referat economia germaniei

8/17/2019 referat economia germaniei

1/13

Andreea Năstase Grupa 1

Student : Năstase Andreea , grupa 1 Administratie Publică 1.

Universitatea Alexandru Ioan Cua Ia!i

"acultatea de #conomie !i Administrarea a A$acerilor

Pro$esor: %aller Alina

Page1


2/13

Economia Germaniei Referat

Germania, istoric economic şi dezvoltare................................................................... 3

Germania în Economia Mondială în praul anilor !""".............................................#

Germania în Economia Mondială în prezent...............................................................$

Aricultura...............................................................................................................%

&ndustria..................................................................................................................%

Enerie....................................................................................................................%

'erspective de viitor !"1(.......................................................................................... )

*oncluzii.............................................................................................................1"

+iliora-e...................................................................................................... 11

Page2


3/13


Germania, istoric economic şi dezvoltare

“Zur Nation euch zu bilden , ihr hofet es , Deutsche , vergebens ;

/Bildez , ihr konnnt es, daur reier yu Menschen euch aus! " “#rice

s$eran%& de a v& or'a ca na%iune , ger'ani , e inutil& , evolua%i ,

$rogresa%i ( $ute%i s)o ace%i ca ( *in%e u'ane +

Aceste versuri cuprind poate cele mai adnci adevăruri despreGermania şi ermani / deşi desiur Goet0e şi c0iller nu puteau să

prevadă ce avea să vină. 2 naiune cu o cultură creatoare unică şi cuun mod propriu de evoluie , distorsionat de istorie 4 o naiune unicăprin e-ciena ei , aproape în toate domeniile devenind un model .*nd lumea întreaă încă era arară industria s5a dezvoltat în uneletări într5un mod spontaneu, fără să -e nevoie a - spri6inită de cineva

întruct ea nu avea de susinut o concurenă .! 7n Germania a demarato mişcare industrială pronunată odată cu revocarea edictului de laNantes cu implicarea reelui 8udovic al 9&: lea care adusese înGermania muli neociani şi industriaşi francezi.Aceştia au fostprote6aşi de uvernul erman de la acea vreme şi au pus astfel aza

dezvoltării industriei în această ară . ;lterior reale


4/13


locul comunist . 8und în considerare trecutul turulent al celor douăGermanii , această transformare dulă în două sisteme politice şisocio5economice diferite , este într5adevăr remarcailă.

Amele Germanii e=perimentau de fapt ceea ce se numea un miracoleconomic . oma6ul care la începutul deceniului era relativ crescut în 6urde %B s5a transformat la sfrşitul deceniului într5o lipsă de foră demuncă .7ntre timp , alte măsuri de reform economic au fost interprinse .Aricultura a fost colectivizată în cursul a două faze principale C1)#!51)#3 şi 1)#)51)D". ?eşi s5au făcut unele concesii populaiei ,accentual în productia industrială a continuat să -e pus pe industriarea. Această creştere economic a fost pusă momentan su semnul

întreării iar economia centralizată a Germaniei de Est nu era un rivalserios pentru succesul material al ării vecine .7n timp ce numărul derefuiai preătii să5şi părăsească locuina creştea în -ecare an şilipsa forei de muncă a afectat economia R?G pentru că muli ăraitineri părăseau atmosfera sumră şi tensionată din ara lor pentru acăuta un viitor mai un în :est.Această creştere rapidă s5a redus la sfrşitul anilor #" aşadar

economia ermană s5a situat pe acelaşi palier cu cele ale altorsocietăi industrial vestice în anii D". Germania de :est a fostdependentă de comer şi de importul de comustiil şi a fost afectatăneativ în perioada crizei petroliere ct şi de recesiunea de la sfşitulanilor 1)%". Economia era stanantă în comparaie cu ultimiledecenii , şoma6ul rămnnd la o cotă relativ înaltă de %51" B , iarratele de creştere !53 B relativ 6oase , insă inatia percepută caprincipala temere a multor ermani înca de la începutul anilor 1)!" /a fost meninută la unul dintre cele mai 6oase nivele din întreaa

Europă.8a sfrşitul anilor 1)%" s5au produs sc0imări e=traordinare însistemul care a dominat Europa de Est timp de (" de ani. ;niuneaovietică slaă economic şi e=tinsă politic nu mai era capailă săsusină apărarea masivă la acelaşi nivel cu .;.A. &ndustria din

Page4


5/13


Germania de :est a fost frecvent prezentată în termenii unuiparteneriat social armonios între patroni şi muncitori iar structurasindecatelor era relativ liniară cu un sinur sindicat pe farică , ce

simpli-ca disputele industriale .e consideră un mit faptul că Germania de :est prosperă era osocietate fără clase . ;n număr mare de familii importante aveaufuncii de conducere în economia şi societatea vest /ermană . 'entruma6oritatea ermanilor care îşi amintesc anii foametei de dupărăzoi , strateia uvernamentală din marea coaliie s5a sc0imat într5una de neo5e@nesianism cu reforme economice F incluznd :A mairidicat de 11 B şi investiii de stat massive în infrastructura ecnomică,

în special în construcia de şosele şi pentru e=tinderea învăămntuluisuperior.

recnd peste numeroase ostacole economice , răzoi , destrămare ,recesiune s5a ăsit fora ca odată cu inceputul anilor 1)%) să sesc0ime reimul politic din Germania de Est .A avut loc aşadar căderea Hidului +erlinului şi cele două pări din+erlin s5au desc0is pentru a uidiza tra-cul în amele direcii . 2e=traordinară perioadă a urmat , în care un număr mare de est5ermani au fuit pentru a pro-ta de prile6ul de a vedea cum este viaa

în cealaltă Germanie interzisă , oată , după care s5au întors acasă încărcai cu anana, portocale şi cu alte poduse pe care au putut să le

cumpere cu puinii lor ani. 3 *ăderea comunismului şi tranziia spre economia de piaă în Europade Est a dus la o reconsiderare a rolului şi dezvoltării *omunităiiEuropene .Germania nu era sinura ară care trecea prin sc0imăridramatice , în timp ce perioada postelică a6unea la -nal.7n timp ceraniele dintre cele două ări au dispărut , comple=itatea construiriiunor noi ordini staile începea să se arate. &storicul nu poate preziceviitorul dar este evident că suntem martori la sfrşitul unei ere caremai mult ca siur va deveni , istorie .

3 2 scurtă &storie a Germaniei , Mar@


6/13


Germania în Economia Mondială în pragul anilor 2

!upra"a#a 35$%& 'm pătra#iPopula#ia &24 locuitori(ensitatea 23,&)apitala *erlin+r de locuitori 331-ata de ur.anizare &,Popula#ia prevăzută în 225 &1 locuitori/(0 ,%211&/!!(0 ,%2415-ata şomaului 21 1,4

Economia celei de a 3 a puteri economice a lumii mere reu Ccresterea economică a fost de ",! B în !""! , după ",DB în !""1 şi nu

Page$


7/13


ar treui să depăşească ",3B în !""3. ?e-citul statului a reprezentat în 6ur de 3,%B din '&+ cu mult peste praul de 3B prevăzut in pactulEuropean de stailitate . 7n !""! e=porturile au crescut cu !,DB după

o creştere de #B în !""1 dar, dacă surplusul commercial a atins 1!D,1mld euro pe an , asta se datorează unui recul al importurilor de !,1B .( 8a acea vreme cancelarul Ger0ard c0roder a prezentatnumeroase reforme surprinzătoare pentru un uvern de stna Cscăderea alocaiilor pentru somerii de lună durată , înlesnireadreptului de concediere , mărirea vrstei de pensionare .ectorul ancar a devenit un simol al di-cultăilor economice al ării Cpreul aciunilor au scăzut iar creanele irecuperaile s5au multiplicat .'entru a face faă di-cultăilor crescnde multe ănci au decis în !""3să creeze o societate comună cu alte instituii , pentru a rerupaanumite credite şi pentru a le ceda pe piaă.Germania rămne cu toate acestea un loc de instalare atrăătorpentru interprinderile străine , avnd totuşi cel mai mare cost dinEuropa în domeniul muncii, impozite ridicate , puină e=iilitate amuncii.* otizaiile reprezintă (!B din salariul rut al unui salariat .

ranferurile de capital dinspre :est înspre Est , care reprezintă cca )"mld euro pe an , continuă să apese economia.


8/13


prelucrătoare şi comerul e=terior, şi a devenit, în ultimii ani, unadintre locomotivele economiei mondiale. Ea are cea mai mareeconomie naională din Europa, a patra din lume după '&+5ul nominal

şi a cincea din lume în funcie de paritatea puterii de cumpărare,conform datelor din !""%. ?e la începuturile erei industriale, Germaniaa fost un lider inovator şi ene-ciar al unei economii din ce în ce mailoalizate. Aceasta este lider mondial în e=porturi, în !"11, în plinăcriză a datoriilor din zona euro, e=portnd unuri în valoare de 1("%trilioane euro. E=porturile reprezintă mai mult de o treime dinproducia naională.

Germania este relativ săracă în materii prime. Numai linitul Ji sarea

de potasiu au importană din punct de vedere economic. *entraleleelectrice pe linit sunt una dintre principalele surse de enerieelectrică din Germania. 'etrolul, azele naturale şi alte resurse sunt,

în cea mai mare parte, importate din alte ări. 'rodusul intern ruteste format în proporie de $1 la sută din sectorul serviciilor, !%,1B 5sectorul industrial şi ",%B 5 sectorul aricol. Ma6oritatea unurilorproduse sunt din domeniul inineriei, în special automoile, instalaiimecanice, metalurie şi unuri c0imicale. Germania este cel mai mareproducător de turine de vnt şi te0noloii ale puterii solare din lume.!"11 a fost un an5record pentru economia ermană. *ompaniileermane au e=portat mărfuri în valoare de peste 1 triliard de euro,cea mai mare cifră din istorie. Numărul de persoane ana6ate încmpul muncii a crescut la (1,D milioane de persoane, cea mai marecifră înreistrată vreodată.5

-gricultura

# KKK.timpul.md

Page&

http://www.timpul.md/http://www.timpul.md/


9/13


'otrivit statisticilor, aricultura, silvicultura, e=ploatarea reprezintădoar ",%B din '&+5ul Germaniei şi antrenează doar !,(B din numărultotal al populaiei. *u toate acestea, sectorul aricol al nemilor este

e=trem de productiv, iar Germania este în măsură să acopere )"B dinnevoile sale nutriionale cu producia internă. Hoote0nia este ramuraprincipală a ariculturii nemeşti, în special creşterea porcinelor F1"mln. capeteL şi ovinelor F#,3 mln. capeteL. 'roducIia veetală limitatăde condiiile naturale nefavoraile, se azează pe cultivareacerealelorC ru 5 !$(( tone, secară 5 1)"( t, orz 5 !#)! t, ovăz %)" t,sfeclă de za0ăr 5 $!33 t, semine de in 5 # t, carto- 5 1!1(" t, mere,pere, prune şi cireşe 5 în total #33,3 t.

Germania este al treilea cel mai mare producător aricol din ;niuneaEuropeană, după


10/13


nergie

*u poziia sa centrală în Europa, Germania este un nod de transportimportant. Acest lucru este reectat în reelele sale de transportdense şi moderne. Germania dispune de o reea de autostrăzi, a treiacea mai mare la nivel mondial după lunime şi unde lipseşte limita deviteză pentru ma6oritatea rutelor.

?e asemenea, Germania a stailit o reea de trenuri de mare vitezăcare leaă marile oraşe ermane, precum şi destinaii din ărilevecine. :iteza ma=imă a trenului variază între !"" m0 şi 3!" m0.*one=iunile sunt oferite -e la intervale de 3" de minute, în -ecare oră,sau la două ore.

)retere P/* 365$7P/*ul pe cap de locuitor 3143 euroP/* ,&7 agricultura, 2&,17 industria, 17 serviciilePopula#ia a8ată su. pragul sărăciei 15,$7

-ata şomaului 5,$7!alariul mediu .rut 4,21 euro!alariul mediu net 24 euroE9port 12&& trilioane euro/mport 1155 trilioane euro(atoria e9ternă .rută 413 trilioane dolari-ezerve valutare 2 .ilioane euro

Perspective de viitor 214

*reşterea 'rodusului &ntern +rut al Germaniei va încetini întrimestrul doi din !"1(, după ce iarna lndă a reprezentat unputernic avnt pentru cea mai mare economie europeană în primele

Page1


11/13


trei luni ale anului, se arată într5un raport lunar al Ministerului de


12/13


istemul de intelienă economic cel mai performant în Europa este

cel erman. piritul de disciplină si capitalul te0nic nu sunt sinuriifactori ce5& e=plică reuşita .?acă Germania este principala putere dinEuropa şi una dintre primele din lume aceasta se datorează înparticular , sistemului său naional de intelienă economic.Modelulerman de ininerie a informaiei se azează înainte de toate pe unprofund sentiment colectiv de patriotism economic.D Acest motor alEuropei pare reu de oprit din funciune c0iar dacă prezintă uneoriperspective nu tocmai optimiste în privina creşterii economice.

D ieriu +răilean , isteme Economice pa 1%1

Page12


13/13


+iliora-e

1. Andre Gamlin , Economia 8umii !""( Ed. >tiinelor ociale şi 'olitice!. A.? 9enopol , tudii Economice Ed. ipo Moldova3. ieriu +răilean , isteme Economice Ed. Ounimea(. KKK.timpul.md

#. Mar@

Documents

referat economia germaniei