RECOLTAREA MIERIIMierea reprezint produsul realizat de albine exclusiv din nectarul florilor sau din sucurile dulci culese de albine de pe anumite specii de plante, substane pe care albinele le culeg, le pelucreaz, le mbogesc cu substane proprii i le depoziteaz n celulele fagurilor.n funcie de materia prim utilizat de albine pentru producerea mierii nu exist dect dou tipuri de miere:floral si man.

Mierea floralpoate fi monofloral, atunci cnd provine de la o singur specie de plante nectarifere (mierea de salcm, tei, floarea soarelui etc) sau polifloral cnd necarul provine de la mai multe specii de plante.Nectarul este un lichid dulce secretat de glandele nectarifere care se gsesc n florile unor specii de plante i care provine din seva plantelor ca urmare a unor procese complexe de sintez i secreie.Mierea de man(impropriu zis miere de pdure, miere de brad, miere de rou) provine din sucurile dulci (mana) recoltate de albine de pe anumite pri ale plantelor (altele dect glandele nectarifere), sucuri rezultate n urma metabolismului unor insecte (afide, psilide, coccide sau lecanide) care paraziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i excret mana.Producerea mieriide ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape: recoltarea nectarului, prelucrarea enzimatic, reducerea cantitii de ap, ultimele dou etape reprezentnd maturarea mierii.Prelucrarea enzimatic a mierii const n transformarea unor zaharuri complexe din nectar (dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil.Acest fapt asigur o surs de energie rapid asimilabil i usor de obinut si cu un efort mai mic din partea albinelor n special n timpul iernii cnd albinele au nevoie de conservarea resurselor.

Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice mierea devine un produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp. Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul preluat n gu este mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti infime de polen i alte substane specifice. Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina culegtoare transfer nectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul se mbogete permanent cu echipament enzimatic, dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare.Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ 90% din zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide).Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pn la un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia energic produs de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafa mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce deshidratarea pn la cel mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear.Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a asigura calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se fac numai dup ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n cea mai mare parte.

Caracteristicile organoleptice ale mieriin privina consistenei, mierea extras are o consisten fluid, cu o vscozitate diferit n funcie de coninutul n ap: fluid-subire (20% ap) i fluid-groas (16-17%). Mierea de man are n general o consisten fluid-cleioas datorit compoziiei specifice.Culoarea mierii difer n funcie de originea botanic a mierii, fiind determinat de pigmenii vegetali, i poate varia de la galben foarte deschis-transparent (salcm), chihlimbariu (poliflor, floarea soarelui, tei) i pn la maroniu nchis sau chiar negricioas (man).Aspectul mierii este transparent strlucitor n stare fluid, opalescent cnd a nceput procesul de cristalizare sau cristalizat cnd acest proces s-a finalizat.Cristalizarea mierii este un proces natural la majoritatea sorturilor de miere, deoarece mierea este o soluie suprasaturat de zaharuri. Acest proces este caracteristic sorturilor n care proporia celor dou monozaharide majoritare glucoza i fructoza este n favoarea glucozei (monozaharid uor cristalizabil). Practic, n cazul sorturilor de miere unde predomin fructoza (greu cristalizabil) peste un anumit procent acest proces nu are loc. Este cazul mierii de salcm al carui indice fructoz/glucoz este in general peste 1,3. Cu ct acest indice scade, cu att perioada pn la nceperea cristalizrii scade i ea. Procesul de cristalizare i perioada de inducie a cristalizarii scade dac apar i ali factori favorizani: temperatura de pstrare, omogenizarea, cantitatea de ap.Se consider c temperatura optim pentru cristalizare este cea cuprins ntre 13-14C. La temperaturi mai jos de 10C cristalizarea nu are loc datorit vscozitii mari iar la temperatura de peste 27C n miere nu se formeaz cristalele.Gustul i aroma depinde de originea botanic a mierii i de coninutul n diverse zaharuri care au putere diferit de ndulcire. De exemplu fructoza este cu 73% mai dulce dect glucoza. Este cazul mierii de salcm. Aroma mierii depinde n general de coninutul n uleiuri eterice provenite din nectarul plantelor. Mierea de man care nu are uleiuri eterice din flori are o aroma specific.Compoziia chimic a mierii. n general mierea conine un procent variabil de ap n jurul valorii de 17% i 83 % substan uscat din care zaharurile reprezint 80% i 20% minerale, vitamine, enzime, polenuri. Zaharurile simple-glucoza i fructoza reprezint 70-75% din greutatea mierii. Dizaharidele (n principal zaharoza) reprezint pn la 5 %. Polizaharidele, n special dextrina, se gsesc n procent de 4%. Exist cantiti variabile i de substanele minerale n funcie de proveniena acesteia, n total ajungnd la 0,16% - 0, 17%.Extragerea i condiionarea mierii cuprinde n general mai multe etape:1. ridicarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atunci cnd acetia sunt cpcii cel putin 1/3 din suprafata acestora. Acest fapt indic apicultorului c mierea este maturat n proporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia. Ridicarea fagurilor din stup necesit indepartarea albinelor de pe acetia care se face prin scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode utilizate n special n apicultura profesionist. Folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot iei dar nu mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin o zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere.Folosirea unor aparate speciale care sufl puternic aer printre rame i ndeprteaz albinele dintre rame. Folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara.2. Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui ct mai repede n camerele de extracie. Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C mierea este de 3 ori mai vscoas dect la 30C.3. O etap prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii. Pentru aceasta se folosesc mai multe unelte specifice (furculia de descpcit, cuit de descpcit) sau utilaje de descpcit automate n funcie de capacitatea i dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv special pentru descpcire cu sit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala.4. Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate fie n cadrul stupinii fie n alte amplasamente. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare. Toate, ns, utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la diferite viteze, de aceea acestea se mai numesc i centrifugi.Datorit forei centrifuge mierea din celulele fagurilor este proiectat nafar, fiind preluat de pereii extractoarelor i se scurge pe la baza centrifugii n recipiente specifice.Ramele sunt amplasate n lcauri speciale, iar n funcie de poziia ramelor n timpul centrifugrii exist centrifugi tangeniale i radiale, verticale sau orizontale. Deasemenea exist centrifugi manuale care folosesc un numr redus de rame de obicei 3 sau 4 sau centrifugi automate care raspund necesitilor de extracie pentru un numr mare de rame.5. n stupinele profesioniste, n special n ri n care randamentul n apicultur se face cu sute sau chiar mii de stupi sunt utilizate fluxuri tehnologice care cuprind maini complet automate de descpcire i extracie. De menionat c toate aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din materiale de uz alimentar aa cum este inoxul.6. Mierea recoltat este depozitat n maturatoare din inox pentru limpezire, astfel ca impuritile s se separe deasupra i astfel mierea s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie mai mari. n unitile de condiionare a mierii, n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (19%) mierea este preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte condiii controlate.7. In functie de conditiile de clima si flora, precum si de gradul de dezvoltare a familiilor de albine se poate obtine anual o cantitate de miere marfa intre15 si 60 de kg miere.

Despre apicultur, albine, miere i stupari

Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.Organizarea unei stupineCa in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate.Primul pas in apiculturaDe obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.Alegerea vetrei stupineiSe face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul melifer al zonei.Alegerea tipului de stupUrmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati! Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.Procurarea familiilor de albineLa cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri,din care 5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1,5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: Prolificitatea matcii- Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti. Rezistenta la iernare- Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. Blandetea albinelor- Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. Rezistenta la boli- In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. Harnicia la cules- Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. Productia de miere- Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.Apicultura - o afacere de succesSuntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati,asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre amatori,semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are o alta munca de baza. Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300 ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special.Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor,subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.Ingradirile privind calitatea produselor,cerintele in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential,nu trebuie sa sperie pe nimeni.Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic,dar se schimba si generatiile de apicultori,care vor deprinde altfel de comportamente economice.Un singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!!

Intrebari esentiale despre apicultura

1. Cat costa un stup cu o familie de albine in el?Un stup cu o familie de albine in el costa intre 200 si 450 de RON. Trebuie sa fiti insa foarte atenti la tipul de albine pe care il cumparati si la starea lor de sanatate.

2. Care tip de stup este cel mai bun?In Romania cel mai raspandit tip de stup este cel numit stup vertical cu rama dadant (435*162mm), care insa este foarte mare, asa ca fiti atenti la cei care va spun ca acest tip de stup este cel mai bun. In alte tari ale lumii, si mai ales in SUA se utilizeaza stupul multietajat, deoarece usureaza mult munca apicultorului- in acest caz se lucreaza cu corpul stupului nu cu rama. Stupul multietajat este conceput dupa stupul Langstroth si Rooth, dar a fost imbunatatit si adaptat la conditiile climatice din Romania. Volumul stupului poate fi marit oricat in functie de nevoi prin suprapunerea de noi corpuri. Acest stup este adaptat folosirii celor mai noi metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. Stupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice care se suprapun, fiecare avand cate 10 rame. Partile componente ale acestui tip de stup sunt: fundul stupului, trei corpuri, rama hranitor cu hranitorul interior, rama de ventilatie, podisul despartitor, podisorul propriu-zis, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdinis si inchizatorul de urdinis. Dimensiunile exterioare ale corpului sunt 490*420*245 mm iar cele interioare de 450*380*245mm si un volum de 0,126 metri cubi sau 126 de litri. Grosimea tuturor peretilor este de 20 mm. Peretii laterali sunt strapunsi pe toata inaltimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care gliseaza tija de fixare a corpurilor in timpul transportului. Pentru fixarea partilor componente ale stupului, in vederea transportului, acesta este prevazut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm si o lungime de 991 mm.

3. Din ce se contruieste un stup?Un stup se construieste din lemn de brad iar capacul trebuie sa fie din inox sau din tabla zincata.

4. Am nevoie de o gradina mare in care sa tin stupii?Nu neaparat. Este adevarat ca daca locuiti in mediul rural si aveti o gradina mare, atunci sunteti norocos, deoarece aveti spatiul ideal pentru o stupina. Totusi, in orase stupi pot fi amplasati chiar si pe acoperisul blocului, asta daca nu deranjati vecinii.

5. Trebuie ca urdinisurile sa fie indreptate intr-o singura directie?Intrarea in stup trebuie sa fie indreptata fie spre sud, sud-est sau sud-vest, la nivelul pamantului. Fiti atenti ca intrarea sa nu fie intreptata spre o poteca sau un drum, deoarece oamenii aflati in trecere ar putea fi intepati.

6. Vor avea albinele vreo influenta asupra palntelor pe care le cultiv?Da. Albinele vor poleniza plantele pe care le cultivati, asigurandu-va in acest fel o recolta mult mai bogata.7. Imi vor deranja albinele vecinii?Exista mari sanse. Astfel este necesar sa va asigurati ca amplasati stupii in asa fel incat albinele sa nu zboare direct in gradina vecinului.

8. Cum pot invata mai multe despre apicultura?Cea mai buna metoda este sa urmati un curs de apicultura pentru incepatori organizate n perioada de iarn la filialele judeene ale A.N.C.A n colaborare cu A.C.A. Cursurile sunt autorizate iar la final se obtine o diploma autorizata de Ministerul Muncii. Cursul dureaza cam 3-4 luni. Cursurile sunt gratuite dar se percepe totusi o suma modica pentru diverse cheluieli care pot sa apara pe parcursul cursului. La finalul cursului se organizeaza un examen ce consta dintr-o proba scrisa si una orala pentru a verificare cunostintele acumulate. Exista si carti pentru incepatori, totusi acestea nu pot raspunde chiar tuturor intrebarilor pe care le aveti, pe cand un apicultor cu experineta poate face acest lucru.

9. De ce echipament am nevoie pentru inceput?Pe langa costumul special pe care trebuei sa il purtati OBLIGATORIU, mai aveti nevoie de un afumator, dalta apicola, cleste apicol, cutit de decapacit, ridicatorul de rame, perie apicola, scaun apicol, lada de lucru, suport de rame, extractorul, si strecuratoarea pentru filtrat mierea.

10. Ma vor intepa albinele?Nu te poti numi apicultor pana nu ai fost intepat de o albina. Purtativa calm cu albinele, nu fluturati mainile si bratele cand sunteti in jurul lor, nu umblati in stup cand este vreme ploioasa sau se apropie o furtuna. Daca respectati aceste reguli aveti sanse destul de mici sa fiti intepati de albine. Desi nu este dovedit stiintific, veninul de albine are proprietati curative. Totusi, exista oameni care sunt alergici la albine si pot face soc anafilactic. De aceea este bine sa stiti daca aveti sau nu alergie la albine inainte de a va apuca de apicultura.

11. Este necesar sa aloc mult timp pentru a avea grija de albine asa cum se cuvine?Nu. In timpul verii este necesar sa va uitati in stup o data pe saptamana. Pe timp de iarna puteti sa va uitati o data pe luna daca au suficienta hrana, desi acest lucru nu este neaparat necesar. Totusi daca sunteti stresar dupa o zi grea de munca, stati in apropierea stupului si priviti albinele la lucru. Efectul terapeutic este de-a dreptul extraordinar.

12. Cum se ia mierea din stup si se pune apoi in borcane?In primul rand se indepateaza cu multa grija albinele de pe rame, cu ajutorul periei sau al izgonitorului. Totusi cel mai comod este cu ajutorul unei suflante de aer. Apoi se ia rama, se decapaceste si apoi se introduce in storcator(centrifuga). Dupa ce mierea este stoarsa se strecoara, se lasa la ,atirat si apoi se pune in borcane.12. In afara de miere mai exista si alte produse apicole utile?Da. Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari si in industria cosmetica.laptisor de matcasi propolis se utilizeaza pentru proprietatile lor teapeutice.

13. Trebuie hranite albinele pe timp de iarna?Da. Stupii ar trebui verificati o data pe luna. Daca simtiti ca sunt mai usori pregatiti niste turte din zahar si miere ce se pun deasupra ramelor.

14. Sufera albinele de multe boli?Albinele la fel ca orice alta creatura de pe pamant sufera si ea de diverse boli. Pentru a le feri de boli trebuie sa va asigurati ca interiorul stupului este curat si de doua ori pe an sa le administrati albinelor un tratament impotriva bolii numite varoua albinelor.

15. Care tip de albina este cel mai buna?Pentru regiunea noastra cel mai bun tip este Apis Melifera Carpatica.

Viata in stupStructura sociala intr-un stup de albine este condusa de o regina. Regina are o durata de viata in medie de 3 ani de zile, depunand in toata aceasta perioada de timp oua, prin urmare ea mentine populatia coloniei in jurul a 25000 de albine. Aproape 95% din puii reginei sunt ceea ce denumim in continuare albine lucratoare. La scurt timp dupa nastere regina efectueaza imperecherea prin asa numitele zboruri de nunta, imperechiinduse cu un numar de 7 pana la 17 albine de sex masculin (trantori). Se presupune ca regina poate primi pana la 5.000.000 de spermatozoizi in aceasta perioada scurta de imperechere, care este depozitata intr-un buzunar aflat pe abdomenul albinei numit spermateca. Regina acceseaza acesti spermatozoizi pe tot parcursul vieii ei, depunand oua intr-un ritm impus de nevoile din stup.

Lucratorii

Despre albineAlbinele lucratoare alcatuiesc majoritatea populatiei si sunt toate femele, dar neputandu-se reproduce. Albinele lucratoare sunt altruist, pentru ca au grija de regina, si practic efectueaza toate sarcinile necesare pentru sustinerea stupului. Aceste albine lucratoare au o durata de viata scurta, aproximativ 30 de zile, in acest timp trecand prin diferite stadii de dezvoltare in ceea ce priveste rolul lor din stup. Albine-lucratoare pot fi clasificate in: doici, albine casnice, care sunt responsabile pentru intretinerea stupului, sau ca si culegatoare al caror rol este de a colecta nectar, polen, precum si apa necesara pentru a sustine viata.

Cauzele principale de deces pentru o albina lucratoare este epuizarea.Astfel, muschii si aripile lor suporta doar un anumit timp de zbor, in general 800 km, in momentul atingerii acestui interval de zbor, se vor afla in incapacitatea de a zbura si a avea grija de ele insele.

Diviziunea muncii in cadrul unui stup este data de varsta albinelor lucratoare. Lucratoarea isi incepe viata curatind celula din care s-a nascut, apoi trece la ingrijirea puetului si depozitarea alimenelor si isi inchei viata prin culegerea polenului, a apei si a nectarului. In cadrul acestui program de munca albinele tinere lucratoare petrec o mare parte din viata lor in interiorul stupului, in momentul in care acestea devin culegatoare, devin vulnerabile, la vreme rea si la uzarea aripilor.

TrantoriTrantori, masculii sunt produsi numai de catre regina. Desi putini la numar, ei au un singur rol, dar important, rolul de parteneri ai reginei. Durata de viata la trantor este foarte scurt, pentru ca dupa imperechere abdomenul lor explodeaza ceea ce duce la o moartea rapida. Trantorii sunt doar partenerii regiei, si nu sunt implicati in hranirea coloniei, sau intretinerea stupului. Astfel, in cazul in care resursele sunt limitate, albinele lucratoare nu le place sa pastreze trantorii si ii va goni in din stup sau ii va omora. Trantorii isi petrec cea mai mare parte a timpului in afara stupului, acestia sunt mai expusi epuizarii sau decesului. Toate aceste lucruri duc la o durata de viata a trantorilor in jurul a 25 de zile.

Dinamica populatiei stupuluiFunctioneaza sistemul de caste are un sistem de feedback integrat de elemente interdependente.Cresterea coloniei precum si cresterea puietului depind de staiul de reproducere a regine, numarul de oua depuse zilnic, populatia lucratoare care este responsabila pentru intretinerea larvelor. Cantitatea de puiet care poate fi crescuta in mod eficient este direct proportionala cu numarul de albine lucratoare, o populatie ar putea creste (presupunand o abundenta de resurse). Cu toate acestea, capacitatea coloniei de a obtine resurse, precum si starea de reproducere a reginei sunt puternic influentate de factori precum varsta reginei, durata zilei, temperatura medie de zic cu zi, prescum si disponibilitatea resurselor.

Acest factori pot fi utilizati petru a emula sistemud de feedback de elemente interdependente si permit specialistilor crearea unui model matematic care poate prezice populatia unui stup dat de un anumit set de conditii. Cei mai importanti factori sunt marimea populatiei initiale, starea reginei de reproducere si vreme. Cu toate acestea, pentru mai multe informatii este necesara determina semnificatiei acestor factori. Trebuie sa stim, de asemenea, ratele de dezvoltare ale albinelor lucratoare prin ciclul de viata, durata de viata a trantorilor, rata de productie puiet, cantitatea de spermatozoizi obtinuta de regina in timpul imperecherii, varsta medie a lucratoareor inainte de a deveni culegatoare. Aceaste informatie a fost dezvoltat de entomologe si raportate in literatura de specialitate, in crearea unui model, care reprezinta o luna in stup, trebuie sa fim capabili de a estima numarul de oua care pot fi depuse de catre regina intr-o zi. Acest lucru este realizat prin determinarea numarului maxim de oua pe care o regina le poate depune intr-o zi, modul in care factori cum ar fi varsta reginei, temperatura ambientala, marimea populatiei adulte. Numarul maxim de oua pe care o regina il poate depune zilnic a fost estimat la maxim 3000 de oua. Cu toate acestea, o valoare mai realista in conditii de mediu poate fin de 1500 de oua pe zi.

Dupa ce se determina numarul de oua prevazute pe zi, se va determina proportia de oua, cate albine lucratoare-trantori. Acest lurcu este determinat de numarul de spermatozoizi pe care regina ia primit la imperechere, pe masusa ce regina imbatraneste ea depune tot mai multi trantori. Al doilea factor in estimarea numarului de Dupa ce a determina numarul de oua prevazute pe zi, atunci trebuie sa determine o proportie de oua, care se dezvolta in una lucratorilor sau drone. Acest lucru este in parte stabilit de suma de spermatozoizi ca regina a lasat in spermatheca ei, care depinde de numarul de zile care regina a fost de stabilire a oualor, pentru ca regina apropie sfarsitul de aprovizionare ea a predominant fertilizes drone. Pe masura ce perioada de cules scade, colonia anticipeaa aparitia primelor semne de ianra si dau semnal reginei de a reduce sau a opri total depunerea de oua. Folosind acesti factori, putem stabili ca matca poate depune puiet fecundat de trantor aproximativ 5% din totalul puietului, iar restul de 95% albine lucratoare. Albinele lucratoare se nasc in a 21 zi de la depunerea oului, iar trantorii in ziua 24.

Temperatura

Temperatura joaca un rol esential in dinamica populatiei din stup. Albinele vor zbura doar cand temperatura medie zilnica depaseste 12 de grade Celsius.

Perioada de cules joaca un rol important dupa cum a fost mentionat si mai sus. Aceasta are un rol important in numarul de oua pe care o regina il depune. Se crede ca o scadere a perioadei de cule da un semnal stupului ca perioada de iarna se apropie. Acest lucru este sprijinit si de logica, in zilele cand temperaturile scad spre punctul de inghet, cantitatea de resurse disponibile se reduce dramatic, cum ar fi polenul si nectarul. Diminuarea resurselor din stup inseamna ca perioada de crestere nu poate continua, ci din contra ar fi necesara o reducere a populatiei din stup.

VremeaAlbinele nu vor iesi la zbor, daca viteza vantului este mai mare de 34 km / ora, sau daca ploua. Vantul puternic impiedica albinele sa zboare, s-a stabilit ca albinele udate cu apa, nu mai pot zbura datorita cresterii lor in greutate nemaiputandu-se sustine in zbor.

POLEN

Polenul (din latin pollen) este o pulbere de obicei galben, constituit din gruncioare microscopice, ce provin din anterele staminelor. Polenul mai este definit i ca fiind o pulbere galben produs de staminele fanerogamelor, celule reproductoare mascule. Polenul i mierea sunt singurele resurse alimentare care s-au descoperit c conin 22 de nutrieni. Din aceast cauz polenul este considerat ca fiind un aliment complet.

ISTORIC

Polenul este printre cele mai vechi suplimente alimentare folosite de om. Beneficiile polenului au fost intuite de diverse civilizaii i religii. Egiptenii i Chinezii antici foloseau polenul pe post de medicament i factor de ntinerire a organismului. Hipocrate, printele medicinei considera c polenul asigura o sntate bun celor care l consumau i ajuta la prevenirea mbtrnirii organismului. Druizii, preoii vechilor celi, numeau Britania Insula Mierii. Legendele galice sunt pline de referine la miere i polen. Polenul este menionat n Biblie, Talmud i n Coran. Din pcate proprietile curative ale polenului au fost uitate de ctre lumea modern. La ora actual polenul este o component important a apiterapiei (un tip de medicin alternativ care ctig din ce n ce mai muli adepi). Cei care practic acest tip de terapie consider c polenul are numeroase proprieti terapeutice, totui dovezile tiinifice n aceast privin sunt destul de puine.

COMPOZIIA POLENULUI

Polenul de albine conine urmtoarele substane: vitamine (provitamina A, vitamina A, vitamina B1, B2, B3, B5, B6, B12, vitamina C, D, E, F, H, K, PP i acid folic), minerale (calciu, fosfor, potasiu, fier, cupru, iod, zinc, sulf, sodiu, clor, magneziu, molibdem, seleniu, brom, siliciu i titaniu), aminoacizi, carbohidrai, acizi grai, enzime, co-enzime i diverse grsimi. Polenul conine 22 de aminoacizi, 18 vitamine, 25 de minerale, 59 de elemente de baz, 11 enzime i co-enzime, 14 acizi grai, 11 carbohidrai i aproximativ 25% din compoziia sa este reprezentat de proteine. Polenul este extrem de bogat n betacaroten, ce reprezint precursorul metabolic al vitaminei A. De asemenea dup cum se observ are un complex bogat de vitamina B precum i vitaminele C,D,E i lecitin. Polenul conine cu 50% mai multe proteine dect carnea de vit, totui coninutul su de grsimi este foarte sczut. Este o surs de proteine excelent pentru vegetarieni coninnd mai muli aminoacizi dect oule, carnea de orice fel i produse lactate. Consumul de polen asigur aportul de minerale necesar organismului, chiar i acele minerale care nu se gasesc de regul n suplimentele alimentare comercializate n farmacii.

UTILIZARE POLENULUI N SCOPURI MEDICALE

Susintorii polenului i atribuie acestuia o mare putere de vindecare i de ntinerire a organismului. Datorit proprietilor sale antioxidante polenul ntrete sistemul imunitar. Antioxidani sunt utilizai pentru a dezactiva radicalii liberi existeni n organism. Radicalii liberi sunt produi secundari ai oxigenului care duneaz celulelor i sunt cauza numeroaselor boli degenerative legate de mbtrnirea organismului. Se spune c polenul ajut la contracararea efectelor produse de radiaii i poluanii din mediul nconjurtor. Polenul este deseori utilizat de ctre sportivi pentru a-i crete fora de rezisten, viteza i energia. Polenul este utilizat i n numeroase diete de pierdere a greutii, prin corectarea unui posibil dezechilibru chimic care poate fi vinovat de creterea anormal n greutate. Ajut la arderea caloriilor prin stimularea metabolismului. Polenul ajut i la nlturarea poftelor alimentare. Studiile i cercetrile efectuate au dovedid c polenul ajut i la prevenirea impotenei. Deasemenea se afirm c polenul are efecte miraculoase n cazul bolnavilor de cancer, reducnd considerabil durerile provocate de chimioterapie. Polenul poate fi utilizat pentru a trata prostata i chiar ulcerul. Totui lumea medical tradiional contest aceste proprieti curative ale polenului.

ALTE UTILIZARI ALE POLENULUI

Polenul poate ajuta foarte mult n cercetrile realizate de poliie. Polenul poate s indice unde a fost o anumit persoan sau obiect, deoarece polenul are diverse caracteristici de la o regiune la alta. De exemplu un criminal a putut fi prins dup urmele de polen gsite pe haina sa.

ALERGIA LA POLEN

Din pcate foarte muli oameni suntalergici la polen. Din aceast cauz se recomand testarea reaciei la polen nainte de a consuma produse bazate pe acest nutriment. Semnele i simptomele alergiei la polen sunt asemntoare cu cele ale altor tipuri de alergii: strnutat la care se adaug un nas nfundat sau care curge, mncrime n zona ochilor, a nasului sau n gt.

De unde porneste natura ?In urma cu 150 milioane de ani ,plantele si florile au aparut pentru prima oara pe Pamant. Acest lucru a fost un eveniment extrem de important in istoria planetei, deoarece nutritia a devenit concentrata in structura plantelor, fructelor si legumelor. Dezvoltarea lor a fost o pre-conditie pentru evolutia omului.Fructele si legumele sunt esentiale pentru hrana mamifere. Cu alte cuvinte fara plante, flori si albine oamenii nu ar fi putut evolua.

De la prima aparitie pe aceasta planeta a plantelor, florilor si a albinelor, s-a format un parteneriat simbiotic. S-a creat o relatie de susteinere reciproca.Polenul este de sex masculin si contribuie la reproducere plantelor. Florile produc polen pentru a fertiliza alte flori. Pentru ca acest lucru sa se intample, polenul trebuie sa ajunga de la o floare la alta. Cum se intampla? Dupa cum toata lumea stie, albinele duc aceasta munca. Atunci cand albinele viziteaza florile, se produce polenizarea. Acest act simplu care se repeta iar si iar, reprezinta forta care reincepe ciclul de viata al planetei noastre in fiecare primavara. Este geneza lantului alimentar.

In mod evident acesta este un serviciu important adus plantelor, dar care sunt beneficiile albinelor? Albinele colecteaza polen pentru proteine. Durata de viata a unei albine lucratoare este de numai 7-8 saptamani. Albinele realizeaza aceasta cantitate enorma de munca intr-o perioada relativ scurta de timp. Ele necesita o dieta de mare intensitate pentru a-si satisface cerintele nutritionale. Atat mierea cat si polenul sunt folosite de albine tot pentru hrana. in aceasta perioada lunga de timp , polenul cules de albine a evoluat in cele mai bogate substante nutritive posibile. Polenul este folosit de albine pentru a hrani puietul tanar si astfel ducand la cresterea populatiei in stup. in primavara, cand albinele incep sa culeaga polen , dau un semnal reginei ca poate porni ponta.Avand in vedere ca albinele si florile beneficiaza reciproc in urma polenizarii aceasta relatie este numita simbioza.

Dezvoltarea tuturor plantelor si animalelor a fost influentata de evolutie.In natura exista o varietate foarte mare de plante. Toate acestea duc o lupta permanenta pentru spatiu si lumina soarelui.

Plantele si florile concureaza intre ele pentru serviciile albinelor. Capacitatea de inflorire atrage albinele lucurl ce are repercusiune directa asupra procesului de reproducere.in cazul in care albinele dau o atentie mai mare unei anumite specii de plante, aceste se vor propaga si mai mult si vor deveni plante dominante pentru zona respectiva. Chiar daca albinele colecteaza polen de la toate tipurile de plante,ele manifesta unele preferinte pentru anumite tipuri de polen. in acest concurs intre plante, succesul de reproducere este determinat de capacitatea lor de a dezvolta polenul cat mai nutritiv pentru a atrage albinele. Astfel plantele cu polen de calitate inferioara sunt stimulate sa evolueze.

In timpul celor 150 milioane ani, in urma acestei presiuni s-a produs evolutia. Scopul final al acestui proces de selectie naturala este de a oferi polen pentru albine.Polenul este colectat de albine din flori prin scuturarea antenelor sau prin zdrobirea acestuia cu mandibulele. O incarcatura de polen cantareste 5-7 mg. Rentabilitatea culesului de polen este influentatta de umiditatea si temperatura atmosferica, de nevoile interne ale coloniei si de factorii atractivi (aroma, continut in polen, prezenta nectarului)

Polenul prezinta intres ca hrana a albinelor (sub forma de pastura), ca prezenta in miere (careia ii indica originea si ii defineste calitatea) si ca hrana pentru om.

Este foarte bogat mai ales in vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12), antioxidanti, inclusiv betacaroten, vitamina C si vitamina E, acid folic, provitamina A. Cele mai importante minerale (dar nu singurele) care se gasesc in compozitia polenului sunt calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, iod. Polenul este compus din aproximativ 55% carbohidrati, 35% proteine, 3% vitamine si minerale, 2% acizi grasi si 5% alte substante nutritive. Contine de doua ori mai multe proteine decat carnea de vita si reuseste sa aibe un continut de grasimi foarte scazut.

Poate fi considerat o sursa excelenta de proteine pentru vegetarieni, fiind foarte bogat si in aminoacizi esentiali. Din punct de vedere al analizei nutrientilor, polenul este unul, daca nu chiar cel mai complet nutrient natural. 30 de grame de polen aduc organismului aproximativ 28 de calorii. Din aceste 30 de grame, 7 grame sunt carbohidrati, 15% este lecitina, 25% proteine de cea mai buna calitate. Polenul de albine nu trebuie confundat cu mierea de albine, veninul de albine sau alte produse de acest tip. Ele nu contin polen.

Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i radacinile.

Polenul pare sa fie sigur cu toate ca specialsitii se mentin destul de rezervati daca este vorba sa recomande polen pentru o afectiune specifica. El stimuleaza functiile organismului, insa eficienta sa in combaterea unor boli nu a fost inca demonstrata. Insa polenul poate sa fie implicat si in aparitia unor fenomene alergice importante. In cazul in care exista alergii alimentare documentate, specialistii recomanda ca polenul sa fie evitat.

PropolisPropolisul este un antibiotic natural care castiga din ce in ce mai multa popularitate in cadrul terapiilor alternative. Este una din acele produse ale albinelor care intradevar te lasa uimit in fata abilitatii organizatorice ale acestor insecte.PropolisCe este propolisul?Propolisul este un amestec rasinos pe care albinele il colecteaza de la copaci sau din alte surse botanice. Urmatorul pas il reprezinta mestecarea rasinei si amestecarea acesteia cu saliva albine si cu alte substante, lucru ce duce la formarea propolisului. Timp de secole apicultorii au presupus ca albinele utilizau propolisul pentru a proteja colonia impotriva ploilor sau a vanturilor reci de iarna. Totusi in secolul XX cercetatorii au descoperit ca propolisul este mai mult decat atat. Astfel la ora actuala se crede ca aceasta substanta are urmatoarele scopuri: intareste stabilitatea structurala a stupului reduce vibratiile face stupul mult mai usor de protejat prin inchiderea intrarilor suplimentare impiedica patrunderea bolilor si a parazitiilor in stup, precum si dezvoltarea diverselor bacterii impiedica putrefactia in interiorul stupuluiEste stiut ca albinele isi arunca de obicei resturile in afara stupului dar totusi daca in interiorul stupului moare o soparla sau un soarece albinele nu pot sa-l tarasca pana la iesirea din stup. In acest caz ele invelesc corpul in propolis mumificandu-l si facandu-l astfel inofenisv si inodor.

Utilizarea propolisuluiPropolisul este considerat ca fiind un medicament traditional si se considera ca are efecte benefica asupra sanatatii. Medicina naturista utilizeaza propolisul pentru vindecarea diverselor afectiuni printre care si inflamatii, boli virale, ulcer, si arsuri superficiale. Se considera ca propolisul are efecte benefice asupra sanatatii inimii, intareste sistemul imunitar si reduce sansele de instalare a cataractei. Poate preveni infectii si sa le vindece pe cele deja instalate, la ora actuala pana si pasta de dinti contine ingrediente naturale derivate din miere. Propolisul a devenit o alternativa sanatoasa la diverse tipuri sintetice de pasta de dinti si este utilizat mai ales pentru a trata diverse boli ale gurii si ale gingiilor. Gura noastra este una dintre cele mai sensibile parti ale corpului, gura reprezinta punctul de pornire al digestiei alimentare. O cavitate bucala sanatoasa este importanta pentru o buna digestie. Studiile clinice publicate demonstreaza ca propolisul lupta impotriva bacteriilor, previne carierea dintilor, vindeca gingiile inflamate si respirati urat mirositoare. Apicultorii recomanda pentru durerile de gat o bucatica de propolis tinuta in gura pana la dizolvare.Tinctura de propolispoate sa fie cumparata in multe tari, cu toate ca exista diverse voci care sustin ca propolisul este benefic pentru tratarea alergiilor s-a dovedit ca acesta poate cauza reactii alergice severe in cazul persoanelor suferinde de alergie la albine sau produse apicole.Compozitia propolisuluiCompozitia propolisului variaza de la stup la stup, de la o zona la alta si de la un anotimp la altul. De obicei are o culoare maronie inchisa, dar exista si varietati de verde, rosu, negru, chiar alb, in functie de sursa de rasina utilizata. Albinele sunt adevarate oportuniste, adunand ceea ce au nevoie din sursele disponibile, lucru evident in analiza chimica detaliata a propolisului care variaza de la o regiune la alta in functie de vegetatie. De exemplu in zona temperata nordica albinele culeg rasina din copaci precum plopii sau coniferele (rolul biologic al rasinei din copaci este acela de a vindeca ranile si de a proteja copacul impotriva bacteriilor, ciupercilor si a insectelor) Propolisul specific zonei temperat nordice are aproximativ 50 de elemente constituente, mai ales rasini si balsamuri vegetale(50%), ceara (30%), uleiuri esentiale (10 %), polen (5%) In regiunile neotropicale albinele culeg rasina si de la florile din clasa clusia si dalechampia care sunt singurele specii de plante cunoscute care produc rasina florala ce atrag albinele

Substante active in propolisPropolisul este constituit din urmatoarele elemente chimice: Zinc Fier Magneziu Silicon Cupru Vitamina A Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B3 Vitamina E Flavonoide (vitamina P)Propolisul poate sa fie achizitionat in stare bruta si neprocesat, dar in starea sa naturala este o substanta lipicioasa dificil de manevrat. Unii apicultori impaceteaza propolisul brut si il ingheata in cantitati mici. Majoritatea producatorilor utilizeaza un proces in cadrul careia ingredientele active sunt puse la macerat in apa sau in alcool si apoi sunt impachetate fie in forma lichida sau uscata si in capsule. Adevarul este ca extractul de propolis brut are un gust oribil, este amar si acru si nu este un produs care sa aibe un miros deosebit de placut dar este foarte sanatos.

Tratamente cu propolis

Atentie, testati reactia la propolis la primele utilizari!

Pentru a evita fenomenele neplacute, in cazul in care nu stiti daca aveti sau nu intoleranta la propolis, veti face un test aplicandu-o mai intai din abundenta pe o portiune mica din piele, urmarind efectele ce apar. In cazul in care ea nu determina nici un fel de reactii nedorite (mancarimi, inrosire, iritatie) se poate folosi cu succes

Infectii gripale

Propolisul are atat efect preventiv potentand sistemul imunitar cat si curativ datorita proprietatilor sale antibacteriene si antivirale, se remarca prin proprietatea sa de a nu da fenomene de rezistenta, crescand totodata sensibilitatea microbilor la medicamenteTinctura de propolispoate fi cumparata sau preparata in casa: 30 g propolis la 100 ml alcool. Se toarna 20-30 picaturi in ceai si se bea cate o cana de ceai de 3 ori pe zi. Va calma tusea si inflamatia, iarTinctura de propoliseste binecunoscuta ca fiind un foarte bun antibiotic.

Bronsita, bolile respiratorii cu secretii abundente

Propolisul este un excelent antibiotic, care actioneaza progresiv inhiband dezvoltarea bacteriilor, refacand tesuturile lezate de catre acestea, favorizand eliminarea secretiilor in exces de pe caile respiratorii

In utilizare externa se poate folosi pulbere de propolis

In cazul arsurilor se aplica extern suprafata lezata, are efect regenerator, dezinfectant si anestezic; se aplica sub forma de spray si se obtine un strat potector la suprafata leziunii.Eczeme infectioase - se pun zilnic comprese cu tinctura de propolis care se tin vreme de o ora. In eczemele uscate se fac aplicatii cu unguent de propolis sau cu crema de galbenele si propolis (se gaseste in comert), de 2-3 ori pe zi

Bataturi

Batutura se inmoaie pur si simplu in apa fierbinte, urmand ca ulterior sa se aplice peste bataturi o bucata de propolis. Se lasa sa actioneze acolo pentru o perioada de trei zile. Inainte de culcare se imbiba o bucata de vata inTinctura de propolissi se aseaza pe locul dureros, ziua se poate folosi alifia de propolis (cheratitele raman inca dureroase zile intregi).

Dureri de stomac

In India si Japonia se spune ca mierea amestecata cu scortisoara ajuta la prevenirea durerilor de stomac, a ulcerului si a balonarii. Daca se consuma miere in amestec cu scortisoara inaite de masa, atunci pot fi usor digerate si cele mai grele mancaruri. Alt tratament pentru durerile de stomac consta in amestecarea unei lingurite de miere cu o jumatate de lingurita de suc de lamaie intr-un pahar de apa calda. Amestecul se bea pe stomacul gol.

Boli hepatice

Beneficiaza de pe urma tratamentului cu propolis; este important ca acesta sa fie poaspat pentru ca efectul antivirotic sa fi maximal

Dibetul zaharat

Tinctura de propolispoate avea efect in ambele tipuri de diabet (in cel insulino-dependent - de tip I - poate conduce la reducerea dozei de insulina, iar la diabetul de tip II poate produce o scadere a nivelului glicemiei) In utilizare externa se pot folosi sprayuri, tinctura sau pulbere de propolis

Eczeme infectioase

Se pun zilnic comprese cuTinctura de propoliscare se tin vreme de o ora. In eczemele uscate se fac aplicatii cu unguent de propolis sau cu crema de galbenele si propolis (se gaseste in comert), de 2-3 ori pe zi;cosuri, acnee, abcese;ulcer de piele, ulcere varicose; escoriatii, julituri;

Infectii micotice

Micoze ale picioarelor, alte ciuperci pe piele etc. In asociatie cu tinctura sau cremele de rostopasca este util in "arderea" negilor.Tratamentul Dr. Clark - antiparazitar pentru copiiTratamentul Dr. Clark - antiparazitar pentru copii cuprinde:1 sticluta Tinctura de coaja de nuca neagra (Black Walnut Hull Tincture) 60 ml;1 flacon Pelin (Wormwood) 365 mg/capsula 100 capsule;1 flacon Cuisoare (Cloves) 500 mg/capsula 100 capsule.Tratamentul Dr. Clark - antiparazitar pentru copii contine cate un flacon de tinctura din coaja de nuca neagra, capsule de pelin, capsule de cuisoare si optional niacinamida (pentru a elimina efectele daunatoare ale alcoolului etilic din tinctura de nuca neagra).Tratamentul Dr. Clark - antiparazitar pentru copii este folosit pentru copiii care sunt infestati cu paraziti sau viermi intestinali. Aplicati tratamentul de deparazitare copiiilor de 2 ori pe an, sau de fiecare data cand sunt bolnavi.Dozele administrate copiilor sunt dupa cum urmeaza:-copilului in varsta de 2 ani i se vor administra in prima zi 1 capsula de pelin si trei capsule de cuisoare. In a doua zi, i se vor administra 1 capsula de pelin si 6 de cuisoare. Tratamentul trebuie urmat cel putin de doua ori pe an pentru a se preveni reinfestarea cu paraziti.

- copilului in varsta de 3 ani i se vor administra in prima zi 1 capsula de pelin si trei capsule de cuisoare. In a doua zi, i se vor administra 1 capsula de pelin si 6 de cuisoare. In a treia zi 2 capsule de pelin si 9 de cuisoare (cate 3 la fiecare masa principala). Tratamentul trebuie urmat cel putin de doua ori pe an pentru a se preveni reinfestarea cu paraziti.

- copilului in varsta de 4 ani i se vor administra in prima zi 1 capsula de pelin si trei capsule de cuisoare. In a doua zi, i se vor administra 1 capsula de pelin si 6 de cuisoare. In a treia zi 2 capsule de pelin si 9 de cuisoare (cate 3 la fiecare masa principala). In a patra zi vor fi administrate 2 capsule de pelin si 9 de cuisoare. Tratamentul trebuie urmat cel putin de doua ori pe an pentru a se preveni reinfestarea cu paraziti.Vanzarea pachetului detoxifiant si deparazitar pentru copii este facilitata de echipa Dr. Hulda Clark, iar pretul tratamentului deparazitar pentru copii este de 235 Lei.Programul deparazitar este benefic pentru copii, intrucat acestia tind sa fie infestati mai des cu paraziti decat adultii.Aplicati tratamentul de deparazitare copiilor de cel putin 2 ori pe an sau de fiecare data cand sunt bolnavi.

Venin de albineVeninul de albine este un produs de secretie al albinelor lucratoare, ce este stocat in punga de venin si eliminat la exterior in momentul inteparii, car in fapt reprezinta un act reflex de aparare.

Secretia de venin este influentata de varsta albineor, de hrana si de sezon. S-a constatat ca albinele recent eclozionate nu au venin, abia la varsta de 6 zile reusesc sa cumuleze pana la 0.15mg iar la 15-20 de zile 0.30mg.

Albinele crescute fara polen, deci fara proteine, nu produc venin. Generatiile de albine crescute primavara cand resursele polenifere sunt bogate, produc mai mult vein decat cele crescute vara sau toamna. Odata folosita, rezerva de venin nu se mai reface si albina moare.Virtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme,aceste informatii aparand chiar din antichitate.Ele au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice.

Veninul are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid.

Totusi trebuie tinut cont ca aproximativ 2% din populatie prezinta reactii alergice fata de intepaturile de albine si viespi. Persoanele alergice la veninul albinelor prezinta simptome foarte severe chiar si dupa o intepatura: inflamatia puternica a zonei intepate, rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si in alte regiuni, varsaturi, confuzie mentala, chiar si dificultati de respiratie.Tratamente cu venin de albine

Unguente pe baza de venin de albineAceste tipuri de unguente sunt extraordinare pentru sportivi, pentru persoanele care practica activitati ce solicita muschi, articulatiile, ligamentele dar si pentru diverse dureri, rani si dureri artritice. Unguentele pe baza de venin sunt de 100 de ori mai eficiente decat cortizonul.Veninul de albine contine trei peptide majore, care ajuta corpul sa produca cortizon un steroid natural si anti-inflamator. Veninul de albine are capacitatea de a trata cu succes nevralgiile, migrenele, reumatismul, artrita, lombago, scleroza multipla, etc.Veninul de albine si diverse dureri articularePacienti suferinzi de flebita si tromboflebita au observat o crestere a temperaturii corpului si o modificare a circulatie sangvine ca urmare a administrarii de venin de albine.Veninul de albine si poliartrita reumaticaVeninul de albine esre foarte eficiente in tratarea poliartritei reumatice. Rezultatele sunt excelente mai ales in combinatie cu administrarea de vitamine pe cale orala. Pacientii care sufera de aceasta afectiune trebuie sa isi aplice veninul de albine timp de 4-5 zile, apoi sa face o puza de 2-3 zile; tratamentul se reia dupa perioada de pauza.Solutie pe baza de venin de albineUna dintre cele mai simple metode de preparare a solutiei pe baza de venin de albine consta in dizolvarea veninului in solutie salina izotonica calda care in prealabil a fost sterilizata si trecuta printr-un filtru. Dezavantajul acestei metode este acela ca solutia salina calda poate distruge o parte din componentele active ale veninului.

Din aceasta cauza, capacitatea sa de vindecare nu poate fi comparata cu cea a veninului provenit direct din acul albinei. O alta metoda este aceea de preparare a solutiei la rece sau prin utilizarea de venin uscat si inghetat.Tratament pentru ten pe baza de veninLa ora actuala veninul de albine este utilizat din ce in ce mai mult pentru indepartarea ridurilor si intinerirea tenului. Aplicarea de venin de albine pe intreaga suprafata a tenului, determina hidradarea si calmarea iritatiilor.

Veninul de albine si activitatea cerebralaConform cercetarilor realizate in ultima perioada, veninul de albine are capacitatea de a imbunatatii activitatea cerebrala. Conform Journal of Biological Chemistry o toxina peptidica extrasa din veninul de albine, numita apamin, este o neurotoxina care blocheaza anumite canale ale sistemului nervos central.Apamin poate cauza o hiperexcitabilitate a creierului ce duce la convulsii si paralizie respiratorie dar poate imbunatati capacitatea de invatare si memorare. Acest lucru ii ajuta pe cercetatori sa inteleaga mai bine modul in care apamina actioneaza asupra activitatii cerebrale. Astfel ei vor putea sa produca medicamente cu efecte similare apaminei.Veninul de albine si glucozaminaAceasta reprezinta o combinatie excelenta pentru tratarea articulatiilor dureroase. Veninul de albine contine 18 substante naturale ce nu se pot reproduse in laborator.Una dintre aceste substante este Melitina, care s-a dovedit ca are capacitatea de a stimula glanda hipofiza atat la oameni cat si la animale, eliberand un hormon care determina glandele suprarenale sa produca cortizon, unul din principalii agenti anti-inflamatori ai corpului uman.

Melitina este de 100 de ori mai puternica decat hidrocortizonul. Glucozamina este o substanta naturala ce provine din carapacea scoicilor si a crabilor, fiind importanta pentru intarirea cartilajelor incheieturilor si a tesuturilor conexe. Glucozamina se gaseste si in corpul uman si ajuta la formarea tendoanelor, ligamentelor, a tesuturilor conexe si a cartilajului incheieturilor. Combinatia de venin si glucozamina ajuta la tratarea articulatiilor dureroase.NU UTILIZATI PRODUSE PE BAZA DE VENIN NUMAI DUPA CE ATI EFECTUAT UN TEST PENTRU A VERIFICA DACA SUNTETI ALERGIC LA ACEST PRODUS APICOL SI DUPA CE IN PREALABIL ATI CONSULTATA UN APITERAPEUT!!!

Ceara de albineCeara a avut un rol important in istorie. In unele civilizatii ceara de albine a fost utilizat ca moneda si a avut un pret foarte ridicat. In anul 181 i.Hr. atunci cand romanii au invins corsicani, au impus la impozitare ceara de albine in valoare de 100.000 lire sterline.

Tipuri de ceara de albine

Agricultorii din Franta plateau in jurul anului 1300 o taxa anuala de 2 kg de ceara de albine pentru fiecare familie. in acest secol o petitie a fost prezentata la Curtea de la Londra de consilierului de Compania "adorabil de Chandlers Ceara", care in cele din urma a stabilit este cea mai veche breasla engleza. in aceeasi perioada Biserica Romano-Catolica a decretat ca lumanarile din ceara de albine sunt cele adecvate pentru utilizare in bisericile catolice.

In era moderna ceara de albine cunoaste multe utilizari si aplicatii. De fapt, importanta productiei de miere inca din cele mai vechi timpuri a fost secundara productiei de ceara de albina.Ceara este un produs organic complex rezultat din metabolismul albinelor lucratoare, detinat construirii fagurilor din stup, ele se incarca progresiv cu substante care-i schimba profund compozitia si, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate nuantele de galben, pe urma la brun ajungand aproape neagra dupa cativa ani. Compozitia chimica a cerii este foarte stabila daca se ia in considerare produsul pur, asa cum este secretata de glande.Ceara este, chimic, foarte inerta. Ea rezista bine la oxidari si nu este usor atacata decat de enzimele digestive ale insectelor. In stup, ceara se incarca cu impuritati dar nu se transforma, ceea ce permite recuperarea ei dupa mai multi ani de folosire prin simpla reincalzire si purificare.

Culoarea galbena pe care o primeste cearea in stup este in raport cu pigmentii polenului. Substantele, in general foarte pigmentate, care inconjoara grauncioarele de polen ale plantelor entomofile sunt solubile in substante grase. Se dizolva usor in ceara si o coloreaza. Ulterior, ceara se incarca cu propolisul adus de albine, cu matasea coconilor parasiti in celule de albinele care se nasc. Examinat la microscop,fagurele de ceara invechit se dovedeste a fi un material alcatuit din elemente disparate, mult mai solide decat pelicula subtire de ceara de la inceput.

Albirea cerii la soare este o metoda foarte veche dar eficienta. Ceara se expune la soare pe site de sarma in straturi subtiri. Se intoarce din cand in cand, pentru ca toate fetele sa fie bine expuse la razele soarelui. Tratamentul cere mai multe saptamani bine insorite.Secretia de ceara este puternic influentata de temperatura si de alimentaie. Secretia cerii are loc la temperaturi cuprinse intre 33-36, sub aceste limite secretia inceteaza, iar ceara nu se mai poate mentine in stare lichida. Pentru ca albinele sa secrete ceara, ele trebuie sa consume miere sau zahar si polen. De-a lungul timpului s-a constatat ca pentru producerea cerii sunt necesare un consum de circa 6 kg miere sau 5 kg zahar. Prin aportul de azot pe care il aduce polenul contribuie la regenerarea tesuturilor cerifere, el este indispensabil in acest proces.Secretia cerii este dependenta de cantitatea de hrana depozitata in stup. In timpul culesurilor bogate, producerea de ceara si cladirea fagurilor se desfasoara intens.In vederea construirii fagurilor in ramele goale din stup, albinele se grupeaza in formatiuni conice cu baza in sus. In acest scop ele se prind de picioare formand un lant de albine sub speteaza ramei goale. Ciorchinele formate de albine este rarefiat la exterior si dens la exterior pentru a pastra o temperatura uniforma de 33-36, necesara secretiei solzisorilor de ceara.In cazul cladirii fagurilor artificiali, albinele se pun pe foaia de fagure spre a o incalzi la peste 30 si a face ceara maleabila. Dupa ce ceara a devenit maleabila, albinele modeleaza fundul celulelor, iar surplusul de ceara il folosesc la inaltarea peretilor pana la 3-6 mm, utilizand pentru acest scop si ceara produsa de albinele in varsta de 12-18 zile. Fagurii artificiali sunt construiti de obicei simultan pe ambele parti.

Proprietati fizice si chimice ale ceriiCeara de albine face parte din categoria substantelor complexe, a caror structura nu este complet stabila. Din punct de vedere al compozitiei, ceara contine trei elemente principale:carbon (80%), hidrogen (13%) si oxigen (7%). Din punct de vedere chimic, ceara este compusa din: esteri ai acizilor cerici 71%, acizi cerici liberi 13.5-14%, hidrocarburi 10.5-13.5%, alcoli liberi 1-1.25%, esteri ai colesterolului 1%, umiditate si impuritati (polen, rasini etc) 1-2%.

Ceara de albine este insolubila in apa si mai mult sau mai putin solubila in diversi solventi organici. Cel mai bun este benzenul (mai mult de 100 g ceara pentru 100 g benzen, la 45C). Dupa benzen urmeaza esenta de terebentina. Alcoolul la cald nu dizolva decat foarte greu ceara dar, in schimb, o separa foarte bine de propolis care este foarte solubil in alcool. Punctul de topire al cerii pure este de 64 +/- 0,9. Pentru ceara nepurificata, variatia punctului de topire este destul de importanta, minima fiind de 62, iar maxima de 65. Punctul de solidificare este diferit de punctul de topire ; pentru ceara pura el este de 63 . Masa volumica este de 927 kg/m3 minimum si 970 kg/m3 maximum (media : 953kg/m3) la 15.

Tehnologia cerii de albineIn orice unitate apicola avem doua categorii: ceara din capacele si ceara provenita din topirea fagurilor vechi. Acestor doua categorii de ceara li se aplica tehnologii diferite.

Ceara din fagurii vechiFagurii vechi topiti constituie material care include mari cantitati de propolis, de polen, de coconi. Pentru a putea extrage cearea din acest amestec avem nevoie de un utilaj adecvat.Cel mai bun este un topitor de ceara special conceput pentru aceasta, pentru cantitati mici de faguri vechi, se pot improviza instalatii care sunt suficiente dar a caror randament nu este intotdeauna foarte bun.Topitoarele de ceara folosesc fie extractia cu vapori de apa, fie extractia cu apa calda.In cazul topitoarele cu aburi, fagurii vechi sunt asezati intr-un cos metalic. Aburul obtinut prin incalzirea cu gaz a rezervorului de apa situat la partea inferioara a topitorului trece prin cos, topeste ceara se condenseaza. Astfel se colecteaza la iesire ceara topita si apa provenita din condensare. Dupa ce extractia este terminata, se scoate cosul care nu contine decat reziduuri. Acestea mai cuprind inca ceara care nu poate fi recuperata decat prin dizolvare in solventi organici. Aceasta recuperare nu este rentabila decat la scara industriala cu conditia ca preturile cerii si energiei sa dea un bilant favorabil.In extractia cu apa calda, fagurii vechi sunt scufundati direct in apa. Pentru a-i impiedica sa se ridice se pun intr-un cos sau intr-un sac de iuta. Cosul poate avea la partea superioara, un piston care permite exercitarea unei presiuni. Sacul de iuta trebuie sa fie ingreunat cu cateva pietre mari. Apa calda topeste ceara, care se ridica la suprafata si curge printr-o deschidere practicata la partea superioara a cuvei.Pentru obtinerea unei ceri pure care sa poata fi modelata in calupuri regulate, este absolut necesar sa retopim ceara care iese din aparat, sau, cel putin, sa o mentinem in stare lichida cat mai mult timp posibil, in asa fel ca separarea intre apa, impuritatile grele si ceara sa fie completa. Dupa racire, se obtine un bloc al carui "fund" se taie ; este un amestec de diverse impuritati care se aduna la limita dintre ceara si apa. Pentru a obtine calupuri de ceara fara defecte, se toarna ceara lichida in forme de tabla cositorita sau vase emailate si se lasa sa se raceasca cat mai lent posibil, etansand spatiul in care s-au pus formele umplute cu ceara lichida. Fara aceasta precautie blocul de ceara se crapa sau se contracta in forma inestetica.Ceara de albine din capaceleIn timpul operatiuniii de decapacire pe langa capacele avem si o cantitate destul de mare de miere. Problema este separarea in cele mai bune conditii a cerii si mierii fara a afecta calitatea acesteia din urma.Se pun capacelele intr-o presa si se creste gradat presiunea. Munca nu este rapida si capacitatea preselor este totusi limitata.Se lasa capacelele sa se separe de miere prin gravitatie, fundul vasului fiind prevazut cu o sita, in camera incalzita, si avand grija sa miscam din cand in cand capacelele, se obtine astfel o separare destul de satisfacatoare dar lenta.Exista topitoare de capacele care realizeaza intr-o singura operatie separarea mierii de ceara cu ajutorul unei incalziri suficiente pentru a topi ceara si a o separa astfel de miere. Functionarea topitoarelor de capacele trebuie sa fie supravegheata cu multa atentie ca sa se evite supraincalzirea atat de daunatoare mierii.Exista centrifugi pentru capacele, care lucreaza foarte rapid si au un randament foarte bun. Capacelele centrifugate sunt uscate si mierea care se scurge este curata.

Tratamente cu ceara de albine

Tipul de albina cunoscut sub denumirea de apis melifera produce in stup ceara naturala. Albinele lucratoare au in corpul lor in regiunea abdominala glande producatoare de ceara. Marimea glandelor depinde de varsta albinei, iar dupa ce albina incepe sa pareseasca stupul in cautare de hrana, aceste glande se atrofiaza incetul cu incetul. Ceara de albine este apropae alba, dar devine galbuie, chiar maronie ca urmare a depozitarii de propolis si polen.

Ceara de albine este utilizata pentru a produce lumanari, produse cosmetice, farmaceutice si pentru produse de curatat.Unguent pentru indepartarea durerii- o lingura de praf din struna cocosului- o lingura de praf din lemn dulce- 10 picaturi din arbust de ceai- Ulei de masline dulce- Trei masuri de ceara de albine

Amestecati impreuna praful din struna cocosului si praful din lemn dulce, adaugati mixtura din arbust de ceai. Turnati in recipiente metalice.Ceara in tratamentul diverselor afectiuniIn medicina populara ceara de albine era si este utilizata ca si antispetic pentru a trata ranile si pentru a indeparta dopurile de ceara formate in urechi. Este utilizata pentru a trata diverse afectiuni ale urechii si pentru a imbunatatii auzul. Ceara in amestec cu untul era utilizata pentru a trata boala cunoscuta sub numele de lupus, pentru a prepara un unguent aplicat pacientilor suferizinti de aceasta afectiune.

Ceara de albine este utilizata pentru a trata diverse rani si eczeme. Astfel in regiunea muntoasa a Scotiei inca din cele mai vechi timpuri, ranile se trateaza cu ajutorul unui unguent pe baza de ceara. In compozitia acestuia intra: ceara de albine, untura de porc si rasina de pin. Deasemenea cearea de albine este utilizata pentru a impiedica transformarea arsurilor in basici.

Ceara era utilizata in Egiptul antic in cadrul procesului de imbalsamare, pentru a acoperi ochii, gura si nasul. Acest lucru evidentiaza proprietatile de conservare ale acestui produs apicol.

In medicina alternativa chinezeasca, ceara de albine este foarte pretuita. Este apreciata pentru efectul benefic pe care il are asupra circulatiei sangvine si asupra intregului echilibru al corpului. In combinatie cu alte ingrediente este utilizata pentru a trata diverse afectiuni ale pielii dar si ca un remediu impotriva imbatranirii. De exemplu inca din anii 200-300 d. Hr. in China se recomanda terapia cu ceara de albine pentru a trata afectiuni ale pielii. Astfel regiunile bolnave erau impachetate in fase cu ceara topita.

Astfel ceara poate fi utilizata pentru a trata amigdalita. Daca suferiti de aceasta afectiune, puneti un strat de ceara in jurul gatului. Ceara poate fi utilizata ca si expectorant, pentru a vindeca tusea dar si pentru a stimul lactatia. Febra fanului se trateaza daca mestecati un bucatele de fagure. Ceara mai este utilizata si pentru a trata paradontoza, inflamatii ale nasului si chiar astmul bronsic. Astfel pentru a vindeca paradontoza se gasesc in comert bomboane pe baza de ceara. Aceste bomboane determina si o digestie mai usoara prin sporirea secretiei de suc gastric. In stomac ceara nu este digerata, ci actioneaza ca un fel de unsoare care faciliteaza tranzitul intestinal.

Deoarece ceara de albine, contine vitamina A, care este necesara pentru dezvoltarea normala a celulelor, aceasta este utilizata pentru a trata si afectiuni ce pot aparea in zona bucala.

Ceara se utilizeaza de cele mai multe ori in combinatie cu alte produse. Totusi trebuie remarcat, ca aceasta este unul din produsele naturii cu o mare cantitate de caroten. Ingerarea de ceara de albine ajuta la tratarea colitei si la imbunatatirea circulatiei periferice. Ceara este utilizata si in prepararea diverselor supozitoare.

Ceara de albina poate fi utilizata cu succes pentru a trata ochii afectati de arsuri provocate de soda caustica. Mierea si ceara s-au dovedit a fi mult mai eficiente in tratarea corneei afectate, decat au fost alte metode.Unguent pe baza de plante si cearaPuteti face la dumneavoastra acasa o serie de unguente pe baza de plante doar prin adaugarea de uleiuri esentiale diferite.

Ingrediente-2 masuri de ceara de albine-3masuri de ulei de migdale dulci-1 masura ulei de jojoba-1/2 masuri de ulei de canola

Se incalzeste uleiul de jojoba, de migdale si de canola intr-o tigaie, apoi se adauga ceara. Daca doriti o consistenta cremoasa se adauga mai putina ceara, daca doriti o consitenta mai solida se adauga mai multa ceara.Asteptati apoi cateva minute pentru ca baza sa se raceasca. Daca este prea cremoasa mai adaugati ceara de albine, daca este solida mai adaugati ulei de migdale si reincalziti. Pe masura ce baza se raceste adaugati uleiurile esentiale pentru a imbogati proprietatile vindecatoare ale preparatului.

Puteti utiliza urmatoare uleiuri esentiale in functie de afectiunea pe care doriti sa o tratati:Ulei de dafin- pentru a trata reumatismulUlei de bergamota- pentru a trata raceli si bronsiteUlei de chimen- ulei cu proprietati antisepticeUlei de cedru- pentru a indeparta starile anxioase si stresulUlei de lamaie- pentru muscatori de insectaUlei de eucalipt- pentru probleme respiratoriiUlei de gardenie- pentru palpitatii, tensiune arteriale, stari gripaleUlei de ienupar-pentru relaxareUlei de portocale- anseptic si antibacterianUlei de patchouli- antiseptic si proprietati afrodiziaceUlei de rozmarin- pentru dureri muscular

PasturaPastura nu este altceva decat polenul recoltat de albine si depozitat in faguri, unde sub influenta temperaturii, a umiditatii, a conditiilor anaerobioza si a florei microbiene din stup este transformata, prin reactii enzimatice, intr-un produs cu conservabilitate si digestibilitate crescuta.

In momentul in care polenul este adus in stup de albinele culegatoare, este depozitat in stup. Pastura este hrana de baza a albinelor tinere denumita si "painea albinelor", pastura are o compozitie mai scazuta decat polenul in prograsimi, proteine si mai bogata in zaharuri si acid lactic permitand astfel o conservare mai buna, fara a se observa modificari majore, cantitative sau calitative.Invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoar de catre organism.

Pastura este recomandata in aceleasi afectiuni ca si polenul; efectul sau terapeutic este insa mai puternic si se obtine in timp mai scurt.Pastura poate fi recoltat prin taierea celulelor, rama asezandu-se orizontal cu speteaza de jos spre lucrator. Cu ajutorul unui cutit cu o lama subtire si bine ascutita se taier orizontal randul de jos de celule cu pastura, cat se poate mai aproape pe baza celulelor. Apoi fiecare rand este sectionat pe verticala si oblic spre speteaza de sus a ramei, iar marginea inferioara a randului de celule se indoaie inspre lucrator.O alta metoda de a obtine pastura o putem avea prin taierea in fasii a fagurelui, se aseaza pe o masa in pozitie orizontala si apoi se sectioneaza longitudinal prin mijlocul fiecarui rand de celule. Pastura se scoate din celule prin scuturare, iar cantinatea care adera de peretii celulei se scoate cu ajutorul unei andrele.Pastura este folosita in stupina, in industria farmaceutica, in special pentru obtinerea vitaminelor naturale. De asemenea se mai intrebuinteaza si in medicina pentru tratarea a o serie de maladii ale sistemului nervos, endocrin i n avitaminoze.

ApilarnilApilarnilul este un produs apicol natural obtinut din stup. Are proprietati biotrofice, energizante, vitalizante, tonifiante si psihotonice, ajuta la refacerea sistemului imunitar.

Apilarnilul este un produs apicol obtinut din larvele de trantor. Astfel intr-o colonie, numarul indivizilor masculi este de 400-1800 trantori rareori depasind numarul de 2000. Numarul de trantori crescuti si tolerati intr-o colonie de albine satisface necesarul biologic, fiziologic normal de masculi pentru a asigura imperecherea matcilor pe cale naturala. Pentru colectarea de apilarnil przinta interes in mod special doar staiul embrionar si larvar.Apilarnilul in stare proaspata poate fi valorificat ca atare, se pastreaza la rece la minimum -5C. Pentru o perioada mai mare de timp apilarnilul se convesrva in depozite frigorifice la temperaturi mai scazute de -20C.Perioada optima de producere a apilarnilului incepe o data cu inflorirea pomilor fructiferi. Odata ce timpul perminte putem incepe activitatea de recoltare a apilarnilului, In a 10-a zi de la depunerea oului in celule, se vor scoate faguri cu pricina din stup si se incepe recoltarea continutului integral al celulelor de trantori.

Aspectul produsului dupa recoltare este neomogen, fiind constituit din larve inglobate intr-un lichid laptos, De aceea se foloseste, in prezent, pentru realizarea de preparate apiterapice, fie in stare pura, fie in amestec cu alte produse apicole sau substante medicamentoase.Dupa mixare produsul devine omogen, laptos. Culoarea lichidului si larvelor este usor galbuie, cu tendinta ca in timp sa capete nuanta spre cenusiu. Gustul este usor astringent, fara senzatii dezagreabile. Impuritati: la examenul microscopic al produsului triturat si centrifugat s-au observat detritusuri celulare si celule de polen.

Laptisor de matcaHrana regineiMulte persoane nefamiliarizate, cu lumea apicola considera laptisorul de matca ca fiind o secretie a matcii. Defapt acest produs minune este o secretie glandulara a albinelor doici ce se prezinta ca o materie gelatinoasa, pseudo-vascoasa, folosit in hrana viitoarelor matci precum si a larvelor albinelor in primele trei etape larvare purtand denumierea de laptisor de matca.Culoarea laptisorului proaspat este alb-galbuie, uneori batand usor in brun-galbui, mai ales cand albinele aduc in stup mari cantitati de polen de la o anumita planta bogat polenifera.

In contact cu aerul si lumina culoarea laptisorului se schimba, devine mai dens si se intareste, capatand un aspect sticlos si o culoare de brun-inchis. Gustul laptisorului este acrisor, usor astringent, cu un pH de 3,5-4,5 asemanator cu cel al sucului gastric din stomacul omului.

Aceasta include, hidrati de carbon, proteine, vitamine B.Ingredientele principale sunt: 10-23 de zahar% 60-70 de apa% Proteine 9-18% si amino-acizi 4-8 grasime% Tiamina, riboflavina, piridoxina, niacina, acid pantotenic, biotina, acid folic, steroli, biopterin si neopterin, minerale si a urmelor de elemente. hidroxibenzoat ca un conservant naturalIn amestec cu mierea el se urca la suprafata sub forma de spuma datorita densitatii sale de 1/1. Se descompune repede si absoarbe cu usurinta umiditatea din mediul inconjurator si se rancezeste. In culturi de laborator cu bulion 10 % este bactericid. In contact cu diferite metale, in special cu aluminiul, el le ataca, dand produsi toxici si schimbandu-si el insusi o parte din componentele sale. Pastrat la rece (2-4 grade C) isi mentine calitatile timp de 7-8 luni, iar dupa 12-16 luni valorificarea lui terapeutica devine nula. Cea mai buna pastrare se face prin liofilizare imediat dupa recoltare.

In componenta laptisorului de matca intra un numar insemnat de vitamine si aminoacizi si compusi inca neidentificati (in proportie de 2,8%). Tehnica producerii laptisorului a fost initiata la noi in tara in 1957. Operatia de producere a laptisorului de matca se va porni numai atunci cand timpul s-a stabilizat bine si dupa ce coloniile stimulate puternic in cursul primaverii au crescut cel putin 2 generatii de puiet numeros, coloniile alese fiind perfect sanatoase, debarasate in prealabil de trantori.

Pentru ca laptisorul sa fie de buna calitate larvele trebuie sa fie ferite de curenti puternici, lumina solara puternica, sau o temperatura mai mica de 20 grade Celsius.

Dr. Masaki Kamakura de la Universitatea Toyama, Japonia, a spus: Albinele creaz doua caste diferite de femele:- regina i albinele lucratoare. Matca sau regina stupului se hraneste de-a lungul intregii sale vieti cu laptisor de matca, pentru a avea o viata lunga si calitati reproductive cu totul si cu totul deosebite. Astfel spre deosebire de o albina lucratoare care traieste cel mult 40 de zile, o matca atinge varsta de 5 ani. In ceea ce priveste capacitatea de reproducere, aceasta este de-a dreptul uimitoare, o matca depunand pana la 2000 de oua pe zi. Deasemenea ele sunt cu aproximativ 42% mai mari si cu 60% mai grele de decat o albina lucratoare.

Parafrazand faimoasa zicala omul nu se naste om, ci devine om prin educaie, in cazul albinelor am putea afirma matca nu se nate matc ci ea devine matca datorit laptisorului. Cand albinele lucratoare se decid sa isi faca o noua matca, deoarece cea veche este fie prea slabita sau a fost ucisa, ele aleg cateva larve pe care le hranesc copios cu laptisor de matca in celule construite special. Acest tip de hranire determina dezvoltarea morfologiei tipice unei matci, inclusiv dezvoltarea ovarelor, necesare procesului reproductiv. In primele trei zile de viata toate larvele sunt hranite cu laptisor de matca, chair si cele de trantori si albine lucratoare. Laptisorul de matca este produs de albinele lucratoare intre cea de-a 6 i a 14 a zi de viata.

Laptisorul de matca contine acetilcolina care este necesara pentru a transmite mesajele nervoase de la o celula la alta. Datorita acestui compus, persoanele care cosnuma regulat laptisor de matca sunt mult mai putin predispuse la maladia Alzheimer. Mai conine globulina gama, care stimuleaza sistemul imunitar si previne infectiile.

Laptisorul de matca este un puternic stimulator de celule stem, lucru dovedit de longevitatea si capacitatea reproductiva a matcilor. Matca este sursa vietii unui stup, fara ea familia de albine se stinge treptat pana ce dispare cu totul. Intregul stup isi are sursa in rezervorul de celule stem al matcii. Acest rezervor are la baza laptisorul de matca, ce reprezinta sursa de hrana a reginei pe parcursul intregii sale vieti.

Colectare Laptisor de matcaColectarea de laptisor de matca in scopul consumului propriu consta in razuirea cu o spatula a continutului botcilor, dupa ce larvele au fost inlaturate.Procesul de colectare a laptisorului de matca in scopuri comerciale este insa unul foarte delicat si anevoios. Laptisorul de matca se colecteaza din fiecare celula in care se gasesc larve de matca, cand acestea au varsta de patru zile. Se colecteaz din aceste celule, deoarece acestea sunt sigurele in care se depoziteaza cantitati mari de laptisor de matca. Chair daca toate larvele sunt hranite cu laptisor de matca in primele trei zile de viata, nici un apicultor nu se va chinui sa obtina laptisorul din acestea. Doar in celule unde se afla larvele de regina se formeaz stocuri de laptisor. In celelate celule nu se formeaza deoarece laptisorul este dat direct larvelor care il consuma pe masura ce este produs.Adiministrare laptisor de matca:- pe cale bucala dimineata, n catitate de aproximativ 50 mg, fie sub limba, fie diluat in putina apa sau miere (10 gr de laptisor la 300 gr de miere)- pentru copii sub 10 ani doza se reduce la jumatate; dupa inghitire este bine sa consumati cat mai multe lichide

-laptisorul de matca se aplica si extern, el fiind prezent in compozitia a numeroase creme si produse cosmetice

-cura cu laptisor de matca se efectueaza de doua ori pe an, timp de 30 de zile;Copii si consumul de laptisor de matcaCura cu laptisor de matca a dat rezultate excelente in cazul copiilor ce prezentau un sistem imunitar slabit. Rezultatele au fost similare si in cazul copiilor ce prezentau tulburari de dezvoltare datorate unei alimentatii necorespunzatoare. Laptisorul de matca este un produs ideal pentru pacientii aflati in convalescenta in urma unor boli grave, infectioase, insotite de o temperatura ridicata. Deasemenea o cura cu laptisor de matca stimuleaza procesul de crestere la copii, fiind indicat in cazul copiilor nascuti prematuri, distrofici sau hipoponderali.

Datorita proprietatilor sale cu totul si cu totul deosebite laptisorul de matca este utilizat in tratarea afectiunilor genetice mostenite. O combinatie de polen si laptisor de matca, ajuta copiii nascuti cu astfel de afectiuni sa recupereze mult din deficientele cu care se confrunta. Astfel, se iau doze de 0,5-1 g/zi, timp de 2-3 luni, cu pauze de 3-4 saptamani. Pot fi consumate si doze mai mari, in functie de varsta, greutatea copilului sau gradul deficientei.Laptisorul de matca si afectiunile genital-mamareIn ciuda numeroaselor studii si analize care au dovedit efectele terapeutice cu totul uimitoare ale laptisorului de matca, inca exista numerosi cercetatori care pun sub semnul intrebarii utilizarea acestui produs al stupului de catre pacientele suferinde de cancer in sfera genital-mamara, datorita prezentei estrogenului in compozitia sa. Laptisorul de matca nu contine estrogeni activi ci precursori de estrogeni. Corpul uman utilizeaza acesti precursori in functie de nevoiel si carentele sale. Astfel, daca functie sexuala este cea defictara, atunci precursorii sunt directionati pe aceasta axa, cum este in cazul persoanelor ce se confrunta cu probleme de infertilitate. In cazul unui organism ce se confrunta cu o maladie precum cancerul, reproducerea nu mai reprezinta o prioritate. Drept urmare, laptisorul de matca este folosit pentru a regla sistemul imunitar. Persoanele care sufera de cancer ar trebui sa consume laptisor de matca crud, deoarece propietatile acestuia nu sunt alterate ca urmare a procesului de prelucrare.Atentie!!!! Contraindicatii laptisor de matcaLaptisorul de matca pur nu este indicat persoanelor care sufera de alergii sau hipersensibilitate la produsele apicole, femeilor gravide si mamelor care alapteaza. Persoanele care sufera de crize de astm, intoleranta la laptisor de matca, boala Addisondelir, agitatii psihice, manie sau cancer in faza acuta, nu ar trebui sa consume acest produs apicol.

Pentru a preveni eventualele reactii alergice este bine sa utilizati pentru inceput mici cantitati de laptisor de matca si sa facei pauze dupa cure, de 1-2 luni, in functie de starea specifica, individuala.

Cand consumati laptisor de mantca nu utilizati lingurite din metal, deoarece in contact cu acesta laptisorul isi modifica proprietatile. Cel mai bine este sa apelati la lingurite din plastic sau din lemn.

Laptisorul de matca este un produs 100% natural si nu se cunosc cazuri in care acesta sa fi intereferat cu alte medicamente. Laptisorul de matca este lipsit de toxicitate.

Tratamente cu laptisor de matcaDieta bazata exclusiv pe laptisor de matca este cea care transforma larvele in matci, facandu-le mai mari si mai longevive decat orice alta albina a stupului. Din aceasta cauza nu putin sunt cei care considera laptisorul de matca un adevarat elixir al vietii si al intineriri.

Sustinatorii consumului de laptisor de matca considera ca acesta determina o crestere a vitalitatii si a energiei. Aceasta substanta are proprietati antioxidante care determina incetinirea procesului de imbatranire si tratarea diverselor boli precum artrita, scleroza multipla, caderea parului, scaderea libidou-lui, osteoporoza, boli ale inimii, nivel ridicat al colesterolului, etc.Tratament de crestere a fertilitatiiLaptisorul de matca este utilizat si pentru cresterea fertilitatii la femei. Un studiu realizat de ginecologul iugoslav, Bogdan Tekavcic, a demonstrat ca femeile care au urmat un tratament pe baza de laptisor de matca si polen, au reusit sa scape de probleme legate de ciclul menstrual.Un alt grup de femei care a urmat trata