Embed Size (px)
Citation preview
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY
AGENÞIA DE STAT PENTRU PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA
3/2003
Chiºinãu ¬ 2003
Felicitare adresată Colectivului AGEPIcu ocazia Aniversării a 11-cea de la fondarea Agenţiei
Stima ţi Colegi,
Astăzi, 8 septembrie 2003, Colectivul nostru marchează 11 ani de la fondareaAgenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova.
Anume în această zi, acum 11 ani, Guvernul Republicii Moldova,prin Hotărârea sa nr. 595, a aprobat Regulamentul,
structura şi personalul administraţiei AGEPI.Aceste documente au pus temelia creării AGEPI şi a sistemului naţional
de protecţie a proprietăţii industriale în Republica Moldova.
Istoria AGEPI, marcată de acţiuni, evenimente, proiecte,a căror realizare ne impune nouă tuturor un efort continuu,
o muncă cu dăruire de sine şi înalt profesionalism, această istoriea mai înscris pe răbojul său un an.
Ziua de astăzi este un prilej pentru noi de a face unele totaluri, de a trage uneleconcluzii şi a trasa obiective de viitor.
Meritele Colectivului AGEPI în crearea şi consolidareasistemului naţional de proprietate industrială nu pot fi subestimate.
Dragi Colegi, cu o deosebită plăcere adresez în această zi de sărbătoarecalde felicitări şi urări de sănătate, prosperitate şi multe realizări de prestigiu
fiecărui membru în parte şi întregului nostru Colectiv.
LA MAI MULT ŞI LA MAI MARE!
Nicolae TARAN,Director General
8 septembrie 2003
Û Aprobarea şi punerea în aplicare a Legii pentru modificarea unor acte legislative nr. 1446din 08.11.2002
Û Modificarea şi completarea unor regulamente de aplicare a legislaţiei naţionale în domeniul PPI
Û Aprobarea Regulamentului privind recunoaşterea notorietăţii mărcilor de produs şi/sau de serviciu
Û Crearea Arbitrajului specializat în domeniul proprietăţii industriale pe lângă AGEPI
Û Formarea Consiliului interdepartamental pentru problemele proprietăţii industriale
Û Optimizarea structurii organizaţionale a Agenţiei şi a sistemului de salarizare
Û Aprobarea Regulamentului privind planificarea activităţilor în cadrul AGEPI
Û Elaborarea şi realizarea planului de implementare a Bazei de Date “Mărci Naţionale”
Û Organizarea şi desfăşurarea şedinţei a XIII-a a Consiliului Interstatal pentru Problemele Proprietăţii Industriale
Û Organizarea şi participarea la 17 seminare, conferinţe, simpozioane, inclusiv seminarul regionalAGEPI-OMPI-OEAB, seminarul bilateral AGEPI-OSIM, simpozionul “Lecturi AGEPI”
Û Organizarea şi participarea la 20 de expoziţii, inclusiv “INFOINVENT-2002”
Û Organizarea şi desfăşurarea cursurilor pentru consilieri în PI
AU FOST APROBATE DE GUVERN URMĂTOARELE HOTĂRÂRI:Ô Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de protecţie şi utilizare a obiectelor
de proprietate intelectuală până în anul 2010
Ô Cu privire la evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală
Ô Cu privire la desemnarea reprezentantului Guvernului în Grupul Operaţional pentru protecţiaşi realizarea drepturilor de proprietate intelectuală al Comisiei Economice a ONU pentru Europa
Ô Cu privire la modificarea Regulamentului referitor la decernarea Medaliei de Aur şi a Trofeului OMPI
Ô Cu privire la Premiul anual al Guvernului pentru cel mai dotat inventator
Ô Cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru participarea inventatorilor la expoziţii internaţionale
AU FOST ELABORATE PROIECTE DE ACTE NORMATIVE:Û Privind modificarea şi completarea Legii cu privire la investiţiile străine
Û Privind modificarea şi completarea Legii taxei de stat
Û Privind modul şi condiţiile de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statutuluiîn marca de produs şi/sau de serviciu
Û Privind obiectele de proprietate industrială create de salariat în exercitarea atribuţiilor de serviciu
Û Despre aprobarea Regulamentului-model privind activitatea de raţionalizare
S S S S S
În 8 luni ale anului 2003 au fost depuse 3768 de cereri şi eliberate 865 de titluri de protecţie a obiectelorde proprietate industrială – cu 15,2% şi, respectiv 17,7% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului 2002.
La AGEPI au fost înregistrate 86 de contracte de transmitere a drepturilor asupra obiectelor de proprietate industrială –cu 45% mai multe decât în perioada respectivă a anului trecut.
EVENIMENTE {I REALIZ+RI IMPORTANTE
}N CEL DE AL 11-LEA AN DE ACTIVITATE A AGEPI
Inte
llect
us 3
/200
3
4
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS 2
3
6
10
14
24
31
35
38
47
53
59
65
68
72
Felicitare adresată colectivului AGEPI cu ocaziaAniversării a 11-a de la fondarea Agenţiei
Evenimente şi realizări importanteîn cel de al 11-lea an al AGEPI
ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE
Unele particularităţi ale brevetării invenţiilorîn ţară şi în străinătate
Veaceslav CRECETOV
Era brevetării în domeniul geneticii (2)
Rita BORDEIANU
Principii de determinare a noţiunilor genericeîn materie de mărci
Svetlana MUNTEANU
Mărcile netradiţionale (2)
Violeta JALBĂ, Natalia OBRIŞTE
Încheierea contractelor de franchising (2)
Nina SCHIŢCO
COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Elaborarea Regulamentului comun al Aranjamentuluide la Haga
Simion LEVIŢCHI
Activitatea centrelor regionale pentru promovareaprotecţiei proprietăţii industriale, coordonate de OSIM
Florin POPA
La Forul Internaţional în problemele protecţieicunoştinţelor tradiţionale şi resurselor genetice:
actualitate şi perspective
Ala GUŞAN
PROPRIETATE INTELECTUALĂŞI RESURSE UMANE
Capitalul intelectual: concept şi elemente constitutive
Parascovia TOCAN
TEHNOLOGII INOVATIVE
Физиологическая адаптивность винограда квнешним условиям произрастания
Михаил КИСИЛЬ, Михаил РАПЧА
Postacţiunea radiaţiei gama asupra gametofitului masculla porumb ceros
Oxana CLIMENCO
AFLUX DE FORŢE TINERE
Proprietatea intelectuală în sistemuleconomiei bazate pe cunoştinţe
Angela PALAMARCIUC
Aspecte generale privind concurenţa neloială
Elvira PĂLITU
Greeting addressed to the collaborators of AGEPI inoccasion of the 11 Anniversary of foundation of the Agency
Important events and realizationsin the 11-th anniversary of AGEPI
ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTY
Some aspects of patenting inventions in nationalcountries and abroad
Veaceslav CRECETOV
Epoch of patenting in the genetics
Rita BORDEIANU
Principles of defining the generic notionsin the matter of trademarks
Svetlana MUNTEANU
Off-centered trademarks
Violeta JALBĂ, Natalia OBRIŞTE
Concluding franchising contracts
Nina SCHIŢCO
INTERNATIONAL COOPERATION
Elaboration of the common HagueRegulations
Simion LEVIŢCHI
Activity of regional centers of industrial propertyprotection promotion coordinated by OSIM
Florin POPA
On the International Forum on Matters of Protection of theTraditional Knowledge and Genetic Resources: actualityand perspectives
Ala GUŞAN
INTELLECTUAL PROPERTYAND HUMAN RESOURCES
Intellectual capital: conception and constructs
Parascovia TOCAN
INNOVATIONAL ELEMENTS
Physiologic adaptability of vine to the growingenvironment
Михаил КИСИЛЬ, Михаил РАПЧА
Consequence of gamma radiation on the malegametophyte of waxy maize
Oxana CLIMENCO
FLOW OF YOUNG FORCES
Intellectual property in the economy system basedon the knowledge
Angela PALAMARCIUC
General aspects on the unfair concurrence
Elvira PĂLITU
5
Inte
llect
us 3
/200
3
The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works
Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară
de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.
79
84
87
92
95
96
97
98
99
99
100
102
104
105
106
108
109
110
111
103
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS ANIVERSĂRI
Institutul „N. Dimo” la 50 ani
Dumitru BALTEANSCHI
NUME NOTORII
Destin împlinit prin sacrificiu
Dumitru BATÂR
COMUNICĂRI
Кадры и инновационное развитие предприятийГерман МАМЕДОВ
Crearea sistemului de evaluare a PI în contextulpromovării transferului tehnologic
Iurie BADÂR
MOZAIC
Cea mai mare descoperire din istoria medicinii
Falsificarea produselor – afacere profitabilă. PÂNĂ CÂND?
Ce fel de conducător sunteţi?
AGEPI NEWS
OMPI salută aderarea Statelor Unitela Sistemul de la Madrid
Conferinţa internaţională„Brevetele de invenţie în secolul XXI”
Simpozion privind protecţia desenelor/modelelorindustriale desfăşurat la Mamaia
Conferinţă internaţională ştiinţifico-practică “Problemeactuale din domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale”
Inventatorii din Republica Moldova creează o impresiefavorabilă ţării noastre în lume
INVITAŢII
Conferinţa anuală EPIDOS 2003 şi Conferinţa ComisieiEuropene PATINNOVA ‘03
Expoziţia Internaţională INVENTICA
JUBILIARI LA AGEPI
RIDENDO
CĂRŢI NOI
Ghidul viti-vinicol al fermierului
SALONUL DE CARTE 2003
Diplomă de menţiune pentru AGEPI la cel de-al XII-leaSalon internaţional de carte
PUBLICITATE
ANNYVERSARIES
N. Dimo Institute - 50 aniversary
Dumitru BALTEANSCHI
WELL-KNOWN NAMES
Destiny completed with self-sacrifice
Dumitru BATÂR
COMMUNICATIONS
Staff and innovational development of the enterprisesГерман МАМЕДОВ
Creation of IP valuation system in context of promotionof the transfer of technology
Iurie BADÂR
MOZAIC
The biggest discovery in the medicine history
Falsification of products – a profitable business
What kind of chief are you?
AGEPI NEWS
WIPO welcomes the adhering of United Statesto the Madrid system
International Conference “Patents for inventionsin the XXI century”
Symposium on protection of industrial designs takingplace in Mamaia
International Scientific-Practical Conference on ActualMatters in Intellectual Property protection
The inventors of the Republic of Moldova create afavorable impression of our country in the world
INVITATIONS
Annual Conference EPIDOS 2003 and Conference ofthe European Commission PATINOVA ‘2003
The International Exhibition INVENTICA
JUBILEES
RIDENDO
NEW BOOKS
Farmer’s viti-vinous Guide
EXHIBITION OF BOOKS 2003
Diploma for AGEPI from the XII-th InternationalExhibition of Books
ADVERTISING
Inte
llect
us 3
/200
3
6
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Conform legislaţiei naţionale, oinvenţie din orice domeniutehnologic poate fi brevetată cucondiţia ca aceasta să fie nouă,să rezulte dintr-o activitateinventivă şi să fie susceptibilăde aplicare industrială. Invenţiapoate avea ca obiect unprodus, un procedeu, precumşi aplicarea lor.
Conform Convenţiei privindBrevetul European(în continuare – Convenţie),
brevetele europene suntacordate pentru invenţii noi,care implică o activitateinventivă şi sunt susceptibilede aplicabilitate industrială.
În legislaţia SUA suntbrevetabile toate invenţiile saudescoperirile referitoare laorice proces, mecanism,produs sau compoziţie desubstanţe care este nouă şiutilă, precum şi oriceperfecţionare a lor. Condiţiile
de brevetabilitate a invenţiei înSUA sunt: noutatea, neevidenţaşi utilitatea.
Definiţia „noutate” este strânslegată de definiţiile „divulgareaneopozabilă” şi „termenul degraţie”.
Legea naţională prevede cădivulgarea informaţieireferitoare la invenţie nuinfluenţează noutatea ei dacăaceastă divulgare a fost făcută
UNELE PARTICULARIT+|I ALE BREVET+RII
INVEN|IILOR }N |AR+ {I }N STR+IN+TATE
ing. Veaceslav CRECETOV,[ef Direc\ie Inven\ii, AGEPI
P rotecţia drepturilor de proprietate industrială constituie, de-a lungul anilor, obiectul unor eforturi deosebite, materializate atât la nivel naţional, cât şi pe planinternaţional, într-un sistem care cuprinde:
Ô legile naţionale;
Ô acordurile bilaterale;
Ô tratatele interstatale;
Ô tratatele internaţionale multilaterale.
ÎN REPUBLICA MOLDOVA PROTECŢIA INVENŢIILOR ESTE ASIGURATĂPRIN LEGEA NR. 461/1995 PRIVIND BREVETELE DE INVENŢIEŞI REGULAMENTUL DE APLICARE A LEGII NR. 461/1995 PRIVINDBREVETELE DE INVENŢIE
7
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE în legătură cu crearea invenţiei,
dar nu mai devreme decât întermen de 12 luni până lainvocarea datei priorităţiiinvenţiei în cauză de cătreinventator, solicitant sau opersoană terţă care a obţinutinformaţia direct sau indirect dela aceştia.
Termenul de graţie prevăzut deConvenţie constituie 6 luni dela data depozitului cererii debrevet european.
În SUA noutatea invenţiei sepăstrează la data depozitului încazul în care divulgareainvenţiei a avut loc în termende 12 luni anterioare datei dedepozit.
Adică, dacă în RepublicaMoldova termenul de graţieeste în raport cu data deprioritate a invenţiei, înConvenţia europeană şi înlegislaţia SUA acesta este înraport cu data de depozit.
În legislaţia Republicii Moldovanu sunt considerate invenţiibrevetabile, în special:
a) descoperirile, teoriileştiinţifice şi metodelematematice;
b) creaţiile estetice;
c) planurile, principiile şimetodele de exercitare aactivităţilor intelectuale, înmaterie de jocuri sau îndomeniul activităţiloreconomice;
d) prezentările de informaţii.
În legislaţia Republicii Moldovanu se acordă brevete deinvenţie pentru:
a) invenţiile a căror exploatarecomercială se cere a fiprevenită în scopul menţi-nerii ordinii publice sau abunelor moravuri, inclusivîn scopul ocrotirii vieţii şi asănătăţii oamenilor şianimalelor, a prezervăriivegetalelor ori pentru aevita prejudicierea gravă amediului ambiant;
b) soiurile de plante;
c) invenţiile având ca obiectcorpul uman, la diferitestadii de formare şidezvoltare a lui, precum şisimpla descoperire a unuiadintre elementele acestuia,inclusiv a secvenţei sau asecvenţei parţiale a uneigene.
Brevetele europene nu seacordă pentru:
a) invenţii a căror publicaresau exploatare ar ficontrară ordinii publice saubunelor moravuri;
b) soiurile de plante saurasele de animale, precumşi procedeele în esenţăbiologice pentru obţinereaplantelor sau a animalelor;această dispoziţie nu sereferă la procedeelemicrobiologice şi laprodusele obţinute cuajutorul acestor procedee.
Aşadar, în Statele Unite suntbrevetabile şi invenţiile, şidescoperirile, iar în ţaranoastră şi în Uniunea Euro-peană descoperirile în generenu sunt considerate invenţii.
Americanii deţin 70% dintotalul brevetelor de invenţie,
acordate pe plan mondial,având ca obiect organismemodificate genetic. Adică, înSUA se acordă o importanţămajoră dezvoltării transgenice,spre deosebire de Europa,unde se manifestă un interesmoderat faţă de aceastăproblemă.
BREVETAREAPROGRAMELORPENTRUCALCULATOR
Deşi conform Convenţieiprivind Brevetul Europeanprogramele pentru calculatornu sunt considerate ca invenţii,în legea naţională acesteprograme n-au fost excluse dinsfera de protecţie prin brevetede invenţii. În Statele Unitesunt protejate prin brevetede invenţii şi programele pentrucalculator, şi metodele debusiness, iar numărulacestor cereri creşte înpermanenţă.
Şi în legea naţională, şi înConvenţia europeană estedeclarat că dreptul la brevetaparţine inventatorului sausuccesorului său în drepturi.Dreptul la depunerea cererii debrevet de invenţie îl posedă şiîn Republica Moldova, conformConvenţiei, orice persoanăfizică sau juridică, oricesocietate echivalentă uneipersoane juridice.
În SUA dreptul la depunereacererii şi dreptul la brevet îiaparţine inventatorului.Conform procedurii, Oficiul dinSUA admite două tipuri desolicitări:
Inte
llect
us 3
/200
3
8
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE a) cerere neprovizorie – pentrubrevet de invenţie – se depuneînsoţită de o declaraţie peproprie răspundere sau de odeclaraţie sub jurământ făcutăîn faţa unui notar, prin careinventatorul precizează că el seconsideră primul inventator alobiectului cererii;
b) cerere provizorie pentrubrevet de invenţie – prin care seoferă inventatorilor opţiuneaunor costuri mai mici în situaţiaîn care primul depozit serealizează în SUA. Cerereaprovizorie nu trebuie însoţită deo declaraţie sau un jurământautentificat prin notariat şi nuimpune depunerearevendicărilor.
Solicitantul dispunede 12 luni de la dataînregistrării cererii provizoriipentru a depune o cerereneprovizorie de brevet.
În cazul în care o cerereprovizorie se transformă într-ocerere neprovizorie, în timp de12 luni de la data cereriiprovizorii, acest interval de timpnu este luat în calculul durateide protecţie de 20 de ani încazul acordării unui brevet deinvenţie.
PUBLICAREACERERIILegislaţia naţională şiConvenţia prevăd publicareacererii de brevet după expirareatermenului de 18 luni de la datadepozitului sau, dacă a fostinvocată o prioritate, de la dataacestei priorităţi.
Legislaţia americană prevedepublicarea cererilor de brevetde invenţie după expirareatermenului de 18 luni de la datainiţială de depozit, prevăzută delege. Inventatorul americanpoate opta ca cererea sa să nufie publicată doar dacă aceastanu a făcut obiectul unei cereriînregistrate într-o ţară străină,unde legea impune publicareadupă 18 luni, sau dacă cerereanu a fost depusă conformprocedurii PCT.
Toate legislaţiile analizateprevăd că informaţiilereferitoare la cererea de brevetpot fi publicate, la cerereasolicitantului, înainte deexpirarea termenului de 18luni. Legea americanăprevede ca cererile, care nu sedepun în străinătate şi pentrucare solicitantul a cerut regimnepublic, să nu se publice.Conform legislaţiei naţionale,Convenţiei şi Legii SUA,informaţiile conţinute îndepozitul naţional reglementarsunt confidenţiale până lapublicarea acestora.
În toate legislaţiile analizateefectul publicării cererii semanifestă prin drepturiprovizorii în favoareasolicitantului. În RepublicaMoldova invenţia este protejatăprovizoriu, conformrevendicărilor acesteia, de ladata publicării cererii şi până lapublicarea datelor privindbrevetul. Protecţia juridicăprovizorie se consideră învigoare numai în cazuleliberării brevetului.
Persoana fizică sau juridicăcare a exploatat invenţia înperioada de protecţie provizorieplăteşte titularului brevetului,după obţinerea brevetului, ocompensaţie bănească.Cuantumul compensaţiei sestabileşte prin acordul dintrepărţi. Aceste prevederi seextind asupra invenţiei de ladata când solicitantulnotifică depunerea cererii debrevet persoanei carea folosit invenţia, dacă aceastădată este anterioară dateipublicării informaţiei privindcererea.
Şi în Statele Unite efectulpublicării se manifestăprin drepturi provizorii înfavoarea solicitantului, şianume, prin posibilitatea de aobţine o indemnizaţie rezo-nabilă din partea terţilor careaduc atingeri revendicărilorcererii publicate, pe baza uneinotificări adresate de cătresolicitant terţilor. Dupăeliberarea şi publicareabrevetului vor putea fi invocateşi reparaţii, inclusiv pentruperioada de timp care s-ascurs până la apariţia titluluide protecţie.
În concluzie, putemconstata că sistemelede brevetare naţional,european şi al SUA deja aumulte dispoziţii comune sauidentice, ceea ce ne dăsperanţa încheierii viitoruluitratat SPLT şi a posibilităţiicreării unui sisteminternaţional unic de protecţiea invenţiilor.
9
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE SUMMARY
T he legal protection of inventions, in the Republic of Moldova, is governed by the Law Nr. 461/1995 on Patents for Invention and the Regulations on the Application of
the Law Nr. 461/1995 on Patents for Invention. According to the national legislation aninvention in any field of technology may be patented if it is new, if it involves an inventivestep and if it is susceptible of industrial application. An invention may have as subjectmatter a product, a process, as well as the application thereof. In accordance with theEuropean Patent Convention (hereinafter “Convention”), the European patents aregranted for new inventions, involving an inventive step and susceptible of industrialapplication. In the US legislation patentable are deemed to be any inventions or discover-ies relating to any process, mechanism, product or composition of substances that it is newand useful, or any improvement thereof. The patentability requirements of the invention inthe USA are: novelty, non-obviousness and utility.
CALENDAR
La 31 iulie 1949 s-a născut la Brânza, Vulcăneşti Ion BOSTAN, academician, doctor habilitat în ştiinţetehnice, profesor universitar, rector al UTM.
Este autor a 125 de invenţii, iar domeniile sale de cercetare sunt: maşinologie şi fiabilitatea maşinilor,teoria fundamentală a angrenajelor, cercetarea şi sinteza transmisiilor planetare precesionale de uzcasnic, roboţi şi tehnica de exploatare a fundului oceanului planetar.
Acad. Ion Bostan este Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova pentru ştiinţă şi tehnică(1978, 1998), “Inventator Emerit” al Republicii Moldova (1989), deţinător al Medaliei de AurOMPI “Inventator remarcabil” (1998), “Inventator de Elită” al României (1994), cavaler al“Ordinului Republicii”, preşedinte al Asociaţiei Inginerilor din Republica Moldova, membru alPrezidiului Comisiei Superioare de Atestare.
La 4 august 1931 s-a născut la Bălţi Nicolae GĂRBĂLĂU, academician, doctor habilitat în ştiinţechimice, membru titular al AŞM, şef laborator chimie a compuşilor coordinativi, director alInstitutului de Chimie al AŞM.
Rezultatele cercetărilor fundamentale ale acad. N. Gărbălău şi discipolilor săi sunt oglindite în4 monografii, peste 360 articole, 260 comunicări la foruri de specialitate, în 32 brevete de invenţie.
La diverse saloane internaţionale de inventică elaborările brevetate de colectivul condusde acad. N. Gărbălău au fost menţionate cu diverse medalii (“Bruxelles-EUREKA”, 1995 – 2 medaliide argint; “Geneve-99”, Elveţia, – o medalie de argint şi una de bronz; “Geneve-2000” – 2 medaliide aur; “Inventa-90”, Bucureşti, România – o medalie de aur şi diplome de gr. II şi III la“INFOINVENT-2000”, Chişinău).
Inte
llect
us 3
/200
3
10
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Este o disciplină care nu selimitează doar la teoretizareaaspectelor fundamentale alevieţii, ci elaborează şi impuneoamenilor de ştiinţă normestricte privind comportamentullor faţă de ceea ce numimviaţă.
Bioetica examinează, deasemenea, aspectele legatede ingineria genetică sau defolosirea embrionilor şifetuşilor umani. Ca o
încununare a acestor activităţi,în 1994 a fost elaborat unproiect al unei Convenţii privindBioetica. Scopul acesteia estede “a proteja demnitatea şiidentitatea tuturor fiinţeloromeneşti, a garantarespectarea drepturilor şilibertăţilor lor fundamentale înce priveşte aplicarea în practicăa biologiei şi medicinei”.Răspândirea virusului imuno-deficienţei umane, care aprovocat epidemia de SIDA, a
stimulat luarea în consideraţieşi a altor probleme de etică îndomeniul social şi de ocrotire asănătăţii. În RecomandareaR(89)14, CE, ComitetulMiniştrilor Sănătăţii a abordatnecesitatea de a găsi unechilibru între drepturileindividuale şi cele colective înlupta împotriva infecţiei.Principalele probleme de eticăprivesc testele pe bază devoluntariat şi diversele formede depistare a bolii; garantarea
ERA BREVET+RII}N DOMENIUL GENETICII (II)
dr. biolog Rita BORDEIANU,specialist coordonator, AGEPI
(Continuare. Încep. în nr. 2)
Ş tiinţa a făcut un salt spectaculos în ultima sută de ani. Descoperirile şi invenţiile ştiinţifice au creat concepţii, puncte de vedere şi abordări noi. Ca şi alte ştiinţe,medicina a realizat progrese uimitoare in secolul nostru, mai ales după ce genetica a
oferit posibilităţi şi şanse noi celor care s-au consacrat studiului vieţii. Deci experimentele,descoperirile, realizările, performanţele biomedicale care vizează viaţa biologică a omului,trebuie examinate şi din perspectiva valorilor specific umane, a misiunii omului în lume. Or, aprivi lucrurile în acest mod înseamnă a evalua şi dintr-o perspectivă etică toate performanţeleştiinţifice care au ca obiect de studiu viaţa umană. Toate acestea au generat diverse opiniicare au condiţionat existenţa unui control serios asupra activităţilor savanţilor şi aleoamenilor de ştiinţă. Astfel a apărut disciplina bioetica, un cuvânt de origine grecească,pe care savanţii l-au conferit deontologiei şi eticii medicale.
11
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE confidenţialităţii pentru
persoanele contaminate;măsuri restrictive, mai alesasupra libertăţii de circulaţie;cercetări în domeniul epide-miologic, menite să evaluezeincidenţa şi prevalenţa virusuluiimuno-deficienţei şi aepidemiei de SIDA.
Prin urmare, toate ţările artrebui să reglementeze clarfuncţionarea tehnologiilorgenetice pentru a proteja şi afavoriza dezvoltarea cercetăriigenetice în scopul identificăriiunor noi teste diagnostice şiposibilităţi pentru soluţionareaproblemelor legate de brevete,confidenţialitate, asigurărisociale, servicii private.
Recenta hotărâre aDepartamentului de sănătate alGenetics CommissioningAdvisory Group oferă o soluţiepentru echilibrarea raportuluiîntre cerere şi resurse. Grupulconsultant va identificamecanismele, stabilindprioritatea tehnologiilorgenetice în cadrul sistemuluinaţional de sănătate, precum şiaspectele controversate pecare le implică.
Acest grup consultativ vaaborda o serie de neajunsuri,deficienţe structurale esenţiale,care se manifestă în toatedomeniile de cercetare. El vaimpulsiona la toate niveluriletendinţa de a transformacercetările în invenţii şi inovaţiiutile şi valoroase din punct devedere comercial. Totodată seva promova dezvoltarearesurselor umane careconstituie materia primăprincipală pe baza căreia se
construiesc capacităţile decercetare, precum şi mobili-tatea cercetătorilor şi a cunoş-tinţelor şi expertizei acestora;sprijinirea infrastructurii şiasigurarea conduitei etice acercetătorilor. În acest senseste necesar să fie respectateprincipiile etice fundamentale.Acestea includ principiileprezentate în Carta DrepturilorFundamentale ale UE:
Ô protejarea demnităţiiumane şi a vieţii umane;
Ô protejarea datelorpersonale şi a intimităţii;
Ô de asemenea, protejareaanimalelor şi a mediului înconformitate cu dreptulcomunitar şi cu convenţiileinternaţionale şi codurilede conduită, cum suntDeclaraţia de la Helsinki învariantă recentă, ConvenţiaConsiliului Europei privinddrepturile omului şibiomedicina, semnată laOviedo în 1997, Protocoluladiţional privindinterzicerea clonării fiinţelorumane, semnat la Paris în1998, Convenţia NaţiunilorUnite privind drepturilecopilului, Declaraţiauniversală privind genomuluman şi drepturile omului,adoptată de UNESCO,precum şi rezoluţiilerelevante ale OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii.
Se va ţine seamă de avizeleGrupului de Consilieri Europenicu privire la implicaţiile etice alebiotehnologiei (1991-1997)şi de avizele Grupului Euro-pean referitoare la etica în
ştiinţă şi în noile tehnologii,începând cu 1998.
În conformitate cu Protocolul dela Amsterdam privind protecţiaanimalelor şi bunăstareaacestora, experimentele peanimale trebuie să fie înlocuitecu soluţii pozitive acolo undeeste posibil. Suferinţaprovocată animalelor trebuie săfie evitată sau redusă cât maimult posibil. Acest lucru estevalabil (în conformitate cuDirectiva 86/609/CEE) în cazulexperimentelor pe animale,care implică specii foarteapropiate fiinţelor umane.Modificarea moştenirii geneticea animalelor şi clonareaanimalelor poate fi acceptatănumai dacă scopurile suntjustificate etic, iar condiţiile suntde aşa natură încât săgaranteze bunăstareaanimalelor şi să respecteprincipiile biodiversităţii.
Cu toate acestea, în MareaBritanie, în ianuarie 2000, aufost eliberate pentru prima dată2 brevete pentru noi metode declonare a mamiferelor printransfer nuclear de celulesomatice în celule germinale(oiţa Dolly), brevet nr.GB2318578 şi CB2331751.Licenţa a fost eliberată pentrucontinuarea cercetărilor cu ovalabilitate juridică de 17 ani.
Mai mult de 200 de savanţi,jurişti şi reprezentanţi aidiferitor organizaţiiinternaţionale şi asociaţii s-auîntrunit la UNESCO într-unsimpozion internaţional,organizat în ianuarie 2002, cugenericul „Etica, proprietateaintelectuală şi genomica”.
Inte
llect
us 3
/200
3
12
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE Principalul subiect al acestuiforum l-a constituit găsirea unuinumitor comun în soluţionareaproblemelor legate de protecţiadescoperirilor în domeniulorganismelor vii, întrucât estevorba nu numai de o poziţieetico-filosofică, ci şi despreviitorul omenirii, incluzândaspectele economice.
Umanitatea cunoaşte astăzi unpericol şi mai grav. La acestînceput de secol XXI o forţăexcepţională a fost obţinută deoameni prin „proiectarea viului”.Trecerea la producţiaorganismelor modificategenetic (OMG) şi posibilitateabrevetării elementelor vieţii îndomeniul plantelor, animalelorşi mai ales, al fiinţelor umane,asociată eventual cumodificările genomuluicelulelor germinale sauembrionilor, ridică mariprobleme în faţa civilizaţieimoderne.
Revenind la domeniul bioeticii,natural, trebuie să ne punemîntrebarea: oare tot ce esteposibil din punct de vederetehnic e acceptabil şi din punctde vedere etic? Întrebarea încauză apare de fiecare datăcând este vorba de odescoperire. Problema este destringentă actualitate, deoareceomul deja e în stare să seimplice în procesul dezvoltăriinaturii vii – a genomului,ţesuturilor, a embrionilor, acelulelor etc. Aceastăintervenţie vizează nu numaispecia umană – culminând cuproblema posibilităţii declonare a fiinţei umane, dar şinatura în general, adică faunaşi flora. De aici reiese o
multitudine de aspectecontroversate legate debioetcă.
Astfel, la Conferinţa GeneralăUNESCO din 2001 (octombrie)desfăşurată la Paris cuparticiparea a mai mult de 50ministere pe probleme deştiinţă, au fost discutateurmătoarele probleme:
Ô aprobări conceptuale şiprincipii fundamentale alebioeticii;
Ô problemele principale alebioeticii la momentulactual;
Ô determinarea şi reglemen-tarea normelor şisistemelor – de ce estenevoie de un documentuniversal juridic înprobleme de bioetică?
Ô informaţiile care suscităatenţia ştiinţei şi asocietăţii.
La începutul anilor 70problemele bioeticii eraulegate, în principiu, defecundarea artificială. Astăzibioetica cuprinde un spectrumai larg, implicând informaţiigenetice, cercetareaembrionilor şi celulelor stem,diagnosticul preimplantar,precum şi transplantul deorgane, organisme modificategenetic etc.
Cercetarea celulelor stem aleembrionilor este cea maicontroversată temă pentrudiscuţii. Investigaţia în acestdomeniu este legată deposibilitatea creării organelor şiţesuturilor pentru transplantare,atât de necesare bolnavilor azi.
Însă celulele stem suntobţinute din embrioni umani,ceea ce ne determină să neîntrebăm: oare e posibilă şinecesară crearea embrionilorartificiali pentru cercetareacelulelor stem?
Abordarea acestei problemecapătă pe parcurs noi aspecte.Astfel, în raportul Comitetuluiinternaţional pe problemebioetice „Particularităţile eticeale cercetărilor celulelor stemale embrionilor”, semenţionează că în situaţia datătotul depinde de statutul care ise acordă embrionului. În acestdocument sunt enumerate 3direcţii de bază, considerate caneadmisibile din punct devedere etic:
Ô utilizarea embrionilor înscopul obţinerii celulelorstem este absolut amorală;
Ô o astfel de utilizare esteadmisibilă din punct devedere etic numai înanumite scopuri medicale,cu respectarea unorcondiţii riguroase;
Ô ţinând cont de pericolullegat de aceste cercetări,folosirea celulelorembrionilor umani trebuieinterzisă din punct devedere etic.
La studierea celulelor stem potinterveni şi alte metode, ocolindproblemele etice. Astfel a fostobţinută protecţia prin brevet înaceastă direcţie: WO0229073;WO0208388; EP1195440;EP1176189 cu titlul „Vectori deizolare a genelor pentru celulestem” şi „Celule similarecelulelor stem”.
13
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE O altă problemă gravă este
legată de transplantul deorgane şi ţesuturi (evitareacomercializării organelor:ficatului, rinichilor, pancreasuluietc; precum şi a retinei sau amăduvei spinării). Urmează săse anexeze chestiunile legatede transplantarea organelormodificate genetic, atunci cândsunt compatibile, de la animalela om. Tema legată detransplantul organelor readuceîn atenţia noastră problemabrevetării.
Ţara care a promovat,începând cu anii ’80, protecţiaprin brevet a numeroaselortehnologii şi proceduri, strânslegate de cercetărifundamentale, este SUA.Primele brevete au fosteliberate în 1987 şi 1988
pentru crearea organismelorartificiale, elaborarea unormetode de transformare acelulelor şi obţinereaproteinelor, genelor şifragmentelor de gene. Ulteriorstatului american i s-a alăturatşi Japonia. În acest contextmondial bioetica devinestrategia prioritară stabilită deUNESCO pe anii 2002-2007,odată cu finisarea proiectuluigenomului uman.
BIBLIOGRAFIE:
1. Donald S. Chisum et al.:“Principles of Patent Law”(cases and materials),1998
2. Z. I. Hertzog: “Elemente degenetică moleculară”, ed.Bucureşti, 1996
3. P. Raicu: “Geneticagenerală şi umană”, ed.Bucureşti, 1997
4. J. Nuture “The humangenome”, 2001
5. VINITI Detabases “Patentaffairs”
6. J. Nuture medicine 2000,Nr. 6
7. British Medical JournalBMJ) 2000, Nr. 2; 2002,nr. 1
8. BMJ ed. în l. română“Perspectivele geneticii”,2001, Nr. 5, V.6
9. Directiva ConsiliuluiEuropei 98/44/CE
10. Convenţia privindDiversitatea Biologică, 1992
SUMMARY
T he complete decoding of the Human Genome Project is a major scientific breakthrough in the history of mankind. The scientific achievements and inventions
have created new concepts, new viewpoints and new approaches.
Most of patents cover claims of sequences of the genome DNA, complementary DNA, indi-vidual mutations with expressed sequences and individual polymorphisms. The analysis ofhuman genome by molecular biology methods enabled the identification, isolation andmanipulation of a great number of genes, restoration of genes normal functional capacity.Therefore, treatment of genetic diseases will mark the future not by control of effects but byremoval of reasons. All these created viewpoints having generated decisions concerning theexistence of a strict control over the activities of scientists and researchers. The bioethics is atopical problem, there going to be examined its aspects bound on genetic engineering or onuse of embryos and human fetuses.
Just by these very reasons the bioethics becomes a priority strategy established by UNESCOfor the years 2002-2007, beginning with the finishing of the human genome project.
Inte
llect
us 3
/200
3
14
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
PRINCIPII DE DETERMINARE
A NO|IUNILOR GENERICE}N MATERIE DE M+RCI
I. INTRODUCERE
T ermenul “generic” se regăseşte în multipledocumente referitoare la
mărci, indicaţii geografice şidenumiri de origine atât denivel naţional, cât şi în celeinternaţionale sau regionale,cum sunt:
Ô Aranjamentul de laLisabona privind protecţiaindicaţiilor locului deorigine a produselor şiprotecţia lor internaţională;
Ô Regulamentul ConsiliuluiCE nr. 40/94 privind marcacomunitară;
Ô Regulamentele CEE nr.2081/92 şi 2037/93referitoare la protecţiaindicaţiilor geografice şidenumirilor de origine aproduselor agricole şialimentare;
Ô Legea nr. 588/1995 privindmărcile şi denumirile deorigine a produselor;
Ô Legile altor ţări în acestdomeniu (Federaţia Rusă,SUA etc.)
şi, implicit, prin noţiunea determen uzual în
Ô Convenţia de la Parispentru protecţia proprietăţiiindustriale;
Ô Acordul TRIPS;
Ô Legislaţiile respective aleunui şir de ţări.
Necesitatea efectuăriiunui studiu referitor la noţiunilegenerice în materie de mărcişi elaborării unor principiiprivind determinareafaptului că o noţiune este sau adevenit generică s-a amplificatdupă ultimele modificări
efectuate în Legea nr. 588/1995, în rezultatul căroraarticolul 7(1)2)a prevedeurmătoarele:
Sunt excluse de la protecţieşi nu pot fi înregistrate:
Ô mărcile care suntcompuse exclusiv dinsemne sau din indicaţiilipsite de caracterdistinctiv, în specialcompuse numai din:
Ô semne sau indicaţiidevenite generice sauuzuale.
Problema că o noţiune estegenerică poate apărea lamomentul examinării semnuluisolicitat spre înregistrare încalitate de marcă şi dupăînregistrarea unei mărci, dacă
dr., conferen\iar Svetlana MUNTEANU,[ef Direc\ie M=rci [i Modele Industriale,AGEPI
15
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE este cerută anularea
înregistrării în temeiularticolului 26 coroborat cuarticolul 7(1)2)a. Totodată, eapoate apărea şi în procesul deapărare a drepturilor titularuluimărcii sau într-o acţiune deconcurenţă neloială careimplică aspecte ce ţin dedurata protecţiei.
Acest studiu se referă la mărcişi noţiunile generice sau altfelspus - la genericismul înmaterie de mărci şi reflectăstarea de lucruri în domeniuldat, esenţa problemelor legatede genericism, doctrinagenericismului, legislaţia şipractica unor ţări cu oexperienţă bogată privindînregistrarea mărcilor, studii decaz, soluţii posibile pentruprevenirea genericismului.
II. GENERICISMULÎN MATERIE DE MĂRCI
2.1. Mărcile şi termeniigenerici
Pentru ca o marcă să fieprotejată legal, ea trebuie săîndeplinească două condiţii defond:
Ô să identifice o singurăsursă a produselor/serviciilor;
Ô să permită concurenţilorlibertatea de a utilizatermenii non-distinctivipentru a desemnaprodusele/serviciile lor.
De aici rezultă condiţia sine quanon pentru ca un semn să fiecapabil să îndeplineascăfuncţiile unei mărci –distinctivitatea. Este binecunoscut continuumuldistinctivităţii mărcilor în funcţie
de tipul acestora, care poate fireprezentat prin următoareaschemă grafică:
Mărcile:
Generice DescriptiveSugestive ArbitrareFanteziste
O marcă este
Ô generică – dacă eaidentifică categoria deproduse;
Ô descriptivă – dacăstabileşte calitatea saucaracteristicile produselor;
Ô sugestivă – dacăsugerează, mai degrabădecât descrie, un ingredi-ent sau o caracteristică aproduselor şi necesităimplicarea imaginaţiei şipercepţiei pentru a deter-mina natura produselor;
Ô arbitrară – dacă este uncuvânt comun care nu arenici o legătură semanticăcu produsele pentru carese foloseşte;
Ô fantezistă – dacă este uncuvânt inventat.
La limita de sus a continuu-mului distinctivităţii se aflămărcile fanteziste, iar la cea dejos – mărcile generice. De fapt,însăşi noţiunea de “marcăgenerică” este, se pare, un nonsens, deoarece termenii“marcă” şi “generic” suntincompatibili. Argumentareaacestei afirmaţii este urmă-toarea: noţiunea “generic” esteun adjectiv definind ceva “careaparţine unei categorii întregi,privitor la o categorie întreagă(de fiinţe, obiecte, fenomene);care cuprinde toate cazurile deacelaşi fel” [1]. Conform
concepţiei INTA, “Un termengeneric reprezintă un cuvântsau o frază care este sau adevenit un termen comunasociat cu el sau cunoscut ca ocategorie aparte de produse şiservicii la care se referă, astfelîncetând să funcţioneze caindicaţie a originii. Spreexemplu, termenul ceas estegeneric pentru aparate demăsurat timpul. Desemnărilegenerice nu pot fi înregistrate şiprotejate. ” [2]. În materie demărci un termen nu estegeneric în vacuum, ci în raportcu produsele sau serviciile cucare se foloseşte (spreexemplu, desemnarea “MO-TOR” este generică pentrumotoare, însă pentru îmbrăcă-minte este arbitrară). PoziţiaOrganizaţiei Mondiale aProprietăţii Intelectuale (OMPI)în această problemă esteurmătoarea [3]:
Ô Un termen este genericatunci când defineşte ocategorie sau un tip căruiaîi aparţin bunurile. Esteesenţial pentru comerţ şipentru consumatori canimănui să nu-i fie permissă monopolizeze un astfelde termen generic.
Ô Exemple de termenigenerici sunt “mobilă”(pentru mobilă în general şide asemenea pentrumese, scaune etc.) şi“scaun” (pentru scaune).Alte exemple ar fi “băuturi”,“cafea”, care arată că existăcategorii şi grupuri debunuri mai largi sau mairestrânse, toate având încomun faptul că termenulcu sens larg utilizat în modconsecvent pentru a ledescrie este generic.
Inte
llect
us 3
/200
3
16
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE Ô Acestor semne le lipseştecomplet caracterul distinctivşi unele jurisdicţii afirmăcă, chiar dacă sunt utilizateintens şi au dobândit unsens secundar, ele nu pot fiînregistrate deoarece,având în vedere necesita-tea absolută ca piaţa să fiecapabilă să le utilizeze, elenu trebuie monopolizate.
Denumirea produsului oriserviciului în sine este oantiteză a mărcii, din motiveevidente o denumire genericănu poate niciodată să capeteun al doilea sens pentru aindica originea produselor.
Astfel, un termen generic nupoate funcţiona ca marcă, fiindprin excelenţă descriptiv şi totalnedistinctiv, deoarece ţine dedomeniul public, fiind ladispoziţia tuturor. De aici rezultăşi tratamentul diferit altermenilor generici şi al celorpur descriptivi: primii suntexcluşi total de la înregistrare încalitate de mărci, iar cei de laurmă pot fi înregistraţi dacă audobândit distinctivitate. Mai multdecât atât, legislaţiile unor ţăriconţin prevederi diferite şi înceea ce priveşte anulareamărcilor constituite din termenidescriptivi şi din termenideveniţi generici: spre exemplu,Actul Mărcilor (SUA) prevede untermen de 5 ani pentrudepunerea cererii de anulare aunei mărci descriptive şi nustabileşte nici un termen pentruanularea mărcilor devenitegenerice [4, 5]. O marcăgenerică dacă reprezintănumele comun al unui produsori serviciu nu poate fiînregistrată sau folosită
exclusiv de un producător, chiardacă a căpătat un al doileasens.
Termenii generici mai suntnumiţi şi termeni uzualdescriptivi (“commonly descrip-tive”), spre deosebire de ceidoar descriptivi (”merelydescriptive”).
Această diferenţă estereflectată foarte clar în chiarprevederile Actului Mărcilor,unde se stipulează că “termeniidoar descriptivi pot fi înregistraţidacă au devenit distinctivi încomerţ pentru produselesolicitantului” [6], pe de altăparte, “înregistrarea poate fianulată dacă marca a devenit odenumire uzual descriptivă aunui obiect” [7]. O marcă doardescriptivă, spre deosebire deuna uzual descriptivă, identificăcaracteristicile lucrurilor. Eaeste foarte similară cu unadjectiv.
Un termen generic esteînsăşi numele obiectului(produsului sauserviciului). Un termeneste “doar descriptiv”referitor la produse sauservicii dacă el descriedirect un ingredient,calitatea, caracteristicilesau specificul acestora,sau dacă el comunicănemijlocit informaţiareferitoare la natura,funcţiile, scopulsau destinaţia produselorsau serviciilor.Aceste categorii nu suntexhaustive.
Exemple de mărci doar descrip-tive: “Video Buyer’s Guide”(“Ghidul Video al cumpără-torului”) pentru publicaţiireferitoare la echipamentevideo; “Gas Badge” (“Indicatorde gaz”) pentru detectoare aleunor gaze; “Apricot” (“Caisă”)pentru păpuşi cu parfum decaise etc. [8].
Iată cum explică judecătorulamerican Friendly diferenţadintre o marcă generică (uzualdescriptivă) şi una doardescriptivă pe exemplul “DeepBowl Spoon” (“Lingură cu cupăadâncă”)7: “Deep Bowl” identi-fică caracteristicile importanteale produsului. Acest termeneste “doar descriptiv” pentrulinguri, deoarece informează căele sunt adânci în partea cupei.El nu este un nume “uzualdescriptiv” deoarece produsulpentru care este destinat nu-io cupă adâncă, ci o lingură(spoon). La rândul săutermenul “spoon” nu este unuldoar descriptiv referitor laprodus, el identifică însăşiprodusul şi de aceea este untermen generic [8].
Spoon - (commonly descriptive– uzual descriptiv) = generic
Deep bowl - (merely descriptiv– doar descriptiv) = descriptiv
În contextul celor expuse, încontinuare prin termenul“generic” vom subînţelege şitermenul “uzual”.
Se ştie că una din funcţiilemărcii este cea publicitară saude reclamă. Astfel marca esteun mijloc de informare aconsumatorului. Informaţiapoate fi directă sau indirectă.
17
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Modul de transmitere a
informaţiei are o importanţăvitală. Ea se reflectă printendinţa crescândă a agenţiloreconomici de a alege mărcidescriptive, spre regretulspecialiştilor în mărci.Această predilecţie pentrudescriptivitate creează unconflict între aşteptărileagenţilor economici şiprevederile legale, fiind sortităeşecului, întrucât e nerealistăşi depăşită de timp.
O marcă descriptivă comunicăinformaţia direct în virtuteasensului ei natural. O marcăfantezistă nu comunicăinformaţia direct deoarece nuare un sens natural. GeorgeEastman ar fi putut să aleagăpentru produsul sau numele“Camera”; în schimb el a creatcuvântul Kodak, aparent pentrucă-i plăcea litera K şi vroia uncuvânt care să nu fie pronunţatgreşit. Dacă alegea cuvântul“Camera”, ar fi transmisinformaţia despre produsrelativ precis şi direct. Când acreat cuvântul „Kodak”, în 1888,acesta semnifica puţin saunimic pentru publicul consu-mator. Dar folosirea ulterioară acuvântului, în raport cu apara-tele de fotografiat, a început săcomunice indirect informaţia. Înprezent consumatorii cunosc,fie din propria experienţă, fie înrezultatul diseminării informa-ţiei, şi asociază cuvântul“Kodak” cu aparatele defotografiat ce posedă anumitecalităţi sau caracteristici.
Semnele descriptive, peste untimp, pot să fie asociate cu un
producător, iar marca începesă comunice informaţieindirectă, dobândind o anumitădistinctivitate. Pe de altă parte,chiar şi un purtător de informa-ţie indirectă poate să înceapăsă comunice informaţie directăca rezultat al absorbţiei lui înlimbajul curent.
Cu cât gradul de descriptivitateeste mai mare, cu atât maigreu este de a demonstra cămarca a obţinut un senssecundar [9].
Standardele de obţinere aprotecţiei pentru mărciledescriptive în CE sunt mairelaxate decât în SUA. Astfel, înSUA marca Baby-Dry pentruscutece a fost considerată doardescriptivă şi neprotejabilă, iarCurtea Europeană de Justiţie aconsiderat-o sugestivă şisusceptibilă de protecţie.Curtea a stabilit că punctul devedere modern este de aexamina mărcile din cuvintecompuse nu numai în relaţie cufiecare cuvânt în parte, dar caun tot întreg. Diferenţa percep-tibilă între marca depusă spreînregistrare şi limbajul uzual alconsumatorilor produseloreste capabilă să-i conferecombinaţiei de cuvinte uncaracter distinctiv. Deoarecetermenul Baby-Dry esteambiguu şi poate fi atribuit unorproduse total diferite, cum ar fipudra de talc, umbrelele micisau cuverturile de protecţiepentru cărucioare, termenul nua fost considerat “doardescriptiv”, dar cu caracterdistinctiv şi susceptibil deprotecţie [10].
2.2. Diluarea mărcilorşi căile de prevenirea genericismului
Distinctivitatea unei mărcipoate fi afectată în rezultatuldiluării ei. Un caz tradiţional dediluare este acela cândindividualitatea mărcii poate ficompromisă în rezultatulfolosirii de către terţi a aceleiaşimărci pentru produse totaldiferite.
Profesorul Walter J. Derenbergidentifică cel puţin 2 alte daunecare pot conduce la diluareamărcii [11]:
Prima este definită ca “moarteamărcii” (“trademark death”).Aceasta mai este numită şidiluţie prin genericid, generizareşi trademarkicid („genericide”,„generization” and „trademar-kicide”). Toate aceste noţiunidescriu procesul prin care omarcă pierde semnificaţia deindicaţie a provenienţei şi altecaracteristici esenţiale pentrufuncţionarea mărcii. Victimecelebre ale acestui proces sunt„aspirin”*, “gasoline”, “vaselin”,“escalator”, “elevator”, “primus”,“gramophone”, “magneto-phone”, “celluloid”, “frigider”,“linoleum”, “trampolin”, “ther-mos”, “kerosene”, “cellophane”,“zipper”, “nugget”, “yo-yo”,“bendix”, “nylon”, “corn flaks”,“dry ice”, “milk of magnesia”etc. [12, 13].
Există temeiuri multiple pentrudeteriorarea lingvistică a mărciiîntr-un termen generic. Titulariimărcii deseori sunt singuri devină: ei se grăbesc să includămărcile lor în dicţionare ca apoi
* În Republica Moldova marca ASPIRIN pentru produsele cl. 05 este protejată pe numele titularuluiBAYER AKTIENGESELLSCHAFT, DE.
Inte
llect
us 3
/200
3
18
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE să ceară insistent ca să fieexcluse din acestea. Mărcile demare succes pot conţinegermeni ai decăderii lor. Cel ceproduce un produs nou şinefamiliar, fără ca sa-i atribuieo alternativă lingvistică scurtăpentru public, trebuie să sepedepsească pe sine, nu pealţii (spre exemplu, denumirea„acid acetil salicilic” nu a fost oalternativă adecvată pentru„aspirin”).
“Genericide” este termenulfolosit pentru a descrie unproces în care o marcă, ceobţine o valoare economică, opierde ulterior în rezultatulutilizării neadecvate şi cade îndomeniul public [14, 15].
Genericismul constă întransformarea unei mărci într-odenumire a produselor şicăderea ei în domeniul public.
Conceptele de “gene-ricism” şi “marcă” seexclud reciproc. Funcţiade bază a mărcii estedistingerea produselor.Marca răspunde laîntrebările consuma-torului: “Cine eşti? Deunde vii? Cine garan-tează pentru tine?”. Pecând denumireaprodusului răspunde laîntrebarea “Ce eşti tu?”.
O marcă poate deveni un numecomun pentru un produs care afost obiectul unei invenţii şi fiindcunoscut sub această denu-mire după expirarea brevetului,când terţii îl vor putea producelegal. Un posibil motiv pentru
genericid este inexistenţa unuitermen generic pentru produsulpentru care se foloseştemarca. Un exemplu de acest felpoate servi “linoleum” .Produsul (acoperământ pentrusol din pânză de iută unsă cuun strat compact de ulei de inoxidat), a cărui denumire a fostcreată pornind de la cuvintelelatine LINum (in) şi OLEUM(ulei), iniţial a fost brevetat în1860, apoi şi-a pierdut marcasa în 1878, când a devenit clarcă nu există un alt mod de a-ldescrie [3]. Un alt exemplu este“trampoline” care a fost iniţialmarcă pentru produse ce nuaveau un termen generic:aparate de sărit susţinute dearcuri; suprafeţe plate pe bazăde arcuri pentru sărit [14]. Ceamai mare parte de mărcidevenite generice se referă laastfel de situaţii.
Una din principalele metode deprevenire a genericismului deacest tip constă în introducereaunui nume pentru noul produs,concomitent cu lansareamărcii. Astfel s-a procedat lalansarea mărcilor Rollerbladeşi Jet-Ski [16].
Dauna generizării poate fidescrisă ca o slăbire gradualăa mărcii, deşi nu inevitabil, pânăla o eventuală distrucţie a ei.
Al doilea tip de daună estedezonorarea – ponegrirea,denigrarea sau parodiereamărcii. Astfel, spre exemplu,folosirea mărcii “Enjoy Co-caine” pentru droguri şiproduse referitoare la sex aprejudiciat capacitatea devânzare a mărcii Coca-Cola.Unul din cele mai cunoscutecazuri de parodiere esteconflictul dintre numele de
domeniu peta.org, înregistratde o organizaţie numită“People Eating Tasty Animals”(Oameni Iubitori (consumatori)de Animale Gustoase) şi marcaPETA®, înregistrată pe numelesocietăţii “People for the EthicalTreatment of Animals”(Oamenii pentru tratamentuletic al animalelor). Titularulmărcii nu a fost deloc amuzatde această parodiere,considerând-o drept încălcarea dreptului la marcă, deşipeta.org nu a avut nici oactivitate comercială. Curtea asusţinut că o asemeneaacţiune diluează valoareamărcii şi a decis radiereaînregistrării numelui dedomeniu [17].
Titularul mărcii trebuie săutilizeze corect marca.Drepturile la marcă pot fipierdute în rezultatul folosiriineadecvate. Riscul de a pierdeo marcă valabilă creşte şipentru mărcile consacrate.Pentru a reduce folosireaneadecvată a mărcii serecomandă:
Ô folosirea pe post deadjectiv: o marcă trebuieutilizată întotdeauna caadjectiv şi niciodată ca verbsau substantiv, pentru apreveni transformarea ei întermen generic;
Ô folosirea termenilorgenerici: în reclamă marcatrebuie întotdeauna să fieînsoţită de denumireagenerică a produselor şi,eventual, de cuvântul“marcă”. Spre exemplu,“Maşini de copiat de marcaXerox”, sau “Copiatoare demarca Xerox”;
19
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Ô diferenţierea mărcii: o
marcă trebuie să fiediferenţiată de context prinfolosirea literelor majus-cule sau a unor font-urideosebite;
Ô controlul licenţiar: numărulde licenţe acordate altorcompanii trebuie controlat;
Ô acţionarea în judecată:urmărirea şi acţionarea înjudecată a persoanelor ceîncalcă dreptul exclusiv almarcii.
Folosirea improprie a mărcii -ca indicaţie a produsului şi nu asursei - contribuie la transfor-marea unei mărci în termengeneric. Cuvântul „Aspirin” adevenit în multe ţări termengeneric prin: permisiunea altorpersoane de a folosi aceastădenumire; utilizarea de cătreBayer numai a mărcii, fărăindicarea sursei (producă-torului). Conform regulii gene-rale, o marcă poate deveni odenumire generică din 2 motive:
Ô drept urmare a unei utilizăriimproprii de către titular;
Ô drept urmare a unei utilizăriimproprii a mărcii de cătreterţi, această utilizare fiindtolerată de către titular.
Este decisiv ca marca să nu fieutilizată ca desemnare aprodusului. Un exemplu cumtrebuie de procedat corect [3].Produsul “cafea solubilă” a fostinventat în 1938 şi a fost numitNESCAFE. Producătorul autilizat chiar de la început peetichete termenii “cafeainstantanee” sau “cafeasolubilă” pentru desemnareaprodusului în cauză, astfelevitând transformarea mărciiNESCAFE în termen generic.
O altă regulă importantă esteutilizarea mărcii pe post deadjectiv şi niciodată pe post desubstantiv (denumire aprodusului), altfel zis, marca nutrebuie să fie utilizată cu unarticol sau la plural.
Este preferabil, totodată, camarca să fie evidenţiată dincontext - prin majuscule saucaractere speciale. Serecomandă de asemeneautilizarea simbolului ® pentrumărcile înregistrate.
Dar aplicarea acestor reguli nueste suficientă: titularul mărciitrebuie să urmărească perma-nent ca terţii să nu foloseascăabuziv marca sa. În specialeste important ca marca să nufie utilizată ca denumire aproduselor în dicţionare,publicaţii oficiale, reviste etc.sau în locul acestor denumiri.
Unele legislaţii conţin prevederiexprese referitoare la reprodu-cerea mărcilor în dicţionare.Astfel, art. 10 al Regulamen-tului CCE nr. 40/94 privindmarca comunitară stipulează:
“Dacă reproducerea unei mărcicomunitare într-un dicţionar, oenciclopedie sau o lucrareasemănătoare de consultat dăimpresia că aceasta constituietermenul generic al bunurilorsau serviciilor pentru care eînregistrată marca, editorulintervine, la cererea titularuluimărcii comunitare, careproducerea mărciicomunitare să fie, cel târziu înediţia următoare a lucrării,însoţită de indicaţia că estevorba de o marcă înregistrată.”
Pericolul transformării uneimărci într-un termen genericeste cu atât mai mare cu cât
este mai cunoscută marca,consumatorii fiind tentaţi să ofolosească pentru desemnareaprodusului. De aceea estefoarte important ca titularii(producătorii) înşişi să ofolosească într-o manierăfoarte riguroasă şi să intervinăîmpotriva terţilor în caz de abuz.
Conform normelor de dreptgeneral, recunoscute şi înpractica internaţională, marcadevine un termen genericnumai dacă toate mediilecomerciale interesate şipublicul larg s-au obişnuit săutilizeze semnul ca un termengeneric. Titularii mărciiNESCAFE, bunăoară, aplică opolitică riguroasă în acest sensşi marca respectivă, care esteuna din cele mai cunoscute înlume, rămâne o marcă prote-jată şi beneficiază de o protec-ţie solidă, în ciuda obiceiuluiunui număr mare de consuma-tori de a numi cafeaua solubilăNESCAFE. Un alt exemplu estemarca Coca-Cola, probabil ceamai cunoscută în lume, carecontinuă să beneficieze de oprotecţie puternică.
2.3. Determinareagenericismului
Cum se testează dacă o marcăpropusă este sau nu generică -această problemă a fost şirămâne acută pentru oficiile demărci, tribunale (judecătorii) şireprezentanţi ai proprietăţiiindustriale. Pentru a apreciacorect o marcă, trebuie să seţină cont de semantica ei, deprodusele/serviciile pentru careeste destinată, de asociaţiilepe care le creează, chiar şi defactorii psihologici (percepţiaconsumatorilor).
Inte
llect
us 3
/200
3
20
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE În 1986 Curtea de Apel deCircumscripţie Federală a SUAa recomandat un test din 2etape pentru genericism [10]:
1. Care este genul produselorsau serviciilor în cauză?
2. Este oare termenul solicitatspre înregistrare perceputde public ca fiind relevantcu referinţă la genulproduselor sau serviciilor?
Curtea a aplicat acest testpentru a stabili că desemnarea1-888-MATRESS nu estegenerică pentru serviciitelefonice şi de aceea poate fiînregistrată ca marcă.
Curtea Supremă din Connecti-cut a susţinut că termenulMOHECAN TRIBE, chiar dacăeste folosit de către părţile îndispută referitor la vânzărileproduselor, este un termengeneric ce desemnează ungrup de aborigeni americani şinu este capabil să fie protejatca marcă.
Sarcina de a demonstracaracterul generic al uneimărci în cadrul procedurii deexaminare îi revineexaminatorului. În cazul cândnu sunt suficiente probe,instanţa de judecată poateanula decizia examinării.Marca “The Best Beer inAmerica” a fost refuzată laînregistrare deoarece exami-natorul a concluzionat următoa-rele: marca reprezintă numelesau genul produselor şi anume“bere recunoscută în Americace a învins într-o competiţie dedegustare sau a fost apreciatăca cea mai bună la gust”.Instanţa nu a susţinut concluziaexaminatorului privind
genericismul, considerând-oinconsistentă, totuşi a hotărâtcă desemnarea solicitată nupoate funcţiona ca marcădeoarece este elogioasă, iar“invocarea superiorităţii trebuiesă fie liber accesibilă tuturorconcurenţilor în orice domeniureferitor la produsele sauserviciile lor”. “Mărcile care suntelogioase şi descriptivereferitor la meritele produselorsunt de asemenea privite ca oformă condensată de descrierea caracterului sau calităţiiproduselor” [20].
Conform Actului Mărcilor (SUA),testul decisiv pentru a stabilidacă o marcă a devenitgenerică este motivaţia lacumpărarea produselor. Adicădacă, eventual, cumpărătoriinumesc produsele cu acesttermen (spre exemplu “termos”când cumpără un vastermoizolator).
Desemnările generice sedeosebesc de cele descriptiveprin provenienţa lor. Ele intră înlimbajul curent ca desemnăriale unor produse (ca mărci saudenumiri de produse noi), iarapoi, în urma folosirii de cătrediferiţi producători pentrudesemnarea aceloraşiproduse sau a unor produseomogene, se transformă îndesemnări generice [21].
Consider că problema esteabordată în acest contextunilateral, fără a ţine cont depercepţia consumatorului. Or,anume acesta este “receptorul”principal căruia îi este adresatămarca. De altfel, chiar înrecomandările citate ceva maijos, se arată că o desemnarenu poate fi recunoscutăgenerică dacă solicitantul
aduce dovezi că semnulsolicitat reprezintă marca lui, iarconsumatorii o recunosc caatare. O astfel de abordarepermite păstrarea mărcilorcunoscute care riscă să setransforme în termeni generici.
La fel ca şi în cazuldeterminării sensuluisecundar al unei mărci,rezultatele studiilorgenericismului sunt încea mai mare măsurădependente de definiţiauniversului relevant [22].Testul caracteristicpentru aprecierea generi-cismului constă în eva-luarea faptului în cemăsură publicul relevantpercepe termenul cadesemnare a articolului(produsului) [23].Semnificaţia primară aunui termen cere o simplămajoritate a consuma-torilor ce consideră cătermenul este tipul produ-sului şi nu marca [24].
Prezintă interes Recomandărilemetodice în această problemăelaborate de Rospatent [13].Criteriile care caracterizează odesemnare devenită genericăpentru anumite produse sunturmătoarele:
Ô utilizarea desemnării încalitate de denumire aprodusului de cătrespecialiştii din ramurile deproducţie respective,comercianţi şi consu-matori;
21
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Ô utilizarea desemnării în
calitate de denumire aunuia şi aceluiaşi produssau a unor produsesimilare de către diferiţiproducători;
Ô utilizarea desemnării untimp îndelungat.
Numai în prezenţa tuturoracestor criterii desemnareapoate fi apreciată drept gene-rică. Este imposibil de a stabilicare criteriu este dominant.
2.4. Consecinţelejuridice alegenericismului
Pierderea distinctivităţii uneimărci în rezultatul transformăriiei într-un termen genericconduce la invalidarea acesteiaşi anularea înregistrării.Prevederi exprese în acestsens se conţin în legislaţiilemultor ţări (SUA, Rusia etc.), încea europeană şi în Legea-tipelaborată de OMPI:
Ô Astfel, Actul Mărcilor (SUA)prevede că cererea deanulare a mărcii, care adevenit generică, poate fidepusă oricând (Titlul 15 alUSC, paragraful 1064);cererea se examinează înjudecată [7];
Ô Legea Federaţiei Ruseprivind mărcile de produse,mărcile de servicii şidenumirile de origine aproduselor prevedeîncetarea protecţiei mărciiîn temeiul hotărârii adop-tate de „Палата попатентным спорам” pemarginea cererii corespun-zătoare depuse de orice
persoană în cazul transfor-mării mărcii înregistrateîntr-un termen generic (art.29.1 alineatul 6) [26];
Ô Regulamentul ConsiliuluiCE nr. 40/94 prevededecăderea din drepturi atitularului mărcii comuni-tare în urma cererii depusela oficiu, dacă marca adevenit, prin activitatea sauinactivitatea titularului său,simbolul comercial al unuiprodus sau al unui serviciupentru care este înregis-trată (art. 50.1.b) [25];
Ô Conform art. 31 al Legii-tipelaborate de OMPI, “omarcă va fi radiată dinRegistru dacă titularul săua provocat sau a tolerattransformarea ei într-odenumire generică pentruunul sau mai multeproduse sau servicii pentrucare marca a fost înregis-trată, încât marca şi-apierdut semnificaţia demarcă în mediile comer-cianţilor sau în ochiipublicului ”. Radierea dinRegistru a unei mărci înconformitate cu acest articoleste un act de expropriereşi această sancţiune nupoate fi ordonată decâtdacă toate mediile comer-ciale şi consumatoriiinteresaţi, precum şipublicul în general, s-auobişnuit să utilizeze semnulca denumire genericăpentru produsul a căreiorigine o identifică marca.Numai în aceste condiţiisemnul îşi pierde totalsemnificaţia iniţială şi poatefi radiat din Registru [3].
Totodată, dacă titularulmărcii nu a provocatsi nu a tolerat transfor-marea ei într-o denumiregenerică pentru unul saumai multe produse oriservicii pentru caremarca a fost înregistrată,dar promovează opolitică corectă demenţinere a distinctivităţiimărcii, el nu poate fiexpropriat de marcă.
III. PRINCIPII DEDETERMINAREA NOŢIUNILORGENERICE ÎNMATERIE DE MĂRCI
Reieşind din rezultatelestudiului prezentat mai susprivind marca şi noţiunilegenerice, care reflectă aspec-tele de bază legate de acestenoţiuni, specificul lor în materiede mărci, prevederile diferitorlegislaţii referitor la acestsubiect etc., precum şi consta-tând că termenii generici sauuzual descriptivi nu pot func-ţiona ca mărci şi nu pot obţinedistinctivitate, iar acest faptconduce la încetarea protecţieimărcii înregistrate, proceduradeterminării noţiunilor genericeare o importanţă deosebită atâtîn procesul examinăriisemnelor solicitate spreînregistrare, cât şi în procesulanulării unei mărci, şi de aceeatrebuie să conţină următoarele2 aspecte de bază:
Ô analiza porduselor/serviciilor pentru care sesolicită înregistrarea mărcii
Inte
llect
us 3
/200
3
22
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE sau pentru care esteînregistrată marca;
Ô documentarea în diversesurse de informare:dicţionare, enciclopedii,publicaţii, baze de datespecializate (cum este bazade date a OMS referitoare ladenumirile generice pentrusubstanţele farmaceutice),reţeaua Internet etc., înscopul aprecierii sensuluiprimar al termenului solicitatşi percepţiei lui de cătrepublicul relevant în raport cuprodusele/serviciile pentrucare se va aplica sau seaplică marca (după caz seva ţine cont de rezultatelesondajelor efectuate înmediile comerciale şi printreconsumatorii interesaţi,precum şi publicul îngeneral).
Simpla prezenţă a unui termenîn dicţionare nu este suficientăpentru constatarea faptului căun termen este generic.
Sarcina demonstrării caracteru-lui generic al unei mărci încadrul procedurii de examinareîi revine examinatorului, iar într-o procedură de anulare amărcii – persoanei care cereanularea.
Criteriile care caracterizează odesemnare devenită genericăpentru anumite produse trebuiesă fie următoarele:
Ô utilizarea desemnării încalitate de denumire aprodusului de cătrespecialiştii din ramurile deproducţie respective,comercianţi şi consumatori;
Ô utilizarea desemnării încalitate de denumire aunuia şi aceluiaşi produssau a unor produsesimilare de către diferiţiproducători;
Ô utilizarea desemnării untimp îndelungat.
Numai în prezenţa tuturoracestor criterii desemnareapoate fi apreciată drept generi-că. Este imposibil de stabilitcare criteriu este dominant.
Totodată, dacă titularul mărcii nua provocat si nu a tolerattransformarea ei într-o denumiregenerică pentru unul ori maimulte produse sau serviciipentru care marca a fostînregistrată, dar promovează opolitică corectă de menţinere adistinctivităţii mărcii, el nu poate fiexpropriat de marcă şi aceastanu poate fi radiată din Registru.
BIBLIOGRAFIE:
1. Dicţionarul explicativ allimbii române. Ediţia a II.Bucureşti: Universenciclopedic. – pag. 417.
2. INTA frequently askedtrademark questions. http://www.inta.org/basics/tmfagsD.shtml#4.
3. “Introduction au droit et a lapratique en matiere demarques. Notion fonda-mentales. Manuel deformation de l’OMPI.”.Geneve, 1994.
4. U.S. Trademark Act. Title 15of the United States Code.
5. Overview of U.S. TrademarkRegistration. PROCEDURE
AND PRACTICE. http://www.tmcounselors.com/genInfo/tmUS.htm
6. 15 U.S.C., §1052(e),(f).
7. 15 U.S.C., §1064(c).
8. Dennis Haase. WHATS IN AWORD. http://www.4hb.com/0440whatsinaword.html
9. J. Thomas McCartny,MeCarty on Trademark andUnfair Competition (4 th ed.1996).
10. Robert C. Cumbow.Developments affectingtrademarks: Greatesttrademark hits of 2001.Seatle, 2002.
11. Tony Martino. Trademarkdilution. Clarendon Press.Oxford, 1996.
12. Blair Shewchuk. Words:WOE &WONDER. JumboJets and other jargon.http://cbc.ca/news/indepth/words/jumbo.html
13. Методические рекомен-дации по вопросамотнесения заявленныхобозначений, товарныхзнаков и знаков обслужи-вания к категории вошед-ших во всеобщее употреб-ление как обозначениятоваров и услугопределенного вида.Утверждены ПриказомРоспатента от 27 марта1997 г. N 26.
14. Candi Hinton. WHENGOOD MARKS GO BAD.http://www.inta.org/press/news2002_10.shtml
23
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE 15. Trademark Glossary. http://
www.marklaw.com/trademark-glossary/G-L.htm
16. Alex McDonald. Trademarkownership – the legalities.Strategic Branding 2002Conference 13-14 May2002.
17. Arnoud Engelfriet. Limita-tions on trademark rights.http://www.iusmentis.com/trademarks/crashcourse/limitations/
18. Закон Российской Феде-рации о товарных знаках,знаках обслуживания и
наименованиях местпроисхождения товаровот 23 сентября 1992г.Nr. 3520-1.
19. Jerre B. Swann. Generi-cism rationalized. INTA,1999.
20. IN RE THE BOSTON BEERCOMPANY LIMITEDPARTNERSHIP. http://www.ipo.org/bostonbeer.htm
21. Рекомендации поотдельным вопросамэкспертизы заявленныхобозначений. / под. ред..О.Л. Алексеевой. - М.:
Роспатент, ФИПС, 2001 г,стр. 16.
22. http://www. guidelineasso-ciates. com/index.php?team
23. Nartron Corporation,Plaintiff-Appellant, v.STMicroelectronics, Inc.,Defendant-Appellee. http://www.michbar.org/opinions/us_appeals/2002/100102/16520.html
24. Trademark & UnfairCompetition. Prof. MarciHamilton. Fall, 2000.
25. Regulamentul ConsiliuluiCE nr. 40/94 din 20decembrie 1993.
SUMMARY
In the field of the trademarks the generic notions have a special character: they aren’tgeneric in the vacuum but in relation with products or services with which they are used. Theterm is generic when it defines a category or a type of goods or services. For the consumersand the commerce it is important that nobody has an authorization to monopolize such aterm. A generic term can’t function as a mark being descriptive and in distinctive. Thedenomination of product or service in itself is an antithesis of the mark, moreover, accordingto the evident reasons a generic denomination can’t have a second sens to indicate theappellation of origin of products or services. Law No 588/1995 on trademarks and appella-tions of origin of products excludes signs or indications becoming generic or usual from theprotection and registration thereof as marks. The problem of ascertaining the fact that anotion is generic is complicated and may appear both in the frame of examination of the signbeing applied for registration as a mark and after registration of a mark if it is requested thewithdrawal of registration owing to the loss of distinctivity.
Moreover this problem may appear in the procedure of the mark’s owner rights protection orat the unfair completion that implies the aspects concerning the extent of protection.
The presented report reflects some essential features of the generic notions in matters ofmarks, provisions of the different legislations on this matter, ways of preventing the degen-eration of marks (genericism), determining of the genericism, legal resuls thereof and, inconclusion, the author formulates a set of principles for determining the generic notions inthe matter of marks.
Inte
llect
us 3
/200
3
24
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Mărcile în culori. Primamarca înregistrată în MareaBritanie în 1876 reprezenta untriunghi de culoare roşie şi lamomentul anului 1969 încă seafla în registrul de mărci. Înunele ţări nu este permisăînregistrarea culorilor ca atare,ci a nuanţelor de culori. Odistinctivitate mai mare posedăaranjarea specifică a culorilorîn forma unor reprezentărigrafice, combinări etc. Pentruobţinerea dreptului exclusivasupra unei combinaţii deculori şi, cu atât mai mult,asupra unei culori, producă-torul trebuie să depună multeeforturi, orientate spre obţine-rea de către marcă a caracte-rului distinctiv în rezultatul
utilizării ei.6 În unele cazuri osingură culoare poate să nu fiesuficient de distinctivă, deaceea în toate cazurile cererilede înregistrare a mărcilorconstituite din culori trebuie săfie însoţite de dovadadistinctivităţii lor pe piaţă.
Ca şi mărcile verbale, mărcileconstituite din culori pot ficonsiderate descriptive saugenerice pentru anumiteproduse. Culorile rezultate dinprocesul de producere deasemenea sunt considerategenerice sau funcţionale. MareaBritanie recunoaşte şi înregis-trează culori şi combinaţii aleacestora în calitate de mărci încazul în care solicitantul prezintă
dovada distinctivităţii, cum ar fi:culoarea verde pentru construc-ţii, culoarea argintie pentrubrichete. Franţa înregistreazămărcile constituite din culori şifără prezentarea dovezii derecunoaştere pe piaţă. Înprezent printre ţările care acordăprotecţie mărcilor constituitedintr-o singură culoare senumără: SUA, UE, Australiaetc.(fiecare ţară având însăprevederile sale privind mărcilenetradiţionale). În anul 1995Curtea Supremă a SUA ahotărât că o marcă constituitădin culori poate fi înregistratădoar în cazul în care aceastăculoare nu indică direct proprie-tăţile sau destinaţia produselorşi în cazul în care această
M+RCI NETRADI|IONALE (II)
Natalia OBRI{TE,[ef-adjunct Sec\ie M=rci
Interna\ionale, AGEPI
Violeta JALB+,[ef Sec\ie M=rci Interna\ionale
(Continuare. Încep. în nr. 2)
5. PROBLEMELE CE APAR LA }NREGISTRAREAM+RCILOR NETRADI|IONALE
6 В. Мельников “Охраноспособность цвета и его сочетаний в качестве товарных знаков”,Патенты и лицензии, 1993/3
25
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE marcă posedă distinctivitate,
adică consumatorul atribuieaceastă culoare unui anumitproducător şi nu o va confundacu produsele concurenţilor.Distinctivitatea trebuiedemonstrată de către solicitant.
Este foarte complicat şicostisitor de demonstratdistinctivitatea mărcii, în specialîn cazul mărcilor constituitedintr-o singură culoare. Nuputem să nu menţionămdificultăţile ce apar în cazulcontrafacerii mărcilor. Înasemenea cazuri se ia înconsideraţie faptul că, deşimarca prejudiciată a fostsolicitată pentru o singurăculoare, aceasta presupune şitoate nuanţele acestei culori.De asemenea, e necesar demenţionat că marca color nutrebuie să rezulte din calităţilefuncţionale ale produselorpentru care este solicitată. Spreexemplu, în cazul OrangeCommunications Inc, 41U.S.P.Q.2d 1036 (T.T.A.B. 1996)a fost refuzată marca ce eraconstituită din culoareaportocalie pentru telefoniepentru că această culoareserveşte la îmbunătăţireavizualizării. În ceea ce priveşteconcurenţa, a fost solicitatăexcluderea de la protecţie aunor culori care ar puteaprejudicia interesele altorproducători (spre ex.: ambalajoranj pentru sucul de portocalesau galben pentru sucul delămâie).
Spre deosebire de ţările ceintroduc modificări în legislaţiepentru a oferi o oarecareprotecţie mărcilor constituiteexclusiv dintr-o culoare, existăţări, în special cele afiliateAcordului Andean, care excludmărcile constituite exclusivdintr-o culoare de la protecţie.Problema mărcilor constituitedintr-o singură culoare rămânea fi foarte controversată.7
Forma şi imaginiledinamice aleproduselor sau aleambalajelor.
Deoarece majoritatea examina-torilor cer descrierea mărcii,este foarte dificil de a stabilinatura exactă a unei mărcitridimensionale sau dinamice,din moment ce numai reprodu-cerile bidimensionale sauimaginile sunt accesibile îndosare. În cazul mărcilorconstituite din imagini dina-mice, solicitantul poateprezenta, odată cu cererea, oînregistrare pe suport videosau pe CD-ROM cu imaginilemărcii solicitate, astfel încâtpersoanele interesate să aibăposibilitatea să consulteaceste înregistrări la Oficiu.
Solicitantul care intenţioneazăsă înregistreze o marcătridimensională trebuie săspecifice modul în care să fiereprezentată marca la primapublicare în Buletinul OficialUSPTO sau în certificatul deînregistrare (în cazul mărcilor
constituite din imagini dinami-ce, solicitanţii indică de obiceiprima imagine şi ultima).8
Sunetele. Regulamenteleprivind înregistrarea mărcilorimpun ca cererile să conţinădescrierea lor detaliată, să fieuşor de reprodus, să poată fireprezentate grafic şi săservească la deosebireaproduselor sau serviciilor uneipersoane fizice sau juridice deprodusele sau serviciile alteipersoane fizice sau juridice.
Pentru mărcile sonore aceastaînseamnă o descriere detaliatăa sunetelor şi a partiturii îngeneral. În cazul în care încalitate de marcă sunt solicitatesunete naturale, acestea deasemenea trebuie descrise,spre exemplu “marca constădin reproducerea bubuituluiprodus de tunet”. Când estevorba despre sunet, solicitantultrebuie să aducă dovada căsunetul solicitat este asociat decătre consumator anumeproduselor sale. Doar în cazulîn care este solicitat un sunetinedit solicitantul nu esteobligat să prezinte dovadadistinctivităţii.
7 www.bereskinparr.com/ “Color, slogans and shapes as trademarks - the transition from non-traditional to traditional”Lloyd Sarginson, Lillian Sversky, 1995
8 www.gtlaw.com/ “Special Problems in Registration of Nontraditional Trademarks” Daniel Schloss, 1999
Inte
llect
us 3
/200
3
26
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE Pentru ca o marcă să fierecunoscută, ea trebuie să fieutilizată. În cazul mărcilorsonore este greu de definit ceanume constituie utilizarea,pentru că mărcile sonore, ca şicele olfactive, nu pot fi aplicatedirect pe produs. În SUA,Germania şi Australia utilizareamărcii sonore în spoturilepublicitare, fără aplicarea sadirectă pe produse, nu seconsideră utilizare, pe cândMarea Britanie, Italia şi Suediao recunosc ca atare.
Una din problemele legate demărcile sonore este dificultatearealizării unei cercetărieficiente. O marcă sonoră şi omarcă reprezentată vizualuneori pot fi confundate. Spreexemplu, dacă o firmă aînregistrat o marcă compusădin cântecul unei păsări, iaraltă firmă a înregistrat numeleacestei păsări, atunci poateapărea riscul de confuzie. Deaceea trebuie pus la punctsistemul de căutare. Sepreconizează ca pe viitor să fieelaborat un regulament privindexaminarea mărcilor sonore.Între timp, pentru examinareaeficientă a mărcilor sonore, vorfi cooptaţi specialişti cu studiimuzicale, iar la depunereacererii se va solicita descriereadetaliată a sunetului şiînscrierea sa pe suport audio.9
În cazul mărcilor sonor estedeosebit de greu de stabilitgradul de similitudine a 2mărci. Pentru aceasta secompară tonalitatea, compozi-
ţiile în general şi descrierileacestora. În cazul în care mărciisonore i se opune o marcăvizuală (sau invers) se va folosidescrierea mărcii sonore.
Dacă sunetul solicitat ca marcăeste o partitură muzicală ce nuaparţine solicitantului, aceastase consideră o încălcare adreptului de autor. Cazurilemenţionate deseori devinsubiect de dezbateri în judecată.
În SUA asemenea cazuri suntîntâlnite frecvent. Spre exemplu,cu 30 de ani în urmă NancySinatra a dat în judecatăcompania Goodyear pentru căacesta utilizase cânteculinterpretat anterior de Sinatra“These Boots are Made forWalkin.” Sinatra a interpretatcântecul, însă nu şi-aînregistrat drepturile asupra luiprintr-un certificat de drept deautor, pe când companiaGoodyear a obţinut licenţăpentru acest cântec şi aînregistrat o marcă sonoră.Judecata a luat act de situaţieşi a hotărât că dacă NancySinatra este împotriva utilizăriiacestui cântec ca marcă, înscopuri comerciale, nu aredecât să cumpere de la titularuldreptului de autor dreptulexclusiv. Astfel, Curteanu a satisfăcut plângereadnei Sinatra.
Un alt caz este cel al companieiEMI Catalogue Partnership,care a înaintat o plângereîmpotriva companiei HillHolliday Conors Cosmopolous
Inc. 228 F.3d 56. Compania EMIdeţine dreptul de autor asupracântecului lui Benny Goodman“Sing, Sing, Sing” şi invocăcompaniei Hill Hollidayconcurenţa neloială, deoareceaceasta din urmă utilizeazăsloganul “swing, swing, swing”,însoţit de o melodie asemană-toare cu cântecul lui Goodman,pentru a face publicitateechipamentelor pentru golf.Curtea nu a satisfăcut plân-gerea, considerând că nuexistă nici un indiciu de lezare adrepturilor.
O altă condiţie ce trebuierespectată pentru ca o marcăsă fie înregistrată este aceeaca marca dată să nu fiefuncţională. Cu alte cuvinte,marca solicitată să nu rezultedin funcţiile produselor saudestinaţia serviciilor. În uneleţări a fost propusă protecţiamărcilor sonore prin legeaprivind concurenţa neloială. Cutoate că mărcile sonore suntconsiderate exotice, ele trebuieacceptate cu drepturi egale înfamilia mărcilor tradiţionale. 10
Mirosurile. În ceea cepriveşte înregistrarea mirosu-rilor, acestea sunt cel mai greude reprezentat într-o formăgrafică sau de descris încerere. Cererile pentru mărcilece constau din mirosuri trebuiesă conţină o descriere explicităde tipul “marca constă dinmiros de fragă”. Cu toate căeste foarte greu să descrii unmiros, examinatorii vor cere casolicitantul să o întocmească
9 www.coudert.com/ “Registration of Nontraditional Marks” Robert Hanlon, Lara Holzman10 Л.Г.Кравец «Правовая охрана звуков, обонятельных и цветовых знаков в различных странах , включая
Россию», Патентное дело, 1997/10, p. 15-17
27
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE suficient de clar pentru ca
persoanele interesate să poatărecunoaşte în orice situaţieacest miros şi automat să-lasocieze producătorului. Celmai uşor în acest caz este sădescrii mirosul solicitat prinanalogie cu altele, cunoscutedeja. Concomitent, nu oricearomă va putea fi înregistrată camarcă în cazul în care are uncaracter mai mult funcţionaldecât de diferenţiere a produ-selor. De exemplu, în cazulsolicitării unei mărci olfactivepentru astfel de produse caparfumurile sau apele decolonie, cererile vor fi respinse.Mărcile aromatice în multeaspecte se aseamănă cumărcile verbale sau figurative: lise aplică aceleaşi criterii deprotecţie. Mirosurile care indicăla produs nu pot fi înregistrate(nu poate fi înregistrat mirosulde lămâie pentru sucuri delămâie). Mirosurile se descriuprintr-o cromatogramă carepoate arăta veridic aroma, fără adezvălui componenţa lor,deoarece conţinutul chimic alcomponenţilor constituie unsecret comercial pe careproducătorii, în scopul evităriicontrafacerii mirosului nudoresc să-l facă public. În SUA afost depusă o cerere deînregistrare în calitate de marcăa unei desemnări, descrise caun miros puternic al unei floritropicale - Plumeria blossoms,pentru fibre textile necesarela executarea unor broderiiîn stil rusesc. La Oficiu a fost
adus un vas închis ermetic careconţinea fibrele mirositoare.
La înregistrarea acestui tip demărci apar probleme, şianume:
Ô necesitatea reînnoiriipermanente a eşantionuluiaromatic, prezentat spreexaminare;
Ô imposibilitatea utilizăriimărcii în combinaţie cusemne speciale de tipul„R” sau „TM”;
Ô la etapa publicării pentru aputea înainta contestaţia,persoanele terţe nu pot luacunoştinţă directă demarcă şi trebuie să seprezinte la oficiu;
Ô probleme pot apărea şi laprezentarea dovezilor delezare a drepturilor titularului.
Din moment ce a fostînregistrată o marcă olfactivă,este important ca acest mirossă persiste în timp (produsulpoate sta mai multă vreme înmagazin, iar mirosul utilizat camarcă se poate epuiza,existând riscul ca produsul sărămână fără marcă).11
Deci, din cauza apariţieimultiplelor întrebări importante,înregistrarea mirosului încalitate de marcă este o cutie aPandorei. De exemplu, ce nefacem în cazurile în care sedepun cereri de înregistrare încalitate de mărci a mirosurilorneplăcute?12
Configuraţia produselor.În cazul configuraţieiproduselor, criteriile pentrupasibilitatea la protecţie suntaceleaşi ca şi în cazul mărcilorconstituite din culori, adicăsemnele trebuie să posededistinctivitate şi nu trebuie sărezulte din funcţiile produsului.Spre exemplu, în cazul PigelEnter., 46 U.S.P.Q.2d 1811(T.T.A.B. 1998) a fost refuzatăînregistrarea clapei pentrumotorină de la motociclete, cutoate că, de fapt, semnulposeda caracter distinctiv. S-areieşit din faptul ca aceastăclapă are un aspect mai multfuncţional. Un alt caz, în acestsens, este cel al companieiKinderman&Sons Inc., 46U.S.P.Q.2d 1253 (T.T.A.B. 1998),fiind refuzată înregistrareaconfiguraţiei ce semăna maimult cu un ambalaj pentrucadourile de Crăciun. Refuzul afost motivat prin faptul căconfiguraţia nu va fi perceputăde către clienţi ca marcă.
Deoarece este foarteclar că configuraţia unui anumitprodus posedă, totuşi,o oarecare funcţie utilitară, estefoarte dificil de stabilit graduldistinctivităţii inerente.Ca principiu general, este maide folos a analiza asemeneamărci în contextul pieţei;forma produsului are mai multeşanse de a deveni unică şi a-lidentifica, dacă ea esteneordinară pentru unasemenea tip de produs.13
11 Ştefan Cocoş, “câteva consideraţii privind înregistrarea mărcilor olfactive”, Revista Română de ProprietateIntelectuală, nr. 2-3, 2001
12 В. Мельников “Защита обозначений: звук, запах, цвет”, Интеллектуальная Собственность, 1997, 5-6, p. 16-2313 www.gtlaw.com/ “Special Problems in Registration of Nontraditional Trademarks” Daniel Schloss, 1999
Inte
llect
us 3
/200
3
28
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Prima cerere de înregistrare aunei mărci sonore, care a şifost înregistrată cu succes,este depusă în SUA în anul1950.
do, fa pe numele “AmericanBroadcasting Companies Inc.”;semnul ce conţine suneteleClopotelor Libertăţii pe numele“Bulletin Company”, sunetul ceimită urletul leului etc.14
http://newsport.sfsu.edu/archive/f96/sounds/first.html -sunetul
20th Century Fox: Înregistrat la17 septembrie, 1996. Numărulde înregistrare #2000732.Marca constă din nouă acordurimuzicale, care conţin câte 4, 8şi 16 note. http://newsport.sfsu.edu/archive/f96/sounds/Movies.htm
Metro-Goldwyn-Mayer:Înregistrat la 3 iunie, 1986.Numărul de înregistrare#1395550. Marca constă dinurletul unui leu. http://newsport.sfsu.edu/archive/f96/sounds/Movies.htm
6. STUDII DE CAZ
Acest caz a stabilit un prece-dent – astfel un sunet natural,o notă muzicală sau o frazăexprimată în voce (sonoră) aufost recunoscute în calitate demarcă. Marca era descrisă înurmătorul mod: “The markcomprises the musical notesG.E.C. played on chimes”, ceeace în traducere înseamnă cămarca este compusă dinnotele muzicale sol, do şi mi,reproduse de clopote.
Cererea a fost depusă decompania NBC Inc. of New Yorkîn scopul de a-şi înregistrasemnalele sale “Bing-Bong-Bing”, interpretate în timpulpauzelor de publicitate pentruservicii de transmisiune aemisiunilor radio şi televizate.Acest semn fiind înregistrat, auurmat altele: semnul ce conţinenotele mi-bemol, si-bemol, sol,
14 http://newsport.sfsu.edu/archive/f96/sounds/ “International Soundsmarks”, The Sounds File
Lucasarts Entertainment(THX): Înregistrat la 10 ianuarie,1995. Numărul de înregistrare#1872866. Marca constădin 30 de voci, începând cuun diapazon îngust, de la 200la 400 HZ, care cuprinde treioctave. http://newsport.sfsu.edu/archive/f96/sounds/Movies.htm
În continuare aducem unexemplu de încercare de aînregistra în calitate de marcăsonoră sunetul produs demotorul în funcţiune al uneimotociclete.
Compania Harley-Davidsonproduce motociclete care autransformat hobby-ul unuimotociclist într-un mod deviaţă, denumită “cultura baiker”,supraîncărcată cu cluburi denoapte şi vestimentaţie pepotrivă. Aptitudinea acesteicorporaţii de a propaga unasemenea mod de viaţă - liberşi energic - constituieperspicacitatea politicii sale demarketing. Dar, în vedereaextinderii business-ului,compania produce şi bijuterii,ceasuri, haine, a deschis oreţea de restaurante numiteHarley-Davidson Café care seconformează acestui stil deviaţă.
În orice antrepriză comercialăcompania garanteazăintegritatea denumirii
29
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE comerciale şi protejează
vigilent mărcile sale. Într-adevăr, Harley a câştigat cusucces toate cauzele privindîncălcarea drepturilor mărcilorsale în instanţele de judecatăfederale în toată ţara. Aceastădezvoltare are şi o cauzăeconomică. Începând cu 1980,când piaţa americană demotociclete era încă substăpânirea producătorilorjaponezi Honda, Yamaha şiSuzuki, Harley-Davidson aînceput să se bucure de ocreştere a afacerii, cuaproximativ 1,5 miliarde dolarivenit anual.
Actualul efort al lui Harley-Davidson de a-şi proteja marcasa este nu numai netradiţional,dar şi contestabil. Aceasta seexprimă prin depunerea celeimai neobişnuite şiprovocatoare cereri deînregistrare a unei mărcidepuse la Oficiul de Brevete alSUA. La 1 februarie 1994Harley a depus cererea deînregistrare a mărcii, pe atuncideja în folosinţă, cu următoareadescriere: “Marca constă dinsunetul emis de un motorordinar cu biele V-TWINS înfuncţiune al motocicleteiproducătorului.”
Astfel, Harley a încercat săînregistreze ca marcă sunetulemis de motocicletele sale şi aridicat întrebarea: “Poate oareproducătorul să înregistrezesunetele emise de produselesale?”. Conform spuselor luiTim Hoelter, vice-preşedintelecompaniei, ei au elaborat, au
fabricat şi au vândut în decursulmai multor decade motocicleteHarley-Davidson cu un sunetunical. Aceste amănunte suntfoarte importante, deoareceaşa-numitul sunet unicalHarley-Davidson îşi datoreazăexistenţa unui motor ordinar cubiele V-TWINS. Joseph Bonk,reprezentantul în proprietateintelectuală al companiei, anotat că acest sunet esterezultatul sincopării (coborâriişi scurtării) unui sunetneregulat şi deşert, care semodelează ca viu graiasemenea cuvintelor “potato-potato-potato”, după cum estedemonstrat în figura ceurmează.15
japonezi Suzuki, Kawasaki,Yamaha şi Honda, precum şiproducătorul american Polarisau depus contestaţii împotrivaînregistrării mărcii sonoreHarley în baza mai multormotive. Cel mai esenţial estecă toate motocicletele de acesttip utilizează motorul ordinar cubiele V-TWINS, care emitesunete identice la toatemotocicletele.
Harley-Davidson Fatboy
15 http://www.bc.edu/bc?org/avp/law/st_org/iptf/articles/ “The trademark registrability of the Harley-Davidson Roar:a multimedia analysis”, Michael B. Sapherstein, 1998
Toţi entuziaştii care şofează unHarley-Davidson consideră căsunetul emis de acestemotociclete este distinctiv şicognoscibil. Puteţi întreba oricemotociclist şi fiecare va spuneun singur lucru: “Nimic nu secompară cu sunetul lui Harley-Davidson”. Cu toate că sunetulde bază este identic la oriceHarley cu motor V-TWINS,motociclistul poate să schimbetonul sau volumul acestuia,epuizând motorul prin apăsarepe pedală.
Nouă concurenţi ai lui Harley-Davidson, inclusiv producătorii
David Makous, un avocatdin Los-Angeles carereprezenta compania HondaMotor Co., a declarat:“Este foarte greu de imaginat olume, în care sunetul unuimotor în funcţiune esteun drept exclusiv deproprietate”. Juriştii practicienidin domeniul mărcilor şi-auexprimat şi ei părerea:„Este de ajuns doar ca Harleysă câştige şi toţi producătoriivor înregistra sunetele emise
Honda Shadow Ace 1100
Inte
llect
us 3
/200
3
30
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE de produsele lor: sunetulaspiratorului în funcţiune,sunetul maşinii de ras.”
Pe Harley-Davidson îl aşteaptăun proces lung, ei vordemonstra probabil că nu auintenţia de a interzice celorlalţiproducători de motocicleteutilizarea motoarelor ordinarecu biele V-TWINS. Mai degrabăHarley vrea să interzicăproducerea motocicletelor careemit sunete identice cu Harley,dar aceste argumente ardemonstra inutilitatea mărciisonore, chiar dacă ea ar fiînregistrată, deoarece, utilizândunul şi acelaşi motor, toatemotocicletele vor emite suneteidentice.
Legea federală a SUA privindmărcile acordă producătoruluidreptul exclusiv de a înregistramarca sa şi de a interziceconcurenţilor utilizarea ei.Legea determină marca dreptorice cuvânt, denumire, simbolsau orice combinare a acesto-ra. Oficiul de Brevete şi instan-ţele judecătoreşti ale SUA auinterpretat termentul “simbol”destul de larg, pentru a puteaacorda protecţie juridică şimărcilor netradiţionale de tipulsunet, culoare, miros. Îngenere, Oficiul de Brevete alSUA permite înregistrareamărcilor netradiţionale caresunt imprescriptibil distinctiveşi unicale (adică fanteziste,arbitrare sau sugestive) sau au
dobândit un sens secundar înmintea consumatorului. Mărcilenetradiţionale de tipul sunetuluinu erau considerateimprescriptibil distinctive şi deaceea, pentru a funcţiona ca omarcă, sunetul trebuia săindice clar consumatoruluisursa produsului, bazată peutilizarea lui pe piaţă.Aptitudinea consumatorului dea recunoaşte sensul secundaral mărcii este foarte importantăîn cauzele de încălcare adreptului de marcă, deoarecerecunoaşterea mărcii trebuiesă fie primară, să existe înainteca instanţa de judecată sădetermine dacă marcaconcurentă va induceconsumatorul în eroare sau nu.
SUMMARY
As a rule, the trademark is perceptible as being a word or a static bidimensional representa-tion, a design or slogan, images or combinations thereof. The words may be both natural andartificial. The trademark may also be constituted of geometrical figures or numbers, or combi-nations thereof. The images may be both abstractionists and reproductions of certain naturalobjects. With the technical-scientific progress these types of trademarks are not sufficient tocapture the consumer attention any more, therefore the producers resort to the diversificationof the trademark types in order to enlarge their chances in the competitive fight, thus, duringthe last decades there appeared a series of trademarks which are less known by the public andmay be characterized as being nontraditional trademarks. Among them one can outline thearomas, the sounds, the color, the shape of the product and of the package, the dynamicimages, the configurations, the taste etc.
31
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Care este obiectul contractuluide franchising? În toate cazurileacesta este dreptul de utilizarea numelui, modalităţilor deconducere a afacerii pe care leposedă franchisorul şi caresunt recunoscute pe piaţă.
Poate fi dreptul la deservireaclienţilor cu utilizarea reclameişi a mărcii întreprinderiifranchisor (ca, de exemplu, însistemul firmelor McDonald’ssau în sistemul magazinelor defirmă ADIDAS Sport). Poateconstitui de asemenea dreptulla o construcţie anumită şi/sau
tehnologie, care au fostelaborate de firma franchisor.
Indiferent de sferele deactivitate, în care se lucrează pebază de franchising, obiectulcontractului întotdeauna îlconstituie transmitereadrepturilor şi a posibilităţilorefective de conducere abusinessului de care dispunefranchisorul şi pe care nu le arefranchiserul.
Ar fi cazul să ne întrebăm: de cefranchiserul nu împrumutătehnologii, spoturi publicitare,metode de organizare şi de
conducere etc. doar la o simplăstudiere a acestora, fără asemna contracte? De ce sutede mii de antreprenori sunt deacord să plătească franchiso-rului pentru dreptul de utilizarea sistemului chiar şi în cazurilecând cunosc întregul sistem delucru al franchisorului până încele mai mici detalii?
Răspunsul la aceste întrebărini-l oferă noţiunea de„proprietate industrială”, careinclude un cerc larg de obiectede proprietate industrialăprotejate prin lege. Pentru
}NCHEIEREA CONTRACTULUIDE FRANCHISING (II)
jur. Nina SCHI|CO,sp. coordonator, Sec\ia Legisla\ie[i Acte Normative, AGEPI
U n element important al sistemului de franchising este contractul de franchising. Anume acest contract determină caracterul şi tehnologia relaţiilor franchiserului şifranchisorului. Din acest motiv, luând decizia de integrare în business prin
intermediul franchisingului, este necesar să cunoaştem conţinutul documentului în cauză.
Conform legislaţiei în vigoare, în Republica Moldova orice contract trebuie să includă:
a) subiectul (franchisorul şi franchiserul);
b) obiectul;
c) conţinutul acestuia.
(Continuare. Încep. în nr. 2)
Inte
llect
us 3
/200
3
32
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE aceasta potenţialii franchiseritrebuie să încheie un contractşi să primească dreptul defolosire a obiectelor deproprietate industrială contraunei anumite plăţi.
Aşadar, încheind un contract defranchising, trebuie specificatmai întâi de toate care obiectede proprietate industrială vor fitransmise de către franchisorcătre franchiser, dacă va fiprotejat dreptul la utilizarea lorşi dacă acestea pot fi obiect alvânzării.
Specificul contractului defranchising rezidă înnecesitatea transmiterii cătrefranchiser nu numai a dreptuluisub formă de licenţă, dar şi,nemijlocit, a dreptului deutilizare a acestuia. În multecazuri este necesarătransmiterea documentaţieitehnice, a instrucţiunilor deserviciu, livrarea utilajului şi amaterialelor, instruireafranchiserului pentru însuşireametodelor de lucru, acordareaulterioară a consultaţiilor.
Contractul de franchising esteîncheiat la propunerea venitădin partea franchisorului,precum şi a părţiidenumite «francheserpotentiale» (franchiserulpotenţial).
Pentru ca o propunere deîncheiere a contractului defranchising să fie acceptată, eatrebuie să conţină:
Ô business-planul cuspecificarea pentruproducerea si/sau comer-cializarea de produse(mărfuri);
Ô prestarea de servicii;
Ô dimensiunile procesului deproducţie;
Ô cuantumul remunerăriiangajaţilor;
Ô veniturile prezumtive;
Ô cuantumul şi destinaţiainvestiţiilor suplimentare;
Ô alte condiţii, la cerereafranchisorului sau franchi-serului.
Toate propunerile privindîncheierea unui eventualcontract de franchising suntpublicate în mass-media saucomunicate nemijlocitpotenţialului partener deafaceri.
Informaţia despre parteneriiexistenţi sau parteneriipotenţiali este culeasă şistocată la Agenţia de Statpentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale. Tot aici potenţialiiparteneri pot solicita informaţianecesară pentru încheiereaulterioară a contractului.
După acceptarea propunerii defranchising şi finisareanegocierilor preliminare, întreparteneri intervine contractul defranchising.
Contractul de franchisingtrebuie să conţină:
a) părţile contractante;
b) denumirea, tipul şidomeniul businessului;
c) cuantumul şi termeneleefectuării plăţilor (platainiţială unică, royalty sauplăţile permanente, taxapentru reclamă);
d) drepturile şi obligaţiilepărţilor, inclusiv dupăexpirarea contractului;
e) angajamentul franchiso-rului de a acorda asistenţăpărţii denumite franchiser;
f) specificarea privindresponsabilitatea părţilorpentru neexecutarea sauexecutarea neadecvată aprevederilor contractului;
g) modul de soluţionare alitigiilor;
h) teritoriul pe care va fifolosită marca franchi-sorului;
i) termenul de valabilitate acontractului, condiţiile demodificare şi prelungiresau reziliere a acestuia;
j) sediul, datele bancare şisemnăturile părţilor;
k) alte clauze care nu con-travin legislaţiei.
Contractul de franchising intrăin vigoare la data semnării luisau la o altă dată prevăzută încontract. Toate contractele defranchising, conform Legii cuprivire la franchising, seînregistrează la Agenţia de Statpentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale. Înregistrareacontractului de franchising esteînsoţită de achitarea uneianumite plăţi care se efectu-ează în modul stabilit deGuvern.
Semnând contractul,părţile îşi asumă anumitedrepturi şi obligaţii.Acestea din urmă constituieconţinutul contractului defranchising.
33
Inte
llect
us 3
/200
3A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Obligaţiile unui franchisor către
franchiser pot fi împărţite îndouă categorii diferite. Primainclude obligaţiile franchiso-rului de a licenţia drepturile deproprietate intelectuală şi altedrepturi relevante alefranchiserului pentru a-ipermite utilizarea sistemuluiconcesionat. A doua categoriereprezintă obligaţiile de a punela dispoziţia franchiseruluisistemul concesionat pentru caacordarea franchisei să aibăun efect practic. Cu alte cuvinte,franchisorul nu numai că-iacordă franchiserului dreptulde utilizare a sistemuluiconcesionat, dar şi îi facecunoscut acestuia cumfuncţionează sistemul. Esenţacontractului de franchisingrezidă deci în licenţa acordatăde franchisor unui franchiserpentru a utiliza sistemulconcesionat.
Franchisorului i se cere săidentifice în mod precisdrepturile de proprietateintelectuală diferite demodalitatea de utilizare a lor decătre franchiser.
Drepturile de proprietateintelectuală sunt stabilite şiaplicate în conformitate culegile naţionale. Deoarece unfranchising de succes depindede stabilirea, menţinerea şi,acolo unde este necesar, deaplicarea unor drepturi deproprietate intelectuală viabile,contractul ar trebui să specificeobligaţia franchisorului de amenţine şi a consolidaviabilitatea acestor drepturi. Deasemenea, contractul ar trebuisă specifice care dintre părţi vaavea grijă nemijlocit de
respectarea proceduriloradministrative de cătreautorităţile locale, luând măsuripentru apărarea drepturilor deproprietate intelectuală în cazulcând ele au fost încălcate.
Este firesc ca franchisorul să-iasigure franchiserului şiangajaţilor săi o pregătirespecială pentru a exploatasistemul concesionat şi să-iacorde consultaţii ulterior, dupădeschiderea unităţiiconcesionate.
Pregătirea specială poateinclude mai multe elementeprivind:
Ô marketingul;
Ô prelucrarea;
Ô repararea;
Ô afacerea în general.
O altă obligaţie a franchisoruluieste asistenţa pentru deschi-dere. Aceasta presupune căfranchisorul este responsabilde aprobarea amplasamen-tului unităţii concesionate,construirea unei clădiri în loculrespectiv, înfiinţarea şiînzestrarea clădirii şi, în celedin urmă, de deschidereaunităţii concesionate.
De asemenea, o obligaţie afranchisorului este ajutorulcontinuu.
Şi franchiserul are anumitedrepturi şi obligaţii. Obligaţiilefranchiserului rezidă în:respectarea programului dedezvoltare, plata diferitelor taxeprevăzute de contractul defranchising, respectareaanumitor condiţii impuse decătre franchisor, care ar favoriza
exercitarea controlului calitativşi respectarea confidenţialităţiiunor informaţii.
Un alt domeniu îl constituieunele prevederi ale contractuluide franchising care seregăsesc în majoritateacontractelor de afaceri, cum arfi cele referitoare laexclusivitate, la condiţiile dereînnoire a contractului,implicaţiile încălcărilor comise,transfer şi încheiere.
La expirarea contractului defranchising, dacă clauzele luinu au fost încălcate, parteadenumită franchisor are dreptulpreferenţial de prelungire acontractului. În acest caz,clauzele contractului pot fimodificate conform înţelegeriidintre părţi.
Părţile au dreptul să cearămodificarea sau reziliereacontractului de franchising încaz de:
a) comun acord;
b) încălcare a clauzelor decătre una din părţi;
c) lichidare a unei părţi capersoană juridică;
d) falimentare a unei părţi;
e) pronunţare în instanţa dejudecată a unei hotărâriprivind nulitatea docu-mentelor de constituire aunei părţi;
f) deces al unei persoane derăspundere care reprzentapărţile la încheiereacontractului;
g) în alte cazuri prevăzute delegislaţie şi/sau decontract.
Inte
llect
us 3
/200
3
34
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
CALENDAR
La expirarea contractului defranchising, precum şi larezilierea lui, părţile suntobligate să întrerupăactivitatea de întreprinzător şi,în decursul unei luni,să informeze despre aceastaAgenţia de Stat pentruProtecţia ProprietăţiiIndustriale.
În cazul când îşi continuăactivitatea de întreprinzătordupă încetarea acţiuniicontractului de franchising,părţile răspund cu profitul
obţinut şi cu taxele vamaleneachitate de la dataexpirării valabilităţii contractuluipână la data depistării acesteiîncălcări şi sunt supuse uneipenalizări corespunzătoare.Sumele indicate se depun încote egale la bugetul de stat şila cel local.
La momentul actual înRepublica Moldova există maimulte întreprinderi careactivează în baza contractuluide franchising. La AGEPI suntînregistrate numai două
contracte de acest gen.Înregistrarea unui asemeneacontract la AGEPI nu produceefecte juridice pentrupersoanele terţe în cazulapariţiei unui conflict.
Considerăm că dacă mai multeîntreprinderi din RepublicaMoldova ar activa în bazacontractelor de franchising,aceasta ar facilita succesuleconomic al întreprinderilor, arasigura progresul la nivelmicro- şi macroeconomic îngeneral.
SUMMARY
T his article briefly states the history of franchising and the modality of concluding a franchise agreement. The article pursues the aim of familiarizing the economic agents
with this type of agreement, the utilization of which contributes to the increase of the economyat the micro and macroeconomic level.
La 11 august 1944 s-a născut la Mărcăuţi, Edineţ Victor GHICAVÂI, doctor habilitat în medicină,
profesor universitar, şef catedră farmacie şi farmacologie clinică a USMF “N. Testemiţanu”,
“Om Emerit” al Republicii Moldova, Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova.
V. Ghicavâi a publicat peste 330 lucrări ştiinţifice, este autor a 14 brevete de invenţie, 7 monografii,
4 manuale, 10 îndrumare de specialitate,7 preparate medicamentoase originale cu acţiune
antihipotensivă, absorbantă, regenerativă şi citoprotectoare, antimicrobiană şi antifungică.
V. Ghicavâi a întemeiat şi implementat farmacologia clinică în procesul de instruire a studenţilor
şi rezidenţilor, precum şi în sistemul sanitar de ocrotire a sănătăţii din Republica Moldova.
35
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ
Î n perioada 24-27 iunie 2003 la Geneva au avut loc şedinţele Grupului de
lucru pentru elaborarea unuinou Regulament al Aranjamen-tului de la Haga privind înregis-trarea internaţională a dese-nelor şi modelelor industriale.
La şedinţele Grupului de lucruau participat reprezentanţi ai:
Ô 14 state-membre aleAranjamentului de la Haga(din 33 de state-membre)(Estonia, Franţa, Germania,Grecia, Ungaria, Italia,Olanda, RepublicaMoldova, România,Slovenia, Spania, Elveţia,Macedonia şi Ucraina);
Ô 11 state observatoare(Croaţia, Irlanda, Japonia,Letonia, Mexic, Norvegia,Portugalia, RepublicaCoreea, Sri Lanka, Suediaşi SUA);
Ô 3 organizaţii interguvernamentale (Oficiul de Desene şi ModeleBenelux (BBDM), Comisia Comunităţii Europene (CEC) şi Oficiulde Armonizare pe Piaţa Internă (OHIM) );
Ô 7 organizaţii non-guvernamentale.
Şedinţele au fost conduse de Ernesto Rubio (Senior Director OMPI).
Agenda de lucru a inclus următoarele acţiuni:
Ô Aprobarea Proiectului Regulamentului Comun conform Actuluidin 1999, Actului din 1960, Actului din 1934 ale Aranjamentului dela Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şimodelelor industriale (documentele H/WG/2 şi H/WG/2Add).
Ô Aprobarea Proiectului Instrucţiunilor Administrative de aplicare aAranjamentului de la Haga (documentele H/WG/4 şi H/WG/5).
În conformitate cu Programul şi Bugetul OMPI pentru perioada 2002-2003 la Subprogramul 07.2 se prevede “.....prin intermediul unui grupde lucru de completat Regulamentul adoptat la ConferinţaDiplomatică din iulie 1999 şi de elaborat propuneri la Regulamentulconform Actului din 1934 şi Actului din 1960”.
Directorul General al OMPI a creat un grup de lucru pentru a elaboraProiectul Regulamentului Comun conform Actului din 1999, Actuluidin 1960 şi Actului din 1934 ale Aranjamentului de la Haga.
Actul din 1999 va fi implementat după ce şase ţări vor depunedocumente de ratificare, dintre care cel puţin trei vor corespunde
ELABORAREA REGULAMENTULUICOMUN AL ARANJAMENTULUIDE LA HAGA
dr. Simion LEVI|CHI,[ef Sec\ie Modele [i Desene IndustrialeAGEPI
Inte
llect
us 3
/200
3
36
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ cerinţelor specificate în Articolul
28(2) al Actului din 1999. Înprezent opt state au ratificatActul din 1999: Estonia,Islanda, Republica Moldova,România, Slovenia, Elveţia,Ukraina, Kârgâstan. Două dinaceste state (Elveţia şiSlovenia) corespund cerinţelorspecificate în Articolul 28(2) alActului din 1999.
În prezent sistemul de la Hagaeste administrat de Actul din1934 şi Actul din 1960. Deîndată ce va fi implementat şiActul din 1999, trei Acte diferiteurmează să fie administrate deBiroul Internaţional privindînregistrarea internaţională adesenelor şi modelelorindustriale.
Trei Acte ale Aranjamentului dela Haga sunt completate dedouă seturi de Regulamente:
Ô Regulamentul Actului din1999, adoptat la ConferinţaDiplomatică din 2 iulie1999;
Ô Regulamentul Actului din1960 şi al Actului din 1934,revizuit la 1 ianuarie 2002.
În contextul celor menţionatemai sus este evidentănecesitatea de a elabora unRegulament Comun alAranjamentului de la Haga.
În documentul H/WG/2 seprezintă Proiectul Regula-mentului Comun conformActului din 1999, Actului din1960 şi Actului din 1934 aleAranjamentului de la Haga. Cabază este luat RegulamentulActului de la Geneva din 1999al Aranjamentului de la Hagaprivind înregistrarea interna-ţională a desenelor şimodelelor industriale şi sepropune adoptarea unui
Regulament Comun conform Actului din 1999, Actului din 1960 şiActului din 1934 ale Aranjamentului de la Haga.
De menţionat că o serie de modificări au un caracter redacţional:
Ô formulările de tipul “ţările desemnate conform Actului din 1999”sunt completate astfel: Actului din 1999, Actului din 1960, Actuluidin 1934”.
Ô dacă unele prevederi sunt numai pentru ţările care au semnatactul din 1999, atunci se include în text “ţările desemnateconform Actului din 1999”.
Modificări esenţiale se propun la Regulile 18 şi 26:
Regula 18 - Notificarea despre refuz
ÎN PREZENT SE PROPUNE
a) Notificarea despre refuz aînregistrării internaţionalepoate fi trimisă timp de şaseluni de la data când BiroulInternaţional a expediat o copiea publicaţiei înregistrăriiinternaţionale
b) Oficiile care examinează înfond pot trimite o declaraţie penumele Directorului General caperioada menţionată înalineatul a) să fie prelungităpână la 12 luni
Notificarea despre refuz aînregistrării internaţionalepoate fi trimisă timp de şaseluni de la publicareaînregistrării internaţionale înconformitate cu Regula 26(3)
b) Oficiile care examinează înfond pot trimite o declaraţie penumele Directorului General,dacă sunt desemnate conformActului din 1999, ca perioadamenţionată în alineatul a) să fieprelungită pânăla 12 luni
Regula 26 - Buletin
ÎN PREZENT SE PROPUNE
3) Biroul Internaţional trimitela Oficiul fiecărei părţicontractante copii aleBuletinului. Fiecare Oficiuprimeşte gratis câte două copiiale Buletinului.......
Buletinul va fi publicat pewebsiteul Organizaţiei. Datacând va fi publicat Buletinul pewebsiteul Organizaţiei va ficomunicată pe cale electronicăla fiecare Oficiu. Aceastăcomunicare va înlocuitrimiterea Buletinului, ceea ceînseamnă că Buletinul va fiprimit de fiecare Oficiu la datacomunicării trimise.
În comparaţie cu Regulamentul Actului din 1999, a fost inclus uncapitol nou:
37
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ CAPITOLUL 8: Cererile depuseexclusiv sau parţial conformActului din 1934 şi înregistrarealor internaţională.
În cadrul şedinţelor au fostdiscutate documentele H/WG/2şi H/WG/2Add şi aprobatProiectul RegulamentuluiComun al Aranjamentului de laHaga. De asemenea s-audiscutat şi aprobatInstrucţiunile Administrative deaplicare a Aranjamentului de laHaga (H/WG/4 şi H/WG/5).
Grupul de lucru a propus caAdunarea Generală aAranjamentului de la Haga sădecidă care va fi data de intrareîn vigoare a RegulamentuluiComun. Această dată poate fi 1aprilie 2004 sau prima zi a luniiurmătoare după ce intră învigoare Actul din 1999.
De asemenea, AdunareaGenerală a Aranjamentului dela Haga va trebui să adopteurmătoarea decizie: dupăintrarea în vigoare a Regula-mentului Comun, ultimultrebuie să înlocuiască Regula-mentul Actului din 1999, Actuluidin 1960 şi Actului din 1934.
La Adunarea Generală aAranjamentului de la Haga sevor aproba şi dispoziţiiletranzitorii expuse în paragraful15 al documentului H/WG/3. Înparagraful 15 al documentuluiH/WG/3 se menţionează că:
Ô orice cerere internaţionalăsau altă comunicarerecepţionată de BiroulInternaţional până la dataintrării în vigoare a Regula-mentului Comun va fiexaminată în corespunderecu prevederile Regulamen-tului Actului din 1960 şiActului din 1934;
Ô orice cerere internaţională sau altă comunicare recepţionată deBiroul Internaţional după data intrării în vigoare aRegulamentului Comun va fi examinată în corespundere cuprevederile Regulamentului Comun (inclusiv materialelereferitoare la înregistrările internaţionale cu o dată de prioritateanterioară datei de intrare în vigoare a Regulamentului Comun).
CONCLUZII:
1. Componenţa Grupului de lucru (25 state şi 10 organizaţii inter- şinon-guvernamentale) denotă o creştere a interesului faţă deînregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale.
2. Este binevenită elaborarea Regulamentului Comun conformActului din 1999, Actului din 1960 şi Actului din 1934 aleAranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională adesenelor şi modelelor industriale.
3. Elaborarea Regulamentului Comun va duce la majorareanumărului de state care vor adera la Aranjamentul de la Haga şica rezultat va creşte numărul solicitanţilor care vor folosi priorită-ţile acestui sistem de protecţie a desenlor şi modelelor industriale.
4. Majorarea numărului de state membre ale Aranjamentului de laHaga (inclusiv ţările CSI) va face mai atractivă înregistrareainternaţională a desenelor şi modelelor industriale pentrusolicitanţii din Republica Moldova.
5. După intrarea în vigoare a Regulamentului Comun, AGEPI caOficiu care examinează în fond, fiind desemnat conform Actuluidin 1999, urmează să trimită o declaraţie pe numele DirectoruluiGeneral OMPI, solicitându-i ca perioada de emitere a Notificăriide refuz să fie prelungită până la 12 luni de la data publicării.
SUMMARYIn the period of June 24-27, 2003 in Geneva took place asession of the Working group on elaboration of a newRegulations of Hague Agreement on International Registra-tion of Industrial Designs.
The composition of the Working Group (25 states and 10interstate and non-governmental organizations) showed anescalating interest in international registration of industrialdesign.
Nowadays, the Hague system is administered by the Act of1934 and Act of 1960. From the moment of implementationof the Act of 1999 all three Acts should by administered bythe International Bureau for international registration ofindustrial designs. In the above mentioned context it is anevident necessity to elaborate a Common Regulations of theHague Agreement on International Registration of Indus-trial Designs.
Inte
llect
us 3
/200
3
38
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ
C entrele Regionale pentru PromovareaProtecţiei Proprietăţii
Industriale, înfiinţate pe bazasemnării unei convenţii decolaborare între OSIM şi uneleinstituţii locale, au îndeplinit, înprincipal, sarcinile prevăzute îndomeniul promovării protecţieiP.I. şi a unor servicii ale OSIM,dezvoltând în acelaşi timp oserie de servicii proprii pentruclientela din zonele acoperite.În perioada relativ scurtă (2-3ani) de la începerea efectivă aactivităţii, lucrătorii centrelor auacumulat informaţia transmisăfie de la OSIM, fie direct de lalectorii delegaţi la diverseseminarii, conferinţe saureuniuni internaţionale,referitoare la activităţile pe carecentrele similare din UniuneaEuropeană le desfăşoară înbeneficiul industriei şicomunităţilor locale.
Aceste informaţii, din care se disting cele de dezvoltare a unor serviciicu valoare adăugată de către fiecare centru în parte, au fost de laînceput receptate de conducătorii instituţiilor gazdă ca posibile sursede venituri pentru care trebuie să investească şi de aceea au investitîn oameni, tehnică, spaţii, fiind totodată conştienţi de faptul căsensibilizarea este un proces destul de greu şi de lungă durată.
Astfel, în prezent numai 3 centre sunt autofinanţate (Maramureş,Mureş, Covasna-Harghita), 5 parţial autofinanţate (Iaşi, Craiova,Braşov, Constanţa, Timiş), 6 susţinute total de către instituţiile gazdă(Bistriţa, Brăila, Bacău, Suceava, Bihor, Galaţi).
Anul 2002 poate fi caracterizat ca un an al unor schimbări importanteîn peisajul proprietăţii industriale, generate de modificări şi completăriale legislaţiei în domeniul P.I., de deschidere a porţilor aderării OSIMla Convenţia Brevetului European, de continuare a sprijinului pentruconsolidarea activităţii centrelor regionale, de reorganizare acamerelor de comerţ şi industrie partenere ale OSIM, de dialogpermanent cu Camera Naţională a Consilierilor în ProprietateIndustrială.
Activitatea de coordonare a avut în vedere aceste schimbărişi s-a axat pe transmiterea la timp a informaţiilor şi a impus ca temede discuţii, în cadrul seminariilor şi conferinţelor organizatede către centre, tematici legate de acestea. În anul 2002, activitateacentrelor regionale coordonate de OSIM se poate analizape următoarele direcţii, având la bază cifrele din rapoartele
ACTIVITATEA CENTRELOR REGIONALE
PENTRU PROMOVAREA PROTEC|IEIPROPRIET+|II INDUSTRIALE, COORDONATEDE OSIM
Florin POPA,Coordonator Activitate Centre, OSIM
39
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ trimestriale şi anuale trans-mise, precum şi statisticileOSIM pe obiecte ale P.I.:
A. Activitatea promoţională
B. Activitatea de sensibilizare
C. Activitatea tehnică curentă
D. Activitatea de perfecţionarea lucrătorilor centrelor
E. Relaţia cu OSIM
A. Activitateapromoţională acentrelor, incluzândpromovareamaterialelor OSIM
In cadrul acestei activităţifiecare Centru a desfăşurat oserie de acţiuni concretizate înurmătoarele realizări:
Ô s-au conceput 26 tipuri depliante, multiplicate intr-unnumăr total de 12400exemplare, din care au fostdistribuite cu diverse ocazii10267;
Ô s-au primit din partea OSIMun număr de 1549 plianteşi broşuri din care au fostdistribuite 1549. S-a avut învedere aprovizionareacentrelor cu materialepromoţionale OSIM, într-unnumăr mai restrâns decâtcu un an în urmă, iarbroşurile cu legislaţia nus-au mai tipărit datorităperioadei mult prea lungi încare s-a modificat legisla-ţia. Vechile centre, fiindoarecum ocolite datorităepuizării stocului de plianteşi broşuri cu legislaţia şischimbării politicii OSIM deproducere şi multiplicare a
acestui tip de broşuri, au formulat solicitări clare pentru conti-nuarea publicării şi transmiterii broşurilor cu legile şiregulamentele de aplicare;
Ô s-a vorbit despre activitatea centrelor şi despre protecţiaobiectelor de proprietate industrială într-un număr de 211 (208 în2001) apariţii în presa scrisă şi audio-vizuală;
Ô participarea centrelor regionale la un număr sporit de expoziţii(37 faţă de 26 în 2001) locale sau centrale cu stand propriu saual instituţiei gazdă, standurile fiind vizitate de un număr de 7295persoane, cu mult mai mare decât numărul de 1797 vizitatoriînregistrat în 2001;
Ô o parte din centre şi-au creat propriile pagini Internet, adreselelor fiind accesate din ce în ce mai frecvent;
Ô toate cele 14 centre beneficiază de adresă e-mail;
Ô transmiterea la OEB a datelor despre centre şi apariţia broşuriiPATLIB tipărită de OEB într-un format nou şi cuprinzând douăcapitole, respectiv Centrele regionale pe lângă oficiile ţărilormembre la Convenţia Brevetului European şi Centrele regionalecoordonate de oficiile ţărilor candidate la aderarea la CBE, areprezentat o bună promovare a centrelor şi pe plan internaţio-nal. De remarcat că această broşură a fost distribuită gratuit,într-un tiraj important, cu ocazia conferinţei anuale PATLIB-2002din Sicilia.
Dacă în cadrul acestor activităţi sunt reprezentate majoritateacentrelor, menţionăm:
Ô Baia Mare cu: experimentul “Bursa invenţiilor” în colaborare cuCCI Maramureş, Societatea inventatorilor din România, filialaBaia Mare şi Universitatea de nord Baia Mare, cel mai bun siteInternet, cel mai bun raport trimestrial şi anual, s-a făcutcunoscut deja şi pe plan internaţional, fiind inclus într-un proiectfinanţat de U. E. pentru dezvoltarea aptitudinilor in domeniul P.I.pentru IMM-uri şi realizând un manual de training conceput în 4limbi (română, engleză, germană şi maghiară). De asemeneaprezentarea activităţii CR3PI Maramureş la întâlnirea bilateralăromâno-ungară pe probleme ale centrelor vecine a arătat o bunăpregătire şi calităţi incontestabile de lectori. Noul site îmbunătăţit,având şi varianta în limba engleză, poate fi un model şi pentrucelelalte centre şi reprezintă un mod actual de a fi prezenţi şiaccesabili în lumea internauţilor, precum şi pentru participarea laPATLIB 2002 şi recomandarea adresată celorlalte centre de aparticipa la acest gen de manifestări.
Ô Timişul cu: 5 lucrări cu tematică din domeniul P.I. multiplicate şidifuzate în 100 exemplare; organizarea celei de-a doua ediţii aTrofeului creativităţii în judeţul Timiş, participarea cu ointeresantă prezentare la întâlnirea bilaterală româno-ungară;
Inte
llect
us 3
/200
3
40
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ Ô Oradea cu contribuţia la
organizarea şidesfăşurarea întâlniriibilaterale româno-ungare,participarea la PATLIB 2002cu 3 persoane;
Ô Craiova cu: îndrumarea şirecomandarea unorinventatori pentru aparticipa la salonulinvenţiilor Geneva (doiinventatori medaliaţi) şi lacel de la Bruxelles (uninventator medaliat);
Ô Constanţa cu: participareala EPIDOS şi EPOLINEDay-Copenhaga 2002 şipentru multitudinea deseminarii organizate, fie cuocazia unor expoziţii locale,fie pentru oamenii deafaceri din Constanţa. Deasemenea pentru stăruinţade a menţine tradiţiaorganizării seminariilornaţionale în fiecare an, fărăîntrerupere, timp de 9 ani şipentru înţelegerea necesi-tăţii promovării inventa-torilor locali la târgurileinternaţionale de invenţii;
Ô Covasna cu: activitateaintensă desfăşurată cusucces pentru acoperirea adouă judeţe, statisticileOSIM arătând creşteri aledepuneri cererilor înambele.
B. Activitateade sensibilizare,conştientizareşi formare acomunităţilor localeîn spiritul protecţiei P.I.
În cadrul acestora se înscriuactivităţi precum:
Ô vizite la agenţi economici cu prezentări ale necesităţii protecţieiP.I.. Au fost vizitate un număr de 607 întreprinderi de toatecategoriile, dublu faţă de 2001;
Ô au fost organizate şi s-au desfăşurat un număr de 39 seminarii,din care 24 fără prezenţă OSIM la care au asistat un număr de2078 participanţi, faţă de 1314 în 2001;
Ô au fost organizate cursuri de iniţiere care s-au desfăşurat pediverse durate: de la ore la un an (pentru studenţi).
La acest gen de activităţi au contribuit practic toate centrele, plusuriînregistrând:
Ô Galaţi, datorită continuării Programului de formare permanentă amediului de afaceri şi universitar gălăţean proiectat de centru pedurata a 2 ani, cu câte 2 ediţii în 2001 şi 2002;
Ô Timiş pentru varietatea de cursuri şi grupuri de auditori;
Ô Suceava pentru iniţiativa de a organiza tabăra naţională de invenţiipentru elevi şi studenţi la Poiana Braşov şi pentru organizarea şidesfăşurarea Salonului de inventică Gaudeamus cu primasecţiune pentru inventatori tineri, precum şi pentru susţinereapermanentă a clubului de inventică Gaudeamus din Suceava;
Ô Iaşi pentru foarte buna organizare a Salonului Internaţional deInventică, pentru participarea la manifestări internaţionale ca:Tesla Fest 2002-Novi-Sad, INFOINVENT-Chişinău, SalonulInternaţional ARHIMEDE-Moscova, promovarea a 34 invenţii laSalonul de la Bruxelles, precum şi pentru promovarea cu succesa activităţii CR3PI;
Ô Mureş pentru numărul mare de vizite la agenţi economici şipunerea la dispoziţia acestora a unui număr mare de broşuri şipliante OSIM.
C. Activitatea tehnică curentă a centrelor
Concomitent cu activitatea de promovare desfăşurată, prezenţalucrătorilor centrului la sediu a fost extrem de utilă înregistrând:
Ô un număr de 2176 clienţi din toate categoriile (elevi, studenţi,salariaţi, pensionari, şomeri);
Ô pentru această diversitate de clienţi s-a consumat un număr de3260 h consultanţă primară, practic dublu faţă de anul 2001;
Ô s-au distribuit un număr de 1267 formulare de cereri de protecţie,practic menţinându-se cifra din 2001 şi au primit îndrumări înlegătură cu completarea formularelor 404 clienţi;
Ô s-a efectuat un număr redus de cercetări documentare simple dinBOPI sau de pe CD-uri;
41
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ Ô a crescut numărul desolicitări pentru cercetăridocumentare complexe laOSIM de la 85 în 2001 la112, în special pe mărci;
Ô centrele gestionează unnumăr de 25 baze de dateproprii;
Un capitol interesant alrapoartelor îl reprezintă relaţiacu consilierii. Astfel, s-auînregistrat:
Ô 109 de solicitări din parteacentrelor pentru servicii aleconsilierilor, faţă de 39 în2001;
Ô 30 solicitări servicii centredin partea consilierilor(scădere de la 35);
Ô 271 solicitări serviciiconsilieri din parteaclienţilor centrelor, sau altfelspus centrele au contribuitşi la orientarea solicitanţilorcătre consilieri. Creştereaeste de 6 ori.
Deşi cifrele nu sunt nici pedeparte apropiate de practicaeuropeană, structura acestorsolicitări arată că existăcolaborare şi că trebuie lucratin continuare pe această linie.
Formularul de raport trimestrialşi anual conţine o serie derubrici privind corespondenţacentrelor cu clienţii efectuatăprin scrisori, fax-uri, e-mail-uri,telefoane. Trebuie remarcatfaptul că nu toate centrele auposibilitatea să contorizeze sausă înregistreze separat încontul centrului toate telefoa-nele, e-mail-urile şi fax-urile,acestea fiind puse încă ladispoziţie de către instituţia pelângă care funcţionează;
Ô un alt alineat pentru raport îl reprezintă Cererile depuse la OSIM,defalcate pe Invenţii/Mărci/DMI, specificat fără echivoc, acolo undeeste cazul. La aceasta rubrică s-au avut în vedere numai acele cereridespre care centrul a ştiut de la solicitanţii serviciilor sale că au fostdepuse la OSIM. Cifrele pot fi în realitate mult mai mari. Aşadar aufost depuse cu ştiinţa centrelor un număr de 75 CBI/ 422CÎM/182CDMI (94 CBI/ 234 CM/ 269 DMI în 2001). Se constată un interes maimare pentru mărci.
O menţiune deosebită trebuie făcută pentru modul rapid şi constantcu care îşi caută clienţii CR3PI Mureş şi de asemenea pentruinsistenţa cu care solicită tot mai multe materiale promoţionale aleOSIM pentru a le distribui clientelei. Acesta, aşa cum prezintă înraport, a reuşit să convingă clientela să depună la OSIM 6 CBI, 103CÎM, 697 CDMI, înregistrând cel mai rapid progres dintre toatecentrele.
D. Activitatea de perfecţionare a lucrătorilor centrelor
După programul intensiv de pregătire la care au participatreprezentanţii tuturor centrelor, la începuturi, acestea au fost invitatesă participe în fiecare an la manifestările care au avut drept scopcreşterea nivelului cunoştinţelor şi competenţei lucrătorilor, cele maiimportante în 2002 fiind:
Ô Seminarul OMPI pentru întreprinderile mici şi mijlocii, desfăşuratla Poiana Braşov, unde au participat reprezentanţi ai centrelordin Baia Mare, Oradea, Bistriţa, Brăila, Iaşi, Suceava, Galaţi,Mureş, Bacău, Braşov, Covasna, Constanţa;
Ô Reuniunea anuală PATLIB-Sicilia 2002 la care au participatreprezentanţii centrelor din Oradea,Maramureş, Covasna;
Ô Seminarul de P.I. ediţia a 9-a Mamaia-2002;
Ô Seminarul “Aspecte teoretice şi practice ale protecţiei mărcilor înRomânia” Mamaia;
Ô Seminarul OEB “Accesul României la CBE” Bucureşti, la care auparticipat centrele din Iaşi, Covasna, Braşov;
Ô reuniunea Epidos-Copenhaga-2002 la care a participat Centruldin Constanţa.
De asemenea, la actualizarea cunoştinţelor au mai contribuit:
Ô consultarea tuturor publicaţiilor OSIM şi în special a RRPI;
Ô răspunsurile date de specialiştii OSIM întrebărilor adresate decentre;
Ô consultarea materialelor OEB şi OMPI transmise de OSIMfiecărui centru, cunoştinţele astfel dobândite fiind transmiseclienţilor;
Inte
llect
us 3
/200
3
42
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ Ô participarea efectivă a lucrătorilor centrelor la seminariile şi
întâlnirile cu comunităţile locale de afaceri, universitare sau deinventatori, la care au participat specialişti OSIM, pe anumiteprobleme, au reprezentat ocazii de perfecţionare şi pentrulucrătorii centrelor.
Toate aceste activităţi au contribuit finalmente la creştereasemnificativă a numărului de cereri provenite din judeţele în careexistă centre, ponderea judeţelor cu centre în totalul înregistrărilor laOSIM având evoluţia prezentată în diagrama de mai jos.
Dacă anterior anului 2000, ance a marcat începerea activităţiiefective a centrelor regionale,ponderea cererilor din aceleaşijudeţe era de numai 28,89%,considerăm că activitateacentrelor, a OSIM, dar şi aconsilierilor a contribuit în modsigur la creşterea înregistrată în2002, respectiv 35,62% dintotal.
Configuraţia clasamentuluiprimelor 10 judeţe furnizoarede cereri de protecţieînregistrate la OSIM s-aschimbat odată cu apariţia şifuncţionarea centrelor, dupăcum urmează:
Ô La cererile de brevet deinvenţie:
După cum se observă, Iaşul arămas pe primul loc şi prezintăo creştere semnificativă, toatecelelalte judeţe şi-au schimbatpoziţiile, unele ieşind dinprimele 10 (Călăraşi, Ilfov,Argeş, Galaţi, Braşov), iar dincele fără centre regionalemenţinându-se numai 3(Neamţ, Cluj, Prahova). Cifreleataşate arată creşteriimportante care sunt justificateşi de activitatea susţinută acentrelor.
Ô În domeniul cererilor deînregistrare a mărcilor, situaţiaîn 2002 faţă de 1999 seprezintă astfel:
După cum se vede, Bihorul arămas pe primul loc şi şi-atriplat numărul de cereri, iartoate celelalte judeţe şi-aumultiplicat de mai multe orinumărul de cereri. Interesanteste că aceste diagrame aratăo situaţie care nu se regăseşte
7 judeţe (litere mari) din 10 au centre in 2002
236
8949
46
45
42
38
3631 22 IS
SVntCTphTMcjBCBHDJ
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
total ce re ri la O S IM judete cu ce ntre pondere a
total cereri laO S IM
4215 5877 6825 8349
jude te cu centre 1218 1767 2249 2974pon de rea 28,89% 30,06% 32,95% 35,62%
1999 2000 2001 2002
Primele 10 judeţe la CBI în 1999
563838
33
30
27
2726
25
137
ISCLCJNTAGTMBCBVGLIF
9
43
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ la celelalte obiecte ale proprietăţii industriale. Primele 10 judeţe suntaceleaşi, locul pe care-l ocupă în ierarhie s-a modificat, cu excepţiaBihorului. Judeţul Galaţi cu 211 cereri sare de pe locul 10 în 1999 pelocul 4 în 2002. Timişul cade de pe locul 2 în 1999, pe locul 3 în2002, deşi marchează o creştere de la 132 cereri în 1999, la 221cereri în 2002. Toate celelalte judeţe au înregistrat creşterispectaculoase.
Ô Situaţia cererilor deînregistrare a desenelor şimodelelor industriale aratăschimbări clare de ierarhie:
Judeţul Bistriţa-Năsăud, deşia ocupat locul 1 în 1999, în2002 nu mai figurează printreprimele 10 judeţe. JudeţulMureş nu intra în primele 10 în1999, iar în 2002 ocupă locul1. Se observă că în anul 2002,în ierarhia primelor 10 judeţe,cele care au centre regionalesunt 6, demonstrând în acestfel că ierarhia a fostmodificată în primul rânddatorită activităţii mai intensepentru sensibilizaredesfăşurată de acestea.
Cu toate acestea, numărul deînregistrări la nivel de ţară estedeparte de potenţialul existentîn fiecare judeţ.
Este de remarcat că acestediagrame nu cuprind datedespre contribuţiaBucureştiului şi nici nu eranecesar pentru analiza făcută.
Este totuşi importanta vedea cum se prezintăsituaţia la nivel de ţară,împărţită pe obiecte aleproprietăţii industriale şi petrei mari categorii de unităţiadministrative: MunicipiulBucureşti, judeţe cu centreregionale, judeţe fără centreregionale:
După cum se vede, singurulgrup care a înregistrat creştericonstante la capitolul cereri debrevet de invenţie, în fiecare aneste grupul judeţelor cu centreregionale, anul 1999 fiindconsemnat ca anul de înfiinţarea primelor centre.
6 judete (litere mari) din 10 au centre in 2002
122
42
3836
36
33
29
21
2018
MRifcjTMCVHGphhdBVCTBH
Primele judeţe la cereri de mărci din 1999
161
132
8985
81
62
48
4440 34BH
TM IFCJBVCTMRPHISGL
7 din 10 au centre din 2002
498
246
221
211209
201
196
194
178
171
BH
if
TM
GL
MR
ph
IS
CT
cj
BV
Inte
llect
us 3
/200
3
44
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ În ceea ce priveşte numărul de cereri de înregistrare mărci provenite
din diverse grupuri de unităţi administrative se constată creşterianuale la fiecare grup.
Statistica înregistrărilor cererilorde protecţie a DMI arată acelaşitip de creştere constantă anumărului de cereri provenitedin grupul judeţelor cu centreregionale.
Totuşi, la desene şi modeleindustriale, cifrele arată încă omare necesitate de sensibi-lizare, de căutare a unor soluţiicomune cu centrele din judeţelerespective, pentru ca oriceproducător să ştie că areposibilitatea să-şi protejezepropriile creaţii în domeniulaspectului exterior al produselorsale. Semnalele din rapoarteletrimestriale şi anuale alecentrelor sugerează faptul că nusunt efectiv respectate drepturileasupra desenelor şi modelelorînregistrate şi că nu suntsuficient cunoscute hotărâri aletribunalului în litigii de încălcarea drepturilor.
E. Sprijinul acordatde OSIM
În perioada analizată OSIM aîncercat să se achite deobligaţiile ce-i revin dinconvenţie şi se poate spune căa reuşit în cea mai mare parte.
În ceea ce priveşte obligaţia dea face cunoscută existenţacentrelor, cu excepţia realizăriipliantului de promovare atuturor centrelor, a realizat tot ceşi-a propus, încadrându-se înbugetul stabilit şi aprobat.Astfel:
Ô a organizat o serie demanifestări interne dincategoria simpozioanelor,seminariilor, conferinţelorla care a invitat şi o seriede specialişti din străinătate;
Din analiza cifrelor de pe fiecare an, se poate concluziona că dacă în1999 numărul total de mărci provenite din provincie nu atingeanumărul cererilor depuse de Bucureşti, iar numărul cererilor provenitedin judeţele cu centre nu atingea jumătate din totalul depus deBucureşti, în anul 2002, numărul de cereri provenite din provinciedepăşeşte cu 28% numărul cererilor provenite din Bucureşti, iargrupul judeţelor cu centre regionale se apropie simţitor prin numărulde cereri de cel al municipiului Bucureşti. El reprezintă 77,6% dinnumărul cererilor depuse din Bucureşti în 2002.
Se poate constata un lucru interesant si anume că, deşi numărul totalde cereri de înregistrare marcă a crescut continuu, pondereanumărului de cereri venite din judeţele cu centre a crescut de la27,23% in 1999, la 33,9% în 2002. Acest lucru demonstrează oactivitate mult mai susţinută în aceste judeţe.
Cereri brevet pe categorii de unităţi administrative
299 279
360413
356 334
490611
435368349 376
0
100
200
300
400
500
600
700
1999 2000 2001 2002Bucureşti judeţe cu centre judeţe fără centre
Cereri mărci pe grupuri de unităţi administrative
1497
2249 23452631
715
1217
1574
2043
413
775984
1352
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
1999 2000 2001 2002
Bucureşti judeţe cu centre judeţe fără centre
ve
45
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ Ô a transmis la timpmaterialele şi invitaţiilecătre centre pentruparticipare la reuniunibilaterale sauinternaţionale în domeniu;
Ô a orientat tematicile dedezbateri propuse de cătrecentre spre modificările şicompletările legislaţiei îndomeniu;
Ô a transmis prompt toateinformaţiile culese desprecentre regionale din alteţări şi a transmis deasemenea informaţia că înpagina OEB au apărutlucrările lectorilor de launele evenimente anualePATLIB, EPIDOS;
Ô a pus la dispoziţia centreloro listă cu site-uri de interespentru documentare şiinformare;
Ô a participat practic la toateacţiunile iniţiate de centrela care s-a cerut prezenţaOSIM;
Ô a participat la acţiunidesfăşurate de centre,constatând buna pregătireşi calităţile de lectori alecolegiilor din centre;
Ô a organizat la Bucureştiprima întâlnire a tuturorcentrelor regionale în datade 27 februarie la sediulOSIM şi în aceeaşi zi şiîntâlnirea cu reprezentanţiai Camerei Naţionale aConsilierilor în P.I.;
Ô la reuniunea anualăPATLIB-2002, DirectorulGeneral OSIM a prezentatlucrarea de sinteză,“CRPPPI din România - oprovocare pentrucomunităţile locale”, cuapariţie ulterioară în volum;
Ô a colectat rapoartele trimestriale ale centrelor şi le-a analizat.Formularul de raportare a fost şi rămâne un ghid pentruviitoarele activităţi ale centrelor, completarea tuturor rubricilorreprezintă în fapt o ţintă pentru fiecare centru.
F. ConcluziiDin analiza activităţii centrelor regionale pe anul 2002 se potdesprinde o serie de concluzii:
Ô întreaga activitate de sensibilizare depusă de centre a adusrezultate evidente în creşterea numărului de cereri de protecţieprovenite din judeţele în care acestea funcţionează;
Ô apreciem că numărul ar fi putut fi mai mare dacă perturbările dinsistemul camerelor de comerţ nu ar fi atins şi centrele. În finalulanului, camerele de comerţ au devenit mult mai interesate dedezvoltarea unor noi servicii tarifate, inclusiv în domeniul proprie-tăţii industriale, activitate pe care în marea majoritate a cazurilorau subvenţionat-o, înţelegând că această subvenţie este pentruviitor, iar o serie de camere de comerţ şi-au propus o relaţie multmai dinamică cu OSIM în dezvoltarea unor noi servicii;
Ô având în vedere că în prezent centrele nu sunt abilitate a danumăr de înregistrare OSIM, numărul de cereri depuse la OSIM,ca rezultat al activităţii centrelor, reprezintă o cifră aproximativă,deoarece se obţine numai prin bunăvoinţa clientului centrului,respectiv dacă acesta doreşte să comunice centrului dacă aînregistrat sau nu cererea la OSIM;
Ô relaţia cu OSIM nu a fost perfectă (critică pentru lipsa desolicitudine a OSIM faţă de cererile venite din partea centrelor dea primi în continuare broşuri cu legile P.I. şi regulamentele deaplicare ale acestora, pentru lipsa unor răspunsuri rapide launele solicitări privind dotarea cu calculatoare si cu alte facilităţi);
Ô relaţia centre-consilieri, deşi a înregistrat unele asperităţi,începe să se îndrepte spre normalitate. (Clienţii cei mai fideli aicentrelor din UE sunt consilierii, deoarece tehnica cea maimodernă se găseşte la centre şi există posibilitatea obţineriinumerelor de înregistrare);
Ô o parte din lucrătorii din centre s-au pregătit şi au obţinutcalitatea de consilier, dar nu s-au înscris în Camera Naţională aConsilierilor. Au considerat cu toţii că absolvirea cursurilor deconsilieri le atestă competenţa şi cunoştinţele în domeniuşi nu-şi propun să reprezinte clientul în faţa OSIM. Pentruaceastă activitate au dezvoltat relaţii cu consilierii din zonă. Uniiconsilieri au înţeles acest tip de relaţie, alţii nu;
Ô participarea la reuniunile internaţionale de profil este încăprohibitivă pentru multe din centrele regionale;
Ô caracteristicile anului 2002 au impus modificări ale programuluiiniţial, lăsând anumite acţiuni neacoperite de OSIM în relaţia cucentrele (unele seminarii solicitate nu au putut fi organizate,
Inte
llect
us 3
/200
3
46
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ propuneri conturate la
prima întâlnire a centrelornu au putut fi onorate dinconsiderente de timp şicosturi);
Ô cel mai bine funcţioneazăcentrele care sunt deja înregim de autofinanţare, darmajoritatea centrelor aufost foarte dinamice în a seface cunoscute şi a adoptacele mai noi mijloace depromovare a proprieiimagini, creându-şi facilităţide poştă electronică,pagină internet şi apărândîn mass-media suficient dedes;
Ô iniţiativa şi inspiraţiacreativă a unor centre -apariţia unor cluburi aletinerilor inventatori(modelul Suceava solicitatde centrele din Iaşi şiBacău, dar şi de tineri dinTimiş, Dolj, Hunedoara),întâlnirile reprezentanţilorcentrelor cu universităţi, cuasociaţii ale inventatorilor,
cu biblioteci judeţene sau ale universităţilor - de a pune accentulpe sensibilizarea tinerilor a făcut să crească ponderea cererilorde brevet în totalul înregistrărilor la OSIM;
Ô nu toate centrele au un sediu separat de alte activităţi şi nu audesemnat cel puţin o persoană care să fie prezentă permanent lasediu, în orele de program stabilite .
Ô în domeniul atragerii clienţilor au apărut şi unele exagerări careau condus la sesizări cu privire la incorectitudinea unor lucrători aicentrelor;
Ô creşterea ponderii cererilor venite din zonele acoperite de centreîn totalul cererilor de protecţie demonstrează o activitate localăintensă care a concurat cu succes activitatea OSIM desfăşurată încelelalte zone ale ţării;
Ô clientela manifestă încredere faţă de centre şi le considerădeosebit de utile, dar atrage atenţia asupra funcţionării sistemuluiP.I. în ansamblu, respectiv hotărârile tribunalelor nu întotdeaunasunt susţinute foarte ştiinţific sau tehnic, lipsa de interes aagenţilor economici pentru aplicarea unor invenţii pentru careexistă brevete în vigoare, mişcare extrem de modestă în domeniullicenţelor şi altor modalităţi de transfer de drepturi;
Ô afirmaţia făcută mai sus referitoare la decalajul care există întrecentrele regionale care funcţionează în ţările europene şi cele dinRomânia, reprezintă tema de acasă a OSIM şi pentru 2003, an încare, împreună cu Oficiul European de Brevete, este posibil a găsiacele căi care să ducă la diminuarea decalajului şi practic latransformarea centrelor regionale de promovare a protecţieiproprietăţii industriale în centre lucrative în măsură să reprezinte oreală descentralizare a unor servicii ale OSIM.
NOTĂ: Detalii asupra centrelor se găsesc în pagina internet OSIM www.osim.ro,la capitolulcentre regionale.
47
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ
În cadrul discuţiilor au luatcuvântul Carlotta Graffigna,director-consilier OMPI; AnthonyTaubman, şeful Secţieicunoştinţe tradiţionale OMPI;Robert Lettington, consultant înprobleme de politică şi drept,Kenya; Begona Venero Aguirreşi N.S.Gopalakrishnan – lectoridin Peru şi India etc. A fost
abordat un spectru larg deprobleme, printre care:
Ô sistemele de proprietateintelectuală şi măsuriledefensive de protecţie aresurselor genetice (RG);
Ô utilizarea principiilor debază ale protecţiei prinbrevet a RG în practică;
Ô documentarea şi dezvă-luirea în protecţia juridică aRG;
Ô rolul drepturilor de proprie-tate intelectuală privind RGla repartizarea veniturilor;
Ô caracteristica sistemelorde cunoştinţe tradiţionale(CT);
LA FORUL INTERNA|IONAL }N PROBLEMELE
PROTEC|IEI CUNO{TIN|ELOR TRADI|IONALE
{I RESURSELOR GENETICE: ACTUALITATE
{I PERSPECTIVE
Ala GU{AN,[ef Sec\ie Tehnologie, Biologie [i Agricultur=,AGEPI
Î n perioada 3-5 iunie 2003 la Moscova şi-a ţinut lucrările Forul Internaţional privind Proprietatea Intelectuală, Resursele Genetice, Cunoştinţele Tradiţionale şi Folclorul,organizat sub egida OMPI şi ROSPATENT.
Forul a întrunit aproximativ 150 de participanţi printre care reprezentanţi ai OMPI şi altororganizaţii internaţionale, ai CSI, ai Administraţiei Preşedintelui şi Guvernului, ministerelorşi organizaţiilor obşteşti ale Federaţiei Ruse.
Lucrările Forului s-au axat pe 3 teme principale:
Ô Proprietatea intelectuală şi resursele genetice;
Ô Proprietatea intelectuală şi cunoştinţele tradiţionale;
Ô Proprietatea intelectuală şi obiectele culturii tradiţionale.
Inte
llect
us 3
/200
3
48
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ Ô utilizarea sistemelor
existente de proprietateintelectuală pentru protecţiaCT;
Ô exemple de sistemespecifice de protecţie a CT;
Ô măsuri defensive pentruprotecţia CT;
Ô păstrarea, popularizarea şiprotecţia obiectelor decultură tradiţională;
Ô tendinţe internaţionale îndomeniul proprietăţiiintelectuale, resurselorgenetice şi folclorului.
În baza noţiunilor şi definiţiilorutilizate de OMPI, prin„cunoştinţe tradiţionale” seînţeleg operele literare, artisticesau ştiinţifice bazate peanumite tradiţii, care se referăla sisteme de cunoştinţe,creaţii, inovaţii şi expresiiculturale, transmise dingeneraţie în generaţie, fiindconsiderate ca aparţinând unuianumit popor sau teritoriuluiacestuia şi sunt în evoluţiepermanentă ca răspuns laschimbarea mediului ambiant.Categoriile de CT includcunoştinţe agricole, cunoştinţemedicinale, inclusiv medicinanetradiţională şi remediile,cunoştinţe privind biodiver-sitatea, expresii folclorice înformă de muzică, dans, cântec,meşteşug, design, poveşti şiarta populară.
Prin „deţinători ai cunoştinţelortradiţionale” se înţeleg toatepersoanele care creează,produc, dezvoltă şi practică CTîntr-un mediu şi contexttradiţional. Comunităţile,
popoarele şi naţiunile indigenesunt deţinători ai cunoştinţelortradiţionale, dar nu oricedeţinători ai cunoştinţelortradiţionale sunt indigeni.
Unele forme ale CT şi RG suntîn afara potenţialelor obiecte dePI, cum sunt diverse credinţespirituale, limbile, resurselebiologice şi genetice în starealor naturală. Alte forme ale CTşi RG pot fi protejate efectiv prinmijloace tradiţionale de PI cumsunt brevetele, mărcile,designul industrial, indicaţiilegeografice, copyrightul,protecţia soiurilor de plante,secretul comercial. O anumităcategorie de forme ale CT şiRG necesită o adaptare saumodificare a sistemului de PIsau crearea unor noi mijloacede PI, cum ar fi sisteme suigeneris de protecţie a PI, deexemplu în cazul unor ţări caBrazilia, Panama, Peru,Portugalia, care au legispeciale pentru protecţia CTasociate cu RG.
Prin urmare, „utilizarea PI”pentru protecţia CT şi RGinclude utilizarea mijloacelor dePI existente, precum şi amijloacelor de PI modificatesau nou create.
Consultările organizate deOMPI au demonstrat cădeţinătorii de CT şi RG suntinteresaţi de modificarea şiperfecţionarea sistemului dePI, în vederea asigurăriiprotecţiei CT şi RG. În contextuldat, deţinătorii CT şi RG suntpreocupaţi de următoareleaspecte: cum să previnăobţinerea neautorizată adrepturilor de PI (în particular a
brevetelor) asupra CT şi RG;cum să documenteze şieventual să publice CT şi RGfără a aduce prejudicii intere-selor comunităţii; cum sănegocieze, să implementeze şisă aplice contracte echitabiledintre popoarele indigene şicomunităţile locale, pe de oparte, şi companiile străine şialţi investori interesaţi înachiziţionarea CT şi RGprovenite din această comu-nitate, pe de altă parte etc.
În scopul soluţionării acestorprobleme, în anul 2000 OMPI aconstituit un nou ComitetInterguvernamental privindProprietatea Intelectuală,Resursele genetice,Cunoştinţele Tradiţionale şiFolclorul. Obiectivul acestuiComitet constă în constituireaunui For care să permităorganizarea discuţiilor dintrestatele membre asupraurmătoarelor probleme:
(i) accesul la resurselegenetice şi distribuireabeneficiilor;
(ii) protecţia CT asociate saunu acestor resurse;
(iii) protecţia folclorului.
Problemele legate deresursele genetice suntclasificate în 4 tipuri:
Ô acorduri contractualeprivind accesul la resurselegenetice şi repartizareabeneficiului;
Ô măsuri legislative, admin-istrative şi politice la nivelnaţional şi regional dereglare a accesului laresursele genetice;
49
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ Ô sisteme multilateralepentru accesul facilitat laresursele genetice şirepartizarea beneficiului;
Ô posibilităţile existente aleproprietăţii intelectualeprivind protecţia juridică ainvenţiilor biotehnologice.
Problemele legate de CT la felsunt clasificate 4 în tipuri:
Ô aspecte terminologice şiconceptuale;
Ô standardele care pot fiaplicate la utilizareadrepturilor de PI pentruprotecţia CT;
Ô revizuirea şi elaborareacriteriilor ce vor permiteintegrarea documentelorprivind CT la stabilireastadiului anterior;
Ô realizarea drepturilorprivind CT.
Problemele legate de folclorinclud:
Ô elaborarea unor dispoziţii-tip privind protecţia operelorde artă populară (folclor);
Ô protecţia meşteşugurilor şialtor forme materiale alefolclorului;
Ô elaborarea unui sisteminternaţional sui generispentru protecţia operelor deartă populară (folclorului).
Comitetul a desfăşurat o seriede studii privind protecţiajuridică a CT şi RG, şi anumesupravegherea experienţeinaţionale privind protecţia PI aCT şi RG, analiza elementelorsistemelor sui generis de
protecţie a CT şi RG, analizadefiniţiilor CT şi RG, studiulcomparativ al acestormateriale.
Comitetul a analizat, deasemenea, utilizarea bazelorde date, registrelor şi altorcolecţii privind protecţia CT şiRG. Discuţiile au demonstratcă aceste baze de date pot fiutilizate pentru păstrarea,protecţia pozitivă şi defensivă aCT şi RG, de exemplu pentruasigurarea faptului că CT şi RGexistente sunt luate în conside-raţie în procesul examinăriicererilor de brevet. În acestsens, au fost depuse eforturipentru crearea mijloacelor carevor asigura accesul la CT şi RGdezvăluite în mod public încadrul documentării stadiuluianterior. A fost creat un portal alCT şi RG în calitate deversiune-pilot a unui potenţialmijloc de documentare pentruexaminatorii cererilor de brevetde invenţie.
Alte măsuri s-au referit la paşiiîntreprinşi în vederea includeriicercetărilor referitoare la CT şiRG în minimul dedocumentaţie al sistemuluiPCT şi lărgirii ClasificăriiInternaţionale de Brevetepentru asigurarea posibilităţiiunor cercetări mai precise aleCT şi RG, relevante în procesulde examinare a cererilor.
Multe comunităţi desfăşoarăactivităţi privind înregistrareasau documentarea CT şi RG şiutilizarea informaţiei despreplantele folosite în modtradiţional. Acest lucru poate săcontribuie la păstrarea CT şi aresurselor biologice pentru
generaţiile viitoare, dar poatesă ajute şi altor comunităţi săle utilizeze. În dependenţă defaptul cum este efectuatădocumentarea, ea poate săcontribuie sau să dăunezeintereselor comunităţii,deoarece drepturile de PI pot fipierdute sau limitate ca rezultatal documentării.
În legătură cu aceasta, Comi-tetul a elaborat o serie demecanisme privind manage-mentul implicaţiilor PI în cadruldocumentării CT şi RG destinatsă ajute deţinătorii de CT şi RGsă-şi apere interesele, în cazulîn care decid să-şi documen-teze CT şi RG. Cu alte cuvinte,pentru a ajuta comunităţile săadopte decizii privind protecţiaintereselor şi deţinereacontrolului asupra drepturilorde PI şi opţiunilor lor. Evoluţiaulterioară a acestui set demijloace va depinde derezultatele testărilor în teritorii,traducerea şi diseminarea lorprintre comunităţile locale şiindigene.
În ceea ce priveşte aspectelede PI ale resurselor genetice,lucrul Comitetului a fost orientatîn 2 direcţii şi anume: practicade licenţiere a aspectelor de PIprivind accesul la resurselegenetice şi rolul dezvăluirii îndocumentele de brevete deinvenţie bazate pe accesul laresursele genetice.
În contextul dat, OMPI aelaborat o bază de date-pilot apracticilor şi clauzelorcontractuale privind PI, accesulla resursele genetice şidistribuirea beneficiului încalitate de mijloc practic de
Inte
llect
us 3
/200
3
50
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ furnizare a informaţiei în acest
domeniu. Procesul de colec-tare a informaţiei pentru bazarespectivă de date continuă,aceasta fiind completată pentrua putea fi utilizată gratuit decătre cei interesaţi.
Avînd în vedere faptul căsistemele de brevete existentepot furniza un volum conside-rabil de informaţii referitoare larelaţiile dintre sistemul debrevete, RG şi CT asociate, înforurile internaţionale existănumeroase propuneri privindutilizarea unor mecanismespecifice de dezvăluire a CT şiRG utilizate la crearea uneiinvenţii care este subiectul uneicereri de brevet de invenţie, şianume indicarea obligatorie aoriginii RG şi CT utilizate îndescrierea cererii de brevet deinvenţie.
La Forul Internaţional a fostacordată o atenţie deosebitămecanismelor practice aleprotecţiei pozitive şi defensive acunoştinţelor tradiţionale şi aresurselor genetice în cadrulsistemului de brevete.
Termenul „protecţie pozitivă”presupune obţinerea unordrepturi specifice de PI asupraCT şi RG. Termenul „protecţiedefensivă”, aplicat la CT şi RG,se referă la măsurile orientatespre prevenirea achiziţionăriidrepturilor de proprietateintelectuală asupra CT sau RGde către alte persoane decâtdeţinătorii CT sau RG.
A fost subliniat faptul căprotecţia CT şi RG trebuie săfie multilateral, utilizând atâtforma pozitivă, cât şi pe ceadefensivă a protecţiei. Protecţia
defensivă nu o substituie pecea pozitivă în cadrul achiziţio-nării şi exercitării active adrepturilor asupra materialuluiprotejat. Impactul său selimitează la prevenirea obţineriidrepturilor de PI şi nu lautilizarea acestui material decătre alte părţi. Deseori, anumerevendicarea activă a dreptu-rilor (protecţia pozitivă) estenecesară pentru prevenireautilizării neautorizate saunelegitime a CT şi RG.
Lucrările orientate spreasigurarea protecţiei defensivea CT şi RG includ astfel deactivităţi ca punerea informaţieila dispoziţia examinatorilor deinvenţii şi mărci astfel încât sănu fie acordate drepturi formalede PI pentru CT şi RG aflate îndomeniul public (în cazulinvenţiilor) sau a informaţieiprivind elemente protejabile deidentificare a popoarelorindigene şi comunităţilortradiţionale (în cazul mărcilor).Lucrul în acest domeniu esteorientat spre crearea bazelor dedate accesibile pentru exami-natorii de invenţii şi mărci.
Strategiile defensive au douăaspecte:
Ô aspectul legal, având învedere că informaţia estepublicată sau documentatăîntr-un mod ce corespundecriteriilor legale pentru a ficonsiderată stadiu anteriorîn jurisdicţia vizată (de ex.,cerinţa existenţei unei datede publicare precise şi aunei dezvăluiri ce permitespecialistului în domeniuaplicarea tehnologieidescrise);
Ô aspectul practic, avândîn vedere că informaţia estedisponibilă şi accesibilăpentru autorităţile decompetenţa cărora ţinedocumentarea şi pentruexaminatorii cererilor debrevet (fiind indexată sauclasificată), astfel încât săfie găsită în cadrul docu-mentării stadiului anterior.
În legătură cu aceste aspecteale strategiilor defensive,activitatea OMPI a fost orientatăspre elaborarea:
Ô amendamentelor lasistemele internaţionale debrevete administrate decătre OMPI. Aceste amenda-mente se bazează pemodificările regulilor şisistemelor stabilite printratatele internaţionale de PI;
Ô produselor şi mijloacelorpractice pentru deţinătoriiCT. Aceste mijloace nusubstituie sistemeleexistente, dar permitdeţinătorilor de CT şi RGsă utilizeze sistemele datemai efectiv.
Activitatea Comitetului privindrevizuirea sistemelor existentede brevete în scopul perfecţio-nării protecţiei defensive a CTşi RG a fost orientată spreelaborarea unor elemente carear putea fi utilizate de cătrestructurile competente aleOMPI în vederea adoptării şiimplementării amendamen-telor menţionate. Acest lucru afost concentrat asupra a douătratate OMPI, şi anume Tratatulde Cooperare în domeniulBrevetelor (PCT) şi Tratatul dela Strassburg privind Clasifica-rea Internaţională de Brevete.
51
Inte
llect
us 3
/200
3C
OO
PERA
RE I
NTE
RNA
ÞIO
NA
LÃ Este vorba, în primul rând,despre revizuirea regulii 34 aRegulamentului PCT care sereferă la minimul de documen-taţie PCT ce include actual-mente (ultima modificare aintrat în vigoare din 01.09.2002)134 de ediţii periodice dindomeniul literaturii non-brevetpentru ultimii 5 ani de până ladata întocmirii raportului dedocumentare.
În scopul perfecţionării disponi-bilităţii literaturii non-brevet dindomeniul CT în cadrul docu-mentării internaţionale,Comitetul a recomandatincluderea ediţiilor periodice,ziarelor şi revistelor carepublică CT în lista minimului dedocumentaţie PCT pentru a fiutilizate de către Administraţiilede Documentare Internaţionale.Conform acestei recomandări,Secretariatul Comitetului aprezentat spre examinareComitetului PCT pentruCooperare Tehnică (PCT/CTC)un document de lucru în caresunt indicate două domenii deactivitate care necesită consi-deraţii din partea PCT/CTC, şianume:
Ô ediţii periodice şi baze dedate conţinând CT;
Ô utilizarea bazelor de date înanumite domenii tehnice,ca supliment la literaturape suport hârtie specificatăîn minimul de docu-mentaţie PCT.
Ca rezultat, la sesiunea VII aAdunării AdministraţiilorInternaţionale PCT s-a hotărâtsă se efectueze selectareaediţiilor periodice incluzândarticole cu descrieri ale CT
dezvăluite la un nivel tehnicsuficient ce ar putea servi cadocumente relevante pentruexaminatorii cererilor de brevetîn cadrul documentării stadiuluianterior.
Un alt aspect ţine de revizuireaClasificării Internaţionale deBrevete (CIB).
În acest scop, Comitetul a creatun Grup special pentru elabo-rarea propunerilor privindintegrarea mijloacelor declasificare a CT în CIB. Con-form aprecierilor Grupului deLucru, doar câteva intrări aleCIB sunt disponibile pentruclasificarea obiectelor CT şi înlegătură cu aceasta estenecesară o revizuire substan-ţială a CIB. Comitetul a pusproblema ca rezultatelerevizuirii să fie incluse deja înurmătoarea ediţie a CIB, careva intra în vigoare din ianuarie2005. Ca răspuns, Grupul delucru a înaintat propuneriprivind crearea unei noi grupeprincipale A 61 K 36/00 cuaproximativ 200 subgrupe îndomeniul preparatelor medici-nale conţinând plante. A fostsubliniat faptul că o revizuiremai profundă va putea fiefectuată mai târziu, în cadrulediţiilor următoare CIB.
A doua categorie de produseelaborate de OMPI se referă lamijloacele practice pentruprotecţia CT şi RG. Din acesteproduse fac parte: ansamblulde mijloace privind manage-mentul PI; portalul on-line alregistrelor şi bazelor de dateale CT şi RG; un model al bazeide date medicină tradiţionalăAyurvede din Asia de Sud;
chestionarul privind bazele dedate şi registrele de CT şiresursele biologice/genetice.
Ansamblul privind PI estedestinat mijloacele lor legaledisponibile, utilizării lor cusucces pentru a permitedeţinătorilor de CT să facă oalegere corectă. Obiectivulacestui set constă în oferireaposibilităţii deţinătorilor de CTde a determina în ce cazuridrepturile de proprietateindustrială reprezintămecanisme juridice şi practicepotrivite pentru realizareaobiectivelor privind CT şi RG.
Setul de mijloace este structu-rizat conform celor 3 faze aleprocesului de documentare:
Ô până la documentare,oferind informaţii şistabilind obiectivele;
Ô în procesul documentării,propunând soluţii practicede management alproblemelor de PI;
Ô după documentare, oferindopţiuni pentru achiziţiona-rea, exercitarea şi aplicareadrepturilor de PI şi altormecanisme de protecţie.
Portalul on-line al registrelor şibazelor de date ale CT şi RG afost creat pe site-ul OMPI învederea facilitării schimbului deinformaţii şi experienţă a ţărilorcare au elaborat deja baze dedate de CT şi resurse genetice,la el fiind conectate numeroasebaze de date şi registre alediferitelor ţări, ce pot fi accesatela adresa: http://www.wipo.int./globalissues/databases/tkportal/index.html.
Inte
llect
us 3
/200
3
52
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ Pe acest portal sunt incluse, de
exemplu, baza de date abrevetelor din China în dome-niul medicinei chinezetradiţionale; baza de date dinIndia Health Heritage;biblioteca digitală a CTAyurveda din India; Sistemul deinformare în reţea privind RG(SINGER); baza de date acunoştinţelor indigene etc.
Lucrările efectuate de OMPI îndomeniul CT şi RG audemonstrat multitudinea şidiversitatea aspectelor vizate,ce ţin atât de creativitateainerentă cât şi de obiectele
potenţiale ale protecţiei.Sistemul PI nu poate satisfacetoate necesităţile deţinătorilorde CT şi RG, care deseori nuposedă cunoştinţe şi resursefinanciare necesare pentru aprofita de sistemul PI în formalui actuală sau modificată.Totuşi, datorită naturii saleevoluţioniste şi adaptive, nueste exclus faptul că principiilePI pot oferi o protecţie efectivăCT şi RG.
La For a fost făcută oprezentare a unui CD-ROM alFederaţiei Ruse ce conţineactele legislative şi normative
referitoare la protecţia CT, RGşi obiectelor de artă popularăcu exemple de protecţiejuridică a acestor obiecte prinsistemul PI.
În final, participanţii au adoptato Declaraţie în care au fostexprimate mulţumiriComitetului pentru lucrulefectuat şi doleanţe de acontinua activitatea dată înscopul creării la nivel naţional,regional şi internaţional a unuisistem mai efectiv, a unor regulişi modele concrete de protecţiea CT, RG şi folclorului, utilizândmecanismele PI.
CALENDAR
La 30 august 1936 s-a născut la Orhei Simion TOMA, academician, doctor habilitat în biologie,director al Institutului de Fiziologie a Plantelor al AŞM. A pregătit 32 doctori şi doctori habilitaţi înştiinţe agricole şi biologice. Este autorul şi coautorul a peste 580 de lucrări ştiinţifice şi circa 40 debrevete de invenţie.
Pentru merite deosebite în ştiinţă şi aplicarea elaborărilor în producţie este decorat cu trei ordine şi douămedalii guvernamentale. Este posesorul mai multor distincţii ştiinţifice: “Premiul academicianuluiD. Preanişnikov”, “Premiul Academiei Române”, “Premiul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova”,“Premiul Preşedinţilor Academiilor de Ştiinţe din Moldova, Ucraina şi Belarus”, “Medalia S. Vavilov”.
SUMMARY
T he article deals with principle aspects examined in the frame of the International Forum on the Intellectual Property, Genetic Resources, Traditional Knowledge and Folklore,
organized under suspicious of WIPO and ROSPATENT in Moscow in the period of June 3-5,2003. On the Forum there were examined basic activity and measures carrying out by theInternational Forum on the Intellectual Property, Genetic Resources, Traditional Knowledgeand Folklore in solving the matters connected with the intellectual property protection in theframe of providing the access to the genetic resources and distribution of benefits, protectionof the traditional knowledge associated with such resources and folklore. There were alsorepresented some practical means, elaborated by the WIPO, provided for the protection of thetraditional knowledge and genetic resources such as: on-line database of the traditionalknowledge and genetic resources information, a sample of the South Asia traditional medicinedata etc.
53
Inte
llect
us 3
/200
3PR
OPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RE
SURS
E U
MA
NE
Din momentul apariţiei sale şipe parcursul secolului XXproprietatea intelectuală s-adezvoltat preponderent ca unsistem de protecţie juridică arezultatelor creaţiei umane.Însă spre sfârşitul secoluluitrecut a devenit evidentinteresul faţă de aspectuleconomic al proprietăţiiintelectuale, eforturileconcentrându-se asupraproblemei utilizării obiectelor
de proprietate intelectuală în scopul obţinerii de avantajeconcurenţiale. La începutul secolului XXI se constată un adevăratboom al problematicii economice a proprietăţii intelectuale,recunoscându-se că ea reprezintă un factor-cheie al creşteriieconomice în noile condiţii, un element central al succesuluiîntreprinzătorilor. Aşadar, putem afirma că recunoaşterea proprietăţiiintelectuale ca unul dintre cele mai valoroase active ale întreprinderiimoderne este o tendinţă ce se manifestă actualmente tot maiputernic în lumea afacerilor.
Tendinţa în cauză se soldează cu capitalizarea1 proprietăţiiintelectuale, iar strategia acesteia apare ca o componentă esenţialăa politicii de marketing a firmei. Altfel spus, are loc transformarea
CAPITALUL INTELECTUAL:CONCEPT {I ELEMENTE CONSTITUTIVE
Parascovia TOCAN,doctor, conferen\iar universitar
P uterea concurenţială a firmelor moderne este determinată nu atât de bunurile lor materiale, cât de cele nemateriale, care în ansamblu constituie capitalul intelectual.Fiind structurat în 3 categorii principale – capitalul uman, structural şi relaţional -,
capitalul intelectual condiţionează în mod preponderent realizarea cu succes a obiectivelorîntreprinderii şi adeseori valorează mult mai mult decât activele materiale.
Practica ultimilor ani atestă o dependenţă crescândă a valorii întreprinderii de mărimea,structura şi calitatea capitalului intelectual. De aceea se impun sarcini legate de dezvoltareaatât în plan teoretic, cât şi practic, a conceptului de capital intelectual, analiza elementelorsale structurale, găsirea celor mai adecvate metode de evaluare a acestora. Gestionareaeficientă a capitalului intelectual devine un obiectiv major pentru orice întreprindere. Înplus, capitalul intelectual se constituie ca o trăsătură dominantă a noului model deîntreprinderi, cărora le aparţine viitorul. Este vorba de întreprinderile “inteligente”.
Inte
llect
us 3
/200
3
54
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI
RESU
RSE
UM
AN
E proprietăţii intelectuale încapital intelectual ca uncomponent structural alîntreprinderii, care nu numai căsporeşte substanţial valoareade piaţă a acesteia, dar şicostă mult mai scump decâtactivele ei materiale. Unexemplu elocvent în acest sensîl constituie firma Microsoft.Conform datelor raportuluifinanciar de la 1 august 2001,valoarea de piaţă a companieiconstituia 380 mlrd. dolari, întimp ce capitalul propriu era denumai 47,289 mlrd., adicăaproximativ de 8 ori mai mic.Toate activele pe termen lung,inclusiv programele de calcula-tor, erau apreciate la doar 5,275mlrd. dolari. Curios şi faptul căMicrosoft are mult mai puţinebrevete decât firmele Xerox, IBM.
În acest context menţionămexistenţa unor situaţii chiarparadoxale la prima vedere:valoarea firmei descreşte, iaractivele ei nemateriale suntpreţuite la cote înalte. Caexemplu poate servi companiaRath Company, a cărei marcăcomercială Black Hawk a fostvândută în timpul falimentuluidin 1985 cu 3 mln. dolari. Un altexemplu este achiziţionarea decătre compania IBM a firmeiLotus pentru suma de 3,5 mlrd.dolari, în timp ce valoareacontabilă a acesteia constituia
doar 226 mln. dolari şi se înregistra o scădere a profitabilităţii.Evident, în cazul achiziţiei respective cumpărătorul a apreciat calitatearemarcabilă a managementului şi a sistemului de programare.
Charles Handy menţiona în «Secolul raţiunii» că, de regulă, capitalulintelectual al companiilor depăşeşte de 3-4 ori valoarea activelor lormateriale. Însă în 1996 Leif Edvinsson considera că acest raport s-amodificat substanţial, situându-se între 5:1 şi 16:1. În perioada anilor1996 – 2001 s-a constatat de asemenea o creştere a ponderiicapitalului intelectual în valoarea de piaţă a firmelor. Acest fapt aconfirmat opinia specialiştilor că actualmente valoarea întreprinderiieste determinată preponderent de mărimea şi structura capitaluluiintelectual.
Annie Brooking în cunoscuta sa lucrare „Capitalul intelectual” sublinianu numai dependenţa crescândă a companiilor de activele lornemateriale, dar chiar şi apariţia companiilor de un nou tip: cele caredispun doar de active nemateriale. Acestea sunt companiile secoluluiXXI, ale căror resurse sunt reprezentate prin cunoştinţe şi oferăproduse nemateriale în „spaţiul comercial” Internet.
Astfel, în contextul celor menţionate putem considera că în prezent,pentru asigurarea şanselor de succes în noile condiţii concurenţiale,problema esenţială constă în evidenţierea resurselor potenţiale şisporirea eficienţei funcţionării întreprinderilor în baza creării, asigurăriiprotecţiei şi utilizării obiectelor de proprietate intelectuală. Acestobiectiv impune abordarea proprietăţii intelectuale prin prismacapitalului intelectual.
Noţiunea de capital intelectual a fost introdusă aproximativ pe lasfârşitul anilor 50, secolul XX2, însă până în prezent este insuficientabordată în literatura de specialitate. În practica întreprinderilor, maiales a celor autohtone, potenţialul capitalului intelectual este slabvalorificat.
Într-o formulă generală capitalul intelectual3 reprezintă resurselenemateriale ale întreprinderii care contribuie la realizarea obiectiveloracesteia, asigurându-i avantaje în raport cu concurenţii. Dacă ar fi săne întrebăm cât valorează întreprinderea în lipsa colaboratorilor săi şicare este preţul ei dacă nu are clienţi, asta ar însemna să abordămproblema capitalului intelectual. Gestionarea eficientă a resurselor
1 Utilizăm termenul de capitalizare pentru a desemna întregul sistem de creare a obiectelor de proprietate intelectuală(OPI) pornind de la necesităţile concrete ale consumatorilor, protejarea OPI, utilizarea lor eficientă în scopul de a atrageclienţii şi de a obţine astfel unele avantaje concurenţiale. Capitalul intelectual reprezintă o noţiune mult mai vastă decâtproprietatea intelectuală.
2 Annie Brooking afirmă că acest tip de capital a existat din cele mai vechi timpuri, făcându-şi apariţia atunci când primulcomerciant nomad a stabilit relaţii bune cu cumpărătorii săi. Atunci el se numea „bunul nume”. Sigur este mai mult oafirmaţie figurativă, decât o constatare ştiinţifică.
3 Se susţine uneori că noţiunea în cauză este identică prin conţinut cu cea de «capital intangibil», termen utilizat înlucrările de econometrie aproximativ din 1990.
55
Inte
llect
us 3
/200
3PR
OPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RE
SURS
E U
MA
NE oferite de potenţialul
colaboratorilor şi clienţilor uneicompanii este asigurată prinsistemul de management alcapitalului intelectual.
A. Brooking consideră capitalulintelectual ca un termen pentrudesemnarea activelor nema-teriale fără de care întreprin-derea nu poate exista, deoa-rece ele îi sporesc şansele deprofitabilitate. În concepţiaautoarei, întreprinderea =activele materiale + capitalulintelectual. Asemenea abor-dare a capitalului intelectualatrage atenţie prin simplitateasa, dar totodată, după părereanoastră, nu reflectă esenţanoţiunii în cauză prin conţinutulacesteia.
Într-o enciclică a sa din 1991,Papa Ioan Pavel II, vorbinddespre noile forme deposesiune, a numit capitalulintelectual ca posesiune aknow-how, tehnologiei şideprinderilor.
Încă mulţi ani în urmă era clarcă know-how, adică ideeaunică elaborată de colaboratoriiîntreprinderii, asigură avantaj înlupta cu concurenţii. Însă latimpul respectiv cunoştinţele nuse considerau ca un factor cedetermină valoareaîntreprinderii şi nu erauapreciate ca un activ preţios,care trebuie reflectat în evidenţacontabilă. În schimb, astăzicapitalul intelectual esteconsiderat resursa esenţială anoii economii bazate pecunoştinţe. Anume utilizareaeficientă a acesteia a permismultor state occidentale săcontracareze tendinţele
negative ce se manifestau pregnant în economie şi către sfârşitulsec. XX să depăşească sau să reducă substanţial deficitele bugetare.
Într-o formulare simplistă mulţi autori definesc capitalul intelectual catotalitate a tot ce posedă colaboratorii unei companii şi care îiasigură competitivitate. Adeseori esenţa capitalului intelectual sereduce la capacitatea oamenilor de a inventa şi a inova sau estedefinit ca puterea „creierului colectiv” de a crea şi a implementa ideiunicate care să avantajeze firma în raport cu concurenţii.
Sintetizând definiţiile capitalului intelectual existente în literatura despecialitate, considerăm că acest tip de capital reprezintă ansamblulresurselor nemateriale ale întreprinderii ce formează intelectul şicomportamentul corporativ, precum şi relaţiile perfecte cu clienţii,resurse care împreună cu cele materiale multiplică substanţialputerea concurenţială şi imaginea firmei.
Definirea capitalului intelectual trebuie concretizată prin ilustrareaelementelor sale structurale. Conform concepţiei Annie Brooking,capitalul intelectual este compus din patru elemente: active de piaţă(mărcile, portofoliul de comenzi, canalele de distribuţie, clienţii,contractele de licenţă şi franchisă etc.); active umane (cunoştinţelecolective, capacitatea de soluţionare a problemelor, calităţile de lider,deprinderile manageriale ş.a.); proprietatea intelectuală ca activ(know-how, secretele comerciale, brevetele, mărcile comerciale,drepturile de autor); active de infrastructură (cultura corporativă,metodele de evaluare a riscului, structura financiară, sistemele decomunicaţie, bazele de date etc).
Merită atenţie modelul propus de Leif Edvinsson, primul director dinlume în problemele capitalului intelectual la corporaţia Skandia şiprofesor în domeniul respectiv la Universitatea Lund din Suedia:
Capitalintelectual
Capitaluman
Capitalstructural
Capitalulclienţi
Capitalulorganizaţional
Capitalulinovaţional
Capitalulprocese
Am reprodus aici aceste două modele pentru a remarca o trăsăturădistinctivă a abordării structurii capitalului intelectual: unii autorievidenţiază proprietatea intelectuală ca element separat al capitaluluiintelectual, în timp ce alţii includ obiectele de proprietate intelectualăîn alte componente structurale (de cele mai multe ori în activeleumane).
Actualmente este răspândit pe larg, mai ales în spaţiul postsovietic,modelul conform căruia capitalul intelectual include trei componente:
Inte
llect
us 3
/200
3
56
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI
RESU
RSE
UM
AN
E 1. Capitalul uman:know-how, profesionalismul,cunoştinţele, intuiţia,experienţa, deprinderileangajaţilor. Dar nu numai atât.Capitalul uman trebuieconceput într-un sens mult mailarg, luând în considerare şiloialitatea colaboratorilor,motivarea şi capacitatea lor dea lucra în echipă. Acest capitaleste, pe bună dreptate, apreciatca cea mai preţioasă resursă acompaniilor moderne şi, înacest sens, pare a nu mai fivalabilă afirmaţia „oameni deneînlocuit nu există”. Manageriide la Lucent Technology,vorbind despre trăsăturiledistinctive ale companiei lor,atrag atenţia în primul rândasupra numărului de laureaţiai Premiului Nobel carelucrează la Bell Laboratory.Anume Bell Laboratory cupotenţialul său ştiinţific unicreprezintă cea mai preţioasăresursă a companiei.
Remarcăm că formareacapitalului uman are loc, deregulă, pe parcursul a maimultor ani, iar eficientizareafuncţionării lui necesită investiţiiserioase şi permanente. Deex., în Cartea verde a respon-sabilităţii sociale a companiilor(CSR), publicată de ComisiaEuropeană în 2001, se menţio-nează ca punct esenţial alinvestiţiilor în CSR învăţareapermanentă (LLL – LifelongLearning), prin intermediulcăreia firmele vor îmbunătăţicalificarea, motivarea şicapacitatea de adaptare aleangajaţilor pentru a rămâneperformante şi a multiplicaeforturile de inovare.
Se consideră, că printr-un management eficient profiturile maxime dela investiţiile în capitalul uman pot fi aproape de 3 ori mai mari decâtcele în bunuri tehnice. Studiul corelaţiei dintre productivitatea muncii şiînvăţare arată: mărirea nivelului educaţiei cu 10% conduce la sporireaproductivităţii muncii cu 8,6%, în timp ce majorarea în aceeaşi măsurăa capitalului acţionar sporeşte productivitatea muncii doar cu 3-4%.
De asemenea, dorim să atragem atenţia asupra următorului momentimportant: specialiştii în domeniu menţionează că spre deosebire dealte active intelectuale, capitalul uman nu aparţine companiei. Nuputem să fim întru totul de acord cu această afirmaţie din motivul căposesorii cunoştinţelor, devenind angajaţi ai firmei, practic vândacesteia dreptul asupra cunoştinţelor lor. Astfel firma intră, pe operioadă limitată de timp, în posesia cunoştinţelor respective cu dreptde utilizare. În plus, prin cunoştinţele ce le posedă angajaţii trebuie săcorespundă anumitor cerinţe, să îndeplinească anumite sarcini delucru. Deci, îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu îi va determina săfolosească multe din cunoştinţele şi deprinderile lor.
Altceva este, dacă va putea compania să valorifice la maximumcapitalul uman de care dispune (dar oare în cazul bunurilor materialeproblema nu tot astfel se formulează? Oare totdeauna reuşeşte firmasă utilizeze pe deplin capacitatea disponibilă a calculatorului sau aunui utilaj performant?).
2. Capitalul structural sau organizaţional: strategia,politica şi cultura companiei; sistemul de organizare al companiei;resursele informaţionale; business-procesele, precum şi capacitateafirmei de reînnoire a acestora. Unii autori includ în această categorieşi drepturile de proprietate intelectuală.
3. Capitalul relaţional sau capitalul de clientelă: relaţiilestabilite în afara companiei, fidelitatea clienţilor faţă de marcă sauprodus/serviciu, brend, cota de piaţă deţinută ş.a. Specificăm cănoţiunea „capital de clientelă” a fost introdusă în 1993 de cătreHerbert St. Onge, în timp ce era angajat al companiei “CanadianImperial Bank of Commerce” (CIBC).
Clasificarea elementelor capitalului intelectual este relativă, unele dinele neputând fi atribuite strict unei categorii. De ex., know-how esteatribuit atât capitalului uman, cât şi celui structural. De fapt, specialiştiideosebesc 3 tipuri de know-how: a) know-how-ul indispensabil defactorul uman; b) cel indispensabil de firmă şi c) cel distinct depersoană şi de firmă. Anume acesta din urmă este considerat activ înadevăratul sens al cuvântului. Se afirmă că includerea know-how-uluiatât în capitalul uman, cât şi în cel structural este îndreptăţită prinnecesitatea de a înţelege devalorizarea capitalului intelectual în cazulatitudinii neloiale a colaboratorilor sau concedierii lor.
Evidenţierea în componenţa capitalului intelectual a celor 3 elemente –capital uman, structural şi de clientelă – este considerată foarte
57
Inte
llect
us 3
/200
3PR
OPR
IETA
TE I
NTE
LEC
TUA
LÃ ª
I RE
SURS
E U
MA
NE binevenită din punct de vedere
practic. O asemenea abordarepermite evaluarea atât înansamblu a capitaluluiintelectual, cât şi a părţilor luicomponente.
Evaluarea capitalului intelectualeste indicată în următoarelesituaţii:
1. necesitatea înregistrăriiacestuia în ţară sau în altestate;
2. în scopul aprecierii valoriireale a firmei;
3. vânzărea/cumpărăreaîntreprinderii sau a unorcomponente ale capitaluluiintelectual;
4. privatizarea/naţionalizareaîntreprinderii;
5. necesitatea contabilizării caactive necorporale;
6. pirateria sau contrafacereaunor obiecte ale capitaluluiintelectual;
7. obţinerea de credite;
8. atragerea investiţiilor etc.
În teoria şi practica curentăsunt folosite trei metode deevaluare a capitalului intelec-tual, precum şi a componen-telor sale: a) metoda costurilor;b) metoda valorii de piaţă şi c)metoda „capitalizarea venitului”.Cu toate că nici una dinmetodele respective nu esteperfectă, ele permit totuşi de aestima valoarea aproximativă acapitalului intelectual. Subiectulîn cauză, fiind foarte vast şicomplicat depăşeşte cadrularticolului de faţă. Menţionămdoar că orice element
constitutiv al capitalului intelectual are specificul său în ceea cepriveşte estimarea valorii sale, iar evaluarea trebuie subordonatăatingerii unor obiecte bine determinate. Cu toate că în domeniulrespectiv există multe semne de întrebare, considerăm că axioma„dacă nu poţi evalua, atunci nu poţi nici gestiona eficient” este pedeplin valabilă referitor la capitalul intelectual. Deci, se cer eforturilesporite ale diferitor specialişti pentru a clarifica acest subiect.
Identificarea şi estimarea valorii capitalului intelectual are un roldeosebit în atragerea investiţiilor, mai ales a celor străine. Este binecunoscut cazul când unii investitori străini s-au interesat decombinatul „TUTUN - CTC” S. A., iar administraţia a încercat sa-iademenească, arătându-le bunurile materiale de care dispun.Investitorii au răspuns ca nu-i interesează utilajul, ci bunurileintangibile, dar întrucât starea acestora era sub nivelul aşteptărilor, eiau refuzat să finanţeze anumite proiecte la combinatul în cauză. Deci,un mobil puternic de a-i înclina pe investitori să aloce mijloacefinanciare în dezvoltarea unor întreprinderi îl constituie anumeprezenţa şi valoarea capitalului intelectual, disponibilitatea acestorade a-l multiplica pe viitor.
Semnificativ este şi faptul că managementul eficient al capitaluluiintelectual permite firmelor să obţină rentă de monopol care, înopinia noastră, poate fi denumită rentă intelectuală, deoarece ea secreează ca urmare a utilizării unicităţii resursei intelectuale, oferteilimitate a acestora. Renta intelectuală reprezintă acel surplus decâştig pe care îl obţin firmele datorită posesiunii şi utilizării cu maximrandament a elementelor capitalului intelectual. Aceasta esteremunerarea firmelor pentru capacitatea lor de a crea şi a folosiraţional şi eficient activele intelectuale în scopul deţinerii unor avantajefaţă de concurenţi.
Astfel, concluzionăm că în articolul de faţă am atenţionat asupraimportanţei capitalului intelectual pentru dezvoltarea întreprinderilorîn condiţiile noii economii bazate pe cunoştinţe. Subliniem încă odată că pe plan mondial se manifestă pe deplin tendinţa de creşterea dependenţei succesului firmelor de disponibilitatea şi valorificareacapitalului intelectual. Funcţionarea şi performanţa multor companii,mai ales a celor prestatoare de servicii, nu necesită un volum marede active materiale. După cum indica A. Brooking, la baza compani-ilor din mileniul trei se vor afla calculatoarele, comunicaţiile şicunoştinţele. Acest fapt trebuie conştientizat de către orice conducătoral întreprinderilor autohtone.
De asemenea, considerăm că definirea conceptului de capitalintelectual, analiza elementelor sale structurale, determinarea celormai adecvate metode de evaluare, crearea unor sisteme eficiente demanagement etc. constituie în prezent un domeniu de pionierat, carenecesită eforturile conjugate ale diferitor specialişti, atât teoreticieni,cât şi practicieni, pentru a acoperi numeroasele „goluri” existente înprezent şi a soluţiona multiplele probleme legate de formarea şigestionarea capitalului intelectual.
Inte
llect
us 3
/200
3
58
PRO
PRIE
TATE
IN
TELE
CTU
ALÃ
ªI
RESU
RSE
UM
AN
E SUMMARY
In the proposed article it is paid attention to the important role of intellectual capital fordevelopment of enterprises in new economy conditions based on knowledge. In the world it ismanifested a tendency of increasing the dependence of firms success from the reserve andvaluation of the intellectual capital. Definition of the intellectual capital concept, examinationof structural elements thereof, determining the most adequate valuation methods, creation ofsome efficient systems of management etc. constitute nowadays a pioneer domain that requiresefforts conjugated with different specialists, both theorists and practical men for closing thenumerous “week spots” existent today and for deciding several problems connected to forma-tion and administration of the intellectual capital
La 30 august 1967 s-a născut la Râşcani Liliana CEPOI, doctor în biologie, cercetător în domeniulbiotehnologiei microalgelor, colaborator ştiinţific coordonator la Institutul de Microbiologie al AŞM.
Este autor a circa 60 de lucrări ştiinţifice şi 15 brevete de invenţie în domeniul biotehnologieimicroorganismelor, laureat al Premiului Republican pentru Tineret în domeniul ştiinţei şi tehnicii pentruanul 1996. L. Cepoi deţine titlurile “Inventator Emerit” al Republicii Moldova şi “Inventator de Elită”al României. A participat la multiple saloane naţionale şi internaţionale de inventică (Chişinău, Iaşi,Pittsburgh, Bruxelles, Geneva, Casablanca, Londra), unde a fost apreciată cu diverse medalii. Estedeţinătoarea Medaliei de Aur “Henry Coandă” a Societăţii Inventatorilor din România şi a Medaliei deAur OMPI „Inventator remarcabil”.
La 12 septembrie 1936 s-a născut la Chişinău, Victor COVALIOV, doctor în ştiinţe chimice, profesor
universitar, colaborator ştiinţific coordonator la catedra chimie industrială şi ecologică a USM, “Om
Emerit” al Republicii Moldova.
Activitatea lui V. Covaliov are un principiu de bază: dacă noua elaborare nu conţine o invenţie, atunci
este lipsită de sens, deoarece repetă soluţii cunoscute şi nu contribuie la progresul tehnic. Rezultatul
activităţii sale îl constituie cele 70 de invenţii în domeniul ecologiei industriale. Elaborările teoretice în
acest domeniu sunt publicate în monografii ştiinţifice şi în reviste tehnico-ştiinţifice, fiind expuse la
multe simpozioane republicane şi internaţionale.
CALENDAR
F p. 68
59
Inte
llect
us 3
/200
3TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E
П ересечённый рельеф Молдовы созначительными
перепадами абсолютныхвысот, преобладаниемсклоновых земель различнойформы, экспозиции икрутизны создаёт в своюочередь многообразиеклиматических особенностейтерритории, а в совокупностис почвенным покровом,значительными его вариа-циями (свыше 900 наимено-ваний), обусловили формиро-вание многочисленныхбиоценозов. В сельскохозяй-ственном производствеформируются агробиоценозы.Выявление основных законо-мерностей их функциони-рования – одна из централь-ных научно-практическихзадач на современном этапе.Незнание этих закономер-ностей или пренебрежение
ими является одной изпричин несоответствияадаптивного потенциалакультивируемых растенийусловиям среды обитания и,естественно, одной изосновных причин формиро-вания различного по величи-не и качеству урожая (Х.Г.Тооминг, 1978; А.А. Жученко,1980; Я.М. Годельман, 1990;М.Ф. Кисиль, 1999).
Техногенное воздействие навиноградное растение(удобрение, орошение,агротехника и т.д.) с однойстороны усиливает ростовыепроцессы, а с другой стороныуменьшает его устойчивость кэкологическим стрессам.Причём, снижение устойчи-вости растений к одному изфакторов окружающей среды,как правило, приводит кбольшей порaжаемости
другими стрессовыми факто-рами, а возможности оптими-зации среды за счёт техно-генных средств весьмаограниченны, особенно, внастоящий момент (В.Г.Унгурян, 1979; А.Ф. Урсу, 2000;М.П. Рапча, 2002). В этойсвязи учёт специфическихреакций растений в процессеадаптации к условиямвнешней среды обитания,разработка оптимальныхэкологических параметровразмещения растений играютбольшую роль в повышениижизнестойкости и продуктив-ности виноградников. Изуче-ние развития корневойсистемы (рис. 1, 2), проведен-ное нами, показало, что онаразличная по общей массекорней, их мощности, как пораспространению, так и поглубине почвенного профиля.Полученные результаты
ÔÈÇÈÎËÎÃÈ×ÅÑÊÀß ÀÄÀÏÒÈÂÍÎÑÒÜ
ÂÈÍÎÃÐÀÄÀ Ê ÂÍÅØÍÈÌ ÓÑËÎÂÈßÌ
ÏÐÎÈÇÐÀÑÒÀÍÈß
Ìèõàèë ÊÈÑÈËÜ,ä-ð õàá. ñåëüñêîõîçÿéñòâåííûõíàóê, Íàöèîíàëüíûé èíñòèòóòâèíîãðàäà è âèíà
Ìèõàèë ÐÀÏ×À,ä-ð ñåëüñêîõîçÿéñòâåííûõ íàóê,
Àãðàðíûé óíèâåðñèòåòÐåñïóáëèêè Ìîëäîâà
Inte
llect
us 3
/200
3
60
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E показали, что наибольшеевлияние на мощность ихарактер развития корневойсистемы оказали почвенныеусловия (уровень плодо-родия, объёмная масса,твёрдость, гранулометрия),затем идут рельефныефакторы (крутизна, местопо-ложение по склону и экспо-зиция). При этом, следуетотметить, что почвы тяжёлогогранулометрического состава(содержащие более 50%глинистых частиц), с повы-шенными значениямитвёрдости и плотности(соответственно 30-35 кг/смІ и1,50-1,55 г/смі), негативносказались на общей массекорней. Их количество в два иболее раз уступало почвамлёгкого механическогосостава. Наибольшую долюсоставляют так называемые«всасывающие» или активныекорни диаметром менее 1мм.
Изучение характера распрос-транения корневой системыпо глубине почвенногопрофиля в различных местахпроизрастания показало, что,наряду с типом почвы,огромное влияние на рас-пространение корней вино-града оказывает объёмнаямасса и твёрдость. Наиболееравномерно корневаясистема развивается напочвах лёгкого гранулометри-ческого состава, содержащихмелкие глинистые частиц неболее 50%, и имеющихпоказатели объёмной массыне более 1,5 г/смі и твёрдостипочвы до 25-30 кг/смі. Инаякартина наблюдалась напочвах плотных (значения
объёмной массы 1,55-1,70),подстилаемых глиной (рис. 2).Здесь корневая системарасполагалась в поверхнос-тных горизонтах (0-40 см.).
Таким образом, адаптивнаяреакция корневой системына почвенные факторы оченьзаметна. Более благоприя-тные условия для её развитиясоздаются на лёгких погранулометрическим показа-телям почвах, структурных, соптимальными показателямиобъёмной массы и твёрдости(соответственно 1,15-1,35 г/смі. и 15-25 кг/смІ). В этихусловиях все категориикорней равномерно распола-гаются по почвенномугоризонту, обеспечиваявиноградное растение вдостаточной степени водой иминеральным питательнымвоздействием.
Кроме почвы, на развитиекорневой системы заметноевлияние оказывает такжерельеф участка, где произ-растает виноградное рас-тение (экспозиция и крутизнасклона). По данным многихисследователей адаптивнойреакции виноградной лозы(Gh. Constantinescu, 1971;
В.Г. Унгурян, 1979; М.Ф.Кисиль, 1999; М.П. Рапча,2002), корневая системабольших параметров форми-руется на склонах северо-восточной, восточной, запад-ной экспозиций и плато,имеющих незначительнуюкрутизну. Доля всасывающихкорней в таких условияхсоставляет 67,8-79,2% отобщего количества корней.
Под влиянием местополо-жения растений по склонуформируется корневаясистема, более мощная – урастений, расположенных всредней и нижней частях,почти наполовину слабее – урастений, расположенных вверхней части.
Анализируя развитие корне-вой системы по группам иликатегориям корней, следуетотметить, что доля всасываю-щих или активных корнейбольше у растений, располо-женных в нижней частисклона, что объясняетсялучшими условиями водно-пищевого режима.
Изучая физиологическиеособенности реакций вино-градного растения на условияпроизрастания, многиеучёные (M. Georgescu, 1977;
Е.И. Захарова, 1975; I.Ionescu, 1980; M. Oєlobeanu,1980; М.Ф. Кисиль, 1999)отмечают, что какое быколичество элементовпитания не содержалось впочве, даже при довольноразвитой корневой системе,сами они ничего не значатдля жизнедеятельностисамого растения. Поступле-ние этих элементов в орга-низм происходит при наличииопределённого количествавлаги. Поэтому, для выясне-ния физиологических особен-ностей адаптивной реакциивинограда на условия внеш-ней среды в различныхэкологических нишах опреде-лялся водно-пищевой режим(наличие продуктивной влаги,содержание основных
61
Inte
llect
us 3
/200
3TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E
элементов минеральногопитания (N, P, K) в почве ирастении. В результате,установлено, что из всегокомплекса экологическихфакторов среды обитаниянаибольшее влияние наформирование водногобаланса «почва–растение»
оказывают почвенныефакторы, затем идут крутизнасклона и экспозиция. Почвысо значительнымсодержанием глинистыхчастиц (50% и более) мощныес большим диапазономгумусового горизонтаобладают большими
запасами продуктивной влагипо сравнению с почвамилёгкого гранулометрическогосостава.
По глубине почвенногопрофиля (от оси до 200 см)основная, наибольшая массавлаги содержится на глубине
0 10 20 30 4020
60
100
140
180
Количество, %
< 1, мм1-3, мм3-5, мм> 5, мм
Чернозём карбонатный, слабосмытый, суглинистый на суглинке, СВ, 6-8°
00,5
11,5
2
20 60 100
140
180
плотность
010203040
твёрдость
ПлотностьТвёрдость
0 10 20 30 40
20
60
100
140
180
Количество, %
< 1, мм1-3, мм3-5, мм> 5, мм
Чернозём карбонатный, слабосмытый, суглинистый на опесчаненном суглинке, подстилаемый супесью и песком, ЮЗ, 6-8°
0
0,5
1
1,5
2
20 60 100
140
180
плотность
0
10
20
30
40
твёрдость
ПлотностьТвёрдость
ГЛУБИНА
, см
0 10 20 30 40
20
60
100
140
180
Количество, %
< 1, мм1-3, мм3-5, мм> 5, мм
Чернозём карбонатный, мощный, легкосуглинистый на лёгком суглинке, подстилаемый песком, плато
0
0,5
1
1,5
2
20 60 100
140
180
плотность
0
10
20
30
40
твёрдость
ПлотностьТвёрдость
Рис. 1. Развитие корневой системы винограда в зависимости от экологическихусловий произрастания, сорт Алиготе.
Inte
llect
us 3
/200
3
62
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E
20-60 см, в так называемой«зоне-оптимуме» гумусовогогоризонта и, как отмечалосьвыше, в этой зоне наблю-дается и максимальноеразвитие корневой системы.
Среди техногенных факторов,позволяющих существенновлиять на питательныйрежим растений, являютсяминеральные удобрения,среди которых N, P и Кявляются наиболее распрос-транёнными.
Исследования, проведённыев России (Е.И. Захарова,1975), в Украине (В.И.Габович, 1967), в Молдове(В.Г. Унгурян, 1979, М.Ф.Кисиль, 1999), Италии (A.
Calo, A. Costacurta, 1979) и др.странах развитого виногра-дарства показали, что азот,фосфор и калий относятся ктак называемым «микроэле-ментам минеральногопитания» и оказываютсущественное влияние нарост и развитие виноградныхкустов, их физиологическуюадаптивность.
Результаты исследований поопределению оптимальныхпараметров пищевого режимав зависимости от экологи-ческих условий произрастанияпозволили установить, чтоболее высоким содержаниемнитратного азота характе-ризуются растения, располо-
женные в условиях плато, насклонах северо-восточнойэкспозиции, где, как правило,почвенный покров отличалсяболее тяжёлымгранулометрическим составом.При этом следует подчеркнуть,что между почвой ирастениями нет чёткойкорреляции в содержанииазота. Объясняется это тем,что азот, особенно, нитратныйпо своим свойствам являетсяболее подвижным в почве. Ввиноградном растениисодержание азота в процессевегетации снижается с 40-50мг на 100 г сухого вещества до20-30 мг. Более медленнымснижением характеризуютсярастения, произрастающие на
Количество, %
0 10 20 30 40 50
20
60
100
140
180
< 1 мм 1-3 мм 3-5 мм > 5 мм
Чернозём карбонатный, мощный, суглинистый на суглинке, СВ, 3-5°
00,5
11,5
2
20 60 100
140
180
плотность
010203040
твёрдость
ПлотностьТвёрдость
г/см³ кг/см²
Количество, %
0 10 20 30 40 50
20
60
100
140
180
< 1 мм 1-3 мм 3-5 мм > 5 мм
Чернозём карбонатный, мощный, тяжелосуглинистый на тяжёлом суглинке, плато
00,5
11,5
2
20 60 100
140
180
плотность
010203040
твёрдость
ПлотностьТвёрдость
г/см³ кг/см²
Рис. 2. Развитие корневой системы винограда в зависимости от экологическихусловий произрастания, сорт Мерло.
63
Inte
llect
us 3
/200
3TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E почвах более тяжёлогогранулометрического состава,как правило, на выровненныхучастках с незначительнойкрутизной.
Что касается фосфорногопитания винограда, то такжеобнаружена взаимосвязьаналогичная азоту. Причём,количество его в органахвиноградного растениязначительно меньше, чемазота. Наибольшие колеба-ния в содержании фосфорапроисходят в период цвете-ния, затем к концу вегетациии в период созревания ягод –выравнивается. Это особенноважно, так как он играетважную роль в формированиикачественных показателейурожая винограда.
Особое место в жизнедея-тельности винограда зани-мает калий. В наших иссле-дованиях установлено, что вМолдове на всех участках с
различными экологическимиусловиями содержаниеобменного калия в почведостаточно высокое и коле-бания его содержания посравнению с азотом ифосфором менее заметны.
Для более полного выясне-ния физиологической адапта-ции к внешним условиямсреды нами определяласьфотосинтетическая актив-ность листьев винограда.Результаты наблюденийпоказали, что поглощениелучистой энергии в началь-ный период вегетации (фазацветения растений) коле-балось от 69 до 72%, больше– у растений, расположенныхна плато, и меньшее – насклонах. Затем, в процессенаращивания объёманадземной массы (увели-чения площади листьев),оптические свойства листьевулучшаются, а их поглоти-тельная способность увели-
чивается. К концу вегетациитемпы поглощения солнечнойэнергии уменьшаютсявследствие старения листьев.Особо необходимо отметить,что в засушливый период, припониженных значенияхвлажности воздуха и почвы,поглощение лучистой энергиирезко уменьшалось. Причём,наиболее существенно этонаблюдалось на склонахюжной и юго-западнойэкспозиций крутизной 8-10° –почти на 10% и на плато –примерно на 5%. В зависи-мости от местоположениярастений вдоль склона (рис.3) более высокие показателифотосинтетической актив-ности наблюдались у расте-ний, расположенных всередине склона.
Подводя итоги обсуждения овлиянии условий средыобитания на некоторыеособенности физиоло-гической адаптивности
Рис. 3. Поглощение солнечной энергии листьями в зависимотси от местоположенияпо склону.
Верхняя часть Средняя часть Нижняя часть склона
Цветение 71,5 70 70,5
Рост ягод 72,5 71,5 71,5
Старение 69 70,7 67
Inte
llect
us 3
/200
3
64
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E винограда, следует отметить,что в различных условиях онане одинакова. Очень сущес-твенное влияние оказываютпочвенные условия, особенноеё гранулометрическийсостав, объёмная масса итвердость, которые оказы-вают решающее воздействие
SUMMARY
V ariety climate and soil caused creation of numerous biocenoses (ampelocenoses) in areas of Moldova.
Learning of adaptive reaction of root system of grapes results that optimum is produces in thevolume mass and the hardness of soil in value of 1,15-1,35 g/cmł. Between the orographicalfactors (exposition, altitude) it’s NE, E, V and plateau and insignificant altitude.
Formation of water-nutritive regime in first of all depends on soil indexes, and so altitude ofshape and exposition. The largest supply in moisture is observed in as named “zone-optimum”,in depth 20-60 cm.
The physiological activity of leaves (absorbation radiant ebergy) in the primary period isvaried from 69 to 72%, more – on plateau and lesser – on shapes.
на распространение корне-вой системы и формированиеводно-пищевого режимарастений. Своего родаиндикатором фотосинте-тических процессов, проте-кающих у растений в раз-личных условиях средыслужит уровень погло-
тительной способностилучистой энергии листьями.При этом, физиологическаяадаптивность растений взасушливые годы менееэффективна, чем во влажные.Это прослеживается во всефазы жизнедеятельностивиноградного растения.
CALENDAR
V. COVALIOV este unul dintre cei mai cunoscuţi savanţi ecologi, organizator al unui şir de conferinţerepublicane cu tematica ecologiei industriale, care au adunat în Moldova mulţi savanţi şi practicieni dindiferite ţări. Activitatea în producţie se combină cu cea de profesor, iniţial la Universitatea Tehnică(anii ‘70), iar apoi, din anul 1994, la Universitatea de Stat din Moldova, la catedra de chimieindustrială şi ecologică.
Invenţiile lui V. Covaliov (numărul total al cărora până în prezent trece de 130) au fost premiate cumedalii de aur, argint şi bronz la multe saloane de inventică: Bruxelles - EUREKA (1996, 1997, 1998,2000), Geneva (1999, 2000), Budapesta - GENIUS (1996, 1998), Sofia - EUROINTELECT (1997),Iaşi şi Bucureşti - INVENTICA (1996, 1997), Chişinău - INFOINVENT (1997-2001). În România a fostpremiat cu medalia “Henry Coandă” de gradul doi. Deţine titlul onorific „Om Emerit” al RepubliciiMoldova (1999).
E p. 62
65
Inte
llect
us 3
/200
3TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E
G ametofitul mascul trebuie privit ca unmodel unical care
reprezintă un interessemnificativ pentru biologiacontemporană a celulei îngeneral. De asemenea,polenul este un obiect foartecomod pentru efectuareadiferitor cercetări de genetică.Deja în lucrările cele maitimpurii de studiere a polenuluila porumb a fost revelatăacţiunea genei waxy care semanifesta la nivel de gametofit,determinând schimbareaculorii polenului la tratarea luicu soluţie de iodură de potasiu.Este recunoscută posibilitateaaprecierii constituţiei genetice agameţilor după unele caracteremarker, care se manifestănemijlocit în generaţiadescendentă sau în gameţi, deexemplu, după gena wx1 laporumb. Trebuie de menţionat
că gametofitul mascul este foarte sensibil la acţiunea radiaţiei gamaşi a altor mutageni (Pfahler,1971; Gavazzi et al., 1983). Din acesteconsiderente în cercetările noastre în calitate de factor, inductor alvariabilităţii genetice a fost utilizată radiaţia gama.
În calitate de material iniţial pentru cercetare am utilizat:hibridul Pioneer 3978+/+ şi formele lui parentale – liniile inbrede346+/+ şi 502+/+ (cu o structură obişnuită a bobului), analogii lorceroşi (Pioneer 3978wx1wx1; 346wx1wx1; 502wx1wx1), precum şiplantele regenerante din generaţiile R1, MR1 şi MR2. Culturile deţesuturi au fost iniţiate din embrionii imaturi (12,13, 15 şi 17 zile) aigenotipurilor indicate mai sus, utilizând metoda Green, Phillips(1975) cu unele modificări. Iradierea embrionilor imaturis-a efectuat cu utilizarea instalaţiei gama (izvorul de radiaţie Co60 cuintensitatea de 0,16 Gy/sec), dozele fiind următoarele: 2, 4, 8 şi 12 Gy.Variabilitatea regeneranţilor şi a descendenţilor lor la nivel degametofit a fost studiată după caracterele morfologice alegrăunciorului de polen, precum şi a nucleelor celulelor vegetative şigenerative ale gametofitului mascul. Aprecierea variabilităţiiparametrilor morfologici ai grăunciorului de polenşi ai nucleelor lui s-a efectuat la complexul automatizat“Morphoquant”. S-au studiat următoarele caracteristici:perimetrul (mkm), suprafaţa (mkm2), diametrul (mkm), lăţimea(mkm), form-factorul şi excentricitatea (un.abs.). Preparatelepermanente au fost pregгtite dupг metoda Кравченко А. Н. (1986).În fiecare variantă au fost estimate câte 100 celule.
POSTAC|IUNEA RADIA|IEI GAMA
ASUPRA GAMETOFITULUI MASCULLA PORUMB CEROS
dr. ]n biologie Oxana CLIMENCO,Institutul de Genetic= al A{M
Inte
llect
us 3
/200
3
66
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E Experienţele fiind efectuatedupă schema analizeidispersionale bifactoriale cuutilizarea programei “StatisticGrafics”.
Variabilitateacaracterelormorfologice alegrăunciorului de polen
La liniile iniţiale caracterelemorfologice variau în limitelede până la 10%, cu excepţiasuprafeţei grăunciorului depolen, variabilitatea căreia, lalinia 346+/+ şi la doi analogiceroşi, atingea 15%. Îngeneraţiile R1 şi MR1
coeficienţii de variabilitateoglindesc prezenţa uneivariabilităţi semnificative(V>20%) după perimetrul,suprafaţa şi excentricitateapolenului la toate genotipurile.Coeficienţii de variabilitate laasemenea caractere casuprafaţa şi perimetrulgrăunciorului de polen laplantele MR2 au crescutneînsemnat la liniile 346+/+ şi502+/+, iar la analogii lor ceroşi– au scăzut comparativ cumartorul, generaţiile R1 şi MR1.
Rezultatele analizeidispersionale a variabilităţiicaracterelor morfologice alepolenului plantelor R1, MR1 şiMR2 le prezentăm în tabelul 1.Cea mai mare cotă avariabilităţii unor astfel decaractere ca perimetrul,suprafaţa şi diametrulpolenului a fost determinată degenotip. Totodată diversitateadupă lăţime şi excentricitate afost determinată, în maremăsură, de radiaţia gama.Îndeosebi trebuie evidenţiat un
astfel de caracter ca form-factorul, variabilitatea căruia a fostinfluenţată de interacţiunea factorilor studiaţi.
TABELUL 1
Rezultatele analizei dispersionale a variabilităţii caracterelormorfologice ale grăunciorului de polen, (%)
Acţiunea factorilor este autentică la nivelul: ***-P<0,001; *-P<0,05
Analogii ceroşi au depăşit liniile iniţiale după valorile medii ale unorastfel de caractere ca perimetrul, suprafaţa, diametrul, form-factorul şiexcentricitatea, iar după lăţimea grăunciorului de polen valorile lormedii au fost mai mici. În generaţiile de regeneranţi valorile medii aleperimetrului, form-factorului şi a excentricităţii au scăzut consecutiv.
Variabilitatea caracterelor morfologice ale nucleelorcelulelor vegetative şi generative ale gametofituluimascul
A fost stabilit că coeficienţii de variabilitate după toate caracterelemorfologice ale gametofitului mascul la plantele MR1 şi MR2 au fostmai mari decât la liniile iniţiale, iar valorile lor s-au aflat în limitele dela 14 la 47%. Analiza dispersională a variabilităţii caracterelormorfologice ale nucleelor celulelor vegetative şi generative alepolenului a demonstrat dependenţa semnificativă a variaţiei acestorcaractere de genotip şi postacţiunea radiaţiei gama. La toatecaracterele, cu excepţia excentricităţii nucleelor spermiilor, cotavariabilităţii determinată de postacţiunea radiaţiei gama, a fost maimare decât acelaşi parametru determinat de genotip.
În rezultatul analizei variabilităţii caracterelor morfologice ale nucleelorcelulelor vegetative şi generative ale gametofitului mascul a foststabilit că valorile medii ale unor astfel de caractere ca perimetru,suprafaţa şi lăţimea nucleelor celulei vegetative la analogii waxy,precum şi după toate caracterele nucleului celulei generative au fostmai mici decât la liniile obişnuite (+/+). În generaţiile de regeneranţiMR1 şi MR2 valorile medii ale caracterelor morfologice ale nucleelor
COTA VARIABILITĂŢII, DETERMINATĂ DE: CARACTERUL
genotip Postacţiunea radiaţiei gama
Interacţiunea factorilor
Perimetrul, mkm 65,77*** 11,36*** 14,11***
Suprafaţa, mkm2
53,46*** 30,65*** -
Form-factorul, un.abs.
9,78* 17,39*** 55,18***
Diametrul, mkm 66,73*** - -
Lăţimea, mkm 39,32*** 49,27*** 4,63*
Excentricitatea, un.abs.
15,78*** 63,83*** 11,24***
67
Inte
llect
us 3
/200
3TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E celulelor vegetative şi generative au fost mai mari decât în procesultestării şi variantele somaclonale R1, cele mai mari fiind valorileacestor caractere la plantele MR2 (tabelul 2).
TABELUL 2
Variabilitatea caracterelor morfologice ale nucleelorcelulelor vegetative (V) şi generative (G) ale grăunciorului depolen, determinată de postacţiunea radiaţiei gama.
Astfel, rezultatele obţinute ne permit să concluzionăm că polenulregeneranţilor se deosebeşte de polenul liniilor iniţiale dupămajoritatea caracterelor studiate ale gametofitului mascul, acestedeosebiri fiind mai mari atât la variantele somaclonale, obţinute dinexplanţii iradiaţi, cât şi la descendenţii lor.
LITERATURA
1. Gavazzi G., Sanguineti M.C., Todesco G. Pollen mutagenesis inmaize. 1983. In: Pollen-Biol. and Implic. Plant Breed.,Proc.Symp., New York e.a., p.351-357
2. Green C.E., Phillips R.L. Plant regeneration from tissue culturesof maize. 1975. Crop Sci., 15:417-421.
3. Pfahler P.L. In vitro germination and pollen tube growth of maizepollen. 5: Gamma irradiation effects. 1971. Radiat. Bot., 11:233-237.
4. Кравченко А. Н. Методика приготовления постоянныхпрепаратов для цитохимического анализа пыльцы растений.1986. В кн.: Рекомбиногенез - его значение в эволюции иселекции., Кишинев. стр. 264-265
SUMMARY
P ost influence ofgamma radiation upon
the gametophyte male ofwaxy corn
The gametophyte maleshould be viewed as aunique model that repre-sents in general a signifi-cant interest for the con-temporary cell biology.Also, the pollen is a veryconvenient object forconducting differentgenetic researches. Fromthe earliest study papers ofcorn’s pollen it has beenrevealed the action of waxygene, which manifests atthe gametophyte level bydetermining the change ofthe pollen’s color at itstreatment with iodidepotassium solution. It iswell known the possibilityof appreciating the gametesgenetic constitution ac-cording to some markercharacters, which manifestdirectly in the descendantgeneration or in gametes,for example, by the genewx1 at corn. It should bementioned that the gameto-phyte male is very sensibleat the influence of gammaradiation and other mu-tagens (Pfahler, 1971;Gavazzi and al., 1983).Because of these reasons,the gamma radiation wasused in our researches as afactor, inductor of geneticvariability.
GENERAŢIA PARAMETRUL
control R1 MR1 MR2 DMS 0,001
Perimetrul V, mkm 36,96 38,51 40,27 42,99 1,5
Suprafaţa V, mkm2 69,02 75,37 81,5 88,58 5,13
Form-factorul V, un.abs.
15,85 17,39 18,96 21,15 1,5
Diametrul V, mkm 7,15 8,52 9,79 12,48 1,23
Lăţimea V, mkm 7,24 7,99 9,06 10,65 1,04
Perimetrul G, mkm 18,35 19,5 20,97 24,33 1,12
Suprafaţa G, mkm2 13,66 14,92 15,89 20,07 2,8
Form-factorul G, un.abs.
19,49 20,89 22,34 31,02 2,76
Diametrul G, mkm 3,71 5,09 6,7 8,95 1,33
Lăţimea G, mkm 0,43 1,88 3,26 4,47 1,15
Excentricitatea G, un.abs.
3,25 3,49 3,72 3,99 0,17
Inte
llect
us 3
/200
3
68
AFL
UX D
E FO
RÞE
TIN
ERE
Produsele intelectuale createsunt active cu o valoareeconomică teoretică. Aceastăvaloare, însă, nu poate firealizată în practică, decât dacăacestea (produseleintelectuale) sunt utilizate îndiferite domenii de activitate înscopul obţinerii de venituri saualte avantaje economice.
Acest fapt îl confirmă şigenericul din anul curent(2003) al Zilei Mondiale aProprietăţii Intelectuale –”Transformaţi ProprietateaIntelectuală în afacereaDumneavoastră!”. În mesajulsău, Directorul General alOrganizaţiei Mondiale de
Proprietate Intelectuală (OMPI),menţionează că ”acest genericeste un apel către antreprenoride a valorifica pe deplin activeleintelectuale ce le aparţin şi de afolosi instrumentele sistemuluide proprietate intelectualăpentru a obţine succesul înafaceri, însă, totodată, este şiun apel lansat către societateacivilă, un îndemn de aconştientiza faptul cărespectarea drepturilor de PIaduce beneficii nu numaiautorilor şi inventatorilor, dar şisocietăţii în ansamblu” (8).
Drepturile de proprietateintelectuală obţinute în urmaînregistrării obiectelor de
proprietate industrială sau, înurma creării lor (în cazuldreptului de autor), sunt activenemateriale ale întreprinderii,ponderea cărora este încreştere. În medie, activelenemateriale constituie circa30% din totalul activelorîntreprinderilor mari şi mijlociidin Occident, iar în unele cazuri– circa 80-90%.
Activele nemateriale ale uneicompanii – variind de laresursele umane şi know-howtehnologic până la invenţii,mărci, design industrial şi alteproduse ale creaţiei şi inovării– în zilele noastre pot fi deseorimult mai valoroase decât
PROPRIETATEA INTELECTUAL+}N SISTEMUL ECONOMIEI BAZATEPE CUNO{TIN|E
Angela PALAMARCIUC,student=, anul V, ASEM
S pre deosebire de economia tradiţională sau cea industrială care utilizează şi produce preponderent bunuri materiale, economia modernă se bazează tot mai mult pe factoride producţie şi valori netradiţionale, cum sunt produsele intelectuale, tehnologiile
informaţionale ş.a. În cadrul acestei economii proprietatea intelectuală (PI) constituie o forţăprincipală în asigurarea dezvoltării economice, sociale şi culturale a întregii societăţi.
69
Inte
llect
us 3
/200
3 A
FLU
X D
E FO
RÞE
TIN
ERE activele materiale. Spre
exemplu, valoarea unor mărcinotorii cum sunt Coca-Cola(72,5 mlrd.), Microsoft (70,2mlrd.), IBM (53,2 mlrd.), Nokia(38,5 mlrd.), General Electric(38,1mlrd.), depăşeşte decâteva ori costul întregiiîntreprinderi.
Proprietatea intelectuală estefactorul vital al succesuluicomercial al unei companiicare doreşte să-şi menţinăîntâietatea într-un anumitdomeniu prin crearea a noiproduse inovaţionale, prinidentificarea şi implementareaunor metode moderne, multmai rentabile, de fabricare aproduselor tradiţionale, prinextinderea segmentului depiaţă ocupat şi consolidareabunei reputaţii în rândulconsumatorilor. În acest contexteste bine venit exemplulprimilor titulari americani W.Procter şi J. Gamble şi alenglezului W. Lever care auînceput să-şi perfecţionezecalitatea produselor fabricatecu cele mai noi tehnologii.Mărcile companiilor Procter&-Gamble şi Unilever continuă săfie renumite şi în zilele noastre:Procter&Gamble deţine mărcileARIEL, COMET, CAMAY, ACE,ALWAYS, LENOR, PAMPERS,BLEND-A-MED, SAFEGUARD,FAIRY, PRINGLES, TIDE ş.a.;Unilever: REXONA, OMO,DOVE, RAMA, CIF, LIPTON,DOMESTOS ş.a.
Prin urmare, este în interesulîntreprinderilor să-şifolosească cât mai eficientactivele nemateriale, utilizândposibilităţile oferite de sistemulde proprietate intelectuală.
Este necesar de menţionat căîndemnul OMPI ”TransformaţiProprietatea Intelectuală înafacerea Dumneavoastră!” nueste numai o deviză pentruanul 2003, ci şi o direcţiestrategică pe următorii ani,concretizată în proiectulProgramului de activitate alOMPI pe anii 2004-2005 carecuprinde 14 programeprincipale.
În continuare ne vom referi ladouă dintre ele care au fostintroduse pentru prima dată caprograme principale. Înprogramul 11 (din proiect) cutitlul Proprietatea Intelectualăîn serviciul dezvoltăriieconomice se menţionează că”PI funcţionează în practică caun instrument de dezvoltareeconomică – chestiune careprezintă interes atât pentruţările în curs de dezvoltare, câtşi pentru ţările industrializate.Este bine cunoscut că PI vadeveni unul din elementele–cheie ale valorii economice însecolul XXI. Ca o formă juridicăde protecţie a cunoştinţelor noisau originale, PI serveşte drepto platformă pentru exploatareacomercială a inovaţiei şicreativităţii, asigurând titularilorobţinerea de profituri enorme.În prezent PI a devenit unul dinelementele majore înaprecierea valorii întreprinderiişi un factor din ce în ce maiimportant în creşterea şidezvoltarea pe plan macroeco-nomic şi microeconomic” (7).
Realizarea programuluimenţionat va permiteîntreprinderilor, instituţiilor destat, organizaţiilor de cercetare-dezvoltare, instituţiilor
academice, utilizarea efectivă aPI ca instrument al dezvoltăriieconomice.
Un alt program important ceţine de promovarea PI esteprogramul 12 - Crearea uneiculturi a PI şi promovarearespectului faţă de ea – ce aredrept scop demistificarea PI şicrearea unei culturi a PI.Campania de demistificaretrebuie să cuprindă atâtpersoanele implicate însistemul de PI, cât şi cercurilelargi ale publicului, bunăstareacărora este influenţată de PI.Numai atunci când importanţa,valoarea creativităţii şi inovaţieiva fi pe deplin conştientizată,numai atunci se va forma ocultură a PI care va favorizarecunoaşterea şi respectulunor astfel de eforturi.
Pentru realizarea acestor douăprograme OMPI a preconizatcirca 20 mil. $ SUA.
În legătură cu Planul deactivitate al OMPI pe anii 2004-2005, este necesar ca ţărilemembre, inclusiv RepublicaMoldova, să întreprindă uneleacţiuni concrete privindadaptarea şi ajustareasistemului naţional de PI.
Considerăm că unul din paşiifăcuţi în vederea conştientizăriiimportanţei PI este şiorganizarea primei conferinţeştiinţifico-practice cu genericul”Probleme teoretice şipractice ale economieiproprietăţii intelectuale”desfăşurată în noiembrie 2002la AGEPI, realizarea acţiunilorpropuse în cadrul acesteiconferinţe. La deschidereaconferinţei, domnul Nicolae
Inte
llect
us 3
/200
3
70
AFL
UX D
E FO
RÞE
TIN
ERE Taran, Director General AGEPI,
a menţionat: ”În condiţiileconcurenţei economice libere adevenit clar că, pentru a temenţine pe linia de plutire îndomeniul tehnicii şitehnologiilor moderne, noilorproduse şi servicii, trebuie săaplici, cu promptitudine, înproducţia industrială realizărilede ultimă oră oferite de sferainovativă. Fără aceste remediiputernice, eficiente şi verificatela scară mondială, nu va existaascensiune pentru ţările întranziţie, printre care se află şiRepublica Moldova”.
După cum a mai menţionat dlNicolae Taran, ”revizuirea şiperfecţionarea dreptuluiinternaţional în domeniul PI,elaborarea unui cadru legislativîn majoritatea ţărilor în curs dedezvoltare reflectă proceselelegate de conştientizarearolului produsului intelectual înlumea modernă, de amploareape care o ia cooperareainternaţională în sfera protecţieişi utilizării invenţiilor, mărcilor,designului industrial, altorobiecte de PI” (6).
Pentru a utiliza eficient activeleintelectuale, în plus, pentru aţine o evidenţă riguroasă aveniturilor şi cheltuielilor legatede PI este necesar, în primulrând, ca agenţii economici săefectueze o inventariereminuţioasă a portofoliului de PIde care dispun, în al doilearând, să elaboreze o strategieîn domeniul PI în vedereacreării sau achiziţionării noilorproduse intelectuale.
Una din cele mai dinamice şiprofitabile modalităţi de utilizare
a PI este transmitereadrepturilor asupra activelorintelectuale în baza contractelorde licenţă sau de cesiune. Înacest context este elocventexemplul companiei IBM care,numai în anul 2000, a realizat1.7 mlrd. $ SUA din licenţiereadrepturilor sale asupra unorbrevete de invenţie, în 2001 -1.53 mlrd. $ SUA (4).
Aceste cifre impresionante nutrebuie să dea impresia călicenţierea drepturilor de PIeste viabilă numai pentrumarile companii multinaţionale.O întreprindere mică saumijlocie dintr-o ţară dezvoltată,în curs de dezvoltare sau întranziţie, ca şi ţara noastră,poate de asemenea săparticipe la astfel de afaceri,principalul este ca ele săconştientizeze importanţa PI însuccesul dezvoltării lor.
Conform datelor statisticereflectate în Raportul anual2002 AGEPI, în perioada anilor1994-2002 au fost încheiate482 contracte de transmitere adrepturilor asupra obiectelor deproprietate industrială, dintrecare 64 – contracte de licenţă şi418 – de cesiune.
Printre măsurile luate înRepublica Moldova în vedereaevaluării activelor nemateriale,utilizării inovaţiilor, tehnologiilorde vârf, altor produse inovativeîn economia naţională,susţinerii micului business şipromovării inovaţiilor senumără: adoptarea Legiiprivind politica de stat în sferacercetare-dezvoltare (iulie1999), Legii cu privire laactivitatea de evaluare (aprilie
2000), Programului de stat desusţinere a micului businesspentru anii 2002-2005, precumşi organizarea diferitelorexpoziţii - Infoinvent, Fabricat înMoldova, Micul Business.
Un rol important în promovareasistemului de PI îl are AGEPI,activitatea căreia este orientatăspre conştientizarea necesităţiiprotecţiei proprietăţiiindustriale, sporireacunoştinţelor legate deavantajele oferite de drepturilede PI, promovarea obiectelorde PI. O activitate intensădesfăşoară AGEPI în ceea cepriveşte organizarea şisprijinirea financiară aparticipării inventatorilorautohtoni la expoziţiile şisaloanele naţionale şiinternaţionale organizate peteritoriul Republicii Moldova şiîn străinătate.
Referitor la relaţia proprietateintelectuală – micul business,este necesar de menţionat căîn cadrul OMPI există oDiviziune pentru întreprinderilemici şi mijlocii, printreobiectivele căreia estepromovarea unei utilizări maieficiente a sistemului de PI decătre aceste întreprinderi.Trezesc interes informaţiileoferite pe web-siteul acesteiDiviziuni referitoare la diversestudii de cazuri a unorîntreprinderi mici şi mijlociistrăine, care obţin rezultateexcelente în urma utilizăriisistemului de PI.
Cu regret, nu putem obţineasemenea informaţii despreîntreprinderile autohtone, însăcredem că, în urma realizării
71
Inte
llect
us 3
/200
3 A
FLU
X D
E FO
RÞE
TIN
ERE măsurilor prevăzute în
Programul de stat de susţinerea micului business pentru anii2002-2005, vor apăreaexemple concrete şi cu privirela întreprinderile de la noicare au transformat PI înafacerea lor.
Reieşind din cele expusereferitor la Programul deactivitate al OMPI pe anii 2004-2005 şi măsurile întreprinse deRepublica Moldova orientatespre conştientizarea necesităţiiprotecţiei proprietăţiiintelectuale, apare şi o viziunegenerală asupra viitoruluiprogram de activitate al unuispecialist în ManagementulProprietăţii Intelectuale, care va
contribui la asigurarea unuimanagement eficient al PI încadrul întreprinderii undeacesta va activa.
BIBLIOGRAFIE:
1. Legea R. Moldova privindpolitica de stat în sferacercetare-dezvoltare nr.557-XIV din 29.07.1999.
2. Legea R. Moldova cu privirela evaluare nr. 989-XV din18.04.2002.
3. Raport anual 2002, AGEPI.
4. “Dynamic use of IP assetsfor wealth creation”, WIPOmagazine nr. 2 march-april2003, pag. 4, Geneva.
5. Kamil Idris, DirectorGeneral OMPI, “IntellectualProperty-a powertool for economic growth”,WIPO.
6. “Probleme actuale aleeconomiei proprietăţiiintelectuale”, NicolaeTaran, Intellectus nr. 42002, pag. 7, AGEPI.
7. “Programme et budgetproposes pour 2004-2005”,OMPI, 17 mars 2003,www.wipo.int
7. “Mesajul dlui Kamil Idris,Directorul General al OMPI,cu ocazia Zilei Mondiale aProprietăţii Intelectuale, 26aprilie 2003”, www.agepi.md
SUMMARY
In a modern economy – knowledge-based economy – intellectual property is the main drivingforce. It is a force that can be used to enrich the lives of individuals and the future of nations– materially, culturally and socially.
The IP that is produced is an asset with a theoretical economic value. This value cannot berealized in practice however, unless the IP is used in specific, concrete and practical ways toearn revenue or for other economic benefits.
These ideas are confirmed by the theme of the 2003 World Intellectual Property Dayas well – ”Make Intellectual Property your business!” – which is materialized as a strategicdirection in the Program and Budget 2004-2005 of WIPO as well.
The report emphasizes some of the earliest achievements and the future tasks of the Republicof Moldova regarding the performance of the Program and Budget 2004-2005 of WIPO.
Inte
llect
us 3
/200
3
72
AFL
UX D
E FO
RÞE
TIN
ERE
Încălcările regulilor de bază aleconcurenţei economice pot luadiverse forme, variind de la acteilegale, dar inofensive (care potfi comise de antreprenorul celmai onest şi atent) până laîncălcări premeditate, cuintenţia de a prejudicia concu-renţa sau de a induce în eroareconsumatorii. Orice formă arlua aceste încălcări, este îninteresul antreprenorului onest,al consumatorului şi publiculuilarg ca ele să fie combătuteoperativ şi eficace.
Conceptul de concurenţăneloială a apărut pentru primadată în Franţa, în jurul anului
1850. Deşi în acea perioadă nu exista nici o interzicere clară apracticilor neloiale în afaceri, instanţele franceze au putut dezvolta unsistem eficient al Legii concurenţei neloiale. Pentru protecţiaconsumatorilor, a fost decretată, în 1905, o lege a fraudei în legăturăcu produsele destinate comercializării şi de atunci legea a fostcompletată prin numeroase statute şi decrete.
În Germania situaţia a evoluat în mod diferit. Deoarece tribunalele aurefuzat extinderea prevederilor privind delictele din Codul civil şiasupra practicilor neloiale în afaceri, a fost necesară decretarea uneilegislaţii speciale. Legea se bazează aproape exclusiv pe reclamaţiide la partea privată.
În diferitele jurisdicţii din Marea Britanie (Anglia, Scoţia, Ţara Galilor,Irlanda de Nord) legea a avut abordări diferite, bazate pe dreptulcomun şi echitabil, şi nu a dezvoltat un regim juridic separat pentruprotejarea împotriva concurenţei neloiale. Delictul de înşelătorie,recunoscut încă din 1824, este privit ca o protecţie suficientă pentruconcurenţă.
ASPECTE GENERALE PRIVINDCONCUREN|A NELOIAL+ (I)
Elvira P+LITU, student= an.IV,spec. Drept Economic, ASEM
A trecut aproape un secol de când protecţia împotriva concurenţei neloiale a fost recunoscută ca făcând parte din protecţia proprietăţii industriale. Aceastărecunoaştere a fost manifestată pentru prima dată în anul 1900, la Conferinţa
diplomatică de la Bruxelles pentru revizuirea Convenţiei de la Paris (1883) privind protejareaproprietăţii industriale, prin introducerea art. 12bis. În versiunea iniţială conţinutul său esteurmătorul: “Resortisanţii Convenţiei (art. 2 şi 3) se vor bucura, în toate Statele Uniunii, deprotecţia acordată naţionalilor împotriva concurenţei neloiale.”
73
Inte
llect
us 3
/200
3 A
FLU
X D
E FO
RÞE
TIN
ERE Legea privind concurenţa
neloială s-a dezvoltat în SUAdin hotărâri judecătoreşti, înspecial din dreptul comunprivind delictul de înşelătorie.Ca şi în Regatul Unit, nu aexistat şi nu există nici o legecuprinzătoare a concurenţeineloiale. Totuşi, a fost acordatun ajutor statutar limitatîmpotriva falselor revendicări cuprivire la produsul propriu alcuiva în comerţul interstatalîncă din 1946. ComisiaFederală de Comerţ, creată în1914, are o jurisdicţie largăpentru a urmări orice act saupractică neloială sauînşelătoare care afecteazăcomerţul interstatal.
Exemplele de mai sus indicămodul în care Legea privindconcurenţa neloială s-adezvoltat în ţări distincte.
Şi Republica Moldova deţinereglementări în domeniul dat –Legea 1103/2000 cu privire laprotecţia concurenţei, conformcăreia agentului economic i seinterzice să efectueze acte deconcurenţă neloială, inclusiv:să folosească neautorizat,integral sau parţial, marcacomercială, emblema dedeservire, alte obiecte aleproprietăţii industriale, firmaunui agent economic; săcopieze forma, ambalajul şiaspectul exterior al mărfii unuiagent economic.
Conform art. 25 din Legeanr. 558 privind mărcile şidenumirile de origine aleproduselor, actele de concu-renţă neloială şi de contrafa-cere, adică actele ilicite ce potaduce atingeri dreptului
exclusiv de exploatare conferit titularului prin acordarea titlului juridicde protecţie, le constituie fabricarea, folosirea, importarea, oferireaspre vânzare, vânzarea, orice alt mod de punere în circuitul economicsau stocarea în aceste scopuri a produselor marcate în asemeneamod, precum şi aplicarea unor semne asemănătoare care ar puteainduce consumatorul în eroare cu privire la produsele sau serviciilesimilare. Conform art. 23 din Legea nr. 991 privind protecţiadesenelor/modelelor industriale încălcarea dreptului exclusiv altitularului certificatului constituie fabricarea, vânzarea, importarea,exportarea, alt mod de introducere în circuitul economic sau stocareaîn scopuri comerciale a produsului obţinut prin aplicarea desenuluisau modelului industrial protejat, dacă acest produs, în totalitate sauîntr-o măsură substanţială, este o copie a acestui desen sau modelindustrial, precum şi îndemnarea terţilor la efectuarea acţiunilormenţionate.
Dacă o persoană fizică sau juridică săvârşeşte acţiunile enumeratemai sus fără consimţământul titularului obiectului protejat, acesteacţiuni constituie infracţiuni de încălcare a dreptului exclusiv şi suntpedepsite prin lege.
Pe plan internaţional, actul principal care asigură protecţia mărcilorîmpotriva actelor de concurenţă neloială este Convenţia de la Parisfondată în 1883. Art. 1 (2) al Convenţiei de la Paris menţioneazăreprimarea concurenţei neloiale împreună cu brevetele, modeleleindustriale, desenele industriale, mărcile de fabrică sau de comerţ,numele de comerţ, indicaţiile sursei şi denumirile de origine printreobiecte ale protecţiei proprietăţii industriale, iar Art. 10bis cuprinde oprevedere expresă în legătură cu reprimarea concurenţei neloiale. Înpeste 100 de state care au aderat la Convenţia de la Paris, bazelelegale pentru protecţia împotriva concurenţei neloiale pot fi găsite şiîn legislaţia naţională.
Conform art. 10bis(1) al Convenţiei, ţările Uniunii de la Paris trebuiesă asigure o protecţie efectivă împotriva concurenţei neloiale.
Art. 10bis(2) al Convenţiei defineşte concurenţa neloială drept oriceact de concurenţă contrar practicilor oneste în probleme industrialesau comerciale. Această definiţie lasă precizarea noţiunii de“onestitate comercială” tribunalelor naţionale şi autorităţilor adminis-trative. Statele membre ale Uniunii de la Paris sunt, de asemenea,libere să acorde protecţie împotriva respectivelor acte chiar dacăpărţile implicate nu concurează între ele.
Art.10bis(3) al Convenţiei oferă pentru exemplificare 3 cazuri caretrebuie interzise “în particular”. Aceste 3 exemple nu sunt exhaustive;ele reprezintă doar o protecţie minimă care trebuie acordată de toatestatele membre. Primele 2 – crearea confuziei şi discreditarea - ţinde domeniul “tradiţional” al legii concurenţei, şi anume al protecţieiconcurentului. Cel de-al 3-lea – inducerea în eroare – a fost adăugatde Conferinţa de Revizuire de la Lisabona în 1958 şi ia în
Inte
llect
us 3
/200
3
74
AFL
UX D
E FO
RÞE
TIN
ERE considerare atât interesele
concurenţilor, cât şi pe cele aleconsumatorilor.
ACTELEDE CONCURENŢĂNELOIALĂ
Deci, conform art. 10bis(2) alConvenţiei de la Paris,concurenţa neloială reprezintă“orice act de concurenţă carecontravine practicilor oneste”.Cele mai multe ţări cu legispeciale privind concurenţaneloială au adoptat aceeaşidefiniţie sau definiţii similarepentru prevederile generale.Standardul “onorabilităţii” sau“onestităţii” în concurenţă nueste decât o reflectare aconceptelor sociologice,economice, morale şi etice aleunei societăţi şi, prin urmare,poate să difere de la o ţară laalta. Orice încercare de acuprinde toate actele deconcurenţă prezente şi viitoareîntr-o definiţie cuprinzătoare s-asoldat cu un eşec.
Oricum, aceasta nu înseamnăcă în general concurenţaneloială nu poate fi definită.Dimpotrivă, există câtevaaspecte care indică în mod clarcare practici trebuie consider-ate “loiale” şi care “neloiale”.
Este îndeobşte cunoscut căanumite acte ale activităţiicomerciale sunt întotdeaunaconsiderate drept concurenţăneloială. Cele mai notabiledintre acestea sunt cauzareaconfuziei, discreditarea şiutilizarea unor indicaţii careinduc în eroare. Anumitepractici sunt acceptate în cadrulunui sector al afacerilor, dar, cu
toate acestea, pot fi considerate ca fiind “improprii” de către alţiparticipanţi la afacerile din comerţ. Există practici care, la primavedere, nu-s de natură să aducă prejudicii în afaceri partenerului sauconsumatorului, totuşi, pot avea efecte nedorite asupra economiei îngeneral. De exemplu, vânzarea la preţuri de dumping poate, petermen lung, să distrugă afacerile mici şi mijlocii şi astfel să aibăefecte nedorite asupra concurenţei libere.
A. Cauzarea confuziei
Ô Confuzie cu privire la mărci
Art. 10 bis (3) 1 din Convenţie obligă statele membre să interzică toateactele care sunt de natură să creeze confuzie, prin orice mijloace, cuprivire la amplasarea, produsele, activităţile industriale sau comer-ciale ale unui concurent. Domeniul de aplicare al acestui articol efoarte extins, incluzând orice act de comerţ care implică marca,semnul, eticheta, sloganul, ambalajul, forma sau culoareaproduselor, precum şi orice altă indicaţie distinctivă utilizată de un omde afaceri.
Există două domenii importante în care apare în mod frecventconfuzia: indicaţiile privind originea comercială şi înfăţişareaproduselor.
Confuzia poate fi stabilită în mod diferit. Testul pentru tipul de bază alconfuziei determină dacă marca similară se aseamănă cu marcaprotejată atât de mult încât să producă confuzie pentru un numărsubstanţial de consumatori. Factorii luaţi în considerare în modfrecvent la determinarea confuziei sunt: caracterul distinctiv al mărciiprotejate, dimensiunea şi reputaţia titularului acesteia, rafinamentulconsumatorilor implicaţi şi, desigur, similitudinea mărcilor şi bunurilorsau serviciilor respective.
Cele mai răspândite cazuri de similitudine sonoră sunt:
1. Identitatea fonetică a semnelor:
BELCOLOR BELLE COLOR
BELCOLOR БЕЛЬ КОЛОР
COBRA КОБРА
2. Identitatea sonoră a părţilor iniţiale şi similitudinea sonoră apărţilor finale:
PHARAON PHARAOH
REEBOK REEBOOK
SANTUS SANTOS
KAREVA KARVEA
SPECTRA SPECTAR
BETASERON BETA SERONO
75
Inte
llect
us 3
/200
3 A
FLU
X D
E FO
RÞE
TIN
ERE 3. Similitudinea sonoră a părţilor iniţiale şi identitatea sonoră a
părţilor finale ale semnelor:
SONY CONY
MOULINEX MUNILEX MULINEX
REEBOK REABOK
ACOTEL ALCATEL
OCTENTYL ONECTYL
BERLONI MERLONI
ORVAL ARVAL
POLIX PLIX
4. Identitatea sonoră a părţilor iniţiale şi finale şi similitudineasonoră a părţilor medii ale semnelor:
CHRISTIAN DIOR CHRISTINA D’OR
ADIDAS ABIBAS ADIDANAS
PANASONIC PANASUNIC
ALMONOFEN ALMUNAFEN
5. Identitatea sonoră a părţilor medii ale semnelor şi similitudineasonoră a părţilor iniţiale şi finale:
ARIBOLT ORIBOLD
6. Intercalarea fonetică a unui semn în altul:
WALKMAN SONY WALKMAN
АЛЬФА АЛЬФА БАНК
DIAMANT ABIDIAMANT
Se ia în consideraţie, în special, identitatea părţilor iniţiale alecuvintelor pe care le memorizează consumatorul. Anume în bazaacestui principiu, Oficiul de brevete al Suediei n-a consideratsemnele verbale ABS pentru încălţăminte şi NBS pentruîmbrăcăminte şi încălţăminte ca fiind similare până la confundare.
Aşadar, cele mai răspândite cazuri de concurenţă neloială suntîncercările de a crea confuzie în mintea consumatorilor; de exemplu,lansând pe piaţă un produs necompetitiv, o firmă oarecare încearcăsă aplice o marcă ce se aseamănă foarte mult (“până la confuzie”)cu marca bine cunoscută a concurentului, produsele căruia sebucură de un succes constant pe piaţă. Au devenit deja banaleconfuziile de genul REEBOK – REABOK, PANASONIC – PANASUNIC- PANAFON, MOULINEX – MULINEX – MUNILEX, ADIDAS – ABIBAS –ADIDANAS etc. În asemenea cazuri infractorul mizează pe faptul că înmintea consumatorului se produce involuntar o asociaţie a mărfii dinvitrină cu o marcă vestită. Este relevant, de exemplu, cazul
cunoscutei mărci figurative afirmei ”McDonald’s” (semnul Mstilizat). Chişinăuenii îşi maiamintesc, probabil, că în urmăcu câţiva ani o firmă a folosit înmod deschis acest semn (eadevărat, plasat invers), chiar încentrul oraşului, la o terasăsituată la intersecţia bd. Ştefancel Mare cu str. Ismail. Mii deoameni au fost induşi îneroare, fiind convinşi că au de aface cu faimosul McDonald’s.
Similitudinea vizuală saugrafică se determină în bazaurmătoarelor criterii:
Ô Impresia vizuală generală;
Ô Tipul caracterelor;
Ô Scrierile grafice, luând înconsideraţie caracterulliterelor;
Ô Alfabetul, literele cu careeste scris cuvântul;
Ô Culoarea sau cromatica.
Exemple de mărci vizualesimilare:
AVATEC AVADEX
BETHUMTEL BETUNETEL
ARIA AREA
Similitudinea semanticădetermină conţinutul cuvântuluisau al grupului de cuvinte, sauceea ce corespunde sensuluianalogic.
Caracterul semantic alsimilitudinii constă în:
Ô Similitudinea noţiunilor şiideilor puse la bazasemnelor:
SALUT, BONJOUR, NOROC
Inte
llect
us 3
/200
3
76
AFL
UX D
E FO
RÞE
TIN
ERE Ô Opoziţia ideilor puse la baza semnelor:
НАШ ПОКОЙ ВАШ ПОКОЙ
НАШЕ ВЯЗАНИЕ ВАШЕ ВЯЗАНИЕ
Aceste idei pot apărea în diferite limbi, generând pericolul de confun-dare în cazul în care marca reprezintă o traducere exactă în diferitelimbi a semnului solicitat:
LOVE AMOUR DRAGOSTE
БЕЛЫЙ АИСТ BARZA ALBĂ
Evidenţa aspectelor lingvistice are o mare însemnătate în cazurile încare consumatorul mediu este populaţia alolingvă. Luându-se înconsideraţie coexistenţa limbilor, se examinează fiecare caz în parte şise emite o decizie concretă cu privire la asemănarea semnuluisolicitat, iar sensul cuvântului într-o limbă străină se ia în consideraţienumai dacă acest cuvânt este cunoscut consumatorului mediu.
Deoarece criteriul de bază al similitudinii este impresia vizualăgenerală , cel mai important factor la determinarea similitudiniisemnelor figurative îl constituie prima impresie. Dacă aceastăimpresie la compararea a două semne va fi cea de similitudine, iaranaliza ulterioară va scoate în evidenţă deosebiri concrete aleelementelor semnelor, atunci la emiterea deciziei se va lua înconsideraţie prima impresie.
Cât priveşte semnele tridimensionale, menţionăm că din practicajudiciară este cunoscut cazul intentat de compania Uncle Ben’s, titularal mărcii şi al ambalajului pentru orez, împotriva firmei “Salco AE”, careiniţiase comercializarea orezului într-un ambalaj identic de culoareorange–bleu cu imaginea unei farfurii cu carne şi orez. În temeiulsimilitudinii elementelor figurative şi cromatice, plus poziţia identică areţetelor culinare, contestaţia depusă de compania Uncle Ben’s a fostsatisfăcută.
Compania Colgate-Palmolive, care produce pastă de dinţi în ambalajexecutat cu litere albe pe fundal roşu, având gravat cuvântul Colgate, acontestat utilizarea de către un producător tailandez a unui ambalajidentic cu cuvântul Coldang. Judecata a constatat o încălcare dinpartea producătorului tailandez. Gama de culori a ambelor tuburi şiconturul literelor, chiar şi în cuvinte diferite, erau atât de apropiate, încâtputeau induce în eroare consumatorul cu privire la produse.
Astfel, în procesul de examinare a semnelor figurative şi tridimensio-nale decisivă este identitatea şi similitudinea:
Ô elementelor dominante;
Ô elementelor care în mare măsură atrag atenţia consumatorului(imagini de oameni, de animale, litere, cifre etc.)
Ô Elementelor care sunt memorizate uşor de către consumatori (deexemplu, elementele simetrice, elementele care reprezintăimagini de obiecte concrete, dar nu abstracte).
În alte situaţii un rol primordialla determinarea similitudiniisemnului solicitat cu altesemne îi revine elementuluifigurativ. În Republica Moldovaa fost depusă o cerereinternaţională, în urmaexaminării căreia s-a constatatcă imaginea vasului cu pânzeeste similară, prin confuziacreată, cu o marcă figurativăînregistrată.
Utilizarea unei mărci identicesau similare pentru bunuri fărănici o legătură între ele saucomplet diferite iese de obiceiîn afara domeniului de aplicaţieal protecţiei, din moment ce ungrad mare de deosebire albunurilor sau serviciilorimplicate va conduce consu-matorii la presupunerea căsursa bunurilor sau serviciilornu este aceeaşi, că nu existănici o legătură de afaceri întreproducători.
Un alt tip de confuzie poate firelevant pentru aşa-numiteledrepturi “de publicitate” de carebeneficiază artiştii bine cunos-cuţi şi personalităţile publicesau sportive, precum şi pentrudrepturile “de comercializare”legate de personajele fictive dinoperele artistice sau literare.Aceste drepturi se referă latehnicile comerciale relativ noiprin care întreprinderile suntlicenţiate pentru o anumităperioadă de timp să utilizezepopularitatea, faima simbo-lizată de numele sau imagineaunor anumite personalităţi şipersonaje artistice, deoarecese aşteaptă ca această utilizaresă stimuleze cererea consu-matorului privind produsul sauserviciul licenţiatului.
77
Inte
llect
us 3
/200
3 A
FLU
X D
E FO
RÞE
TIN
ERE Ô Confuzia cu privire
la indicaţii
O indicaţie poate fi oricesemn, simbol sau dispozitivcare transmite consumatoruluimesajul că un produs sauserviciu de pe piaţă provinede la o anumită sursăcomercială. Indicaţiile potreprezenta semne, sloganuri,ambalaje, culori, sunetebidimensionale sautridimensionale, dar nu selimitează doar la acestea.Protecţia împotriva confuziei cuprivire la indicaţii este dejaviabilă în legislaţia specificămărcilor de fabrică sau decomerţ, mărcilor de serviciu şinumelor comerciale.
Ô Confuzia cu privirela formele produsului
Forma efectivă a unui produspoate şi ea să conducă laconfuzie printre consumatori.Dacă forma e atât de binecunoscută încât consumatoriivor corela produsul cu oanumită sursă comercială (caîn cazul sticlei de Coca-Cola),atunci forma poate fi privitădrept indicaţie ce poate fiprotejată.
Trebuie de asemenearemarcat faptul că legislaţiaspecifică este disponibilă înmulte ţări pentru protecţiadesenelor industriale, pentru acompleta sau a înlocuiprotecţia prin drept de autor aaşa-numitelor opere de ”artăaplicată”. O astfel de legislaţieinterzice utilizarea unorînfăţişări ale produseloridentice sau similare cu alealtor produse.
B. Inducerea în eroare
Inducerea în eroare defineşte crearea unei false impresii asupraproduselor sau serviciilor unui concurent. Poate constitui singura şicea mai răspândită formă de concurenţă neloială, nefiind în nici uncaz inofensivă. Dimpotrivă, inducerea în eroare are, de obicei,consecinţe destul de serioase: consumatorul, bazându-se pe oinformaţie incorectă, poate suferi un prejudiciu financiar (sau unulchiar mai grav). Concurentul loial îşi pierde clienţii, transparenţapieţei se diminuează generând urmări grave pentru economie înansamblu.
Fără îndoială, interzicerea înşelăciunii este esenţială pentru concep-tul de loialitate în concurenţă. Cele mai multe state membre aleConvenţiei de la Paris au inclus în sistemele lor juridice interzicereaactelor sau practicilor de inducere în eroare. Instanţele au dezvoltat ojurisprudenţă deosebit de bogată cu privire la inducerea în eroare.Deoarece principalul act de inducere în eroare ţine de domeniulpublicităţii, cele mai multe ţări cu legislaţie specială au abordat înmod prioritar publicitatea înşelătoare.
Conceptul de inducere în eroare este raportat la acele indicaţii carepot produce interpretări greşite din partea consumatorului. Nu edeloc obligatoriu ca produsul supus publicităţii să fie de proastăcalitate; este de ajuns ca declaraţiile să conţină ceva atrăgător. Spreexemplu, dacă consumatorii preferă produsele autohtone, declaraţiacă produsul importat este autohton se califică ca o inducere îneroare, chiar dacă produsele de import sunt de o calitate mai bunădecât cele locale.
Conceptul de inducere în eroare diferă de la o ţară la alta în cepriveşte tratamentul exagerărilor. Deşi în toate ţările exagerărileevidente nu sunt considerate înşelătorie, deoarece pot fi uşorrecunoscute, problema diferenţierii a ceea ce este “praf în ochi” sau“laudă exagerată” şi ceea ce constituie un abuz serios este rezolvatăîn mod distinct în fiecare ţară aparte. În unele state (Germania), sepresupune că publicul dă crezare iniţial tuturor afirmaţiilor publicitareşi, în special, celor care prevăd unicitatea (“cel mai bun”, „primul”etc.); prin urmare, este aplicat un standard deosebit de strict. Alte ţări(Italia, SUA) se situează pe o poziţie opusă: tolerează indicaţiileformulate la general, inclusiv pe cele care iau forma revendicărilor deunicitate. Astfel, în SUA instanţele intervin doar în cazul când produsulcăruia i se face publicitate realmente este de calitate inferioară.
C. Discreditarea concurenţilor
Discreditarea (sau defăimarea) defineşte orice afirmaţie falsă cuprivire la un concurent, care poate să aibă un efect negativ asupravadului său comercial. Ca şi inducerea în eroare, discreditareaîncearcă să ademenească clienţii prin informaţii incorecte. Spre
Inte
llect
us 3
/200
3
78
AFL
UX D
E FO
RÞE
TIN
ERE
CALENDAR
deosebire de inducerea îneroare, acest lucru nu esterealizat prin declaraţii false sauînşelătoare cu privire la propriulprodus, ci mai curând prinremarce răutăcioase(ponegriri) asupraconcurentului, a produselorsau serviciilor sale. Prinurmare, discreditarea implicăîntotdeauna un atac directîmpotriva unui anumit om deafaceri sau a unei anumitecategorii de oameni de afaceri,dar consecinţele sale trecdincolo de acest scop; şideoarece informaţiile cu privirela concurent sau la produselesale sunt incorecte, esteprejudiciat şi interesulconsumatorului.
Art. 10 bis (3) 2 al Convenţiei de la Paris obligă statele membre săinterzică toate “afirmaţiile false în cursul comercializării de natură sădiscrediteze amplasamentele, bunurile sau activităţile industriale şicomerciale ale unui concurent”. În toate ţările dreptului comunitar esterecunoscut delictul defăimării sau al discreditării; în plus, unele dintreaceste ţări au acordat de curând compensaţii statutare. Deoareceomul de afaceri este cel care suferă personal de pe urma remarcelordefăimătoare, sunt preferate sancţiunile de drept civil (compensaţiilede interdicţie sau de daune). Cu toate acestea, în cazurile cele maigrave, în special în cele care implică o defăimare premeditată sauintenţionată, se acordă de asemenea sancţiuni penale, în condiţiileprevăzute de Codul penal general.
Lezarea bunei reputaţii în afaceri poate fi cauzată prin toate formele dereferire la întreprindere sau la bunurile sale, preţuri, angajaţi, solvabi-litate, competenţe etc. De asemenea, prin referinţe negative la statutulpersonal al antreprenorului, de exemplu, la rasa, naţionalitatea, religiasau poziţia sa politică. Aceste aşa-numite “referinţe personale”, carenu au nici o legătură cu activităţile comerciale, sunt interzise în modexpres ca fiind defăimătoare în mai multe ţări; în altele sunt consider-ate ilegale conform prevederilor generale privind protecţia împotrivaconcurenţei neloiale.
15 septembrie 1960 s-a născut (la Chişinău) Olga COVALIOV, doctor în ştiinţe chimice, conferenţiar,cercetător în ingineria mediului ambiant, catedra chimie industrială şi ecologică a USM, deţinătoare aMedaliei de Aur OMPI „Inventator remarcabil”.
O. Covaliov este autoare a 78 de invenţii brevetate. A publicat peste 90 de lucrări ştiinţifice înpublicaţii periodice ştiinţifico-tehnice. Este autoare a trei cărţi.
Atât lucrările enumerate, cât şi altele, au fost premiate cu medalii de aur la saloanele internaţionale deinventică de la Geneva (1999) şi Bruxelles (EUREKA - 1998 şi 2000). A mai participat la saloaneleinternaţionale de inventică din Bulgaria (EURO INTELECT; 1997), Budapesta (GENIUS’1996, 1998),Iaşi (1996, 2000), Bucureşti (1997) şi Chişinău (INFOINVENT), unde a obţinut diverse medalii şidiplome.
Pentru merite deosebite în domeniul inventicii, Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală
(OMPI) a decorat-o cu Medalia de Aur „Inventator remarcabil”.
79
Inte
llect
us 3
/200
3A
NIV
ERSÃ
RI
Deci, fondarea acestei instituţiia fost generată, în primul rând,din necesităţile practice decreştere a volumului producţieiagricole. Pentru a satisfaceaceste cerinţe oamenii deştiinţă ai institutului au depus omuncă perseverentă deaprofundare şi lărgire astudierii detaliate a solului, apotenţialului său productiv şi pe
fundaţia creată au edificat oconstrucţie solidă a conceptuluiprivind elaborarea măsurilor deconservare, protecţie şivalorificare modernă a fonduluifunciar.
Iniţiativa de a fonda un astfel deinstitut îi aparţine aca-demicianului Nicolae Dimo,renumit savant-pedolog,
concetăţeanul nostru fiind ceamai competentă persoană înproblema dată.
Într-un mod diferenţiat, ţinândcont de zonele pedoclimatice,structura geomorfologică ateritoriului, caracterul învelişuluide sol, s-au stabilit sistemeagricole corespunzătoare,adaptate la specificul condiţiilor
INSTITUTUL “N. DIMO”
LA 50 DE ANI
Dumitru BALTEANSCHI, colab. [tiin\ific coordonator,Institutul de Cercet=ri pentru Pedologie [i Agrochimie “N. Dimo”
A niversarea Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo” ne oferă un fericit prilej de a efectua un bilanţ, cât se poate de obiectiv şi cuprinzător,al rezultatelor obţinute în sectorul de cercetare şi producţie, al folosirii raţionale
a fondului funciar, a avuţiei naţionale, menţinerii şi sporirii fertilităţii solului prinaplicarea unui complex de măsuri privind valorificarea sa tot mai intensivă cu un randamenttot mai înalt.
Inte
llect
us 3
/200
3
80
AN
IVER
SÃRI
de gospodărire a terenuriloragricole, în ultimul deceniu – şila unităţile agricole cu diversesuprafeţe şi forme deproprietate ale acestora.
Agricultura fiind definită ca oramură fundamentală aeconomiei naţionale, pentrudezvoltarea sa ascendentăcere, pe lângă asigurarea uneibaze tehnico-materiale solide,crearea condiţiilor prielnicepentru intensificareacercetărilor ştiinţifice şi imple-mentarea lor ulterioară înproducţie. În acest scop, la 16februarie 1953 a fost înfiinţatInstitutul de Cercetări pentruPedologie, Agrochimie şiAmeliorarea Solurilor „N. Dimo”.
Institutul a fost fondat în cadrulBazei Moldoveneşti de Cerce-tări a Academiei de Ştiinţe aU.R.S.S., înfiinţată în 1946 şireorganizată mai apoi (octom-brie 1949) în Filiala A.Ş. aU.R.S.S. în care pe atuncifuncţionau: secţiile pedologie,agrochimie, biologie pedolo-gică, ameliorarea solului şistaţiunea pentru combaterea
eroziunii solului. Comasareaacestor subdiviziuni, în rezulta-tul căreia s-a format o instituţiespecializată unică, coincide cuanii eforturilor intense pentrustabilirea direcţiilor principalede cercetări şi perfecţionare amodului de organizare ainvestigaţiilor ştiinţifice privindaplicarea ideilor, conceptelor şimetodelor avansate în diferitedomenii ale activităţii umane,folosirea cât mai constructivă şimai productivă a forţelor demuncă intelectuală.
Astfel, fondarea institutului apus începuturile unei etape noide studiere a solului în a douajumătate a secolului XX, fiindrezultatul eforturilor tuturorpedologilor, agrochimiştilor şiamelioratorilor din Moldova,conjugate cu o moştenire deînaltă ţinută ştiinţifică lăsată deînaintaşii noştri, mulţi dintre eibucurându-se de un prestigiumondial.
Datorită acestui fapt, au fostobţinute succese notorii în cepriveşte cunoaşterea însuşirilorchimice, fizice şi biologice ale
solului, au fost găsite cele maipotrivite metode şi tehnologiide lucrare a solului, de aplicarecorectă a îngrăşămintelor,asolamentelor, de combatere aeroziunii, de evitare afenomenelor de poluare şidegradare a solurilor.
Legătura accentuată a teorieicu practica care, la rândul său,a contribuit la generarea şidezvoltarea ideilor conceptualepe baza cărora se elaboreazămăsuri adecvate pentruimplementarea lor înagricultură, s-a realizat prinînfiinţarea unui puternic sectorexperimental, organizat dupăprincipiile şi normele avansate,existente la aceea vreme şiperfecţionate sub influenţacondiţiilor noi de activitate.
Prin realizările sale de valoare,institutul a devenit cunoscut întoate republicile fostei Uniuni şipe arena internaţională, luândparte activă în cadrul unorprograme internaţionale sau laacorduri şi contracte bilateralecu instituţii înrudite din Moldovaşi de peste hotare: din
81
Inte
llect
us 3
/200
3A
NIV
ERSÃ
RI
România, Cehoslovacia,Ungaria, Bulgaria, Germania,Iugoslavia. În afară de aceasta,institutul nostru a fost vizitat deoameni de ştiinţă şi specialiştidin SUA, Australia, China, India,Cuba, Vietnam, Afganistan,Bangladesh, Suedia, Norvegia,Finlanda.
Prin capacitatea sa deosebităde a asimila tot ce este nou înştiinţa solului, institutul adevenit o adevărată şcoală,care a contribuit într-un modconsiderabil la formareacadrelor de înaltă calificare nunumai pentru desfăşurareaactivităţii de cercetare îndomeniul pedologiei, agrochi-miei şi ameliorării solului, ci şipentru lucrări de proiectare,producţie şi învăţământsuperior. Pe parcursul a 50 deani prin doctorantură şi încalitate de competitori au fostsusţinute 78 teze de doctor înştiinţă la disciplinele: pedolo-gie, agrochimie, microbiologie,protecţia împotriva eroziuniisolului şi ameliorarea lui, dintrecare 10 doctori habilitaţi audevenit ulterior profesori,membri corespondenţi şititulari (academicieni ai AŞM).
O sarcină centrală acercetărilor ştiinţifice din cadrulinstitutului a fost şi rămâneelaborarea şi obţinerea întermene optime a celor maiavansate tehnologii pentrutoate zonele pedoclimatice,asigurând astfel caracterulobligatoriu al continuităţiicercetărilor solului. Se ştie căorice întrerupere a acesteiactivităţi poate aduce dauneagriculturii pentru ani în şir, iarsituaţia din agricultură se vasolda cu consecinţe nedorite îneconomia naţională.
Pentru îndeplinirea acestorsarcini de răspundere, se cereextinderea continuă a cercetă-rilor. Contribuţia tot mai mare arealizărilor din domeniulpedologiei şi agrochimiei,conjugată cu efortul permanentprivind îmbunătăţirile funciarepe întregul teritoriu al RepubliciiMoldova, va conduce lasatisfacerea necesităţilormereu crescânde de aprovi-zionare cu alimente şi furaje.Aceasta se va efectua prinextinderea cercetărilor curenteasupra genezei solului, roluluiîngrăşămintelor, irigaţiei,refacerii potenţialului defertilitate a solului, dimensionă-rii gradului de protecţie amediului, elaborării de noitehnologii şi metode performante.
Pe lângă cercetările ştiinţifice,institutul acordă în permanenţăasistenţă instituţiilor deproiectare, de producţie şi deînvăţământ superior, unităţiloragricole. La dispoziţia colabo-ratorilor din sfera proiectării şi aproducţiei s-au pus datecomplete privind dimensio-narea lucrărilor necesare,executarea şi comportamentulsistemelor şi tehnologiilorelaborate, a elementelor debază ale organizării generale şi
antierozionale a teritoriului încondiţii de mecanizare aoperaţiilor pe suprafeţelerespective.
Toate aceste materiale sevalorifică în permanenţă, într-omăsură mai mare sau maimică, de către instituţiilecorespunzătoare la efectuareacartografierii învelişului soluluicu grad diferit de precizie şidetaliere, pentru inventariereafondului funciar şi identificareacalităţii acestuia, folosindmetoda de bonitare elaboratăîn cadrul institutului. La rândullor, aceste informaţii suntindispensabile la evaluarea şiamenajarea teritoriuluiunităţilor agricole, în timpul defaţă fiind necesare îndeosebimăsurile privind combatereaeroziunii solului, introducereaanumitelor doze, rapoarte şiepoci de îngrăşăminte chimiceşi organice la toate plantelecare se cultivă în RepublicaMoldova, executarea lucrărilorameliorative, determinareacalităţii solului etc.
O semnificaţie deosebită acomportat participareacolaboratorilor institutului laelaborarea sistemului agricolştiinţific argumentat, menirea
Inte
llect
us 3
/200
3
82
AN
IVER
SÃRI
căruia era de a promova ovalorificare calitativă a fonduluifunciar, cuprinzând problematiciorientate spre rezolvareaprincipalelor aspecte avansatedin agricultură, aplicând celemai eficiente tehnologii peîntreg teritoriul republicii.Unităţilor agricole li se acordă oasistenţă nemijlocită în formăde consultaţii verbale şi înscris, prin intermediul lecţiilor,întâlnirilor, convorbirilor,seminarelor etc. Instituţiilor deproiectare li se oferă devizeprivind aprecierea proiectelorde construcţii ameliorative,implementarea metodicilor laalegerea terenurilor pentruplantaţiile de pomi fructiferi şiviţă de vie, culturilor de câmp,ţinându-se cont de însuşirilefizice, chimice şi biologice alesolurilor, precum şi departicularităţile lor biologice înconcordanţă cu cerinţeleecologice ale plantelor respec-tive. Un mare rol în ceea cepriveşte difuzarea cunoştinţelordespre sol le revine emisiunilorla radio şi televiziune,publicaţiilor în reviste şi ziare.
Un loc aparte în ce priveşteacumularea şi popularizarea
informaţiei îl deţine activitateaeditorială. În acest senscercetătorii institutului auîntocmit şi publicat peste 500de culegeri ştiinţifice, printrecare 80 de monografiifundamentate, 78 de culegeride articole, 103 broşuri, 26rezumate ale rapoartelorprezentate la conferinţe, 102recomandări, instrucţiunimetodice, prescripţii, 60buletine de sinteză. La toateacestea pot fi adăugatenumeroase alte materiale cucaracter tehnico-documentar,precum şi hărţi de diferite scărişi destinaţii, scheme etc.
Lucrările ştiinţifice publicateconstituie un adevărat tezaur decunoştinţe în domeniul pedolo-giei, agrochimiei, biologieisolului, îmbunătăţirilor funciareşi valorificării la un nivelsuperior a fondului funciar înansamblu, fiind mereu solicitatede către specialiştii în domeniuşi persoanele interesate.
Colaboratorii institutului nostruau obţinut pe parcursul anilor şi25 brevete de invenţie. Un şirde lucrări ştiinţifice au fostdistinse cu Premiile de Statunionale şi republicane,
precum şi cu premiile„V.Dokuceaev”, „V.Williams”.
Pentru succesele obţinute îndomeniul ştiinţei şiimplementării rezultatelor îneconomia naţională, precum şipentru asistenţa practicăacordată unităţilor agricole,peste 50 de colaboratori au fostdecoraţi cu medalii (4 de aur, 6de argint şi 7 de bronz) şionoraţi cu diplome ale expozi-ţiilor unionale şi republicane.
Institutul a convocat 25 deconferinţe, simpozioane,consfătuiri de nivel unional şiinternaţional. Colaboratorii săiau participat la o serie decongrese internaţionale(Bucureşti, 1964; Adelaida,1968, Moscova, 1974) şiunionale (15).
Putem afirma că la ora actualăinstitutul se află la un momentde vârf, când colaboratorii săiprivesc în urmă cu mândrie şisatisfacţie, făcând bilanţulrealizărilor obţinute. Dar pe viitorei trebuie să găsească modali-tăţile necesare pentru a-şicontinua activitatea în condiţiicu totul deosebite în compara-ţie cu cele de care dispuneaunu prea demult), făcând un saltcalitativ în munca lor creatoare,în consens cu cerinţeleagriculturii moderne.
O contribuţie importantă ladezvoltarea cercetărilorştiinţifice pe parcursul maimultor ani şi-au adus-ourmătorii savanţi: colaboratorulştiinţific principal, membru deonoare al AŞM, dr. hab. îngeografie, prof. univ. IgorKrupenikov; şeful secţieipedologie, dr. hab. în agricul-tură, prof. univ. Valerian Cerbari;
83
Inte
llect
us 3
/200
3A
NIV
ERSÃ
RI
şeful secţiei ameliorareasolurilor, dr. în agriculturăVladimir Filipciuc; şeful secţieiîngrăşăminte organice, dr. înagricultură Anatol Banaru;colaboratorul ştiinţific principal,dr. hab. în agricultură, prof. univ.Mihai Ţurcanu; colaboratorulştiinţific coordonator, dr. hab. înagricultură Alexandru Rusu;şeful secţiei protecţia solurilorcontra eroziunii, dr. hab. înagricultură, prof. univ. IonConstantinov; şefullaboratorului apele uzate, dr. înagricultură Vasile Plămădeală;şeful laboratorului biologiasolului, dr. în biologie ElenaDemcenco şi mulţi alţii, careprin activitatea lor îndelungatăau contribuit la elucidareamultor aspecte de cercetare şiaplicare a rezultatelor înproducţie.
Activitatea de cercetare ainstitutului este în permanenţăcoordonată de Consiliul săuştiinţific sub conducereaPreşedintelui acesteisubdiviziuni, directorululuiInstitutului Serafim Andrieş,membru corespondent al AŞM,dr. habilitat în agricultură, şisusţinută de către secretarulştiinţific Andrei Bogatu, dr. înagricultură.
Tematica cercetărilor esteorganizată pe programerespective. Fiecare programcuprinde o problemă concretăşi abordează toate aspecteleacesteia, începând de lacercetările fundamentale şiterminând cu elaborareatehnologiilor de aplicare, aoperaţiunilor concrete şi cuimplementarea rezultatelor înproducţie. Un criteriu principial
în ceea ce priveşte apreciereaactivităţii oamenilor de ştiinţă îlprezintă lucrările lor ştiinţifice,publicate în ultimii ani, în bazamaterialelor studiilor efectuateşi eficacităţii acestora.
Cele mai importante programesunt: „Metodologia valorificăriisuperioare a solului în noilecondiţii de gospodărire aterenurilor agricole” (Chişinău,1999), „Programul NaţionalComplex de Sporire a FertilităţiiSolului” (Chişinău, 2001),„Эрозия почв” (Chişinău,2001), „Sistemul informaţionalprivind calitatea învelişului desol al Republicii Moldova(bancă de date, Chişinău,2000). Începând cu 1993, înfiecare an se întocmea şi seedita „Buletinul de monitoringecopedologic”. Până la oraactuală au văzut luminatiparului şapte buletine. În afarăde aceasta, a fost elaborată oserie de recomandări şiinstrucţiuni metodice, au fostconvocate şi realizate cinciconferinţe internaţionalepractico-ştiinţifice, peste 60 deseminare judeţene şi locale.
În prezent oamenii de ştiinţădin cadrul institutului,care şi-au asumat datorianobilă de menţinere a tradiţiiloracestui avanpost al cercetăriisolului, îşi concentrează atenţiacu precădere asupradezideratului ca rezultatulmuncii lor să fie implementatcât mai eficient spre binele ţăriişi al poporului.
Sărbătorirea semicentenaruluiactivităţii ştiinţifice constituie uneveniment deosebit de impor-tant nu numai pentru
colaboratorii institutului, dar şipentru întreaga intelectualitatedin Republica Moldova. Cuaceastă ocazie s-a editat unscurt istoric al institutului, cu ocaracterizare succintă aactivităţii fiecărei subdiviziuni, oculegere de rapoarte pentruConferinţa Internaţionalăştiinţifico-practică sub genericul„Solul – problema principală asecolului XXI”. Este necesar dea reînnoi muzeul pedologiccare se află în incintainstitutului, unic în republicăprin conţinutul, esenţa,eficacitatea sa didactică şi defamiliarizare a elevilor,studenţilor şi publicului larg cuproblemele din domeniulpedologiei, agrochimiei şiameliorării solului. Seselectează exponate pentru oexpoziţie de literatură despecialitate, autorii căreia suntcolaboratorii institutului, altemateriale care vor oglindirealizările ştiinţifice alecolectivului.
Suntem ferm convinşi că toatecele preconizate vor fi realizatepe deplin, având în vedere căun ajutor esenţial îi oferăinstitutului Ministerul Agriculturiişi Industriei Alimentare alRepublicii Moldova şi, înspecial, Departamentul Ştiinţă,Formare Profesională, precumşi alte instituţii guvernamentale.
Menţionăm că organizareaconferinţei jubiliare a institutuluia fost susţinută de ConsiliulSuprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică,Uniunea Societăţilor Tehnico-ştiinţifice din Moldova şi CentrulŞtiinţific de Producţie pentruDeservire Agrochimică.
Inte
llect
us 3
/200
3
84
NU
ME
NO
TORII
Petru Ungureanus-a născut la 26 august 1894 însătucul Boghiceni, plasa Bujor,judeţul Chişinău (conformîmpărţirii teritorial-administra-tive de atunci), la 80 verstedepărtare de centrul judeţean.Era unul din satele năpăstuiteale meleagului nostru, ca multealtele în Basarabia secoluluiXIX, aflată sub ocupaţia rusă dedupă 1812. De altfel, o vamărturisi însuşi PetruUngureanu mult mai târziu:“M-am născut în unul din sateleînfundate ale fostei guberniiBasarabia într-o familiemuncitoare, lipsită de pământ.Trei sferturi din pământul care ţise deschidea în faţa ochilor,acoperit cu păduri, livezi,podgorii, grădini de zarzavat şicâmpuri erau în proprietateamoşierului Leonard şi doar apatra parte constituia avuţiabieţilor ţărani”.
Boghicenii este un sat tipic decodru, cu oameni muncitori şievlavioşi. Aici şi-a petrecutcopilăria şi adolescenţa PetruUngureanu, urmând şcoalaparohială din sat, după caretrece la o instituţie de rang maiînalt - Şcoala orăşenească din
Chişinău. Aici cercul discipli-nelor studiate era mai larg: pelângă religie, limba rusă şiaritmetică, se mai studiageometria practică, desenulliniar, geografia, istoria.
Pământurile judeţului Chişinău,povârnişurile din împrejurimierau acoperite de plantaţii deviţă de vie, vini-viticultura fiind oramură răspândită în aceastăzonă. De aici, probabil, îşi tragesevele pasiunea de o viaţă a luiPetru Ungureanu. La 17 ani(1911) el se înscrie la Şcoalade Viticultură şi Vinificaţie dinChişinău, instituţie importantăîn gubernie, ajunsă atunci larespectabila vârstă de 69 deani (întemeiată în 1842). Laaceastă şcoală tânărul a avut
parte de profesori de marcă,printre ei numărându-se şiAnton Frolov-Bagreev, unsavant şi cercetător de oerudiţie excepţională înproducerea vinurilor (mai alesa celor spumante), care adeterminat, de fapt, formareapersonalităţii de oenolog deînaltă calificare a lui PetruUngureanu.
După absolvirea cu diplomă deeminenţă a şcolii, urmată de ostagiune practică de o lună şijumătate, proaspătul specialisteste angajat în laboratorul deoenochimie al Comitetului Viti-vinicol din Bălţi. A fost oactivitate de scurtă durată(iunie-septembrie 1916),pentru că la recomandareainsistentă a lui Anton Frolov-Bagreev este transferat la oşcoală vinicolă de pe Don, încentrul unei largi zone viti-vinicole. Nici nu şi-o fi închipuittânărul fecior de ţăran că aici,pe Don, va rămâne mai multtimp, înstrăinându-se astfel depământul strămoşesc şi deoamenii scumpi sufletului său.Dincolo de amara despărţirede părinţi şi de meleagul natal,trebuie să recunoaştem că
DESTIN }MPLINIT PRIN SACRIFICIU
I storia viti-viniculturii pe meleagurile noastre este deosebit de vie şi bogată, înregistrând nume de savanţi, tehnologi şi simpli truditori ai ramurii care au dus faima neamului departe în lume. Printre aceste personalităţi Petru UNGUREANU se distinge prin
pasiunea sa mare pentru un domeniu căruia i s-a dedicat în mod exclusiv, contribuind laconstituirea şi consolidarea lui pe baze ştiinţifice rigide, la elaborarea unor teorii şi practicimoderne de cercetare şi aplicare.
85
Inte
llect
us 3
/200
3N
UM
E N
OTO
RII bătrânul şi experimentatul
profesor Frolov-Bagreev a intuitexact vocaţia pământeanuluinostru pentru viţa de vie şi vinulde calitate.
În septembrie 1917, după ceacumulează o anumităexperienţă în domeniul viti-vinicol, Petru Ungureanu seînscrie la Institutul Politehnic depe Don, iar în 1921 estetransferat la Institutul Agricol şide Amelioraţie dinNovocerkask, secţia vinicolă.Excelentele cunoştinţe obţinutela Şcoala viti-vinicolă dinChişinău, precum şi dragostealui de muncă au favorizatfinalizarea cu succes a acestorstudii (1923) şi încadrarea laîntreprinderile viti-vinicole dinregiunea Novocerkask.
Petru Ungureanu studiazăvinurile de masă din regiuneaDonului, aşa-numitul„scânteietor” de Ţimleansk,şi încearcă să determinedirecţiile de dezvoltare aleindustriei vinurilor din aceastăzonă. Se arată interesat în moddeosebit de vinurile de tipMadera: “Pe lângă studiereaproblemelor de tulburare avinurilor, - va mărturisi savantul,- am început să studiez bazeleteoretice ale maderizăriivinurilor, mecanismul acestuiproces”. Rezultatele cercetărilorau servit drept bază pentrususţinerea, în 1940,a tezei de doctor în ştiinţetehnice cu tema: “Studiulmecanismului de maderizare avinurilor”. Prima lucrarepublicată a savantului esteintitulată “Principalele schim-bări chimice la maderizareavinurilor”.
Mai târziu, alături de savanţinotorii în domeniu din fostaURSS, Petru Ungureanu acontribuit considerabil ladezvoltarea teoriei şidezvăluirea mecanismuluiacestui proces complicat careeste maderizarea - procedeuspecial de prelucrare amateriei prime vinicole prinmetoda încălzirii, introducându-se aer în butoaie de stejar, sauprin dozarea oxigenului înrezervoare (capacităţi închiseermetic). Aceste experimenteau permis crearea unui vin detipul Madera de nivelul vinurilorde origine portugheză. De lamaderizarea vinurilor înbutoaie, în cantităţi mici, s-atrecut la aplicarea acesteimetode în flux, în capacităţiermetice mari.
Începând cu luna ianuarie1934, se deschide o nouăperioadă de intensă activitatecreatoare în viaţa savantului. Ise încredinţează secţia vinicolădin cadrul Institutului Unionalde Cercetări Ştiinţifice îndomeniul Viti-vinicol - instituţiede primă importanţă în fostaURSS. Una dintre preocupărilede bază ale savantului înperioada dată constă înproducerea vinurilor spumante.Aprofundând şi extinzândcercetările magistrului său,Petru Ungureanu, în colaborarecu colegii, a elaborat bazeleteoretice ale unei tehnologiiprincipial noi de producere avinurilor spumante şi acontribuit la înzestrarea ei cuaparataj modern.
Destinul l-a dus pe PetruUngureanu şi pe pământurileAsiei Mijlocii, la Taşkent, unde
are sarcina să pună bazeleproducerii vinurilor spumante.În octombrie 1942 este numitinginer principal pe producereavinurilor la Combinatul deŞampanie din Taşkent.Perioada „asiatică” a savantuluia durat doi ani şi s-a încununatcu rezultate remarcabile ceimpresionează până în prezent.
Sfârşitul celui de-al doilearăzboi mondial (1939-1945) îioferă, în sfârşit, lui PetruUngureanu posibilitateaîntoarcerii acasă, după 28 deani lungi de lipsă. În primii anipostbelici, de sărăcie şideznădejde, experienţaconaţionalilor noştri, inclusivcea a lui Petru Ungureanu, afost mai mult decât necesară.Ramura viti-vinicolă distrusă derăzboi şi pârjolită de secetătrebuia restabilită şi dezvoltată.Petru Ungureanu este numit înfuncţia de specialist principal laCombinatul de Şampanie dinChişinău (1944-1956), şef alsecţiei de vinificaţie a Institu-tului de Cercetări Ştiinţifice îndomeniul Pomiculturii,Viticulturii şi Vinificaţiei (1956-1960), iar din 1961 - cercetătorştiinţific superior, consultant alacestui institut.
Sub conducerea lui PetruUngureanu la instituţia în cauzăa fost creată o solidă bazăexperimentală, o vinotecăcompletată în permanenţă. Oatenţie deosebită acordăsavantul nostru lărgiriiasortimentului de vinurimoldoveneşti. În general,cercetările ştiinţifice de bazăale lui Petru Ungureanu suntconsacrate problemelor deprelucrare termică a sucurilor
Inte
llect
us 3
/200
3
86
NU
ME
NO
TORII şi vinurilor, maderizării vinurilor,
şampanizării prin metodarezervoarelor, îmbunătăţiriicalităţii lor etc. PetruUngureanu este şi autorulelaborării tehnologiei vinuriloralbe de masă neoxidate şi acelor spumante în RepublicaMoldova. A publicat peste 100de lucrări ştiinţifice, inclusiv omonografie, a pregătit 11doctori în ştiinţe. Are la activ şi oserie de invenţii din domeniulviti-vinicol.
Simpla enumerare acompartimentelor cărţii „Bazeleindustriei vinurilor în Moldova”(1960) denotă largul diapazonal intereselor ştiinţifice ale luiPetru Ungureanu, profunda luierudiţie: Din istoria vinicolă aMoldovei; Analiza condiţiilornaturale, influente asupracalităţii vinurilor; Specializareaindustriei vinurilor şidistribuirea pe raioane a
soiurilor de viţă de vie înMoldova; Bazele teoretice alemicroraionării şi specializăriiproducerii de vinuri în Moldova;Bazele producerii vinurilorşampanizate în Moldova;Producerea vinurilor semidulcişi dulci; Vinul - sistem fizico-chimic şi biologic complex;Despre tulburarea vinurilorproduse în Moldova.
Petru Ungureanu este savantulcare a demonstrat posibilitateaproducerii în Moldova a vinurilorde tip Xeres. La institutuldespre care am amintit PetruUngureanu a iniţiat cercetări înaceastă direcţie, alegându-sesoiurile de poamă şi levurilepentru producţia de Xeres. Încadrul unei conferinţeinternaţionale a vinificatorilor dela Praga (1957) soiul Xerespropus de Chişinău a fost înaltapreciat. Petru Ungureanu ainiţiat de asemenea
producerea vinurilor de marcă.Cercetările lui permanente,identificarea unor soiuri depoamă, a unor tehnologii noipentru obţinerea vinurilor demarcă au adus rezultatesemnificative.
A fost ales membru corespon-dent al Academiei de Ştiinţechiar de la întemeierea ei(1961), s-a învrednicit de celmai înalt titlu din fosta URSS –„Erou al Muncii Socialiste”(1969), a fost declarat “Maestruemerit al ştiinţei şi tehnicii”(1957), “Oenolog emerit alRepublicii Moldova” (1965) etc.
După o viaţă îndelungată, cubucurii şi necazuri provocate detimpul zbuciumat pe care i-afost dat să-l trăiască, PetruUngureanu se stinge din viaţăla 12 decembrie 1975, avândconştiinţa lucrului dus la bunsfârşit.
Dumitru BATÂR,prof. univ., dr. hab. în chimie, laureat al Premiului de Stat
SUMMARY
T he author evokes the figure of the one who was Petru Ungureanu – notorious name that burned with a devouring passion for the prosperity of a branch with which by destiny
and millenary tradition is bound up our nation – the vine and the wine. The contribution of thescientist Petru Ungureanu in the wine-making field particularly, materialized in over 100 ofscientific works and inventions, in training of 11 disciples with maintained theses, has broughthim the unanimous recognition, being elected corresponding member of the Academy ofSciences of the Republic of Moldova and being conferred upon honorary titles of HonouredMan, Honoured Wine Maker etc.
87
Inte
llect
us 3
/200
3C
OM
UN
ICÃ
RI
Создание системы обученияи повышения квалификацииспециалистов исключительноважно для РеспубликиМолдова. Это обусловленорядом обстоятельств:
во-первых,в ХХI веке научно-техни-ческий и социальноэкономический прогрессгосударств определяется
уровнем и эффективностью использования стратегическихисточников развития каким является интеллектуальнаясобственность. Молдова, как неотъемлемая часть интеллек-туального международного сообщества, не может не учиты-вать данной тенденции;
во-вторых,с мая 2001 года республика стала членом Всемирнойторговой организации (ВТО), а национальное законода-тельство в области правовой охраны объектов промышлен-ной собственности было приведено в соответствии с требова-ниями Соглашения о торговых аспектах прав интеллектуаль-
ÊÀÄÐÛ È ÈÍÍÎÂÀÖÈÎÍÍÎÅÐÀÇÂÈÒÈÅ ÏÐÅÄÏÐÈßÒÈÉ
äîêòîð ýêîíîìèêè, Ãåðìàí ÌÀÌÅÄÎÂ,AGEPI
З а последние годы существенно возросло внимание к интеллектуальной собственности. Это обусловлено активным расширением международного сотрудничества и торговли в следствии глобализации и либерализации миро-
вых рынков, перехода ряда стран к созданию основ рыночного хозяйствования истановления рыночных отношений, ориентированных на развитие интеллектуальнойсобственности, необходимости обеспечения единства инновационного и экономи-ческого развития. В этой связи многократно возрастает острота проблемы подго-товки квалифицированных кадров и повышения профессиональной квалификацииспециалистов, деятельность которых связана с созданием и обеспечением правовойохраны объектов интеллектуальной собственности, с коммерциализацией личных иимущественных прав авторов, с оценкой рыночной конъюнктуры и выработкоймеханизма рыночного поведения в условиях конкуренции и т.д.
Inte
llect
us 3
/200
3
88
CO
MU
NIC
ÃRI
ной собственности(TRIPs), которое дейс-твует в странах-членахВТО. Это означает, чтоэкономическим субъек-там национальнойэкономики созданавозможность выхода намеждународные рынки,но только при наличииэффективной охраны исоответствующем исполь-зовании объектов интел-лектуальной собствен-ности и при соблюденииосновополагающихпринципов торговли;
в-третьих,правовая охрана, меха-низмы управления икоммерческого использо-вания интеллектуальнойсобственности не просты.Они требуют значитель-ных затрат и сопряжены сриском, но при этомналичие интеллек-туальных активов обеспе-чивает их собственникамконкурентные преиму-щества и устойчивоеположение на рынках,возможность полученияими высоких доходов(прибылей), служитисточником дальнейшегоразвития интеллектуаль-ной собственности какважнейшего предприни-мательского ресурса.
Для экономических субъектовРеспублики Молдова, которыеделают лишь первые шаги винновационном предприни-мательстве, это позволяетпреодолевать сопротивлениесложившихся стереотипов,проявлять гибкость в прове-
дении производственной и рыночной политики, формироватьпотребность постоянной готовности к технологическимнововведениям, умело сочетать использование источниковинновационного развития – получение иностранных инвестиций, втом числе в виде современных технологий, или собственныхинновационных ресурсов и т.д.
Доминирующая роль интеллектуальной собствен-ности в экономическом развитии объективно ставитпроблему подготовки высококвалифицированныхспециалистов по широкому кругу знаний, которыеотносятся к сфере интеллектуальной собственности.Тем самым достигается возможность формироватьинтеллектуальный капитал способный обеспечитьрешение многообразных сложных проблем создания,правовой охраны и использования объектов интел-лектуальной собственности.
Наличие такого потенциала отражает как уровень образователь-ной подготовки, так и инновационного развития экономикистраны. В Республике Молдова острота решения этой проблемысвязана со следующими обстоятельствами:
Ô в процессе рыночных преобразований почти полностьюликвидированы патентные службы, подавляющая частькоторых комплектовалась специалистами;
Ô в этот период созданы и динамично растут новые организа-ционно-правовые формирования, осуществляющие предпри-нимательскую деятельность, в том числе ориентирующуюся наэкономическое использование и коммерциализацию создан-ных интеллектуальных продуктов. Однако специалистами,способными обеспечить эффективное управление и коммер-ческое использование интеллектуальной собственности, онине обеспечены;
Ô в условиях рыночного развития функции специалистов,обеспечивающих реализацию прав на результаты интеллек-туальной деятельности, не сводятся только к получениюохраноспособных решений. Стало общепринятым пониманиетого, что интеллектуальная собственность без отношения кобороту патентных прав и хозяйственному использованиюинноваций теряет всякий смысл. Без этого она не может статьинструментом рыночных отношений, основным фактором ихразвития. Для республики это имеет исключительно актуаль-ное значение. За 1994-2002 годы AGEPI было выдано 11390охранных документов на изобретения, полезные модели,промышленные рисунки и модели, товарные знаки. За этотпериод зарегистрирована передача прав в форме лицензион-
89
Inte
llect
us 3
/200
3C
OM
UN
ICÃ
RI
ных соглашений и догово-ров об уступке прав по482 объектам, или 4,2%от общего числа, получи-вших охранные докумен-ты. То есть возможностивключения в технологи-ческий, экономический икоммерческий оборотобъектов промышленнойсобственностизначительны;
Ô в течение десятилетнегопериода функциониро-вания национальнойсистемы охраны промыш-ленной собственности вAGEPI действует системаобучения и повышенияквалификации работ-ников для всех уровнейхозяйственного управ-ления и использованияпромышленной собствен-ности. Во многом этоспособствует в разра-ботке предпрятиямиобоснованной научно-технической политики, ввыработке механизмоврегулирования иннова-ционного развития,адекватных рыночномухозяйствованию. Этоповышает их воспри-имчивость к инновациями формирует спрос на нихсо стороны предприни-мательских структур,содействует развитиюинновационных формпредпринимательства,положительно влияет наусиление ролиинтеллектуальнойсобственности в созданиинового экономическогоуклада в республике.
Сегодня наиболее остро стоит проблема обучения и повышенияквалификации работников, деятельность которых связана спромышленной собственностью, на уровне экономическихсубъектов. Проведенный социологический опрос ряда предпри-ятий позволил оценить уровень обеспеченности кадрами,выполняющих функции управления и коммерческого использо-вания прав на объекты промышленной собственности, выявитьих потребность в подготовке и повышении квалификации работ-ников. Следует учитывать, что опрос проведен по ограниченномукругу предприятий, которые в течение 1994-2002 гг. регистриро-вали в AGEPI принадлежащие им объекты промышленнойсобственности. На них относительно устойчиво велась работа пообеспечению правовой охраны, а это предполагало наличиесоответствующих работников. Итоговые данные характеризуютситуацию по опрошенному кругу предприятий и могут бытьраспространены на всю совокупность хозяйствующих субъектов сопределенной долей условности.
Итоги опроса показали:
1. В сфере реальной экономики на 40% предприятий организа-ционной формой, обеспечивающей выполнение функций управ-ления и коммерческого использования прав на объекты про-мышленной собственности, являются службы маркетинга.Очевидно, данная организационная форма в большей степениобеспечивает тесное единство патентных разработок и патен-тных исследований с оценкой места интеллектуальных продуктовв создании конкурентоспособной продукции, роста капитали-зации предприятий, выбора эффективных форм коммерциа-лизации объектов с учетом потенциального спроса и рыночнойконъюнктуры и т.д. В научной сфере доля служб маркетингасоставила 23%.
На 28% предприятий эти функции возложены на работниковпреимущественно технических отделов, которые определяютнаправления технического развития и перевооружения произ-водства, как наиболее близких преемников патентных служб.Вместе с тем в своей деятельности они вряд ли акцентируютдостаточно внимания на рыночные аспекты использованияобъектов промышленной собственности. В научной сфере долятаких организационных форм составила 8%.
На 24% предприятий отсутствовали какие-либо организационныеформы, а функции управления и коммерческого использованиярезультатов интеллектуальной деятельности реализуются помере возникающей необходимости. В сфере науки доля такихучреждений составила 15%. Фактически это свидетельствует оботсутствии на них работников, которые осуществляли бы этудеятельность.
На предприятиях реального сектора экономики отсутствуютпатентные службы, а доля имеющих патентоведов или менедже-
Inte
llect
us 3
/200
3
90
CO
MU
NIC
ÃRI
ров интеллектуальнойсобственности не превысила4% соответственно. В сференауки патентные службыфункционируют на 31%учреждений, а на 23% –патентоведы.
2. Из числа лиц, занятыхуправлением и коммер-ческим использованием правна объекты промышленнойсобственности на предпри-ятиях реального сектораэкономики, 23% имелиспециальную подготовку, а77% таковой не имели. Всфере науки данное соот-ношение составило соответ-ственно 81% и 19%. Изобщего числа работников,имеющих специальнуюподготовку, 68% занято всфере науки и 32% в сфереэкономики.
На предприятиях доляработников служб маркетингасо специальной подготовкойсоставила 8%, специализи-рованных отделов – 38%, апатентоведов – 50%. В сференауки эти доли составилисоответственно 40%, 100% и100%.
3. Потребность в подготовкеи повышение квалификацииработников в области право-вой охраны, управлении икоммерческом использо-вании прав на объектыпромышленной собствен-ности является лишь отра-жением масштабов и темповинновационного развитияпроизводства, роста егонаукоемкости, влияния новыхтехнологий на развитие
системы охраны промышленной собственности. Рассмотрениеитогов опроса с данных позиций показало, что потребность вспециальной подготовке работников необходима для 48%предприятий реального сектора экономики и 38% научныхучреждений, а соответственно 52% и 62% не видят в этом необхо-димости. В повышении профессиональной квалификации нужда-лись 48% предприятий и 62% научных учреждений.Наиболее остро стоит проблема подготовки квалификационныхспециалистов для служб маркетинга предприятий и научныхучреждений (38%), для тех из них, на которых таких кадров нет(31%), для специализированных отделов (19%).Нуждаются в повышении квалификации, прежде всего,работники специализированных отделов (35%), специалистыпатентных служб и патентоведы (30%), работники службмаркетинга (20%).
Наиболее приемлемы направлениями подготовки специалистови повышения квалификации работников по мнению опрошенныхявляются: обучение на специализированных семинарах (67%ответов), обучение на курсах профессиональной подготовки (31%),заочное обучение в ВУЗе (второе высшее образование, 14%),других формах (14%).
Основными направлениями обучения и повышения квалификацииработников связано со следующими направлениями (процентпредприятий реального сектора экономики, указавших направление):
Ô национальное и международное право в области промыш-ленной собственности – 63;
Ô авторское право и смежные права на объекты интеллек-туальной собственности – 46;
Ô защита коммерческой тайны, борьба с недобросовестнойконкуренцией – 75;
Ô оформление прав на объекты промышленной собствен-ности – 58;
Ô передача технологий на условиях лицензионных соглашений,соглашений об уступке прав, расчет цены лицензии – 58;
Ô оценка стоимости объектов, постановка их на учет немате-риальных активов, оценка степени рисков – 46;
Ô проведение поиска потенциальных партнеров, переговоров осотрудничестве – 54;
Ô проведение маркетинговых и патентных исследований сцелью создания конкурентоспособной продукции и её реали-зации, обучение навыкам работы с источниками патентной икоммерческой информации – 67;
91
Inte
llect
us 3
/200
3C
OM
UN
ICÃ
RI Ô разработка и внедрение
инновационной стратегии,инновационных проектовпроизводства ипродвижения на рынокновых товаров и услуг.Формы, организация иведение инновационногопредпринимательства –58.
В условиях, когда деятель-ность по управлению икоммерческому использо-ванию прав на объектыпромышленной собствен-ности только начинаетосознаваться хозяйствую-щими субъектами и в еёосуществлении делаютсятолько первые шаги, всеотмеченные направленияявляются важны при разра-ботке программ и выбораформ обучения и повышенияквалификации работников.
Проведенный опрос показал, что потребность в квалифи-цированных кадрах в области создания, правовой охраны,управления и коммерческого использования прав на объектыпромышленной собственности стоит остро и эффективность еёрешения во многом будет определять динамику инновационногоразвития, защиту интересов правообладателей, обоснованностьразработки патентной и технической политики предприятий,активизацию введения в хозяйственный оборот и выборнаиболее рациональных путей коммерциализации прав наобъекты промышленной собственности.
Это предполагает разработку таких программобучения, которые на виду с теоретическимиосновами давали бы практические навыки поразличным прикладным аспектам интеллектуальнойсобственности. Программы максимальнодолжны способствовать адаптации у обучающихсямышления адекватного новым реалиям развитияэкономики, базирующейся на интеллектуальнойсобственности, как суммы знаний, дающихвозможность осуществить переходк наукоемкой экономике и интеллектуализациипроизводства.
SUMMARY
This article deals with organization forms, matters of training and skill of the staff,management and commercial use of industrial property subjects at the enterprises andorganizations
CALENDAR
La 17 octombrie s-a născut la Buţeni, Lapuşna Nicolae BALAUR, doctor habilitat în bioenergetică,
profesor universitar, şef laborator bioenergetică al Institutului de Fiziologie a Plantelor al AŞM,
membru corespondent al AŞM.
N. Balaur este autor şi coautor a 150 de lucrări şi articole ştiinţifice, inclusiv 6 publicaţii
monografice, 2 lucrări de sinteză şi 11 brevete de invenţii. Rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice au
fost prezentate şi apreciate la 37 de conferinţe, simpozioane, congrese naţionale şi internaţionale.
Inte
llect
us 3
/200
3
92
CO
MU
NIC
ÃRI
Un element al acestei infra-structuri îl constituie evaluareaproprietăţii intelectuale care înţările cu o economie de piaţămatură a devenit un domeniude activitate specific, aferentactivităţilor inovaţionale şi deproducere. De exemplu,tranzacţiile ce ţin de transferultehnologic sunt precedate deevaluarea tehnologiilor respec-tive şi servesc drept bază încadrul tratativelor între vânzătorşi cumpărător (licenţiat şilicenţiator) privind stabilireapreţurilor acestora.
Evaluarea proprietăţiiintelectuale reprezintă unuldintre cele mai controversate şi
incerte procedee din cadrul procesului de inovare, mai cu seamă laetapele iniţiale ale acestuia.
În Occident serviciile de evaluare a proprietăţii intelectuale s-auconstituit ca un segment relativ separat al pieţei serviciilor deevaluare, în cadrul căruia activează evaluatori independenţi, de obiceicertificaţi de către organismele abilitate de stat sau de cele aleasociaţiilor evaluatorilor. Baza normativă a activităţii de evaluare oconstituie standardele de evaluare naţionale şi internaţionale.
Evaluarea se efectuează în mai multe scopuri: pentru includereavalorii obiectelor de PI în capitalul social şi în bilanţurile contabile aleîntreprinderii; la calcularea eficienţei utilizării obiectelor de PI; lagajarea în scopul obţinerii creditelor bancare; la calculareaprejudiciilor cauzate de utilizarea ilicită a produselor intelectuale;la determinarea cuantumului onorariilor inventatorilor;la calcularea taxelor de asigurare a patrimoniului; la comercializareaobiectelor de PI.
În pofida lipsei unei baze normative, extinderea pe parcursul ultimilorani a relaţiilor de piaţă a impus demararea procesului de evaluare a
CREAREA SISTEMULUI DE EVALUARE
A PI }N CONTEXTUL PROMOV+RIITRANSFERULUI TEHNOLOGIC
Iurie BAD~R, dr. ]n economie, conf. univ.,[ef Sec\ie Economie [i Evaluare, AGEPI
R olul exclusiv al activităţii inovaţionale şi al transferului tehnologic în creşterea economică impune crearea unei infrastructuri intermediare de comercializare a produsului intelectual, inclusiv a invenţiilor, modelelor de utilitate, mărcilor de
produse şi/sau servicii, designului industrial etc., în special în cadrul tranzacţiilor externe.
93
Inte
llect
us 3
/200
3C
OM
UN
ICÃ
RI
diverselor obiecte deproprietate intelectuală. Dacă înprima jumătate a anilor ’90 înRepublica Moldova evaluarease efectua în temei de cătreantreprenori în scopul includeriiîn capitalurile sociale alesocietăţilor comerciale, atunciîn următoarea perioadăevaluarea se efectuează tot maifrecvent de către evaluatori,inclusiv prin confirmareaveridicităţii rezultatelorevaluării de către specialiştiiAgenţiei de Stat pentruProtecţia Proprietăţii Industriale(AGEPI).
Astfel, până în prezent au fostevaluate şi confirmate de cătreAGEPI 32 de obiecte aleproprietăţii intelectuale dindiferite ramuri ale economieinaţionale, printre care 17 mărci,11 modele industriale şi 4invenţii.
Evident că în perioada detranziţie este necesară oreglementare bine definită dinpartea statului atât a activităţiide evaluare, cât şi a procesuluide constituire a infrastructuriirespective. În cadrulconsolidării relaţiilor de piaţăstatul urmează să asigureprocesul de formare a pieţeiproduselor intelectuale şi,prin urmare, constituireasistemului de evaluare aacestora. Principalele sarciniale statului în această ordinede idei sunt:
Ô crearea şi aprobareacadrului juridic şi metodical activităţii de evaluare;
Ô stabilirea şi protecţiadrepturilor participanţilor lapiaţa serviciilor deevaluare;
Ô asigurarea evaluării obligatorii a obiectelor proprietăţii intelec-tuale, ale căror titulari sunt întreprinderile şi instituţiile de stat, înscopul includerii rezultatelor acestora în evidenţa contabilă.
Întru realizarea acestor sarcini, Parlamentul Republicii Moldova aadoptat în aprilie 2002 Legea cu privire la activitatea de evaluare, cereglementează principiile generale de evaluare a imobilului,proprietăţii intelectuale, hârtiilor de valoare şi a businessului înansamblu în calitate de complex patrimonial funcţional. Legeanominalizată stipulează principalele noţiuni utilizate în activitatea deevaluare, obiectele şi subiecţii evaluării, tipurile de evaluare, cazurileîn care se efectuează evaluarea obligatorie, abordările şi metodeleevaluării, principalele cerinţe faţă de contractul de prestare aserviciilor şi întocmirea raportului de evaluare.
În conformitate cu prevederile legii nominalizate Guvernul, prinHotărârea nr. 783 din 30 iunie curent privind evaluarea obiectelor deproprietate intelectuală, a aprobat Regulamentul cu privire laevaluarea obiectelor de proprietate intelectuală şi Regulamentul cuprivire atestarea evaluatorilor.
La Regulamentul cu privire la evaluarea obiectelor de proprietateintelectuală au fost anexate Indicaţii metodice privind modalităţile deevaluare, care sunt parte componentă a Regulamentului. ÎnIndicaţiile metodice au fost expuse principalele abordări şi metodeale evaluării proprietăţii intelectuale, specificul evaluării diverselorobiecte de proprietate intelectuală (brevetele de invenţie, mărcile,know-how etc.) în diverse scopuri de utilizare a rezultatelor evaluării(includere în bilanţul contabil, comercializare, determinareacuantumului prejudiciilor cauzate la utilizarea ilicită a obiectelor deproprietate intelectuală etc.). În acest context evidenţiem specificulevaluării proprietăţii intelectuale, care constă în faptul că valoareaaceluiaşi obiect, în diferite scopuri de utilizare, va fi efectuată prindiverse metode şi, ca urmare, cuantumul ei va fi diferit.
Regulamentul cu privire la atestarea evaluatorilor proprietăţii intelec-tuale stipulează modul şi condiţiile atestării acestora, activitateacomisiilor de atestare şi examinare, procedeele de eliberare acertificatelor de calificare şi de retragere a lor, ţinerea RegistruluiNaţional al evaluatorilor de proprietate intelectuală, având drept scopcrearea unui sistem de reglementare şi control de stat asupraactivităţii de evaluare. Conform prevederilor regulamentuluinominalizat, atestarea evaluatorilor şi ţinerea Registrului Naţional alevaluatorilor va fi efectuată de către Agenţia de Stat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale.
Referitor la standardul naţional privind evaluarea, menţionăm căacesta urmează să determine cerinţele şi modalităţile generale aleactivităţii de evaluare, adaptate la standardele internaţionale.Realizarea prevederilor actelor normative menţionate va contribui laconstituirea sistemului naţional de evaluare a proprietăţiiintelectuale, a unei pieţe a serviciilor de evaluare în conformitate cu
Inte
llect
us 3
/200
3
94
CO
MU
NIC
ÃRI
standardele internaţionale şi ladesfăşurarea pieţei produselorintelectuale în baza principiiloreconomiei de piaţă.
E de menţionat faptul că, spredeosebire de piaţa imobilului,pe care anual se efectueazămii de tranzacţii, piaţa obiec-telor de proprietate intelectualădin Republica Moldova estemult mai limitată atât lacapitolul cerere, cât şi lacapitolul ofertă. Astfel, peparcursul ultimilor 8 ani au fostlicenţiate şi cesionate circa 500de obiecte de proprietateintelectuală, fapt ce demon-strează caracterul nesemni-ficativ al acestui segment depiaţă în Republica Moldova.
Extinderea extrem de ane-voioasă a pieţei de proprietateintelectuală în ţara noastră sedatorează atât faptului că peparcursul ultimilor ani nu s-aconstituit un sistem eficient deevaluare a brevetelor, mode-lelor industriale, know-how etc.,lipsei de receptivitate din parteaantreprenorilor şi investitorilor,cauzată de posibilităţile relativreduse de aplicare a invenţiilorşi tehnologiilor noi, cât şimoştenirii sovietice privinddiviziunea muncii din sectorulcercetare-dezvoltare.
Specificul evaluării proprietăţiiintelectuale este determinat departicularităţile produselorintelectuale ca obiect alcomercializării şi de specificulpieţei respective. Spre deose-bire de mărfurile tradiţionale,care se comercializează deregulă doar unui singurcumpărător, iar consumul lorechivalează cu epuizarea saudiminuarea valorii, obiectul de
proprietate intelectuală, noua tehnologie poate fi comercializatăconcomitent mai multor consumatori, deoarece utilizarea acestorobiecte nicidecum nu este însoţită de epuizarea sau diminuareavalorii lor.
Pe de altă parte, pentru utilizarea oportună a obiectelor de proprietateintelectuală este suficientă familiarizarea cu principiile lor constructiveşi tehnologice. Anume acest fapt impune necesitatea protecţieidrepturilor inventatorilor, elaboratorilor noilor tehnologii asuprautilizării rezultatelor activităţii lor, prin care se limitează exploatareanesancţionată a obiectelor de proprietate intelectuală protejate înmodul stabilit, introducându-se monopolul titularilor asupra obiectelorrespective.
Cât priveşte specificul pieţei produselor intelectuale vis-à-vis de altesegmente ale pieţei, menţionăm în primul rând faptul că pe aceastăpiaţă este imposibil echilibrul cererii şi ofertei, piaţa obiectelor deproprietate intelectuală fiind una monopolizată prin drepturile exclu-sive ale titularilor asupra produselor de proprietate intelectualăprotejate în mod legal.
Caracterul individual al fiecărui obiect de proprietate intelectualăimpune diversitatea şi complexitatea procedeelor de evaluare, astfelîncât evaluarea lor se transformă într-o cercetare specială, bazată peargumentarea economico-financiară a oportunităţii implementăriiinovaţiilor, determinarea şi evaluarea riscurilor inovaţionale, avariantelor optime de utilizare a tehnologiilor noi, studiul eventualelorpieţe de desfacere.
SUMMARY
N owadays, in the conditions of Market Economy, the technological transfer is especially realised due to
commercial principals. According to this point of view anextremely important problem appears the evaluation of givensubjects. The Republic of Moldova is only at the beginningof the settlement of such an evaluation system.
Under Law nr.989-XV from 18.04.02 regarding the evalua-tion activity adopted by Parlament the legislative basis ofevaluation was created.
The authorization by Government of the regulation concern-ing the evaluation of subjects of intelectual property, thetestation of evaluators and national standard of evaluation,it will be settled a code normative system of evaluation ofintellectual property, that will contribute to the promotion oftechnological transfer according to market economy de-mands.
95
Inte
llect
us 3
/200
3M
OZA
IC CEA MAI MARE DESCOPERIREDIN ISTORIA MEDICINEI
O amenii de ştiinţă din aproape toate statele lumii au finalizat ceea ce a fost numită drept cea mai mare realizare din istoria medicinei, anume harta genomului uman, supranumităşi „Cartea Vieţii”. Aceasta conţine tot ceea ce trebuie ştiut pentru „constituirea” cu succes a
unei fiinţe umane, situaţie care, în sine, poate provoca încă o aprigă dispută pe tema moralităţiigeneticii. În pofida temerilor exprimate de o parte, deloc mică a comunităţii ştiinţifice internaţionale,şefii de stat şi de guverne, academicieni şi profesori universitari au salutat finalizarea „hărţii” ADN aomului, despre care au spus că depăşeşte ca importanţă alte mari descoperi.
Învăţăm limbajul în care Dumnezeu a creat ViaţaEx-Preşedintele american Bill Clinton şi premierul britanic Tony Blair au ţinut şi ei o conferinţă de presăcomună, prin satelit, felicitându-se reciproc pentru uriaşa realizare a oamenilor de ştiinţă. „Astăzi învăţămlimbajul în care Dumnezeu a creat Viaţa. Căpătăm încă şi mai multă admiraţie faţă de complexitatea,frumuseţea şi minunăţia celui mai sacru şi sublim dar oferit de Dumnezeu. Acum putem concepe canepoţii noştri să asocieze cuvântului „cancer” doar cu un desen similar unei constelaţii de aştri”, a spusClinton. Blair a recunoscut că foarte multă lume, inclusiv el însuşi, este îngrijorat de implicaţiile pe care lepoate avea această descoperire. Dar, a adăugat el, „rolul ştiinţei este de a chestiona şi de a descoperi, întimp ce rolul guvernelor este ca, pe seama societăţii, să facă judecăţi asupra a ceea ce trebuie deîntreprins mai departe”. “Nu pot concepe vreodată ca ştiinţa să declare că este limitată în cercetările sale”,a spus Tony Blair.
“Cartea Vieţii”, panaceul multaşteptat?Privită ca bază a medicinei viitorului, harta genomului uman deschide calea creării de noi medicamente,de teste care să ne releve propriile tare genetice, de tratamente personalizate şi ne oferă înţelegereaprofundă a activităţii organismului propriu, la nivel molecular. Oamenii vor putea fi trataţi de orice maladieurmând o cură individualizată. Durata vieţii individului va creşte la perioade de timp practic nelimitate. Înfuncţie de complexitatea avantajelor enumerate mai sus, aceste procese vor fi disponibile într-un timpmergând de la câţiva ani până la câteva zeci de ani. Cel mai aşteptat tratament dintre toate este celîmpotriva cancerului, “maladia proeminentă a ADN”. Nu pentru că tumorile maligne ar fi moştenite saufavorizate de structura genetică individuală, ci pentru că ansamblul genetic al omului este expuschimicalelor, radiaţiilor şi viruşilor, care determină degradarea acestuia. “Cartea Vieţii” permite şi controlultransplanturilor, în sensul că organismul poate fi “învăţat” să nu respingă o grefă.
… Sau o teribilă cutie a Pandorei?Incontestabil, harta genomului uman va revoluţiona medicina până la schimbarea totală a felului în careeste percepută astăzi această ştiinţă. Era geneticii, ai cărei zori sunt pe cale a ceda locul zilei, are însănevoie şi de un nou tip de etică. Mulţi oameni de ştiinţă se tem de discriminarea genetică, potrivit căreiaunii indivizi vor deveni “paria” din simpla cauză că au fie şi o mică predipoziţie maladivă înscrisă în gene,de o societate în care părinţii pot să-şi “construiască” un copil după bunul lor plac, iar tratamentele “totale”vor exista doar la îndemâna celor extrem de bogaţi. În pofida pesimismului declarat de foarte multă lume,apariţia “Cărţii Vieţii” este o veste bună. Şi cum conducerea ţărilor avansate se declară deja preocupată denoile standarde morale, necesare pentru a le impune lumii de mâine, care poate fi întrezărită de astăzi,este cât se poate de probabil ca noua etică să apară şi ea în timp util. Oricum, până la încheierea “ediţieifinale”, standard, a hărţii genomului uman vor mai trece, spun specialiştii, aproximativ doi ani.
Sursa: Internet
Inte
llect
us 3
/200
3
96
MO
ZA
IC
U n studiu de piaţă al firmei de consultanţă“Deloitte and Touche”,
efectuat în Rusia la cerereaunor mari companii interna-ţionale, precum “Philip Morris”,“Procter and Gamble”, “Gillette”,“Unilever” etc., a demonstrat căbugetul rus pierde anual câtevamiliarde de dolari din cauzavânzărilor de produsecontrafăcute. În RepublicaMoldova nu s-a efectuat unastfel de studiu, deşi la fiecarecolţ de stradă sau piaţă riscămsă cumpărăm un produscontrafăcut, indiferent dacăacesta este un detergent“Ariel”, “fabricat” într-un depozitde pe strada Uzinelor dinChişinău, sau o pereche deghete sportive chinezeşti“Adibas”, de plastic, care imităimpecabil vreun model alcelebrei firme “Adidas”, sauaşa-zişii cipici ai Întreprinderii“Floare”, produşi într-un subsolde la marginea Chişinăului.
Vânzarea de produsecontrafăcute reprezintă circa 5procente din comerţul mondial,aducând un profit ilicit de circa… 250 miliarde de dolari. Înurma acestui fapt, anual selichidează 200.000 - 220.000de locuri de muncă în Europaşi SUA. În Republica Moldova,potrivit unor date, 9 din 10produse importate ori suntcontrafăcute, ori nu corespundstandardelor naţionale. Totuşi,cea mai multă producţie estecontrafăcută chiar pe loc. În
special la Chişinău, unde există o piaţă de distribuţie. Să luăm, deexemplu, celebrul detergent “Ariel”. După cum mi-a povestit unstudent, care a lucrat câteva luni la un depozit de pe strada Uzinelordin Chişinău, operaţiunea de falsificare este una simplă, dar eficientă.În fiecare săptămână, un camion al SRL-ului se deplasează larenumita piaţă angro din Odesa, “Kilometrul 7”, de unde, la preţuriconvenabile, în saci de 20-30 kilograme, cumpără detergent “Ariel”.Din România se aduce carton pentru cutii şi sodă caustică. Sodacaustică este amestecată cu detergentul, în proporţie de 1 la 4, sau 1la 5. Se mai adaugă nişte praf, ce-i dă mirosul specific, după care seambalează în cutiile “Ariel”. Astfel detergentul e gata de vânzare. Ceamai mare parte din acest detergent contrafăcut este distribuită directcomercianţilor din capitală şi mai ales celor din provincie. Aşa că sănu vă miraţi atunci când veţi descoperi că detergentul folosit la spălareface doar spumă. Un stat. E de preferat să cumpăraţi detergent în cutiide plastic care, deocamdată, nu este contrafăcut. Detergenţii cel maides falsificaţi sunt “Ariel”, “Tide”, “Dero”, “Omo”.
Tot mai frecvent sunt contrafăcute unele produse alimentare ca, deexemplu, salamul. Creşterea preţurilor la carnea de porc şi de vită adus la majorarea preţurilor la salamurile produse de întreprinderi,precum “Carmez” sau “Basarabia-Nord”. Falsificatorii s-au orientatrapid, reducând substanţial cantitatea de carne de porc şi de vită,folosită la producerea salamului şi înlocuind-o cu carne de oaie şiproduse din soia. În consecinţă, comercianţii de la piaţa agricolă dinChişinău propun pentru vânzare “Salam de casă” sau salam “Codru”la preţuri uneori de două-trei ori mai mici decât cele practicate deproducătorii oficiali.
Prosperă şi cei ce falsifică băuturile alcoolice. Aceştia nu se tem nicide poliţie, nici de fisc, întrucât sunt protejaţi de persoane sus-puse.
Creşterea semnificativă a cotei produselor contrafăcute este stimulatăde profiturile uriaşe care pot fi obţinute în urma acestor afaceri. Dar şimai mult - de sărăcia din Republica Moldova. Cetăţenii de rândpreferă să cumpere produse mai ieftine, deşi uneori sunt conştienţică mărfurile acestea nu sunt originale. Câţiva ani în urmă, uniiproducători cu renume pe piaţa internă au încercat să combatăfalsificarea produselor dar, se pare, lupta s-a sfârşit înainte de aîncepe.
Specialiştii susţin că cel care a cumpărat un produs de marcă şiconstată acasă că a fost păcălit, nu va mai cumpăra pe viitor acestprodus. Departamentul Standarde, Metrologie şi SupraveghereTehnică, una din instituţiile care trebuie să vegheze calitatea
FALSIFICAREA PRODUSELOR –AFACERE PROFITABIL+. P~N+ C~ND?
97
Inte
llect
us 3
/200
3M
OZA
IC
C u aproximativ 2600ani în urmă, filosofulchinez Lao Ţzî spunea:
“Un conducător bun este acela,despre existenţa căruia lumeaabia îşi dă seama; unulmediocru e acela, căruia i sesupun şi pe care îl venereazăzgomotos; unul rău – pe carelumea îl dispreţuieşte. Dardacă el, conducătorul,într-adevăr este bun, oameniispun: “ Acestea noi le-am făcutsinguri”.
Deci, ce fel de conducătorsunteţi d-voastră? Verificaţi-vă!Trebuie de răspuns la fiecareîntrebare prin “Da” sau “Nu”.
Aşadar, începem:
1. Vă este greu să găsiţimetodele potrivite deconducere?
2. Sunteţi obsedat deimpresia că, totuşi,colectivul pe care l-aţicondus mai înainte era maibun decât cel pe care îlconduceţi în prezent?
3. Tindeţi spre crearea unuistil universal de conducere,care ar fi bun pentrumajoritatea cazurilor?
4. Sunteţi în stare să apreciaţiobiectiv personalitateasubalternilor dvs. şi săprognozaţi fără greşacţiunile lor?
5. Vă vine uşor să vă debara-saţi de simpatiilepersonale în relaţiile cusubalternii?
6. Sunteţi de acord că stiluriuniversale de conducerenu există şi că e necesarăîmbinarea diferitor stiluri îndependenţă de situaţie?
7. Consideraţi că vă este maiuşor să contactaţi cu şefiidecât cu subalternii?
8. Vreţi să schimbaţistereotipul de conduceredin organizaţia pe care oreprezentaţi?
9. Vi se adevereşte adeseoriprima impresie intuitivădespre calităţilesubalternilor dvs.?
10. Vă explicaţi adeseoriinsuccesele în conducereprin acţiunea nefavorabilă afactorilor obiectivi?
11. De multe ori simţiţi căpentru a organiza maieficient munca în colectivnu vă ajunge timp?
12. Sunteţi încredinţat că, dacăv-aţi afla la locul de muncăal subalternilor, eficacitateaconducerii ar creşte?
13. Le acordaţi membrilor actividin colectiv mai multăindependenţă decât celorpasivi?
CE FEL DE CONDUC+TOR SUNTE|I?
Acum să facem calculele:
Nr. “DA” “NU”
1. 0 1
2. 0 1
3. 0 2
4. 2 0
5. 1 0
6. 1 0
7. 0 2
8. 1 0
9. 1 0
10. 0 2
11. 0 1
12. 0 2
13. 2 0
Dacă aţi acumulat:
0 - 5 puncte sunteţi mai multspecialist decât conducător.
6 - 10 puncte – nu se poatespune că sunteţi un conducătorputernic, dar treburile încolectivul pe care îl conduceţinu merg rău.
11 - 15 puncte – sunteţi unconducător bun, ştiţi a deosebisecundarul de principal. Unsfat: nu ignoraţi treburilecurente.
16 şi mai multe – sunteţi unconducător foarte bun, căutaţişi găsiţi decizii originale. Văîmpiedică, însă, imperativitateaîn raţionamente şi caracterultăios în relaţiile cu şefii.
Sursa: Internet
produselor, a constatat că 9 din10 sesizări ale consumatorilor seadeveresc. Problema e căDepartamentul în cauză ar trebui
să acorde o mai mare atenţie protecţiei consumatorului. Dar pânăatunci ar trebui şi noi, consumatorii, să ne protejăm, evitândprodusele dubioase. Pe lângă faptul că vom fi mai sănătoşi, vomeconomisi, în ultima instanţă, şi nişte bani.
Blitz –test
Inte
llect
us 3
/200
3
98
AG
EPI
NEW
S
D irectorul General al Organizaţiei Mondialede Proprietate
Intelectuală (OMPI) Dr. KamilIdris a salutat călduros adera-rea Statelor Unite ale Americiila Protocolul Aranjamentului dela Madrid privind înregistrareainternaţională a mărcilor, unpact benefic care facilitează şireduce taxele de înregistrare amărcilor în multiple ţări.
„Aderarea Americii la acestprotocol însemnat reprezintă unpas important şi pozitiv atâtpentru deţinătorii de mărci aiStatelor Unite, cât şi pentru ceidin ţările membre ale Protoco-lului de la Madrid, deschizându-le noi oportunităţi comerciale”,a menţionat Dr. Idris. „O dată cuaderarea Statelor Unite la acestAngajament, sistemulinternaţional de înregistrare amărcilor devine mai cuprinzător,oferind astfel oamenilor deafaceri şi persoanelorindividuale din SUA şi din alteţări o cale simplă şi eficientă dea obţine titlurile de protecţie şide a-şi menţine mărcile ”, aadăugat Directorul GeneralOMPI.
Protocolul cu privire la SUA vaintra în vigoare la 2 noiembrie2003.
Sistemul de la Madrid oferăposesorului de marcăposibilitatea de a beneficia deprotecţia mărcii sale în uneleţări doar prin depunerea uneisimple cereri, într-o singurălimbă, achitând un singur setde taxe într-o singură monedă(franci elveţieni). O înregistrareinternaţională este însoţită deaceleaşi efecte ca şiînregistrarea mărcii efectuată înfiecare ţară desemnată decătre solicitant. Dacă protecţianu este refuzată de către oficiulţării desemnate, de origine,atunci protecţia mărcii esteidentică celei înregistratede către acel oficiu.Sistemul oferă deţinătorilor demărci o cale convenabilă şieficientă pentru asigurareaprotecţiei mărcilor lor înmultiple ţări doar prindepunerea unei singure cereri.Sistemul de la Madrid esteadministrat de două tratate:Aranjamentul de la Madrid,adoptat în 1891, cu câtevamodificări, şi Protocolul de la
Madrid, intrat în vigoare în 1996,cu noi stipulări referitoare ladificultăţile ce împiedicauaderarea unor state. O ţarăpoate să adere sau laAranjament, sau la Protocol,sau la ambele concomitent.
Mărcile sunt semne ce servescla deosebirea produselor sauserviciilor unei întreprinderi decele ale altei întreprinderi. Eleservesc de asemenea, dreptindicator al calităţii şi au oimportanţă economicăascendentă. Protecţia obţinutăprin înregistrare asigurătitularului dreptul exclusiv de afolosi marca pentruidentificarea bunurilor şiserviciilor sale sau de aautoriza, de obicei prin licenţăsau franchise, folosireaacesteia în schimbul uneiremunerări respective.
PENTRU NOI INFORMAŢII,CONTACTAŢI:
Tel: +4122-3388161/3389547
E-mail: [email protected]
Fax: +4122-3388810
http://www.wipo.int/lists/pressinfo-en
OMPI SALUT+ ADERAREA STATELORUNITE LA SISTEMUL DE LA MADRID
Press release PR/2003/349(5 august 2003, Geneva)
99
Inte
llect
us 3
/200
3A
GEP
I N
EWS
P e data de 1 septembrie curent,în oraşul Sankt-
Petersburg a avut locConferinţa internaţională„Brevetele de invenţie în secolulXXI”. Organizatorii acestuirelevant for sunt Oficiul Euro-pean de Brevete de la Münchenşi Oficiul Eurasiatic de Brevetecu sediul la Moscova.
Moderatorii Conferinţei au fostdnii Victor Blinnikov,Preşedintele OficiuluiEurasiatic de brevete, şi IngoKober, Preşedintele OficiuluiEuropean de Brevete, care au
prezentat, respectiv, comunicările: „Sistemul eurasiatic de brevete şirolul său în spaţiul CSI” şi „Transformările şi evoluţia Sistemuluieuropean de brevete: orientare spre viitor”.
Din partea Republicii Moldova la evenimentul în cauză a participatdnul Nicolae Taran, Director General AGEPI. Şi-au dat concursul, deasemenea, reprezentanţii Armeniei, Azerbaidjanului, Belarusiei,Georgiei, Kazahstanului, Kirghizstanului, Ucrainei, Mongoliei,Tadjikistanului, Turkmenistanului, Uzbekistanului.
Dr. Alexandr Korciaghin, Director General ROSPATENT, a abordatproblemele noii legislaţii de brevete în Federaţia Rusă, iar dl KlausMattes, conducătorul Secţiei privind reforma Tratatului privindBrevetele de Invenţie de la OMPI, a analizat prestanţa de viitor aacestui important tratat în cadrul sistemului internaţional de brevete.
Alte teme puse în discuţie au vizat investiţiile străine în raport cubrevetele de invenţie, evaluarea economică a drepturilor de brevetetc. Conferinţa s-a încheiat cu o „masă rotundă”.
CONFERIN|A INTERNA|IONAL+
“BREVETELE DE INVEN|IE }N SECOLUL XXI”
Î n perioada 26-28 august curent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din
România (OSIM), în colaborarecu Asociaţia Naţională pentruProtecţia Proprietăţii Industriale(ANPPI), a organizat la Mamaiaun simpozion naţional înproblemele protecţieidesenelor şi modelelorindustriale. Simpozionul şi-apropus să realizeze un dialogconstructiv între specialiştii dindiferite domenii de activitate
SIMPOZIONUL PRIVIND PROTEC|IA DESENELOR/
MODELELOR INDUSTRIALE DE LA MAMAIA
Inte
llect
us 3
/200
3
100
AG
EPI
NEW
S pentru evidenţierea căilor şimijloacelor de protecţie juridicăa desenelor şi modelelorindustriale, de prevenire şicombatere a contrafaceriiacestora conform legislaţieirespective.
Tematica pe care se axeazăacţiunea a constituit şi obiectul„mesei rotunde” la care auparticipat şi specialiştii Agenţieide Stat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale aRepublicii Moldova – dna VioletaJalbă, şef Secţie Mărciinternaţionale, dnii AlexandruŞaitan, specialist în Secţia
Desene/modele, şi Valeriu Coşleţ, specialist în Secţia Contencios -invitaţi de colegii din România să participe la acest simpozion relevant.
La actuala întrunire accentul s-a pus pe principalele amendamenteaduse Legii privind protecţia desenelor şi modelelor industriale,prevederile principale ale Regulamentului de aplicare a legiimenţionate, cadrul legal pentru acordarea consultanţei în proprietateindustrială, autorizarea cabinetelor individuale de proprietateindustrială în România etc.
De asemenea s-a analizat metodologia cercetărilor documentare înbazele de date specializate, noţiunea de „utilizare” a desenelor şimodelelor industriale pe Internet, evoluţia procedurii de înregistrare aacestor obiecte de către oficiile de proprietate industrială, opoziţiaterţilor cu privire la înregistrarea unui desen/model industrial.
Un moment aparte al dialogului l-a constituit tema mijloacelor legalede prevenire şi combatere a contrafacerii în domeniul mărcilor deproduse şi servicii şi desenelor/modelelor industriale.
Î n perioada 1-5 septembrie 2003 Ministerul Învăţământului
şi Ştiinţei al Ucrainei în cola-borare cu Departamentul deStat pentru ProprietateaIntelectuală al Ucrainei,Ministerul Învăţământului alRepublicii Autonome Crimeea,Institutul de ProprietateIndustrială şi Asociaţia deCreaţie în domeniul ProprietăţiiIntelectuale din Ucraina auorganizat în oraşul Aluşta ceade a VII-a ConferinţăInternaţională ştiinţifico-practică“Probleme actuale dindomeniul protecţiei proprietăţiiintelectuale”. Lucrările
CONFERIN|A INTERNA|IONAL+ {TIIN|IFICO-
PRACTIC+ “PROBLEME ACTUALE DIN DOMENIUL
PROTEC|IEI PROPRIET+|II INTELECTUALE”
Conferinţei au demarat cu o şedinţă plenară în cadrul căreiaau fost luate în dezbatere problemele strategice de dezvoltare asistemelor naţionale şi internaţionale de protecţie a proprietăţiiintelectuale. Au prezentat rapoarte generalizatoare dl Paladi N.V.,
Serviciul de presă AGEPI
101
Inte
llect
us 3
/200
3A
GEP
I N
EWS Preşedintele Departamentului
de Stat pentru ProprietateaIntelectuală al Ucrainei, dl ZotinS.V., consilier juridic superiordin cadrul OMPI, dl Blizneţ I.A.,vicedirector general, Rospatent,dl Daniliuc I.I., vicedirectorgeneral AGEPI, dna Ceban A.,şef secţie AGEPI ş.a.
Marea majoritate dincomunicări au fost prezentateîn cadrul secţiilor:
Ô Activitatea inovaţională şicomercializarea drepturilorde proprietate intelectuală;
Ô Protecţia şi utilizareamărcilor de produse şi/saude servicii;
Ô Problemele protecţiei şiutilizării dreptului de autor;
Ô Proprietatea intelectuală înUcraina: perspective dedezvoltare;
Ô Protecţia drepturilor deproprietate intelectuală:problemele combateriipirateriei.
La Conferinţă au participatspecialişti în domeniulprotecţiei proprietăţiiintelectuale, reprezentanţi şiconsilieri în proprietateindustrială, oameni de afaceri,inventatori şi cercetători dininstituţii de învăţământ superiorşi de cercetare-dezvoltare,reprezentanţi ai instituţiilorneguvernamentale în domeniulprotecţiei şi realizării drepturilor
asupra obiectelor de proprietate intelectuală din Ucraina, FederaţiaRusă, Republica Belarusi, Bulgaria şi Republica Moldova. De laAgenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale au prezentatrapoarte dnii Ion Daniliuc, Ştefan Gajim, Andrei Moisei, AureliaCeban, Maria Spinei, Tatiana Popov.
Din Republica Moldova au mai participat dl Emil Mândâcanu şi dnaSofia Socolov – reprezentanţi în proprietate industrială.
În afară de rapoartele prezentate în materialele Conferinţei suntpublicate materialele expediate de colaboratorii AGEPI: Iurie Badâr(coautor Ş. Gajim) şi Victor Sosnovschi.
Participanţii la Conferinţă au luat parte activă la dezbaterile organizatepe marginea rapoartelor şi comunicărilor prezentate, au făcut schimbutil de experienţă în problemele de interes comun.
Organizatorii şi participanţii la Conferinţă au reuşit să se informeze şisă se familiarizeze reciproc cu rezultatele obţinute pe parcursulultimilor ani în elaborarea şi armonizarea cadrului normativ-legislativîn domeniul protecţiei şi realizării drepturilor obţinute asupraobiectelor de proprietate intelectuală, aplicarea efectivă a legilor şinormelor adoptate.
În concluzie, participanţii au constatat: Conferinţele de la Aluşta,devenite deja tradiţionale, sunt foarte necesare atât pentruspecialiştii din domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale, cât şipentru oameni de ştiinţă şi cei din domeniul afacerilor, prin urmare,ele trebuie desfăşurate cu regularitate, invitându-se cât mai mulţispecialişti şi practicieni din ţările vecine şi din organismeleinternaţionale de profil.
Ştefan GAJIM,Consilier Director General AGEPI
Inte
llect
us 3
/200
3
102
AG
EPI
NEW
S
– Proprietatea intelectualaeste un domeniu care sedezvoltă în permanenţă. Noileorientări în domeniul protecţieiproprietăţii intelectuale suntgenerate de evoluţiaevenimentelor în activitateasocial-economică, deglobalizarea industrială şicomercială care necesităcoordonarea acţiunilor AGEPIcu activităţile OMPI, OEB, OEAB,precum şi ale altor organismeinternaţionale. ConformAcordului de Parteneriat şiCooperare cu UE, RepublicaMoldova şi-a luat angajamentulca în anii 2003-2004 săasigure un nivel de protecţie aproprietăţii intelectuale similarcu cel existent în ţările UE.Legislaţia RM continuă să fieperfectată în conformitate cudirectivele UE.
Astfel, AGEPI îşi desfăşoarăactivitatea în strânsăcolaborare cu 7 organizaţiiinternaţionale şi cu circa 50 de
oficii de specialitate din străinătate, ceea ce-i permite să integrezesistemul naţional de protecţie a proprietăţii industriale în sistemulmondial, acordând titularilor din ţara noastră şi celor de peste hotareo protecţie juridică accesibilă, operativă şi sigură.
O atenţie deosebită s-a acordat modificării şi completării legilor îndomeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regulamentelor deaplicare a acestor legi în conformitate cu normele stabilite în Acordulprivind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate decomerţ (TRIPs).
Toate acestea au fost posibile şi datorită participării active acolaboratorilor Agenţiei la seminare, conferinţe naţionale şiinternaţionale. Menţionez faptul că doar în prima jumătate a anului
INVENTATORII DIN REPUBLICA MOLDOVACREEAZ+ O IMAGINE FAVORABIL+|+RII NOASTRE }N LUME
L a 8 septembrie 2003 AGEPI a sărbătorit 11 ani de la crearea sistemului naţional de protecţie a proprietăţii industriale. După ce în anul trecut Agenţia şi-a marcat jubileul printr-o serie de manifestări în cadrul cărora a fost făcut bilanţul activităţii în
primul deceniu de existenţă, anul acesta evenimentul s-a consumat într-o atmosferă de lucru.Oricum, a fost un nou prilej de relevare a celor mai stringente probleme pe care le are desoluţionat în prezent agenţia şi a sarcinilor strategice de viitor.
Cu această ocazie, corespondentul radiodifuziunii naţionale Svetlana Seliucov l-a rugat pedl. I. Daniliuc, Prim-vicedirector general AGEPI, să comenteze activitatea de ultimă oră aAgenţiei.
103
Inte
llect
us 3
/200
3A
GEP
I N
EWS 2003 specialiştii noştri au
participat la cca. 40 de astfel demanifestaţii. Interesulspecialiştilor străini faţă deactivitatea Agenţiei este evident.Despre aceasta ne vorbeşte şifaptul că pe parcursul anului2002 am fost vizitaţi de cca. 40de specialişti din mai multeţări ale lumii, iar în primaperioadă a anului 2003 – decca. 70 de specialişti, ceea ceconfirmă faptul că RepublicaMoldova se bucură de o înaltăapreciere pe plan intern şiinternaţional.
Actualmente, printre sarcinilepe care şi le propune agenţiaeste şi elaborarea unui set deacte normative menitesă stimuleze activitateainovaţională. În acest scopAGEPI a înaintat o propunereGuvernului privind acordareaunor facilităţi persoanelor cevor implementa invenţiile,şi anume scutirea lor deimpozite pe venit pentru operioadă de 5 ani.
În practica mondială destimulare a procesuluiinovaţional se utilizează ogamă extrem de largă demăsuri cuprinzând diminuareabazei impozabile, a taxelor deimpozitare, se acordă unelegranturi din partea statului.Problema principală esteajustarea acestor măsuri lacondiţiile Republicii Moldova şiexcluderea barierelor cefrânează manifestarea spirituluiinovaţional, implementareainvenţiilor în cadrul economieinaţionale.
Însuşi faptul că Republica Moldova este parte la majoritateaconvenţiilor şi tratatelor internaţionale în domeniul protecţieiproprietăţii industriale, oferă posibilităţi largi solicitanţilor şiinvestitorilor străini atât pentru brevetarea invenţiilor şi înregistrareamodelelor de utilitate şi a designului industrial, cât şi pentru ocolaborare tehnico-ştiinţifică şi de producţie.
Un moment de mare importanţă care promovează buna imagine aRepublicii Moldova în lume îl constituie participarea activă ainventatorilor noştri la saloanele, expoziţiile internaţionale. S-a formatun sistem de afirmare a inventatorilor noştri; în primul rând, prinintermediul expoziţiei internaţionale INFOINVENT, la care suntevidenţiate cele mai perspicace lucrări. Apoi, începând cu anul2003, organizatorii au invitat să participe şi inventatorii, oficiileanaloage din regiunea bazinului Mării Negre: Republica Azerbaidjan,Albania, Armenia, Bulgaria, Grecia, Georgia, Federaţia Rusă,România, Turcia, Ucraina. De această dată şi-au datconsimţământul să participe în rolul de co-organizatori ai expoziţiei încauză Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, MinisterulEducaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, PrimăriaMunicipiului Chişinău, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”.
Inventatorii moldoveni, ori de câte ori participă la saloaneleinternaţionale de inventică, de regulă, se întorc acasă cu premii deprimă mărime. Datorită acestor multiple succese ale inventatorilor,statul nostru deţine un loc de frunte în spaţiul CSI la capitolul premiişi medalii.
În încheiere, îmi exprim încrederea că toate organele şi instituţiile destat interesate, întreprinderile, organizaţiile, inventatorii şi cercetătoriiîşi vor conjuga eforturile pentru consolidarea unui cadru legislativ-normativ prielnic dezvoltării continue a sistemului naţional deprotecţie a proprietăţii industriale.
Inte
llect
us 3
/200
3
104
INV
ITA
ÞII
Î n perioada 10-12 noiembrie curent Oficiul European de Brevete (OEB), în strânsă colaborare cu Ministerul
Economiei din Luxemburg, va organiza în acestoraş Conferinţa Anuală EPIDOS 2003, care şi-a dobândit de mult reputaţia unui eveniment deprimă mărime în domeniul brevetelor, organizatla nivel european. Conferinţa se va desfăşuraîn formula: grupuri specializate de lucru şicursuri de calificare, în cadrul cărora vor fiabordate cele mai recente realizări în domeniulobţinerii informaţiei de brevete, posibilităţilorreţelei Internet şi alte instrumente accesibilepe piaţa de desfacere a produsului intelectual.La conferinţă sunt invitaţi experţi cu renume îndomeniul informaţiei cu privire la brevetele deinvenţie.
Concomitent, va avea loc şi ConferinţaComisiei Europene PATINNOVA ’03. Tematicaacestei conferinţe o vor constitui
Ô „Inovaţia şi cercetarea în domeniulproprietăţii intelectuale” şi
Ô „Brevetele în cadrul economiei bazate pecunoştinţe”.
Conferinţa va oferi posibilitate participanţilor săse familiarizeze cu importanţa proprietăţiiintelectuale pentru instituţiile de cercetare, înparticular, pentru cele publice; problemele cucare se confruntă acestea în protecţia şimanagementul valorilor intangibile de caredispun; modalităţile prin care instituţiile decercetare pot promova investiţiile în sferacercetare şi exploatare a rezultatelor cercetării.La conferinţă sunt invitaţi experţi în domeniulbrevetelor, inventatori, savanţi şi cercetători cuexperienţă.
Participanţii la conferinţe vor beneficia, deasemenea, de posibilitatea de a participa la oexpoziţie specializată. Avantajul acestei
expoziţii constă în familiarizarea cu experienţaa peste 50 de lideri mondiali din lumea brevetelor, aoficiilor de brevete, universităţilor, intermediarilorinformaţionali.
TAXA DE ÎNREGISTRARE (include admiterea la celedouă conferinţe şi la expoziţie, materialele conferinţei,pauzele de cafea şi prânz):
Ô 200 EUR (până la 10 octombrie, 2003)
Ô 220 EUR (după 10 octombrie, 2003)
LIMBILE DE LUCRU: Engleza, Franceza, Germana(cu interpretare simultană).
Pentru informaţie suplimentară privind programuldetaliat al manifestărilor accesaţi:http://www.patinnova.org
Conferin\a anual= EPIDOS 2003
[i Conferin\a Comisiei Europene PATINNOVA ’03
105
Inte
llect
us 3
/200
3IN
VIT
AÞI
I
Î n perioada 7-12 octombrie 2003 laComplexul Expoziţional
ROMEXPO se va desfăşura ceade-a VII-a ediţie a ExpoziţieiInternaţionale de Invenţii,Cercetare Ştiinţifică şiTehnologii Noi – INVENTIKA2003.
Desfăşurându-se în paralel cuediţia a XXIX-a a TârguluiTehnic Internaţional Bucureşti(TIB), INVENTIKA 2003 vabeneficia de suportul logistic alacestuia, devenind astfel unadin adresele cele mai atractivepentru contacte profesionale şide afaceri în domeniulinovaţional. Expoziţia îşipropune să aducă la masatratativelor pe autorii deproiecte şi inovaţii precum şi pedeţinătorii mijloacelor
materiale, necesare pentru apune în valoare elaborărileinventatorilor.
Ca şi la ediţiile precedente,această manifestare expoziţio-nală se va bucura de prezenţaOficiului de Stat pentru Invenţiişi Mărci din România, OficiuluiEuropean de Brevete şi aROMINVENT care, prin presti-giul lor, vor conferi un sprijincompetent participanţilor.
Sunt invitaţi să participe laINVENTIKA: inventatori,societăţi, întreprinderi,negociatori de brevete, grupede cercetători, laboratoare,organisme private şi de stat,având invenţii brevetate sau încurs de înregistrare. Pot fiprezentate invenţii în premierăsau care au mai figurat şi la
EXPOZI|IA INTERNA|IONAL+DE INVEN|II, CERCETARE {TIIN|IFIC+{I TEHNOLOGII NOI – INVENTIKA 2003BUCURE{TI, ROM~NIA
alte expoziţii sau saloane deprofil. Invenţiile pot fi expusesub formă de panouri, desene,fotografii, texte, mostre şieşantioane, prototipuri,machete etc.
Înregistrarea participanţilor areloc în baza adeziunii/contract,completată, semnată şiştampilată corespunzător.Pentru persoane individualetaxa constituie 100 EUR.,pentru un grup de participanţi –300 EUR. Închiriere spaţiuexpoziţional – 14 EUR. /m2.
Construcţie-stand – 13 EUR./m2.
PENTRU INFORMAŢIESUPLIMENTARĂ –
www.romexpo.org;
e-mail: [email protected];
tel. de contact 224-31-60;224-23-56.
Inte
llect
us 3
/200
3
106
JUBIL
IARI L
A A
GEP
I
Din octombrie 2002 este angajată în funcţia de redactor în Secţia Editura a AGEPI, înscriindu-se în scurt timpcu toată plinătatea în colectivul acestei subdiviziuni.
Cu o deschidere sufletească de o rară frumuseţe, veşnic binevoitoare faţă de aproapele său, înzestrată cuun fin simţ al umorului, doamna Aurelia Stratan îndeplineşte cu aceeaşi responsabilitate care ocaracterizează lucrări redacţionale ce succed paginarea publicaţiilor AGEPI: colectează, traduce, redactează,elaborează, colaţionează, perfectează informaţii şi materiale destinate publicării BOPI, altor lucrări editoriale,colaborând în acest scop cu toţi specialiştii AGEPI.
Este o adevărată colegă – atentă şi grijulie, un membru exemplar al colectivului: disciplinată, conştiincioasă,discretă şi… o femeie frumoasă, o mamă distinsă.
Dorindu-i cu ocazia Jubileului multă sănătate, tinereţe netrecătoare, fericire şi bucurii de la minunaţii săicopii, îi zicem La mulţi ani frumoşi, multe zile împlinite! Aşa să te ştim întru totdeauna!
Aurelia STRATANBiografia de muncă a doamnei Aurelia Stratan se înscrie integral în perimetrulactivităţii editorial-poligrafice. A redactat şi a corectat sute şi mii de coli editorialela Institutul PCTB de proiectări, Institutul „Progress”, Combinatul Poligrafic,Comitetul pentru Sport, Redacţia Principală a Enciclopediei, ziarul „Pământ şiOameni”, Centrul Editorial-poligrafic „Medicina” al USMF.
În 1999 Nadejda Sireţanu este angajată în funcţia de specialist principal Secţia asistenţă socială, fiindreconfirmată ulterior în funcţia de şef-adjunct al Serviciului alimentaţie publică.
Despre calităţile profesionale şi personale ale doamnei Nadejda Sireţanu ne vorbesc respectul şirecunoştinţa colaboratorilor Agenţiei pentru bucatele gustoase „ca la mama acasă” pe care ni le serveştezilnic la cantina AGEPI. Să ne trăieşti la mulţi ani, doamnă Sireţanu!
Nadejda SIREŢANUNadejda Sireţanu activează în domeniul alimentaţiei publice mai bine de 30 deani. A trecut pe rând toate etapele desăvârşirii profesionale, începându-şiactivitatea de producţie în 1970, în calitate de bucătar categoria a III-a şiavansând, într-un deceniu şi jumătate, până la categoria a V-a.
50 – La mulþi ani!
107
Inte
llect
us 3
/200
3JU
BIL
IARI L
A A
GEP
I
Din anul 2001, Valentina Mihailuţă este angajată la AGEPI, în funcţia de examinator, specialist Secţia mărcinaţionale. Într-o perioadă scurtă de timp a reuşit să însuşească volumul de cunoştinţe necesar pentruîndeplinirea ireproşabilă a sarcinilor şi obligaţiunilor de serviciu. Colegii săi o respectă şi o apreciază multpentru aceste calităţi profesionale şi personale.
Graţie rezultatelor sale de muncă, în perioada 25-29 mai 2003 a fost delegată să participe, împreună cualţi specialişti ai AGEPI, la Seminarul regional cu tema „Indicaţii Geografice” organizat de OSIM în oraşulSibiu, România.
La această frumoasă vârstă a împlinirilor, îi aducem cu toţii caldele noastre felicitări şi urări de bine,sănătate şi prosperitate atât în funcţia de serviciu, cât şi în anturajul familial!
Colectivul AGEPI
Valentina MIHAILUŢĂDupă absolvirea facultăţii de chimie şi biologie a Institutului Pedagogic dinTiraspol în 1975, Valentina Mihailuţă a activat timp de 5 ani în sistemul deînvăţământ, predând obiectele de specialitate la şcoala medie din Orhei. Apoi„s-a refugiat” în lumea cărţilor: a lucrat până în 1997 în calitate de şefă alibrăriei din oraşul Orhei.
La 17 noiembrie 1941 s-a născut la Bulboci, Soroca Filip GORNEA,
doctor habilitat în medicină, profesor universitar, şef catedră ortopedie, traumatologie şi chirurgie
a USMF “N. Testemiţanu”.
F. Gornea este autor a 156 de publicaţii ştiinţifice, 10 invenţii, 86 inovaţii ş.a., care au contribuit
esenţial la aprofundarea procedeelor, metodelor de diagnosticare şi tratamentului traumatismelor
şi maladiilor aparatului locomotor.
CALENDAR
Inte
llect
us 3
/200
3
108
RID
END
O
Care-i poanta?
Lui Andrei Drăguţan, pedagog dinZubreşti, Străşeni, care a perfecţionatsapa (vezi: Bursa Invenţiilor, nr.2, 1996)
Când sapa ai modernizat,Mă întrebam care e poanta?Şi iată m-am clarificat:De-atunci la praşă mergi cu…geanta.
Mihai CUCEREAVII
SUMA INTELIGENŢEI PE PLANETĂ ESTE CONSTANTĂ, ÎNSĂ POPULAŢIAE ÎN CONTINUĂ CREŞTERE.
(MURPHY)
Aşa duelează un savant…
Odată, când Louis Pasteur (1822-1895) studia în laboratorulsău bacteriile vărsatului (variolei), veni la el un necunoscut şi,recomandându-se drept secundant al unui magnat căruia i s-apărut că savantul l-a insultat, îl provoacă pe Pasteur la duel.Louis Pasteur, ascultându-l pe mesager, spuse:
– Odată ce dumnealui mă provoacă, eu am dreptul să-mi alegarma preferată. Iată două flacoane – în unul se află bacterii devărsat, în altul apă curată. Dacă omul ce v-a trimis va fi de acordsă bea conţinutul unuia din ele, eu voi bea conţinutul dincelălalt.
Duelul nu a mai avut loc, dar nu din cauza lui Pasteur, desigur.
Spiritul
Spiritul – e lucru cert –Când te cheamă la ospăţÎţi serveşte, şugubăţ,Epigrama la desert.
George CORBU
Ipoteză
Ca să devii savant, pe cât se pare,Adesea lucrul cel mai importantE să aduci dovezi convingătoareC-ai înţeles ce-a spus un al savant.
Petru CĂRARE
Concluzia unui şef
Am constatat cu-nduioşareÎn existenţa noastră sumbrăCă locul cel mai bun sub soareE totuşi unul mai la umbră.
Gheorghe BÂLICI
Inspiraţia
E iubita ce-o accepţi,Cu capricii feminine,Vine când nici nu te-aştepţiŞi când o aştepţi, nu vine.
Valerian LICĂ
Evoluţie
Coborând din pom macacul,A dat la pământ copaculŞi făcând din el hârtie,Scrie…
Efim TARLAPAN
Replică
Azi macacul progresează,Cărţi pe web îşi editeazăŞi ca un modern poetFace-amor pe internet.
Ion CUZUIOC
1.000.000
La matematici măi nepoateSunt tot ca-n viaţă greutăţi.Ştiu eu pe 1 care poateSusţine multe nulităţi.
Nicolae PETRESCU
Evrika!sau Legea lui Arhimede
Când Arhimede sta în cadă,O jună goală-a apărutŞi el, masculul, ce să vadă:NIVELUL APEI A CRESCUT!
Ion DIVIZA
Linia de orizont
Se observă uneori,Nu o spun ca un afront,Că toţi cei cu capu-n noriSunt lipsiţi de orizont.
Mihai SĂLCUŢAN
EPIGRAME DE MARC+
INVENTATORIDE LA MOLDOVA
SNOAVE CU AUR+ DE LEGEND+
Des
en: O
ctav
ian
BOU
R
109
Inte
llect
us 3
/200
3C
ÃR
ÞI
NO
I
O carte deosebit de valoroasă şi utilăpentru orice gospodar
din ţara noastră – plai al viilor şivinurilor savuroase, a scos decurând de sub tipar TipografiaAGEPI.
Volumul a apărut sub egidaAgenţiei de Stat pentruProtecţia Proprietăţii Industrialea Republicii Moldova şi aInstitutului Naţional al Viei şiVinului, purtând semnăturaunui impunător colectiv deautori: P. Apruda, dr. şt. agricole;M. Cuharschi, dr. hab .şt.agricole; V. Ciobanu; V. Degtiari;I. Mihalache, dr.hab. şt.agricole; P. Nedov, prof. univ., dr.hab. şt. biologice; N.Taran, prof.univ., dr. hab. şt. tehnice;V.Ţuţuc, dr. hab. şt. agricole;C.Viţelaru, dr. şt. agricole.
Coordonatorul lucrării esteprofesorul universitar NicolaeTaran, Director General AGEPI.
„Ghidul viti-vinicol alfermierului” se adresează unuicerc larg de cititori – celor ce seinteresează de problemeleviticulturii şi ale vinificaţiei lamodul general sau pentru careacestea constituie preocuparealor de bază. Refacerea şidezvoltarea agriculturii în ţaranoastră a devenit demult undeziderat naţional, de aceeacolectivul de autori s-a străduitsă pună la dispoziţia tuturorcelor interesaţi, dar mai ales afermierului, o lucrare practicăde o valoare incontestabilă.
Lucrarea este binevenită cuatât mai mult cu cât în ultimii
ani ramura viti-vinicolă atraversat o perioadă destagnare, a cunoscutchiar un anumit regres.Dar şi în aceste împre-jurări, deşi ocupă osuprafaţă de numai 164mii ha, adică aproximativ6% din suprafaţa arabilă,această importantă ramurăa economiei naţionaleaduce statului peste 30%din venitul complexuluiagroindustrial.
Pentru a redresa deurgenţă situaţia defa-vorabilă care s-a creat înviticultura şi vinificaţiaţării, Parlamentul Repu-blicii Moldova a adoptat înanul 1996, pentru primadată, Legea Viei şi Vinului, carereprezintă actul normativfundamental ce reglementeazăactivitatea multilaterală dindomeniul respectiv.
Un pas determinant l-aconstituit elaborarea de cătrespecialiştii Institutului Naţionalal Viei şi Vinului a unei noiconcepţii de refacere şidezvoltare a viticulturii. Conformacestei concepţii se preconi-zează ca în următorii zece anisuprafaţa totală a plantaţiilor devii să fie extinsă până la 250mii ha, iar a celor pe rod – 200mii ha, ceea ce va permiteobţinerea unei producţii anualede 1 – 1,5 milioane tone destruguri. Aceste plantaţii de viţăde vie trebuie să fie înfiinţatenumai cu material săditor viticoldin clone de înaltă calitate,neafectate de viroze.
Anume în acest contexta apărut şi necesitatea edităriiunei lucrări de viticultură şivinificaţie care să cuprindăinformaţii de sinteză, utile unuicerc larg de specialişti,studenţi, viticultoride toate categoriile, inclusivparticulari. Informaţia furnizatăde această lucrare se bazeazăpe ultimele realizări ale ştiinţeiviti-vinicole, fiind colectată şiexpusă de autori care activeazăîn cercetare, învăţământ şiproducţia experimentală.Deoarece în ultimii ani o astfelde lucrare n-a fost editată,apariţia ei este chemată sălichideze acest gol existent,fiind axată pe noile condiţiieconomice cu accente peexperienţa ţărilor cu tehnologiiavansate în domeniu.
I.D.
UN }NDRUMAR PENTRU ORICE GOSPODAR
Inte
llect
us 3
/200
3
110
SALO
NU
L D
E C
ARTE
20
03
Î n perioada 31 august – 3 septembrie curent la Biblioteca Naţională din
Chişinău s-a desfăşurat cel de-al XII-lea Salon internaţional decarte. AGEPI a participat aldoilea an la rând la acestprestigios salon cu cele maiimportante publicaţii periodiceale sale şi ediţii din seria«Biblioteca de proprietateintelectuală». Anul trecut, Juriula menţionat revista deproprietate intelectuală «Intellectus» cu o diplomăspecială pentru conţinutul şirealizarea sa grafică. În cadrulsalonului din anul curentEditura AGEPI a lansat volumulII al lucrării «Cercetători şiinventatori din RepublicaMoldova» - o minienciclopediea inventicii moldoveneşti, carea fost distinsă cu o Diplomă demenţiune. La prezentarealucrării în cauză au fost prezenţişi inventatori al căror numeeste inclus în cele douăvolume. În prezent la AGEPIsunt selectate materiale pentrucel de-al treilea volum al cărţii.
La manifestare au fostprezentate noutăţi editoriale dinRepublica Moldova, România,Rusia, Marea Britanie, SUA,
Germania,Italia, India,Ucraina şi dinalte ţări - întotal, pestepatru mii detitluri de carte.Salonul dinanul curent afost organizatsub genericul“Limba vechilorcazanii”.
În cadrulsalonului a fostlansatălucrareabibliografică“Igor Vieru”, s-adesfăşuratexpoziţia delucrări graficesemnate de Leonid Nikitin şi cea a atelierului de pictură şi grafică decarte “Curente basarabene”, s-a organizat o “masă rotundă” cu tema“Traducerile reciproce între minorităţile naţionale, ca factor deconsolidare a societăţii moldoveneşti”.
De asemenea, au avut loc o serie de acţiuni ştiinţifice consacrateîmplinirii a 360 de ani de la tipărirea primei cărţi moldoveneşti -“Cazania” lui Varlaam.
Salonul şi-a încheiat lucrările prin inaugurarea expoziţiei “Povarabunătăţii noastre”, consacrată împlinirii a 75 de ani de la naşterea luiIon Druţă şi printr-o conferinţă ştiinţifică consacrată operei acestuiscriitor.
Serviciul de presă AGEPI
DIPLOM+ DE MEN|IUNE PENTRU AGEPILA CEL DE-AL XII-LEA SALONINTERNA|IONAL DE CARTE
111
Inte
llect
us 3
/200
3
AGENÞ IA DE STAT PENTRU PROTECÞ IA PROPRI ETÃÞII INDUSTRIALE
S U P L I M E N T L A R E V I S T A I N T E L L E C T U S ” ”
(
PUB
LIC
ITA
TE
Apare o dată în lună.În cele 9 numere, editate de la începutul anului,au fost inserate zeci de business-idei, lansate deinventatori în scopul promovării lor pe piaţă.
Propunem cititorilor mai multe dispozitive,aparate, procedee brevetate care promit să devinăcel mai preţios capital într-o afacere.
Abonarea la publicaţia dată o puteţi efectua laorice oficiu poştal din republică.
AGENŢIA DE STAT PENTRU PROTECŢIAPROPRIETĂŢII INDUSTRIALE
str. Andrei Doga, nr.24, bloc 1,MD-2024, Chişinău, Republica Moldovatel. 49-30-16, supl.266Fax: 44-01-19E-mail: [email protected]: www.agepi.md
“BURSA INVEN|IILOR” –SUPLIMENT LA REVISTA “INTELLECTUS”
ICAM SA,ÎNTREPRINDERE DE PRODUCŢIE ŞI COMERŢStr. Tighina nr. 65, MD-2001, Chiºinãu, Republica Moldova
TODOROV Leonid, ŞARGORODSHI Vladimir
Set de mobilã capitonatã
AMIR SRL, ÎNTREPRINDERE MIXTĂ MOLDO-IORDANIANĂBd. Ştefan cel Mare nr. 4, oficiul 402, MD-2001,Chişinău, Republica Moldova, FAHAR Faqieh, MD
Î nghe þatã
SUB PROTECÞIA LEGII BUJOR PRIM SA, ÎNTREPRINDERE SPECIALIZATĂStr. L. Tolstoi nr. 63, MD-2001, Chişinău,Republica Moldova,MIRONIUC Tatiana, LUNGU Diana
Cizme, ghete, pantofi ºi sandale
Modelele sunt fabricate în serie, utilizânddispozitive, tehnologii şi materiale moderne
Inte
llect
us 3
/200
3
112
Editor:Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova.
Consiliul editorial:N. TARAN (preşedinte), V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, Gh. DUCA,V. DULGHERU, Şt. GAJIM, A. MOISEI, S. MUNTEANU, L. PASENCO, M. RAPCEA,M. ROJNEVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU
Colegiul de redacţie:
I. DIVIZA, M. CUCEREAVÂI, E. MARANDICI, A. ZAVALISTÂI
Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER
Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în modobligatoriu punctul de vedere al editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articoleloraparţine în exclusivitate autorilor.
AGEPI, 2003
Imprimat la Tipografia AGEPI
AGEPI anunţă înscrierea la Cursurile de instruire a cadrelor pentru obţinerea următoarelor calificăriprofesionale:
Ô Consilier în proprietatea intelectuală (cu specificarea domeniului: proprietate industrială;mărci şi denumiri de origine a produselor; invenţii şi modele de utilitate; desene şi modele industriale),
Ô Specialist în evaluarea proprietăţii intelectuale.
Studiile la cursuri încep la 1-15 octombrie şi la 1-15 februarie în funcţie de completarea grupelorşi durează 10 săptămâni. Instruirea se efectuează în bază de contract, în limbile română şi rusă.
ORARUL STUDIILOR: în zilele de luni, miercuri şi vineri între orele 1300 – 1720.
ADRESA NOASTRĂ:
MD-2024, Chişinău, str. Andrei Doga nr. 24, bloc 1
RELAŢII LA TEL: 44-00-21; 49-30-16 (interior 269)
Fax: 44-01-19
E-mail: [email protected]
URL: www.agepi.md
CURSURI }N DOMENIUL PPI
PUB
LIC
ITA
TE
