Motto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)

Nr. 10 / 2010Nr. 10 / 2010Nr. 10 / 2010Nr. 10 / 2010

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

În cadrul Proiectului de parteneriat InternaŃional “Prieteni fără frontiere” s-a derulat prima activitate din proiect „Copiii şi Crăciunul”, la Şcoala cu clasele I- VIII Budureasa. Activitatea a presupus pe lângă programul artistic al preşcolarilor şi organizarea unei ExpoziŃii concurs internaŃional . Lucrările preşcolarilor de la toate şcolile partenere, au fost evaluate de un juriu din cadrul Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa. În urma evaluării celor patru secŃiuni, s-au acordat următoarele premii: SecŃiunea I 1. Colorare dupa model: Premiul I - Nasterea Domnului, Kadar Cosmin, gr. mijl. Timisoara; Premiul II- Bilacus Francisca "Mos Craciun si renul", gr. mijl. Timisoara; Premiul III- Vârci Carina- Budureasa; SecŃiunea II 2. Desen liber Premiul I- Laza George, gr. mare ,Budureasa; premiul II- Fani Nikolette, Ungaria; Premiul III- Novac Eliza, Timisoara. SecŃiunea III 3. Pictură Premiul I- Ivanoviks Gabor, Ungaria Premiul II- Budai Adriana" Mos Craciun si copiii", Timisoara; Premiul III- Ielea Adrian,"Bradutul", Timisoara. SecŃiunea IV 4. Colaj Premiul I- Macheta Gradinita Budureasa, Premiul II- Szivarvany Csoport, Ungaria, Premiul III- Ghirocean Mihaela, Timisoara, gr. mijl. Mentiune- Ghirocean Ionel, gr. mijl. A si Budai Adriana- "Mos Craciun", Timisoara. Domnisoara profesoară de la CSEI P.Popescu Neveanu din Timişoara, Loredana Becu, coordonatorul proiectului a adus premianŃilor de la GrădiniŃa Budureasa, cadouri care au fost înmânate micilor creatori alături de diplome.

15 ianuarie 2010 - Elevii claselor V-VIII, sub îndrumarea profesoarei Goina Daniela, au marcat 160 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu.Activitatea cu titlul „Eminescu expresia integrală a sufletului românesc”a cuprins: recitarea unor poezii, dezbateri eseu şi realizarea unor planşe cu poezii din creaŃia poetului Mihai Eminescu. 24 ianuarie 2010- „ Hai să dăm mână cu mână”- Ziua Principatelor Române. Elevii din gimnaziu pregatiŃi de profesor Sîrb Ioana, au susŃinut un program artistic, alcătuit din cântece şi poezii. Domnişoara profesoară a prezentat Power Point, însemnătatea zilei de 24 ianuarie 1859, când se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza. 14 februarie 2010- „Valentine’s day” sau Ziua ÎndrăgostiŃilor. Sub îndrumarea profesoarei Laboş Daciana elevii de gimnaziu din şcoală au confecŃionat o planşă sugestivă, care a cuprins poezii în limba engleză, pe tema acestei zile. Just another love poem de Laboş Daciana A bell is not a bell Love is so very special Until someone rings it, Yet can make you feel so lost A song is not a song It can arrive just like the springtime Until someone sings it. And melt away like morning frost. Love wasn’t put In the heart to stay, For love isn’t love ’til you give it away.

Parul şi unghiile

1. De ce avem păr şi unghii? Răspuns: Corpul nostru este acoperit cu păr, care ne ajută să păstrăm căldura. Când este foarte frig, firele de păr se îndreaptă( se ridică), formând un strat izolant de aer cald în jurul corpului. Unghiile protejează vârful degetelor de la mâini şi de la picioare, făcându-le mai puternice. Deasemenea, unghiile folosesc la sgâriat şi la perceperea obiectelor mici. 2. Cât de repede cresc părul şi unghiile?

Răspuns : Părul şi unghiile cresc destul de încet. Părul creşte aproximativ 0,5 mm pe zi, ceea ce înseamnă în jur de 18 cm pe an. Barba creşte cel mai repede. Unghiile cresc circa 0,5 mm pe săptămână. Unghiile de la picioare cresc mai încet decât unghiile de la mâini; o unghie creşte complet, de la baza până la vârful ei, în aproximativ 6 luni.

3. De ce au oamenii păr de diverse culori? Răspuns: Pielea şi părul nostru conŃin un pigment numit melamină, care dă oamenilor culoarea pielii şi culoarea părului. Cu cât părul tău are culoarea mai inchisă, cu atât ai mai multă melamină în corp. Persoanele foarte blonde au foarte puŃină melamină, cele roşcate sau şatene au puŃin mai multă , iar cei cu părul negru au multă melamină. Când îmbătrânim, părul pierde din melamină şi devine gri sau alb. 4. Câte fire de păr avem pe corp? Răspuns: Oamenii au păr pe tot corpul, în afară de buze, palme şi tălpi. Anumite fire de păr sunt foarte subŃiri şi greu vizibile. Avem în jur de 5 mil. De fire de păr repartizate pe tot corpul, din care aproximativ 100000 sunt pe tot corpul. În fiecare zi pierdem 50- 100 de fire de păr, dar nu remarcăm acest lucru deoarece avem mult păr şi mereu cresc fire noi. ŞtiaŃi că...? Recordul mondial de lungime a unghiilor aparŃine americancei Lee Reedmond, lungimea totală a unghiilor ei fiind de 6 m. 5. De ce unii oameni au părul creŃ iar alŃii au părul drept. Răspuns: Părul creşte din milioane de orificii ale pielii, numite foliculi. Părul este creŃ , drept sau ondulat după forma foliculilor capilari. Părul drept creşte din foliculi rotunzi, părul ondulat creşte din foliculi în formă de rinichi( sau boabă de fasole), iar părul cârlionŃat creşte din foliculi ovali. 6. De ce părul şi unghiile nu dor? Răspuns: Părul şi unghiile sunt formate dintr-o substanŃă numită keratină, pe care o găsim şi în stratul superior al pielii. Părul şi unghiile nu au nici un nerv de aceea nu simt nici durere, nici nimic altceva. Goina Oana Teodora, clasa a VII-a

Primăvara a sosit

Iarna a trecut Satul nostru a prins viaŃă Primavara a-nceput păsărelele-s pe cracă Copacii au înflorit Animalele-s trezite, Câmpiile au înverzit. În această armonie. Copiii sunt fericiŃi În jur tot s-a trezit Anotimpul e iubit Pasările s-au trezit. Colectivul clasei a V-a , S08 Budureasa

Corpul nostru este o maşinărie extraordinară. Orice fiinŃă umană îşi începe viaŃa de la o celulă apărută din unirea unui ovul provenind de la mama sa cu un spermatozoid provenind de la tatăl său. În timp bebeluşul se dezvoltă în abdomenul mamei, celulele se divid şi se specializează pentru a forma diferite sisteme care compun corpul uman. Împreună, toate părŃile corpului său contribuie ca tu să ai viaŃă sănătoasă. Acest lucru se produce începând cu sângele care transportă oxigen în fiecare din celulele tale până la sistemul digestiv, care digeră hrana şi o transformă în energie sau în deşeuri. Corpul tău este unul dintre cele mai complicate sisteme din câte se cunosc. Este extraordinar să te gândeşti că toate procesele care întreŃin viaŃa lucrează fără ca tu măcar să-Ńi dai seama! Oasele care compun scheletul sunt o schelă pentru restul corpului tău. Fără schelet, ai fi o masă fără formă. În mod curios, scheletele umane seamănă cu cele ale animalelor patrupede, cum ar fi caii, şoarecii şi chiar dinozaurii! Toate mamiferele au şapte vertebre cervicale, chiar şi girafele. Scheletul tău este suficient de solid pentru a-Ńi suporta greutatea dar fiecare os este suficient de uşor pentru ca muşchii să-l poată mişca. Scheletul nu-Ńi dă numai forma umană specifică, el fiind şi un protector pentru părŃile moi şi fragile ale corpului, cum sunt creierul, stomacul şi vasele de sânge.Coastele protejează organele interne, la fel cum craniul îŃi protejează creierul. Creierul este conŃinut în cutia craniană, protejat de lovituri şi şocuri de către lichidul cerebro-spinal. Fără schelet nu te-ai putea mişca! Oasele acŃionează ca o pârghie lăsând muşchii să le pună în mişcare, mişcându-te şi tu odată cu ele. Acest sistem complex lucrează 24 de ore pe zi, fără ca tu să gândeşti; uneori te întrebi ce se petrece în interiorul tău. Creierul uman este un mecanism extraordinar şi misterios. El este centru gândurilor şi al existenŃei noastre. Chiar dacă tehnologia modernă ne permite să scanăm activitatea creierului, nu ştim decât puŃine lucruri despre activitatea lui. Cu excepŃia simŃului pipăitului, toate celelalte simŃuri sunt localizate în creier. Toate părŃile corpului nostru au nevoie de întreŃinere şi îngrijire în mod regulat. Medicii, dentiştii şi alŃi specialişti din domeniul sănătăŃii ne ajută să fim sănătoşi. Prof. Goina Virginia

Problema – propunător prof. Crăciun Delia

CompletaŃi cu cifre de la 1 la 9 astfel încât suma oricăror 3 numere de pe fiecare segment să fie 13.

SoluŃia sudoku din numărul anterior: Prof. Goina Daniela

5 8 2 4 6 1 3 9 7

4 6 7 9 3 5 2 1 8 1 3 9 7 8 2 4 5 6 2 7 5 3 9 8 1 6 4 6 1 8 2 5 4 9 7 3 9 4 3 1 7 6 8 2 5 3 9 4 5 2 7 6 8 1 7 2 6 8 1 3 5 4 9 8 5 1 6 4 9 7 3 2

ETERNITĂłII I SE ALĂTURĂ PERSONALITĂłI ALE SATULUI NOSTRU, BUDUREASA

PROFESOR DOCTOR DOCENT TEODOR GOINA (1896-1985)- OM DE ŞTIINłĂ EMERIT AL ROMÂNIEI

,,Mănâncă, bea cu rânduială Lucră, dormi cu socoteală Fii curat, spălat, frumos De vrei să fii sănătos!”

Acestea sunt cuvintele unui fiu al satului nostru, învățate de la părinții săi încă din copilărie, a lui Dascăl cum li se spune in sat, pe clădirea cărora noi, urmații, i-am adus un omagiu prin placa comemorativă amplasată, in memoriam . Teodor Goina s-a născut în Budureasa , la 27 februarie 1896, ca al nouălea copil în familia unui învățător. A urmat clasele primare la țcoala din Budureasa, iar liceul la Beius, unde a absolvit in 1916. Pasiunea pentru farmacie îşi are rădăcinile tot din natura meleagurilor natale după cum ne povestea în familie: ,, Când eram mic mă trimitea tata cu o sticluță la Beiuț, la farmacie, să aduc miere de ruje (soluție contra aftelor bucale, obținută din petale de trandafir, actuala glicerină boraxată). Mă uitam fermecat la farmacist – de unde țtia el când şi pe ce borcănaț să pună mâna? Aici e de mine, mi-am zis şi când am terminat liceul țtiam ce aveam de făcut mai departe. Sărăcia nu-Ńi prea face

voia, tata avea țapte copii, la Cluj am venit cu un coş de nuiele să urmez facultatea şi-a trebuit să muncesc din greu.” Cu practica de farmacie făcută la Oradea, s-a înscris la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca,unde a obținut diploma de farmacist, în anul 1921. Remarcându-se prin hărnicie, corectitudine si înclinaŃie spre studiu a fost angajat ca preparator, asistent, apoi şef de lucrări la Farmacia Clinicilor Universitare din Cluj. Pornind de la lumea vegetală a înfiinŃat în învăŃământul farmaceutic disciplina Farmacognoziei ce se ocupă cu studiul plantelor cu întrebuinŃare medicală. Teza sa de doctorat a fost ,, ContribuŃia la studiul farmacognostic al plantei Berberis vulgaris „ (arbustul dracila), lucrare calificată ,,Magna cum laudae” în anul 1929. Studiul şi ulterior preparatul obŃinut ,a pornit de la faptul că oamenii din jurul oraşului îşi tratau durerile de ficat cu scoarța unei plante macerate in țuică. Aceasta era dracila, un arbust al cărui lemn era galben pe dinăuntru si foarte amar la gust. Patruzeci de ani i-a studiat acțiunea care este coleretică, colagogă şi dă rezultate spectaculoase în afecțiunile hepato-biliare. In 1922 a fost transferat la Institutul de Farmacologie si Farmacognozie de sub conducerea prof. dr. Gheorghe Marinescu, a predat demonstrațiile practice de Farmacognozie pentru 12 serii de medicinițti de la Bucurețti. Dăruirea si profesionalismul şi-au spus cuvântul iar în anul 1942 fiind plecat la Bucurețti pentru examen de clasificare alături de alți 545 farmacițti din Ńară, a obținut locul I cu media 19,75. De două ori clasificat întâiul pe Ńară, la concursurile pentru concesii de farmacii , a administrat mai întâi în Cluj actuala farmacia nr.1 din Piața LibertăŃii, iar apoi şi în Bucurețti actuala farmacie nr. 3, fără a o abandona pe cea dintâi.

Intre 1947 si 1949 , rechemat în învăŃământul farmaceutic clujean a contribuit la reorganizarea lui . In 1949 i s-a acordat funcția de conferențiar şi în 1957 aceea de profesor la Farmacognozie. Din 1956 până la data pensionării în 1966, a fost şeful Catedrei de Farmacognozie –Botanică. In activitatea sa de cercetare ştiinŃifică s-a ocupat de plantele medicinale precum : feriga, menta, dracila , muşeŃelul, creŃişoara, coada racului, coada calului. A fost profesor doctor docent din anul 1970 , a stat 45 de ani la catedra UniversităŃii din Cluj-Napoca, unde a crescut şi a dăruit studenților din 12 serii de medici si 40 de promoții de farmacițti, răspândiți în toata Ńara, înalte cunoțtințe țtiințifice si un desăvârțit exemplu de ținută morală si profesională. Opt brevete de invenŃii , realizate cu un experimentat colectiv de specialițti clujeni, îl desemnează ca autor al unor preparate farmaceutice obținute din plante cum ar fi :Aftozol, Biloton, Galcorin. A închis ochii, pentru totdeauna, la 29 aprilie 1985 după o scurtă şi discretă suferință, deplin conțtient până în ultimele ore. InvăŃământul superior clujean a pierdut pe cel mai vârstnic , mai înŃelept, mai blajin ,mai omenos si mai iubit dintre profesorii FacultăŃii de Farmacie, pe ultimul supraviețuitor din generația primilor asistenți , savanți care au dat ființă şi glorie universităŃii clujene de după 1919. ÎnvăŃătoare PETRUSE-GOINA ALINA GABRIELA Şcoala cu clasele I-IV GRUI

Propunător înv. Mărginean Floarea Şcoala cu clasele I-IV GRUI

Din cer încep să cadă, Luna e un astru Fulgi mari de zăpadă, Pe cerul ..........( Albastru) Cu care nonculoare Seamănă ei, oare? ( Alb) Am ieşit în stradă, Să iau oranjadă, Noaptea, mi se pare, Ce culoare are oranjada mea? (Oranj) Nu are culoare Cum o fi ea, oare?( Negru) Firele de iarbă, Un cocoş într-un coş, Spune tu în grabă, Ce culoare are creasta de cocoş? ( Roşu) Ce culoare Pot să aibă? ( Verde) Sfântul Soare, FrăŃioare, Peste tot, chiar şi-n Braşov Ce culoare are? ( Galben) Vinetele au culoarea ... ( Mov)

Propunător: Înv. Ardelean Florentina Cerasela

Şcoala cu clasele I-IV Grui Sunt trei râuri ca surori, Privind harta de departe, Două-n nume au culori, Crezi că fraŃii îi desparte; Celălalt e cam grăbit, Istoria de-o răsfoieşti, Căci din Ńară a ieşit. Afli că te păcăleşti, ( Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede) Căci el fraŃii îi uneşte. Ce râu este ? Hai, ghiceşte? Podişul Moldovei are ( Râul Prut) Râu ca semnul de –ntrebare. Ce râu e acela oare? Acest lac puŃin ciudat ( Râul Bârlad) După nume-i colorat. ( Lacul Roşu) Lac rotund la vârf de munte, Sub munte Argeşul are Cu nume de fată-n frunte, Un lac de acumulare, Într-un crater s-a format, Şi-o statuie foarte mare De turişti e admirat. Ce priveşte colo-n zare. ( Lacul Sfânta Ana) Cum se cheamă lacul oare? ( Lacul Vidraru)

Stiati că...? 1. Ciocolata contine anumite ingrediente (si feniletilamina), care consumate, determina organismul sa elibereze endorfine, hormonii fericirii... aceia pe care organismul ii produce si in prezenta luminii puternice, sau in timpul exercitiilor fizice, sau atunci cand radem, etc. Endorfinele au un efect similar cu medicamente precum morfina si codeina. 2. Un arbore sequoia poate cantari si 2400 de tone. 3. Vulturii Grifoni pot trai pana la 30 de ani. 4. Pielea hipopotamului are o grosime de 6,5 cm care îl apăra împotriva celor mai multe arme de vânătoare. Acest animal fuge mai repede decât omul, deşi cântăreşte în jur de 4 tone. 5. Pe coasta Cubei a fost gasita in anul 1937 o broasca testoasa gigant, cu o lungime de 4 m si in varsta de peste 500 de ani, ceea ce presupune ca traia inca de pe vremea cand Columb a descoperit America. Propunator : Cabau Bogdan Valentin, clasa a VII-a

Propunător: Înv. Mărginean Floarea, S04 Grui Trăia odată în ÎmpărăŃia Cerului, Negru-Împărat şi Alba-Împărăteasă. Negru-Împărat purta veşminte negre, iar privirea lui exprima mister şi întunecime Alba-Împărăteasă avea straie albe, era calmă şi liniştită. Când coborau pe Pământ, în urma paşilor lor, totul devenea alb şi negru. Într-o zi, trei dintre fiicele împăratului, plictisite de joaca cu şiragurile, au coborât pe Pământ. Erau fericite, cântau, alergau şi se veseleau. Privind la ele, Soarele a răspândit asupra lor mănunchiuri de raze – unul roşu, unul galben şi altul albastru – câte unul pentru fiecare fată. Atinse de razele soarelui, fetele s-au transformat în zâne: Zâna Roşie, Zâna Galbenă, Zâna Albastră, cu puteri magice: tot ce atingeau împrumuta culoarea lor. Îngrijorată că le-ar putea pierde, Alba-Împărăteasă a trimis, trei din fetele ei mai mici, pe Pământ. Fetele s-au bucurat când s-au revăzut. Lacrimi de fericire le curgeau pe obraz. Zâna Roşie şi Zâna Galbenă au îmbrăŃişat deodată pe una din surorile sosite. Lacrimile lor s-au unit şi aşa a apărut Zâna Oranj sau portocalie. Când Zâna Galbenă şi Zâna Albastră au îmbrăŃişat-o pe cea de-a doua soră venită, lacrimile lor s-au contopit şi a apărut Zâna Verde. Totul în jurul celor cinci zâne se colora. Din contopirea lacrimilor Zânei Albastre şi Zânei Roşii, a apărut Zâna Mov sau Violet. Odată, Soarele le invită,pe cele şase zâne în ÎmpărăŃia lui. A construit un pod din raze de lumină, până pe Pământ. Alba-Împărăteasă a coborât o ploaie călduŃă, veselă, plăcută, peste podul de raze, pentru ca zânelor să nu li se întâmple ceva. Cele şase zâne s-au luat de mână, s-au lăsat purtate de vânt pe razele de lumină, iar din atingerea culorilor a fost oferit un minunat spectacol CURCUBEUL Când au ajuns în ÎmpărăŃia de Foc, zânele au fost primite cu drag de către Soare. El se gândea să-şi aleagă o mireasă. Privind spre Zâna Roşie, Soarele observă că este cea mai îndrăzneaŃă, înflăcărată, veselă şi plină de iubire. Era zâna ce colorează răsăritul şi asfinŃitul. Zâna Portocalie i se păru Soarelui, cea mai caldă, mai plină de bucurie şi veselie. Zâna Galbenă, cea mai strălucitoare şi mai blândă, era zâna care stăpâneşte puterea Soarelui la amiază. Soarele nu se putea hotărî şi-şi zicea că toate îi sunt dragi, deoarece sunt culori calde ca şi el. Celelalte trei zâne au rămas în compania Vântului. El privea la zâne şi se gândea să-şi aleagă şi el mireasă. Zâna Verde, tânără, odihnitoare, liniştită şi echilibrată, ar putea să-l conducă prin unduirea ierburilor şi răcoarea pădurii. Zâna Albastră, serioasă, drăgăstoasă, visătoare, îl îndemna la calm şi visare, la pace şi linişte, ar putea să-l conducă în împărăŃia apelor. Zâna Violet suspina şi după căldura Soarelui şi după răcoarea Vântului. Vântului i se păru nehotărâtă pentru că era când rece şi neliniştită, când tandră şi plină de atracŃii. Nici Vântul nu se putea hotărî pe care dintre zâne să o aleagă. Cele şase surori şi-au dat seama că locul lor nu este lângă Soare şi Vânt, ci pe Pământ.Trebuiau să fie în preajma naturii, să o coloreze, să îngălbenească lanurile, să înroşească merele, să însenineze cerul, să limpezească apele, să învioreze petalele florilor, pentru ca tot ce era în jurul lor să se bucure de culoare. Soarele şi Vântul se uitau la ele cu drag, admirând peisajele minunate create de cele şase zâne, ajutate şi de părinŃii lor, Alba - Împărăteasă şi Negru - Împărat. Propunător: Înv. Mărginean Floarea, S04 Grui

Stiati că... a)Thomas Edison, inventatorul becului, se temea de intuneric? b)In muntii Gara-Taz din Republica Kazaha a fost descoperita o pestera aflata la 160 de metri adancime unde creste o padure de brazi micuti si de asemenea in aceasta pesterea exista si pasari, printre care o specie de porumbei albastri. c)Corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen sş 14 kg de carbon ? d)Cresterea creierului se opreste in jurul varstei de 15 ani. Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore dupa moarte. Propunător: Cabău Bogdan Valentin

„ Neglijarea copilului reprezintă o ucidere tăcută şi necruŃătoare a spiritului uman”. Daro şi McCarthy, 1991 Formele de rele tratamente prin care se omite asigurarea nevoilor biologice, emoŃionale şi educaŃionale ale copiilor, punând astfel în pericol dezvoltarea lor fizică, emoŃională, cognitivă şi socială intră în categoria neglijării. Vorbim de neglijare atunci când persoana care răspunde de copil omite gesturile necesare unei bune dezvoltări a acestuia. Neglijarea poate fi episodică sau cronică. Neglijarea cronică este dramatică pentru că afectează familiile defavorizate care duc lipsă de resurse( afective, intelectuale, educaŃionale, financiare etc. ) plasarea unui copil ca urmare a unei neglijări grave nu rezolvă problema, pentru că se poate anunŃa o altă sarcină. Pentru Oxley (1999), „copilul purtător de speranŃă reînvie la naşterea sa traumatismele pe care părinŃii le-au trăit”. Pentru că se simt în pericol, părinŃii nu pot identifica nevoile acestuia şi-l maltratează. Neglijarea episodică este mai puŃin gravă pentru că dispare atunci când factorii de risc care au dus la apariŃia neglijării dispar ( contextul separării parentale). Forme de neglijare

1. Neglijarea fizică şi a siguranŃei fizice a copilului � neglijarea alimentaŃiei copilului; � neglijarea îmbrăcămintei adecvate; � lipsa asigurării unei locuinŃe adecvate; � neglijarea măsurilor de supraveghere şi protecŃie; � neglijarea medicală � neglijarea igienei.

2. Neglijarea educaŃiei copilului şi depravarea lui culturală � neîncadrarea copilului întro formă adecvată de învăŃământ; � neglijarea nevoilor speciale de educaŃie a copilului; � orientarea copilului (întro formă uşoară) spre alte activităŃi; � neocrotirea copilului de influenŃe negative.

3. Neglijarea emoŃională a copilului, în propria familie, a copilului aflat întro formă de ocrotire înafara familiei biologice ( instituŃie de stat sau privată, plasament, încredinŃare sau adopŃie).

Neglijarea gravă nu dăunează doar sferei emoŃionale a copilului, ci afectează şi dezvoltarea sa fizică. SituaŃia copilului neglijat poate fi asemănătoare cu a păpuşii vechi de 5 ani, care e lăsată „să doarmă”. Primeşte multă îngrijire şi atenŃie atunci când este „nouă”, dar după aceea este singură. Se poate întâmpla atunci când părinŃii au nevoie de copil. Numeroşi copii neglijaŃi preiau rolul de adult la o vârstă fragedă pentru a compensa ceea ce părinŃii nu le-au oferit. Ei trebuie să se îngrijească de ei înşişi şi adesea de proprii părinŃi.

Inst. Kristo Viorica Florica, S04 Burda

„ Omul are nevoie de dragoste. ViaŃa fără duioşie şi fără iubire nu e decât un mecanism uscat, scârŃâitor şi sfâşietor.”- Victor Hugo „O viaŃă fără dragoste este asemenea unui an fără primăvara. - proverb suedez „Nu există prietenie sau dragoste ca aceea a unui părinte pentru copilul său.” - Henry Ward Beecher „Dacaă vrei să fii iubit, iubeşte”. – Seneca “Dragostea nu are nevoie de cuvinte, însă cuvintele au întotdeauna nevoie de dragoste.” -IonuŃ Caragea “Dragostea construieşte poduri acolo unde nu există.”- R.H.Delaney “Orice dragoste care nu are la bază prietenia este ca un castel construit pe nisip.” -Ella Wilcox “Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cei care merită nu te vor face să plângi.”- Garcia Marquez

În semestrul I al anului şcolar 2009- 2010, elevii de la S04 Grui sub îndrumarea învăŃătoarelor Petruse- Goina Alina, Mărginean Floarea, Ardelean Florentina

şi Drăgoi Daniela, au participat la Concursul naŃional „Sfârşit de toamnă” ediŃia I organizat de Şcoala Generală „Andrei Şaguna” din localitatea Zimand judeŃul Arad şi la Concursul naŃional „ O, ce veste minunată” ediŃia I organizat de Şcoala Generală „Sfânta Ana” din localitatea Sântana, judeŃul Arad. CâŃiva dintre aceştia au primit diplome pentru participare. Elevii premianŃi la Concursul naŃional „Sfârşit de toamnă” organizat de Şcoala Generală „Andrei Şaguna” din localitatea Zimand judeŃul Arad, sunt: CLASA I- coordonator, institutor Petruse –Goina Alina:

1. Gal Ticu Adrian- premiul I; 2. lingurar Sabin Avram- premiul II 3. Lingurar Sorina Tabita- Premiul III

CLASA a II-a – coordonator, institutor Mărginean Floarea:

1. Lingurar Ioana –premiul I 2. Puia Dana-premiul II 3. Casa Andrei- premiul III

CLASA a III-a – coordonator, învăŃătoare Ardelean Florentina Cerasela:

1. Lingurar IonuŃ- premiul I 2. Lingurar Ana Maria- premiul II 3. Puia Cosmin- premiul III

CLASA a IV-a – coordonator, institutor Drăgoi Daniela:

1. Gal Mărioara- premiul I 2. Puia Emanuela- premiul II 3. Lingurar Sorin- premiul III

Elevii premiaŃi La Concursul naŃional„ O, ce veste minunată” ediŃia I organizat de Şcoala Generală „Sfânta Ana” din localitatea Sântana, judeŃul Arad, sunt: CLASA I- coordonator, institutor Petruse –Goina Alina:

1. Casa Adrian-premiul I 2. Lingurar IonuŃ- premiul II 3. Chirla Matei- premiul III.

CLASA a II-a - coordonator, institutor Mărginean Floarea:

1. Puia Florina- premiul I 2. CreŃ Denisa- premiul II 3. Chirla Florina –premiul III 4. Jurca Viorica- diplomă de participare

CLASA a III-a – coordonator, învăŃătoare Ardelean Florentina Cerasela:

1. Codrean Cosmina-premiul I 2. Lingurar Gabriel-premiul II 3. Lingurar Florin- premiul III 4. Gal Valer- diplomă

CLASA a IV-a – coordonator, institutor Drăgoi Daniela:

1. Puia Florin- premiul I 2. Jurca Florica –premiul II 3. Bogdan Cosmin- premiul III 4. Lingurar Sorina-diplomă

Concurs.... InstrucŃiuni( sudoku): Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăŃel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăŃel. SoluŃia în numărul următor. Prof. Goina Daniela

Valentine’s day sau Ziua indragostitilor isi are originea in Roma secolului VIII-lea si este ziua in care dragostea se simte pretutindeni, in care indragostitii isi fac cadouri si incearca sa-si arate iubire. Au existat cupluri celebre a caror iubire a dainuit peste veacuri si care au aratat ca iubirea merita traita si pentru a o obtine uneori e nevoie sa faci sacrificii: 1.Romeo si Julieta – este o poveste de dragoste scrisa in anul 1594 de William Shakespeare. Opera are la baza o intamplare reala in care cei doi indragostiti (unul din familia Capulet si celalalt din familia Montague – doua familii rivale) lupta pentru iubirea lor impotriva destinului. 2.Tristan si Isolda – este drama a doi indragostiti separati initial de razboiul dintre doua tari, de dorinta de razbunare si apoi de un sot impus. Legatura lor secreta este descoperita si Tristan este condamnat la moarte. Cei doi indragostiti reusesc sa fuga impreuna si traiesc un timp in padure. Iubirea lor este interzisa, dar ei risca totul pentru o ultima imbratisare. 3.Cleopatra si Marc Antoniu - unul dintre cuplurile cele mai celebre din istorie, acaror poveste de dragoste a durat mai mult de 11 ani si care a avut un final tragic.. Shakespeare pune in scena dramaticele evenimente dinaintea instalarii lui Octavianus, nepotul lui Iulius Caesar, ca imparat al romanilor, sub numele de August si poveste incredibila despre dragoste contestata, imposibila, suferinta si pasiune. Dragostea dintre o femeie puternica, ce poseda misterioase mijloace de seductie si un razboinic roman. 4.Orfeu si Euridice – cuplu celebru in Mitologia Greaca. Orfeu a fost cantaret si poet celebru al Greciei antice, care reusea prin melodiile sale sa incante orice fiinta. Euridice era o nimfa de care Orfeu se indragosteste, dar chiar in ziua nuntii lor aceasta este muscata de un sarpe si moare. Rapuns de durere Orfeu a coborit in Infern. Melodiile sale l-au facut pe cainele Cerber, sa-l lase sa treaca. Zeul Hades si zeita Persefona i-au redat-o pe Euridice, cu conditia ca Orfeu sa nu priveasca inapoi pana ce nu va parasi Infernul. Din pacate, acesta nu a rezistat tentatiei de a intoarce capul pentru a o zari pe nimfa. In acel moment, Euridice s-a prabusit pentru totodeauna in tenebre. 5. Hamlet si Ofelia – tragedie scrisa de William Shakespeare intre 1599-1601 care are drept subiect principal dorinta de razbunare a printului Hamlet fata de unchiul sau care i-a ucis tatal. 6. Mihai Eminescu si Veronica Micle - Eminescu face cunostinta cu Veronica Micle la Viena, în anul 1872. Flacara iubirii lor incepe sa se aprinda in anul 1875 si acestia încep dedicatiile poetice reciproce, dar imediat intervin si primele lor probleme. 7. Paris si Elena – iubirea celor doi a fost motivul pentru care a inceput Razboiul Troian. Elena este obligata sa se casatoreasca cu Menelau, dar se indragosteste de Paris - printul al Troiei, cu care va fugi. Grecii au pornit razboiul împotriva Troiei pentru a-l pedepsi pe Paris, fiul regelui acestei cetati si pentru a o recupera pe Elena, regina Spartei. 8. Ulise si Penelope – personaj mitologic care a participat la razboiul troian. S-a casatorit cu Penelope si au avut un baiat. Ulise a avut ideea de a face calul de lemn cu care au reusit sa invinga Troia. 9. Lancelot si Guinevere –Ea este sotia celebrului rege Arthur, iar el este cavalerul de incredere al aceluiasi conducator. Cei doi sunt uniti de o dragoste interzisa si intr-un final neimplinita. 10. Superman si Lois Lane – un cuplu celebru, a caror iubire este aparent imposibila, dar in final ajunge sa demontreze, inca o data, ca dragostea invinge orice bariera.

3 1 9 9 8 2 7 3 5 9 8 1 7 4 5 9 3 5 1 6 9 8 3 7 5 1 8 6 2 9 1 7 5 8 2 6 3

Aspecte ale manifestării toleranŃei în şcoală Interculturalismul implică înŃelegerea, aprecierea şi valorificarea culturii proprii la care se adaugă respectul bazat pe o informare autentică şi pe construirea curiozităŃii faŃă de cultura etnică a celuilalt. Interculturalitatea este un proces ce se produce la intersecŃia dintre culturi, nefiind un scop în sine, dar care poate deveni o finalitate atunci când sunt sesizate transformările nefireşti sau comportamentale nefaste la acest nivel de intersectare a culturilor. ToŃi copiii trebuie educaŃi pentru a participa deplin şi a contribui la societatea democratică. Aceasta înseamnă că trebuie să le fie transmise principiile democratice de bază. Astfel ei se angajează în apărarea valorilor democratice dobândind cunoştinŃele, deprinderile, atitudinile şi abilităŃile necesare. Acestea includ un angajament faŃă de o ordine socială dreaptă şi umană, încredere mutuală, respect pentru drepturile şi identităŃile celorlalŃi, deschidere, abilităŃi analitice, abilităŃi interpersonale. În acest context, educaŃia rromilor constituie o problemă încă nerezolvată, cu consecinŃe vizibile în plan social. DificultăŃile întâmpinate sunt generate de patru categorii de cauze: a)cele legate de modul de viaŃă al rromilor( sărăcie cronică, tradiŃii); b)cauze care Ńin de atitudinea cadrelor didactice şi a altor factori responsabili implicaŃi în educaŃia rromilor; c)o lipsa de corelare legislativă privind protecŃia socială şi politica educaŃională ; d)statutul incert al inspectorilor şcolari pentru rromi. Este foarte important ca şi opinia copiilor rromi să fie luată în considerare în toate împrejurările care le pot afecta viaŃa şi dezvoltarea. Astăzi România se confruntă încă cu discriminare şi rasism la toate nivelele societăŃii.Venitul mediu pe persoană al rromilor este mult sub cel al societăŃii în general şi speranŃa de viaŃă este cu peste zece ani mai mică.Totuşi comunitatea rromilor face paşi importanŃi spre a deveni o minoritate etnică în sensul modern al cuvăntului, ca membrii ai societăŃii româneşti şi nu ca grup doar tolerat.Integrarea aduce însă pericolul asimilării (pierderii de identitate etnică şi culturală. ) .Multe organizaŃii ale rromilor au sesizat acest lucru ,astfel încât programele de promovare a culturii şi limbii rromani au o importanŃă egală cu cele prin care se urmăreşte îmbunătăŃirea condiŃiilor sociale şi economice . Elevii care abandonează şcoala sunt cei care s-au făcut remarcaŃi pentru absenteism şi alte dificultăŃi de comportament, pentru care au fost sancŃionaŃi în repetate rânduri în şcoală. În cursul ultimilor doi ani s-au elaborat programe strategice de educare a romilor. Pe o perioadă de cel puŃin 7 ani. S-a urmărit formarea unei elite roma; pentru aceasta s-au acordat locuri speciale şi alte facilităŃi (pe baza unor decrete semnate de Ministerul EducaŃiei NaŃionale) la examenul de admitere la facultate sau colegiu. Pe de altă parte, este important a fi menŃionată colaborarea dintre Ministerul EducaŃiei NaŃionale şi ONG-uri care desfăşoară diferite programe de educare a populaŃiei romă. Una dintre problemele copiilor romi care vor să urmeze o şcoală constă în lipsa unei tradiŃii în ceea ce priveşte educaŃia. Deseori, succesul unui copil la şcoală depinde de mediul familial care trebuie să fie unul potrivit, în care membrii familiei să fie dispuşi să ajute copilul la efectuarea temelor de acasă. În multe cazuri, părinŃii romi nu preŃuiesc valoarea educaŃiei, pentru că nici ei nu au avut parte de una. În plus, un copil care fie este la şcoală, fie îşi face temele, nu poate ajuta la treburile casei şi nici nu poate câştiga banii de care au atâta nevoie. Avantajele unei educaŃii pe termen lung nu sunt atât de convingătoare când sunt comparate cu rezultatele pe termen scurt survenite în urma muncii sezoniere care satisface nevoile materiale imediate. Aceasta este o caracteristică nu numai a comunităŃii roma, ci şi a culturii care se dezvoltă în comunităŃile afectate de sărăcie. Prof. Laboş Daciana

ŞtiaŃi că?... 1. Muschiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contracta in mai putin de o sutime de

secunda. 2. Inima pompeaza mai mult de 3.500 de litri de sange in timp de o ora. De-a lungul vietii inima bate de

aproximativ 2.700.000.000 de ori. In corpul nostru sunt mai mult de 12.00 de km de vase de sange. 3. Copilul pana sa se nasca viseaza aproape tot timpul. Copii nascuti prematur vor visa mai mult la

maturitate decat ceilalti.

O SCURTA INCURSIUNE O SCURTA INCURSIUNE O SCURTA INCURSIUNE O SCURTA INCURSIUNE ----ASOCIAASOCIAASOCIAASOCIAŃIA IA IA IA ROMANI CRISSROMANI CRISSROMANI CRISSROMANI CRISS

Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii - Romani CRISS este o asociatie civica non-profit, infiintata in data de 4 aprilie 1993. Membrii fondatori ai organizatiei sunt: Federatia Etnica a Romilor (FER), Centrul de Cercetare a Romilor/Tiganilor al Universitatii René Descartes, Paris si Institutul de Sociologie al Academiei Romane. Romani CRISS este o organizatie neguvernamentala care apara si promoveaza drepturile romilor din Romania - ofera asistenta legala in cazurile de abuz si lucreaza pentru combaterea si prevenirea discriminarii rasiale impotriva romilor in toate domeniile vietii publice, inclusiv in educatie, locuinte si sanatate. Organizatia Romani CRISS este structurata pe departamente, diferite ca obiect de activitate, dar interconectate ca scop: Departamentul drepturile omului. Actiuni: • Combaterea abuzurilor reprezentantilor statului cu atributii in aplicarea legii; • Asigurarea accesului egal la dreptul la educatie (monitorizare si actionare in justitie in cazurile de incalcare a dreptului la educatie – exemplu cazuri de segregare scolara); • Asigurarea accesului egal la dreptul la sanatate (monitorizare si actionare in justitie in cazurile de incalcare a dreptului la serviciile publice de sanatate); • Asigurarea accesului egal la dreptul la locuire adecvata (monitorizare si actionare in justitie in cazurile de incalcare a dreptului la locuire); • Documentarea, monitorizarea si combaterea altor incalcari ale drepturilor omului. Departamentul sanatate. Actiuni: • Imbunatatirea sistemului de mediere sanitara initiat de Romani CRISS in colaborare cu Ministerul Sanatatii, in conformitate cu misiunea CRISS • Relationarea dintre mediatorii sanitari cu partenerii de lucru si imputernicirea, sprijinirea in activitatile lor de imbunatatire a situatiei in comunitate Departamentul educatie are ca scop dezvoltarea premiselor pentru un invatamant de calitate pentru copiii romi si a pastrarii identitatii culturale, lucrand pentru imbunatatirea accesului copiilor romi la educatie, dar si pentru combaterea segregarii scolare a romilor (impreuna cu departamentul de drepturile omului). Departamentul social implementeaza activitati in vederea obtinerii actelor de identitate pentru comunitatile de romi din Romania, prin constientizarea membrilor comunitatilor de romi privind importanta si modul de obtinere a actelor de identitate, implicarea liderilor locali in actiunile de informare despre actele de identitate si actiuni extreme de interventie. Inter-departamental: Cooperare internationala: Romani CRISS si-a propus sa participe la elaborarea politicilor fata de romi la nivel international prin construirea de parteneriate/aliante, oferirea de informatii referitoare la programele implementate de organizatie diversilor parteneri/donatori internationali, incurajarea si dezvoltarea relatiilor de parteneriat intre ONG-uri, romi si actori relevanti din alte tari. In fiecare departament exista cate un coordonator de departament, cat si coordonatori si asistenti proiecte. In Romani CRISS lucreaza 19 persoane si 2-3 voluntari. AsociaŃia are mai multe proiecte derulate în Ńară pe diferite departamente. Şcoala noastră are un Proiect intercultural „Şcoala e pentru toŃi”, în parteneriat cu AsociaŃia Romani Criss, care a lansat un amplu proiect „Paşi strategici pentru îmbunătăŃirea accesului la educaŃie al copiilor romi”, în departamentul educaŃie. ActivităŃile diverse din cadrul proiectului au început să se deruleze, astfel că în data de 19 februarie 2010, un repretentant al AsociaŃiei Romani Criss, doamna Monica Fleican, a ajuns la şcoala noastră şi a iniŃiat prima activitate din proiect. Doamna Monica Fleican a predat elevilor din clasa a IV-a de la S04 Grui, un curs bazat pe Interculturalitate. Elevii de etnie romă au fost spre surprinderea cadrelor didactice prezente, foarte atenŃi şi au intrat în „jocul” propunătoarei, realizându-se un dialog şi o relaŃie de reală prietenie. La sfârşitul cursului elevii au fost răsplătiŃi de asociaŃie cu rechizite. Prof. Goina Daniela

Instantanee de la activitatea reprezentantei AsociaŃiei Romani Criss

Cadrele didactice implicate în proiectul „Şcoala e pentru toŃi”, trebuie să implementeze nouă activităŃi în acest semestru, de aceea s-a derulat a doua activitate, în 26 februarie 2010. Doamna învăŃătoare Drăgoi Daniela, de la S04 Grui, a desfăşurat o activitate interculturală la clasa a IV-a, legată de drepturile copiilor de a apela la instituŃiile din localitate, cu titlul „Harta comunităŃii”.elevii au fost receptivi şi s-au implicat în activitatea propunătoarei. Poze din activitatea elevilor din clasa a IV-a de la S04 Grui

Cadre didactice implicate în proiect: Director prof. Goina Teodor Prof. Coordonator de proiect: Laboş Daciana Prof. Goina Daniela Inst. Petruse Goina Alina Inv. Drăgoi Daniela

Sărbătoarea Sfântului Vasile, "Crăciunul mic", are loc chiar în prima zi al noului an În ziua de 1 ianuarie este sărbătorit Sf. Vasile În unele locuri, Vasile este considerat a fi chiar numele de botez al lui Iisus Cristos, alteori apare ca fiind primul petrecăreŃ, cel care a iniŃiat tradiŃia sărbătorii care îi poartă numele. În legătură cu această zi, există o serie de obiceiuri din strămoşi. Unul dintre ele este mersul cu Sorcova. În cursul diminieŃii, copiii îşi confecŃionează nuieluşe din flori de hârtie şi pleacă la “sorcovit” pentru a transmite urările de an nou cu sănătate şi belşug. TradiŃia

spune că de Sfântul Vasile, atingerea unui miel aduce noroc şi bogăŃie. Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit în prima zi a anului nou, a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Acesta a dus o luptă aprigă, prin scris şi cuvânt, luminând creştinătatea şi apărând dogma Sfintei Treimi. Sfântul Vasile a murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

6 ianuarie- Boboteaza – a doua sărbătoare religioasă importantă după trecerea în noul an Boboteaza sau Botezul Domnului este sărbătorită de către creştinii ortodocşi în data de 6 ianuarie. Este o sărbătoare religioasă care celebrează botezarea lui Isus Cristos de către Ioan Botezătorul, marcând totodată încheierea perioadei sărbătorilor de iarnă. TradiŃia agheasmei, a sfinŃirii apelor, are fundamente biblice: Ioan Botezătorul,

considerat de către iudei proroc, boteza oamenii în râul Iordan, nu înainte însă de a le cere să-şi recunoască şi să se căiască. . Încă din primele zile ale noului an, preotul merge la casele oamenilor şi le sfinteşte cu apa care a fost sfinŃită dimineaŃa, după liturghie. Locul slujbei de Bobotează este ales de către preot, de obicei în apropierea unei ape curgătoare, iar în unele localităŃi situate pe malul râurilor sau în preajma lacurilor se obişnuieşte ca preotul să

arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, adeseori îngheŃată. Din punct de vedere spiritual, la fel ca şi Crăciunul, şi Boboteaza reprezintă un prilej pentru introspecŃie sufletească, ocazie pentru reflectare asupra propriilor păcate, îndemn pentru căinŃă. Simbolic, această sărbătoare încheie perioada dintre sărbătoarea naşterii fizice (Crăciunul) şi naşterii spirituale (Boboteaza) a lui Isus

Cristos. Desigur, şi Boboteaza, la fel ca fiecăre sărbătoare religioasă, este legată de anumite superstiŃii. Una dintre ele este legată de busuioc. Se zice că dacă în noaptea dintre 5 şi 6 ianuarie fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul. TradiŃia mai spune că în această zi nu se spală rufe şi că apa sfinŃită primită la biserică are puteri vindecătoare şi nu se strică niciodată. De asemenea, se spune că băiatul care scoate crucea aruncată în apă de către

preot, va avea noroc tot anul. Sambata Sf. Teodor si pomenirea celor adormiti intru Domnul Prima sambata din postul Sfintelor Pasti poarta denumirea de Sambata Sfantului Teodor. In aceasta zi, pe langa oficierea Sfintei Liturghii, sunt aduse in biserici, spre binecuvantare, colive. Obiceiul dateaza inca de la sfarsitul secolului al IV-lea, cand Sf. Mucenic Teodor s-a aratat in vis si l-a indemnat pe arhiepiscopul Eudoxie al Constantinopolului sa fiarba grau si sa il distribuie locuitorilor. Mai multe amanunte despre semnificatiile Sambetei Sf. Teodor ne-a oferit pr. Constantin Muha, director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox 'Sf. Ioan Iacob' din Dorohoi: 'Referitor la Sambata Sf. Teodor Tiron exista istorisirea atribuita patriarhului Nectarie al Constantinopolului privitoare la minunea inmultirii graului fiert si a salvarii crestinilor din Constantinopol de la inchinarea la idoli prin inchinarea de alimente stropite cu sange de la animale jertfite idolilor. Istorisirea ca atare se refera la faptul ca Iulian Apostatul, imparatul trecut la religia pagana, a incercat sa-i aduca pe crestini la religia pagana. A vrut sa ii intineze in ascuns si a poruncit prefectului cetatii sa culeaga toate alimentele din piata si sa puna alte alimente pentru a le cumpara crestinii, stropite cu sange de la jertfele idolilor. Nimeni nu stia de acest lucru, insa Dumnezeu a trimis la Eudoxie, arhiereul cetatii intre anii 360 - 369, in vis, pe Mucenicul Teodor Tiron, care ii spune acestuia sa adune poporul si sa-i spuna despre dorinta imparatului, si sa nu cumpere nimic din cele care sunt puse in piata. Atunci s-a facut coliva din grau fiert cu care tot poporul s-a indestulat si astfel au scapat de intinarea prin consumarea alimentelor inchinate idolilor'.

„ Filosofia este singurul mijloc de a depasi conditia de muritor si chiar de a o transforma

in nemurire.” – Seneca Filosofia este una din principalele forme ale manifestării spiritului uman. Întrebarea cum se poate defini filosofia este chiar şi ea una filosofică. Pentru introducerea conceptului putem spune că este studiul înŃelesurilor şi justificărilor sau credinŃelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente şi observare atentă, ci prin formularea problemelor şi oferirea soluŃiilor lor, argumentarea soluŃiilor oferite şi discuŃia dialectică a tuturor acestora. Filosofia studiază concepte generale precum existenŃa, bunătatea, cunoaşterea sau frumuseŃea. Pune întrebări precum "Ce este bunătatea, în general?" sau "Este cunoaşterea posibilă ?". În termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului şi interiorului în plus faŃă de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. Omul este măsura tuturor lucrurilor.Este cea mai complexă realizare la care s-a ajuns până acum.Omul este fragil şi puternic în acelaşi timp.Este de ajuns ca « inimile » sale să stea în loc o secundă numai pentru a muri.Inima biologica moare si o data cu ea,si trupul sau.Inima spirituală....când moare ea,trupul mai agonizează multă vreme poate. Şi totuşi,omul este puternic.El poate invinge orice,poate spera,poate visa. Blaise Pascal spunea că ’’inima are raŃiuni pe care raŃiunea nu le înŃelege’’.Eu cred că raŃiunea inimii apare când raŃiunea creierului dă greş. Ea intervine atunci când facem un lucru greşit ’’pentru că aşa ar fi bine’’.Chiar dacă îndeplinim lucrul respectiv,nu vom fi pe deplin satisfăcuŃi niciodată dacă inima nu este şi ea mulŃumită. Eminescu afirma că a învăŃat să moară,deşi nu credea că o va face vreodată. Dacă îi spunem unei persoane care a terminat faculatatea că mai are multe de invatat….ea ar putea afirma că asta nu e posibil, că ea e sătulă de atâta carte. Eu cred că omul învaŃă sau ar trebui să înveŃe permanent.Consider că trebuie să învăŃăm atât din greşelile noastre,cât şi din ale celorlalŃi,dar mai ales din greşelile celorlalŃi.Dacă am învăŃa din greşelile altora,nu am ajunge să le facem şi noi la rândul nostru. Omul trebuie să înveŃe tot !De la a merge,a scrie,a citi pânaă la a muri.Şi totodată să înveŃe să trăiască.Pentru că dacă nu trăieşte cu adevărat este ca şi când ar agoniza ’’Trebuie să învăŃăm mereu pentru a învăŃa în sfârşit să murim’’(Marie Von Ebner-Eshenbach) Moartea este ultima lecŃie pe care omul trebuie să o înveŃe.Omul nu se mulŃumeşte cu prezentul,aspiră la viitor. Sufletul omului, ca şi trupul,trebuie mereu hrănit.Faptele bune îl hrănesc,cele rele îl otrăvesc.’’Sufletul nostru este ca o ceară în care se imprimă toate faptele noastre,bune sau rele’’. De aceea trebuie să avem grijă ce facem deoarece unele răni nu pot fi închise niciodată. Omul are o singură certitudine:clipa.Dar este egoist,şi în loc să trăiască această clipă,el aspiră la veşnicie. Walt Whiteman afirmă :’’Pendula arată clipa,dar cine arată veşnicia ?’’ Omul poate fi veşnic dacă are grijă să lase în urma lui cât mai multe lucruri bune. In acest fel îşi asigură veşnicia. Cioran afirmă că’’omul e cerşetor de existentă’’. De fapt,el mai vrea şi iubire.Dar nu cred că o cerşeşte(cel putin nu întotdeauna). Persoanele care cerşesc iubire sunt acelea care mult timp au răspândit răutate,iar când s-au săturat să o mai facă,din plictiseală(sau întâmplare), au descoperit iubirea.Dar fiind prea târziu,nu au mai putut să o aibă şi acum trebuie să se mulŃumească doar cu cerşirea ei. " Stiinta si religia rezolva lucrurile, fiecare in felul ei, pe cind filosofia nu reuseste decit sa ne vindece,

intr-o oarecare masura, de nazuinta de a rezolva cu orice pret ceea ce este, poate, de nerezolvat." (Fernando Savater) Maxime şi cugetări : - Tratează pe toată lumea cu politeŃe, chiar şi pe cei răi. Nu pentru că sunt ei rai ci pentru că eşti tu bun. - Niciodată să nu îŃi cauŃi fericirea în ceilalți pentru că o să te simŃi singur/a. Caut-o în tine şi o să te simți fericit chiar dacă eşti singur/a. Traieste ca si cum ai muri maine. Invata ca si cum ai trai vesnic. Mahatma Gandhi Cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca... Anonim Este greu sa pierzi, dar mult mai rau este sa nu fi incercat niciodata sa reusesti. Theodore Roosevelt Cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait.Anonim Prof. Goina Daniela

În numărul anterior al revistei am menŃionat câteva din diplomele şi premiile obŃinute de elevii din gimnaziu de la Şcoala cu clasele I-VIII Budureasa. Prin munca lor, constând în creaŃii propriii în versuri şi în proză, elevi contribuie la ridicarea prestigiului instituŃiei în care învaŃă, aduc cinste atât cadrelor didactice care îi îndrumă, cât şi părinŃilor lor.

1. CabCabCabCabăăăău Bogdan Valentinu Bogdan Valentinu Bogdan Valentinu Bogdan Valentin---- c c c clasa a VIIlasa a VIIlasa a VIIlasa a VII----a a a a ---- Concurs „Vis de iarnă”, coordonator prof. Goina Daniela – Diplomă de participare, organizator Şcoala Victor Popescu, comuna Fărcăşeşti, parteneri ISJ Gorj, CCD Gorj şi Primăria Fărcăşeşti.

2. Damian DenisaDamian DenisaDamian DenisaDamian Denisa---- clasa a V-a- Concurs „Vis de iarnă”, coordonator prof. Goina Daniela – Diplomă de participare, organizator Şcoala Victor Popescu, comuna Fărcăşeşti, parteneri ISJ Gorj, CCD Gorj şi Primăria Fărcăşeşti.

3. Ciorna AdrianCiorna AdrianCiorna AdrianCiorna Adrian---- clasa a VI-a B-Concurs „Vis de iarnă”, coordonator prof. Goina Daniela – Diplomă de participare, organizator Şcoala Victor Popescu, comuna Fărcăşeşti, parteneri ISJ Gorj, CCD Gorj şi Primăria Fărcăşeşti.

4. Damian DenisaDamian DenisaDamian DenisaDamian Denisa----clasa a Vclasa a Vclasa a Vclasa a V----aaaa---- Concurs InterjudeŃean- „Iarna pe uliŃă”, coordonator prof. Goina Daniela- MenŃiune- secŃiunea Eseu, organizator Şcoala Cuza Vodă, judeŃul Călăraşi.

5. Costea Daniela AlexandraCostea Daniela AlexandraCostea Daniela AlexandraCostea Daniela Alexandra---- clasa a VI clasa a VI clasa a VI clasa a VI----a Ba Ba Ba B---- Concurs InterjudeŃean- „Iarna pe uliŃă”, coordonator prof. Goina Daniela- Premiul II Premiul II Premiul II Premiul II---- sec sec sec secŃiunea Poezie, organizator Şcoala Cuza Vodă, judeŃul Călăraşi.

6. CabCabCabCabău Bogdan Vu Bogdan Vu Bogdan Vu Bogdan Valentinalentinalentinalentin---- clasa a VII clasa a VII clasa a VII clasa a VII----aaaa---- Concurs InterjudeŃean- „Iarna pe uliŃă”, coordonator prof. Goina Daniela- Diplomă de participare, organizator Şcoala Cuza Vodă, judeŃul Călăraşi.

Elevii din gimnaziu au participat în aceste lunile ianuarie-februarie, cu mărŃişoare şi felicitări, la câteva concursuri naŃionale şi internaŃionale. Elevii au confecŃionat mărŃişoarele şi felicitările din materiale reciclabile. Numele elevilor,diplomele şi premiile pe care le vor primi le vom aminti în numărul următor al revistei. 1. Concursul naŃional”MărŃişorul –simbolul candorii”, ediŃia IV, organizat de AsociaŃia ÎnvăŃătorilor IalomiŃeni; Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 2”Sf. Andrei”Slobozia, judeŃul IalomiŃa. 2. Concursul NaŃional „MărŃişorul românesc”, organizat de Clubul Copiilor şi Elevilor Roman, judeŃul NeamŃ. 3. Concurs InternaŃional”Bucuriile primăverii”, organizat de Palatul Copiilor Alexandria. 4. Concurs InterjudeŃean”EducaŃie pentru toŃi”, ediŃia II, organizat de Palatul Copiilor Iaşi.

D I P L O M E P R E M I I Colectivul redacŃional al Revistei „Am şi eu ceva de spus” Colaboratori: Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Ed. Kristo viorica, S04 Burda Director: prof. Goina Teodor Mihalce Larisa Gabriela-cls. a VI-a B Prof. Goina Virginia Ciorna Adrian -cls. a VI-a B Înv. Buha Florin Cabău Bogdan- cls. a VII-a Prof. Labos Daciana Costea IonuŃ- cls. a VI-a B Costea Daniela-cls.a VI-a B

Laza Tamara-cls. a IV-a Buha Razvan- cls. a VI-a B Mihalcea Nicolae- cls. a VI-a B