Realizator:Prof. Valer Pop

Şc.Gen. “Enea Grapini”Şanţ,Bistriţa-Năsăud

• Număr: 24.137 (Recensământul din 2002)• Localizare: Cei mai mulţi trăiesc în judeţele

Constanţa şi Tulcea şi în Bucureşti.• Sărbători ale comunităţii tătarilor din România:- 21 martie se serbează Nawrez;- 5 mai se serbează Kidirlez- Sărbătorile religioase Kurban Bayrami şi

Ramazan Bazrami- 22 septembrie (echinocţiul de toamnă) este

sărbătoarea numită Derviza

Localizarea tătarilor în RomâniaKurban Bayrami

Kurban Bayrami Ramazan Bayrami

CINE REPREZINTĂ COMUNITATEA TĂTARILOR DIN ROMÂNIA DE AZI ?

• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) şi deputatul Aledin Amet reprezintă comunitatea tătarilor în Parlamentul României.

• Publicaţiile periodice Karadeniz(Marea Neagră) şi Cas (Tânărul).

• Societatea Română de Radiodifuziune transmite emisiuni în limba tătară prin studioul teritorial Constanţa şi prin postul Radio Vacanţa.

• Ansamblul folcloric Zildizlar este promotor al cântecului şi dansului tradiţional al tătarilor crimeeni.

Deputatul Aledin Amet

Yildizlar

SCURT ISTORIC• Grupul tătar din stepa nord-pontică începe să se afirme în istorie în

secolul al XIII-lea. Victoria asupra cnejilor ruşi în 1223 le-a deschis drumul spre Europa, întinzând stăpânirea până la gurile Dunării.

• Prima mărturie documentară în legătură cu stabilirea tătarilor în Dobrogea se referă la o împroprietărire din perioada lui Gingis Han )începutul secolului al XIII-lea).

• În cursul secolului al XIV-lea, au venit triburi de tătari alături de turci din Anatolia, având loc şi trecerea la islamul sunnit.

• În perioada hanului Timur Lenk, 100.000 de tătari s-au stabilit în Dobrogea şi în regiunile Edirne şi Filipopoli.

• În 1525 alte grupuri de turci oguzi şi de tătari au ajuns la Babadag. Cronicile otomane au înregistrat patru grupuri de tătari pe teritoriul Rumeliei (Balcanii de răsărit) : tătarii Akav, tătarii Tîrhala, tătarii din Ianbolu şi tătarii Bozapa sau Bozata. Aceste grupuri au fost incluse în aceleaşi condici cu nomazii aguzi, bucurându-se de aceleaşi privilegii şi având aceleaşi obligaţii faţă de statul otoman.

• Limba tătară face parte din ramura turcică a limbilor altaice. Administraţia otomană din Dobrogea a avut ca efect asimilarea populaţiei tătare, limba kâpceacă a tătariloor fiind înlocuită treptat cu osmana, care este o limbă turcă occidentală.

Tătari de origine mongolă

Timur Lenk

Tătari din Crimeea

• După acceptarea suzeranităţii sultanului Mehmet al II-lea în anul 1457, s-a osmanizat şi limba tătarilor din Crimeea.

• La sfârşitul secolului al XVI-lea, călătorii străini denumeau Dobrogea ca fiind “ţara tătarilor”. În anul 1596 între Dunăre şi Marea Neagră s-au stabilit alţi 40.000 de tătari.

• După ocuparea ţaristă a Peninsulei Crimeea (1783) mulţi tătari de aici s-au refugiat în zona Dobrogei. Datorită războaielor dese dintre turci şi ruşi, tătarii îşi căutau refugiu, părăsind de trei ori Dobrogea, dar s-au întors mereu.

• După 1878, situaţia tătarilor a fost similară cu cea a turcilor, adică au fost marginalizaţi, dar nu au fost supuşi unui proces de asimilare etnică.

• O primă evaluare a numărului tătarilor din Dobrogea, imediat după Războiul de Independenţă, a fost făcut de cărturarul Ubinici. Rezultatul lui a fost destul de imprecis deoarece tătarii erau incluşi împreună cu turcii în grupa religioasă a musulmanilor. Oricum, în acel moment în Dobrogea românească existau circa 134.000 de musulmani.

• Prima evaluare precisă a numărului tătarilor dobrogeni este din 1911, când sunt înregistrate 25.086 de persoane, respectiv 7,3% din populaţia provinciei.

Mehmed al II-lea

• Prin unirea Dobrogei cu România s-au creat instituţii moderne de instrucţie publică, de cultură naţională şi de cult islamic. Între acestea Seminarul Musulman care iniţial a funcţionat la Babadag şi apoi transferat la Medgidia în 1901. De asemenea revista “Emel” (Idealul) a însemnat, în perioada interbelică, o veritabilă şcoală renascentistă, răspândind în rândul tătarilor ideile generoase ale marelui umanist crimeean Ismail Gasprinski şi ale poetului naţional Tatar Mehmet Niyazi. În anii celui de-al doilea război mondial mulţi tătari crimeeni s-au refugiat în România. Represaliile staliniste au avut impact şi asupra tătarilor dobrogeni, unii devenind victime ale regimului comunist. Cu timpul unii tătari dobrogeni, puţini la număr , s-au mutat în alte zone ale României cu precădere în Bucureşti şi Braşov.

INTERFERENŢE CULTURALE ROMÂNO-TĂTARE

• Dintre personalităţile de seamă ale etniei tătarilor din România menţionăm poetul Hamdi Giraybay, jurnalistul şi scriitorul Ismail Gasprinski, poetul, jurnalistul şi pedagogul Tatar Mehmet Niyazi, militanta Negip Fazal Sultan şi actorul Hamdi Cerchez.

Deportaţi tătari

Tatar Mehmet Niyazi Ismail Gasprinski

Rugăciune

Luptă tradiţională

Vizită la mormântul poetului naţional Tatar Mehmet Niyazi

Marea Moschee din Constanţa

Moschea din Babadag

Muzicanţi tătari Expoziţie de artă orientală