28
cyan magenta yelow black Seria a II-a, Anul 2 Nr. 9 / iunie-iulie 2008 Periodic al Episcopiei Giurgiului REVISTA ORTODOXÅ REVISTA ORTODOXÅ ÎNALTPREASFINŢITUL TEOFAN AL 80 - LEA MITROPOLIT AL MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI

revista biserica mai:revista biserica februarie.qxd iunie iulie.pdf · cyan magenta yelow black Seria a II-a, Anul 2 Nr. 9 / iunie-iulie 2008 Periodic al Episcopiei Giurgiului REVISTA

  • Upload
    others

  • View
    13

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

cyan

mag

en

tayelo

wb

lack

Seria a II-a, Anul 2 Nr. 9 / iunie-iulie 2008 Periodic al Episcopiei GiurgiuluiREVISTA ORTODOXÅREVISTA ORTODOXÅ

ÎÎNNAALLTTPPRREEAASSFFIINNŢŢIITTUULL TTEEOOFFAANN AALL 8800 -- LLEEAA MMIITTRROOPPOOLLIITT

AALL MMOOLLDDOOVVEEII ŞŞII BBUUCCOOVVIINNEEII

Apare cu binecuvântarea PS. Dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului

REVISTA ORTODOXÅREVISTA ORTODOXÅC U P R I N S

ÎNTRONIZAREA CELUI DE AL 80-LEAMITROPOLIT AL MITROPOLIEIMOLDOVEI ŞI BUCOVINEI ............... 3

INCĂ 9 SFINŢI ÎN CALENDARULBISERICII ORTODOXE ROMÂNE ...... 6

ÎNTRONIZAREA PRIMULUI EPISCOPAL EPISCOPIEI ORTODOXEROMÂNE A AUSTRALIEI ŞI NOIIZEELANDE .......................................... 10

BIOGRAFIA PREASFINŢITULUIMIHAIL FILIMON, PRIMUL EPISCOPAL EPISCOPIEI ORTODOXEROMÂNE A AUSTRALIEI SI NOIIZEELANDE .......................................... 13

BIOGRAFIA PREASFINŢITULUIPĂRINTE MACARIE DRĂGOI,PRIMUL EPISCOP AL EPISCOPIEIORTODOXE ROMÂNE A EUROPEI DENORD .................................................... 14

ÎNTRONIZAREA PRIMULUI EPISCOPROMÂN AL EPISCOPIEI ORTODOXEROMÂNE A EUROPEI DE NORD...... 15

SCHITUL “SFÂNTUL IERARHNICOLAE” ............................................ 20

LUMINA DIN SUFLET EDUCAŢIERELIGIOASĂ ÎN PENITENCIAR........ 21

CINE SUNTEM ...? .............................. 22

RĂSUNĂ TOACA ÎN INIMA ŢĂRII ... 23

SFÂNTUL VOIEVOD ŞTEFAN CELMARE .................................................... 25

AGENDA DE LUCRU APREASFINÞITULUI DR. AMBROZIEPE LUNILE IUNIE - IULIE 2008 ......... 26

CCOOLLEEGGIIUULL DDEE RREEDDAACCÞÞIIEE::

PREªEDINTE:

PS. Dr. AMBROZIE - Episcopul Giurgiului

REDACTORI:

Pr. Constantin Buga - Vicar administrativPr. Balaban Mihail- Consilier cultural

Ierom. Teodor ªerban - Secretar eparhial

Pr. Chirculeanu Gabriel - Consilier media

EEddii ttuurraa EEppaarrhh ii aa GGiiuurrgg iiuu lluu ii

ISSN: 1843-9810

ADRESA:Episcopia Giurgiului, str. Portului nr. 13, cod080015, tel. 0246/214 079, fax 0246/214 081

web: www.episcopiagiurgiului.roe-mail: [email protected]

ÎNTRONIZAREA CELUI DE AL 80-LEA MITROPOLITAL MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI

3

Încă din zorii constituiriistatului feudal românesc, înMoldova se poate vorbidespre o Biserică oragnizatăinsituţional. În a doua jumătatea secolului al XIV-lea, cândeste menţionat un mitropolit alMoldovei, Biserica Ortodoxăde la răsărit de Carpaţi se aflasub jurisdicţia Patriarhiei deConstantinopol. Perioadatensionată dintre Moldova şiPatriarhia Ecumenică va luasfârşit prin recunoaşterea luiIosif I Muşat ca Mitropolit alMoldovei cu reşedinţa laSuceava în anul 1401, subdomnia lui Alexandru cel Bun(1400-1432). Scaunulmitropolitan al Moldovei vafuncţiona în Suceava până în1777, când mutându-secapitala ţării la Iaşi, s-astrămutat aici şi reşedinţamitropoliei.

În ziua de 8 iunie2008, în CatedralaMitropolitană „Sf. Cuv.Parascheva”, a avut locîntronizarea celui de al 80-leamitropolit al Moldovei şiBucovinei. Scaunulmitropolitan rămăsese vacantprin alegereaÎnaltpreasfinţitului Dr. DANIEL,în demnitatea de Patriarh alBisericii Ortodoxe Române.

Pe temeiulprevederilor Statutului pentruOrganizarea şi FuncionareaBisericii Ortodoxe Române,Preafericitul Părinte PatriarhDANIEL a convocat SfântulSinod al Bisericii OrtodoxeRomâne, în ziua de 5 martie2008, la Reşedinţa Patriarhalădin Bucureşti, care, după ce acompletat lista candidaţilor, aprocedat la alegeea nouluiArhiepiscop al Iaşilor şiMitropolit al Moldovei şiBucovinei. În urma votuluiexptimat, Sfântul Sinod a alescu majoritate de voturi peÎnaltpreasfinţitul Dr. TeofanSavu, Ahiepiscopul Craiovei şiMitropolitul Olteniei.

Noul mitropolit a fostîntronizat în catedrala

mitropolitană din Iaşi, în ceade a VII-a Duminică dupăSfintele Paşti (a Sfinţilor Părinţide la Sinodul I Ecumenic).Ceremonia de întronizare aavut loc după săvârşireaSfintei Liturghii de cătrePreafericitul Părinte PatriarhDaniel, înconjurat de un soborde 32 de arhierei, membii aiSfântului Sinod.

La eveniment aparticipat şi PreşedinteleRomâniei, domnul TraianBăsescu, alături de oficialităţicentrale şi locale. Au fostprezenţi numeroşi preoţi şi miide credincioşi care au venitsă-şi întâmpine ierarhul.

Gramata Patriarhală

de întronizare a fost citită decătre Preasfinţitul VincenţiuPloieşteanul, Episcop-VicarPatriarhal şi Secretar alSfântului Sinod gramată dincare vă prezentăm un scurtfragment: ,,În Duminica a VII-adupă Sfintele Paşti, a Sf.Părinţi de la Sinodul Iecumenic, în Catedralamitropolitană din municipiulIaşi, cu hramul ÎntâmpinareaDomnului şi Sf. CuvioasăParascheva, noi, Daniel,

Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, înmânăm IPSPărinte Mitropolit Teofan cârjaarhipăstorească şi îlîntronizăm ca arhiepiscop alIaşilor şi mitropolit al Moldovei

şi Bucovinei. Facem cunoscuttuturor această gramatăpatriarhală şi dăm alesuluiarhiepiscop şi mitropolit, IPSPărinte Mitropolit Teofan,împuternicirea canonică depăstorire ca arhiepiscop al deDumnezeu păziteiArhiepiscopii a Iaşilor cu toateoraşele şi satele care ţin astăzişi vor ţine şi în viitor deaceastă Sfânta Arhiepiscopie.IPS Sa are dreptul şi putereade a aşeza, după rânduielile

Bisericii noastre Ortodoxe şidupă legile ţării: citeţi,cântăreţi, ipodiaconi, diaconi,preoţi şi protopopi în toatebisericile din ArhiepiscopiaIPS Sale, iar stareţi şi stareţe,egumeni şi egumene lamănăstirile şi schiturile, şi de arândui toate câte i se cuvin caierarh spre folosulduhovnicesc al eparhiei pecare o păstoreşte pe caleamântuirii".

Preafericitul Părintepatriarh Daniel a acordatnoului mitropolit însemnelespecifice (crucea pectorală,engolpionul cu chipul MaiciiDomnului, camilafca neagrăcu cruce şi cârjamitropolitană), rostindu-se defiecare dată „VREDNICESTE!”. ÎnaltpreasfinţitulLaurenţiu, MitropolitulArdealului, l-a aşezat în tronulmitropolitan, de undeÎnaltpreasfinţitul Teofan abinecuvântat pentru primaoară poporul binecredincios alMoldovei.

După aceste momentesolemne Preafericitul PărinteDANIEL, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, a mulţumitierarhilor din SinodulMitropolitan al Moldovei şiBucovinei pentru prezenţa laacest eveniment deosebit,precum şi tuturorcolaboratorilor, preoţilorstareţilor şi stareţelor,monahilor, ostenitorilor şicredincioşilor din cuprinsulMitropoliei Moldovei, care timpde 18 ani l-au sprijinit în

4

activitatea de Mitropolit:,,Speranţa noastră că noulmitropolit al Moldovei şiBucovinei va împlini misiuneala care a fost chemat acum, sebazează mai ales pedragostea pentru lucrărilesfinte şi sfinţitoare ale cleruluişi credincioşilor din MitropoliaMoldovei şi Bucovinei, dar şiprin faptul că IPS PărinteMitropolit Teofan are deja obogată experienţă pastorală,culturală, misionară şi social-filantropică acumulată în ceiaproape 8 ani de arhipăstorireîn Mitropolia Olteniei. Deaceea, astăzi îl încredinţăm peIPS Sa clerului, cinuluimonahal şi credincioşilor dinArhiepiscopia Iaşilor, precumşi ierarhilor din MitropoliaMoldovei şi Bucovinei, spre a

fi cinstit cu preţuire şi ascultareduhovnicească şi spre a fiajutat în împlinirea misiunii şi aslujirii sfinte la care a fostchemat de Biserică".

P r e ş e d i n t e l eRomâniei a adresat un mesajnoului mitropolit, îndemnându-l să continue lucrareamisionară a marilor ierarhi dinMoldova: ,,Îngăduiţi-mi să vămulţumesc pentru onoarea pecare mi-aţi făcut-o de a măinvita la slujba de întronizare aIPS Teofan ca mitropolit alMoldovei şi Bucovinei. Este oonoare să particip la aceastăslujbă şi, în acelaşi timp, esteun semn al respectului

Statului Român pentruBiserica Naţională a românilor- Biserica Ortodoxă Română.O Mitropolie careimpresionează - MitropoliaMoldovei şi Bucovinei. Atuncicând vorbeşti despre această

Mitropolie, gândul îţi merge laŞtefan cel Mare şi Sfânt, lamitropoliţii Dosoftei şiVarlaam, care au ctitorit limbaşi literatura română modernă,gândul te duce, în egalămăsură, la acea îmbinare defrumuseţe, lăsată de laDumnezeu, cu cultura,credinţa şi frumuseţeamănăstirilor din Bucovina, cuspiritualitatea pe care aceastăzonă o emană către întreagaţară. De puţine ori un român,un ortodox, poate să-şi scoatădin drumurile lui de vacanţămănăstirile din Bucovina. Depuţine ori, atunci când vorbimde cultură, putem să nu

pomenim Iaşul. De puţine ori,atunci când ne gândim laevoluţia Bisericii OrtodoxeRomâne din ultimii ani, putemsă evităm a spune căMitropolia Moldovei şiBucovinei, prin grija actualuluiPatriarh al Bisericii OrtodoxeRomâne, a devenit nu numaiun centru puternic alortodoxiei româneşti, dar şi oBiserică ce îşi îndeplineştemisiunea de asistenţă socialăcătre cei în nevoie. Amconvingerea că IPS Teofan,mitropolitul Moldovei şiBucovinei, va duce maideparte cele începute sprebinele românilor, spre bineleBisericii Ortodoxe Române".

În continuare a fosttransmis mesajul primului-ministru, domnul CălinPopescu Tăriceanu, de cătreSecretarul de Stat din cadrulMinisterului Culturii şiCultelor, domnul GigelSorinel Ştirbu: ,,Cu deosebităbucurie salutăm acesteveniment important din viaţaistoricei Mitropolii a Moldoveişi Bucovinei - instalarea IPSTeofan Savu ca mitropolit alMoldovei şi Bucovinei.Personalitate de înalt rang înrândul ierarhilor BisericiiOrtodoxe Române, IPSMitropolit Teofan a iniţiat şifinalizat multe proiecteimportante după alegerea saca arhiepiscop al Craiovei şimitropolit al Olteniei.Misiunea Bisericii,

coordonată de PF PărinteDaniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, înMitropolia Moldovei şiBucovinei s-a concretizat prinpromovarea valorilorOrtodoxiei într-o perspectivăcuprinzătoare: slujirepastorală impresionantă,misiune socială performantă,misiune culturală de mareactualitate. Avem încredereacă veţi continua aceastămisiune, valorificând reperelespirituale ale BisericiiOrtodoxe Române şirăspunzând exigenţelorsocietăţii actuale. Astfel, va fivalorificat potenţialulextraordinar al MitropolieiMoldovei şi Bucovinei în careexistă o viaţă religioasăputernică, evidenţiată denumeroase şi semnificativemărturii şi valori alepatrimoniului cultural şispiritual românesc. Văfelicităm din tot sufletul şi văasigurăm de toatădeschiderea şi tot sprijinulnostru în slujirea la care aţifost chemat".

P.Cuv. Arhim.Varlaam Merticariu, VicarulAdministrativ alArhiepiscopiei Iaşilor, aadresat un cuvânt de bunvenit ÎnaltpreasfinţituluiTeofan, încredinţându-ltotodată, de ascultaltare şidragoste fiască.

De asemenea,Preacuvioşia Sa s-a referit încuvântul său şi la perioada dearhipăstorire ca mitropolit alMoldovei şi Bucovinei aactualului Patriarh al BisericiiOrtodoxe Române, PFPărinte Daniel: ,,Creştereanumărului mănăstirilor şischiturilor de la aproximativ20 la peste 110, înfiinţarea depeste 600 de noi parohii,hirotonia a peste 650 detineri, preoţi şi diaconi,redeschiderea Facultăţii deTeologie Dumitru Stăniloaedin Iaşi, modernizareaSeminarului Venianim

ÎNTRONIZAREA CELUI DE AL 80-LEA MITROPOLITal MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI

5

Costachi de la mănăstireaNeamţ, înfiinţarea deSeminarii teologice, a Şcolilorprofesionale pentru cântăreţibisericeşti, a Şcolilorpostliceale teologico-sanitare, dezvoltareaBibliotecii mitropolitane,înfiinţarea BiblioteciiEcumenice DumitruStăniloae, înnoirea tipografieide la Mănăstirea Neamţ,înfiinţarea tipografiei de laMănăstirea Golia,achiziţionarea rotativei careimprimă Ziarul Lumina,modernizarea fabricii delumânări, înfiinţarea postuluide radio Trinitas, televiziuneaTrinitas, Editura Trinitas,Institutul Cultural-MisionarTrinitas, revistele Teologie şiViaţă şi Candela Moldovei,Lumina - primul cotidiancreştin din România, sutelede titluri de carte teologică,istorică, didactică sau dezidire duhovnicească, zecilede albume, corurile şcolilorteologice, corurilemănăstireşti, corurileprotopopiatelor, corurileCatedralei, concursurile demuzică, programul Niciun sat

fără biserică, cele peste2.000 de şantiere de biserici,case parohiale sau casesociale, programul derestaurare a Catedraleimitropolitane, consolidareareşedinţei mitropolitane etc".

În final,

Înaltpreasfinţitul Teofan,Mitropolitul Moldovei şiBucovinei a împărtăşit uncuvânt de zidireduhovnicească în care aarătata importanţa dar şidificulatatea misiunii la care afost chemat, asigurându-i petoţi de dăruire şi înţelegere:

,,Mulţumim lui Dumnezeupentru această frumoasă zi.Racla cu moaştele Sf.Parascheva constituie pentrumine o încurajare, un sprijin,o gardă de suflet pentrulucrarea care începe astăzi.Vă îmbrăţişez cu dragostemultă pe fiecare în parte. Săne dea Dumnezeu putere ca,împreună cu dumneavoastră,să mergem mai departe spremântuirea sufletelor noastreşi spre slava lui Dumnezeu.Să-l rugaţi pe Dumnezeu să-mi dea putere ca, împreunăcu fraţii preoţi şi cu dvs., acestvenerabil popor din Moldovaşi Bucovina, să continuămlucrarea predecesorilor înscaunul de mitropolit alMoldovei şi Bucovinei, înmod special lucrarea celor 18ani de jertfă a PF PărintePatriarh Daniel".

După ceremonia deîntroninizare, Patriarhul şinoul Mitropolit, alături deceilalţi membrii ai SfântuluiSinod, au ieşit pe esplanadaCatedralei Mitroplitane, deunde i-a binecuvântat pecredincioşi.

ÎNTRONIZAREA CELUI DE AL 80-LEA MITROPOLITal MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI

6

INCĂ 9 SFINŢI ÎN CALENDARUL BISERICIIORTODOXE ROMÂNE

La slăvitul praznic alÎnălţării Domnului, laMănăstirea Neamţ, a avutloc ceremonia proclamăriioficiale a canonizării a 9sfinţi nemţeni: CuvioşiiSimeon şi Amfilohie de laPângăraţi, Sfântul CuviosChiriac de la Tazlău, SfinţiiCuvioşi Iosif şi Chiriac dela Bisericani, SfinţiiCuvioşi Rafael şi Parteniede la Agapia Veche,Sfântul Cuvios Iosif de laVăratec şi Sfântul CuviosIoan de la Râşca şi Secu.Ceremonia a avut loc lasfârşitul slujbei SfinteiLiturghii oficiată, înprezenţa PreafericitulPărinte Patriarh DANIEL,de 19 ierarhi, membri aiSfantului Sinod al BisericiiOrtodoxe Romane. Încuvântul rostit cu acestprilej, Înalt PresfinţitulLaurenţiu, MitropolitulArdealului, a subliniat careau fost criteriile pe bazacărora Sfântul Sinod alBisericii noastre a aprobataceastă canonizare: "ÎnComisia de Canonizare asfinţilor români se facaceste cercetari şi sealcătuieşte astfel un studiufinal, care trebuie săcuprindă, în primul rând,cea mai importantăcondiţie: ortodoxiacredinţei celui care estecercetat, după caredreapta vieţuire, viaţamorală ireproşabilă,sfinţenia vieţii care sepoate manifesta chiar prinfapte minunate şi sfinte.Biserica a consemnat şi atrecut în rândul sfinţilor pecei ce şi-au dăruit viaţaprin jertfelnicie, pemucenici, apoi pe cei ceau dus o viaţă în care s-aurugat pentru alţii, oferindun model de desăvârşire,un model de urmat pentrucei ce suntem noi, trăitoriîn lumea aceasta. Deasemenea, Dumnezeu îiînvredniceşte pe unii ca

trupurile lor să nuputrezească, să fie nunumai purtătoare de mir,dar şi purtătoare de har".

În continuare,Preasfinţitul VincenţiuPloieşteanu, episcop vicarpatriarhal şi secretar al Sf.Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne, a dat citiretomosului sinodal decanonizare, din care vaprezentăm un scurtfragment: „Aceşti marinevoitori şi iubitori deDumnezeu s-au dăruit cutotul vieţii pustniceşti, auajuns la desăvârşire şi auprimit de la Duhul Sfântdarul sfătuirii şi al călăuziriisufletelor pe caleamântuirii, fiind rugătoriîncercaţi ai rugăciuniiinimii. Ei au rămas înmemoria vie a Bisericii, înevlavia ierarhilor, apreoţilor, a calugărilor şimirenilor ca pildă de iubirejertfelnică, de înfrânare, de

smerenie şi de iscusităpovăţuire duhovnicească.Hotărâm ca de acumînainte şi în veci, CuvioşiiSimeon şi Amfilohie de laPângăraţi (cu ziua deprăznuire la 7 septembrie),Sfântul Cuvios Chiriac dela Tazlău (9 septembrie),Sfinţii Cuvioşi Iosif şiChiriac de la Bisericani (1octombrie), Sfinţii CuvioşiRafael şi Partenie de laAgapia Veche (21 iulie),Sfântul Cuvios Iosif de laVăratec (16 august) şiSfântul Cuvios Ioan de laRâşca şi Secu (30 august)să fie număraţi între sfinţiiBisericii, să fie pomeniţi şicinstiţi prin cântări delaudă în zilele lor deprăznuire".

Apoi, în cuvântuladresat credincioşilor,Preafericitul PărintePatriarh DANIEL asubliniat importanţaevenimentului de astăzi:

"În Mitropolia Moldovei şiBucovinei avem înscrişi încalendar, din anul 1992încoace, 18 sfinţi noi.Aceşti sfinţi trecuti încalendar după 1989 nearată că am folositlibertatea de a lauda peDumnezeu şi pe sfinţii Lui.Modul în care folosimlibertatea ne apropie deDumnezeu sau nedepartează de Dumnezeu.Prin rugaciune şi faptebune, prin recunoştinţăadusă lui Dumnezeu, camulţumire şi laudă, noiarătăm că trăim libertateaîn demnitate şi demnitateaîn duhovnicie pe caleamântuirii".

Prefericitul PărintePatriarh DANIEL a explicatcredincioşilor cât deimportante şi necesaresunt rugăciunile sfinţilor învremurile de astăzi: „Avemmare nevoie derugăciunile sfinţilor, pentrucă vom trece prin greutăţimai mari. Într-un războinevăzut, care se numeştesecularizarea, adicaorganizarea vieţiiindividului şi a societatii caşi când Dumnezeu n-arexista, ca şi cândDumnezeu ar fi absent,avem nevoie de mai mulţirugători în ceruri pentrunoi, pentru ca lupta cuduhurile rele, care cautăsă despartă pe om deDumnezeu, nu se poateduce numai prin voinţacrispată sau o încrederenemăsurată doar înpropriile forţe, ci biruinţaduhovnicească se face şicu ajutorul altora, în primulrând cu ajutorul DuhuluiSfânt şi al sfinţilor".Canonizarea celor 9 sfinţicuvioşi nemţeni a fostaprobată de către membriiSfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române însedinţa de lucru din 5 - 7martie 2008.

Sursa: www.mmb.ro

7

Ctitorul primei mănăstiriromâneşti din Ţara Sfântă

Sfântul Cuvios Iosif de laBisericani a fost primul sihastrucunoscut în MunteleBisericanilor şi întemeietorulmănăstirii cu acelaşi nume. S-a născut într-un sat din ţinutulNeamţului şi, de tânăr, a intratîn obştea Mănăstirii Bistriţa.Aici a fost tuns în monahism şia deprins de la părinţii bătrâniviaţa duhovnicească, postul şineîncetata rugăciune. După cea mers la Locurile Sfinte,Cuviosul Iosif s-a retras apoi înpustia de pe Valea Iordanului,unde a ajuns, în câţiva ani,sihastru vestit. A trăit într-opeşteră, mai întâi singur, apoicu 17 pustnici ucenici,întemeind prima comunitateduhovnicească româneascăcunoscută în Ţara Sfântă.După năvălirea arabilor asupraSfintelor Locuri, Cuviosul Iosifşi-a luat ucenicii şi a venit înMoldova, la MănăstireaBistriţa. După ce numărulucenicilor a crescut, a înălţat omică biserică, cu hramul„Buna Vestire“, construind şichilii împrejur. Viaţa monahalăde aici era asemenea celei dela mănăstirile studiţilor de laConstantinopol („achimită“ -neadormită), ce presupunearugăciune neîncetată înbiserică şi la chilii, post,metanii, cântarea psalmilor,ascultare şi dragoste.

După o invazie a turcilor,care le-au incendiat biserica,s-au hotărât să plece la SfântulMunte Athos. Pe drum însă lis-a arătat într-un stejarPreasfânta Născătoare deDumnezeu, care i-a întrebat:„Unde mergeţi?“. La aceastăminunată vedere, ei aurăspuns: „Ne ducem la grădinata!“; iar Maica Domnului le-aspus atunci: „Întoarceţi-vă, căcişi aici este grădina mea“. Maitârziu, schitul Cuviosului Iosifs-a numit „Schitul Bisericani“,adică „al evlavioşilor“, pentrucă monahii se rugau aici culacrimi şi mulţi se vindecau deboli cu rugăciunea şibinecuvântarea CuviosuluiIosif.

Cuviosul Chiriac de laBisericani, 60 de ani în

pustieAl doilea trăitor de la

Bisericani canonizat recenteste Cuviosul Chiriac. A trăit laînceputul secolului al XVII-leala Mănăstirea Bisericani, carenumăra pe atunci peste 100de călugări. S-a retras înpustie, într-o peşteră dinmuntele lui Simon, unde a trăitsingur timp de 60 de ani. Varaşi iarna stătea pe munte cutrupul gol, în rugăciune. L-acunoscut şi Sfântul IerarhDosoftei, mitropolitul Moldovei,care, mai târziu, după mutareacuviosului la Domnul, i-asărutat sfintele moaşte. Estecunoscut ca unul dintre mariisihaştri din Carpaţi, având oviaţă pilduitoare: trăirea îndesăvârşită lepădare de sine,smerenie şi în neîncetatărugăciune. Şi-a dat sufletul luiHristos, numărându-se printresfinţii români cinstiţi de popor.Moaştele lui au fost aşezate înpeştera în care a trăit, ce sepoate vedea şi astăzi şi în cares-a amenajat, mai târziu, unparaclis în cinstea lui. Maitârziu, din cauza deselortulburări din ţară, sfintelemoaştele au fost împărţite.

Chiriac de la Tazlău,apărător al dreptei credinţe

Credincioşii se pot închina

din acest an şi la SfântuluiChiriac de la MănăstireaTazlău, cel mai cunoscutpustnic de aici. S-a născut laînceputul secolului al XVII-leaîntr-o familie de credincioşi dinsatul Mesteacăn. În copilărie, afost luat de părinţi la slujbeleoficiate la Mănăstirea Tazlău,simţind chemarea spremonahism. A intrat din fragedătinereţe în obştea MănăstiriiTazlău, unde a deprins viaţamonahicească, apoi a primitcălugăria. După puţină vreme,a fost hirotonit fără voia lui,diacon şi preot, devenind apoiun iscusit povăţuitor de suflete.S-a retras în pustnicie într-opeşteră pe un munte dinapropierea mănăstirii, numitMăgura Tazlăului. Dobândinddarul rugăciunii curate, alvindecării bolilor şi al izgoniriidemonilor, a fost căutat demulţimile de călugări şicredincioşi dornici să seîmpărtăşească din sfinţeniavieţii sale. În acea perioadă deintensă propagandă calvinăvenită din Transilvania, el afost un adevărat apărător şimărturisitor al dreptei credinţe,păstrând aprinsă flacăraOrtodoxiei în tot ţinutulNeamţului. A trecut la Domnulîn jurul 1660, fiind înmormântatîn pridvorul bisericii mănăstiriiTazlău. Încă din timpul vieţii,

evlavia populară l-a consacratdrept sfânt, lucru adeverit şi deSfântul Ierarh Dosoftei,mitropolitul Moldovei, care l-acunoscut şi, apoi, i-a sărutatmoaştele.

„Fericitul stareţ Rafail“Doi sfinţi de la Agapia

Veche au fost canonizaţi înluna martie: Cuviosul Rafail şiCuviosul Partenie.

Primul dintre ei a fostmonah în vechiul aşezământcălugăresc Agapia din Deal, înveacul al XVI-lea. SfântulRafail a fost cinstit încă dinsecolul al XVII-lea, mai ales înMoldova, chiar de SfântulIerarh Dosoftei, mitropolitulMoldovei, care i-a cinstitmoaştele. Sfântul Rafail s-anăscut în satul Bursucani, dinţinutul Bârladului, din părinţicredincioşi. A plecat dintinereţe la celebra mănăstirenemţeană, unde a fost ucenical monahilor de aici, după carea fost călugărit sub numele deRafail, care se tâlcuieşte„Dumnezeu aduce vindecare“.Viaţa acestui sfânt nu estefoarte cunosccută. Se ştie căpărinţii agăpeni ţineau orânduială a locului de la carenu s-a abătut nici ascultătorulmonah Rafail. Călugăriipetreceau în lavră, iar cine eraîntărit şi râvnea la viaţa cealiniştită a pustiei, cu

DIN LUTUL NEAMŢULUI S-AU PLĂMĂDITÎNCĂ NOUĂ SFINŢI

DIN LUTUL NEAMŢULUI S-AU PLĂMĂDITÎNCĂ NOUĂ SFINŢI

8

binecuvântare, pleca să senevoiască în sihăstrieîmpreună cu un bătrân şi, maitârziu, singur. Sfântul Rafail atrăit o perioadă în inimamunţilor, iar după ani derugăciune şi asceză, a primitdaruri înalte, fiind îndrumător alfraţilor din obşte şi uimind pe

toţi prin viaţa sa sfântă şiînţelepciunea sa. Toţi îl priveauca pe o icoană a virtuţilor, iar înpomelnicele vechi este numit„Fericitul stareţ Rafail“. Dintimpul vieţii făcea minuni, iar lamormântul său au venit mulţibolnavi şi neputincioşi pentru ase vindeca. Ucenicii săi i-audezgropat moaştele şi le-auaşezat în biserică, spreînchinare. Mii de peleriniveneau să se închine lamoaştele sale, mai ales lahramul Mănăstirii Neamţ, cândavea loc pelerinajul lamănăstirile Neamţ, Agapia şiSecu. Acestea au fost ascunseo periodă, odată cu cele aleSfântului Partenie. Părţi dinmoaştele acestor doi sfinţi dela Agapia se păstrează şiastăzi în mănăstirile nemţeneşi în altele din Moldova.

Pustnicul din Muntele„Scaune“

Sfântul Ierarh Dosoftei,mitropolitul Moldovei, a

numărat printre călugării cuînaltă viaţă duhovnicească dinMoldova şi pe CuviosulPartenie de la Agapia Veche. Atrăit în secolul al XVII-lea, fiindurmaşul sihaştrilor din MunţiiAgapiei. A fost tuns înmonahism de stareţulEufrosin, ctitorul mănăstirii din

Livada Părinţilor. Tradiţiaspune despre Sfântul Parteniecă a sihăstrit în muntele„Scaunele“, după modelulpustnicilor dinaintea sa: ziuase ruga în singurătate, maiales cu Psaltirea, pe care o ştiape dinafară, iar la apusulsoarelui, gusta puţin din pâineşi legume fierte, după caretoată noaptea rostearugăciunea lui Iisus, în timp ceîmpletea coşuri. Dormea puţincând obosea, în laviţe(scaune), aşezate întretrunchiurile de brazi. Uceniciiduceau coşurile la târg, undele vindeau, iar cu banii astfelcâştigaţi cumpărau hrană şicele necesare traiuluipustnicesc. De la acestescaune, muntele şi poiana auprimit numele de „Scaune“.

Nu se cunosc date exactedespre viaţa sa, dar se ştie căeste numărat în rândulegumenilor Agapiei. Se spunecă era luminat şi plin de

înţelepciune şi avea darultămăduirii. Potrivit unor tradiţii,scotea şi demoni din oameni.A trecut la cele veşnice în1660, iar trupul său a fostdezgropat şi găsit neputrezit.Moaştele sale au fost ascunsepentru o perioadă lungă detimp.

Întemeietorul MănăstiriiPângăraţi

Unul dintre trăitorii nemţenicanonizaţi de Sfântul Sinod alBisericii Ortodoxe Române înluna martie este SfântulCuvios Simeon de laPângăraţi. S-a născut laînceputul secolului al XV-lea,într-un sat din apropiereaoraşului Piatra Neamţ, întimpul domniei lui Alexandrucel Bun. A intrat din tinereţe înobştea Mănăstirii Bistriţa, undea trăit în ascultare şi a sporitduhovniceşte.

Cu binecuvântareaegumenului Mănăstirii Bistriţaşi, împreună cu încă doiucenici ai săi, în 1432, s-aretras la poalele munteluinumit „Păru“, la 5 kmdepărtare de mănăstirea sa,lângă malul stâng al pârâuluiPângăraţi. Aici, cuviosul şi-afăcut o chilie din bârne debrad, într-o poiană înconjuratăde păduri seculare, şi trăia cu

ucenicii săi, în neconteniterugăciuni şi în meditaţie la celecereşti. Ajungând sihastrudesăvârşit şi dascăl iscusit alrugăciunii inimii, mulţi monahiau venit de-a lungul timpului lael, aşezământul lui fiindcunoscut timp de 29 de anisub numele de „Sihăstria luiSimeon“.

Sfântul Voievod Ştefan celMare i-a dăruit, în 1461, bani şiajutor să înalţe o mică bisericăde lemn, cu hramul „Sf. MareMucenic Dimitrie, Izvorâtorulde mir“. Biserica a fost sfinţităîn acelaşi an, la 26 octombrie,de mitropolitul Teoctist I, care l-a hirotonit atunci preot peSimeon. Astfel, Sf. Cuv.Simeon a devenitîntemeietorul şi primul egumenal Mănăstirii Pângăraţi, ce s-anumit până în 1508 „Schitul luiSimeon“.

Sfătuitor al lui Ştefan celMare

Viaţa sa curată l-aînvrednicit pe Simeon de aprimi darul vindecării bolilor şial vederii înainte. Mulţisuferinzi veneau la chilia sa şise făceau sănătoşi prinrugăciunea lui. Dregători dinsfatul ţării, chiar şi domnitorulŞtefan cel Mare, veneauadesea la el să cearăbinecuvântare şi sfaturi. În1476, când turcii l-au învins peŞtefan cel Mare în luptele de laRăzboieni, Cuviosul Simeonşi-a luat ucenicii, s-a rugat luiDumnezeu pentru domn şipentru ţară ca să-i scape dinmâinile cotropitorilor, apoi autrecut peste Carpaţi, înTransilvania, stabilindu-se laMănăstirea Caşiva. Dupăpuţin timp, în toamna aceluiaşian, a trecut la cele veşnice,fiind îngropat de ucenicii săi laCaşiva.

Moaştele sale au fostcinstite de Sfântul VoievodŞtefan cel Mare, care le-aadus în Moldova. IeromonahulAtanasie scrie că Ştefanvoievod i-a adus sfintele luimoaşte într-o raclă cinstită şi leţinea în vistieria sa cu cinste.„Apoi, luând o parte din sfintelelui moaşte, le-a oprit pentrublagoslovenie, şi cu aromatecu bune miresme, şi cu tămâie

le tămâia totdeauna sprecredinţa şi buna întărire adreptei-credinţe a domnieisale, iar mai vârtos pentrudragostea şi călduraduhovnicească ce avea mai-nainte către dânsul; iarrămăşiţa sfintelor lui moaşte cucuviinţă sfinţită şi cu cinste le-aîngropat în cetatea Sucevei“.

Amfilohie, cinstit încădin viaţă ca sfânt

Sfântul Amfilohie de laPângăraţi s-a născut în anul1487, în partea de nord aMoldovei. Viaţa monahală şi-aînceput-o de foarte tânăr, laMănăstirea Moldoviţa, deunde a venit la Pângăraţi, înanul 1508. Aici a fost alesstareţ, conducând obşteamănăstirii timp de 56 de ani. Întimpul său, domnitorulAlexandru Lăpuşneanu a ziditla Pângăraţi o biserică înnumele său, pe locul celeivechi de lemn, care fusesearsă de turci. Se spune cădomnitorul a avut un vis încare i s-a cerut să meargă laPângăraţi să zidească aceastăbiserică, sfinţită în 1560 demitropolitul Grigorie. Labătrâneţe, fericitul Amfilohie aprimit marele şi îngerescul chipal schimniciei sub numele deEnoh, iar în anul 1570 a trecutla cele veşnice. A fost cinstitîncă din viaţă ca sfânt, iarmonahii de la Moldoviţa şiPângăraţi l-au prăznuit înfiecare an la data trecerii salela Domnul.

Ctitorul celei mai marimănăstiri ortodoxe de maici

din lumePrintre sfinţii nemţeni

canonizaţi în acest an senumără şi Cuviosul PărinteIosif. Acesta s-a născut în jurulanului 1750, în satul ValeaJidanului din Transilvania, într-o familie de credincioşiortodocşi, venită în Moldovadin cauza revoltei românilorortodocşi din Transilvania,condusă de Cuviosul Sofroniede la Cioara, împotriva asupririiaustriece şi a uniaţiei. TânărulIosif a fost impresionat demănăstirile moldave şi de viaţacălugărilor de aici, încât adevenit ucenic al CuviosuluiPaisie Velicicovschi, încă de

pe când se afla la MănăstireaDragomirna.

Ucenic al acestuia, Cuv.Iosif s-a deprins cu ascultarea,smerenia, paza minţii,înfrânarea, postirea,privegherile şi rugăciuneaminţii. Când Sfântul Cuv.Paisie s-a mutat cu obştea laMănăstirile Secu şi Neamţ, avenit şi Cuviosul Iosif, care, larecomandarea stareţului, afost călugărit şi hirotonitieromonah. În 1779, CuviosulIosif a devenit îndrumătorduhovnicesc la Schitul Pocrovde lângă Mănăstirea Neamţ şipovăţuitor al maicilor de laSchiturile Gura Carpenului şiDurău. Cu binecuvântareastareţului, a devenit sihastru(ieroschimonah) în MunţiiNeamţului, cu alţi doi monahi:Gherman şi Gherontie. Dupăanul 1785, Cuviosul Iosif a fostrânduit să pună bazeleMănăstirii Văratic, împreunăcu maica Olimpiada, iar maiapoi şi Nazaria, ucenicele saleduhovniceşti de la SchitulDurău. Preocupare pentru cultură

Sfântul Iosif este primulmare duhovnic al aşezăriimonahale de la Văratic şi, înacelaşi timp, unul dintre ctitoriiacestei mănăstiri. Cunoscândpurtarea sa şi rolul activ pecare l-a îndeplinit la Văratic,mitropolitul Veniamin Costachial Moldovei l-a preţuit pentrusfinţenia vieţii sale şi pentrufaptele bune ce le săvârşea.Împreună cu stareţele dinvremea sa, a pus temeliabunelor rânduieli cu privire laslujbele bisericeşti, la lucrul deobşte şi chilie, la deprindereacu cititul, scrisul, lucrul demână şi rugăciunea cea detoată vremea. A ctitorit celedouă biserici de la începuturilemănăstirii, cea din lemn (1785)şi cea din zid (1808-1812),ambele cu hramul „AdormireaMaicii Domnului“. Sfântul IosifPustnicul a contribuit laorganizarea mai multormănăstiri din munţii Neamţuluişi, timp de treizeci de ani, aasigurat îndrumareaduhovnicească a mai bine detrei sute de călugăriţe, precumşi a numeroşi trăitori din munţii

de lângă Sihla. Buncunoscător al Sfintei Scripturişi al scrierilor Sfinţilor Părinţi, s-a ocupat şi de copiereamanuscriselor cu conţinutscripturistic, teologic şi cultic.

A avut darul vindecărilor,iar după trecerea sa la celeveşnice, la 28 decembrie1828, a fost înmormântat înpronaosul Bisericii „AdormireaMaicii Domnului“ de laMănăstirea Văratic.

Locurile din MunţiiNeamţului unde a trăitieroschimonahul Iosif aurămas în tradiţia locului subdenumirea: „Poiana lui Iosif“,„Pârâul lui Iosif“ şi „Chiliile luiIosif“. De la marele isihastromân se păstrează un tipic alrugăciunii inimii, pe care îlurma dimpreună cu uceniciisăi din mănăstiri.

Duhovnicul CuvioaseiTeodora de la Sihla

Sfântul Ierarh Ioan de laRâşca a păstorit ca ierarh înMoldova veacului al XVII-lea şia fost prieten apropiat almitropoliţilor Varlaam şiDosoftei. S-a născut în ţinutulVrancei. Încă din tinereţe şi-amanifestat dorinţa de a intra înviaţa călugărească. Rudeniasa, Varlaam Moţoc, viitorulmitropolit al Moldovei, caretrăia pe atunci la MănăstireaSecu, l-a dus pe tânărul Ioanîn obştea Mănăstirii Râşca,rectitorită de vornicul CosteaBăcioc, prietenul apropiat al luiVarlaam. Aici a fost călugăritde egumenul Agafton, în jurulanului 1630.

În 1632, Varlaam a devenitmitropolit al Moldovei, iar dupăcâţiva ani l-a mutat pecălugărul Ioan de laMănăstirea Râşca laMănăstirea Secu, dându-ichilia, cărţile şi lucrurile pe caremitropolitul le păstra înmănăstirea sa de metanie.Datorită perioadei în care atrăit la Râşca (aproximativ 18ani), contemporanii şi urmaşii l-au numit „Ioan de Râşca“.

La Mănăstirea Secu, Ioana avut ca îndrumători spiritualipe egumenii Nechifor şiGhedeon, acesta din urmăfiind ctitorul Schitului (azimănăstire) Sihăstria, şi apoi, în

două rânduri, mitropolit alMoldovei. În 1641, domnitorulVasile Lupu, sfătuit demitropolitul Varlaam, înfiinţa înCetatea Neamţului o micămănăstire, cu hramul „Sf.Ierarh Nicolae“. MitropolitulVarlaam a pus ca egumen alacestei mănăstiri-cetate peomul său de încredere şirudenia sa, Ioan „de la Râşca“.

„Arhiepiscopul cel sfânt şiminunat“

A fost egumen laMănăstirea din CetateaNeamţului până în 1665. El abotezat-o, în 1650, pe fiica luiJoldea, armaşul cetăţii, ceacare avea să fie, peste ani,marea sihastră, SfântaCuvioasă Teodora de la Sihla.De asemenea, i-a fostduhovnic şi îndrumător până lavârsta de 16 ani, îndemnând-osă aleagă viaţa monahală.

În 1667, Ioan a fost ales,hirotonit şi instalat episcop alHuşilor, având credincioşi dinŢara de Jos a Moldovei, de peambele maluri ale Prutului. Apăstorit timp de şapte ani, învremuri grele, când turcii şitătarii prădau, deseori, acestelocuri. Era foarte apreciat decredincioşi, dar şi de ceilalţiierarhi moldoveni, în special deSfântul Ierarh Dosoftei, în aceaperioadă episcop la Roman,iar după câţiva ani mitropolit alMoldovei. Din anul 1674 şipână la trecerea sa la celeveşnice (1685), Ioan a păstoritEpiscopia Romanului,înfiinţată de primii voievoziMuşatini ai Moldovei. Aici actitorit Mănăstirea Mera, înţinutul său natal, cu ajutorulrudei sale, vornicul Moţoc dinOdobeşti. Episcopul Ioan aaşezat la acea mănăstire peucenica sa, Teodora, de laCetatea Neamţului, împreunăcu alte câteva călugăriţe. A fostînmormântat de mitropolitulDosoftei şi ceilalţi ierarhi, lângăbiserica mare a MănăstiriiSecu. Sfântul MitropolitDosoftei, în cartea sa „Viaţa şipetrecerea sfinţilor“, l-a numit„arhiepiscopul cel sfânt şiminunat“.

Sursa: Ziarul Lumina

9

DIN LUTUL NEAMŢULUI S-AU PLĂMĂDITÎNCĂ NOUĂ SFINŢI

ÎNTRONIZAREA PRIMULUI EPISCOP ALEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A

AUSTRALIEI ŞI NOII ZEELANDE

10

În ziua de 29 august, la Melbourne,Australia, a avut loc, în Biserica „SfinţiiApostoli“, ceremonia de întronizare aPreasfinţitului Mihail Filimon, episcop alEpiscopiei Ortodoxe Române a Australieişi Noii Zeelande. Delegaţia BisericiiOrtodoxe Române care a participat laaceastă ceremonie a fost condusă deÎnalt Preasfinţitul Laurenţiu, MitropolitulArdealului, informează Agenţia de ŞtiriBASILICA.

Ceremonia de întronizare a fostprecedată de Sfânta Liturghie, în cadrulcăreia s-a citit tomosul sinodal, după carePreasfinţitul episcop Mihail Filimon aprimit însemnele arhiereşti: mantia, cârja,crucea şi engolpionul.

Preasfinţitul Mihail Filimon a fost alesepiscop al Episcopiei Ortodoxe Românea Australiei şi Noii Zeelande în şedinta delucru a Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române din data de 5 martie2008, iar hirotonia întru arhiereu a avutloc în data de 20 aprilie 2008, desărbătoarea Intrării Domnului înIerusalim, la Catedrala patriarhală dinCapitală. În aceste pagini, prezentămGramata patriarhală care s-a citit în

cadrul ceremoniei de întronizare aPreasfinţitului Mihail, ca Episcop alEpiscopiei Australiei şi Noii Zeelande.

ÎMPUTERNICIREA CANONICĂ DEPĂSTORIRE CA EPISCOP AL

EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE AAUSTRALIEI ŞI NOII ZEELANDE„Se cuvine să facem cunoscut tuturor

că Domnul şi Mântuitorul nostru IisusHristos a aşezat în Sfânta Sa Bisericădregătorii şi vrednicii deosebite şi, printrimiterea Preasfântului şi de viaţăfăcătorului Duh, peste Sfinţii Săi Ucenicişi Apostoli, i-a întărit pe aceştia întrupropovăduirea cuvântului EvanghelieiSale, iar prin punerea mâinilor, într-o

neîntreruptă succesiune, de la SfinţiiApostoli şi până astăzi, pe toţi slujitoriiBisericii îi face vrednici de a fi părtaşidarurilor Sale de multe feluri, în treptelerânduite, ca diaconi, preoţi şi arhierei.

Este binecunoscut că Ortodoxia apătruns în Australia şi Noua Zeelandăcătre sfârşitul secolului al XIX-lea, dar,mai ales, în secolul al XX-lea, odată cuemigraţia din ţările ortodoxe, organizareabisericească ortodoxă făcându-se înprincipal pe baze etnice.

Aproape 90.000 de români înAustralia şi Noua Zeelandă

Începuturile imigraţiei românilor înAustralia şi Noua Zeelandă se situeazăînainte şi după cel de-al II-lea RăzboiMondial, acolo trăind astăzi aproape90.000 de români, păstrători despiritualitate, civilizaţie şi culturăromânească, dar şi de viaţă religioasăortodoxă în contextul societăţiimulticulturale, sociale şi religioase dinacea parte a lumii.

Fondarea parohiilor ortodoxeromâneşti în Australia şi Noua Zeelandăs-a făcut pe bazele canonice şi păstrândprincipiile din Biserica Ortodoxă Română,

iar Patriarhia Română, îndreptăţităcanonic şi legal, s-a îngrijit de fiii ei, careau ales să trăiască în acele zonegeografice. Printre parohiile înfiinţatedupă cel de-al II-lea Război Mondial senumără, în Australia: Parohia „SfinţiiPetru şi Pavel“ din Melbourne (1970),Parohia „Sfânta Maria“ din Sydney(1970), Parohia „Sfântul Nicolae“ dinAdelaide (1972), Parohia „SfântulDumitru“ din Brisbane (1984), Parohia„Sfântul Ioan Botezătorul“ din Perth(1982), iar în Noua Zeelandă: Parohia„Sfânta Maria“ din Wellington (1971),altele luând fiinţă după anul 1989.Parohiile ortodoxe române din Australia

şi Noua Zeelandă, mai vechi şi mai noi,au fost organizate în două protopopiatealcătuind Vicariatul Ortodox Românpentru Australia şi Noua Zeelandăînfiinţat, la cererea preoţilor şi acredincioşilor români, prin hotărâreanr.1.289/2006 luată de Sfântul Sinod alBisericii Ortodoxe Române în şedinţa sade lucru din 26 iunie 2006.

Amploarea slujirii şi misiunii înparohiile ortodoxe române din teritoriileaustralian şi neo-zeelandez, în ceiaproape 40 de ani, a ţintit permanentcultivarea în sufletele credincioşilorortodocşi români dragostea şiataşamentul faţă de credinţa străbună,faţă de Biserica Mamă şi ţara natală,România, având ca scop păstrareaidentităţii creştin-ortodoxe şi româneştiîntr-un vast spaţiu multicultural şipluriconfesional.

De asemenea, dorinţa consolidăriiunităţii specifice a clerului român şi apromovării unei viziuni comune în cepriveşte activitatea misionar-pastorală,cultural-socială şi filantropică aualimentat conştiinţa necesităţii uneiprezenţe ierarhice româneşti permanenteîn Australia şi Noua Zeelandă, sporindpremisele unei strânse solidarităţi însânul comunităţii româneşti din acestspaţiu geografic. În acest context,prezenţa unui episcop ortodox românsemnifică reprezentarea cu altăautoritate şi la alt nivel a credincioşilorortodocşi români din Australia şi NouaZeelandă, atât în faţa autorităţilor civile,cât şi a celorlalte biserici şi culte.

Realităţile pastoral-misionare şiculturale amintite mai sus, lipsa uneistructuri administrativ-bisericeşti de niveleparhial, precum şi prezenţa ocazionalăa unor ierarhi ortodocşi români înAustralia şi Noua Zeelandă au sporitnădejdea preoţilor şi credincioşilor

11

românilor din acele comunităţi dinAustralia şi Noua Zeelandă, aflate într-oarie misionară şi pastorală întinsă, cuparohiile situate la mare distanţă unelede altele, că Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române va aprobaorganizarea acestora într-o eparhie,privilegiu de care alte comunităţiortodoxe ale altor etnii se bucurau deja.

EPISCOPIA VA AVEA SEDIUL LAMELBOURNE

Pentru toate aceste considerente şiţinând seama de dorinţele tot maiputernice ale preoţilor şi credincioşilorortodocşi români din Australia şi NouaZeelandă, Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, luând aminte lapropunerea Noastră, prin hotărârea

nr.4.708/2007, a aprobat înfiinţareaEpiscopiei Ortodoxe Române a Australieişi Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne,în dependenţă directă de PatriarhiaRomână, şi înscrierea acesteia înStatutul pentru organizarea şifuncţionarea Bisericii Ortodoxe Române,ca etapă fundamentală în procesul deconsolidare a comuniunii preoţilor şicredincioşilor ortodocşi români dinAustralia şi Noua Zeelandă cu SfântaBiserică Mamă din România şi, prinaceasta, cu Biserica OrtodoxăUniversală.

Ca slujitor al lui Hristos în vrednicia dePatriarh al Bisericii Ortodoxe Române,călăuzit fiind de îndatorirea de a nu lăsaEpiscopia Ortodoxă Română a Australieişi Noii Zeelande lipsită de cârmuitorul eicanonic, pe temeiul prevederilorStatutului pentru organizarea şifuncţionarea Bisericii Ortodoxe Române,cu scrisoarea nr. 445 din 25 ianuarie2008, am încredinţat Înalt PreasfinţituluiMitropolit Iosif al Mitropoliei OrtodoxeRomâne a Europei Occidentale şi

Meridionale misiunea de a conducedelegaţia Patriarhiei Române, care s-adeplasat în Australia pentru convocareaşedinţei de constituire şi de lucru aAdunării Eparhiale a Episcopiei OrtodoxeRomâne a Australiei şi Noii Zeelande - 24februarie 2008, în cadrul căreia, prin votsecret consultativ, a fost desemnat dreptcandidat pentru alegerea celui dintâiierarh eparhiot al Episcopiei OrtodoxeRomâne a Australiei şi Noii Zeelande,Preacuviosul Arhimandrit Dr. MihailFilimon, vicarul administrativ alArhiepiscopiei Bucureştilor.

Împlinind această procedurăstatutară bisericească şi luând aminte laîndatoririle ce Ne revin ca Întâistătător alBisericii Ortodoxe Române, am convocat

Sfântul Sinod al Bisericii noastre, în ziuade marţi, 5 martie 2008, la Reşedinţapatriarhală din Bucureşti, în vedereaalegerii chiriarhului noii EpiscopiiOrtodoxe Române a Australiei şi NoiiZeelande, în dependenţă directă dePatriarhia Română.

În urma cercetării canonice şi avotului exprimat, Sfântul Sinod a ales înscaunul vacant al Episcopiei OrtodoxeRomâne a Australiei şi Noii Zeelande pePreacuviosul Arhimandrit Dr. MihailFilimon, vicarul administrativ alArhiepiscopiei Bucureştilor, care s-aarătat vrednic de această chemare prinstatornicia sa întru dreapta credinţă şiîmbrăţişarea vieţii monahale înMănăstirea Cernica — mare şcoalăduhovnicească din apropiereaBucureştilor; prin pregătirea teologicădobândită la Institutul TeologicUniversitar din Sibiu şi, apoi, laFacultatea de Teologie Ortodoxă aUniversităţii din Tesalonic (Grecia) încadrul căreia, în anul 1999 a obţinut titlulacademic de Doctor în Teologie; prin

vocaţia sa pentru slujirea sfântului altar;prin râvna şi dăruirea cu care a slujitBiserica în ascultările care i s-au rânduitîn posturile de răspundere administrativăîncredinţate în Episcopia Argeşului şiMuscelului, în calitate de cadru didactic laFacultatea de Teologie „Sfânta Filofteia“a Universităţii din Piteşti şi de inspectorşcolar — specialitatea Religie în cadrulInspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, şiapoi în Episcopia Ortodoxă Română înAmerica şi în Arhiepiscopia Bucureştilor.

HIROTONIT ARHIEREU DE FLORIIDrept urmare, în ziua de Duminică,

20 aprilie 2008, la măritul praznic alIntrării Domnului în Ierusalim, înCatedrala patriarhală din Bucureşti, a fosthirotonit întru arhiereu PreacuviosulArhimandrit Dr. Mihail Filimon, vicaruladministrativ al ArhiepiscopieiBucureştilor, ca cel dintâi Episcopeparhiot al nou înfiinţatei EpiscopiiOrtodoxe Române a Australiei şi NoiiZeelande.

Pe temeiul celor arătate mai sus, alSfintelor Canoane şi al prevederilorcuprinse în art. 133 din Statutul pentruorganizarea şi funcţionarea BisericiiOrtodoxe Române, se aduce lacunoştinţa tuturor această Gramatăpatriarhală, prin care dăm alesuluiEpiscop, Preasfinţitului Părinte Mihail,împuternicirea canonică de păstorire caEpiscop al de Dumnezeu păziteiEpiscopii Ortodoxe Române a Australieişi Noii Zeelande, cu toate parohiile dinţările câte ţin astăzi şi vor ţine şi în viitorde această eparhie, drept mărturie căPreasfinţia Sa, dobândind jurisdicţia deEpiscop al Episcopiei Ortodoxe Românea Australiei şi Noii Zeelande are dreptul şiputerea de a aşeza, după rânduielileSfintei noastre Biserici şi după legileţărilor respective: citeţi, cântăreţi,ipodiaconi, diaconi, preoţi şi protopopi latoate bisericile din Episcopia PreasfinţieiSale, iar stareţi şi stareţe, egumeni şiegumene la mănăstiri şi schituri, şi de arândui toate câte i se cuvin ca ierarh, sprefolosul duhovnicesc al eparhiei pe care opăstoreşte pe calea mântuirii.

Din partea Preasfinţiei Sale aşteptăm,aşa cum îndeamnă Canonul 34Apostolic, cinstire şi ascultare faţă dePatriarhul României şi faţă de SfântulSinod al Bisericii Ortodoxe Române; săarate iubire de neam, grijă părinteascăpentru parohii şi mănăstiri, pentru valorilecredinţei ortodoxe, pentru culturacreştină, precum şi dragoste părinteascăfaţă de clerul şi drept-credincioşii creştini,tineri şi vârstnici, făcându-se tuturorcălăuză întru păstrarea neştirbită adreptei credinţe şi a rânduielilor Bisericiinoastre strămoşeşti; să se sfătuiască şisă coopereze cu autorităţile din Australiaşi Noua Zeelandă pentru binele Bisericii.

ÎNTRONIZAREA PRIMULUI EPISCOP ALEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A

AUSTRALIEI ŞI NOII ZEELANDE

Îndemn la preţuirea unităţii creştineÎndeosebi, pe lângă slujirea

arhierească ce-i revine prin SfinteleCanoane, precum şi drepturile şiîndatoririle prevăzute de StatutulEpiscopiei Ortodoxe Române a Australieişi Noii Zeelande, încredinţăm pePreasfinţitul Părinte Episcop Mihail căeste unicul arhipăstor canonic şi legal alpreoţilor şi credincioşilor din aceastăEpiscopie, drept pentru care îl povăţuimsă pună la inimă şi să lucreze neîncetatpentru a aduna în jurul scaunuluiepiscopal comunităţile bisericeştiortodoxe, care aparţin jurisdicţionalEpiscopiei Ortodoxe Române a Australieişi Noii Zeelande, arătând neobosităstăruinţă pentru realizarea unităţiispirituale a tuturor credincioşilor şipreoţilor acestei Episcopii, pentrucomuniune cu ceilalţi ierarhi ortodocşicanonici din Australia şi Noua Zeelandă.

Totodată, îndemnăm pe PreasfinţiaSa să preţuiască unitatea creştină pentrucare S-a rugat Mântuitorul nostru IisusHristos înainte de Patima Sa şi săpromoveze dialogul şi cooperareapractică socială cu celelalte Bisericicreştine din Australia şi Noua Zeelandă.

Aşadar, tuturor celor din cinulpreoţesc şi călugăresc, precum şi tuturor

drept-credincioşilor din cuprinsulEpiscopiei Ortodoxe Române a Australieişi Noii Zeelande, le recomandăm cudragoste părintească pe PreasfinţitulPărinte Episcop Mihail, drept Chiriarhullor canonic ales de Sfântul Sinod alBisericii Ortodoxe Autocefale Române,chemându-i să îl întâmpine cu dragostefiască, să îl asculte şi să îl cinstească,arătându-i în toate împrejurările sprijin şiîmpreună-lucrare în tot ceea ce

săvârşeşte cu jertfelnicie şi iubire pentruSfânta Biserică, pentru neam şi pentrusemeni, în respectul frăţesc faţă de cei cucare Dumnezeu i-a rânduit săconvieţuiască în această parte a lumii.

Cunoscând şi preţuind însufleţirea cucare slujitorii şi credincioşii ortodocşi

români din Australia şi Noua Zeelandă auîntâmpinat întotdeauna cuvântulÎntâistătătorilor Bisericii Noastre, îipovăţuim pe toţi cu părintească dragosteca, sub păstorirea noului lor arhipăstor,să păstreze unitatea dreptei credinţe,vieţuind în pace şi în bună înţelegere cafii adevăraţi ce cred în Hristos şi „întruuna, sfântă, sobornicească şiapostolească Biserică“, încredinţându-l

pe Preasfinţitul Părinte Episcop Mihail,milostivirii Bunului Dumnezeu şirugăciunilor Sfântului Apostol Andrei,Ocrotitorul României, precum şi aletuturor Sfinţilor odrăsliţi dinbinecuvântatul pământ românesc.

Iar pentru ca să se împlinească dupăcuviinţă toată datina Sfintei noastreBiserici, am rânduit ca întronizareaPreasfinţitului Părinte Mihail în scaunulde Episcop al Episcopiei OrtodoxeRomâne a Australiei şi Noii Zeelande săse facă în ziua de 29 iunie 2008, lapraznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel,de către Înalt Preasfinţitul PărinteMitropolit Laurenţiu al Ardealului şiArhiepiscop al Sibiului, înconjurat dePreasfinţitul Părinte Ambrozie, EpiscopulGiurgiului şi de ierarhi coliturghisitori aicelorlalte Biserici Ortodoxe surori, declerici şi credincioşi de la parohii dincuprinsul acestei Episcopii, de faţă fiindînalte personalităţi din viaţa bisericeascăşi publică locală.

Şi astfel, cu un cuget şi cu o inimă,împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiulşi pe Sfântului Duh, Treimea ceadeofiinţă şi nedespărţită. Amin !“

Dată în Reşedinţa Patriarhală dinBucureşti la 20 aprilie 2008, lasărbătoarea Intrării Domnului înIerusalim, în cel dintâi an al ArhipăstoririiNoastre ca Patriarh al Bisericii OrtodoxeRomâne.

† D A N I E LPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei,Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei

şi Arhiepiscop al Bucureştilor.

SURSA: “ZIARUL LUMINA”

12

ÎNTRONIZAREA PRIMULUI EPISCOP ALEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A

AUSTRALIEI ŞI NOII ZEELANDE

BIOGRAFIA PREASFINŢITULUI MIHAIL FILIMON, PRIMULEPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A

AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE

13

PREASFINŢITUL MIHAIL Filimons-a nascut la data de 25 ianuarie 1964,din parinti ortodocsi Ioan si Ileana, incomuna Matca, judetul Galati. Dupaterminarea scolii generale si agimnaziului, a urmat cursurile liceale inorasul Tecuci, judetul Galati intre anii1978-1982.

In luna octombrie a anului 1984 aintrat la Sfanta Manastire Cernica, dinArhiepiscopia Bucurestilor, fiindinchinoviat si apoi, la 7 ianuarie 1986, cuaprobarea Preafericitului PatriarhJUSTIN a fost tuns in monahismprimind numele MIHAIL.

Din vara anului 1986 a fost transferatla Sfanta Manastire Curtea de Arges,unde a indeplinit ascultarile de gestionarcustode sala, casier, diacon si apoi preotslujitor.

In anul 1987, in urma examenului deadmitere pe care l-a sustinut la InstitutulTeologic Universitar din Sibiu a fostadmis si a urmat cursurile de zi aleacestui Institut Teologic pe care le-aabsolvit in anul 1991, sustinand teza delicenta cu titlul: "Preocupari privindcanonizarea sfintilor romani in trecut siastazi."

In acest timp a fost hirotonit de catrePreasfintitul Episcop Calinic Argeseanulpe seama Manastirii Curtea de Arges caierodiacon, la data de 18 aprilie 1987, siieromonah, la 11 septembrie 1988.

La 8 noiembrie 1991 a fost hirotesitprotosinghel de catre PreasfintitulArhiereu Casian Galateanul, cubinecuvantarea si aprobareaPreasfintitului Episcop Calinic alArgesului.

In toamna anului 1991 a sustinutexamenul de admitere pentru cursurilede doctorat in Teologie, fiind admis lasectia Sistematica, SpecialitateaTeologie Dogmatica si Simbolica,lucrand sub indrumarea P.C. Preot prof.dr. Ioan Ica si a sustinut toateexamenele pentru cei trei ani, la Sibiu(1992-1994) si Cluj (1994-1995).

Dupa infiintarea Eparhiei Argesului siTeleormanului, si-a reluat activitateafostul Seminar Teologic al Argesului, iarin aceste conditii a fost numit profesor lacatedra de Vechiul si Noul Testament,activand la Seminarul Teologic dinTurnu Magurele, jud. Teleorman, in anulscolar 1991-1992. In anul scolar 1992-1993 (luna februarie), a functionat laaceeasi catedra la Seminarul Teologicdin Pitesti.

In anul 1992, Preafericitul ParinteTEOCTIST l-a recomandat SfantuluiSinod al Bisericii Ortodoxe a Grecieipentru a primi o bursa de studiipostuniversitare. Astfel, in luna februarie1993 a urmat cursurile pentru limbagreaca la Facultatea de Filologie aUniversitatii Aristotel din Tesalonic.

La 9 iunie 1993 i s-a aprobat cerereala Facultatea de Teologie, UniversitateaAristotel din Tesalonic, prin care cereainscierea in randul canditatilor la titlul dedoctor in teologie. A lucrat subindrumarea urmatorilor profesori: prof.univ. dr. Ioan Kongulis, indrumatorprincipal, prof. univ. dr. HristosVasilopulos si pr. univ. dr. VasileKaliakmanis. Teza de doctorat pe care aelaborat-o are ca tema: 'SlujireaCatehetica a Bisericii OrtodoxeSobornicesti din Romania in sec. al XX-lea'.

Sfantul Sinod al Bisericii OrtodoxeRomane, in sedinta de lucru din 8-9decembrie 1994, i-a accordat rangul deArhimandrit, fiind hirotesit la 22 ianuarie1995.

Dupa revenirea sa de la Tesalonic,incepand cu 1 octombrie 1999, a fostincadrat prin concurs, conformspecializarii, in postul de lector lacatedra de Pedagogie Crestina dincadrul sectiei Teologie Pastorala aFacultatii de Teologie Ortodoxa "SfantaFilofteia" a Universitatii Pitesti.

De la 1 noiembrie 1999, a fost numitconsilier cu probleme de invatamantteologic si religios in Eparhia Argesului siMuscelului, prin decizia nr.157/19.11.1999, data de PreasfintitulEpiscop Calinic al Argesului. Deasemenea, incepand cu 1 septembrie2000, prin decizia nr. 298/24.11.2000, afost numit in postul de inspector scolar laspecialitatea Religie, lucrand in cadrulcompartimentului "Curiculum siinspectie scolara" din InspectoratulScolar Judetean Arges.

In 23 aprilie 2003, a fost chemat laManastirea Ortodoxa Romana'Inaltarea Domnului' din Detroit, StateleUnite ale Americii, iar in data de 27 iulie2003 am fost ales de catre obsteaSfintei Manastirii in ascultarea de Staret,fiind mai apoi confirmat si instalat cu

binecuvantarea Inalt PreasfintituluiArhiepiscop Nathaniel al Detroitului.

La chemarea Preafericitului ParinteDaniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomane, s-a intors la Bucuresti, fiindnumit, de la 1 ianuarie 2008, in functiade Vicar Administrativ al ArhiepiscopieiBucurestilor.

In aceasta perioada a publicaturmatoarele lucrari de specialitate:

1. Catolicitatea Bisericii si implicatiileacesteia in conceptia teologului VladimirLossky, "Revista Teologica" (R.T., Nr.1/1995).

2. Critica monofizitismuluiPatriarhului Sever al Antiohiei in operaSfantului Maxim Marturisitorul, "RevistaTeologica" (R.T. Nr. 2/1995).

3. Virtutea dragostei in "Capete dedragoste" la Sfantul MaximMarturisitorul, "Pastorul Ortodox",Editura Episcopiei Argesului, SerieNoua I, nr. 2/X-XI, 1995

4. Propuneri pentru canonizareaPrea Cuviosului Parinte Gheorghe,staretul manastirilor Cernica siCaldarusani, "Glasul Adevarului,"Editura Episcopiei Alexandriei siTeleormanului, an I, nr.1/iunie 1996, pp.78-90; "Pastorul Ortodox" nr. 1 (an II),1996, pp. 134-147.

5. Cuvioasa Eupraxia; CuvioasaSinglitichia, traducere din limba greaca,Mitericon, vol. III, Editura Fratiei "SfantaMarina," Tesalonic, 1992 — "PastorulOrtodox" nr. 2/1995, pp. 146-150.

6. Combaterea monotelitismului simonoenergismului ex-patriarhuluiPyrrhus in disputa Sfantului MaximMarturisitorul cu acesta, "BuletinulStintiific," seria "Teologie Ortodoxa,"Unversitatea din Pitesti, an II, volumul I,1997, pp. 105-118.

7. Conceptia baptista despre unireanoastra cu Hristos Mantuitorul, privitadin punct de vedere ortodox, "PastorulOrtodox," an IV, 1998, pp. 78-94.

8. Unirea cu Hristos prin TainaCununiei, "Lumina Lina", an IV, nr. 1, 1-13 ianuarie 1996.

9. Un raspuns ortodox la NoulCatehism al Bisericii Romano-Catolice.

10. Consecintele Dogmatice aleprezentiei lui Iisus Hristos in SfantaEuharistie.

11. Abordarile actuale alefenomenului religios.

12. Restaurarea omului in lucrareamantuitoare a lui Iisus Hristos

13. Viata Sfintei Evdochia —traducerea din limba greaca.

BIOGRAFIA PREASFINŢITULUI PĂRINTE MACARIE DRĂGOI, PRIMUL EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE

ROMÂNE A EUROPEI DE NORD

14

Data şi locul naşterii: - 9 mai 1977, localitatea Căianu-Mic,

jud. Bistriţa-Năsăud, fiind al treilea copil înfamilia credincioşilor ortodocşi Vasile şiAna din localitatea Spermezeu, jud.Bistriţa-Năsăud. Primeşte la Boteznumele de Marius-Dan

Studii: - 1983-1990: clasele I-VII la Şcoala

Generală din Spermezeu - 1990-1991: clasa a VIII-a la Şcoala

Generală „Sfântul ConstantinBrâncoveanu” din Cluj-Napoca

- 1991-1996: Seminarul TeologicOrtodox „Sfântul Mitropolit Dosoftei” dinSuceava

- 1996-2000: Facultatea de TeologieOrtodoxă din Cluj-Napoca, Universitatea„Babeş-Bolyai”

- iunie-septembrie 1997: cursuri deperfecţionare a limbii franceze înComunitatea „Le Verbe de Vie”,Aubazine, Franţa

- 2000-2001: Studii Aprofundate/Master, secţia Teologie-Istorie,Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai”

- februarie-aprilie 2002: cursuri deperfecţionare a limbii engleze în „TheEnglish Language Centre” din York,Marea Britanie

- 2000-2005: cursuri de doctorat laFacultatea de Studii Europene,Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, specialitatea Istorie europeanăşi etnologie, cu teza: Istorie şi identităţiculturale în nord-vestul Transilvaniei

- 2001-2005: cursuri de doctorat laFacultatea de Teologie Ortodoxă,Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, specialitatea Istoria BisericiiOrtodoxe Române şi noţiuni dePaleografie. La 2 aprilie 2008 obţine titlulacademic de Doctor în Teologie, primindcalificativ maxim, cu teza: Ortodocşi şigreco-catolici în Transilvania (1874-1916). Convergenţe şi divergenţe

- 2004-2005: studii de specializare înMarea Britanie la Universităţile din Leeds(College of the Resurrection-Mirfield) şiDurham (St John's College)

Activitatea pastoral-misionară:

- 1998-2003: secretar de cabinet alÎPS Părinte Arhiepiscop Bartolomeu alVadului, Feleacului şi Clujului

- 1999-2001: redactor la RadioRenaşterea din Cluj-Napoca

- februarie-iulie 2001: profesorsuplinitor de religie la Şcoala „Ioan Bob”din Cluj-Napoca

- 23 iunie 2003: tuns în monahism cunumele Macarie de către IPS PărinteArhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, înMănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” dinAlba-Iulia, fiindu-i naş de călugărie PSEpiscop-Vicar Vasile Someşanul

- 24 iunie 2003, „Naşterea SfântuluiIoan Botezătorul”: hirotonit întruierodiacon de către IPS PărinteArhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, laLiturghia din ziua hramului Mănăstirii„Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba-Iulia

- 6 ianuarie 2004, „Botezul Domnului”:hirotonit întru ieromonah de către IPSPărinte Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei,în Catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia, caslujitor pe seama acestei catedrale, iar înparalel este numit preparator şi duhovnicla Facultatea de Teologie Ortodoxă dinAlba-Iulia

- 2004-2005: în perioada studiilor despecializare în teologie la universităţiledin Leeds şi Durham din Marea Britanie,cu binecuvântarea şi sub îndrumarea IPSPărinte Mitropolit Iosif al EuropeiOccidentale şi Meridionale, pune bazeleunei prime parohii ortodoxe româneşti înnordul Angliei, Parohia Ortodoxă Română„Sfântul Macarie cel Mare” Mirfield-Leeds, cu două filii la Manchester şiCorby

- 24 aprilie 2005, Duminica Floriilor:hirotesit de către IPS Părinte ArhiepiscopBartolomeu al Vadului, Feleacului şiClujului protosinghel şi eclesiarh alcatedralei din Cluj-Napoca

- 2005-2008, eclesiarhul CatedraleiMitropolitane din Cluj-Napoca şi profesor-duhovnic la Seminarul Teologic Ortodoxdin Cluj-Napoca

- 5 martie 2008, ales episcop alEpiscopiei Ortodoxe Române pentruEuropa de Nord de către Sfântul Sinod alBisericii Ortodoxe Române, cu 42 din 45de voturi. Primeşte, totodată, rangul dearhimandrit

- 16 martie 2008, DuminicaOrtodoxiei, hirotesit arhimandrit înCatedrala Mitropolitană din Cluj-Napocade către IPS Arhiepiscop şi MitropolitBartolomeu

- 2 mai 2008, Izvorul Tămăduirii,hirotonit arhiereu în CatedralaMitropolitană din Cluj-Napoca de către unsobor de 11 ierarhi, în fruntea cărora s-auaflat IPS Părinte Arhiepiscop si MitropolitBartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şiMaramureşului; IPS Părinte Arhiepiscopşi Mitropolit Serafim al Germaniei,Europei Centrale şi de Nord şi IPS PărinteArhiepiscop Andrei al Alba-Iuliei

Activitatea culturală:

- 2004-2008 realizează săptămânal laRadio Renaşterea din Cluj-Napocaemisiunea Secole creştine iar între 2005-2008 la Radio Reîntregirea din Alba-Iuliaemisiunea de istorie bisericească: Dintrecutul Bisericii noastre

- a fost invitat la mai multe emisiuni deradio şi televiziune, a participat cureferate şi intervenţii la peste 30 demanifestări cultural-ştiinţifice şiduhovniceşti: simpozioane, conferinţe,sesiuni de comunicări, de nivel naţional şiinternaţional, în ţară şi străinătate

- a publicat până în prezenturmătoarele 4 volume:

1. Spermezeu-străvechi sat de lapoalele Ţibleşului. Monografie istorică,Editura Limes, Cluj-Napoca, 2001

2. Folclor muzical din Spermezeu.Schiţă monografică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005,

3. Folclor poetic din Spermezeu.Texte rituale, epice, lirice et varia, EdituraLimes, Cluj-Napoca, 2005

4. Ler Sfântă Mărie. Colinde de pevăile Ţibleşului, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005

� a publicat peste 40 de studii peteme teologice, istorice şi etnologice, înlimba română şi în limbi de circulaţieinternaţională, în diferite reviste despecialitate şi volume colective din ţară şistrăinătate, precum şi peste 100 dearticole, recenzii şi interviuri în diferiteperiodice bisericeşti şi de cultură

Limbi străine: - Engleză - Franceză

15

În Duminica a III-adupăRusalii, a avut loc, înCatedrala episcopală aBisericii Ortodoxe Sârbe dinStockholm, ceremonia deîntronizare a celui dintâiepiscop al EpiscopieiOrtodoxe Române a Europeide Nord, PreasfinţitulMacarie Drăgoi. SfântaLiturghie arhierească a fostoficiată de către ÎnaltPreasfinţitul Nifon,Arhiepiscopul şi MitropolitulTârgoviştei şi ExarhPatriarhal, delegatulPreafericitului Părinte Daniel,Patriarhul României, de ÎnaltPreasfinţitul Serafim,Mitropolitul Germaniei,Europei Centrale şi de Nord,

de Înalt Preasfinţitul Iosif,Mitropolitul EuropeiOccidentale şi Meridionale, şide alţi membri ai SfântuluiSinod al Bisericii OrtodoxeRomâne şi ierarhi aiBisericilor Ortodoxe surori,fiind înconjuraţi de unnumeros sobor de preoţi şidiaconi. La eveniment, auparticipat reprezentanţi aiautorităţilor de stat dinRomânia şi din ţărilescandinave, reprezentanţiiBisericilor EvanghelicăLuterană, Romano-Catolicăşi Siriană, monahi şicredincioşi din ţară şi dinPeninsula Scandinavă,precum şi o delegaţienumeroasă de tineriîmbrăcaţi în port naţional, dinsatul natal al PreasfinţituluiMacarie, Spermezeu, judeţul

Bistriţa-Năsăud, care aucântat şi în cadrul SfinteiLiturghii.

Răspunsurile laLiturghia arhierească au fostdate de Corul de cameră„Psalmodia Transylvanica“ alFacultăţii de TeologieOrtodoxă din Cluj-Napoca,condus de pr. prof. VasileStanciu, care va susţine,după-amiază, în sala festivăa Catedralei episcopalesârbe, şi un concert demuzică bisericească şi folclorromânesc.

După citireaGramatei Mitropolitane, ÎnaltPreasfinţiţii Mitropoliţi Nifon şiSerafim i-au înmânatPreasfinţitului Macarie

însemnele noii sale demnităţiepiscopale, apoi l-au aşezatîn tronul arhieresc. ÎnaltPreasfinţitul Nifon a dat citiremesajului PreafericituluiPărinte Daniel, Patriarhul

României, doamnaambasador al României înSuedia, Victoria Popescu, aprezentat mesajulpreşedintelui României,Traian Băsescu, iar domnulconsilier Adrian Lemeni, pecel al prim-ministrului, CălinPopescu-Tăriceanu. Dupăcuvântul Înalt PreasfinţituluiSerafim al Germaniei,Europei Centrale şi de Nord,întâiul episcop al românilordin Europa de Nord şi-aprezentat, în cuvântarea sa,priorităţile pastorale în nouaslujire încredinţată şi amulţumit celor prezenţi laeveniment, precum şi tuturorcelor care au contribuit laformarea sa duhovniceascăşi intelectuală.

Sfântul Sinod al

Bisericii Ortodoxe Române,în şedinţa sa din 22octombrie 2007, analizândsolicitările venite din parteaparohiilor ortodoxe românedin Suedia, Norvegia şi

Danemarca, a aprobatînfiinţarea şi organizareaEpiscopiei Ortodoxe Românea Europei de Nord, cu sediulla Stockholm. Româniiortodocşi stabiliţi înPeninsula Scandinavă aufost în atenţia PatriarhieiRomâne încă din anii â70,când, în pofida condiţiilorgrele de atunci, le-a trimispreoţi pentru a le acordaasistenţă religioasă şiduhovnicească şi a organiza,din punct de vederebisericesc, aceste comunităţi.Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, luând actde hotărârea AdunăriiEparhiale a EpiscopieiOrtodoxe Române a Europeide Nord, din 23 februarie2008, a ales, în data de 5martie 2008, cu 42 din 45 devoturi, ca episcop al acesteieparhii, pe părintele MacarieDrăgoi, eclesiarhulCatedralei mitropolitane dinCluj-Napoca. PreacuvioşiaSa a fost hirotonit arhiereu îndata de 2 mai 2008, cuprilejul Praznicului IzvorulTămăduirii, în Catedralamitropolitană din Cluj-Napoca, de IPS Bartolomeu,Mitropolitul Clujului, Albei,Crişanei şi Maramureşului;IPS Serafim, Mitropolitulromânilor din Germania,Europa Centrală şi de Nord,de IPS Andrei, ArhiepiscopulAlba Iuliei, şi de ceilalţi ierarhimembri ai Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române.(Comunicat de presă alSecretariatului EpiscopieiOrtodoxe Române a Europeide Nord)

ÎNTRONIZAREA PRIMULUI EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE

A EUROPEI DE NORD

În ziua de 10 iulie, , aparticipat în CatedralaArhiepiscopală dinTârgovişte, la acordarea decătre Preafericitul PărintePatriarh DANIEL, a ranguluide "Mitropolit ad personam"Înaltpreasfinţitului PărinteNifon, ArhiepiscopulTârgoviştei. Gramatapatriarhală a fost citită dePreasfinţitul VincenţiuPloieşteanul, episcop vicarpatriarhal, în calitate desecretar al Sfântului Sinodal Bisericii OrtodoxeRomâne.

Preafericitul PărintePatriarh DANIEL i-aînmânat ÎnaltpreasfinţituluiMitropolit Nifon, Arhiepiscopal Târgoviştei şi exarhpatriarhal, însemnelearhiereşti specifice nouluisău rang.

După acordarea ranguluide „Mitropolit ad personam",Înaltpreasfinţitul MitropolitNifon a ţinut un cuvânt deînvăţătură în care aevidenţiat importanţascaunului arhiepiscopal dela Târgovişte, acesta fiindcontinuatorul istoric al

vechiului scaun mitropolitanal Ţãrii Româneşti.

Î n a l t p r e a s f i n ţ i t u lMitropolit Nifon, Arhiepiscopal Târgoviştei şi exarhpatriarhal, a primit mesajede felicitare şi din parteareprezentanţilor autorităţilorcentrale. Mesajul transmisde preşedintele României,Traian Băsescu, a fost cititde Domnul Bogdan TătaruCazaban, consilier

prezidenţial.Domnul Adrian Lemeni,

consilierul personal alpremierului Călin PopescuTăriceanu, a citit mesajul defelicitare transmis deGuvernul României.

În anul 2008 seîmplinesc 500 de ani de latrecerea la Domnul a Sf.Ierarh Nifon, patriarhulConstantinopolului şimitropolitul Ţãrii Româneşti,

strãlucit reorganizator alvieţii ecleziale şi importantãpersonalitate a spiritualitãţiiortodoxe, şi tot 500 de anide la tipărirea Liturghieruluilui Macarie, prima cartetipărită pe teritoriulromânesc, sărbătorire careare loc şi în contextul încare Preafericitul PãrintePatriarh DANIEL a declaratanul 2008 ca fiind „AnulSfintei Scripturi şi al SfinteiLiturghii".

De asemenea, tot înziua de 10 iulie, în prezenţaPreafericitului PărintePatriarh DANIEL, amembrilor Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române,a unor personalităţi ale vieţiiculturale şi ştiinţifice, dar şia autorităţilor locale, a avutloc şi lansarea oficială aediţiei jubiliare aLiturghierului lui Macarie,atât în varianta reprint(lucrare realizată pe hârtiefabricată manual, înlegătură de piele), cât şiediţia specială, însoţită detraducere (prima de pânăacum) şi de studii ştiinţifice.

RRIIDDIICCAARREEAA ÎÎNNAALLTTPPRREEAA SSFFIINNŢŢIITTUULLUUIINNIIFFOONN,, AARRHHIIEEPPIISSCCOOPPUULL

TTÂÂRRGGOOVVIIŞŞTTEEII LLAA RRAANNGGUULL DDEE MMIITTRROOPPOOLLIITT AADD PPEERRSSOONNAA

16

17

ÎÎNNTTRROONNIIZZAARREEAA ÎÎNNAALLTTPPRREEAASSFFIINNŢŢIITTUULLUUIIDDRR.. IIRRIINNEEUU PPOOPPAA ÎÎNN DDEEMMNNIITTAATTEEAA DDEE

MMIITTRROOPPOOLLIITT AALL OOLLTTEENNIIEEIIÎn Duminica a VI-a după Rusalii, în

Catedrala mitropolitană din Craiova aavutloc întronizarea ÎnaltpreasfinţituluiDr. Irineu Popa , în demnitatea demitropolit al Olteniei. Ceremonia deîntronizare a fost precedată de SfântaLiturghie, oficiată de soborul dearhierei prezenţi la Craiova, condus deIPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şiBucovinei, alături de un numărimpresionat de preoţi şi diaconi. Auslujit alături de IPS Mitropolit Teofan,următorii ierarhi: IPS Laurenţiu,Mitropolitul Ardealului; IPS Petru,Mitropolitul Basarabiei; IPS Iosif alMitropoliei Ortodoxe Române aEuropei Occidentale şi Meridionale;IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului;IPS Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei;PS Gherasim, Episcopul Râmnicului;PS Timotei, Episcopul Aradului,Ienopolei şi Hălmagiului; PS Lucian,Episcopul Caransebeşului; PSNicodim, Episcopul Severinului şiStrehaiei; PS Galaction, EpiscopulAlexandriei şi Teleormanului; PSAmbrozie, Episcopul Giurgiului; PSSebastian, Episcopul Slatinei; PSSiluan al Episcopiei Ortodoxe Românedin Ungaria; PS Gurie Gorjeanul,Episcop-Vicar al ArhiepiscopieiCraiovei; PS Paisie Lugojanul,Episcop-Vicar al ArhiepiscopieiTimişoarei; PS Irineu Slătineanul,Arhiereu-Vicar al EpiscopieiRâmnicului şi Mitropolit ales alMitropoliei Olteniei şi PS IoachimBăcăuanul, Arhiereu-Vicar alEpiscopiei Romanului.

„Vrednic este!“După Sfânta Liturghie a avut loc

ceremonia propriu-zisă de întronizare.Momentul solemn a început cu citireaGramatei Patriarhale de cătrePreasfinţitul Episcop Gurie Gorjeanul,după care PS Irineu a primit însemnelemitropolitane. Astfel, PreafericitulPărinte Patriarh Daniel i-a oferit perând crucea pectorală, engolpionul,camilafca neagră cu cruce şi cârjamitropolitană, „ca să păstoriţi turmacuvântătoare a lui Hristos dinMitropolia Olteniei, cea încredinţatăÎnalt Preasfinţiei Voastre“.

După aceasta, IPS MitropolitTeofan şi IPS Mitropolit Laurenţiu l-aucondus pe IPS Irineu spre tronulmitropolitan, iar Patriarhul a rostit: „Văînălţăm şi Vă aşezăm, de Hristosiubitorule şi al nostru preaiubit frate înDomnul, Înalt Preasfinţite PărinteIrineu în tronul de Arhiepiscop al

Craiovei şi Mitropolit alOlteniei“. Apoi, IPSMitropolit Irineu abinecuvântat credincioşiicu dichero-trichereleaduse de diaconi.

Felicitat de preşedinteşi de premier

După aceste momentesolemne, PF PatriarhDaniel a rostit un cuvânt defelicitare, prin care asubliniat, în primul rând,misiunea arhiereului înBiserică şi grija sa pentrucredincioşii pe care trebuiesă-i conducă pe caleamântuirii, dar şiresponsabilitatea pe careIPS Irineu o va avea înnoua slujire.

Prezent la Craiova,preşedintele României,domnul Traian Băsescu, l-a felicitat pe noul mitropolitîntronizat, precizând căprezenţa domniei sale laacest eveniment este un act depatriotism, întrucât Biserica OrtodoxăRomână este Biserica noastrănaţională. Referindu-se la faptul căMitropolia Olteniei este un spaţiu decultură şi de spiritualitate, preşedintelea dat câteva exemple care întărescaceastă afirmaţie: „Tismana, ctitoriiledomnitorului martir ConstantinBrâncoveanu, Cozia, Polovragi sauHurezi sunt doar câteva exemple decultură sfântă românească europeanăşi cultură sfântă a lumii, prin includereaacestor mănăstiri în patrimoniulUNESCO. Mai mult decât atât, spaţiulMitropoliei Olteniei este şi un spaţiu devoinţă românească“, a subliniatpreşedintele.

În continuare, domnul Gigel SorinelŞtirbu, ministru secretar de stat înMinisterul Culturii şi Cultelor, a citit unmesaj din partea premierului CălinPopescu-Tăriceanu care şi-a exprimatbucuria de a saluta acest evenimentimportant pentru viaţa BisericiiOrtodoxe Române. „Este un prilej de aprivi cu încredere şi speranţă lalucrarea în slujba Bisericii OrtodoxeRomâne, în folosul tuturor cetăţenilordin această zonă, prin misiunea pentrucare a fost ales noul mitropolit alOlteniei“, a transmis Tăriceanu.

Vorbind despre activitateasemnificativă în contextulînvăţământului teologic din România şi

de cultura reală a dialogului,concretizată în cadrul întrunirilorecumenice din ţară şi străinătate a IPSMitropolit Irineu, prim-ministrulRomâniei s-a adresat acestuia,precizând că a devenit arhipăstor într-omitropolie cu importante rezonanţeistorice. „Fiind un cunoscător şi trăitoral acestei tradiţii spirituale, avemîncrederea că veţi actualiza, în viaţa dezi cu zi a credincioşilor din aceastăzonă a României, aceste mărturii şivalori ale patrimoniului spiritual şi cultromânesc“, s-a exprimat domnulTăriceanu.

„Bine aţi venit!“Cuvântul de bun venit din partea

Centrului Eparhial Craiova a fost rostitde către părintele consilier ŞtefanResceanu. Acesta a schiţat pe scurtcalităţile şi activitatea de până acumale noului mitropolit, ca garanţie aimplicării şi a reuşitei în plan mai larg înMitropolia Olteniei. „Plaiul sfinţit depaşii Sfântului Nicodim de la Tismana,de Sfântul Calinic de la Cernica şiocrotit de Sfântul Grigorie Decapolitulde la Bistriţa Vă primeşte ÎnaltPreasfinţite Irineu, ca pe cel ce aţicrescut şi v-aţi format cu credinţă şi cudragoste în aceste izvoare, cu toatăbucuria şi dragostea... Înalt PreasfinţiaVoastră, aveţi mare avantaj că lucrareala care porniţi astăzi nu vă este cu totulnecunoscută şi nici cei cu care veţilucra, în frunte cu PS Episcop-Vicar

18

ÎÎNNTTRROONNIIZZAARREEAA ÎÎNNAALLTTPPRREEAASSFFIINNŢŢIITTUULLUUIIDDRR.. IIRRIINNEEUU PPOOPPAA ÎÎNN DDEEMMNNIITTAATTEEAA DDEE

MMIITTRROOPPOOLLIITT AALL OOLLTTEENNIIEEIIGurie Gorjeanul. Aţi fost, alături de IPSTeofan, cunoscător şi ajutor în cele cea iniţiat în Arhiepiscopia Craiovei:reînfiinţarea istoricei Episcopii aSeverinului şi Strehaiei, a EpiscopieiSlatinei, a Tipografiei eparhiale, aCentrului de pelerinaj, a numeroaseaşezăminte sociale, a postului de radioLogos şi a tuturor împlinirilor în planduhovnicesc. Acestea toate şi, în moddeosebit, Aşezământul «Buna Vestire»şi Colegiul Naţional «Buna Vestire»,

constituie dovada implicării majore aÎnalt Preasfinţiei Voastre în slujireacelor neajutoraţi şi garanţia implicării şireuşitei în plan mai larg în MitropoliaOlteniei. Toate acestea măîndreptăţesc ca, în numele preoţimii, amonahilor şi a monahiilor, a clerului, aprofesorilor, a studenţilor, teologilor şibinecredincioşilor creştini dinArhiepiscopia Craiovei şi MitropoliaOlteniei să vă spunem Înalt PreasfinţiteIrineu - «Bine aţi venit!»“.

Apoi, IPS Părinte Mitropolit Irineu aadresat primul cuvânt în calitatea sa deMitropolit al Olteniei, prin care a arătatrolul Bisericii în lumea de astăzi şi aschiţat programul pastoral pe care îl vaadopta în noua sa demnitate.

Printre proiectele pe care le vademara, IPS Irineu a amintitdinamizarea vieţii pastoral-misionare,prin consolidarea parohiilor existente şiprin înfiinţarea de altele noi, potrivitcerinţelor pastorale actuale;continuarea catehezei pentru

credincioşi la nivelul parohiei;apropierea tinerilor de Biserică, prinprograme sociale şi culturale;apropierea intelectualilor de SfântaBiserică; refacerea vieţii monahaleprintr-o participare activă la rânduielileşi slujbele din sfintele mănăstiri de pecuprinsul eparhiei.

La final, soborul arhiereilor, care auslujit ieri la Catedrala oltenilor, a ieşitpe platoul special amenajat în faţaCatedralei mitropolitane, unde PF

Părinte Patriarh Daniel şi IPS PărinteMitropolit Irineu au vorbit credincioşilorprezenţi la eveniment,binecuvântându-i.

„Vom lucra ca toţi să treacă de laconfruntare, la cooperare“

Fragment din cuvântul IPSMitropolit Irineu, rostit ieri, dupăîntronizare

În duh de părintească purtare degrijă şi ca Părinte al tuturor clericilor şicredincioşilor din această regiune, nevom strădui să adoptăm măsuriconcrete de ajutorare a parohiilorsărace şi să intensificăm activitateasocial-filantropică în societate.

Ne vom strădui, în egală măsură,să apropiem pe intelectuali de SfântaBiserică, printr-o diversitate deprograme evanghelice şi filocalice. Înacest domeniu, vom fi călăuziţi deexperienţa noastră academică, pe caredorim s-o extindem în toată Mitropolianoastră. Vom avea în vedere accesuldirect al credincioşilor noştri la textele

sfinte şi la spiritualitatea adevărată aBisericii.

Ne vom îndrepta preocuparea învederea ajutorării spirituale a sufletelorînnegurate şi lipsite de ocrotireduhovnicească, atât a celor din spitale,cât şi a celor din orfelinate.

Vom insista, permanent, camărturia credinţei noastre, într-o lumeîn schimbare şi într-o societatesecularizată, să fie în sensul dragosteilui Dumnezeu faţă de om.

Ne vom strădui ca dezbinările să fievindecate prin Evanghelia iubirii luiHristos, mărturisind credinţa înBiserica cea una, sfântă,sobornicească şi apostolească.

Vom lucra ca toţi laolaltă, clerici şimireni, să treacă de la polemică ladialog, de la confruntare la cooperareşi ajutorare frăţească.

„Ne vom strădui să refacem viaţamonahală“

Întrucât, în anii din urmă, s-aînregistrat o slăbire progresivă adisciplinei bisericeşti, credem căatitudinea unora de a trece pesteSfintele Canoane şi peste rânduielilebisericeşti, precum şi a altora care trecde la Ortodoxie la catolicism sau lagreco-catolicism, nu este dupăBiserica noastră şi după Sfinţii Părinţi,ci, dimpotrivă, condamnabilă.

Ca părinte sufletesc, conştient demântuirea credincioşilor noştri, sunt pedeplin convins că Sfânta Euharistietrebuie să fie manifestarea cea maiintensă a vieţii noastre ortodoxe.Pentru aceasta, vom reafirma principiulfundamental al eclesiologiei noastre,anume că, fără de Mântuitorul Hristosnu putem face nimic. Deci, trebuie săne silim să ne împărtăşim cât mai des,cu o pregătire adecvată prinspovedanie şi pocăinţă.

Ne vom strădui să refacem viaţamonahală printr-o participare activă larânduielile şi slujbele din sfintelenoastre mănăstiri. Vom veghea castareţii şi stareţele să slujeascăDomnului şi comunităţilor încredinţatelor de Mântuitorul Hristos, cu frică şi cucutremur, bine ştiind că mântuirea lordepinde de a celor pe care îi conduc.De asemenea, vom veghea larespectarea cu stricteţe a rânduielilorSfinţilor Părinţi, înlăturând plimbăriledintr-o mănăstire în alta, în căutareaunui loc mai uşor sau mai confortabil.

19

În zilele de 8-9 iulie2008, la Reşedinţapatriarhală din Bucureşti,sub preşedinţiaPreafericitului PărintePatriarh Daniel, s-adesfăşurat şedinţa delucru a Sfântului Sinod alBisericii OrtodoxeRomâne. Dintre hotărârileluate menţionăm:

- canonizarea SfântuluiIerarh Iachint de Vicina,primul Mitropolit al ŢăriiRomâneşti (cu ziua deprăznuire la 28 octombrie),a Sfântului Cuvios DionisieExiguul, părintele erei

creştine şi al dreptuluibisericesc (1 septembrie)şi a Sfântului VoievodNeagoe Basarab,Domnitorul ŢăriiRomâneşti, om de culturăisihastă şi prinţ al păcii (26septembrie);

- prăznuirea SfântuluiSfinţit Mucenic Ciprian,episcopul Cartaginei, înziua de 13 septembrie;

- înfiinţarea de birouride catehizare a tineretuluiîn fiecare eparhie a

Bisericii OrtodoxeRomâne pentrudezvoltarea proiectuluiHristos împărtăşit copiilor;

Sfântul Sinod a ales pePărintele ArhimandritAndrei — NicolaeMoldovan în postul deepiscop vicar alArhiepiscopiei Sibiului cutitlul de Făgărăşanul.

Sfântul Sinod alBisericii OrtodoxeRomâne a luat act cubucurie de deciziacongreselor celor douăEparhii ortodoxeromâneşti din Statele

Unite ale Americii şiCanada de a aprobapropunerile Comisiei Mixtede Dialog şi de aîmputernici aceastăcomisie să continuelucrarea în vederearealizării unificării celordouă eparhii într-o singurăMitropolie OrtodoxăRomânească pentruAmerica de Nord, încomuniune canonică şispirituală directă cuPatriarhia Română.

Sfântul Sinod felicităclerul şi ceilalţi delegaţi dinCongresul ArhiepiscopieiOrtodoxe Române din celedouă Americi, în frunte cuÎ n a l t p r e a s f i n ţ i t u lArhiepiscop Nicolae şi, deasemenea, clerul şi ceilalţidelegaţi din CongresulEpiscopiei OrtodoxeRomâne din America, înfrunte cu ÎnaltpreasfinţitulPărinte Nathaniel, pentruaceastă decizie istorică şiîşi exprimă speranţa căeforturile de unificare dinpunct de vedere statutar şiadministrativ vor fi

încununate de succes.

COMUNICAT DE PRESĂ

În şedinţa de lucru, dinzilele de 8-9 iulie 2008,Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române a luatîn discuţie împărtăşireaÎnaltpreasfinţitului PărinteNicolae, MitropolitulBanatului, la o Liturghiegreco-catolică şic o n c e l e b r a r e aPreasfinţitului Părinte

Sofronie, EpiscopulOradiei, cu un ierarhgreco-catolic la slujba desfinţire a Aghiazmei Mari.

Sfântul Sinod adezaprobat gesturilenecanonice ale celor doiierarhi, care au produstulburare în Biserică. Apoi,Sfântul Sinod a luat act deregretul şi pocăinţaacestora, pe care le-aprimit ca prim semn deîndreptare.

În legătură cuc o m p o r t a m e n t u lsacramental şi liturgic alierarhilor, preoţilor,diaconilor, monahilor,monahiilor şi credincioşilormireni ai Bisericii OrtodoxeRomâne în relaţie cu alteculte, pe temeiul SfintelorCanoane şi al învăţăturiide credinţă ortodoxă,

Sfântul Sinod a hotărâtcă nu este îngăduitniciunui ierarh, preot,diacon, monah, monahiesau credincios mirean dinBiserica OrtodoxăRomână să seîmpărtăşească euharisticîn altă Biserică creştină.De asemenea, nu esteîngăduit niciunui clericortodox să concelebrezeSfintele Taine şi Ierurgii cuslujitori ai altor culte.

Cei ce nu se supunacestei hotărâri pierdcomuniunea cu BisericaOrtodoxă şi, în consecinţă,vor suporta sancţiunicanonice corespunzătoarestării pe care o ocupă înBiserică: depunerea dintreaptă sau caterisirea, încazul clericilor, şi oprireade la împărtăşanie acredincioşilor mireni.

BIROUL DE PRESĂ ALPATRIARHIEI ROMÂNE

P A T R I A R H I A R O M Â N ĂSECTORUL COMUNICAŢII ŞI RELAŢII PUBLICE

CENTRUL DE PRESĂ BASILICABIROUL DE PRESĂ

P A L A T U L P A T R I A R H I E IALEEA DEALUL MITROPOLIEI 25, 040163 BUCUREŞTI IV,

ROMÂNIATelefon: + 40 21 406 71 67 Fax: + 40 21 406 71 72E-mail: [email protected], http://www.patriarhia.ro

HOTĂRÂRILE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICIIORTODOXE ROMÂNE

20

Biserica „Sf. Nicolae” este situatăpe strada Mircea cel Bătrân din oraşulGiurgiu, în zona portului. Fiind înapropierea Dunării, această frumoasăbiserică este ferită, de zarva oraşului,dar are un istoric destul de zbuciumat.Din documentele pe care le deţineComisia Naţională a MonumentelorIstorice rezultă ca:

Biserica „Sfântul Nicolae” a fostpână în 1830 geamie mahomedană,necunoscându-se data construcţieiacestei geamii şi nici numele autorilor.

În anul 1830, geamia a fosttransformată în biserică ortodoxă, cuhramul Sfântul Nicolae, după numeleţarului Nicolae I al Rusiei, aceastăhotărâre luându-se în perioada 1828-1829 ca urmare a eliberării CetăţiiGiurgiului de sub ocupaţie otomană şia restituirii oraşului GiurgiuPrincipatului Valahiei.

Clădirea avea iniţial o formăpătrată, şi în anul 1830 i s-a adăugataltarul în formă de absidă şi pridvor,lăcaşul fiind acoperit cu o boltăcilindrică şi turlă din lemn. În anul1877, edificiul a fost bombardat deturci, fiind parţial distrus. În anul 1905,la stăruinţa preotului din acea vreme,s-a început reclădirea cu piatră luatădin zidul cetăţii, fiind sfinţită în anul1907. În anul 1944, a fost bombardatăde armata germană la retragerea dinGiurgiu, fiind complet deteriorată. S-arefăcut în anul 1945, de cătrearhitectul Dobrescu, cu aprobareaComisiei monumentelor Istorice.

Iniţial, pe câte o lespede de piatră,în zidul bisericii, respectiv lângăstrana dreaptă şi stângă se află câte o

inscripţie în limba rusă. Astăzi acestease află în pridvorul bisericii.

Traducerea lor este următoarea: Cea din dreapta: „Această

Biserică eseste clădită în anul 1830din geamie mahomedană din CetateaGiurgiului, cucerită în anul 1829 întimpul domniei glorioase a împăratuluişi autocratului întregii Rusii, Nicolae I”.

Cea din stânga:„În memoriafaptelor armatelor ruseşti din 1828 şi arestituirii oraşului Giurgiu PrincipatelorValahiei, biserica aceasta este zidităsub administraţia preşedintelui

plenipotenţiar alPrincipatelor Valahia şiMoldova, General AghiotantKisselev, de ComitetulConstructor din Giurgiu”.

Refacerea din 1945, s-afăcut după modelul bisericiiSfântul Nicolae domnesc dela Curtea de Argeş; turla,

însă, din lipsă de posibilităţi nu s-aexecutat conform proiectului, ea fiindtencuită. Pictura a fost refăcutăcomplet de către pictorul NicolaeStoica — pictură în frescă.

Începând cu data de 9 aprilie2006, prin înfiinţarea EpiscopieiGiurgiului şi înscăunarea PreaSfinţitului Episcop Dr. Ambrozie, s-aluat decizia de schimbare a statutuluibisericii Sfântul Nicolae din bisericăparohială în schit de călugări.

În această nou înfiinţatămănăstire, slujesc Domnului patruvieţuitori, avându-l ca îndrumător pePreacuviosul Părinte ProtosinghelAldescu Narcis, Stareţul acesteiMănăstiri, şi sub oblăduireaPreasfinţiei Sale Dr. Ambrozie —Episcopul Giurgiului.

Din cauza acestui trecutzbuciumat biserica Sfântul Nicolaeeste şi va fi un martor al durerii înistoria românilor, amintindu-ne desuferinţele poporului român.

PC. Protos. Aldescu Narcis,STAREŢUL SCHITULUI

SF. NICOLAE

SCHITUL “SFÂNTULIERARH NICOLAE”

21

Educaţia este un domeniuspecial de activitate, undomeniu dificil, unde nu existăunitate de măsură, iar roadeleefortului depus se culeg târziusau trec neobservate.

Obiectivele activităţiieducative în cadrul Serviciuluide Educaţie şi AsistenţăPsihosocială al PenitenciaruluiGiurgiu, urmăresc capersoana privată de libertatece are de executat o măsurăeducativă, să înţeleagă că agreşit, ce şi unde a greşit şi,mai ales, cum să evite în viitorgreşelile.

Educarea, trebuie săpornească de la cunoaştereaşi înţelegerea particularităţiloracestor persoane, amentalităţilor , valorilor şiierarhiilor, dar şi a nevoiloracestor persoane aflate înderivă. Munca cu acestepersoane presupunedestructurarea unor convingerişi atitudini şi înlocuirea lor cualtele, acceptate social,precum şi consolidareavalorilor moralei creştine.Faptul acesta presupuneexperienţă profesională dinpartea educatorului, dăruire şidisponibilitate sufletească ,întărite de convingerea că, înfelul acesta, este nu numai unslujbaş al legii statului, ci şi unbun creştin pus în slujirea luiDumnezeu prin iubirea şidevotamentul faţă de ,, celcăzut între tâlhari ,,.

În cadrulprogramelor educaţionale senumără şi psihoterapia deexpresie (desen, pictură,sculptură ), prin care seremodelează caracterulpersoanei şi se diminueazădiferenţele dintre persoana cudevieri comportamentale şicea normală. Astfel, în cadrulatelierului de pictură şisculptură al Serviciului deEducaţie şi AsistenţăPsihosocială din PenitenciarulGiurgiu, îsi desfăşoarăactivitatea câţiva tineri privaţide libertate, care, în luminaînvăţăturii creştine, transpun înpractică ideea de divinitate şide frumos, idee izvorâtă dintroconştiinţă încărcată ce simtenevoia arzătoare de

despovărare şi de înălţareliberă către Dumnezeu. Fiindînsufleţiţi de dorinţa profundăde împăcare cu semenii şi cuei înşişi, au simţit că lucrulacesta îl pot face numai prininvocarea milei şi dragosteidivine în viaţa lor. Felul în careau realizat aceastăimpresionantă lucrare a fostefortul depus la sculptarea şizugrăvirea mai multor icoaneatât pe lemn, cât şi pe pânză,având reprezentate pe elechipul Mântuitorului nostruIisus Hristos, al Maicii

Domnului şi al mai multor sfinţi. Dar pentru ca lumina,

din care izvorăşte adevărul,frumuseţea, să nu fie ,,ţinutăsub obroc, ci să lumineze inlume,, a fost dorinţa unanimăca aceste icoane să fieprezentate în cadrul uneiexpoziţii, tuturor celor cedoreau să le admire, iar apoisă-şi împodobească cu elecasele. Dorinţa aceasta a prinscontur prin organizarea la

Casa de Cultură ,,Ion Vinea,,din Giurgiu, a unei expoziţii,,LUMINĂ DIN SUFLET,, ,expoziţie de mare anvergură,având ca organizatoriPenitenciarul Giurgiu,Episcopia Giurgiului ş i desigurcea care a găzduit vernisajulexpoziţiei de icoane, Casa deCultură ,,Ion Vinea,, . Cum erasi firesc pentru o astfel deexpoziţie, deschiderea s-afacut cu o slujbă de sfinţire aicoanelor, slujbă oficiată de unsobor de preoţi avândbinecuvântarea Prea Sfinţitului

Dr. Ambrozie, EpiscopulGiurgiului, de a participa laaceastă expoziţie.

Cu toţii am trăitmomente înălţătoare,aseameni momentelor pe careni le rezervă o zi de sărbătoareşi care aduc în sufletsimţăminte dintre cele mainobile, mai pline de virtuţi,exprimate prin acele icoane.Arta,(căci ceea ce s-aprezentat o putem numi artă),

atunci când se referă laDumnezeu este un faptautentic, generator de adevăr,de bine şi de frumos, căciizvorul tutoror frumuseţilor, caşi izvorul vieţii, esteDumnezeu.

Aceşti tineri, pictândicoanele ce înfăţişează cuatata putere sufletească chipulMântuitorului Hristos, al MaiciiDomnului şi al altor sfinţi, aufost cu siguranţă inspiraţi deDumnezeu. Când priveştifiecare icoană observi că esteun unicat asemeni celui ce apictat-o, dupa cum si noisuntem unicate în viţă, căcivenim în această lume fiecarecu darurile noastre, ţintindcătre Împarăţia lui Dumnezeu.Zugrăvind acele icoane, tineriiprivaţi de libertate au arătat căsunt şi ei aproape de Împărăţialui Dumnezeu, căci icoana nueste altceva decât un semnevident al dragostei luiDumenzeu faţă de noi şi adragostei noastre faţă de El.

Cu toţii am fostprofund impresionaţi deaceastă realizare a acestorpersoane tinere private delibertate, căci prin efortul pecare l-au depus, s-au depăşitpe ei însişi descoperind sensulprofund al icoanei: acela de adezvălui frumuseţile cereşti şide a de înălţa mintea şi inimacătre chipul sfânt al lui Hristosşi al sfinţilor Săi; dar nu numaiatât, căci prin efortul depus auarătat semenilor un exemplude ridicare din căderea moralăîn care s-au aflat într-unanumit moment de slăbiciuneal vieţii lor, printr-o astfel demanifestare pusă in slujba luiDumnezeu.

Toţi acei tineri au fostfelicitaţi pentru munca lor şiincurajaţi ca aceste daruri pecare Dumnezeu le-a oferit lorcu multă dragoste, să nu leîngroape precum slugaleneşă, talantul, ci să lucrezecu ele spre slava luiDumnezeu, spre mântuireasufletelor lor şi spre bineleBisericii.

Preot capelan,TEODOR BĂLAŞA

LLUUMMIINNAA DDIINN SSUUFFLLEETTEEDDUUCCAAŢŢIIEE RREELLIIGGIIOOAASSĂĂ ÎÎNN PPEENNIITTEENNCCIIAARR

CCIINNEE SSUUNNTTEEMM ......??

22

Deschiderea şantieruluiarheologic de lângă CatedralaEpiscopală biserica“Adormirea Maicii Domnului” atrezit multor cetăţeni ai urbeisemene de întrebare: ce cautăacolo arheologii? Chiar aexistat o biserică în loculacela? Ce se va întâmpladacă vor descoperi urmele ei?şi alte întrebări asemănătoare.În această situaţie estefirească strădania noastră de arăspunde acestor întrebări,justificăndu-se totodată şieforturile comune depuse demai multe instituţii în vedereaobţinerii unui răspuns la mareaîntrebare: CINE SUNTEM?

Atestată documentar la 23septembrie 1403, printr-un actce poartă semnăturaVoievodului Mircea cel Bătrân(1386-1418), cetateaGiurgiului are un trecut multmai îndelungat, dovadă fiinddescoperirile arheologice caredemonstrează aceastăvechime.

Cunoaştem faptul că în1420 cetatea Giurgiu a fostcucerită de turci, fiindtransformată în raia pentrucirca patru sute de ani, până în1829, an în care prin Tratatulde la Adrianopol raialele Turnu,Giurgiu şi Brăila trec subadministraţie românească. Întoată această perioadă,creştinii din aceste teritorii nuaveau voie să-şi construiascălocaşuri de cult deasuprasolului şi nici să aibă clopote laele. Din această cauză,creştinii au fost nevoiţi sărecurgă la construirea

bisericilor îngropate subpământ.

În aceste condiţii istorice,a fost construită şi bisericapentru care în prezent sedepun eforturi spre a fi scoasăla lumină. Dovedirea existenţeiei este o confirmare în plus acontinuităţii ceştinismului peaceste meleaguri chiar şi învremurile de restrişte, estedovada statorniciei noastre caromâni şi ortodocşi deopotrivă,aici în Vlaşca.

Făcând o simplă analiză,putem ajunge la o imagine cîtmai apropiată de realitateatimpurilor de odinioară. Astfel,derulând firul istoriei de la 1829înapoi, este cert că în perioadastăpânirii otomane creştiniigiurgiuveni au clădit aceastăbiserică pentru nevoile lorspirituale. Vorbind însă deatestarea documentară din 23septembrie 1403, an în carenici nu se punea problemastăpânirii acestui teritoriu decătre puterea otomană, vorbim

de existenţaindiscutabilă a uneipopulaţii ortodoxe în“cetatea noastrăGiurgiu”, aşa cum onumeşte Mircea celBătrân. Putem constatacă aceste locurimenţionate îndocument aveau opopulaţie româneascăde credinţă ortodoxă, şidin efortutilemisionarilor catolici care“în toată această vreme(a sec. al XIV-lea)împânzeau drumurile”,atât ale Europei deapus cât mai ales ale

Ţărilor Române“, depunândmuncă neobosită pentruconvertirea la catolicism apopulaţiei ortodoxe de laDunăre”.

Ca o primă concluzie amputea spune că în momentulocupării Giurgiului de cătreputerea otomană (1420)populaţia era creştin ortodoxăceea ce conduce în mod firescla o altă concluzie şi anume căaceşti creştini aveau locaşuride cult în care se oficiauslujbele religioase specificevieţii creştin-ortodoxe. Dacă1420 ca an de referinţă

reprezintă momentul din carese interzice zidirea bisericilor lasuprafaţa pământului, atunci înmod logic reiese concluzia cămai întîi creştinii au fost obligaţisă dărâme locaşurile de cultzidite deasupra pământului şiapoi şă-şi construiascălocaşuri de cult subterane.

Chiar dacă populaţiaGiurgiului ar fi fost puţină, celpuţin o biserică exista înainteaanului 1420 clădită lasuprafaţă. Unde a fost ea?Este o întrebare la care nuştim dacă se va putearăspunde vreodată.

Astfel, ajungem laconcluzia că având în vedereevlavia creştinilor de a păstraşi pentru actuala bisericăhramul “Adormirea MaiciiDomnului”, aşa cum l-a avut şibiserica îngropată, probabil căacest hram s-a transmis ca omoştenire spirituală de la fostabiserică de suprafaţă existentăînainte de stăpânireaotomană. Chiar şi asupralocului am putea avansa ideeacă ea nu s-a aflat la maredepărtare de bisericaîngropată după cum niciactuala catedrală nu a fostzidită departe de ea. Dacădescoperirea bisericiiîngropate aduce un plus delumină în istoria zbuciumată acetăţii Giurgiului, fiind oîmplinire a unei datorii ce oavem faţă de urmaşii noştri,obligaţia de a o scoate lalumină o avem şi faţă deînaintaşii noştri, strămoşiinoştri care au clădit-o.

Ce a fost acestă biserică?Un loc la fel de sfânt ca acelaîn care şi noi astăzi, necreştinăm copiii, primim

binecuvântarea divină laîntemeierea familiilor, îiaducem pe cei dragi pe ultimuldrum, ne unim cu Hristos prinSfânta Împărtăşanie, aducemrugăciuni de mulţumire pentrubinefacerile pe care le-amprimit de la Dumnezeu,înălţăm rugăciuni de cerere şivărsăm lacrimi de pocăinţăspre iertarea păcatelor.Biserica a fost dintotdeaunacasa lui Dumnezeu şi casasufletelor noastre la bucuriesau tristeţe.

Acolo, undeva, subpământ, fraţii noştri ortodocşi,preoţi şi mireni deopotrivă,asupriţi şi umiliţi, îşi păstraumai departe odorul cel sfânt alcredinţei strămoşilor lor. Acolo,sub pământ, lacrimile lorscăldau icoanele ceîmpodobeau mica biserică dinadâncuri şi de unde pornearuga lor către Dumnezeu iarDumnezeu i-a ţinut uniţi pentruca noi astăzi, la lumină, îndemnitate, în linişte şi pace, săne putem ruga, pentru noi darşi pentru ei deopotrivă.

Avem deci datoria săscoatem la lumină locul acelorlacrimi şi rugăciuni. Să nustrivim şi noi sub tălpile noastresfinţenia acestui loc, aşa cumau făcut necreştinii în urmă cusute de ani. Cinstirea pe care oacordăm azi strămoşilor noştrieste respectul pe care îl vomprimi mâine de la urmaşiinoştri.

Lucrările efectuate pânăîn prezent au dus ladescoperirea multor mărturiicare vin în sprijinul eforturilornoastre.

PR. BALABAN MIHAILCONSTANTIN

CONSILIER CULTURAL

23

Dintotdeauna românul a fost frate cucodrul pentru că în el şi-a găsit sursa dehrană, de căldură, de apă, de linişte şi înel s-a adăpostit în vremuri de restrişte.Codrul i-a dat armele cu care să-şi apereglia străbună, fluierul cu care să-şi cântebucuria şi tristeţea, crucea troiţei dar şi amormântului celui drag, lemnul pluguluisă-şi cultive ogoarele dar şi lemnul pentrucasa sa şi pentru biserica satului. Dinlemnul codrului s-a făcut şi toaca, acelminunat instrument care ne aminteşte cătrebuie să ne îndreptăm paşii cătreCreatorul cerului al pământului şi alomului pe care Dumnezeu la pus stăpânpeste toate.

Până în ziua de astăzi, toaca şi-apăstrat acceaşi menire: să-i cheme peoameni pentru ca împreună să fie maiaproape de Dumnezeu prin iubire şirugăciune. Iubirea faţă de aproapele şigrija de a sădi în sufletele curate alecopiilor sămânţa învăţăturii celei bune,sunt sentimentele care l-au făcut pepărintele OCTAVIAN SMĂDU, să neadune acolo, în inima ţării, la poalelemunţilor şi la marginea codrilor, săascultăm glasul lemnului întru chemareaDomnului.

Părintele Octavian, nu numai căa înţeles cît de importantă este toaca înviaţa creştinătăţii dar, a reuşit să ducămesajul ortodoxiei noastre în toatecolţurile lumii. Au fost mulţi ani de muncădar acum, la a IV-a ediţie a FestivaluluiInternaţional de Toacă, bucuria reuşitei,plăteşte toate eforturile. Şi ca în fiecarean, Dumnezeu a rânduit pentru acestezile căldura soarelui care a umplut delumină inimile tuturor. Este suficient să viio singură dată aici, la poaleleFăgăraşului, şi vei vrea să revii iar, şi iar.Gazdă desăvârşită, părintele ne-a oferittuturor, mici şi mari deopotrivă, bucuria dea fi împreună într-o lucrare de zidiresufletească. Oaspeţi din India, Grecia,Bulgaria, Serbia, Ucraina, dar şi din toatecolţurile ţării noastre, s-au adunat laslujba vecerniei şi un sobor impresionantde preoţi, au înălţat cântări de laudă şimulţumire lui Dumnezeu. Acesta a fostînceputul dar întregul program al celor treizile mai cuprins şi scurte drumeţii şipelerinaje la locurile din împrejurimi,tradiţionalul foc de tabără, vernisareaunei expoziţii de pictură executată tot decopii, s-au scăldat în apa caldă aelegantului ştrand din oraşul Victoria şimulte alte bucurii.

Ziua concursului, a fost desăvârşită.Copii şi adulţi, o adevărată mare deoameni colorată de costumele popularereprezentând zonele participanţilor,forfotea în febra ultimelor pregătiri. Uniiadmirau icoanele măiestrite de copii întimp ce alţii făceau ultimele repetiţii latoaca special montată în curtea bisericii,alţii legau prietenii, schimbau impresii saudădeau interviuri la televiziunile venite să

se înfrupte din nectarul acestei zile.Deodată, fanfara militară adusă specialde la Braşov, şi-a revarsat acordurilepeste întreg oraşul şi atunci, în ritmurile eişi în admiraţia tuturor, copii participanţi auînceput o minunată paradă a portului.Oriunde te uitai vedeai fericire pe feţeletuturor dar, clipa aşteptată a sosit şi, cumic cu mare, au intrat în biserică unde ceimai mici, „grădinarii”, au spart gheaţaurcând pe piedestalul făcut special pentruei şi au început să-şi arate îndemânarea.Toaca a început a răsuna, lemnul a

începtu a cânta. De la micuţii grădiniţelorşi până la elevii clasei a VIII-a s-a pututvedea aceeaşi voinţă de a cîştiga, acelaşisuflet pus în minutul acela în care trebuiasă arate fiecare tot ce poate. Din când încând, mici momente artistice susţinute totde copii au înfrumuseţat concursul. Întreei, solista Gheorghişor Adriana,reprezentanta Episcopiei Giurgiului, aîncîntat audienţa cu vocea sa deosebită.

Când în final juriul şi-a dat verdictul,absolut toţi copii participanţi, de la premiulI la menţiune, au primit cadouri şi bani. Şidupă o muncă aşa de „istovitoare”,părintele a invitat pe toată lumea înfrumosul restaurant cu care de acum noi

cei mai vechi, ne-am obişnuit. Aici, dupăcum deja s-a „împământenit”, AnsamblulFolcloric Mugurel de Vlaşca venit cuBinecuvântarea Preasfinţitului PărinteEpiscop Ambrozie de la EpiscopiaGiurgiului, a susţinut un program artisticde cântece şi jocuri populare în aplauzelecelor prezenţi. Întru tîrziu, osteniţi darfericiţi, liniştea serii i-a găsit pe toţi încamerele cochete ale hotelului unde aufost găzduiţi.

Numai iubirea curată faţă de semenipoate da cuiva atîta forţă, numai

înţelegearea profundă avalorilor ortodoxiei poatenaşte o asemnea activitateîn care sute de oameni suntimplicaţi, în care pentru sutede oameni timp de trei ziletrebuie să te îngrijeşti canimic să nu le lipsească, săte faci „tuturor toate” ca petoţi să-i mulţumeşti, pe toţisă-i faci fericiţi. PărinteSmădu Octavian a reuşitacest lucru din an în an maibine. Festivalul de toacă dinoraşul Victoria de la poaleleFăgăraşului, a devenit deacum un simbol, oemblemă, un izvor despiritualitate. Ce repede au

trecut cele trei zile. Trei zile care aupicurat în sufletele tuturor iubirea şibucuria. Trei zile în care toţi s-au minunatde dărnicia acelor oameni care şi-au adusobolul lor pentru ca acest festival săexiste şi să se ridice pe culmi aşa deînalte. În lume li se spune sponsori dar noicreştinii, le spunem binefăcători pentru căjertfa lor este facere de bine.

Cu părere de rău pentru timpul preascurt totuşi, fiecare a plecat spre casa sacu bucuria clipelor de neuitat petrecuteacolo, în inima ţării.

PR.BALABAN MIHAILCONSTANTIN,

CONSILIER CULTURAL

RRĂĂSSUUNNĂĂ TTOOAACCAA ÎÎNN IINNIIMMAA ŢŢĂĂRRIIII

SSFFÂÂNNTTUULL VVOOIIEEVVOODD ŞŞTTEEFFAANN CCEELL MMAARREE

24

SFÂNTUL VOIEVODŞTEFAN CEL MARE

La 2 iulie 1504, după ostrălucită domnie de 47 de ani- neobişnuit de lungă pentruacele vremuri - închidea ochiiMarele Ştefan, străjerul celviteaz şi înţelept al „porţilorcreştinătăţii“. În tot acestrăstimp Ţara Moldovei acunoscut o înflorire spirituală şimaterială despre care s-arăspândit vestea în toatăEuropa. Întreaga lume creştinăa acelor vremuri a rămas curăsuflarea tăiată dupărăsunătoarea victorie de laVaslui din 10 ianuarie 1475,împotriva puterii otomane,aflate în expansiune nestăvilită.Ştefan cel Mare era al treileadomn român (pe lângă Iancude Hunedoara şi Vlad Ţepeş),care reuşea să zdrobească oarmată otomană, consideratăde neînvins, după cucerireaConstantinopolului (1456)

Ştefan al III-lea,supranumit Ştefan cel Mare s-a născut în Borzeşti (în actualuljudeţ Bacău). Era fiul luiBogdan al II-lea şi nepotul luiAlexandru cel Bun (1400-1432). După uciderea tatăluisău de către Petru Aron, serefugiază în ŢaraRomânească, revenind după 6ani şi, sprijinit de Vlad Ţepeş, îlînlătură pe asasinul tatălui său,fiind uns domn al Moldovei la14 aprilie 1457 pe locul ce sechema „câmpia Direptăţii“,lângă cetatea Sucevei.

În vremea lui Ştefan,Moldova se întindea de laCarpaţii Răsăriteni şi până laNistru, poziţie care plasa miculstat în calea „marilor furtuni“ alevremii.

Astfel, în decursul domnieisale, Ştefan cel Mare a purtatrăzboaie cu duşmani veniţi dincele patru zări. Din răsărit atrebuit să stăvileascăincursiunile hoardelor tătăreşti,la miazănoapte şi apus atrebuit să vegheze asupraameninţării nestatornicilorpoloni şi unguri, iar de lamiazăzi sufla vântul aspru alcelei mai teribile ameninţări avremii: semiluna otomană.

„CU AJUTORUL LUIDUMNEZEU ŞI BĂRBĂŢIA

MOLDOVENILOR“Scânteia declanşatoare a

ofensivei musulmane înMoldova a constituit-oamestecul voievodului Ştefanîn treburile Ţării Româneşticare, prevăzând că va avea deluptat în curând cu turcii -refuzase să plătească tributPorţii - a căutat să pună undomn prieten - lucru pe care l-a şi reuşit în 1473, când îlînlătură pe Radu cel Frumos,vasal turcilor.

Înfuriat de îndrăznealadomnitorului moldovean,Mahomed al II-lea, Cuceritorulcetăţii milenare a Bizanţului, îltrimite în Moldova pe Solimanpaşa cu o oaste de 120.000 deoameni. Spune legenda că„văzând Ştefan puzderia cea

de turci, n-a fost chip să se batăfăţiş şi la loc larg. Îndată acotigit-o Ştefan cu oasteaîndărăt, pe ici, pe colea. Şi tot i-a tras pe turci, încet-încet, dreptpe unde ştia năzdrăvanulMoldovei că-i va face chisăliţăpe duşmanii care voiau să-iînchinăm ţara cu voie, ori fărăvoie“. Locul cel mai favorabilmoldovenilor pentruconfruntarea finală s-a dovedita fi lângă Vaslui, lângălocalitatea „Podu Înalt“.

În dimineaţa zilei de 10ianuarie 1475, Ştefan, cu cei40.000 de oşteni ai săi, dăduatacul pe neaşteptate,configuraţia câmpului de luptă,ceaţa şi terenul mlăştinosnedând armatei otomaneposibilitatea - superioare nu

doar numeric, ci şi tehnic - săse desfăşoare. Şi spuneacelaşi izvor că „aşa, cuajutorul lui Dumnezeu şi cubărbăţia ostaşilor moldoveni, ascăpat Ştefan Vodă ţara denecaz şi de închinare înainteapăgânului“.

EUROPA ELOGIAZĂVICTORIA VOIEVODULUIŞTEFAN

Biruinţa lui Ştefan Vodă celMare a impresionat într-atâtlumea creştină, încât cronicarulpolon Dlugosz îl elogia princuvintele: „O, bărbat demn deadmirat, care cel dintâi dintreprincipii lumii a repurtat în zilelenoastre o victorie atât destrălucită împotriva turcilor.După părerea mea, el este celmai vrednic să i se încredinţeze

25

conducerea şi stăpânirea lumii şi mai alesfuncţia de comandant şi conducător contraturcilor, cu sfatul comun, înţelegerea şihotărârea creştinilor, pe când ceilalţi regi şiprincipi creştini trândăvesc în lene, îndesfătări şi lupte civile“, iar papa Sixt al IV-lea într-o scrisoare adresată voievoduluimoldovean şi datată la 10 martie 1476,scria: „lucrarea ta asupra necredincioşilorturci, vrăjmaşi comuni, săvârşită pânăacum cu înţelepciune şi bărbăţie au adaosatâta strălucire numelui tău, că eşti în guratuturor şi eşti lăudat cu deosebire de toţi, înunire de simţiri.“

„Cu voia lui Dumnezeu au fost înfrânţicreştinii“

Conştient că înfrângerea suferită deturci nu însemna şi dispariţia pericoluluiotoman, domnul moldovean scrie, la 25ianuarie 1475, mai multor conducătorieuropeni, aducându-le la cunoştinţăvictoria obţinută şi cerându-le ajutor militar,în eventualitatea unor noi incursiuniotomane. Cu toate felicitările şipromisiunile primite, Ştefan n-a fost ajutatde nimeni când, în anul următor, însuşisultanul Mahomed al II-lea a venit înMoldova, cu o armată de 200.000 deoameni. Aflaţi în evidentă inferioritate,moldovenii au aplicat strategia devenită„tradiţională“ în ţările române, a hărţuielii şipustiirii regiunilor străbătute de oştileduşmane.

În ziua decisivă luptei, la 26 iulie 1476,aşa cum scrie în pisania bisericii ridicatedupă 20 de ani, la Războieni, loculconfruntării, „s-au ridicat puterniculMahomed, împăratul turcesc, cu toateputerile sale răsăritene… şi au venit săprade şi să ia Ţara Moldovei. Şi au ajunspână aici, la locul numit Valea Albă (n.r. sauRăzboieni). Iar noi, Ştefan Voievod şi cufiul nostru Alexandru am ieşit înaintea lor şiam făcut mare război cu ei, în luna iulie 26;şi cu voia lui Dumnezeu au fost înfrânţicreştinii de păgâni. Şi au căzut acolomulţime mare de ostaşi ai Moldovei“.

Mahomed îşi continuă marşul,atacând cetăţile Suceava, Neamţul şiHotinul, fără a reuşi să le cucerească.Aflând că Ştefan pregăteşte o nouă oaste,că ungurii şi polonezii se apropie degraniţele Moldovei cu ajutor armat,scăzând resursele de hrană, iar epidemiade ciumă nimicindu-i tot mai mulţi soldaţi,hotărî retragerea, fără a-şi vedea realizatplanul de supunere a ţării.

Din nefericire, în 1484, noul sultanBaiazid al II-lea, atacă pe neaşteptatecetăţile Chilia şi Cetatea Albă şi lecucereşte, ceea ce a avut pentru Moldovaurmări foarte nefavorabile, închizându-se,astfel, drumul spre Marea Neagră, cuefecte dezastruoase asupra economieiţării.

Întrucât garnizoanele turceşti instalateîn cetăţile cucerite reprezentau opermanentă ameninţare, viteazul şiînţeleptul domn hotărî, pentru binele ţării,să încheie în 1489 un tratat de pace cuturcii, obligându-se să plătească un tributanual de 3000 de florini veneţieni.

MARE CTITOR DE LOCAŞURISFINTE

Spune legenda că Ştefan cel Mare şiSfânt ar fi ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri.Nu au dăinuit toate până în zilele noastre,însă cele care au ajuns până la noi, aratăgrija şi dărnicia domnului pentru Biserică şipodoaba ei.

Trebuie amintită, în primul rândmănăstirea Putna, mănăstirea cea maiapropiată sufletului voievodului - prima sactitorie - pe care a ales-o şi ca loc pentruodihna veşnică.

O altă ctitorie ştefaniană esteVoroneţul, ridicat pe locul unui schit dinlemn, în care, potrivit tradiţiei, ar fi trăitDaniil Sihastrul, de la care domnitorul aprimit sfat şi cuvânt de mângâiere în ceasde grea cumpănă în timpul luptelor pentruapărarea pământului strămoşesc. Biserica- cu hramul Sfântul Gheorghe - a fostridicată în mai puţin de patru luni, din 26mai până în 14 septembrie 1488. Ea şi-acâştigat un renume deosebit în întreagalume pentru picturile sale exterioare.

În timpul domniei lui Ştefan mănăstirica Probota, Moldoviţa, Bistriţa, Humor ş.a.,ridicate de înaintaşii săi la scaun, şi-aucontinuat existenţa, primind diferite daniidin partea domnitorului.

Numărul lăcaşurilor de închinare asporit prin mănăstirile, schiturile şi bisericilede mir ridicate de Ştefan sau de boierii săi.La multe din ctitoriile înaintaşilor au fostridicate construcţii noi ori au fost refăcutecele existente. De pildă, la mănăstireaNeamţ a ridicat din temelie o biserică nouăcu hramul „Înălţarea Domnului“, existentăşi astăzi, terminată la 14 noiembrie 1497.La Bistriţa a zidit o clopotniţă cu paraclis,care, de asemenea, dăinuieşte până înzilele noastre. În ultimii ani de domnie aînălţat o biserică nouă la mănăstireaDobrovăţ, lângă Iaşi.

În afară de mănăstiri, credinciosuldomn a ctitorit şi numeroase biserici de mir- cu mult mai multe decât mănăstirile -construite, de obicei, pe locul bătăliilor.

„Vom lupta până la moarte pentrulegea creştinească“

- Scrisoarea lui Ştefan cel Mare cătrePrincipii creştini (25 ianuarie 1475) -

Către Coroana ungurească şi cătretoate ţările în care va ajunge aceastăscrisoare, sănătate.

Noi, Ştefan voievod, din mila luiDumnezeu domn al Ţării Moldovei, măînchin cu prietenie vouă, tuturor cărora le

scriu, şi vă doresc tot binele, şi vă spunDomniilor Voastre că necredinciosulîmpărat al turcilor a fost de multă vreme şieste încă pierzătorul întregii creştinătăţi şiîn fiecare zi se gândeşte cum ar putea săsupună şi să nimicească toatăcreştinătatea. De aceea, facem cunoscutDomniilor Voastre că, pe la Boboteazatrecută, mai sus-numitul turc a trimis în ţaranoastră şi împotriva noastră o mare oştire,în număr de 120.000 de oameni, al căreicăpitan de frunte era Soliman paşabeglerbegul; împreună cu acesta se aflautoţi curtenii sus-numitului turc, şi toatepopoarele din Romania (n.r. fostul teritoriulbizantin), şi domnul Ţării Munteneşti cutoată puterea lui, şi Assan beg, şi Ali beg, şiSchender beg, şi Grana beg, şi Oşu beg,şi Valtival beg, şi Serefaga beg, domnul dinSofia, şi Cusenra beg, şi Piri beg, fiul luiIsac paşa, cu toată puterea lui de ieniceri.Aceşti mai sus-numiţi erau toţi căpitanii ceimari, cu oştile lor.

Auzind şi văzând noi acestea, am luatsabia în mână şi, cu ajutorul DomnuluiDumnezeului nostru Atotputernic, ammers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţii-am trecut sub ascuţişul săbiei noastre;pentru care lucru, lăudat să fie DomnulDumnezeul nostru. Auzind despreaceasta, păgânul împărat al turcilor îşipuse în gând să se răzbune şi să vie, înluna lui mai, cu capul său şi cu toatăputerea sa împotriva noastră şi să supunăţara noastră, care e poarta creştinătăţii şipe care Dumnezeu a ferit-o până acum.Dar dacă această poartă, care e ţaranoastră, va fi pierdută - Dumnezeu să neferească de aşa ceva - atunci toatăcreştinătatea va fi în mare primejdie.

De aceea, ne rugăm de DomniileVoastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştriîntr-ajutor împotriva duşmanilorcreştinătăţii, până mai este vreme, fiindcăturcul are acum mulţi potrivnici şi din toatepărţile are de lucru cu oameni ce-i stauîmpotrivă cu sabia în mână. Iar noi, dinpartea noastră, făgăduim, pe credinţanoastră creştinească şi cu jurământulDomniei Noastre, că vom sta în picioare şine vom lupta până la moarte pentru legeacreştinească, noi cu capul nostru. Aşatrebuie să faceţi şi voi, pe mare şi pe uscat,după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celuiAtotputernic, noi i-am tăiat mână ceadreaptă. Deci, fiţi gata, fără întârziere.

Dată în Suceava, în ziua de SfântulPavel, luna ianuarie în 25, anul Domnului1475.

Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei

SURSA: ZIARUL LUMINA

SSFFÂÂNNTTUULL VVOOIIEEVVOODD ŞŞTTEEFFAANN CCEELL MMAARREE

26

3 iunie — 5 iunie - Preasfinţitul Dr. Ambrozie a participatla Mănăstirea Neamţ, la ceremonia de canonizare a nouăpărinţi cuvioşi din ţinutul Neamţului: Cuvioşii Simeon şiAmfilohie de la Pângăraţi (cu ziua de prăznuire la 7septembrie), Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău, (9septembrie), Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani, (1octombrie), Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la AgapiaVeche, (21 iulie), Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic (16august) şi Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu (30august).

6-9 iunie - Preasfinţitul Dr. Ambrozie a participat la Iaşi,la ceremonia de întronizare a Înaltpreasfinţitului Părinte

Teofan ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.10-13 iunie - Preasfinţitul Dr. Ambrozie, Episcopul

Giurgiului, a primit la Mănăstirea Sf. M. Mc. Gheorghe dinGiurgiu, pe Preasfinţitul Macarie, Episcopul Episcopiei

Ortodoxe Românepentru Europa deNord. Cu acest prilej,Preasfinţia Sa avizitat CatedralaE p i s c o p a l ă„Adormirea MaiciiDomnului" dinGiurgiu, schitul Sf.

Nicolae, sediul administrativ al Episcopiei şi MuzeulEparhial, Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" dinBolintin, Mănăstirea Buna Vestire şi Biserica "NaştereaMaicii Domnului" din Letca Nouă.

10 iunie - Preasfinţitul Dr. Ambrozie, EpiscopulGiurgiului, a dat curs invitaţiei Casei Regale, participând laAteneul Român, la un concert extraordinar susţinut în

cinstea împlinirii a şaizeci de ani de la căsătoria MajestăţilorLor Regele Mihai şi Regina Ana .

18 iunie — a participat la Reşedinţa Patriarhală dinBucureşti,la lucrările Sinodului Mitropolitan al MitropolieiMunteniei şi Dobrogei.

23 iunie - Preasfinţitul Dr. Ambrozie a prezidat şedinţaPermanenţei Consiliului Eparhial şi a primit în audienţă pepărintii Protoierei din Episcopia Giurgiului

25 iunie -2 iulie - Preasfinţitul Dr. Ambrozie a participatla Melbourne - Australia la ceremonia de instalarea a

Preasfinţitului Părinte Dr. Mihail Filimon, EpiscopulEpiscopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeenlande.

3 iulie -7 iulie - Preasfinţitul Dr. Ambrozie a participat laStokholm - Suedia la ceremonia de instalarea aPreasfinţitului Părinte Dr. Macarie Drăgoi, EpiscopulEpiscopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord.

8-9 iulie — Preasfinţitul Dr. Ambrozie a participat, laSedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

AGENDA DE LUCRUA PREASFINÞITULUI DR. AMBROZIE

PE LUNILE IUNIE - IULIE 2008

27

10 iulie - Preasfinţitul Dr.Ambrozie, Episcopul Giurgiului, aparticipat în Catedrala Arhiepiscopalădin Târgovişte, la acordarea de cătrePreafericitul Părinte Patriarh DANIEL,a rangului de "Mitropolit onorific"Înaltpreasfinţitului Părinte Nifon,Arhiepiscopul Târgoviştei

14 iulie - Preasfinţitul Dr.Ambrozie, Episcopul Giurgiului, aprimit în audienţă preoţi şi credincioşidin Eparhie.

20 iulie — 24 iulie - Preasfinţitul Dr.Ambrozie a participat alături de ÎnaltPrea Sfinţitul Teofan, MitropolitulMoldovei şi Bucovinei, , PreasfinţitulCalinic Botoşăneanul, episcop-vicar alArhiepiscopiei Iaşilor, PreasfinţitulIoachim Băcăuanul, arhiereu-vicar alEpiscopiei Romanului şi PreasfinţitulCorneliu Bârlădeanu, arhiereu-vicar alEpiscopiei Huşilor. ÎnaltpreasfinţitulSeraphim, Arhiepiscop de Ottawa şi alCanadei, la schitul Agapia Veche, dinjudeţul Neamţ, la proclamarea locală acanonizării Sfinţilor Cuvioşi Rafael şiPartenie.

25 iulie - Preasfinţitul Dr.Ambrozie, Episcopul Giurgiului, aprimit în audienţă preoţi şi credincioşidin eparhie.

26 iulie - Preasfinţitul Dr.

Ambrozie a participat, în sala EuropaChristiana a Palatului Patriarhiei, laslujba de pomenire a Fericitului întruadormire Părinte Patriarh Teoctist, lacomemorarea unui an de la trecereaSa la Domnul.

27 iulie - Preasfinţitul Dr. Ambroziea participat la Catedrala Mitropolitanădin Craiova, la ceremonia de

întronizare a Înaltpreasfinţitului PărinteProf. Univ. Dr. Irineu Popa, noulArhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit alOlteniei.

28 iulie - Preasfinţitul Dr. Ambroziea prezidat şedinţa PermanenţeiConsiliului Eparhial.

- a primit în audienţă pe preoţi şicredincioşi

AGENDA DE LUCRUA PREASFINÞITULUI DR. AMBROZIE

PE LUNILE IUNIE - IULIE 2008

Preasfinţitul Dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului, adresează clerului şicredincioşilor din Eparhia Giurgiului îndemnul la solidaritate cuoamenii sinistraţi, ca urmare a inundaţiilor din Moldova şi Maramureş.Astfel, Preasfinţia Sa face unapel ca toţi cei care pot ajuta cusume de bani, să le depună înurmătoarele conturi bancare:

Arhiepiscopia Sucevei şiRădăuţilor, contul în lei: RO51RNCB0234037010910014,deschis la BCR, filiala Suceava;

Episcopia Maramureşului şiSătmarului, contul în lei: RO 97 RNCB 01 82 03 41 35 55 00 01, deschis la BCR, filiala Baia Mare;

Arhiepiscopia Iaşilor, contul în lei: RO 19 BACX 00 00 00 30 10 57 80 14,deschis la UniCredit Ţiriac Bank - Iaşi.

ÎNDEMN LA SOLIDARITATE CU CEI AFLAŢI ÎN SUFERINŢĂ