,.i,ir: tritl ,lltl

:lilll:' r, ::,:ll:i . :1:a lll' r,l: ,lf i ,rl"'

.fI

, lrlrl r.rr::rr,', ,ril I lllr r,l il:r ,lrl ,.;.,., r l,l,l ,rr'r r:ill.l lii ,lilI r,tlitl;lli:ilr.ri,:rr l:i..r'r.r lti:tl: .trtlllI III i.lilr,rtll: .l

,lit

:lI

,r 'l ,,1' ,, , ,, ' ,,,,' I

IItII

Robert D. Kaplan este autorul a 16 clrli de politica ex- |terni gi cllitorii, traduse in numeroase limbi, printre care:

Iln Euiope\ Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Jour- |ney Through Romania and Beyond (2016; trad' tom' ln um-

|bia Europbi,20r6), Asia\ Cauldron: The South China Sea

I

and the i,nd of a Stable Pacific (2014; trad. rom' Butoiul- cu I

pulbere al Asiii,Editura Litera, 2016), Monsoon: The Indian I-Ocean

and the Future of American Power (2010), Warrior I

Politics: Why Leadership Demands a Pagan Ethos (2002; I

trad. rom. Politici de rdzboi,2002) 9i Balkan Ghosts: A lour- |

ney through History (1993; trad. rom. Fantomele Balcanilor' :

ZOOZ). in 2011, Foreign Policyl-a desemnat printre ,,Primii I

100 de gAnditori ai lumii". Este editor al publicaliei Tfte 1

Atlantic,in care articolele sale apar de trei decenii, gi senior 1

fellowincadrul Centrului pentru o Noui Securitate Ameri- l

iani din Washington. A fost analist geopolitic principal la

Stratfor, iar din 2009 pAn[ in 2011, afost membru al Comi-

tetului de Politici de Apirare condus de secretarul ameri-

can al Apir[rii, Robert Gates. Din 2006 pin[ in 2008, a fost

visiting professor de securitate nalionali al Promoliei 1960

din cadiul Academiei Navale a Statelor Unite, Annapolis'

www.RobertDKaPlan. com

r . :,iri.ltrtli .l

ltit, lrl:ir i llli'tpD.

muwAnmrGXOGKASXXT

CE NE SPUNE HARTA DESPRE CONFLICTETE VIITOARE

$r LUPTA iUpOrnrVl DESTTNULUT

Tiaducere din limba englezd. de Mihnea Gafi,la

Prefald dt Paul Dobrescu

&cBucuregti

2018

:l:.ltt:

illt:,,::r1t::,: lrl;li;;';:: lrlrr:: I rrlrt ..illrrrr.: :rr|r1,'i-l.1llr: I lliil::',r,llllll r':tlriltl:,,lrilri:,,1:litiill'

: l;til't::tlil,i:,:,lltlll:i,i,i,lllii'a :,illi! i.tlltllrlti::rrl. lttlii:,:riltiir r,tii;lrlil-:t.i.r!: .it i,: r,:t:tir,1

:illlii I :l1l:l i lllll:li'::iriri, .,111 t.r.tri!it,i,.ilt.r I rllii :.r'liriil.. .

llrlt I r:ill : lllllit,i : :

ifl ,memoria :lui Harvey: Sicherman ( 1945'2A I 0),'

presedinteallnstitutuluide:;;r;t:;l;:;lll;,2Fnefa!5

FRONTTERE

Cel mai bun loc pentru a inlelege prezentul

;i a-fi pune intrebdri despre viitor este pepdmdnt, cdldtorind cdt mai tncet cu putinfd.

CAnd cele dintAi giruri de coline ca nigte domuriau apirut la orizont, parci smulgdndu-se din deqertulplat al zonei de nord a Irakului gi culminAnd in ma-sive de trei mii de metri in61!ime, invelite in stejari Eifrasini de munte, goferul meu kurd a aruncat o pri-vire in spate,la cdmpia fir[ sfdrgit care arita ca scoaside la cuptor, a plesnit din limbi in semn de dispre!

9i a zis: ,,Arabistan'. Pe urm6, uitAndu-se iar inainte,c[tre coline, a Eoptit: ,,Kurdistan" - gi s-a luminat lafa!i. Era in 1986, momentul de vdrf al regimului su-focant al lui Saddam Hussein, qi totugi nici n-am in-trat bine printre viile ca niqte inchisori gi pripistiileamelitoare, ci panourile cu portrete ale lui Saddam,pAni atunci ubicue, au dispirut ca prin minune. Lafel Ei soldalii irakieni. Le-au luat locrilpe;mergit kurzi

Peshmerga sau peshmerge - termen care define$te rdzboinicii

kuzi inarma{i, insemndnd, textual,,,cel care inf runtd moadea" (n.tr. ).

24 Robert D. Kaplan

cu banduliere, cu turbane pe capete, pantaloni largigi briuri late. Potrivit hlrfii politice, nu pirisiserimIrakul. Dar munfii stabiliseri o limiti a puterii luiSaddam - o limitd depiqiti cu mijloace dintre celemai brutale.

La sfirgitul anilor 1980, infuriat de libertatea pecare acei munfi le-o garantaseri kurzilor, in ultimiinstan{i, de-a lungul deceniilor gi secolelor, Saddama pornit un asalt pe scari largi impotriva Kurdis-tanului irakian - sinistra campanie de genocid zisiAl-Anfalt -, in cursul ciruia au fost omordli in jurde 100 000 de civili. Sigur ci nu munfii au jucat roluldeterminant. Ei au servit numai ca fundal - ca pre-text inifial - pentru aceastl tragedie ingrozitoare.Din cauza munfilor s-a despirlit Kurdistanul, intr-omisuri semnificativi, de statul irakian ln prezent.

Munfii reprezinti o forli care conservi, adese-ori protejAnd culturile indigene, in defileurile lor, deideologiile aducdtoare de moderniziri silbatice, carede-atitea ori au nipistuit regiunile plate - cu toateci tot ei le-au oferit refugiu gi gherilelor marxiste qicartelurilor de droguri in vremurile noastre.2 Antro-pologul |ames C. Scott, de la Universitatea Yale, scriec6: ,Oamenii munfilor sunt cel mai adesea vizulica fbcAnd parte din comunitl{i de fugari, evada{i,

Denumita astfel dupd sura Al-Anfal (,,Jertfele r6zboiului"), capito-lul B din Coran, utilizatd ca denumire codificatd de autorite-

file regimului saddamit pentru o serie de campanii antikurde dinanii 1986-1989, care au culminat in 1988 (n.tr.).

Vezi Black (1997), p. 85

Rdzbunareageografiei 25

r lutali, care, in decursul acestor doui ultime milenii,r iru ascuns de opresiunea proiectelor statalizante dinvili".t Pentru ci la cdmpie a mugcat cel mai adAnc ginrai autentic din populafie regimul stalinist al lui Ni-t olae Ceaugescu. Am urcat de mai multe ori versan(ii( )arpalilor in anii 1980 gi am vizut prea putine semnenlc colectivizirii. Acegti munli care fin spatele Euro-pci Centrale erau definili mai degrabi de casele dinlcmn gi piatri naturali, decAt de cele din beton armat,rnaterialul de construcfie preferat al comunismuluirominesc.

Carpafii care stau ca o cingitoare pe trupul Ro-rrrAniei formeazd. o frontieri in aceeaqi misuri carnunfii Kurdistanului. PitrunzAnd in Carpa(i din-spre apus, din pusta maghiari ternd gi de-o maiestu-oasd... pustietate, marcati de un sol negru precumclrbunele gi de oceane intregi de ierburi verzi-gilbui,rrm lisat ugor-u$or in urmi lumea fostului ImperiuAustro-Ungar si am inceput si inaintez pe tirimulmai lipsit de valenfe economice al fostului ImperiuOtoman. Despotismul de sorginte orientali intru-chipat de Ceaugescu, atat de opresiv prin comparafiecu comunismul intdmplitor, de gulag, din Ungaria,l fost fhcut posibil, in ultimi instante, de fortirealaOarpa!ilor.

$i totugi, Carpafii nu erau de nepitruns. Negus-torii se opintiseri, secole de-a rAndul, prin numeroa-sele pasuri care-i stripung, intr-o asemenea misuricdriugi de bunuri qi de culturl aleasi, incAt o evidenti

Vezi Scott (2009), p. ix

Robert D. Kaplan

asemenare cu Europa Central[ a prins rddicini gi

dincolo de ei, in orage precum Bucuregti qi Ruse. Daracegti munfi au inifiat in mod indubitabil o gradafie,cea dintdi dintr-o serie desfrqurati inspre risirit, careavea s[ se incheie tocmai in deqertul Arabiei gi indegertul Karakum.

in 1999, m-am imbarcat pe un cargobot de noaptein capitala Azerbaidjanului, Baku, aflati pe firmulapusean al Mirii Caspice, indreptAndu-mi spreKrasnovodsk, un port de pe lirmul risiritean, inTirrkmenistan, de unde incepe ceea ce perqii sassanizidin secolul al III-lea d.Hr. numeau Turkestan. Cdndm-am trezit, am vdntt o linie a lirmului austerl qi

abstractl: nigte barici albicioase care se profilau pefundalul unor coline de culoarea lutoasi a morfii.Tuturor pasagerilor li s-a ordonat si se ageze in girindian - afari, erau 38 de grade! - in fafa unei porli cuvopseaua scorojiti, unde un singur polilist ne-a con-trolat paEapoartele. Pe urml, am trecut sub un s,opronpustiu, dar infierbintat, unde un alt polilist mi-adescoperit pastilele de Pepto-Bismol pentru dureride burti gi m-a aouzat de contrabandiL cu narcotice.Mi-a luat lanterna, i-a scos bateriile de 1,5 volfi $i le-adat drumul pe podeaua de p[mAnt bititorit. Aveao mutri la fel de asprl gi de nedomesticiti ca peisajuldin jur. Oragul care se zirea dincolo de qopron erafbri pic de umbrl gi deprimant de orizontal, cu preapuline semne arhitectonice ale unei culturi materiale.Dintr-odat6, m-a cuprins nostalgia dupi Baku, de zi-durile lui persane din secolul al XII-lea gi de palatele

Rdzbunarea geografiei

tle vis construite de cei dintii baroni ai petrolului,irnpodobite c:ufrize gi cu garguie, o spoiall de occi-dentalism care, in ciuda Carpalilor, a Mirii Negre gi

rr culmilor Caucazului, refiiza s[ se stingi de-a bine-lea. in cdlltoria mea spre Est, Europa mi se evaporasetreptat din fafa ochilor, iar frontiera naturali repre-t,entatd, de Marea Caspici fusese in mod limpede ulti-rnul stadiu, anunlind deqertul Karakum.

Desigur, geografia nu demonstreazd. caracteruldeznidijduit al Turkmenistanului. Mai degrabi, sem-nificl doar inceputul inlelepciunii in ciutarea unuirnodel istoric: un model cu nenumirate invazii - a

parfilor, a mongolilor, a perqilor, a ruqilor sub Impe-riul Jarist, a sovieticilor gi a unei pletore de triburiturcice care au dat buzna peste un peisaj pustiu gi ne-protejat de nimeni gi de nimic. Abia se puteau vedeaurme ale existenlei unei civilizafii, pentru ci nimeninu-gi putuse infige ridlcinile foarte adAnc gi perma-nent, ceea ce avea darul si explice primele impresii pecare mi le-au l6sat locurile acelea.

PimAntul s-a increlit brusc gi ceea ce, cu cdtevamomente mai devreme, piruse o masd uniformdde gresie s-a dezintegrat intr-un labirint de albii derdu parci scobite gi de creste, amestecand intre elenuanlele de cenugiu gi de kaki. Ca o glazwit peste fie-care colin6, se zirea cAte o nuanli de roqu sau de ocru,dupi cum soarele se risfrdngea sub unghiuri diferitepeste o coasti mai inalt[ sau mai abrupti. Pale de aermai rece pitrundeau in autobuz - prima mea gur[de prospelime de munte dupi stratul de fierbinleali

28 Robert D. Kaplan

din Peshawar, provincia de frontieri din nord-vestulPakistanului.r in sine, dimensiunile pasului Khybernu sunt impresionante. Cel mai inalt vArf nu trecede 2 100 de metri, iar pantele sunt rareori abrupte.Chiar gi aqa, in mai pufin de o ori, in 1987, autobuzulm-a dus printr-un infern vulcanic impietrit, de collide stinci gi canioane labirintice; de la solul tropicalgi luxuriant al subcontinentului indian la pustietililericoroase, cel mult ierboase, ale Asiei Mijlocii; de lao lume cu sol negru, fesdturi indriznefe gi o bucitirievariati gi condimentati la o alta cu nisip,l6n[ nediri-citi gi carne de caprd.

Dar, spre deosebire de Carpa(i, prin ale ciror treci-tori se aventurau negustorii, geografia de Ia frontieradintre Afghanistan qi Pakistan oferi alte lec{ii, pentruc5 britanicii au fost cei dintdi care au vorbit despreo ,,frontieri de nord-vest", dar aceea nu era ,,deloco frontieri din punct de vedere istoric", potrivit pro-fesorului Sugata Bose de la Universitatea Harvard,ci ,,tocmai <<inima>" unui continuu ,,indo-persan'qi

motiv pentru care Afghanistanul qi

Pakistanul formeazi un tot organic, fiind imposibilde conceput ca state separate, geografic vorbind.2

$i-apoi, am intAlnit frontiere de qi mai mare arti-ficialitate:

Am trecut de dou6 ori Zidul Berlinului citre Ber-linul de Est, in 1973 qi in 1981. Aceasti cortin[ de

1 Provincie numitd ulterior Khyber Pakhtunkhwa2 Vezi Bose (2006), p. 56

Rdzbunarea geografiei

hcton armat, inalti de aproape patru metri gi incu-nunati de o feavi groasi, despirfea in doui un peisaj

cl dintr-un film alb-negru: de partea vest-germanicrau comunitifi sirace de imigranfi turci qi iugoslavi,lrrr de partea est-germani, o zone pustiiti, cu clidiritare mai purtau inc[ urmele celui de-al Doilea RizboiMondial. Puteai si te apropii gi s[ pipii Zidul aproaperuriunde pe partea occidentali, cea imbrlcati in graf-liti; toate cAmpurile de mine gi turnurile de pazi eraupe partea cealalti, inspre est.

Oricdt de suprarealisti pirea o asemenea curte deinchisoare trasi chiar prin mijlocul unui oraq, lumeanu punea sub semnul intrebirii Zidul decAt in ter-rneni morali, pentru c[ prezumfia fundamentall a

vremii era cd Rizboiul Rece nu avea cum si ia sfdrgit

vreodati. Mai ales pentru cei ca mine - care au cres-

cut in timpul Rizboiului Rece, dar nu au deloc amin-tiri din al Doilea Rlzboi Mondial -, Zidul, oricAt debrutali qi de arbitrar[ era prezenta lui in orag, pireala fel de permanent ca o creasti muntoas[. Adevirulnu scotea capul decAt din cir{i gi din hirfile istoriceale Germaniei, pe care numai printr-o coincidenli miapucasem si le consult in primele luni ale anului 1989,

aflindu-md la Bonn pentru a scrie un articol pentruo revistd. Cir{ile qi hirfile spuneau istoria urmitoare:

Ocupind inima Europei intre Marea Nordului,Marea Baltici qi AIpi, germanii au fost dintotdeauna,potrivit istoricului Golo Mann, o forfi dinamicl po-priti intr-o ,,mare inchisoare", dornici si scape dinca. Dar, cum nordul qi sudul erau, pentru ei, blocatecle mlri gi de munli, sciparea nu gi-o puteau gisi decdt

29

i0 Robert D. KaPlan

inspre est gi vest, direc{ii in care nu se loveau de nici

unlmpediment geografic. ,,Felul de a fi al germanilor

a fost caracterizat, in ultima suti de ani, de o lipsd

de forml, de inconstan!6", scria Mann, referindu-se la

perioada tulbure dintre anii 1860 Ei 1960, marcati de

expansiunea din vremea conducerii lui Otto von Bis-

marck qi de cele doui rizboaie mondiale.l Dar acelaqi

lucru se poate spune gi despre dimensiunile 9i forma

Germaniei pe harti de-a lungul intregii sale istorii.

intr-adevir cel dintii Reich, imperiul intemeiat de

Carol cel Mare in anul 800 d.Hr., a fost un mare go-

goloi de teritoriu instabil, care a inglobat, in diverse

momente, Austria gi pnrli din teritoriile de astizi ale

Elvefiei, Franlei, Belgiei, Jirilor de |os, Poloniei, Italiei

qi ale [irilor care au format fosta lugoslavie. Se pirea

ci Europa era menitd s5' fie condusl din ceea ce astizi

reprezinti Germania. Dar apoi au venit Martin Luther

s,i Reforma lui, care mai intAi a scindat creEtinitatea

occidental[, pe urm[ a scipirat flac[ra aga-zisului

Rlzboi de Treizeci de Ani, desfigurat in prima fazipe teritoriu german. Agadar, Europa Centrali a fost

rarraqitl. Cu cAt am citit mai mult - despre dualismul de

secol XVIII dintre Prusia Ei Austria habsburgici, des-

pre uniunea tarifari dintre diferitele state germane, de

la inceputul secolului al XIX-lea, 9i despre unificarea injurul Prusiei, realizatb de Bismarck la finalul aceluiaqi

secol -, cu atit mi-a devenit mai clar ci Zidul Berli-

nului n-a reprezentat nimic altceva decAt un stadiu in

acest proces neintrerupt de transformare teritoriall.

1 Yezi Mann (1968, 1987), pp.525 9i BB0

Rdzbunarea geografiei

Regimurile care au cdzutla scurt timp dupiZidulItcrlinului * din Cehoslovacia, Ungaria, Romdnia,llulgaria, de peste tot - erau dintre cele pe care le('unoscusem in profunzime, in contextul muncii girrl cdlitoriilor mele. Privite de-aproape, toate piruserllirarte impenetrabile, lnfricogitoare. Destr[mareaIor bruscd a reprezentat o leclie-avertisment pentrulnine, privitor nu numai la instabilitatea inerentd atuturor dictaturilor, ci qi la caracterul schimbitor alprezentului, oricdt de permanentizat gi de coplegitorpoate plrea la un moment dat. Singura trdsituri du-rabili este aqezarea unui popor pe harti. Aqa se faceci, in epocile de migciri sociale, importan{a hdrlilorcregte. Cum fundamentele politice se modificl rapidsub picioarele noastre, harta, chiar daci nu e determi-nanti, poate reprezenta un punct de plecare pentruintelegerea unei logici istorice a ceea ce ar putea urma.

Impresia de violenli era cea care domina inaqa-numita Zoni Demtlitarizatd dintre cele doudCorei. in anul 2006, am vizut soldafi sud-coreenistind inlemnifi in pozilii de lupti de tae kwon do, cupumnii gi bralele inclegtate, uitdndu-se fix in ochiiomologilor nord-coreeni. $i o parte, gi cealalti igi ale-geau pentru aceasti misiune soldalii cei mai inalti,cei mai capabili si intimideze. Dar ura formalizatiastfel gi etalati printre gardurile de sArmd ghimpatigi cAmpurile de mine va fi, probabil, consemnatl deistorie intr-un viitor previzibil. Pentru cine se uiti la

31

i

tl

i

32 Robert D. Kaplan

diferitele scenarii de divizare a unor (iri din secolulXX - Germania, Vietnam, Yemen -, este limpede ci,oricAt de mult s-ar prelungi divizarea, forlele unio-niste sfdrgesc prin a triumfa, intr-o manieri neplani-ficatd, uneori violenti gi cu o evolufie rapidd. ZonaDemilitarizati, asemenea Zidului Berlinului, esteo granili arbitrari, lipsiti de orice noimd geograficigi care divide o nafiune unitari din punct de vedereetnic in punctul in care s-a intAmplat ca doud ar-mate aflate in conflict si-qi intindi taberele. Aqa cumGermania s-a reunificat, ne putem agtepta - sau neputem face mlcar planuri - s[ vedem o Coree Mare,la rdndul ei reunificati. O dati in plus, forfele culturiigi ale geografiei sunt susceptibile si prevaleze la unmoment dat. O granili frcuti de mAna omului gi carenu se potrivegte unei zone fireqti de frontieri este cprecidere vulnerabili.

Am traversat, de asemenea, grani{ele terestre dintre Iordania gi Israel gi dintre Mexic qi Statele Undespre acele frontiere gi despre altele, mai tirziu.ocamdati, ag vrea si intreprind o alti cdlitorie -un soi cu totul diferit * prin pagini alese ale istorieiale qtiin[ei politice, care au supraviefuit dihoniei deceniilor gi, in unele cazuri, celei a secolelor qi care,fiind influenla lor asupra geografiei, ne ingiduiecitim harta reliefului ceva mai bine gi, in felulne ajuti si intrevedem, oricit de vag, contururileviitoare politici. Pentru ci lnsuqi faptul de a fiatdtea frontiere m-a flcut peste misuri de curioslegiturl cu soarta locurilor prin care m-au dus paqii.

Munca mea de reporter, care s-a intins pe mai binerlt' treizeci de ani, m-a convins ci tofi avem nevoier,i redescoperim o sensibilitate legati de timp gi de\l)iltiu, pe care am pierdut-o in epoca motoarelor cureac{ie gi a informa{iei, cdnd formatorii de elitl aiopiniei publice se mutd in doar citeva ceasuri pesteo('cane gi continente, ceea ce le permite si vorbeascd,rtit de ugor despre ceea ce distinsul editorialist Tho-nras L. Friedman, de la New york Times, numea ,,unprirnAnt plat". Eu, in schimb, le voi prezenta cititorilorrrrci un grup de gAnditori evident in rispir cu moda,r rrre cofnbot vehement ideea ci geografia nu mai con-lutzd.Le voi lnfr1iqa oarecum detaliat opiniile acestoralrr prima jumitate a demersului meu, pentru a veni,rpoi qi a aplica in{elepciunea lor in a doua jumdtate,lrr legituri cu ce s-a intimplat gi este probabil si se in-trirnple de-a lungul qi de-a latul Eurasiei - din EuropaIocmai pAnd in China, trecindprin Orientul MijlociuIrr sens larg gi prin subcontinentul indian. Si aflim(e anume s-a pierdut din viziunea noastri asuprarealitilii fizice, si descoperim cum s-a pierdut acelrcva gi apoi si-l repunem la locul sdu, lungind pasulrillatoriei noastre gi al observafiei insegi, prin inter-rrrcdiul erudiliei profunde a unor savanti de-acumrlecedali * iati scopul prezentului demers.

Geografia, termen de origine greceasci desem-triind, in esen(d, o ,,descriere a pimAntului.., a fostErlcseori asociati cu fatalismul gi, prin urmare, stigma-lizatd - cici a gindi la modul geografic inseamni a li_nrita opliunea umanl, se spune. Dar, apelAnd la uneltel)recum hir{ile reliefului gi studiile demografice,

Rdzbunarea geografiei 3i

i

l

i

l

Currruss

PREFA,TA LA EDITIA iN ruvts'A RoMANA

5

TNTEXT-A. FRONTIERE11/1

Panrxn inrAlVIZIONARII

GaPitolul 1

DIN BOSNIA LA BAGDAD

4tCaPitolul 2

RA?SUF{,ARI.A GE OGRAF IEI1r/J

CaPitolut 3

HERoDor 9t succrsomt sAt

la$

CaPitolul 4

HARTA ruR'lsltrtcAI38

CaPitolul 5

DENATURAREA NEZISTA

169

Gapitolul 6TEoRIA Rri4.LAN D-vLuI 1.n lAnutlnt t t ltt t

184

Capitolul 7

ATRACTIA PUTERII MARITIME207

Capito!ul I,,CRIZA DE SPATIU..

224

PAHTEA A DOUA

HARTA iUCTPUTULUI DE SECOT XXI

Capitolul 9GEOGRAFIA OTVTZAruTON DIN EUROPA

253

Capitolul 10RUSIA $I HEARTLAND.UL INDEPENDENT

28s

Capitolul 11

GEoGRAFTA PUTERII CHINEZESTI339

Capitolul 't2

DITEMA CEOCXETTCA A INDIEI408

Capitolul 13PIVOTUL IRANIAN

451

CaPitolul 14

FOSTUL TMPERIU OTOMAN497,i

,{

'ti.{i'. , .

, :'..1.",:.::'i

' "i ,'r ,,

PAHTHAA?REIA ,,.,,N:',i,

DEsTiNutAMERIcII . r 1rlq,,

,t; \',

BRAUDEL, MEXICUL $I MAREA STRAIEGIE ,: .,,

549 ,i,,,ii.,, ,,.l,{,t,,i

MULTUMIN ',':',"

597 .,;;:;{, ryl,lBIBLIOGRAFIE ,'i.,sss i,,

'.tINDEX ,:i,1,

625 .i ,