27
FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR Una din problemele majore cu care se confrunta Uniunea Europeana este acea a fraudelor care se comit in dauna bugetului Uniunii, buget definit de experti ca expresia concreta a unui veritabil patrimoniu comun al cetatenilor Uniunii si ca instrumentul prin excelenta al politicii europene. Multiplele investigatii efectuate in aceasta privinta au relevat faptul ca bugetul Uniunii este fraudat atat la capitolul venituri, cat si la cel al cheltuielilor, ceea ce inseamna ca la bugete sunt varsate sume mai reduse decat cele datorate in mod normal, iar la capitolul cheltuieli se constata ca unele sume acordate de organele comunitare ca subventii si ajutoare ajung adesea sa ia alte destinatii decat cele conforme cu scopurile pentru care au fost acordate si cu interesele Uniunii. Avand in vedere ca frauda afectand bugetul de venituri si cheltuieli al Comunitatilor Europene este adesea comisa de organizatii criminale, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul mai multor state, a devenit necesara incriminarea actiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si adoptarea unor definitii comune care sa permita cooperarea statelor in prevenirea si combaterea unor astfel de actiuni. Frauda in materie de cheltuieli si venituri consta in : - folosirea sau prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete care au ca efect obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele sau. - Omisiunea de a furniza datele cerute prin violarea unei obligatii specifice, cu acelasi efect; - Schimbarea destinatiei fondurilor obtinute in alte scopuri decat cele pentru care au fost initial acordate. Tipuri de frauda care afecteaza interesele comunitare: 1. Obtinerea ilegala de fonduri europene constituie o infractiune in materie de subventii si se poate savarsi prin doua modalitati: a) folosirea de documente false, inexacte sau incomplete b) omisiunea de a furniza anumite date. 1

FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Una din problemele majore cu care se confrunta Uniunea Europeana este acea a fraudelor care se comit in dauna bugetului Uniunii, buget definit de experti ca expresia concreta a unui veritabil patrimoniu comun al cetatenilor Uniunii si ca instrumentul prin excelenta al politicii europene. Multiplele investigatii efectuate in aceasta privinta au relevat faptul ca bugetul Uniunii este fraudat atat la capitolul venituri, cat si la cel al cheltuielilor, ceea ce inseamna ca la bugete sunt varsate sume mai reduse decat cele datorate in mod normal, iar la capitolul cheltuieli se constata ca unele sume acordate de organele comunitare ca subventii si ajutoare ajung adesea sa ia alte destinatii decat cele conforme cu scopurile pentru care au fost acordate si cu interesele Uniunii.

Avand in vedere ca frauda afectand bugetul de venituri si cheltuieli al Comunitatilor Europene este adesea comisa de organizatii criminale, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul mai multor state, a devenit necesara incriminarea actiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si adoptarea unor definitii comune care sa permita cooperarea statelor in prevenirea si combaterea unor astfel de actiuni.

Frauda in materie de cheltuieli si venituri consta in :- folosirea sau prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete care au ca

efect obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele sau.

- Omisiunea de a furniza datele cerute prin violarea unei obligatii specifice, cu acelasi efect;

- Schimbarea destinatiei fondurilor obtinute in alte scopuri decat cele pentru care au fost initial acordate.

Tipuri de frauda care afecteaza interesele comunitare:

1. Obtinerea ilegala de fonduri europene constituie o infractiune in materie de subventii si se poate savarsi prin doua modalitati:

a) folosirea de documente false, inexacte sau incompleteb) omisiunea de a furniza anumite date.

Poate savarsi aceasta fapta o persoana care prezinta documente neconforme cu realitatea din care rezulta ca poseda terenuri agricole cultivate cu grau, pentru obtinerea de subventii din Fondul European Agricol de Garantie, subventii pe care le obtine ca urmare a documentatiei prezentate.

Sectiunea cheltuieli din buget semnifica subventii si ajutoare administrate de Comunitati sau in numele lor, platite din Fondul European Agricol de Garantie si Fondurile Structurale.

Cheltuielile principale sunt reprezentate de costurile politicii agricole comune, care implica restituiri, cumpararea de produse agricole la pret minim garantat de organismele de inerventie, prime acordate agricultorilor. Aceste fonduri subventioneaza toate politicile comunitare(agricultura, pescuit, transport, energie nucleara, politica economica, monetara, fiscala, sociala, de dezvoltare, de protectie, culturala, mediu inconjurator.

Modalitati de savarsire in acest domeniu se axeaza pe trei directii: acordare de ajutoare directe:

in acest domeniu cea mai frecvent intalnita modalitate a fraudei o constituie completarea oncompleta sau incorecta a cererii de acordare a subventiei, urmata

de declararea fictiva a unor suprafete de teren si declaratii inexacte privind productia. Datorita impunerii unor cote de productie, agricultorii sunt tentati sa declare productii mai mari

sau mai mici, dupa caz, pentru a-si indeplini cota, in caz contrar pretul de interventie pentru anul

1

Page 2: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

urmator urmand a se diminua, ceea ce ar determina pierderi pentru intreprinzatori. De exemplu abuzul in materia cotelor de lapte.

Restituirile la export constituie subventii comunitare pentru a compensa pretul de productie mai ridicat in spatiul comunitar in comparatie cu cel de pe piata mondiala si pentru a incuraja exporturile. Acest mecanism determina insa fraude, in special in modalitatile folosirii de documente vamale falsificate ori neajungerii la destinatie.

Subventiile acordate pentru sustinerea pietei. Cele mai frecvente modalitati de fraudare le constituie declaratia fictiva a unor suprafete de teren, refuzul controlului, cereri de ajutor false sau inexacte, precum si compensari financiare pentru asistarea procesarii produselor. Sau inregistrat nereguli si fraude la regimul textilelor din in, abuz la regimul subventionat al inului.

Suprafacturarea Dubla finantare Justificarea unor cheltuieli inexistente. Combinarea unor surse de finantare si a altor factori determina cresterea

complexitatii activitatilor contabile si a cerintelor de raportare facand mai usor deturnarea de fonduriin scopuri personale sau criminale. Metodele utilizate includ declararea de costuri si transferuri financiare fictive, declarand proiectele terminate atunci cand nu este cazul si cautand si primind duble sau multiple finantari din partea unor donatori diferiti.

2. Diminuarea fondurilor europene: Veniturile principale constau intr-o parte din TVA-ul national al fiecarui stat membru al Uniunii

Europene, o parte egala cu un anumit procent din venitul national brut si resursele proprii traditionale ale fiecarui stat membru; taxele vamale percepute la importul in Uniunea Europeana de produse originare din tari terte; prelevarile agricole, percepute la importul de produse agricole provenind din tari terte; amenzile in materie de concurenta. Resursele la care se refera aceasta infractiune sunt considerate doar taxele vamale percepute la importul in Uniunea Europeana de produse originale din tari terte si prelevarile agricole, percepute la importul de produse agricole provenind din tari terte.

Deoarece dispozitiile fiscale sau vamale prevad obligatia specifica de a declara orice imprejurare de natura a influenta cuantumul contributiilor datorate, situatia in ceea ce priveste comportamentul fraudulos afectand interesele financiare comunitare prin omisiunea de a furniza datele cerute prin violarea une obligatii specifice este similara celei privind frauda comisa prin folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false, inexacte, sau incomplete.

Exemple de asemenea infractiuni: importul de conseve de ton cu aplicarea pe nedrept a tratamentului

preferntial rezervat tarilor ACP(Africa, Caraibe, Pacific) importul de creveti si calamari cu aplicarea nelegala a tratamentului

preferential SPG(sistem de preferinta generalizat), vizand in egala masura sa eludeze masurile prohibitive sanitare luate in legatura cu anumiti producatori indieni.

Importul de moruni conservati din Islanda cu aplicarea pe nedrept a tratamentului preferential prevazut in acordul SEE( Spatiul Economic European)

Importul de aluminiu brazilian, canadian si rus, cu eludarea taxelor prin recurgerea abuziva la regimul acordat teritoriilor de peste mari.

Importul de siliciu declarat fals ca fiind de origine elvetiana sau rusa pentru a evita taxele antidumping aplicate asupra produselor chinezesti.

2

Page 3: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Importul de produse de imbracaminte declarate originare din Malaezia cu obtinerea pe nedrept a unui tratament preferential in cadrul SPG si evitarea taxelor vamale aplicabile tarii de origine reale a marfurilor in cauza(Vietnam).

Importul de sosete declarand o origine falsa pentru evitarea limitarii cantitative si a taxelor antidumping in vigoare aplicabile Chinei.

Sustragerea produselor textile asiatice regimului de tranzit comunitar pentru eludarea platii taxelor vamale si a limitelor cantitative existente.

In domeniul fraudei in materie de venituri, activitatea infractionala se savarseste cel mai frecvent prin trei procedee:

Frauda in ceea ce priveste tarifele preferentiale vamale.- Una dintre metodele de fraudare in constituie falsificarea certificatelor de

provenienta, un produs dintr-o anumita regiune fiind declarat ca provenind dintr-o alta regiune care beneficiaza de tarife vamale preferentiale pentur anumite produse. Pe cale de consecinta, se platesc taxe vamale mai mici, prejudiciindu-se astfel bugetul comunitar.

- In afara de tarifele preferentiale, certificatele de origine falsificate de catre importatori vizeaza si eludarea taxelor antidumping. Sectorul vamal trateaza dosare implicand toate tipurile de produse industriale, precum si pestele si produsele din peste si precursorii de droguri. Riscul principal, in acest sector, rezida in eludarea drepturilor de antidumping ceea ce reprezinta cel putin 30% din valoarea unui produs, comparativ cu taxele vamale traditionale, care reprezinta astazi, in medie, intre 3 si 4 % din valoarea produsului.

- O alta metoda de fraudare a veniturilor comunitare o constituie frauda regimului de tranzit vamal.

Un alt tip de frauda afectand interesele financiare comunitare o constituie frauda in domeniul tigarilor, alcoolului si TVA-ului. Aceasta nu da nici un semn de scadere, metodele si localizarea fraudelor schimbandu-se si dezvoltandu-se constant. Contrabanda afecteaza interesele financiare comunitare. Este constituita din frauda in domeniul tigarilor si alcoolului. Contrabanda cu tigari este o problema pentru toate Statele Membre si pentru multe state terte care cauzeaza pierderi serioase bugetelor comunitare sau nationale. In special, in acest domeniu infractorii trateaza frauda ca pe o afacere mondiala pentru care dispun de resurse enorme si de o infrastructura sofisticata.

Tigarile de contrabanda sunt adesea antrepozitate in Uniunea Europeana ca prim stadiu, inainte de a fi exportate sau declarate ca fiind exportate spre state terte. Procedura de export si regimurile vamale ulterioare in tarile terte sunt in general strict legale, dar cantitatile exportate spre diverse desitnatii, precum si marcile de tigari in cauza ar trebui sa suscite nelinisti in ceea ce priveste itentiile ulterioare de folosire a acestora. In realitate, nu exista metode noi de fraudare in domeniul tigarilor: frauda se desfasoara prin declaratii false, deturnare, ori contrabanda „pura’. Totusi , grupurile infractionale se pliaza pentru a tine cont de circumstantele care se schimba permanent. Daca controlul provenientei sau transportului tigarilor devine prea strict intr-un Stat Membru sau intr-un anumit stat tert, infractorii isi muta pur si simplu operatiunile intr-un alt Stat Membru sau alt stat tert, datorita beneficiilor enorme, infractorii sunt pregatiti sa depoziteze sau sa mute tigarile pentru o perioada considerabila de timp, sperand ca interesul autoritatilor sa se stinga inainte ca ei sa incerce introducerea sau scoaterea acestora prin frauda in sau din Comunitate.

Frauda TVA ramane axata pe marfuri de valoare mare, usor transportabile, permitand a se realiza profituri enorme datorita fraudei circulare(carusel), recurgandu-se la firme fantoma. Toate Statele Membre se confrunta cu acest tip de frauda. Regimul TVA special pentru autovehiculele de ocazie si livrarile intracomunitare ale acestor vehicule favorizeaza acest tip de fraudda care se poate realiza in oricare Stat Membru. Alte produse intalnite frecvent in acest tip

3

Page 4: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

de frauda sunt produsele electronice, telefoanele mobile, componentele de calculator si metale pretioase.

3. Deturnarea de fonduri europene:In ceea ce priveste interesele financiare comunitare in materie de cheltuieli, schimbarea

destinatiei fondurilor obtinute consta in folosirea acestor fonduri, desi legal obtinute, in alte scopuri decat acelea pentru care au fost acordate.

In ceea ce priveste interesele financiare comunitare in materie de venituri, fraudarea acestora prin schimbarea destinatiei unui beneficiu obtinut in mod legal trebuie sa aiba ca rezultat obtinerea pe nedrept a unor fonduri ori retinerea injusta a acestora si in acelasi timp diminuarea ilegala a resurselor bugetului Comunitatilor Europene.

In cazul infractiunii de deturnare de fonduri, elementul material consta in actiunea de a schimba destinatia fondurilor obtinute, respectiv, in utilizarea lor in alt scop decat cel stabilit. Spre deosebire de infractiunea de deturnare a unui folos legal obtinut, la infractiunea de deturnare de fonduri nu se cere in mod expres ca acestea sa fie legal obtinute.

4. Alte infractiuni susceptibile de a aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene:

Interesele finaciare ale Comunitatilor Europene pot fi afectate sau amenintate si prin savarsirea unor alte infractiuni, in special prin acte de coruptie savarsite de sau asupra functionarilor nationali sau comunitari, responsabili de colectarea, administrarea sau acordarea fondurilor comunitare aflate sub controlul lor, ori prin acte de spalare a banilor proveniti din infractiuni de coruptie sau frauda.

In articolul 3 din Conventia privind Protectia Intereselor Financiare ale Comunitatilor Europene( PIF) se prevede obligatia Statelor Membre de a prevedea in legislatia interna raspunderea penala a conducatorilor agentului economic pentru faptele savarsite de persoane din subordinea acestora. Astfel, Satele Membre sunt obligate sa prevada raspunderea penala a conducatorilor agentului economic sau a oricarei persoane avand putere de decizie sau de control in cadrul agentului economic, in concordanta cu principiile definite in legislatia nationala, in cazul savarsirii unei infractiuni de frauda, coruptie sau spalare a banilor susceptibile sa afecteze interesele financiare comunitare de catre o persoana aflata in subordinea si care actioneaza in numele respectivului agent economic.

In legislatia romana, constituie infractiune incalcarea din culpa, de catre director, administrator, sau persoana care are atributii de decizie sau de control in cadrul unui agent economic, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca a avut ca rezultat savarsirea uneia dintre actiunile prevazute in art. 181-183 sau savarsirea unei infractiuni de coruptie sau de spalare a banilor in legatura cu fondurile Comunitatilor Europene, de catre o persoana aflata in subordinea sa si care a actionat in numele respectivului agent economic.(legea nr 78/2000, in cadrul Cap. 4, Infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene)

Poate savarsi aceasta fapta si un administrator al unei societati comerciale, care, delegand un director executiv sa obtina subventii din Fondul European pentru Orientare si Garantie Agricola, semneaza fara a citi documentatia prezentata de acesta, documentatie care atesta suprafete agricole mai mare decat cele detinute in realitate de societatea comerciala. Pe baza documentatiei trimise se primesc fonduri mai mari, prejudiciindu-se astfel bugetele administrate in numele Comunitatilor Europene.

Fapta se indreapta impotriva relatiilor sociale referitoare la asigurarea obligatiei de a indeplini in mod corect atributile de serviciu, atributii legate de prevenirea savarsirii unor fapte

4

Page 5: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. Infractiunea analizata nu are obiect material.

Subiectii infractiunii:a) subiectul activ este calificat , putand fi administratorul, directorul, persoana cu

atributii de decizii sau control. Se observa ca subiect activ al acestei infractiuni este, in esenta o persoana cu drept de decizie sau de control in cadrul unei unitati economice. Drept de decizie are conducerea agentului economic. Nu se poate dispune o delegare generala a autoritatii, ci delegarea trebuie sa fie speciala, vizand un anumit domeniu de activitate si stabilind atributii concrete in sarcina persoanei delegate. Delegarea nu absolva de raspundere pe cel ce a facut-o, acesta avand in continuare obligatia de control asupra activitatii delegate.

Drept de control pot avea si cenzorii, ori organele institutiilor abilitate sa supravegheze activitatea agentului comercial, spre exemplu functionari ai Garzii Financiare care insa nu pot constitui subiect activ al infractiunii, deoarece subiectele controlate nu indeplinesc o cerinta a textului de incriminare, si anume aceea de a se afla in subordinea celui care le controleaza.

Nu poate fi activ al acestei infractiuni o persoana care este un simplu angajat al agentului comercial, si care faciliteaza din neglijenta savarsirea vreuneia din faptele incriminate in art 181-183 din Legea nr 78/2000 ori a unei fapte de coruptie sau de spalare de bani in legatura cu acestea. Fapta acestuia se va incadra in prevederile articolelor privin neglijenta in serviciu.

b) subiectul pasiv, in general este Comunitatea Europeana ca titular al bugetului si care a fost prejudiciata prin savarsirea faptei. In secundar, se poate aduce atingere intereselor agentului economic reprezentat de faptuitor.

In cazul infractiunii analizate, elementul material consta in incalcarea unei indatoriri de serviciu sau prin indeplinirea ei defectuoasa. Neindeplinirea unei indatoriri de serviciu inseamna omiterea, neefectuarea unui act care trebuia indeplinit, ramanerea faptuitorului in stare de pasivitate. Neindeplinirea poate fi total ori partiala, poate privi o singura indatorirre de serviciu sau mai multe.

Indeplinirea defectuoasa a unei indatoriri de seviciu presupune indeplinirea acesteia, altfel decat se cuvine sa fie efectuata.

O conditie esentiala pentru existenta infractiunii este aceea ca in urma neglijentei subiectului activ sa se fi comis de catre o alta persoana o infractiune impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. Astfel, pentru consumarea infractiunii de neglijenta, care prejudiciaza interesele financiare ale Comunitatilor Europene, este necesara savarsirea de catre o alta persoana a unei din urmatoarele infractiuni:

- obtinerea ilegala de fonduri europene; - dare de mita; - primire de foloase necuvenite; - trafic de influenta; - cumparare de influenta; - dare de mita speciala; - spalare a banilor.Faptele enumerate mai sus trebuie sa fie savarsite de catre o persoana aflata in subordinea

directorului, administratorului, sau persoanei cu atributii de decizie sau de control din cadrul agentului economic, si care trebuie sa actioneze in numele respectivului agent economic.

5. Infractiuni de coruptie:Lupta impotriva coruptiei la nivel international s-a intensificat in ultimul timp, dobandind o

amploare chiar mai mare decat lupta impotriva fraudei comunitare. In Comunicarea privind o politica comunitara coerenta impotriva coruptiei, Comisia Europeana a trecut in revista realizarile la nivel comunitar in acest domeniu, indicand in acelasi timp directiile de urmat in vederea realizarii unei lupte mai eficiente impotriva acestui flagel.

5

Page 6: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Spre deosebire de celelalte instrumente comunitare sau internationale care stabilesc obligatia statelor semnatare de a incrimina actele de coruptie, prevederile Primului Protocol al Conventiei PIF au o sfera mai restransa de aplicare. Astfel, actele de coruptie incriminate in Primul Protocol al Conventiei PIF se refera numai la actiuni sau inactiuni susceptibile de a aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. Ceea ce se doreste la nivel comunitar este crearea unor infractiuni speciale de coruptie care sa se integreze in legislatia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene.

Datorita faptului ca in majoritatea legislatiilor Statelor Membre se face distinctie intre coruptia activa si coruptia pasiva.

a) Coruptia pasiva: Principala diferenta intre coruptia activa si cea pasiva consta in subiectul activ al actiunii. In

cazul coruptiei pasive, este vorba de catre un functionar care savarseste actiunea sau inactiunea incriminata.

Coruptia pasiva este definita in art 2 al Protocolului si consta in actiunea deliberata a functionarului, care direct sau printr-un interediar, cere sau primeste avantaje de orice fel, pentru el sau pentru o terta persoana, ori accepta promisiunea unor astfel de avantaje, pentru a actiona sau a se abtine de la actiune in conformitate cu indatoririle de serviciu ori in exercitarea functiei prin incalcarea indatoririlor de serviciu, de o maniera susceptibila sa afecteze interesele financiare ale Comunitatii Europene.

b) Coruptia activa: Coruptia activa este prevazuta in articolul 3 al Protocolului si consta in actiunea deliberata a

unei persoane care promite ori da, direct sau printr-un intermediar, un avantaj de orice fel unui functionar pentru el sau pentru o terta persoana, pentru a actiona sau a se abtine de la actiune, in conformitate cu indatoririle de serviciu, de o maniaera susceptibila sa afecteze interesele financiare ale Comunitatii Europene.

6. Infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie:Potrivit art. 10 din Legea 78/2000 sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea

unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obbtinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite:

a) stabilirea, cu intentie a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau a institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora sau de gestionare.

b) Acordarea de subventii cu incalcarea legii, neurmarirea, conform legii, a destinatiilor subventiilor.

c) Utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fondurile publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice. Potrivit art 11. alin (1) constituie infractiune fapta persoanei car, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla, sau de a lichida un agent economic, privat, de a indeplini pentru acesta vreo insarcinare, de a intermedia sau a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

d) Efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu fiunctia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale.

6

Page 7: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

e) Folosirea in orice mod direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.7. Infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie:

Sub aceasta denumire, in legea pentru prevenirea, decoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sunt prevazute mai multe infractiuni prevazute fie in Codul Penal, fie in diferite legi speciale cu dispozitii penale care, prin modul lor de savarsire, obiectul lor material sau scopul urmarit au o legatura directa cu infractiunile de coruptie, cu infractiunile asimilate acestora sau infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilot Europene. Portivit art 17 din Legea 78/2000 urmatoarele infractiuni sun in legatura directe cu infractiunile de coruptie sau asimilate acestora:

a) tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unor infractiuni, precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune.

b) Asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege.

c) Falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea unei dintre infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege.

d) Abuzul in serviciu contra intereselor publice, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, savarsite in realizarea scopului urmarit, printr-o asemenea infractiune.

e) Santajul, savarsit in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege..

f) Infractiunile de spalare a banilor, prevazute in Legea 656/2002 pentru prevenirea si sancionarea spalarii banilor, atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. .

g) Contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute in lege, sau savarsita in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractriune.

h) Infractiunile pevazute in Legea 87/1994 petnru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare, savarsite in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege. .

i) Infractiunea cu bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni prevazute in Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite n legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile 2 si 3 din lege..

j) Traficul de droguri, traficul de substante toxice si nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, savarsite in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile 2 si 3 din lege. lege.

k) Infractiunile de trafic de persoane, prevazuta in legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane savarsita in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile 2 si 3 din lege.

l) Infractiunea prevazuta in O.U.G 159/2001 prentu prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii de acte de terorism, aprobata prin legea 466/2002, savarsita in legatura cu o infractiune prevazuta in sectiunile 2 si 3 din lege. 8. Infractiunea de spala a banilor:

Avand in vedere faptul ca interesele financiare ale Comunitatilor Europene pot fi afectate si prin spalarea banilor provenind din fraudarea bugetului comunitar ori din acte de coruptie susceptibile sa aduca atingere respectivului buget, organismele comunitare au realizat necesitatea elaborarii unor instrumente legale care sa incrimineze si sa sanctioneze astfel de comportamente. Potrivit dispozitiilor

7

Page 8: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

din al doilea Protocol al Conventiei prin spalarea banilor se intelege savarsirea cu intentie a urmatoarelor actiuni:

a) conversia sau transferul de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea unei infractiuni, in scopul disimularii sau ascunderii originii ilicite a acestora ori pentru a ajuta persoana care a savarsit infractiunea sa evite consecintele juridice ale actelor sale.

b) Disimularea sau deghizarea naturii, originii, situarii, dispunerii, circulatiei sau proprietatii realea bunurilor sau drepturilor asupra acestora, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

c) Achizitionarea, detinerea sau folosirea de bunuri, stiind ca acestea provin din savarsirea unor infractiuni.

Actiunea de conversie de bunuri inseamna transformarea unui bun sau a unei valori in alt bun sau alta valoare.

Transferul de valori se poate realiza prin actiunea de transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligatii de la o persoana laalta, respectiv, trecerea dintr-o stare sau dintr-o parte in alta a unei valori, a unui bun sau a unui drept. Scopul acestei actiuni este:

- de ascunde sau disimula originea ilicita a valorilor;- de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se

sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei.Actiunea de ascundere sau disimulare, asa cum este definita in textul Protocolului, desemneaza

ansamblul de fape concrete prin care subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor incearca sa confere unui bun rezultat din savarsirea uneia din infractiunile aratate aparenta de legalitate, respectiv, faptul ca bunul sau valorea respectiva a fost dobandit in urma unor afaceri si operatiuni legale.

Actiunile de ascundere sau disimulare se refera, asadar, la:- provenienta bunului;- situatia bunului( cui apartinea in realitate bunul, cine este prorpietarul real)- dispozitia bunului( locul unde se afla efectiv bunul)- circulatia bunului(circuitele, traseele pe care la parcurge bunul)- proprietarul bunului(persoana care l-a dobandit, care detine dreptul de proprietate

asupra acestuia).Actiunile de ascundere sau disimulare se pot realiza in fapt prin intocmirea sau obtinerea, de

catre subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor, de documente false, privind provenienta, apartenenta, dispozitia , circulatia, sau proprietatea bunului. Astfel, se intocmesc facturi false, documente de transport fictive, se constituie agenti economici fictivi, (firme paravan), se redacteaza acte de vanzare – cumparare, donatii sau imprumuturi fictive.

Actiunile de dobandire desemneaza fapta unei persoane de a detine cu orice titlu un bun din categoria celor prezentate de textul Protocolului, cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei infractiuni.

Detinerea de dobandire desemneaza fapta unei perosane de a se bucura de un bun, de a-l folosi, de a-l intrebuinta si de a-l exploata pe o perioada deternimata sau nedeterminata, temporar sau continuu, daca persoana in cauza cunoaste ca acel bun povine din savarsirea unei infractiuni.

Esential pentru existenta acestei fapte in sensul celui de-al doilea Protocol este savarsirea actiunilor incriminate asupra unor bunuri provenind din infractiuni predicat specifice: frauda comunitara, coruptia activa sau pasiva susceptibile sa aduca atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene.

Bugetul Uniunii Europene constituie prin excelenta motorul integrarii comunitare. Frauda in detrimentul acestui buget este favorizata de principiul suveranitatii nationale in materie penala. Exista o dihotomie specifica in sanul ordinii juridice comunitare. Puterea normativa este exercitata prin institutiile comunitare, in conformitate cu prevederile derptului Uniunii Europene, iar comptenta de

8

Page 9: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

sanctionare apartine dreptului intern al fiecarui Stat Membru. Violarea normelor comunitare nu constituie prin ea insasi o infractiune. Aceasta violare va deveni o infractiune in masura in care este incriminata si asociata unei sanctiuni penale.

Tine de competenta ordinii juridice interne a fiecarui Stat Membru de a incrimina transgresiunea normelor comunitare si de a fixa natura si cuantumul sanctiunii aplicabile. Aceasta variaza in cea mai mare parte a timpului de la un sistem legislativ la altul, atat sub aspectul incriminarilor, cat si a stabilirii sanctiunilor.

STUDII DE CAZ SI EXEMPLE DE FRAUDE FINANCIARE IN INTERES COMUNITAR, DIN EUROPA SI ROMANIA

1. Fraudã cu bani europeni in Romania:Procurorii DNA au trimis în instanţã dosarul ,,Subvenţii la Felmer“ în care sant acuzaţi

fãgãrãşeanul şi Gheorghe Franz, funcţionar la APIA .  Prejudiciul invocat este de multe miliarde de lei vechi, iar procurorii au instituit sechestru asigurator pe averile inculpaţiilor din acest dosar  ,,Acest dosar este o fãcãturã jegoasã de naturã politicã“ spune Dorel Stânea     Subvenţiile acordate de APIA Braşov în ultimii ani au ajuns în cercetarea atît a Serviciului Antifraudã din cadrul APIA Bucureşti, dar şi a organelor de cercetare penalã locale şi judeţene. Un dosar cu acest subiect a ajuns şi în atenţia procurorilor DNA Braşov care, recent, au finalizat cercetarea şi au întocmit rechizitoriul trimiţand în instanţã mai multe persoane pentru fraudã cu subvenţii europene. Judecãtoria Braşov are pe rol dosarul în care sunt implicaţi fãgãrãşeanul Dorel Longhin Stabnea în calitatea sa de director executiv APIA, Elena Piticas din Felmer, Ovidiu Constantin Zamfir, asociat al unei societãţi braşovene, şi Gheorghe Franz, şeful Serviciului Control Teren din cadrul APIA Braşov.

La mana judecãtorilor braşoveni 

     Procurorii DNA Braşov au fost sesizaţi în privinţa subvenţiilor acordate la Felmer şi au demarat cercetãrile pentru infracţiunea de fraudã cu fonduri europene. Dupã finalizarea cercetãrilor, procurorii DNA au întocmit rechizitoriul şi au trimis dosarul spre judecare la Judecãtoria Braşov. În cauzã sunt implicaţi: Dorel Longhin Stânea, director executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plãţi şi Intervenţie pentru Agriculturã (APIA) Braşov, Elena Piticaş, Ovidiu Constantin Zamfir, asociat al societãţii braşovene, şi Gheorghe Franz, şeful Serviciului Control Teren din cadrul APIA Braşov.      Conform rechizitoriului, Stãnea şi Franz sînt acuzaţi de „complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave”. Elena Piticaş este acuzatã de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, tot în scopul obţinerii de fonduri europene. Ovidiu Zamfir, asociat şi administrator al unei societãţi comerciale din Braşov, pentru tentativa de complicitate la infracţiunile enumerate.

Rechizitoriul procurorilor DNA 

     În urma unui control administrativ al APIA Braşov s-a stabilit cã terenurile declarate în aceastã cerere erau mai mari decât suprafetele blocurilor fizice corespunzatoare, astfel cã firma a primit ilegal fonduri în valoare totalã de 88.254 lei. Terenurile pentru care fusese solicitatã subvenţia respectivã fuseserã arendate de la mai mulţi proprietari în baza unor contracte încheiate între aceştia şi societatea lui Zamfir, iar ulterior datele au fost modificate şi transferate unei alte societãţi, pentru care Elena Piticaş

9

Page 10: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

a fãcut o nouã solicitare de fonduri europene în 8 aprilie 2008. Firma a obţinut, astfel, ilegal, fonduri de 321.584 lei.

Procurorii DNA îi acuzã pe Dorel Stânea şi pe Gheorghe Franz cã au înlãturat rezultatele unui raport de control realizat de inspectorii APIA în luna noiembrie 2008, prin care se constataserã nereguli şi au dispus, în mod nelegal, efectuarea unui nou control dupã ce au avut siguranţa cã neregulile fuseserã remediate. Ulterior, Zamfir i-a retras mandatul de reprezentare lui Piticaş, iar aceasta şi-a fãcut propria firmã, cei doi devenind rivali în accesarea de fonduri europene pentru agriculturã şi cerand bani în acest sens. În urma unui control al APIA s-a constatat suprapunerea terenurilor declarate de cei doi, astfel cã ei au fost excluşi de la plata sumei de peste 275.000 de lei.     Prejudiciul creat în dauna bugetului general al Comunitãţilor Europene este de 371.041,87 lei. APIA s-a constituit parte civilã în procesul penal cu suma totalã de 410.817,87 lei, reprezentând fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene cât şi fonduri din bugetul naţional.

Filmul subvenţiilor 

     Povestea a început din 2007, mai precis din data de 6 aprilie 2007 cînd la APIA Braşov a fost înregistratã cererea semnatã de Elena Piticaş în numele firmei patronate de Ovidiu Zamfir prin care solicita subvenţii pentru o suprafaţã de 605 hectare de pãşune amplasate pe raza satului Flemer din Fondul European pentru Garantarea în Agriculturã (FEGA) şi Fondul European pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã (FEADR). Ovidiu Zamfir o împuternicise pe Piticaş sã semneze şi sã ştampileze respectiva cerere cãtre APIA. Firma lui Zamfir, SC Instalrom Ovidiu SRL a obţinut subvenţii la nivelul de 88254 lei. Toate au fost bune şi corecte însã panã la un punct. Cînd între Piticaş şi Zamfir s-au erodat relaţiile, cuiul dintre ei devenind contractele de arendã semnate cu proprietarii de drept ai terenurilor. Iniţial, terenurile au fost arendate de firma lui Zamfir prin contracte semnate de pãrţi. Procurorii DNA susţin cã Elena Piticaş a modififat ulterior aceste contracte de arendã folosind o altã firmã, infiinţatã tot deZamfir. Contractele modificate au fost înregistarte la Primãria Şoarş, astfel cã terenurile au fost transferate la noua societate. „La data de 29 mai 2007, contractele de arendare pentru aceleaşi terenuri în favoarea ultimei firme înfiinţate au fost înregistrate de Piticaş Elena la Primãria Şoars. Fiind mandatatã cu puteri depline în aceastã nouã societate comercialã de cãtre asociatul unic şi administratorul Zamfir Ovidiu, la data de 8 aprilie 2008, Piticaş a completat în numele noii societãţi o nouã cerere de platã pentru schemele de sprijin pe suprafaţã pentru anul 2008, declarând cã este utilizatã suprafata agricolã de 515 hectare, în condiţiile în care pãşunea era efectiv exploatatã de o persoanã fizicã din aceeaşi localitate şi nu îndeplinea condiţiile legale de acordare a subvenţiei solicitate”, au precizat procurorii. S-au obţinut din nou fonduri, pentru aceleaşi terenuri, în valoare de 321.584 lei.

Sechestru asigurator 

     „Cei doi inculpaţi, Piticaş şi Zamfir, au declarat cu nonşalanţã în faţa autoritãţilor în domeniu cã utilizeazã aceeaşi suprafaţã agricolã arendata în anul 2007 şi au solicitat în primavara anului 2009 sprijin finanţat din fondurile APIA”, se mai precizeazã în rechizitoriu. Controlul APIA a scos la ivealã acest aspect şi i-a scos de la platã pe Piticaş şi pe Zamfir cu suma de peste 275.000 lei. Dar cei doi nu s-au oprit aici, deşi erau cercetaţi, ei au solicitat fonduri pe agriculturã şi în 2010 pentru aceleaşi suprafeţe, dar cererile le-au fost respinse. „Prejudiciul creat în dauna bugetului general al Comunitãţilor Europene este de 371.041,87 lei. APIA s-a constituit parte civilã în procesul penal cu suma totala de 410.817,87 lei, reprezentând fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene, cât şi fonduri din bugetul naţional”, au declarat procurorii DNA.      Pentru recuperarea banilor, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor Elenei Piticaş, Gheorghe Franz şi Dorel Longhin Stânea, nefiind identificate bunuri în proprietatea inculpatului Ovidiu Constantin Zamfir

10

Page 11: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Dorel Stânea spune cã nu este vinovat  

      ,,Acest dosar este o fãcãturã jegoasã de naturã politicã. Acuzaţia este de corupţie. Unde este o faptã de corupţie pentru cã eu n-am luat nimic şi n-a luat niciun funcţionar de la APIA Braşov. Dovedeşte acest lucru şi controlul realizat ulterior de cãtre cei de la FEADR şi care au dispus efectuarea plãţilor. Voi demonstra cu fapte şi documente cã nu este realã situaţia prezentatã de procurori. Dacã nimeni nu a reclamat modul în care au fost cheltuiţi banii de ce au apãrut astfel de acuzaţii? Existã forme legale prin care banii primiţi ilegal pot fi recuperaţi. Mã voi prezenta la primul termen stabilit, la 15 decembrie a.c şi îmi voi demonstra nevinovãţia. Povestea stã altfel. Babele din Felmer m-au cãutat atunci sã-mi explice situaţia cu subvenţiile. Eu le-am ascultat, dar n-am dispus nimic vis a vis de caz. S-a efectuat un control dupã aceea care mi-a fost adus la cunoştinţã. De acolo pînã la recentele acuzaţii este cale lungã. Oricum, personal am cu cei din conducerea APIA o serie de procese pe rol, unele sînt deja cîştigate de mine“ a spus Dorel Stânea.

Stânea, ghimpele de la APIA Braşov 

     Fãgãrãşeanul Dorin Longhin Stanea a ocupat fincţia de director executiv la APIA Braşov în iunie 2008, dupã alegerile locale susţinut fiind pentru aceastã funcţie de cãtre Aristotel Cãncescu, PNL, reales în funcţia de preşedinte al CJ Braşov. În aprilie 2009, algoritmul politic practicat şi de noua guvernare, PSD-PDL, l-a înlocuit pe Stînea cu un repreznetant al aceastei coaliţii. Datã fiind situaţia Stînea a început un adevãrat rãzboi al plîngerilor penale şi al dosarelor în instanţã pentru a-şi redobîbdi funcţia de la APIA. A apãrut Dosarul nr. 34/2010 în care fãgãrãşeanul era cercetat administrativ, apoi Dosarul nr. 35/2010 în care Stanea este acuzat cã a lipsit nemotivat de la serviciu. Decizia 605/2009 semnatã de ministrul Agriculturii de atunci prin care postul ocupat de Stînea era desfiinţat, a fost contestatã de acesta în instanţã prin Dosarul 338/64/2009. Sentinţa nr. 83/F/2009 a dus la suspendarea Deciziei 605. APIA a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar prin Decizia 4142/7.10.2009 a acestei instanţe se respinge recursul, rãmînînd definitivã sentinţa datã la Curtea de Apel Braşov. În paralel, Dorel Stînea cere la Curtea de Apel Braşov şi anularea Deciziei 605. Prin sentinţa 146/F/ 13 noiembrie 2009 aferentã Dosarului 472/64/2009 se decide anularea actului emis de ministrul Sarbu. APIA face însã recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecã dosarul în aprilie 2010 li dã cîştig de cauzã lui Stânea, conform afirmaţiilor acestuia.

Dosarul ,,Subvenţii APIA“ de la Poliţia Fãgãraş 

     Conform documentelor aflate la Dosarul 34/2010, Dorel Stanea era acuzat cã ar fi intervenit asupra angajaţilor APIA Braşov sã înlesneascã plata unor subvenţii agricole. Era vorba despre subvenţiile acordate unei firme ce activeazã pe raza localitãţii Felmer. SC Instalrom Ovidiu SRL a solicitat de la APIA centrul Voila subvenţii pentru o suprafaţã de 500 de hectare de teren aferente anului 2008. Ilegalitatea a fost descoperitã abia în 2009, cînd între reprezentanţii firmei s-au iscat discuţii în privinţa banilor încasaţi. Disputele au ajuns pe masa poliţiştilor fãgãrãşeni care au întocmit dosarul penal nr. 651/2009 în care sant implicaţi Elena Piticaş şi Ovidiu Zamfir. Ultimul a acuaz-o pe Piticaş de abuz de încredere şi gestiune frauduloasã. În discuţie erau urmãtoarele sume de bani: 103.777 lei subvenţii pentru 495,41 hectare, 214.990 lei subvenţii pentru 493,28 hectare şi 2.816,6 lei subvenţii pentru 15,96 hectare. Cercetãrile au ajuns şi la APIA Bucureşti, la Serviciul Antifraudã, ai cãrui reprezentanţi s-au deplasat la Felmer pentru cercetãri. În baza acelui control, directorul general al APIA, Klara Kerekeş, a emis Decizia nr. 60/22.01.2010 prin care s-a dispus „Se constatã suspendarea de drept a raportului de serviciu al lui Dorel Stînea avand funcţia de directior executiv pe perioada cercetãrii administrative“. 

11

Page 12: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

2. Restituiri la export in Rusia: Raportul OLAF 2004 p 47OLAF(Oficiul European de Lupta Antifrauda din cadrul Comisiei Europene) a fost invitat de

diferite State Membre sa verifice documentele de import rusesti, prezentate de operatori economici europeni organismele platitoare competente in Statele Membre, in vederrea obtinerii de restituiri la export pentru carne de vita, produs eligibil pentru restituiri la export. Un Stat Membru a cerut verificarea a peste 85 de documente de import. Autoritatile vamale ruse au constatat diferente in pozitiile tarifare declarate pentru anumite operatiuni si nu a putut verifca pe celelalte datorita faptului ca marfa nu a ajuns in federatia Rusa, pe cale de consecinta, neexistand documente de import.

3. Abuz la regimul subventionat al inului: Raportul OLAF 2004 p 46Regulamentul UE nr 619/1971 si nr 1164/1989 prevede acordarea de subventii pentru producerea

si procesarea inului. Ajutorul poate fi acordat pentru inul produs fara a fi procesat, numai daca produsul este declarat nepotrivit pentru procesare datorita conditiilor meteorologice nefavorabile. Inul cultivat este procesat in panza de in sau hartie. In 2001, OLAF a demarat o investigatie in legatura cu presupuse nereguli in cultivarea inului in Marea Britanie intre 1997 si 2000. Acuzatiile vizau companiile de procesare a inului care au declarat in mod fals ca paiul de in nu este potrivit pentru procesare, pentru a evita costurile mari de transport si procesare, dar au cerut totusi, subventii pentru cultivarea inului. In urma investigatiilor desfasurate in Marea Britanie, una din companiile de procesare a inului a fost condamnata de o instanta britanica in 2003. doi directori ai companiei au primit pedepse privative de libertate. Alte tri companii de procesare au primit notificari privind nereguli constatate conform dreptului comunitar. Prejudiciul total adus bugetului comunitar depasea 10 milioane de euro.

4. Declaratii false – frauda cheltuieli – Italia: Raportul OLAF 2003 p 27Ca urmare a unei anchete efectuate de catre Parlamentul European si ai informatiilor din mass-

media indicand faptul ca fonduri europene au fost deturnate, OLAF a efectuat investigatii in Italia privind ajutoare provenind din Fondul Social European. Astfel, dintr-o suma de peste 1.44 milioane euro cu titlu de subventii pentur efectuarea a 26 de cursuri de formare profesionala, mai mult de jumatate, aproximativ 697.000 de euro au fost platiti pe nedrept. Indicii privind suprafacturarea cheltuielilor si folosirea unor documente justificative au fost descoperite in timplul anchetei. Un dosar privind implicarea a 10 persoane intr-o conspiratie care viza fraudarea fondurilor comunitare a fost trimis autoritatilor nationale. Au fost luate masuri pentru recuperarea fondurilor.

5. Import fraudulos de otel inoxidabil: Raportul OLAF 2004 p 48-49, Raportul OLAF 2002 p 20

In februarie 2004, OLAF a incheiat o ancheta privin importul fraudulos de sarma de otel inxoxidabil in Comunitatea Europeana, ancheta inceputa in 2001 pe baza unor informatii primite din Statele membre si din surse industriale. Ancheta a stabilit ca sarma de otel inoxidabil fabricata in India era importata in Comunitatea Europreana prin intermediari din Emiratele Arabe Unite, prin violarea regulamentelor de protectie antidumping introduse asupra acestor produse. Regulamentele aplicabile, in vigoare in perioada 1999-2004, stabilieau taxe de protectie antidumping ajungand pana la 55.6% din valoarea bunurilor importate. Cu ajutorul unor declaratii false de origine, au fost eludate taxe vamale in valoare de peste 6 milioana de euro. Traficul fraudulos de otel a incetat in 2001 datorita activitatilor operationale ale OLAF in Emiratele Arabe Unite, si a investigatiilor desfasurate concomitent in Marea Britanie. Ancheta s-a extins si in Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta,Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda si Suedia. In Emiratele Arabe Unite o echipa de ancheta compusa din functionari OLAF si reprezentanti ai Statelor Membre a inspectat posibilitatile de produtie a sase companii ai Satelor Membre implicate si a evaluat procesul de produtie al sarmei de otel inoxidabil provenind din India pentru a determina daca acest proces de productie poate conferi sau nu Emiratelor Arabe Unite regimul preferential privind originea bunurilor. Companiile implicate din Emiratele Arabe Unite sustineau anterior ca procesau materia prima provenita din India intr- o asemenea masura incat ii conferrea produsului final origine araba. Rezultatul anchetei a demonstrat ca activitatea de prelucrare era nesemnificativa, astfel ca originea produsului ramanea in India, iar obligatiile vamale ar fi trebuit

12

Page 13: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

declarate la importul in Comunitatea Europeana. Pana in acest moment, peste 4 milioane de euro au fost recuperati. Procesul penal se desfasoara in continuare in Germania impotriva importatorilor arabi si a producatorilor indieni.

6. Contrabanda cu tigarete in UE: Raportul OLAF 2004 p 49-50Ca urmare a confiscarii in Suedia a 27 milioane de tigarete de provenienta din Federatia Rusa,

Directia vamala suedeza a cerut OLAF asistenta in vederea verificarii adresei unei companii de origine belgiana care parea a fi implicata. Odata aceaasta companie identificata, Directia vamala suedeza a informat Sectiunea de analiza a riscurilor din Seviciul vamal belgian. In urma monitorizarii activitatii companiei, a fost depistat un container provenind din Vietnam care continea peste 4.5 milioane tigarete. S-a ajuns la concluzia ca in spatele acestei fraude se afla un grup infractional organizat, care putea fi legat de mai multe incidente implicand confiscarea tigarilor in mai multe State Membre. La cererea autoritatilor britanice, OLAF a organizat o intalnire la Madrid cu autoritatile spaniole si portugheze in legatura cu o operatiune in desfasurare in Marea Britanie, privind contrabanda cu tigari si cu alcool. Ca urmare a acestei cooperari, autoritatile spaniole au initiat o investigatie judiciara, descoperind faptul ca principalul suspect calatorea frecvent la Londra. Investigatii ulterioare ale politiei belgiene au identificat un depozit continand o cantitate insemnata de alcool si tigari.

7. Caruselul TVA: Raportul OLAF 2004 p 50-52, Raportul OLAF 2002 p 23

Autoritatile judiciare italiene au cerut ajutorul OLAF intr-o investigatie in desfasurare privind comertul intracomunitar privin unitati de procesare pentru calculatoare. Firme italiene fantoma nu au platit sume insemnate reprezentand TVA catre statul italian, in ceea ce priveste procesoarele achizitionate si alte componente hardware, care au fost trimise cu vaporul din Belgia si Germania. Investigatia a dezvaluit faptul ca procesoarele au fost vandute unor companii intermediare(aflate de asemenea, in italia), care la randul lor, le-au revandut in Germania. Problema pentru autoritatile judiciare italiene era sa demonstreze ca aceleasi procesoare au fost vandute din nou in Italia si de a dovendi ca acestea au fost comercializate intr-un circuit TVA inchis. Aceaasta ar fi permis infractorilor sa pastreze contravaloarea TVA la fiecare trecere a bunurilor prin firma fantoma italiana. Ca urmare a asistentei OLAF, autoritatile germane si italiene au obtinut rezultate excelente in Italia: 25 de persoane aduceau prejudicii de peste 30 milioane euro. TVA neplatiti datorita firmei fantoma) si 8 milioane euro reprezentand rambursari ilegale de TVA. Investigatiile s-au extins si in Franta, Elvetia si Monaco.

8. Frauda cheltuieli – deturnare de fonduri – Kosovo: Raportul OLAF 2003 p 25

La sfarsitul lunii aprilie 2002, misiunea Notiunilor Unite in Kosovo(MINUK) a impartasit OLAF banuielile de frauda privind deturnarea unor subventii destinate sectorului de electricitate din Kosovo. Ca urmare a investigatiilor desfasurate in Kosovo, s-a constatat ca fondurile in discutie au fost transferate in conturi bancare personale in Gibraltar. O a doua tentativa de transfer a fondurilor din partea suspectului principal, de data aceasta din Gibraltar in Belize, a putut fi dejucata. Ca urmare a cooperarii cu procurarul general din Gibraltar, in august 2002 s-a reusit recuperarea de peste 2.7 milioane euro din fondurile destinate restructurarii sistemului energetic din Kosovo. In iunie 2003, fostul functionar al natiunilor Unite in Kosovo a fost condamnat la 3 si 6 luni inchisoare pentru deturnarea a peste 3.9 milioane de euro din fondurile destinate KEK (companiei de electricitate din Kosovo).

9. Coruptie la Proiectul de apa din dealurile Lesotho: Raportul OLAF 2004, p 39Proiectul de apa din dealurile Lesotho este un proiect cu scopuri multiple, incluzand apeducte,

tuneluri pentru transferul apei si o centrala hidroelectrica subterana. Proiectul, dezvoltat in faze diferite, era destinat sa deserveasca apa pentru Africa de Sud si indirect, sa produca energie electrica pentru Lesotho. UE a fost implicata in acest proiect din anii 1980. Fondul European de Dezvoltare a contribuit cu o finantare de 61 milioane euro, iar Banca Europeana de Investitii cu 122 milioane euro. Printre alti donatori se numarau Banca Mondiala si Guvernul din Lesotho. Se pare ca un functionar din Lesotho era in pozitia de a influenta acordarea contractelor. Ca urmare a procedurilor judiciare din Lesotho, mai

13

Page 14: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

multe conturi bancare au fost identificate in Elvetia, contiand mai mult de 3 milioane euro considerati a fi mita. Functionarul a fost condamnat la 15 ani inchisoare. Ca urmare a investigatiilor incheiate in 2003 de catre autoritatile din Lesotho si OLAF, o companie multinationala a fost gasita vinovata de acte de coruptie.

ACTIVITATEA A.N.A.F. IN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2011

1. Lupta cu evaziunea fiscala – axa prioritara a activitatii de administrare fiscala:activitatea ANAF este orientata prioritar in directia asigurarii agalitatii cetatenilor in fata

obligatiilor fiscale si a mentinerii unei concurente corecte intre agentii economici, prin diminuarea sustinuta a evaziunii fiscale care afecteaza veniturile bugetare si distorsioneaza mediul de afaceri.

Pentru combaterea economiei subterane, a fost acordata atentie sporita companiilor nou create, celor care au schimbat frecvent sediile sau proprietarii, celor care, constant raporteaza pierderi. De asemenea, cu risc ridicat de frauda sunt considerate companiile care, desi ar avea dreptul la restituiri de TVA, nu solicita acest lucru.

Un domeniu care a ocupat un loc privilegiat in programele de control este acela al tranzactiilor intracomunitare, practicile multinationale de evaziune fiscala fiind in atentia inspectorilor, comisarilor si angajatilor vamali.

DOMENII CU RISC FISCAL VERIFICATE NR CONTROALE EFECTUATE

Controale efectuate in zone comerciale 12.330Tranzactii intracomunitare (inclusiv trafic control) 10.947Importul, producerea si comercializarea alcoolului si a bauturilor alcoolice 2.486Producerea si comercializarea de tigarete si produse din tutun 1.507Comertul cu cereale, produse de morarit si panificatie 2.839Exploatarea, gestionarea, prelucrarea si comercializarea masei lemnoase 1.632Importul productia si comercializarea petrolului, carburantilor sau altor

componente1.138

Jocuri de noroc 726Alte domenii(leasing, case de marcat, spalarea banilor, gestionare si

valorificare deseuri reciclabile)42.819

TOTAL 76.424

Rezultatele obtinute s-au concretizat in 918 masuri asiguratorii, in valoare de 862 milioane lei, un numar de 37.617 amenzi, in valoare de peste 89 milioane lei, suspendarea activitatii a 2.742 societati. De asemenea, confiscarile de bunuri si numerar au avut o valoare estimativa de 71.4 milioane lei.

O evolutie puternic pozitiva fata de perioada similara din 2010 au avut prejudiciile constatate, de la 1156.7 milioane lei la 1717.2 milioane lei, inregistrandu-se cresteri de 48.5% si, respectiv, de 18,1%.

Expertiza Garzii Financiare a fost solicitata din partea altor institutii , in principal Parchet, Politie, ONPCSB, fapt pentru care un volum important de timp de lucru si numar de personal a fost alocat acestor controale, verificarile efectuate fiind caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate.

Garda Financiara este singurul organ de control al ANAF abilitat sa execute constatari si alte verificari la solicitarea organelor de urmarire penala, documentele rezultate avand caracter de elemente probatorii in cazurile de evaziune fiscala.

In semestrul I importante cantitati de marfa au fost puse la dispozitia organelor de cercetare penala sau a celor fiscale in vederea instituirii sechestrului asigurator. In aceasta perioada, Garda

14

Page 15: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Financiara a solutionat 327 lucrari la solicitarea Parchetului, la solicitarea DNA 536 lucrari si 3.448 lucrari la solicitarea organelor de politie. De asemenea au fost solutionarea 214 lucrari la solicitarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

2. Actiuni ale Garzii Financiare, desfasurate in colaborare cu alte institutii:a) cazuri deosebite in domeniul produse accizabile:

Urmare controlului efectuat la un operator economic din judetul Arad, comisarii Garzii Financiare au constatat ca societatea a achizitionat, in 2010, 800 baxuri de tigarete, destinata a fi vanduta in regim duty – free, fara a se achita insa furnizorului. Tigaretele in cauza erau consemnate in inventarierrea efectuata la 30-12-2010. Ulterior, intrega cantitate de tigarete a disparut, fapt ce a fost sesizat organelor de politie. S-a constatat ca societatea datoreaza acciza aferenta celor 800 baxuri de tigarete, la data depozitarii lor, in regim suspensiv si s-au inclus in sarcina aceluiasi operator economic si obligatii fiscale, totalitatea sumelor stabilite, accize, TVA si impozit pe profit, ridicandu-se la 3.658.113 lei.

In semestrul I 2011, au fost finalizate 226 inspectii fiscale, din care 167 au fost incheiate cu constatari care au condus la stabilirea de obligatii bugetare suplimentare de 1465.5 milioane, din care 1130 milioane lei accize, 329.9 milioane lei majorari de dobanzi si penalitati) 0.4 milioane lei amenzi si 5.1 milioane lei confiscari.

De asemenea au fost initiate alerte si in baza unor informatii furnizate de alte autoritati ale Statelor Membre sau institutii europene. Cantitatea de tigarete retinuta de lucratorii vamali la nivelul intregii tari este cca 34 milioane bucati tigarete intr-un numar de 3.076 de cazuri de capturi de tigarete.

Lucratorii vamali de la Biroul Vamal Constanta Sud din cadrul Directiei Regionale pentru Accize si Operatiuni Vamale Constanta, au efectuat un control asupra a doua containere sosite din Turcia, avand ca destinatar o societate cu sediul in Constanta. Au fost inregistrate urmatoarele constatari: au fost aplicate 36 sanctiuni, constatandu-se sume datorate bugetului de stat in valoare de 378.835,25 lei fiind incasata suma cde 99.690 lei. In urma verificarilor efectuate in teritoriu de catre directiile regionale accize si operatiuni vamale din subordine, s-au constatat ca 73 de societati comerciale nu au depus situatia centralizatoare lunara pentru luna precedenta, conform art. 20650, art. 20655 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, privitoare la cantitatile de produse accizabile achizitionate/livrate, fiind sanctionate contraventional sau urmand sa fie sanctionate contraventional.

b) cazuri deosebite in domeniul disciplinei contabile: urmare unui control la o societate comerciala, comisarii Garzii

Financiare tulcea au stabilit un prejudiciu total de peste 13.000.000 lei. S-a constatat ca aferent intervalului verificat reprezentantii societatii nu au inregistrat in evidentele societatii livrari de marfuri si prstari de servicii catre terti a caror valoare totala a fost stabilita la suma de 44.216.905 lei, fapt ca a avut drept consecinta implicita neraportarea tuturor taxelor si impozitelor datorate.

In urma controlului asupra unei firme din Bucuresti a rezultat ca in cursul anului 2010 aceasta nu a desfasurat activitate, iar adresa de descarcare a unui autotren incarcat cu 20.370 kg de carne de porc congelata consemnata in documentele de insotire a marfii nu corespunde cu sediul social al beneficiarului,, in conditia in care acesta nu are declarate alte puncte de lucru. S-a solicitat reprezentantilor societatii din Bucuresti sa transmita prin fax copia contractului de depozit incheiat pentru un spatiu autorizat sanitar-veterinar destinat a fi utilizat pentru transportul efectiv. S-a constatat ca documentul respectiv este fictiv si s-a procedat confiscarea transportului, a carui valoare pe piata a fost estimata la suma de 198.000 lei masura dublata de aplicarea unei amenzi contraventionale de 20.000 lei.b) activitati si rezultate obtinute pe linia perevenirii si combaterii fraudelor

si iregularitatilor vamale;

15

Page 16: FRAUDAREA BUGETULUI COMUNITAR

Activitatea de control ulterior si reverificare a declaratiilor vamale s-a materializat in constatarea unui numar de 2.638 fraude si iregularitati, prin controlul ulterior al evidentelor vamale, comerciale si financiar –contabile la sediul agentilor economici, sau prin reverificari ale declaratiilor vamale si au fost aplicate sanciuni contraventionale si retinute marfuri in suma totala de 137.143.707 lei

c) prevenirea si combaterea traficului cu marfuri periculoase pentru santatea si securitatea consumatorului

in semestru I 2011 au fost initiate 31 alerte, avand la baza informatiile primite de la OLAF fata de 28 in semestrul I 2010.

In baza analizei de risc au fost intreprinse 148 actiuni in semestrul I 2011 in care s-a aplicat procedura prevazuta de Regulamentul CEE nr 765/2008 privind controalele de conformitate a produselor importate din tari trte cu normele aplicabile in materie de siguranta produselor si au fost notificate autoritatile nationale de supraveghere a pietei respectiv, oficiile judetene pentru protectia consumatorilor, ANSVSA si Inspectoratele Teritoriale de Munca

Protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene a constituit o problema de actualitate in ultimii 15 ani in discutiile intre Statele Membre si institutiile comunitare, suscitand un interes enorm reflectat in doctrina de specialitate. Adoptarea Conventiei privind protectia intereselor finaniciare ale Comunitatilor Europene si a Protocoalelor aditionale, precum si elaborarea Corpus Juris au impins discutia asupra protectiei intereselor financiare comunitare spre noi orizonturi, propunandu-se noi directii de actiune si crearea de noi institutii.

16