of 15 /15
Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen. “Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa- Năsăud

Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen. “Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa-Năsăud

  • Author
    iago

  • View
    38

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

COMUNITATEA. TĂTARILOR din. Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen. “Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa-Năsăud. ROMÂNIA. Număr : 24.137 (Recensământul din 2002) Localizare : Cei mai mulţi trăiesc în judeţele Constanţa şi Tulcea şi în Bucureşti. Sărbători ale comunităţii tătarilor din România : - PowerPoint PPT Presentation

Text of Realizator: Prof. Valer Pop Şc.Gen. “Enea Grapini” Şanţ,Bistriţa-Năsăud

  • Realizator:Prof. Valer Popc.Gen. Enea Grapinian,Bistria-Nsud

  • Numr: 24.137 (Recensmntul din 2002)Localizare: Cei mai muli triesc n judeele Constana i Tulcea i n Bucureti.Srbtori ale comunitii ttarilor din Romnia:21 martie se serbeaz Nawrez;5 mai se serbeaz KidirlezSrbtorile religioase Kurban Bayrami i Ramazan Bazrami22 septembrie (echinociul de toamn) este srbtoarea numit Derviza

  • Localizarea ttarilor n RomniaKurban BayramiKurban BayramiRamazan Bayrami

  • CINE REPREZINT COMUNITATEA TTARILOR DIN ROMNIA DE AZI ?Uniunea Democrat a Ttarilor Turco-Musulmani din Romnia (UDTTMR) i deputatul Aledin Amet reprezint comunitatea ttarilor n Parlamentul Romniei.Publicaiile periodice Karadeniz(Marea Neagr) i Cas (Tnrul).Societatea Romn de Radiodifuziune transmite emisiuni n limba ttar prin studioul teritorial Constana i prin postul Radio Vacana.Ansamblul folcloric Zildizlar este promotor al cntecului i dansului tradiional al ttarilor crimeeni.

  • Deputatul Aledin AmetYildizlar

  • SCURT ISTORICGrupul ttar din stepa nord-pontic ncepe s se afirme n istorie n secolul al XIII-lea. Victoria asupra cnejilor rui n 1223 le-a deschis drumul spre Europa, ntinznd stpnirea pn la gurile Dunrii.Prima mrturie documentar n legtur cu stabilirea ttarilor n Dobrogea se refer la o mproprietrire din perioada lui Gingis Han )nceputul secolului al XIII-lea).n cursul secolului al XIV-lea, au venit triburi de ttari alturi de turci din Anatolia, avnd loc i trecerea la islamul sunnit.n perioada hanului Timur Lenk, 100.000 de ttari s-au stabilit n Dobrogea i n regiunile Edirne i Filipopoli.n 1525 alte grupuri de turci oguzi i de ttari au ajuns la Babadag. Cronicile otomane au nregistrat patru grupuri de ttari pe teritoriul Rumeliei (Balcanii de rsrit) : ttarii Akav, ttarii Trhala, ttarii din Ianbolu i ttarii Bozapa sau Bozata. Aceste grupuri au fost incluse n aceleai condici cu nomazii aguzi, bucurndu-se de aceleai privilegii i avnd aceleai obligaii fa de statul otoman.Limba ttar face parte din ramura turcic a limbilor altaice. Administraia otoman din Dobrogea a avut ca efect asimilarea populaiei ttare, limba kpceac a ttariloor fiind nlocuit treptat cu osmana, care este o limb turc occidental.

  • Ttari de origine mongolTimur LenkTtari din Crimeea

  • Dup acceptarea suzeranitii sultanului Mehmet al II-lea n anul 1457, s-a osmanizat i limba ttarilor din Crimeea.La sfritul secolului al XVI-lea, cltorii strini denumeau Dobrogea ca fiind ara ttarilor. n anul 1596 ntre Dunre i Marea Neagr s-au stabilit ali 40.000 de ttari.Dup ocuparea arist a Peninsulei Crimeea (1783) muli ttari de aici s-au refugiat n zona Dobrogei. Datorit rzboaielor dese dintre turci i rui, ttarii i cutau refugiu, prsind de trei ori Dobrogea, dar s-au ntors mereu.Dup 1878, situaia ttarilor a fost similar cu cea a turcilor, adic au fost marginalizai, dar nu au fost supui unui proces de asimilare etnic.O prim evaluare a numrului ttarilor din Dobrogea, imediat dup Rzboiul de Independen, a fost fcut de crturarul Ubinici. Rezultatul lui a fost destul de imprecis deoarece ttarii erau inclui mpreun cu turcii n grupa religioas a musulmanilor. Oricum, n acel moment n Dobrogea romneasc existau circa 134.000 de musulmani.Prima evaluare precis a numrului ttarilor dobrogeni este din 1911, cnd sunt nregistrate 25.086 de persoane, respectiv 7,3% din populaia provinciei.

  • Mehmed al II-lea

  • Prin unirea Dobrogei cu Romnia s-au creat instituii moderne de instrucie public, de cultur naional i de cult islamic. ntre acestea Seminarul Musulman care iniial a funcionat la Babadag i apoi transferat la Medgidia n 1901. De asemenea revista Emel (Idealul) a nsemnat, n perioada interbelic, o veritabil coal renascentist, rspndind n rndul ttarilor ideile generoase ale marelui umanist crimeean Ismail Gasprinski i ale poetului naional Tatar Mehmet Niyazi. n anii celui de-al doilea rzboi mondial muli ttari crimeeni s-au refugiat n Romnia. Represaliile staliniste au avut impact i asupra ttarilor dobrogeni, unii devenind victime ale regimului comunist. Cu timpul unii ttari dobrogeni, puini la numr , s-au mutat n alte zone ale Romniei cu precdere n Bucureti i Braov.

  • INTERFERENE CULTURALE ROMNO-TTAREDintre personalitile de seam ale etniei ttarilor din Romnia menionm poetul Hamdi Giraybay, jurnalistul i scriitorul Ismail Gasprinski, poetul, jurnalistul i pedagogul Tatar Mehmet Niyazi, militanta Negip Fazal Sultan i actorul Hamdi Cerchez.

  • Deportai ttariTatar Mehmet NiyaziIsmail Gasprinski

  • Rugciune

  • Lupt tradiionalVizit la mormntul poetului naional Tatar Mehmet Niyazi

  • Marea Moschee din ConstanaMoschea din BabadagMuzicani ttariExpoziie de art oriental

    Ramazan BayramiYildizlarTtari din CrimeeaMehmed al II-leaIsmail GasprinskiRugciuneVizit la mormntul poetului naional Tatar Mehmet NizayiExpoziie de art oriental