solidare. Cum se aplica?.......................................................................................79) Legea holdingurilor pune Romania pe harta consultantilor fiscali din Europa................................11Romanialibera.ro.....................................................................................................................................1110) SPANIA. Explozia şomajului a pus în lumină cele mai vulnerabile zone ale economiei................11

Adevarul

1) Cum se vede foamea de bani în statisticile BNR: statul şi firmele sunt în deficite maxime, populaţia dispune de surplusuri financiare

Datele privind conturile naţionale financiare, centralizate de BNR într-un raport, arată că România are, per ansamblu, creanţe (bani de primit) în valoare de 1.902 miliarde de lei şi angajamente (datorii de plătit) de 2.361 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă un necesar net de finanţare de 459 de miliarde de lei. Defalcat pe sectoare, statul şi firmele au cele mai mari deficite, iar populaţia are un sănătos excedent.Potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), foarte puţine sectoare din economie sunt pe excedent (au mai mulţi bani de primit decât de dat) şi majoritatea sunt pe deficit (trebuie să plătească mai mult decât au de primit), fenomen care trenează încă din 2008. Datele se referă la situaţiile financiare din anul 2012 şi au fost centralizate de Direcţia de Statistică din BNR în octombrie 2013, precizează banca centrală. Iată cum stau cu banii principalele sectoare din economie: STATUL (administraţia publică) are de primit creanţe în valoare totală de 182,8 miliarde de lei, dar are de plătit angajamente totalizând 294,8 miliarde de lei. Asta înseamnă un necesar net de finanţare de 112 miliarde de lei. FIRMELE (societăţile nefinanciare) au de primit creanţe în valoare totală de 619,9 miliarde de lei, dar au de plătit angajamente totalizând 1.291,1 miliarde de lei. Asta înseamnă un necesar net de finanţare

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 1/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româniade 671,2 miliarde de lei. BĂNCILE (intermediarii financiari) au de primit creanţe în valoare totală de 68,6 miliarde de lei, dar au de plătit angajamente totalizând 69,9 miliarde de lei. Asta înseamnă un necesar net de finanţare de 1,3 miliarde de lei. POPULAŢIA (gospodăriile) are de primit creanţe în valoare totală de 416,4 miliarde de lei şi de plătit angajamente totalizând doar 141,6 miliarde de lei. Asta înseamnă un excedent, reprezentând o capacitate netă de finanţare de 274,8 miliarde de lei. ASIGURĂRILE (companiile de profil plus fondurile de pensii) au de primit creanţe în valoare totală de 27,8 miliarde de lei, dar au de plătit angajamente totalizând 28,9 miliarde de lei. Asta înseamnă un necesar net de finanţare de 1,1 miliarde de lei. ONG-urile (organizaţiile fără scop lucrativ aflate în serviciul populaţiei) au de primit creanţe în valoare totală de 20,8 miliarde de lei, dar au de plătit angajamente totalizând 21,7 miliarde de lei. Asta înseamnă un necesar net de finanţare de mai puţin de un miliard de lei.

Business24.ro

2) Editorial avocat Oana Stratula. Cele mai importante modificari ale noului Cod penal, pentru mediul de afaceri

In scopul de a realiza o corelatie intre realitatea de fapt si norma juridica sanctionatorie, Codul penal si Codul de procedura penala, intrate in vigoare la data de 1 februarie 2014, aduc o serie de noutati in ceea ce priveste masurile pe care le poate lua instanta penala, in scopul protejarii intereselor creditorilor, precum si incriminarea unor fapte care, pana la acest moment, erau de natura sa atraga doar raspunderea civila, in sens larg, a persoanelor vinovate.Astfel, judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, sau, dupa caz, judecatorul de camera preliminara ori instanta poate dispune interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice;interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice, inceputa anterior sau in cursul urmaririi penale;interzicerea unor operatiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice; interzicerea incheierii anumitor acte juridice, stabilite de organul judiciar;interzicerea desfasurarii activitatilor de natura celor cu ocazia carora a fost comisa infractiunea.O noua infractiune: Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor Pe de alta parte, Noul Cod Penal, prin art. 239, incrimineaza o noua forma a abuzului de incredere, respectiv abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, constand in fapta debitorului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor.Astfel, odata cu intrarea in vigoare a noii legi penale, operatiunile practicate anterior de debitori, in mod frecvent, constand in diminuarea, fie reala, fie fictiva a patrimoniului, in scopul fraudarii intereselor creditorilor, care se vedeau in situatia de a nu-si mai putea recupera creantele fata de debitorul respectiv, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.O alta modalitate de savarsire a infractiunii de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor consta in fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.Cu alte cuvinte, spre exemplu, daca o persoana achizitioneaza un bun cu plata in rate, stiind ca nu va putea achita ratele respective si ca, astfel, va produce o paguba vanzatorului - creditor, savarseste infractiunea anterior mentionata. Sintagma "stiind ca nu va putea plati", utilizata de legiuitor, are in vedere, cu certitudine, intentia directa a debitorului care prevede ca va produce o paguba creditorului si urmareste producerea acestei pagube, prin achizitionarea unor produse sau servicii pe care stie ca nu le poate plati. 

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 2/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din RomâniaDesigur ca probarea efectiva a intentiei directe, respectiv a faptului ca debitorul stia ca nu va putea plati, va pune probleme in practica, in conditiile in care este de asteptat ca persoana vinovata sa se apere invocand ca, in realitate, nu a stiut ca nu va putea plati, ci a sperat ca, pana la scadenta, spre exemplu, sa faca rost de banii necesari.Licitatiile publice, in atentia noului Cod penalTot cu caracter de noutate, Codul penal incrimineaza fapta de deturnare a licitatiilor publice, constand in indepartarea, prin constrangere sau corupere, a unui participant de la o licitatie publica ori intelegerea intre participanti pentru a denatura pretul de adjudecare, pedeapsa fiind inchisoarea de la 1 la 5 ani.O forma speciala de inselaciune, in legatura cu fondurile publice, este sanctionata prin prevederile art. 306 Cod penal - obtinerea ilegala de fonduri - si consta in folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobarilor sau garantiilor necesare acordarii finantarilor obtinute sau garantate din fonduri publice, daca are ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor fonduri.Bancruta intra in Codul penalInfractiunile de bancruta simpla si bancruta frauduloasa, reglementate anterior de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, au fost incluse in Noul Cod Penal, fara modificari semnificative fata de forma anterioara.Astfel, art. 240 din Noul Cod Penal - bancruta simpla - sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolventei, intr-un termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut de lege de la aparitia starii de insolventa. Cu alte cuvinte, daca debitorul care constata aparitia starii de insolventa nu introduce cererea de deschidere a procedurii sau introduce cererea in mod tardiv, adica cu mai mult de sase luni de la expirarea termenului de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa, acesta savarseste infractiunea de bancruta simpla. Spre deosebire de reglementarea anterioara, respectiv cea din Legea 85/2006, in reglementarea actuala, in cazul infractiunii de bancruta simpla, punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate.In cazul bancrutei frauduloase, noua reglementare aduce o precizare suplimentara, in sensul ca, pentru a atrage raspunderea penala, faptele trebuie savarsite in frauda creditorilor.Astfel, conform art. 241 din Noul Cod penal, constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, fapta persoanei care, in frauda creditorilor, falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate; instraineaza, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active.Prin incriminarea ca infractiuni a unor fapte savarsite de debitori, cu intentia de a frauda intelesele creditorilor, noua lege penala isi propune sa descurajeze o serie de practici devenite uzuale in mediul de afaceri si, in consecinta, sa asigure o mai buna respectare a drepturilor creditorilor si a posibilitatii acestora de a-si recupera efectiv creantele.Editorial semnat de Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 3/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

3) Radiografia mediului de afaceri romanesc: Peste 160.000 de firma valoreaza sub 1000 de euro

Valoarea de piata a 162.455 de firme din Romania era la sfarsitul lui 2013 mai mica sau egala cu 1.000 de euro. La polul opus se regasesc 37 de companii, cu o valoare de piata mai mare de 500 milioane euro, arata o analiza realizata de RisCo - Verificare Firme Online.

"Daca dorim sa stim unde este locul economiei romanesti la nivel global si al UE, nu este suficient sa avem statistici generale privind numarul de inregistrari de firme noi, radieri si insolvente de-a lungul anilor. Dintre companiile de pe piata, trebuie sa stim cate au dimensiuni suficiente pentru a fi competitive intr-o piata tot mai integrata. Datele arata ca mai putin de 30.000 de companii aveau o valoare de piata de peste 1 milion de euro si mai putin de 5000 aveau o valoare de piata de peste 10 milioane de euro, la nivelul anului 2013. Asadar, Romania este tara in care sectorul IMM constituit din firme foarte mici reprezinta majoritatea; in consecinta, politicile guvernamentale de sprijinire a economiei ar trebui sa se axeze pe acest segment de firme", a spus Dragos Cabat, Managing Partner RisCo.Valoarea de piata a unei firme este calculata pe baza valorii estimate de piata a capitalului si datoriile firmei, fiind utilizate datele contabile la sfarsitul fiecarui an fiscal, ajustate cu multiplii medii relevanti ai companiilor listate pe pietele de capital, din acelasi domeniu de activitate cu firma analizata.De asemenea, sunt luate in calcul si rezultatele financiare nete prin metoda de calcul "actualizarea flxurilor de numerar".Peste 159.000 de companii, risc de insolventa foarte ridicat159.453 de companii din Romania aveau in 2013 un risc de insolventa foarte ridicat, cuprins intre 90 si 100%. Dintre acestea, 3.346 de firme au intrat in insolventa anul trecut.Pe de alta parte, pentru 229.859 de firme probabilitatea de a intra in insolventa se afla la un nivel minim, cel mult 10%. Din totalul acestora, 1.406 de companii au intrat in insolventa, majoritatea din motive care nu au fost legate de situatia lor financiara sau legala, ci mai degraba de motive administrative. Firmele din domenii precum constructiile, comertul cu amanuntul si cu ridicata, dar si companii din domeniul serviciilor sunt printre cele mai expuse riscului de insolventa. In general, companiile mari au o probabilitate de insolventa mai scazuta decat companiile mici si foarte mici.Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, in 2013, numarul insolventelor a crescut cu peste 10% fata de 2012, la 29.587 de firme, asa cum a crescut si numarul firmelor radiate si dizolvate (la 80.786, respectiv, 23.209 companii). In plus, peste 22.000 de firme si-au suspendat activitatea pe parcursul anului trecut.

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 4/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Probabilitatea de insolventa este determinata pe baza rezultatelor financiare publicate de catre societatile comerciale la sfarsitul fiecarui an fiscal. Calculele au fost efectuate pentru un numar intre 600.000 - 700.000 de firme pentru fiecare an din perioada 2005-2012.In alcatuirea statisticilor, au fost incluse doar societati comerciale de tip SRL si SA. Statisticile nu iau in considerare urmatoarele tipuri de societati intreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, banci, IFN-uri, organizatii cooperatiste de credit, cooperative agricole si mestesugaresti, societati de asigurari si brokeri de asigurari, brokeri, fonduri si societati supuse reglementarilor pietei de capital.Raportul RisCo prezinta probabilitatea de insolventa a unei firme si valoarea de piata a acesteia pentru ultimii patru ani fiscali.

4) Voinea, despre masura privind creditul fiscal: Stimulam cresterea economica

Masura privind creditul fiscal este o masura de crestere economica si de stimulare a cererii interne si este optionala, a declarat, joi seara, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. 'Aceasta este o masura de crestere economica si nu cred ca cineva din aceasta tara nu doreste sa avem crestere economica. Este o masura de stimulare a cererii interne, o masura de care economia are nevoie ca sa creasca mai puternic. De ea beneficiaza toti cetatenii, chiar daca se adreseaza celor cu venituri mai mici. In aceeasi economie traiesc si cetateni cu venituri mai mari si, daca cel cu venituri mai mici are bani ca sa cumpere, finanteaza locurile de munca, inclusiv pe cele cu venituri mai mari. Vanzatorii vand, producatorii produc, cu o singura conditie: sa si consume lumea - si in 2013 nu prea s-a consumat', a explicat Voinea, la TVR 1.Contul curent a fost ajustat cu 3% anul trecut Acesta a precizat ca este nevoie de cerere interna si a subliniat ca, anul trecut, contul curent a fost ajustat cu 3%.'Trebuie sa avem cerere interna. In 2013, a avut loc o ajustare semnificativa a contului curent de la 4% din PIB la 1% din PIB. Deficitul fiscal bugetar a ramas la 2,5%, e adevarat, s-au platit arieratele, s-a facut o ajustare fiscala, dar acolo, in zona de 2%. Inseamna ca toata ajustarea contului curent, de 3% din PIB, a provenit din zona sectorului privat, adica sectorul privat s-a contractat cu 3% din PIB. Era datoria oricarui guvern sa vina cu masuri care sa stimuleze sectorul privat, atat pe partea de consum, cat si pe partea de investitii', a spus Liviu Voinea.Masura, optionala si pentru client si pentru banciMinistrul delegat pentru Buget a mentionat ca aceasta masura este una prin care se creeaza un cadru si ca este optionala si pentru client si pentru banci.'Este o masura prin care noi cream un cadru si spunem creditorului si bancii ca, daca doresc sa intre in acest cadru prin care sa se reduca cu pana la jumatate rata la banca, serviciul datoriei, timp de doi ani, atunci, dupa doi ani, cand serviciul datoriei creste, ca sa compenseze amanarea din prezent, statul

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 5/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româniaintervine si ii da credit fiscal. Adica, da o reducere la impozitul pe venit. Le cream cadrul prin care, daca vor sa isi restructureze datoria, daca doreste clientul, in aceasta schema, cu nemodificarea conditiilor de dobanda de la data intrarii in vigoare a schemei, cu restructurarea doar a creditelor performante, a celor ce nu au restante mai mari de 90 de zile, atunci vine statul si le da peste doi ani credit fiscal, adica le reduce impozitul datorat pe venit. Este optional si din partea clientului si din partea bancii', a explicat Voinea.Premierul Victor Ponta a anuntat, luni, ca Executivul va adopta o Ordonanta prin care persoanele care au credite la banci si un venit de maximum 1.610 lei lunar pot ajunge, in urma unei intelegeri cu banca, la injumatatirea ratei pe o perioada de doi ani.Masura va intra in vigoare de la 1 aprilie si de ea vor putea beneficia cei care nu au restante mai vechi de 90 de zile la creditele bancare.In privinta creditului fiscal de la stat, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat ca acesta se acorda pe doi ani si poate fi de pana la 200 de lei pe luna.

5) Noul secretar de stat de la Finante a fost numit responsabil cu Phare si SAPARD

Mihai Mandres, recent instalat in functia de secretar de stat in Ministerul Finantelor, a primit de la premierul Victor Ponta si atributiile de responsabil national cu autorizarea finantarii Phare, Facilitatea de tranzitie si SAPARD.El preia astfel atributiile detinute din august anul trecut de Dan Manolescu, de asemenea secretar de stat la Finante.Mihai Mandres a fost numit de premierul Victor Ponta in functia de secretar de stat in Ministerul Finantelor la jumatatea lunii ianuarie.El a lucrat anterior ca chief dealer pe piata valutara la ING Bank si a fost propus in 2012 pentru postul de vicepresedinte al Eximbank, care revenea PNL, fiind insa respins de Banca Nationala.Mandres a fondat clubul The Bankers din Centrul Vechi al Capitalei, alaturi de Sergiu Diaconu, dar la finele lui 2012 a cesionat actiunile firmei care detine localul catre Vasile-Ioan Pop.

Capital.ro

6) Dividendele plătite între firme româneşti vor fi impozitate din 2014Dividendele plătite între firme româneşti vor fi impozitate cu 16% din 2014, în anumite condiţii. Potrivit specialiştilor în fiscalitate, noua reglementare va însemna o dublă impozitare.Modificările aduse Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2014, prevăd două condiţii pentru scutirea de la plata impozitului pe dividende.  Pentru a nu plăti impozit, societatea trebuie să deţină cel puţin 10% din acţiunile firmei de la care încasează dividende pe o perioadă minim un an.În caz contrar, societatea care primeşte dividendele va fi impozitată cu 16% din 2014.Persoanele juridice româneşti care plătesc dividende vor plăti atât impozit pentru acestea de 16%, cât şi pe  profit , de 16%.

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 6/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Evz.ro

7) Măsură controversată! Fiscul vrea evidenţă electronică la crâşma din sat

În câteva luni, magazinele vor trebui să fie dotate cu case de marcat performante pe care până mai ieri nici nu aveau cum să le cumpere.În lupta anti-evaziune, Guvernul vrea să impună tuturor comercianţilor să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic, nu cu jurnal de hârtie, potrivit unui proiect de act normativ prezentat de oficialii Ministerului de Finanţe. Sistemul informatic al caselor ar urma să fie legat de cel al Administraţiei fiscale, aşa încât fiscul va şti exact cât s-a vândut. Iniţiativa, foarte lăudabilă la prima vedere, ridică o serie de probleme în special pentru micii comercianţi.Măsura ar trebui aplicată până la jumătatea anului de toţi comercianţii. Dar, până zilele trecute, în România nu exista nici măcar baza legală pentru a vinde aceste case de marcat. Mai exact, nu se ştia cine putea acredita vânzătorii. De abia în şedinţa de Guvern de miercuri s-a aprobat ca ministrul Finanţelor să fie cel care stabileşte componenţa comisiei de avizare.Ajutor redus de la satPotrivit proiectului Finanţelor cheltuiala cu noile case de marcat poate fi dedusă din impozitul pe profit. Ce se întâmplă însă cu cei care nu au profit? Cum vor acoperi costurile? Pe de altă parte, este nevoie şi de o investiţie importantă pentru a realiza conexiunea la internet aşa încât casele de marcat să poată fi legate de serverul fiscului. Parlamentarul Varujan Pambuccian, specialist în IT&C, spune că realizarea conexiunii se poate face acum uşor chiar şi în cel mai îndepărtat colţ de ţară.Dar există problema costurilor. "Este o problemă destul de serioasă, pentru că o asemenea investiţie poate scădea substanţial veniturile unui magazin mic. Dacă nu se oferă facilităţi reale pentru investiţie, nu o văd decât ca pe o invitaţie la evaziune", a spus pentru EVZ proprietarul unui mic magazin. Şi supermarketurilor şi hipermarketurilor propunerea Finanţelor le ridică probleme. Sistemul informatic al acestora ar trebui să fie adaptat, aşa încât să poată fi logat la cel al fiscului. Din nou, costuri mari. Iar dacă nu au profit, nici nu îşi vor putea deduce costurile cu echipamentele, estimate de Finanţe la 40 – 60 de euro de echipament.

Avocatnet.ro

8) Reprezentantul legal al unei societati ar putea fi obligat sa-i plateasca datoriile: ANAF a aprobat procedura raspunderii solidare. Cum se aplica?

Reprezentantii legali ai unei societati comerciale ar putea fi pusi la plata, in cazul in care aceasta are datorii, dupa ce ANAF a aprobat procedura prin care poate fi angajata raspunderea solidara, care a si intrat in vigoare. Specialistii spun, insa, ca noile reglementari publicate de Fisc nu aduc toate clarificarile pentru ca masura sa poata fi aplicata corespunzator. Potrivit noilor reguli, pentru a determina raspunderea solidara, organul fiscal va trebui sa analizeze o serie de documente, urmand ca in final sa emita o decizie de angajare a raspunderii, prin care va specifica obligatiile de plata ale reprezentantilor legali, sume ce vor trebui achitate de acestia in aproximativ 20 de zile. Conform Codului de procedura fiscala, raspund in solidar cu firma aflata in datorii anumite categorii de persoane care fac parte din acea firma. Dincolo de aceste prevederi, in Codul de procedura fiscala nu se precizeaza cum vor raspunde persoanele respective in fata organelor fiscale.Pentru a clarifica aceasta situatie, ANAF a emis Ordinul nr. 127/2014 prin care a aprobat Instructiunile privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare. Documentul a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2014 si a intrat in vigoare la aceeasi data.

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 7/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din RomâniaPotrivit actului normativ, masura de angajare a raspunderii in solidar va fi aplicata de organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal, adica a firmei.De asemenea, pentru stabilirea persoanelor fizice si/sau juridice asupra carora va fi aplicata masurii raspunderii solidare, organul fiscal va identifica, evalua si gestiona toate documentele relevante care vor sta la baza demararii procedurii. Conform ordinului ANAF, acestea sunt: documente referitoare la declararea insolvabilitatii debitorului; acte si fapte din care sa rezulte reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice a caror raspundere va fi angajata; documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificarile actului constitutiv, capital social, majorari de capital, sediul social sau modificari ale acestuia, administratori, actionari, directori, cenzori, hotarâri ale adunarii generale a actionarilor si altele; documente referitoare la istoricul codebitorilor; documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspectie fiscala, evidenta pe platitori, declaratii fiscale si altele; date din evidenta proprie (RECOM, Dispecer 3, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.).In cazul documentelor din care poate sa rezulte reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice, a caror raspundere va fi angajata, nu este definita expresia “rea-credinta” si nici nu sunt oferite indicatii clare in acest sens.Astfel, tocmai aspectele neclare intalnite in practica nu sunt lamurite prin procedura recent aprobata de ANAF, a declarat pentru AvocatNet.ro Luisiana Dobrinescu, avocat fondator al casei de avocatura Dobrinescu Dobrev.“Aceasta procedura era necesara tocmai pentru ca practica este deficitara, insa procedura este perfectibila in punctele esentiale”, a precizat avocatul.Mai exact, Luisiana Dobrinescu ne-a explicat ca in ultimii trei ani jurisprudenta privind raspunderea solidara a fost nesemnificativa ca volum, iar pe spetele existente deciziile instantelor au fost in favoarea contribuabililor.“Din cauza intelesului fin al expresiei rea-credinta instantele au dat castig de cauza contribuabillor. Procedura nu ofera niciun ajutor in definirea acestei expresii sau macar indicii. Nu aduce niciun plus. De asemenea, marile probleme raman. Exact pe punctele nevralgice procedura nu spune nimic”, a declarat avocatul.Procedura raspunderii solidare difera in functie de categoria de persoane carora se aplica. Astfel, organul fiscal va intreprinde anumite operatiuni in functie de persoanele pe care le va verifica, care sunt clasificate de Codul de procedura fiscala dupa cum urmeaza: persoane care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului; persoane care raspund solidar obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil; persoane juridice care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil sau insolvent daca, direct ori indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul.Procedura aplicata persoanelor care raspund solidar pentru obligatiile de plata restante ale debitoruluiPotrivit Codului de procedura fiscala, raspund solidar pentru obligatiile restante ale debitorului: asociatii din asocierile fara personalitate juridica, inclusiv membrii intreprinderilor familiale, pentru obligatiile fiscale datorate de acestea, alaturi de reprezentantii legali care, cu rea-credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea obligatiilor fiscale la scadenta; tertii popriti, in limita sumelor sustrase indisponibilizarii; reprezentantul legal al contribuabilului care, cu rea-credinta, declara bancii ca nu detine alte disponibilitati banesti.Pentru fiecare dintre persoanele enumerate mai sus, actul normativ stabileste o serie de actiuni specifice pe care organul fiscal le va realiza.

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 8/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din RomâniaAstfel, in cazul asociatilor din asocierile fara personalitate juridica, inclusiv membrii intreprinderilor familiale si reprezentantilor legali organul fiscal va tine cont de: evaluarea datelor detinute de catre organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal cu privire la debitorul urmarit; situatia fiscala a debitorului; comportamentul fiscal al debitorului; identificarea asociatilor din asocierile fara personalitate juridica, inclusiv membrii intreprinderilor familiale asupra carora urmeaza sa se atraga raspunderea solidara, pe motiv ca au determinat, cu rea-credinta, nedeclararea si/sau neachitarea obligatiilor fiscale la scadenta; orice alte documente pe care le detine pentru stabilirea situatiei de fapt.Referitor la nedeclararea obligatiilor fiscale din motiv de rea-credinta, avocatul Luisiana Dobrinescu ne-a declarat asa cum arata textul procedurii, odata cu emiterea deciziilor de impunere este posibil ca organul fiscal sa spuna ca nedeclararea obligatiilor fiscale a fost facuta cu rea-credinta si sa fie invocata masura angajarii raspunderii solidare.“O notiune subiectiva asa cum este cea privind reaua-credinta nu ar trebui stabilita de organele administrative, adica de Fisc, ci de organele penale, asa cum se intampla in alte state” , apreciaza avocatul.Potrivit noilor reglementari, pentru angajarea raspunderii solidare a tertilor popriti, organul fiscal va avea in vedere urmatoarele aspecte: identificarea tertilor popriti asupra carora urmeaza sa se atraga raspunderea solidara; verificarea concordantei dintre datele din evidenta contabila a debitorului cu privire la sumele datorate de catre clientii neincasati si datele din evidenta contabila a tertilor popriti referitoare la aceste sume; in situatia in care tertul poprit este o societate comerciala, se vor analiza datele din declaratiile informative depuse la organul fiscal de catre debitor si tertii popriti, cu privire la clientii si furnizorii acestora; in situatia in care tertul poprit este o institutie de credit, organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal are in vedere rulajele si/sau soldurile conturilor deschise de catre debitor la aceasta; orice alte documente pe care le detine pentru stabilirea situatiei de fapt.Cat despre angarea raspunderii solidare a reprezentantului legal al contribuabilului care, cu rea-credinta, a declarat bancii ca nu detine alte disponibilitati banesti, organul fiscal va intreprinde urmatoarele actiuni: va analiza declaratia reprezentantului legal al contribuabilului care a declarat bancii ca nu detine alte disponibilitati banesti; va verifica documentele contabile ale debitorului, respectiv registrul de casa si orice alte documente justificative din care, potrivit legii, rezulta drepturile salariale pe care angajatorul le are de platit angajatilor sai la data depunerii declaratiei, precum si sumele existente la acel moment in contul de casa al debitorului; orice alte documente pe care le detine pentru stabilirea situatiei de fapt.Dupa ce organul fiscal va analiza informatiile mentionate mai sus, le va valorifica si va incepe demersurile pentru aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare, care nu difera in functia de categoria de persoane carora li se aplica.Audierea persoanei care va raspunde solidarPasul urmator in angajarea raspunderii solidare il reprezinta audierea persoanei asupra careia se va aplica masura raspunderii solidare.Astfel, in actul normativ recent intrat in vigoare se precizeaza ca persoana care va raspunde solidar va avea dreptul de a fi ascultata.Potrivit documentului citat, dreptul de a fi ascultat este reprezentat de dreptul persoanei pentru care se va proceda la angajarea raspunderii solidare, de a consulta, la sediul organului fiscal, documentatia

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 9/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româniaaflata in dosarul de angajare a raspunderii solidare, de a formula obiectiuni, de a face precizari si de a prezenta acestuia date si inscrisuri considerate utile in apararea sa.De asemenea, atunci va consulta documentatia aflata la organul fiscal, persoana care va raspunde solidar va putea fi asistata de un avocat, consultant sau va putea fi reprezentata de o persoana imputernicita.Daca vor exista mai multe persoane care ar putea raspunde solidar, atunci acestea vor fi audiate separat.Mai departe, declaratiile facute in timpul audierilor vor fi consemnate intr-un proces-verbal, incheiat in doua exemplare.Atentie! Refuzul persoanei care ar putea raspunde solidar sau al reprezentantului sau legal de a semna procesul-verbal de audiere NU reprezinta cauza de nulitate a acestuia. Refuzul se consemneaza, de catre functionarii publici participanti la audiere, in procesul-verbal in cauza, se precizeaza in ordinul ANAF. In plus, noile reguli stabilesc ca in situatia in care persoana care ar putea raspunde solidar nu se va prezenta la audiere sau va refuza sa semneze procesul-verbal de audiere organul fiscal NU va intrerupe procedura de angajare a raspunderii solidare.Emiterea deciziei de angajarePotrivit ordinului ANAF, datele care vor determina aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare vor fi incluse intr-un referat privind oportunitatea declansarii procedurii. Pe baza acestui referat, organul fiscal va emite o decizie de angajare a raspunderii solidare, al carui model il puteti consulta in fisierul atasat.Termenul de plataObligatiile fiscale cuprinse in decizia de angajare a raspunderii solidare vor trebui platite in functie de data comunicarii deciziei. Potrivit Codului de procedura fiscala, se stabileste astfel: daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare; daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.Incetarea proceduriiPotrivit ordinului ANAF, procedura inceteaza atunci cand din analiza informatiilor detinute si a celor prezentate la audiere, organul fiscal constata ca masura angajarii raspunderii este inaplicabila persoanei in cauza.In acelasi timp, demersurile realizate pentru aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare inceteaza in cazul in care obligatiile fiscale ale debitorului principal s-au stins.Totodata, procedura se opreste in conditiile in care decizia de angajare a raspunderii solidare a fost anulata pe cale administrativa ca urmare a solutionarii contestatiei depusa in acest sens ori actele administrative fiscale emise au fost anulate de catre instanta de judecata competenta.

9) Legea holdingurilor pune Romania pe harta consultantilor fiscali din Europa

Partenerul EY Romania Alexander Milcev sustine ca in primele saptamani de la adoptarea legii holdingurilor a fost asaltat de cereri din partea colegilor din alte birouri EY din Europa pentru a oferi detalii suplimentare despre aceasta masura importanta "pe care nu o vad in fiecare zi" in diversele jurisdictii fiscale."Legea holdingurilor a pus Romania pe harta consultantilor financiari de la nivel international".In urma pachetului legislativ, antreprenorii romani nu mai trebuie sa se refugieze in tari precum Olanda, Cipru, Malta pentru a beneficia de avantajele unor structuri de tip holding.Cele mai importante cerinte ale antreprenorilor care se refugiau in jurisdictiile offshore erau scutirea de impozit pe castigurile de capital si scutirea de impozit pe dividendele incasate de la companiile afiliate si "intr-o forma mai mult sau mai putin reusita, am obtinut acest lucru si in Romania incepand cu 2014".

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 10/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din RomâniaIn cazul impozitarii dividendelor retrase, noul pachet legislativ prevede reducerea perioadei necesare pentru a nu plati impozitul aferent incasarii lor de la doi ani la un an.Totodata, antreprenorii trebuie sa tina cont de urmatoarele conditii de definire a holdingului: sa aiba minim 10% din actiunile unei filiale, iar perioada de detinere sa fie mai mare de un an.Citeste si despre asteptarile pe care le aveau consultantii fiscali de la leagea holdingului.

Romanialibera.ro

10) SPANIA. Explozia şomajului a pus în lumină cele mai vulnerabile zone ale economiei

AFP: Munca la negru, un flagel pentru economieDin 2008 şi până acum, economia subterană a crescut în Spania până la niveul a aproape un sfert din PIB. Pe acest fond, munca la negru nu mai ţine cont de naţionalităţi: români sau spanioli, tot mai mulţi muncitori se confruntă cu un statut precar.Zeci de bărbaţi, inclusiv un român, tropăie de frig şi aşteaptă într-o piaţă, în sud-vestul Madridului, să primească o ofertă de muncă la negru, cu ziua, o practică tot mai extinsă într-o Spanie în criză, în care economia subterană reprezintă un sfert din PIB, relatează AFP, preluată de Mediafax.„Mulţi dintre noi aveam contracte la firme bune, dar acum asta e ceea ce ne-a mai rămas”, se lamentează un peruan, Carlos Gonzalez, în vârstă de 35 de ani, care a venit în 2004 în Spania, unde a muncit în construcţii până în 2008, când piaţa imobiliară s-a prăbuşit. De atunci, sectorul a rămas în marasm.Carlos vine zilnic, la ora şase dimineaţa, în Piaţa Eliptica, punctul de întâlnire al zidarilor, electricienilor sau instalatorilor care speră să găsească ceva de lucru. „Te iau şi te plătesc cu ziua, nu există un contract fix”, declară un faianţar român, Viorel Drăghici, în vârstă de 40 de ani, care afirmă că a efectuat recent lucrări de renovare în valoare de 1.000 de euro şi că a fost plătit cu 50 de euro pe zi, „la negru”. Munca a durat patru zile, iar plata nu a inclus contribuţii la sistemul de securitate socială şi ajutorul de şomaj.Totuşi, românul a fost norocos, deoarece, „în general, te plătesc cu 25-30 de euro pe zi”, deplânge un marocan, Gani Saroj, în vârstă de 40 de ani, de lângă un bărbat care vinde muncitorilor, cu 50 de eurocenţi, pahare cu cafea caldă.O camionetă se opreşte, iar candidaţii se apropie. Negocierea durează câteva secunde. Doi bărbaţi urcă în vehicul. Ceilalţi aşteaptă în continuare, sperând să obţină ceva de lucru, scriu jurnaliştii de la AFP. „Trebuie să supravieţuim, pentru că avem copii şi apartamente de plătit”, spune Carlos Gonzalez.„O problemă dintotdeauna“Economia subterană din Spania „este o problemă dintotdeauna”, „agravată de criză”, recunoaşte Santos Nogales, un reprezentant al Sindicatului UGT pentru domeniul hotelier, unul dintre sectoarele cele mai afectate, alături de cel al construcţiilor.Într-o ţară sufocată de un şomaj de peste 26%, „munca la negru nu face distincţie între naţionalităţi. Îi afectează pe imigranţi, dar şi pe numeroşi spanioli”, subliniază el.Potrivit unui raport al sindicatului inspectorilor de la Fisc, Gestha, activitatea la negru în Spania a crescut de la 15 miliarde de euro, în medie, pe an, începând din 2008, şi a atins aproape 253 de miliarde de euro în 2012, reprezentând 24,6% din Produsul Intern Brut.Înainte de explozia şomajului, care a extins economia subterană, boomul imobiliar a contribuit şi el la acest fenomen, subliniază Gestha, „deoarece numeroase operaţiuni au fost efectuate cu bani în numerar, bancnote de 500 de euro”.Potrivit unui calcul aproximativ, afirmă preşedintele Gestha, Carlos Cruzado, acest fenomen a reprezentat o pierdere la vistieria statului în valoare de 85 de miliarde de euro în 2012, adică mai mult decât suficient, în mod teoretic, în vederea evitării curei de austeritate în valoare de 150 miliarde de

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 11/12

Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româniaeuro, în perioada 2012-2014. Sectorul turismului, care a atins recorduri în 2013, cu 60,6 milioane de vizitatori străini, este un bun exemplu, apreciază Santos Nogales. „Activitatea a crescut, dar nu şi numărul de contracte”, a subliniat el.NormeleNumeroase persoane „angajate cu normă redusă” muncesc „normă întreagă, de până la 45 de ore pe săptămână”, fără să declare acest lucru, explică el.Însă, în opinia sa, într-o ţară care are peste cinci milioane de şomeri, Guvernul preferă „să stea cu capul în nisip, ca struţul”, deoarece aceste venituri „pot arăta că în Spania nu există un climat social exploziv”.În opinia preşedintelui Gestha, „problema principală” este în altă parte. În 2010, spune el, „am ajuns la concluzia că peste 72% din totalul fraudei provenea de la marile întreprinderi şi marile averi”.Potrivit inspectorilor, cu cât întreprinderile sunt mai mari, „cu atât mecanismele (de fraudare) sunt mai sofisticate, iar aceste întreprinderi recurg la sisteme complexe pentru a plăti mai puţine impozite”.Complexitatea acestei fraude îngreunează sancţionarea, iar numeroasele cazuri de corupţie la nivel politic, care se adaugă acestui fenomen, contribuie la respingerea sistemului de către spanioli, avertizează Carlos Cruzado.

Departamentul Comunicare şi Relaţii Internaţionale 12/12