r · BULET INUL ' 1 �

�ONUMENTELOR ISIDR1CJE L a n u l X L I n r. 3 1 9 7 2 J

www.patrimoniu.ro

C O N S I L I U L C U L T U R I I Ş I E D U C A T I E I S O C I A L I S T E

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE --- Nr. 3. 1972 --

--- A N U L XLI -_

www.patrimoniu.ro

• S U M AR • SO M MAIRE • C O N TE NTS •

VAS I L E D RĂGUT - D i rector a l D i rect i e i monu mente lor i sto­r i ce ş i de �rtă - Răspunderea u �e i an i versăr i (3) .

Prof. u n i v . AU R EL IAN SAC ERDOŢ EANU - Com i s i unea Monu­mente lor I stur i ce l a 80 de an i (7) .

Prof. u n i v . HOR IA TEODORU - D i n act i v i tatea Com i s i un i i Monu mente lor Isto r i ce (1 7) .

Prof. u n i v . V I RG I L VĂTĂŞ IANU _. Secţ i a pentru TI" ans i l van i a a Com i s i u n i i Monu mente lor Isto r i ce (1 8) .

Arh . ŞTE FAN BALŞ - Restaurarea b i ser i c i i Creţu lescu (1 9) .

RADU FLORESCU - L i mesu l d u n ărean în pcr ioad a tîrz i e a I m per i u l u i roman (23 ) .

C R I ST IAN M . VLĂD ESCU ş i G H . PO ENARU BORD EA - Un segment d i n l i mes A l utan u s . Fort i fi caţ i i l e rom ane d i n j u r u l m as i vu l u i Coz i a (27) .

MAR IA COJA - Cercetăr i no i În aşezarea greco-romană de l a Capu l Do loj m an -Argamum (?) (33) .

AL . -S . Ş T E FAN - Aped ucte l e cetăţ i i Tropaeu m Tra i an i (43) .

RADU PO PA - Cetăţ i l e d i n Ţara H aţegu l u i (54) .

AL . E FR EMOV - P i ctura i nter i oară d i n parac l i s u l m ănăst i r i i B i s t r i ţ a-Vî lcea (67) .

. :Ii * .:Ii _ Com i s i a Monumente lor I stor i ce ş i de Artă (79) .

• VAS I L E D RĂGUŢ - D i recteu r de l a D i rect ion des Monu­

ments H i stor i q ues et d 'Art - La responsab i l ite d ' u n a nn iversa i re (3) .

Prof. u n iv . A U R E L IAN SAC E RDOŢEAN U - La Com m iss ion des Monu ments H i stor i q ues au bout de 80 ans (7) .

Prof. u n iv . HOR IA T EODORU - De I ' act iv ite de l a Com m iss ion des Monuments H i sto r i q ues (1 7) .

Prof. un i v . V I RG I L VĂTĂ Ş I A N U - La sect ion de Transy lvan i e d e l a Com m i ss ion de s Monu ments H i sto r i q ues (1 8) .

Arch . Ş T E FA N BAL Ş - La restau rat ion de I 'eg l i se C reţu lescu (1 9) .

RADU FLO R E S C U - Le L i mes Dan u b ien il I 'e poq ue d u Bas E m p i re (23) .

COLECTIV U L RE DACŢIO NAL

C R I ST IAN M . VLĂD E SCU et G H . PO ENARU BORDEA - Ur segment d u L i mes A l ut anu s . Les fort i f icat ions autour d u m ass i f Coz i a (27) .

MAR IA COJA - Nouve l l es recherches d ans I ' etab l i ssement gre· co-ro m a i n de Capu l Do loj m an-Argamum (? ) (33) .

AL . - S . ŞTE FA N - Les aq ueducs de Tropaeu m Tra j an i (43).

RADU POPA - Les c i tade l les du pays de H aţeg (54) .

AL . E F R E MOV - La pe i nt u re i nter i eure de l a c h ape l l e du Mon a· stere de B i st r i ţa-Vî lcea (67) .

'i' * ,* - L a Com m iss ion des Monu ments H i stor i q ues et d ' Art (79).

• VAS I L E DRĂG UŢ - D i rcctor of the D i rect ion of the H i stor i c a l

and Art Monuments - The Respons i b i I i ty of an Ann ivers a r'Y (3) .

Prof. A U R E L I AN SACE RDOTEAN U - The Com m iss ion for the H isto r i c a l Monuments b

'y its 80-th Ann ivel'sary (7) .

Prof. HOR IA TEODORU - From the Act iv ity of the Com m i ss ion for the H istor i c a l Monu ments (1 7) .

Praf. V I R G U L VĂTĂŞ I A N U - The Sect ion for Transy lvan i a of the Com m iss ion for the H i sto r i c a l Monu ments (1 8) .

Arc h . ŞT E FAN BALŞ - The Restorat ion of Creţ u l escu Ch u rch (1 9) .

RADU FLORESCU - The Danub i an L i mes i n the Late Per iod of the Rom an E m p i re (23) .

C R I ST IAN M . VLĂD E S C U and G H . PO ENARU BORD EA -A Sec­t ion of the L i mes A l utanus . The Rom an Fort i f i cat ions around t he Coz i a Mounta i n (27) .

MAR IA COJA - New Researches i n the G reek-Rom an Sett le­ment from Capu l Do loj m an-Argam u m (?) (3 3) .

A L . - S . ŞTE FAN - The Aqued ucts from Trop aeu m Trajan i (43) .

RADU PO PA - The C itade l s from Ţara H aţegu l u i (54 ) .

AL . E FR E MOV - The I n s ide Pa i n t i ng from the Chape l o f the B i str i ţ a Monastery-Vî lcea Cou nty (67) .

* .*, * - The Com m i ss ion for t he H i stor i c a l and Art Monu ments ( 7 1 ) .

ROD I CA BĂNĂŢEANU (secreta r de redacţ i e) , VAL ENT INA B U Ş I LĂ , I U L I U BUZDUGAN (red actor şef ad j . ) , M I RCEA DUM I TR E S C U , OLGA MĂRCU L ESCU , T E R EZA S I N IGAL l A , MARGARETA Ş I PO Ş .

Red acţ i a : Ca lea V i ctor ie i n r . 1 74 , Bucu reşt i , sectoru l 1 , telefon 1 3 98 1 7 . Ad m i n istraţ i a I . S . I .A . P . , str . B rezo i anu n r . 23 -25,

te lefon 1 4 67 99 . Costu l u n u i abonament an u a l este de 1 40 le i ; abon amente le se fac l a red acţ ie sau l a ad m i n istraţ i e .

lei 35 I I 40880

80

www.patrimoniu.ro

RESTAURAREA BISER IC I I CREŢULESCU

--------------- Arh . ŞTEFAN BALŞ ---------------

Fig. 1 . Faţada vesl dupd cOJ, rea tencu ie l i i .

www.patrimoniu.ro

3 4 2

7

1 0

Fig. 2 . Fa(ada nord la Începerea lucrărilor.

Fig. J. Decoraţia tencuică păstrată În podu I veşm Întărie i .

Fig. 4. Urmele panoului pridvor u lu i .

F ig . 5. Absida nord cu urmele placajului de cărăm idă.

Fig. 6. Pr idvorul În t impul degajă"i i arcade lor .

Fig. 7 . Fragmente de ancodrament de (ereastră.

Fig. 8. Re(acerea ciubucelor.

Fig. 9. Soclu l În dreptu l veşm Întăriei.

Fig. 10. Coloana peretelui despărţitor dintre naoş

ş i pronaos.

Fig. 1 1 . Fereastra mare, pragul interior.

Fig. 1 2 . Faţada de sud Înainte de � restaurare.

www.patrimoniu.ro

... '_J Pe ca lea V i ctor i e i , în centru l Cap i ta l e i , se îna l ţă deoseb i t �de e l egantă s i l uet,a b i ser i c i i C.r:.elu �u într-un cad ru de verdeaţă ,

Itrepte ş i terase , I n făţ i şarea e i d e astăz i este ' însă atît d e d i fer i tă de cea pe care o avea acu m patruzec i d e an i , î na i nte de restau rare,

;' incît cu greu s-ar putea crede că este totu ş i u n a ş i aceeaş i c l ăd i re . _ Ea se găsea atu nc i înch i s ă într-o cu rte încon j u rată de c l ăd i r i cu

parter ş i etaj , înş i rate pe ca l ea V i ctor i e i ş i pe strad a Sf, Ion i că - az i d i spărută - ce cobora spre strad a Brezo i an u ,

R i d i cată În 1 722 d e I ord ache Creţu lescu , g i nere l e l u i Constan­, t i n Brîncoveanu , a fost rad i ca l t ransformată după mod a t i mpu l u i , în 1 860.

În 1 932 , efor i i Emano i l s i N i co l ae Cretu l escu , u rmas i i ct i ­toru l u i , nemu lţu m iţ i d e asp'ectu l ş i starea ' e i , au hotărit să o reîn no i ască , f ie pr i n restau rare , f ie p r i n refacere tota l ă . La i n s i s­tenţe le stăru i toare a l e arh i tectu l u i Pau l Em i l M i c l escu - conv i n s d e ment i nerea vech i i arh i tectu r i s u b îmbrăcăm i ntea tencu i e l i i rnodern� - au fost încercate cîteva sondaje care au scos la i vea l ă -:o loane le d e p i atră a l e fostu l u i p r i dvor ş i au doved i t ex i stenţa une i p i ct u r i în fresc� acoper,i tă de p i ctura în u l e i , opera l u i Tattarescu d i n 1 860. I n căutarea a l tor mărtu r i i , s-a ma i băn u i t că exam i n area s i tuaţ i e i d i n pod u l veş�întăr i e i , a l i p i tă ma i tîrzi u , ar putea d a rezu I tate i nteresante , I ntr-ad evăr , în confi r­m area faptu l u i de mu lte or i ver i fi cat pentru asemenea cazu r i <l e prefacer i u l ter i oare , adeseor i m ărg i n ite l a părţ i l e v i z i b i l e , a apărut ş i a i c i în c up r i nsu l pod u l u i , u n fragment d i n vechea modenatură tencu i tă , cu un brîu med i an cu orn amentaţ i a sa f lora l ă , încad rat de amorse le u nor c i u buce re l i efate.

Faţă de aceste rezu I tate , efor i i au hotărît să înceapă res­tau rarea cerînd concursu l Com i s i u n i i Monumente lo r Isto r i ce .

După genera l i zarea cercetăr i lor ş i întocm i rea p ro i ectu l u i , l ucrăr i l e a u fost porn i te în 1 934 ş i au l u at sfîrş i t î n 1 939 , costu l lor tota l în va loare de 5 000 000 l e i fi i nd acoper i t d i n fond u r i l e Efor i e i .

În ce le ce u rmează vom arăta fe l u l în cal'e au fost obt i n u te <late l e necesare read ucer i i faţade lo r d i n soc l u pîn ă l a co'r n i ş ă , l a vechea lor înfăţ i şare , d ate bazate pe u rme l e găs i te pe monu­ment ; d u pă care vom expune stud i u l pentru reconst i tu i rea for­me lor d i spărute de l a n i ve l u l corn i şe i în sus , deduse p r i n ana log i e c u a l te monu mente a l e epoci i , rămase întreg i .

În l ăturarea întregu l u i strat d e tencu i a l ă a l veacu l u i a l X I X- l ea , ce acoperea în mod u n i form faţade l e pe toată î nă l ţ i mea lor , a fost com p l etată în părţ i l e s uper ioare p r i n d esfacerea u n u i p l acaj <le j u m ătate cărăm i d ă p r i ns cu crampoane mar i de fi e r , care rotun jea abs i d e l e po l igona l e ş i îmbrăca retragerea pereţ i lor l a pronaos ş i p r i dvor . După ter m i n area acestor d o u ă operaţ i u n i , s-au obţ i n ut i nd i caţ i i s u rp r i nzător d e com p l ete. Pe su prafeţe l e pereţ i lor d ecoj i ţ i se putea c i t i c u u ş u r i nţă întreaga schemă a vech i i modenatu r i ce fusese rasă l a faţa z i d u l u i în 1 860 .

S-a putut astfe l stab i l i că faţade l e erau împărţ i te p r i ntr- un 'brîu med i an î n două părţ i d e înă l ţ i me ega l ă , împodob ite ambe l e cu o retea de c i u buce re l i efate s i încad rînd u n s i r cont i n u u de panour i : Î n cîmpu l i nfer i or , înt�e soc l u ş i brîu , ' panou r i l e erau încad rate în c i u buce d u b l e ş i aveau o formă d reptungh i u l ara . Ce le afl ate peste brîu în sch i mb aveau c i u buce s i m p l e arcu ite ş i erau întretă i ate la partea s u per ioară d u p ă un mod e l d estu l <le rar în arh i tectura t i m pu l u i , fo los i t doar de meşter i i l u i Con­stant i n Brîncoveanu1 , care l-au re l u at probab i l de l a c l ăd i r i l e l u i M ate i Basarab , afl ate l a Brîncoven i .

P r i dvoru l s-a doved i t a fi de p roporţ i i monu menta l e , c u ar­'cade l e ş i co loane l e sa le i ntacte , îng lobate În z i d ă r i a de u m p l utură .

Soc l u l a fost regăs i t ascuns în pămînt d i n cauza înă l ţăr i i n i ­ve l u l u i curţ i i cu aproape u n metru , s up rapus de u n soc l u modern <l i n d a le s i mp l e d e p i atră .

Pr i n coborîrea teren u l u i la vech i u l n ive l , a fost d ega jat ă d e ,asemenea partea i n fe r i oară a t u rn u l u i scăr i i l a c l opotn iţă , a l i p i t :pe l atura de nord a pron aosu l u i .

Î n sfîrş i t , au m a i apărut peste în a l te l e ferestre neogot i ce ,a l e veacu l u i t recut go l u r i l e astu pate a l e u nor ferestre d e m i c i ,d i mens i u n i prevăzute cu o retragere , i n d i cînd ex i stenţa u n u i ancad rament sau t rafor de p i atră .

Astfe l , l a sfîrş i tu l faze i d e cercetare , s i ngure l e e lemente ră­mase ne i dent if i cate d i n compoz i ţ i a faţade lor erau ferestre l e mar i ş i corn i şa . Î n c u rsu l l ucrăr i l o r însă a u putut f i comp letate şi aceste l i psu r i . Cercetăr i l e făcute la ferestre , în i nter ior ş i exter ior , s u b comp l etăr i l e d e z i d ăr i e refăcută c u ocaz i a I ărg i r i i

1 Boln iţa m ăn ăst i r i i Hurezu , Mogoşoaia.

21

l o r , au scos l a i vea l ă pragu r i l e ş i porn i r i l e g rafu r i lor l atera l e a l e vech i lor d esch i d er i , i nd i cînd totodată s i l ocasu l u n u i anca­d rament de p i atră , aşezat spre exter io r , l a fe'l ca l a � i c i l e ferestre d i n reg i stru l s u per ior . Totodată ch i ar şi d i mens i un i l e ş i profi l e l e acestor ancad r�mente au fost pîn ă l a sfîrş i t cunoscute p r i n b locu r i l e d e p i atră recuperate cu ocaz i a săpătu r i lor făcute.

Cît d espre corn i ş ă , regăs i rea u nor cărăm iz i d e format spec i a l , cu vîrf, în mo lozu l d i n pod u l b i se r i c i i , a l ăsat s ă se pres upună că eX i stase p robab i l ş i a i c i aceeaş i corn i ş ă cu tre i r în d u r i s up rapuse de cărăm iz i , n e l i ps i te l a toate b i ser i c i l e de atu nc i . N i ve l u l de porn i re pe de a ltă parte , a fost ş i e l prec i zat p r i n cîteva fragmente de tencu i a l ă , c u u rme de frescă afl ate în zona de z i d ă r i e d easu pra arcat u r i lor , care , p r i n uşoara lor cu rbură spre exter io r , nu puteau f i exp l i cate decît În cazu l ex i stenţe i p r i m u l u i rînd a l corn işe i scos în afara perete l u i . Amîndou ă aceste i nd i c i i au fost cons iderate suf ic i ente pentru a j ust i fi ca refacerea u ne i corn ise de acest fe l . '

Comp l etarea c i u buce lor d u pă vech i l e t rasee n u a prezentat prob leme . Reîncastrarea acestor cărăm iz i d e format spec i a l , rotu n j ite ş i uşor ascuţ ite l a vîrf d u pă mod e l u l regăs i t în pod u l veşmîntăr i e i , a fost uşoară, e l e f i i n d d e l a început aşezate În cana l e an ume prevăzute ş i neţesute cu restu l z i d ăr i e i .

Pentru înch i derea ferestre lor m i c i d e l a partea s u per ioară , s-au montat p l ăc i d e p i atră traforată în fe l u l ce lo r afl ate la a lte b i s�r i c i d i n aceeaş i epocă , c u mot i ve f lora l e s i m i l are .

I n sfîrş it l a faţada vest a fost refăcut panou l d reptu ngh i u l ar ce contu rase p i ctura hramu l u i , d u pă u rme le g ăs i te în c u p r i nsu l med a l ion u l u i ex i stent în ace l l oc .

Recap itu l înd ce l e arătate p î n ă acum , s-ar putea afi rma că faţade le de astăz i reproduc Întocma i pe ce le d i n trecut . Dar înfăţ i şarea lor n u ma i este totuş i aceeaş i d i n cauza z i d ă r i e i care nu a m a i fost tencu i tă ş i d i n cauza în locu i r i i cărăm iz i i cu p i atră la soc l u ş i l a brîu .

Această abatere de l a c r i ter i i l e d e restau rare st i i nt i fi c ă atît d e strîns u rmate în l u crarea real i zată , care 'a atr'as î�că de pe atunc i d estu l e c r i t i c i , a fost preferată d i n u rmătoare l e mot i ve de ord i n teh n i c ş i estet i c :

Pentru b una aderenţă a tencu i e l i i n o i p e z i d ă r i a veche de m u l t uscată , e r a necesară , f ie o ş p r iţ u i a l ă cu c i ment care a r f i atras o i m permeab i l i zare d ău n ătoare , f i e d i st rugerea p r i n c i o­căn i re a fru mosu l u i parament foarte îngr i j i t l u crat ş i rostu i t , p ăstrat în b u n ă stare în cîm pu I panou r i l or . Pe de a l tă parte , d ator ită d es i g u r ş i formaţ i e i s a l e profes iona l e d e arh i tect , res­tau ratoru l a fost ma i înc l i n at să accepte i d eea menţ i ne r i i l a ved ere a u ne i z i d ăr i i socot i tă m a i fru moasă s i m a i d u rab i l ă decît tencu i a l a . '

De aceea , t recînd peste argumente l e d e ord i n i sto r i c opuse u ne i mod i fi căr i denatu rînd aspectu l i n i ţ i a l autent i c , s-a d at pre­cădere propuner i i menţ i ne r i i mater i a l u l u i aparent.

Ace leaş i argu mente de o m a i b u n ă rez i stenţă în t i m p ş i de un aspect estet i c s uper ior , au j ust i fi cat ş i în l ocu i rea cărăm iz i i cu p i atră i dent i c profi l ată ş i scu l ptat ă , în zone l e ma i expuse l a soc l u ş i l a brîu , avîndu-se Însă g r i j ă d e a s e păstra c a martor a l s i tu aţ i e i i n i ţ i a l e co lţu l abs i d e i nord î n d reptu l foste i veşmÎn­t ăr i i , în care mai ex i stă încă z i d ă r i a cu tencu i a l ă or i g i n al ă .

Propuner i l e î n acest sens n u fuseseră p revăzute l a Începerea restau răr i i , d u p ă cum se constată la paramentu l p r i d voru l u i p l acat cu cărăm iz i aşezate pe l at pentru comp l etarea z i d ă r i e i c iop l i te l a s u prafaţă , faţade l e u rmînd s ă f i e tencu ite .

I deea renunţăr i i l a tencu i a l ă , apărută pe parcu rs , a fost d i s� cutată în cad r u l Com i s i un i i Monu mente l or Istor i ce ş i aprobată l a faţa l ocu l u i d e către N i co l ae Iorga , A l exand r u Laped atu ş i G h . Ba l ş , mem b r i , în com i s i e , recomand Înd u-se o zugrăv i re a z i d ăr i e i no i , c u l apte de var d i l uat , pentru atenuarea contrastu l u i c u z i d ăr i a veche.

În i nter ior restau rarea a fost tot atît d e rad i c a l ă ca s i În exte­r ior . În l ocu l u n e i mar i arcade desch i se pentru I ărg i rea 'spaţ i u l u i , operaţ i e cu rent executată l a sfîrş i t u l secol u l u i t recut , se puteau presupune ca forme desfi i nţate , f ie un z i d p l i n d espărţ i n d n aosu l d e pronaos , f ie u n perete cu tre i arcade spr i j i n i te pe co l oană , ambe le cazu r i ex i stînd În arh i tectura t i mpu l u i . Pr i me l e sond aje făcute la p i l aştr i i l atera l i au scos la i vea l ă fru moase l e co loane angajate de p i atră , ascunse În z i d ăr i e , c u fus u r i cane l ate ş i cap i ­te le d ecorate cu mot i v u l st i l i zat a l f loarei d e cr i n fo los i t adeseor i pe atu nc i , p ăstrînd ş i u rme de zugrăve l i co lorate. Z i d u l d espăr­ţ itor a fost ca atare refăcut p r i n com p l etarea celor două co loane

www.patrimoniu.ro

Fig. 13. Planul bisericii, Cti clădit/le din deceniul IV,

Fig. 1 4 . B iserica după restaurare.

. .,

2 2

centra le ş i reconstru i re a c e l o r t re i arcad e , l a n i ve l u l n aşter i lor descoper i te pe feţe l e l atera l e a l e p i l aştr i l o r .

P i ct u r a i nter ioară În frescă read usă l a l u m i n ă Î n u rma Înde­părtăr i i p i ctu r i i În u l e i d i n 1 861 , a fost restau rată tot atu nc i , f i i nd cu raţ l 1ă ş i conso l i d ată fără a f i reÎntreg i tă , scene le păstrate fi i nd Încad rate În zone de tencu i a l ă s i mp l ă , d u pă p r i n c i p i i Încă noi pe atu nc i , În ţara noastră .

Partea a doua a restaurăr i i , c up r i nzînd refacerea tu r l e lor şi a baze lor d i spărute , a avut un spec if i c d i fer i t , fi i nd În oarecare măsură ma i l egată de aportu l person a l a l restauratoru l u i .

Î n mod ob i ş n u i t Î n asemenea cazu r i , În care se caută regăs i­rea u nor forme cît ma i aprop i ate de ce l e vech i , se consu l tă În p r i m u l rînd documentaţ i a graf ică u nde ar putea să fi f igu rat ed i fi c i u l , f i e În tab lou l vot i v , f i e În stampe sau p i ctu r i .

Se fo l oseşte d e asemenea cercetarea a l tor b i ser i c i contempo­rane de ace i aş I t i p , avînd t u r l e l e Încă păstrate , pentru a se con­stata În ce fe l au fost d i mens ionate ş i p roporţ ion ate acestea În raport cu corpu l c l ăd i r i i . În l i m i te l e rezu l tate lor obţ i n ute ş i ţ i n înd seama de ace l e i nd icaţ i i ob l i gator i i afl ate pe mon ument, ad i că n um ăru l ş i l ocu l de am p l asare a l t u r l e l o r , prec izat p r i n d i ametre l e go l u r i lor afl ate Î n pod , s e va putea Întocm i u n pro i ect de reconst i tu i re , În forme d acă n u i dent i ce , d ar dest u l de apro­p i ate de ce l e i n i ţ i a l e .

Î n cazu l de faţă i m ag i nea b i ser i c i i d i n tab l ou l vot i v n u ma i ex i stă fi i nd d i strusă o d ată cu refacerea p i ctu r i i . Au fost făcute Însă stud i i l e an a l i t i ce asupra raportu r i lor ex i stente la c l ăd i r i le s i m i l are . E l e au arătat respectarea În mod constant a anum i tor proporţ i i , cum ar t i raportu l de ega l i tate Între Î n ă l ţ i mea corpu­l u i ş i Î nă l ţ i mea baze i p l us t u r l a , sau raportu l d i ntre l ăţ i mea ş i Î n ă l ţ i mea tamburu l u i t u r l e i , var i i nd de l a pătrat l a pătrat p l us corn i şă ş i a ju ngînd pentru b i ser i c i l e cu proporţ i i l e t rase În Î nă l­ţ i me , l a d i agon a l a t pătratu l u i , z i s ă propo rţ i a d e: . aur sau ch i ar l a d i agona l a pătratu l u i p l us corn i ş a . ----P·e de a l tă parte reconst itu i rea u rmăr i tă a fost m u l t ajutată �ex is..tenţa unei b i ser i c i aproape i dent i ce În p l an ş i e l evaţ ie l a Brădeşt i i de Jos d i n j udeţu l O l t , care a pu tu t fi l u ată ca e l ement de confi rmare şi contro l .

C a derogare d e l a mode l e l e stud i ate , menţ ionăm , În l ocu i rea ob i şn u iteT" co lo-nete 'de' co l ţ , su b l i n i i nd much i a tamburu l u i octo­gona l a l t u r l e i 2 , p r i ntr-u n mănunch i de c i u b uce Împreu n ate. derogare care nu de m u l t putea fi socot i tă ca o l i cenţă i nventată. dar care a fos t regăs ită Întocma i la t u r l a b i ser i c i i Sf. Gheorghe. recent restau rată , la P i teşt i .

O i mportantă I atu r ă a I ucrăr i i executate a fost aceea a con­so l i d ăr i lor pentru care au fost fo los i te toate pos i b i l i tăţ i l e ofer i te de tehn i c a modern ă . Se şt i e că ma i toate t u r l e l e b i ser i c i lor d in Bucureşt i au fost d ărîmate de cutremure . De aceea au fost l u ate a i c i m ăsu r i prevent i ve p r i n executarea u n u i rad i e r de beton armat aşezat peste b aze l e t u r l e l o r , formînd o p l atformă de sus­ţ i nere pentru u n sche l et de beton armat," Însc r i s; În i nter i oru l �.t i u n i i stî l p i lor , l egat de centur i pel" i metra l e la m i j l oc ş i În partea s uper ioară , totu l Îng lobat În z i dă r i e . Pentru conso l id area pron aosu l u i amen i ntat de două crăpătu r i foarte p ronunţate , au fost i ntrod use de asemenea tre i g r i n� i meta l i ce În g ros i mea z i d u ­l u i , socot ite suf i c i ente Întrucît sondaje l e execu tate În pămînt au arătat o fu ndaţ i e sănătoasă coborînd la doi met r i adînc i me ,

Acesta este pe scurt i stor icu l restau răr i i d i n 1 939 . Î ntre t i m p b i se r i c a a trecut p r i n cîteva Încercăr i gre l e . D a r n i c i mare le

cutremu r d i n 1 940 , n i c i bombe le av ioane lor ge rm ane căzute În aprop i ere În 1 944 ş i n i c i sch i mbăr i l e rad i ca l e a l e spaţ i u l u i d i m­p rej u r ş i a l e Întregu l u i cart i e r , care au d at antu ra ju l u i Înfăţi­şarea actua l ă , nu au reu ş it să- i mod if ice n i m i c d i n ceea ce s-a rea­I i zat atu nc i . Ea rămîne ma i departe ca document al u nor vrem i t recute , Î n cadru I t i m pur i lor moderne ş i este Î ncă astăzi socot i tă p r i ntre ce le ma i reprezentat i ve monumente a l e ora­şu l u i Bucu reşt i .

2 Mod if icare făcută l a sugest i a arh itect u l u i Hor ia Teodoru .

www.patrimoniu.ro