BULET INUL MONUMENTELOR ISIDRJ[CE

u I X L n r . 2. 1 9 7 1

1 L an J

http://patrimoniu.gov.ro

C O M I T E T U L D E S T A T P E N T R U C U L T U R Ă Ş I A R T Ă

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE Nr.2 •1971

---------------------------- ANUL XL ----------------------------

http://patrimoniu.gov.ro

• C U PR I N SUL • S O M MAIRE •

Prof. u n iv. V i rg i l Vătăşia nu , N icuşor Consta ntinescu ş i M i'rcea R,usu Eugenia G recea n u

Pavel B inder

Gheorghe Ionescu

Vas i le Drăguţ

Olga Mă rcu l escu

M i rcea D. Matei

Arh. Ştefa n Balş Marius Moga A"t;xa ndru Bauer

Radu Creţea n u ş i a rh . Ion Dumitrescu

Nicolae Stoicescu

Viorel Ţ igu Ioana Cristache-Pa na i t ş i a rh. Adrian Corvătescu

Tereza S in iga l ia

Arh. La u renţ iu Vas i lescu ş i i ng . Ion I studor

T.S.

Prof. u n iv. Virg i l Vătăş ianu , Nicuşor Consta nti nescu et Mi rcea Rusu Eugenia G recea n u

Pavel B inder

Gheorghe Ionescu

Va s i le Drăguţ

Olga Mă rculescu

Mi rcea D. Matei

COLECTIVUL REDACŢIO NAL

- Proiect de resta ura re a mă năstir i i BrÎncove n i

- Referat a supra cercetă ri lor a rheolo­g ice (3) .

- Resta u ra rea caselor egumeneşti ş i a turn u l u i d e poartă d e la mă­năsti rea .Brηncoven i . D i scutarea u n u i p roiect r ă m a s Î n fam d e stud iu , Î n vederea vHtoarei resta urări (6) .

- Date despre p ictu r i le m u ra l e d i n se­colu l al XVI-lea de la Braşov şi Si b iu ( 1 5) .

- Mănăst i rea Govora ş i egumenia l u i Meletie Macedonea n u l ( 1 ) . (20).

- Mănăstirea Văcăreşti ş i locu l ei Î n contextu l a rtei d i n Ţara Româ neas­că (30).

- Reflectarea monumentelor i storice şi de a rtă În f i lmu l româ nesc (40) .

- Stad iu l actual a l cercetă r i lor româ­neşt i Î n domeni u l a rheologiei medie­vale (49) . Resta u ra rea cetă�ii Neamţ. (53) .

- Tibiscum (55) . - Arhitectu l a ustriac Fra n z Anton H i l l e-

bra ndt, constructorul pa latu l u i baroc la Oradea (57) . O ctitor ie nec u noscută a spătaru lu i M i ha i Ca n tacuzi n o : biserica d in StÎ lpu - B uzău (59) .

- Cîteva docu m ente despre acoperi şu­r i l,e vech i lor b i serici (65) .

- Zugravul N edelcu Popovici (67) . Prof. u ltiv. d r. Vas i l e Cucu. M a rian Ştefan , " G hid - at las a l monumen­telor i storice", 1 970 (73) .

- Şed i nţa tr imestria lă a Com itetu l u i Na­ţ iona l Rom â n ICOMOS (74) .

- Colocv iu l privi nd conservarea monu­mentelor d e p iatră (74) .

- Ştiri (79) .

• Projet de resta u ra tion du mona stere de BrÎncoven i .

Refere concernant les recherches ar­cheologiques (3) .

La resta u ration de la maison a b ba ­Hale e t d e la tou r clocher du monas­tere de BrÎncoven i . Ana lyse d' u n projet non -execute, en vue de la p rochai n e restau ra,t ion (6) . Don nees sur les pei n tu res mura les du XVI-e siec le de Braşov et S i ­b iu ( 1 5) .

L e monastere d e Govora pendant l e tem ps d e I 'a bbe Meletie l e mace­donien . ( 1 ) (20) . Le monastere de Văcăresti et son place dans le contexte d'e I 'a rt de la Valachie (33) .

Les monuments h istor iques et d ',a rt refletes dans le .fi l m rou ma in (40) . l'etat actuel des recherches rou mai ­nes dans l e dama i n e de I 'a rcheolo­g ie medieva le (49) .

Arch. Ştefan Balş

Mari,u s Moga Alexa n d ru Bauer

R'a.d u Creţea n u et a rch. Ion Dum itrescu

N icolae Stoicescu

Viorel Ţ igu

Ioana Cristache Pa na it et a rch. Adri a n Corvătescu

Tereza S in iga l ia

Arch. Lau renţ iu V,asi lescu et i n g . Ion Istudor T. S.

U n iv. Prof. Virg i l Vătăş ia n u , N icuşor Consta nt inescu a n d M i rcea Rusu Eugenia G recea n u

Pavel B inder

Gheorghe I onescu

Va s i le Drăguţ

Olga Mărcu lescu

M i rcea D. Matei

Arch. Ştefan Balş

Mar ius Moga Alexa n d ru Bauer

Radu Creţea n u a n d a rch. Ion Dumi trescu

Nicolae Stoicescu

Viorel Ţigu Ioa na C ri stache- Pa nait and a rch. Adrian Corvătescu

Tereza S in igal ia

Arch . la u renţ iu Va silescu a nd eng. Ion I studor T. S.

C O N TE N TS •

- La restau ration de la c i tadel le de Neamţ (53) .

- Tibiscum (55) . L'architecte autrichien Fra nz Anton H i l lebra ndt, le constructeur du pa. l a i s baroque d 'Oradea (57) .

l'eg l ise de StÎ lpu-Buzău, une fan. dation inconnue du Spathar Mihai Ca ntacuz ino (59).

Quelques documents concernant les toits des v iei l les eg l i ses (65). Le pei n,tre d'eg l i ses Nedelcu Popa· vic i (67) . Prof. u n iv. d r. VasHe Cucu, Marian Şte�a,n : " G u ide - atlas des monu­ments h i storiques" , 1 970 (73) . La seance trimestrie l le du Comite National rouma i n de I ' ICOM (74). Le col loque c'oncerna nt la conser­vation des monu ments en pierre (74).

- Informotions (79) .

•

A Project of Restoration of the BrÎn­coveni Monastery.

Report on the Researches carried out at the Brincoveni Monastery (3).

- The Restofation of the Abbot's Hou· ses a nd of the Gate Tower at the B rÎncoveni Mona stery - A Project rema ined i n the Phase of St,udy (6). Data concem i n g the M u ra l Pa i ntings from the XVlth Century in Br,aşov and S ib iu ( 1 5) .

- The Govora Monasteol'Y a t the Time when M eletie Macedonea n u l wos its Abbot (1) (20) .

- The Văcăreşti Monastery and its Place i n the Context of the Arts i n Ţara Româ nea scă (30) . How Historical a n d Art Monuments

are reflected in the Roman ian f i lm (40) .

- The Present Study of the Romanian Researches in the Domain 01 the Medieval Archaeology (49) .

- The Restoration of the Neamţ Cita­de l (53) .

- Ti b iscu m (55) . - The Au stri a n Architect Franz Anton

H i l lebr,a ndt, the Bu i lder of th­Baroque Palace i n Oradea (57) .

- An U n k nown Fou ndation of " spătar " Mihai Cantacuz i no : Church from StÎ lpu-Buzău (59) .

- Some Docu ments concern ing the Roofs of the Old Churches (65) .

- The Pa i nter Nedelcu Popovici (67). - Prof. u n iv. d r. Va s i le Cucu, Marian

Ştefa n , " Ghid-a tlas al monu mentelor i storice", 1 970 (73) .

- The Quarterly Meetin g of the Roma­n i a n Nationa l Committee of ICOMOS (74) .

- The Col loq u i u m on the Con servation of the Stone Manu ments (74) .

- I nformations (79) .

Rod-ica Bănăţea n u (secretar de redac ţie), Va lent ina Buş i lă , M i rcea Dumitre scu, Olga Mărculescu, Tereza S in iga l ia , Marga reta S ipoş.

Redacţia: Calea V i ctori e i nr. 1 20, Bucureşti n, sectoru l 1 , te lefon 1 3 .98 . 1 7. Ad m i nistraţ i a : I S IAP str. Brezoianu nr. 23 - 25 te lefon 1 4.67.99. Costu I u n u i abona ment anual este de 140 l e i . Abonamente l e se pri mesc l a ad m i n i straţ i e şi redacţ i e .

I lei 35 / / 40.880· 1 80

http://patrimoniu.gov.ro

REST AURAREA CET Ă TI I NEAMT

Arh . ŞTEFAN BALŞ

http://patrimoniu.gov.ro

Cetatea ce vă este p rezentată a ic i ca exe m p l u În cad ru l a cţ i u n i i de conserva re ş i punere În va loare a monu mente lo r i stor ice d i n Român ia face parte d i n categoria acelo r ed i ­f ic i i Î n sta re de ru i nă und e n u m a i poate f i vorba de o " rea n i m a re" în sensu l une i no i fo los i nţe p ractice , ci de va ­lo rif ica rea " romantică" a un o r z i d u ri conso l i date În formele lo r fragmentare ş i n u ma i pa rţ i a l a menajate În scopu l vi z i ­tă r i i l o r de către turi şti .

Este vorba de Cetatea Neamţ a că re i resta u ra re Între­pr insă de D i recţ ia monu mente lo r i sto rice va f i term i n ată Î n curs u l acestu i a n .

S ituată î n Mo ldova, Î n zona m untoasă est ică a Ca rpaţi ­lo r, Înă l ţată pe un vîrf de deal despr i n s d i n mas ive Î m păd u ­rite, ea dom ină l a rg u l or izont desch i s sp re va le , confer i nd peisaj u l u i acea notă de p i toresc atît de atrăgătoare atunc i cînd se gă seşte leg ată d e i stor ia t recutu l u i acelor locur i .

Cetatea , datată pr in recentele cercetă ri a rheo log ice la sfîrş i tu l veacu l u i a l X IV- lea , cupri ndea, Î n faza i n iţ i a lă , o i nc in tă de formă d reptu n g h i u l a ră Întă rită l a co l ţur i cu tur­n u ri i nter ioa re. U lter ior s u praÎnă lţată, Î n vremea voievodu­l u i Ştefa n cel M a re, a pr i m it ca adaos o terasă cu basti ­oa ne semic i rcu la re constru i tă peste vech i u l şanţ de a pă ­ra re, p revăzută c u un v iaduct de acces p e p ic ioa re de z id .

B i n ecunoscută În i stor ia M oldove i , ea se poate m îndri cu rez i stenţa opusă l u i Mahomed a l I I - lea , cuceritoru l Con ­sta nt i nopo l u l u i , ca re a t rebu i t să r id ice ased i u l fă ră a o putea s u pu ne .

Demante lată În decurs u l veacuri l o r XVI I ş i XVI I I l a repe­tate le i n s i stenţe a l e tu rci lo r, cetatea a fost În f i na l pă ră ­s ită , a jungînd l a Începutu l veacu l u i nostru s u b formă de ru i nă , cu z i d u ri l e terasei ş i bast ioa ne lo r p recum ş i cu p i le le podu l u i p ră buş i te ş i a scunse de dă ră mătur i ş i de bă lă r i i l e crescute deasu p ra .

Ţ i n î n d sea ma de i m po rtanţa sa i sto rică ş i de ren u me le e i i ntrat Î n legendă , ea a fost trecută în p la n u l de restau ­ră ri a l D i recţ ie i mon umentelo r istorice.

*

i n legătură cu tema acestei Întru n i r i ' vom a răta fe l u l În ca re s - a p rocedat În opera de resta u ra re, p rezen tă m atît documentaţia p rel i m i n a ră , cît şi com pletă ri l e su rven i te u lte­rio r În cu rs u l l ucră ri l o r de execuţie. Pentru Î ntocm i rea pro­iectu l u i necesa r, p rezentat În d i scuţ ia Com is ie i de av iza re de s pecia l i tate sp re a fi hotă rîtă ca lea de u rmat pentru punerea În va loare a cetăţ i i , au fost cercetate În pri m u l r înd acele date ce p utea u procu ra i nformaţ i i a supra pă rţ i ­l o r s u pe rioa re a le construcţ ie i , înt re t imp d i spă rute. Dar n ici izvoare le i storice pub l icate, d i n păcate foa rte succi nte .. pr i ntre ca re c ită m u ne le şt i r i a l e a sed i u l u i d i n veacu l a l XV- lea, con sem nate d e secreta ru l l u i M a homed a l I I - lea, i ta l i a n u l Ang ioe l lo , p recu m ş i o descr iere sumară a ep i s ­cop u l u i cato l i c Ba n d i n i , în u rma v iz ită ri i cetăţ i i În veacu l a l XVI I - lea , n ic i docu mentaţ ia i l ustrată , ca re n u ne Înfă ­ţ i şează decît i m a g i n i d i n veacu l a l X I X - lea, În fo rmele ru i ­na te actua le , nu ne- a u p utut f i de fo los .

D in această cauză , ca lea reconst itu i ri lo r f i ind înch isă d in l i psa date lo r precise necesare, conc l uz i i l e Com i s ie i de av iza re au fost u rmătoare le :

- Menţ inerea ş i consol idarea mon u mentu l u i î n sta re de ru ină , fă ră recon stit u i rea pă rţi lor d i spă rute.

- Adm iterea uno r l ucră ri noi socoti te necesa re vi z ită r i i În bune condi ţi u n i a cetăţi i , ca re să poa rte î nsă pecetea epoci i noastre.

Acea stă u lt imă recomandare, atît de des p reti n să Î n opera d e resta u ra re, a fost des igu r aceea ca re a d a t ma i m u l t de l ucru resta u rato ru l u i , preocu pat să nu i ntroducă, pr in e lementele no i fo los i te, o notă d e d i stona nţă exage­rată , tu l b u rînd în mod nep lăcut a m bia nţa de ca racter evo­cator a z idu r i l o r vech i , pat inate de vreme.

i n Întocm i rea proiect u l u i au fost des igur consu ltate cu fo los ra poarte le asu pra l ucră ri l or de degajare a i nterioru­lu i i nci nte i , întrepr inse ma i Î n u rmă cu cîţiva a n i , p recum

" . Textu l reprez intă comun ica rea prezentată de a utor la sesiunea Consid i u l u i şt i i nţi�ic a l I n stitutu lu i I nternaţ ional a l Caste le lor I storice ( I .B . I . ) , care a avut loc la Budapesta la 22 septembrie 1 970.

54

şi cercetă ri l e efectuate u l ter ior de către I n st itutu l de a rheo­log ie ca re, p r in stud ie rea strat ig raf ie i secţi u n i lo r, a putut determ i na succes i unea d iferite lo r eta pe de construcţie cît ş i vech i l e n ive l e de că lca re. Fo los i toa re , de a semenea, a fost şi releva rea ru i ne lo r de către studenţ i i I n st i tutu l u i de a rh i tectură în cadru l ca m pa n ie i a n ua le de re levee de mo­n u mente i stor ice .

Pe baza pro iectu l u i p re l i m i n a r ş i a recomandări lor pr i ­m ite, s-a t recut a po i l a faza de execuţie. D u pă cum era de aşteptat, l ucră ri l e de degajare mas ivă a dă rîmătu r i lor , me­can i za rea m ij loace lor de t ra n sport a materia le lo r pr in fu­n icu l a r, r i d icarea schele lo r pînă la locu ri le ce le ma i puţi n acces ib i le , făcînd a stfe l pos ib i l ă exa m i n a rea a m ă n u nţită a u rme lor pă strate, a u acu m u l at o serie de e lemente noi care a u con tr i bu i t la obţ inerea ace lo r rezu ltate neaşteptate, ce produc adeseori atîta sat isfacţie în meser ia resta uratorul u i .

Vom c ita pr intre ce le ma i i m porta nte, desco per i rea ş i p reciza rea formelor crene le lor Încoronînd t u rn u r i le i nc intei , d i n ca re cele d i n sp re pa rtea vu l nerab i l ă sp re dea l erau l a rg i , dest inate bom ba rde lor, i a r cele d i n spre p ră pastie e ra u Înguste, pentru puşcaş i i i nd iv id u a l i . Am in t im , de ase­menea, i n te resa ntu l t i p de c rene le af late la terasa cu bas­t ioane ca re erau , de fa pt, ferestre Înguste semic i rcu lare, a lcătu i te d i n b locur i m a ri de piatră de ta l ie , Î ng lobate în z idă rie .

Dar a po rtu l ce l ma i i m po rta nt a l no i lor descoperir i a fost dat de a pa ri ţ ia , s ub dă rîmătur i le căzute, a părţ i i i n fe­r ioa re a cu rt ine lor şi ba st ioa ne lor terase i , pe o Înă l ţ ime de a proape 7 m, în perfectă sta re de conserva re . Adăugînd l a aceasta refacerea para mentu l u i pă rţ i l o r s u perioare d is­locate de rădăci n i le a rbuşt i l o r, z i du ri l e ş i - au recîşt igat În m a re pa rte aspectu l lor mas iv ş i impunător, făcînd u - ne ast­fel să Înţelegem m a i b i ne rez i stenţa o pusă t rupelo r încer­cate a l e s u l ta n u l u i M ahomed.

A lătur i de va lorif ica rea tutu ro r acesto r descoper i r i au fost i ntrod use În acţ i unea de resta ura re ş i e lemente le noi necesa re c i rcu i tu l u i de ,v iz ita re. i n p ri m u l rînd , cetatea de­ven i nd inacces ib i lă prin săpătur i le ş i degaj ă ri l e făcute , s-a pus p rob lema u n u i acces nou ca re, în mod fi resc, nu putea f i decît ce l i n iţ ia l d i s pă rut . in acest scop, p i le le vech i u l u i pod a u fost refăcute cu vech i u l mater ia l recu perat d i n d ă ­rîmătu r i . S uperstructu ra d e l e m n Însă , În l i psa or ică re i urme ca re să- i poată măca r s ugera Înfăţ i şa rea, a p r im i t o struc­tu ră modernă d i n g ri nz i de beton a rmat, cu pod i n ă d i n g ri nz i d e steja r, dest i nată p ieton i l o r, m a rcînd astfel Î n mod văd i t l i psa vreune i p reocupăr i d e reconst itu i re . i n ace­I a ş i fel s-a p rocedat ş i cu puntea rid ică toa re a tu rn u l u i de in t ra re În inc i ntă, unde, cu toate i n d ic i i l e a rătînd o pu nte bascu lantă cu contrag reutăţ i , coborînd În şanţur i le a n ume prevăzute În p ragu l porţ i i , n u s -a putu t găs i n ici o l ă m u ri re a su pra meca n is m u l u i de pÎrg h i i şi la nţur i necesa re fu ncţ io ­n ă ri i . V iz i ta rea d ifer i te lor puncte i n te resante, d a r g reu acce­s i b i l e a fost a s i gu rată p r i n scări d ifer i te, une le meta l ice - În locur i l e mai a scunse - , celel a lte d i n trepte de p iatră mas ivă pe suporţ i de beton a rmat.

i n sfîrş it , î n scopu ri pu r tu rist ice, s -a a menajat o tera să­belvedere pe latura d i n s pre va le, ce atrage v iz i tatori i sp re m i n u nata pr ive l i şte ce se desch ide pînă depa rte sp re cîm ­p ie ş i sp re mu nţ i i îndepă rtaţi .

P r i n l ucră ri l e rea l i zate, pr inc ipa l u l scop a l resta ură r i i , u rm ă ri nd menţi nerea vech i l o r z i du ri în formele lo r pă strate pînă a stăz i , a fost î ndep l i n it . Acestu i fa pt pozit iv i se ma i pot adăuga , pe de o parte, îmbogăţ i rea cu noşt inţe lor spe­c ia l işt i lo r p r in deta l i i l e de a rh i tectură m i l i ta ră necu noscute, descope rite pe pa rcurs, cît şi , pe de a ltă pa rte, a po rtu l ed ucativ obţ i n ut p r in În lesn i rea v iz i tă ri i cetăţ i i , cercetată acum În excu rs i i org a n izate, de generaţi i l e t i nere, ven ite să cu noască l a faţa locu l u i , o pag i n ă d in i sto r ia popo ru l u i nostru .

i n Înche iere, ţ in înd seama că acţ i unea de sa lva re de l a d i spa riţ ie, d e punere Î n va loare ş i de rei n teg ra re într- u n fel s a u Într-a ltu l a vech i l o r cetăţ i î n c i rcu i tu l v ieţi i d e a stăz i , formează ob iectu l p reocupăr i lo r i n st i tuţ ie i " I . B . I . "

( I nternat iona le B u rgen - I nst i tut), cons i deră m că l ucră ri l e efectuate la Cetatea Neamţ se înscr i u În ca dru l acestor ceri nţe ş i ca ata re meri tau a fi ad use la cunoşt inţa d u m ­neavoastră .

http://patrimoniu.gov.ro