1

RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII ÎN ANUL 2015

COLECTIV DE ELABORARE

ing. Ion MUNTEANU

ing. Camelia TUZLARU

ing. Natalia AREFI

ing. Laura CIOROIU

ing.Gabriela RĂILEANU

ecol. Fănica BAŞCĂU

ec. Mirela NIŢU

S-au folosit date de la:

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Grigore Antipa Constanţa

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar Bucureşti

Direcţia Silvică Tulcea- Ocolul Silvic Tulcea

Administraţia Naţională Apele Române- Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea

Redactor responsabil: mat. Camelia CĂPRIŢĂ

DIRECTOR EXECUTIV : ing. Viorica BÎSCĂ

GUVERNATOR: dr.ing. Grigore BABOIANU

2

CUPRINS

CAPITOLUL 0. PROFIL DE ŢARĂ 5

Date geografice şi climatice 5 Relieful şi geologia 5

Demografia 13

Organizarea administrativ teritorială 14 Amenajarea teritorială 14 Dezvoltarea zonelor rezidenţiale 15

Resurse naturale 16 Resurse naturale neregenerabile 16 Resurse naturale regenerabile 16 Valorificarea resurselor naturale regenerabile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării 17 Activitatea cinegetică în RBDD 30

CAPITOLUL 1. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR 34

1.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe 34

1.2. Factori determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a aerului înconjurător 34

1.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie 34 1.2.1.1. Energia 34 1.2.1.2. Industria 35 1.2.1.3. Transportul 37 1.2.1.4. Agricultura 37

CAPITOLUL 2 APA (DULCE) 38

2.1. Resursele de apă. Cantităţi şi debite 38 2.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe 39 2.1.2. Prognoze 39 2.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă 39

2.2. Calitatea apei 42

2.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe 42

2.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă 42

2.2.1.2. Calitatea apei lacurilor din Romanânia 50

2.2.1.3. Calitatea apelor subterane 58

3

2.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere 58

2.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor 58

2.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din RBDD 58

2.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare 58

2.2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei 60

2.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor 60

CAPITOLUL 3. SOLUL 60

3.1. CALITATEA SOLURILOR: STARE ŞI TENDINŢE 60

3.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 60

3.1.2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi 61 3.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor 61 3.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 61

CAPITOLUL 4.UTILIZAREA TERENURILOR 62 4.1. Stare şi tendinţe 62 4.1.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire / utilizare 62

CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA 63

5.1. Ameninţări pentru biodiversitate şi presiuni exercitate asupra biodiversităţii 63 5.1.1. Flora şi fauna sălbatică 63

5.2. Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse 69

5.2.2 Reţeaua de arii naturale protejate 69

CAPITOLUL 6. PĂDURILE 71 6.1. Fondul forestier naţional: stare şi consecinţe 71 6.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier 71 6.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 77 6.1.3. Starea de sănătate a pădurilor 80 6.1.4. Suprafeţe de păduri regenerate 80 6.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor. 81

6.3. Tendinţe 81

CAPITOLUL 7. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILOR 81

7.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze 81

4

7.1.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale 81 7.1.2. Generarea şi gestionarea deşeurilor industrial 87 7.1.3. Fluxuri special de deşeuri 87 7.1.3.2. Deşeuri de ambalaje 88 7.1.3.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor 89 7.1.3.6. Deşeuri biodegradabile 90

CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 92

8.1. Mediul urban şi calitatea vieţii 92

8.1.1. Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii 92

8.1.2. Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii 93 8.1.3. Calitatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii 93

8.1.4. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei 94

8.1.5. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu 95

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI 95

5

CAPITOLUL 0. PROFIL DE ŢARĂ

Date geografice şi climatice

Relieful şi geologia

Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul R omâniei, c uprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m (Fig. 0.1.1.)

Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul Chilia, km 43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – localizare

Din suprafaţa totală a rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă

ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional. Restul suprafeţelor includ zone îndiguite pentru piscicultură, agricultură şi silvicultură (circa 80.000 de hectare), zone prevăzute în Legea 18/1991, cuprinzând suprafeţe de teren proprietate privată sau publică de interes local din intravilanul localităţilor sau teritoriile

6

comunelor (circa 29.000 hectare) precum şi o zonă tampon marină de circa 103.000 hectare. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este amplasată pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).

Patrimoniul natural al Rezervaţiei, domeniul public de interes naţional, este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice din perimetrul Rezervaţiei împreună cu resursele naturale pe care le generează, fiind exceptate terenurile din perimetrul Rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate privată a persoanelor fizice ( a), t erenurile di n per imetrul Rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale (b), terenurile din perimetrul Rezervaţiei, ocupate de amenajările agricole şi piscicole, care, potrivit legii, constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea (c).

Distribuţia terenurilor din Rezervaţie

Nr. crt.

Categoria de terenuri Suprafaţă (ha) %

1 Suprafaţă totală 580.000 100,02 Domeniu public de interes naţional 474.638 81,833 Domeniul public de interes judeţean 71.292 12,294 Domeniul public de interes local 29.281 5,055 Domeniul privat 4.789 0,83

Din punc t d e v edere t eritorial-administrativ, t eritoriul c ontinental al Rezervaţiei este distribuit pe 27 unităţi administrative:

7

Distribuţia terenurilor din RBDD pe unităţi administrativeNr. crt. Denumirea unităţii administrativ-

teritorialeSuprafaţă

(ha)%

A Zona continentală1 Ceatalchioi (Tulcea) 8.136 1,8512 Pardina (Tulcea) 30.634 6,9703 Chilia Veche (Tulcea) 53.358 12,1404 C.A. Rosetti (Tulcea) 26.636 6,0605 Sulina (Tulcea) 32.993 7,5076 Sf. Gheorghe (Tulcea) 60.576 13,7837 Crişan (Tulcea) 38.071 8,6628 Maliuc (Tulcea) 26.373 6,0009 Tulcea (suburbia Tudor

Vladimirescu)3.484 0,793

10 Isaccea (Tulcea) 3.963 0,90211 Somova (Tulcea) 7.783 1,77112 Nufăru (Tulcea) 1.722 0,39213 Mahmudia (Tulcea) 3.139 0,71414 Beştepe (Tulcea) 2.093 0,47615 Murighiol (Tulcea) 61.53 14,00016 Valea Nucarilor (Tulcea) 3.963 0,90217 Babadag (Tulcea) 2.369 0,53918 Mihai Bravu (Tulcea) 108 0,02519 Sarichioi (Tulcea) 13.577 3,08920 Jurilovca (Tulcea) 20.589 4,68521 Ceamurlia de Jos (Tulcea) 7.317 1,66522 Baia (Tulcea) 4 0,00123 Corbu (Constanţa) 8.372 1,90524 Săcele (Constanţa) 867 0,19725 Mihai Viteazu (Constanţa) 11.033 2,51026 Istria (Constanţa) 9.98 2,27127 Galaţi (Ostrovul Reni) 836 0,190

Total zonă continentală 439.508 100,0B Zona costieră a Mării Negre28 Zona economică 36.50829 Zonă tampon 103

Total zonă costieră a Mării Negre 140.492Total RBDD 580.000

Notă: - Procentul ocupat de suprafaţa teritoriilor administrative este raportat la suprafaţa continentală a Rezervaţiei (439.508ha)

8

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – zone funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie

9

Principalele altitudini. Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale Delta Dunării este o formaţiune rezultată din raportul dintre principalii factori care guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii, mareele şi valurile, precum şi debitul de apă şi aluviuni transportate în zona de vărsare. La aceste condiţii se asociază şi configuraţia reliefului submers, costier, marin.

Sub aspect morfologic, teritoriul RBDD este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006%) din care răsar mai pronunţat câmpul Chiliei, un m artor d e er oziune di n C âmpia B ugeacului ( sudul B asarabiei), g rindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman. În raport cu nivelul „0” al Mării Negre, din teritoriul Deltei Dunării, 20,5% se găseşte sub acest reper, iar 79,5% deasupra acestuia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. Cele mai mari „înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea, 12,4 m, Caraorman, 7 m), iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul Tulcea, -26 m pe braţul Sf.Gheorghe, -18 m pe braţul Sf. Gheorghe). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m, cu excepţia lacului Belciug, care are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m.

Principalele unităţi morfohidrografice sunt: te ritoriile pr edeltaice, g rindurile fluviatile şi grindurile maritime, reţeaua hidrografică, lacurile şi terenurile mlăştinoase (P. Gâştescu, B. Driga, Camelia Anghel, 1985), precum şi zona costieră marină de la limita contactului zonei continentale cu apele Mării Negre până la izobata de 20 m. Datorită configuraţiei terenului şi a prezenţei celor trei braţe ale Dunării, unităţile morfohidrografice din zona continentală a Rezervaţiei sunt grupate în trei mari unităţi deltaice ( insule): LETEA ( Insula Letea), C ARAORMAN ( Insula Caraorman), DRA NOV (Insula Dranov) (P. Gâştescu, 2006).

Unitatea Letea este desfăşurată între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina şi ţărmul marin acoperind o suprafaţă de circa 157.000 ha (44,9% din suprafaţa deltei şi 26,7% din Rezervaţie). Unitatea se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică (resturi ale uscatului predeltaic Chilia şi Stipoc, grinduri marine (Letea) şi fluviale, arii depresionare intens aluvionate (Sireasa), o vastă depresiune lacustră (Matiţa – Trei Iezere – Merhei) dar şi prin presiune antropică puternică, 42,8% din suprafaţă fiind scoasă din regimul natural prin amenajările agricole (Sireasa, Pardina, Babina, Cernovca), silvice (Păpădia) şi piscicole (Chilia Veche, Maliuc, Stipoc, Obretin, Popina). Relaţia hidrografică dintre braţele Dunării şi spaţiile interioare se realizează prin intermediul reţelei de gârle şi canale ce alimentează peste 200 de lacuri de interes piscicol, amplasate în două mari complexe lacustre: Sireasa – Şontea – Furtuna şi Matiţa – Merhei.

Unitatea C araorman este desfăşurată atât în sectorul fluviatil cât şi în cel fluvio-maritim, cu o suprafaţă de circa 101.300 ha (28,4% din suprafaţa deltei şi 16,9% din cea a Rezervaţiei). Şi această unitate se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică, aici fiind incluse, atât grinduri marine (Caraorman, Sărăturile), grinduri fluviatile vechi (Rusca, Bălteni) dar şi arii depresionare lacustre (Gorgova-Isac-Uzlina, Roşu-Puiu), m ai puţin evoluate. Suprafeţele amenajate prin îndiguire pentru diverse scopuri economice sunt mai puţin extinse (13,2%) şi cuprind amenajări piscicole (Rusca, Litcov, Murighiol),

10

amenajări agricole (Carasuhat) şi silvice (Rusca, Murighiol, Carasuhat). După efectuarea lucrărilor de îndiguire şi amenajarea incintelor acestora, canalul Litcov şi gârla Ceamurlia au fost blocate, iar canalul Gorgova a fost limitat la două tuburi la priză (din anul 1990, canalul Litcov a fost redeschis). În anul 1982 a fost deschis un nou canal (Crişan-Caraorman) în scopul exploatării nisipurilor din grindul Caraorman. Având o secţiune de curgere mare, canalul preia din braţul Sulina între 5-200 mc/s şi modifică regimul de circulaţie al apei în complexul lacustru Roşu – Lumina – Puiu cu consecinţe negative în echilibrul ecologic al acestei unităţi. În ultimii ani au mai fost deschise o serie de canale în scopul facilitării accesului în complexele acvatice (Filat, cu un debit de circa 30 mc/s între Litcov şi Sf. Gheorghe, Uzlina între Sf. Gheorghe şi complexul Gorgova – Uzlina, Ivancea, canalul de legătură dintre Lacul Puiu şi Lacul Erenciuc, ) care au o influenţă negativă asupra complexelor prin cantităţile mari de aluviuni introduse. În perioada 1985-1990, a fost r ealizat d igul lit oral S ulina – Sf. Gheorghe şi a canalului însoţitor pe acelaşi t raseu, pentru apărarea cordonului litoral împotriva eroziunii şi de drenare a apelor din complexul lacustru Roşu – Puiu, către braţele Sulina şi Sf. Gheorghe. Pe toată lungimea digului a fost construit un deversor în dreptul cherhanalei Roşuleţ, la o cotă destul de ridicată (+1,30 m), fapt ce atrage după sine stocarea unui volum mai mare de apă în complex şi ridicarea nivelului lacurilor şi apelor freatice din grindul Caraorman cu consecinţe negative asupra pădurii Caraorman (zonă cu regim de protecţie integrală) şi a localităţii cu acelaşi nume.

Unitatea Dranov este spaţiul cuprins între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim, în suprafaţă totală de peste 85.000 ha (24,1% din suprafaţa deltei şi 14,2% din suprafaţa Rezervaţiei) şi se caracterizează prin prezenţa pe circa o treime din întreaga suprafaţă a unei a unei arii depresionare în partea de vest, având cote sub nivelul mării şi a unui complex de g rinduri ( Crasnicol – Perişor), în partea de est cu altitudini până la 1,50 m. Unitatea este slab drenată prin reţeaua de gârle naturale, existând doar 90 de lacuri nesemnificative ca suprafaţă, cu excepţia lacului Dranov, cel mai mare lac din Delta Dunării (2.170 ha). Gradul de amenajare al unităţii este destul de ridicat (26,2%) prin amenajarea agricolă Murighiol-Dunavăţ şi amenajările piscicole Dranov, Dunavăţ, Holbina, Perişor, Periteaşca, Iazurile - Calica, Sarinasuf. Dată fiind slaba circulaţie a apelor, aici au predominat procesele de acumulare biologică într-un regim hidrologic de mlaştină. În condiţii naturale schimburile hidrologice sezoniere dintre braţul Sf. Gheorghe şi lacul Dranov se realizau prin intermediul gârlelor Cerneţ şi Dunavăţ. Din aceste motive şi pentru a reactiva potenţialul piscicol al complexului lacustru Razim-Sinoie, î ntre a nii 190 4 şi 1906 a fost săpat canalul Dunavăţ (Carol) iar în 1914 canalul Dranov (Ferdinand). Ulterior, au mai fost săpate şi alte canale în scop similar (Crasnicol, în perioada 1933-1935, Lipovenilor, realizat după 1950, Palade).

Principalele unităţi morfohidrografice din perimetrul Rezervaţiei prezintă caracteristici specifice unităţilor deltaice:

Teritoriile p redeltaice sunt suprafeţele încorporate în suprafaţa deltei, care au aparţinut Câmpiei Bugeacului situată la nord de braţul Chilia şi din care au fost separate prin eroziune fluvială. În această categorie intră Câmpul Chiliei şi parte centrală a grindului Stipoc. Acestea sunt constituite din depozite loessoide, diferenţiindu-se mult de subunităţile limitrofe. În cazul grindului Stipoc, în această situaţie se găseşte numai partea central-estică unde şi altitudinile sunt mai mari (peste 2 m), extremităţile (vestică cea mai întinsă şi estică) sunt alcătuite din depozite fluviale. Pe Câmpul Chiliei, altitudinea scade treptat de la nord spre sud şi de la nord-vest spre sud-est, în acelaşi sens depozitele loessoide fiind uşor acoperite de depozite fluviale şi ca atare şi peisajul se schimbă trecând de la aspectul

11

unei câmpii veritabile la nord, la cel deltaic în sud. Suprafaţa teritoriilor predeltaice este apreciată la circa 8.200 ha (2,4% din suprafaţa Deltei).

Grindurile fluviale sunt rezultatul procesului de dep unere a al uviunilor în procesul de inundaţie prin revărsare şi se individualizează cel mai bine în lungul braţelor principale, pe a mbele maluri ( Chilia, Tulcea, Sf. Gheorghe şi Sulina), având înălţimi ce variază în lungul acestora, scăzând din amonte spre aval. În afara grindurilor fluviale din lungul braţelor se găsesc asemenea forme de relief şi în lungul gârlelor mai importante din delta fluvială. Prin construirea canalelor şi prin realizarea platformelor pentru depozitarea stufului (în perioada valorificării stuficole a Deltei), au rezultat grindurile antropice uneori mai înalte decât cele naturale, deşi mai înguste. Suprafaţa grindurilor fluviale este apreciată la circa 50.250 ha (circa 15% din teritoriul Deltei Dunării).

Grindurile m arine sunt formate prin acţiunea combinată a proceselor marine (determinate) şi a celor fluviale (subordonate) şi sunt dispuse perpendicular pe direcţia braţelor principale ale Dunării, constituindu-se în baraje morfologice în perimetrul del taic. Cele mai mari grinduri marine sunt cele care alcătuiesc aşa numitul cordon iniţial (Letea, Caraorman şi Crasnicol) care s-au format c u c irca 10 00 0-11 0 00 î .Chr., bar ând g olful deltaic şi formând delta fluvială de astăzi. Acest cordon iniţial constituie şi limita dintre cele două compartimente – delta fluvială şi delta f luvio-maritimă. Grindurile Letea şi Caraorman, c onstituite î n c ea m ai m are par te di n de pozite ni sipoase, s unt c ele m ai reprezentative prin înălţimile maxime (12,4 m pe Letea şi 7 m pe Caraorman) şi prin relieful eolian rezultat şi asociaţiilor vegetale, ierboase şi forestiere de pe acestea. Al treilea complex de grinduri marine este Sărăturile, care ocupă o poziţie intermediară între cele din cordonul iniţial şi cordoanele litorale propriu-zise, prin faptul că se sprijină pe ţărm cu vârful (partea mai îngustă) şi se dezvoltă sub formă de jerbă spre interior. În aceeaşi categorie trebuie inclus şi aliniamentele insulelor Sacalin care reprezintă, încă, pentru o scurtă perioadă de timp (ani şi zeci de ani) un ţărm dublu. Suprafaţa grindurilor marine se apreciază la circa 34.900 ha (10,5% din suprafaţa Deltei).

Reţeaua hidrografică reprezintă unul din subsistemele determinante în apariţia, evoluţia şi funcţionarea sistemului deltaic. Braţele principale ale Dunării şi gârlele dintre aceste braţe, au evoluat în decursul timpului în funcţie de factorii neotectonici şi de intensitatea procesului de c olmatare. Procesul de autoreglare a subsistemului hidrografic în condiţii naturale a fost, începând cu primele lucrări de corectare a braţului Sulina, continuat cu canale c onstruite î n s copuri pi scicole, s tuficole, ag ricole. U lterior au fost c onstruite numeroase incinte pentru stuficultură, piscicultură, agricultură şi silvicultură, impunându-se realizarea unor căi de legătură pe ape şi de drenaj în interiorul acestora. În aceste condiţii, reţeaua de canale a devenit mult mai complexă iar multe gârle care aveau un anumit rol în funcţionarea sistemului deltaic au fost anihilate. Modificări importante au suferit şi braţele Sulina şi Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a fost scurtat, în perioada 1862-1902, de la 91,9 km la 63,75 km şi adâncit ca urmare a acţiunii de realizare a unei căi navigabile m aritime. Braţul Sf. Gheorghe a fost scurtat, în perioada 1985-1990 de l a 120 k m l a 70 k m, pr in tăierea meandrelor dintre km 17 şi 85. Braţul Chilia a crescut în lungime de la 113 km (1870) la 120 km (1985), prin avansarea deltei cu acelaşi nume. Lungimea totală a gârlelor naturale şi parţial modificate este de 1.742 km, iar cea a canalelor este de 1.753 km. În ceea ce priveşte lungimea canalelor, aceasta se modifică de la an la an în funcţie de lucrările noi întreprinse. Dintre gârlele naturale, au mai rămas în

12

funcţiune gârle în lungime totală de 285 km, o parte din acestea fiind rămase în incintele îndiguite (amenajările agricole Pardina, Sireasa, Murighiol-Dunavăţ, etc.).

Reţeaua actuală de canale datează, în principal, din deceniul al şaptelea, când s-a pus problema exploatării stufului prin incinte amenajate. Aceste canale împreună cu gârlele naturale reprezentau, în perioada 1960-1970 cea mai eficientă reţea hidrografică interioară sub aspectul circulaţiei apelor şi transportului naval. Ulterior, prin schimbarea direcţiei de valorificare a un or r esurse nat urale, multe di n c anale au fost a bandonate, i nvadate cu vegetaţie, colmatate. Între anii 1991-1994, a fost construit digul şi canalul însoţitor între Sulina şi Sf. Gheorghe cu unele consecinţe ecologice negative.

Lacurile constituie o categorie morfohidrografică importantă în ansamblul Deltei Dunării, chiar dacă prin lucrările de amenajare a numeroase incinte, multe lacuri şi chiar complexe lacustre au fost desecate (amenajările agricole Pardina, S ireasa). D in inventarierea lacurilor făcută înainte de 1960, a rezultat un număr de 668 de lacuri însumând 31.262 ha (9,28% din suprafaţa Deltei Dunării). În urma acţiunii de desecare a lacurilor din cele mai mari amenajări agricole din Delta Dunării, Sireasa şi Pardina, numărul total al acestora a scăzut la 479 (lacuri mai mari de 1 ha) iar suprafaţa totală a ajuns la 25.666 ha (7,82% din suprafaţa deltei) (Tabelul 2.5.3).

Terenurile mlăştinoase sunt t erenurile s ituate î ntre -0,5 şi 1 m altitudine, ocupă zonele din jurul lacurilor şi complexelor lacustre din ariile depresionare. Sunt acoperite de apă, în funcţie de nivelul Dunării şi de vegetaţia palustră. O bună parte din aceste terenuri au fost desecate prin acţiunea de îndiguire şi realizarea amenajărilor agricole şi silvice. În amenajările piscicole, această categorie morfohidrografică a rămas, dar este supusă regimului hidrologic dirijat. Suprafaţa acoperită cu vegetaţie acvatică este apreciată la circa 143.500 ha (43% din suprafaţa deltei).

Complexul l acustru R azim-Sinoie, în suprafaţă totală de circa 103.000 ha este

format în principal din lacuri, grinduri maritime şi câteva formaţiuni de relief mai înalte ce reprezintă martori de eroziune. Lacurile ocupă circa 85% din complex (86.300 ha) şi sunt de tip lagunar (Razim, 41.500 ha, Sinoie, 17.150 ha, Goloviţa, 11.870 ha, Zmeica, 5460 ha, Nuntaşi, 1.050 ha şi Istria, 560 ha), de tip limanic (Babadag, 2.370 ha, cu prelungirile Tăuc, 180 ha şi Topraichioi, 50 ha, Agighiol, 490 ha, toate transformate în amenajări piscicole) şi lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Coşna-Periteaşca, 3.550 ha sau cele de pe grindul Chituc, Edighiolurile, 1.070 ha).

Zona maritimă costieră, în suprafaţă totală de 140.492 ha, se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are apectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Platforma continentală (şelful) are o lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km). Valoarea pantei creşte de la nord (1°) spre sud (2°) considerată pe profilele orientate de la vest spre est de la ţărm spre taluzul continental. Uniformitatea reliefului platformei continentale se datoreşte atât modelării reduse în faza pleistocenă, cât şi sedimentării intense datorată aluviunilor deversate de râurile din nord-vestul Mării Negre şi, în special, a celor aduse de Dunăre, şi, într-o măsură mai mică materialului rezultat din abraziunea zonei de coastă. Luând î n c onsiderare c riterii m orfometrice, m orfologice, s edimentare şi chiar biologice, platforma continentală (şelful, numit şi margine continentală) se poate împărţi, în sectorul românesc, în trei compartimente: şelful intern, şelful median şi şelful extern (O.Şelariu,

13

1971, P. Gâştescu, B. Driga, 2002). Şelful intern se desfăşoară de la ţărmul marin şi până la izobata de apr oximativ 40-50 m şi este zona pe care se întinde limita Rezervaţiei (izobata 20 m). Zona se caracterizează printr-o câmpie de abraziune şi acumulare rezultată în urma variaţiilor nivelului marin din perioada cuaternară, pe care se suprapun forme de relief rezultate din depunerea ulterioară a sedimentelor fluviatile. Acest spaţiu submers reprezintă domeniul de acţiune a factorilor modelatori, respectiv valurile şi curenţii marini care prelucrează şi transportă materialul aluvionar. Sub aspect sedimentologic şi textural, pe şelful intern predomină fracţiunea nisipoasă care trece treptat spre şelful de tranziţie în favoarea siltului (N. Panin, 1999). Şelful median se desfăşoară între izobatele de 40, 50 şi 70 m, iar şelful extern se desfăşoară între izobatele 70 m şi 130 m (după alţi autori, 200 m).

Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică, altitudine redusă (0-12 m) şi diversitatea peisajului, cu predominarea mediului amfibiu, clima este temperat-continentală cu influenţe pontice.

Demografia În perimetrul RBDD sunt 25 de localităţi organizate în 7 comune situate integral în acest p erimetru : (Ceatalchioi, Pardina, Maliuc, Crişan, C.A. Rosetti, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche) şi oraşul Sulina.

De asemenea există comune care au parţial teritorii în perimetrul RBDD (Nufăru, Beştepe, Murighiol), precum şi suburbia Tudor Vladimirescu a Municipiului Tulcea.

Evoluţia populaţiei în localităţile din RBDD 2011-2015

Nr.crt.

Municipiu,Oraş,

Comună

Localitatea Nr.loc.

2011

Nr.loc.

2012

Nr.loc.

2013

Nr.loc.

2014

Nr.loc.

2015

1 Tulcea T.Vladimirescu 383 385 384 384 384

2 Sulina Sulina 4295 4350 4156 4182 4198

3 Ceatalchioi Ceatalchioi 347 412 319 375 375

4 Ceatalchioi Plauru 70 89 68 53 53

5 Ceatalchioi Sălceni 95 105 91 97 97

6 Ceatalchioi Pătlăgeanca 188 227 145 178 176

7 Chilia Veche Chilia Veche 2198 2232 2138 2348 2340

8 Pardina Pardina 680 682 693 680 680

9 C.A.Rosetti C.A.Rosetti 218 225 272 266 265

10 C.A.Rosetti Sfiştofca 104 110 93 109 107

11 C.A.Rosetti Letea 357 362 321 334 334

14

Nr.crt.

Municipiu,Oraş,

Comună

Localitatea Nr.loc.

2011

Nr.loc.

2012

Nr.loc.

2013

Nr.loc.

2014

Nr.loc.

2015

12 C.A.Rosetti Cardon 15 16 5 7 7

13 C.A.Rosetti Periprava 230 240 245 235 235

14 Crişan Crişan 452 470 456 452 454

15 Crişan Mila 23 459 460 465 459 459

16 Crişan Caraorman 307 320 307 307 305

17 Maliuc Maliuc 233 236 233 233 233

18 Maliuc Partizani 363 364 363 363 360

19 Maliuc Gorgova 142 142 142 142 140

20 Maliuc Vulturu 39 45 39 39 39

21 Maliuc Ilganii de Sus 49 53 49 49 49

22 Beştepe Băltenii de Jos 75 82 80 57 57

23 Nufăru Ilganii de Jos 164 167 148 133 133

24 Murighiol Uzlina 4 4 7 7 7

25 SF.Gheorghe SF.Gheorghe 840 860 819 830 840

Total 12.307 12.638 12038 12319 12.327

Organizarea administrativ teritorială

Amenajarea teritorială Amenajarea teritoriului şi urbanismul reprezintă un ansamblu de activităţi complexe care au drept scop organizarea fizică a spaţiului.

În per imetrul R BDD, t oate c omunele au Planuri de U rbanism G enaral ( PUG) aprobate care includ obiectivele principale ale amenajării teritoriale.

Aceste obiective sunt:

- Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a comunelor şi localităţilor; - Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţii umane; - Utilizarea raţională a terenului; - Conservarea tradiţiilor arhitecturale şi culturale locale. - Dezvoltarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului. - Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic. - Evitarea riscurilor naturale şi prevenirea efectelor unor catastrofe.

15

- Dezvoltarea unui sistem urban este influenţată de aplicarea unui sistem de management adecvat axat pe următoarele ţinte principale:

- Îmbunătăţitea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la servicii publice şi locuinţe;

- Utilizarea eficientă a terenurilor, în concordanţă cu planul de urbanizare; - Extinderea controlată a zonelor construite; - Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural; - Protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

Urbanizarea poate fi privită ca un proces global care implică transformări economice, sociale, compotamentale, determinând modificări ale cadrului natural şi construit, ale modului de utilizare a terenurilor.

Totodată urbanizarea, definită ca fenomen de creştere accelerată a populaţiei urbane, de apariţie de noi oraşe şi de extindere în teritoriu a celor existente presupune şi necesită dezvoltarea unor facilităţi semnificative şi din punct de vedere al sănătăţii şi igienei mediului:

- Alimentarea centralizată cu apă potabilă; - Racordarea la reţeaua de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere; - Colectarea organizată a deşeurilor.

În perimetrul RBDD nu sunt aglomerări urbane. În jurul RBDD există un număr de localităţi rurale şi urbane ( Isaccea, Babadag ) şi Municipiul Tulcea însumând o populaţie de peste 150.000 locuitori.

Urbanizarea se referă la procentul dintre numărul locuitorilor care trăiesc la oraş şi populaţia dintr-un anumit areal. Dezvoltarea unui sistem urban este influenţată de aplicarea unui management adecvat axat pe patru direcţii principale:

- dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la aceasta; - asigurarea accesului la locuinţe; - protecţia mediului ambiant; - diminuarea sărăciei.

Dezvoltarea zonelor rezidenţiale În perimetrul RBDD se constată în ultimii ani o dezvoltare a unor zone rezidenţiale în localităţile Crişan, Mila 23, Sfântu-Gheorghe, Sulina. Construirea zonelor rezidenţiale continuă, dar presupune acţiuni ferme din partea consiliilor locale precum şi a tuturor instituţiilor responsabile, astfel:

16

- Îmbunătaţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii si energie; - Dezvoltarea si îmbunatăţirea serviciilor publice; - Protecţia mediului si dezvoltarea durabilă; - Dezvoltarea turismului; - Dezvoltarea economică; - Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare; - Atragerea de noi investiţii si creşterea accesului la resurse.

Resurse naturale

Resurse naturale neregenerabile În perimetrul RBDD au fost identificate diferite resurse naturale neregenerabile: nisip

cuarţifer pentru siderurgie, minereuri de metale grele în nisipurile grindurilor litorale, turbă, etc.

Nisipurile d in g rindurile fluvio-marine a u fost exploatate, r espectiv c ele di n g rindul Caraorman (nisip cuarţos – 90,8 % SiO) pentru a fi folosite la fabricarea sticlei şi în procesul tehnologic la Combinatul Siderurgic de la Galaţi. După declararea Deltei Dunării Rezervaţie a Biosferei, au fost stopate lucrările de exploatare şi au fost abandonate instalaţiile şi construcţiile neterminate care, în prezent, nu se integrează în peisajul deltei. Nisipurile di n c ordoanele l itorale au fost prelucrate p entru extragerea un or m etale g rele. Activitatea de extragere şi prelucrare industrială a metalelor grele din nisipurile grindului Chituc, a fost oprită în anii ’90 datorită incompatibilităţii acestor activităţi cu statutul de rezervaţie.

Resurse naturale regenerabile Condiţiile geografice şi climatice deosebite din Delta Dunării au favorizat

dezvoltarea unor importante resurse naturale regenerabile: peşte, stuf, păşuni, păduri, plante medicinale, ciuperci, etc., care sunt valorificate prin activităţi economice tradiţionale de către populaţia locală. O resursă naturală importantă o constituie peisajul deltaic cu caracteristici specifice deosebit de atrăgătoare. Resursa peisagistică este valorificată prin activităţi de turism, atât de către agenţi economici specializaţi cât şi de populaţia locală.

Exploatarea resurselor naturale este reglementată de legi, hotărâri, şi norme de aplicare de către instituţiile locale, judeţene şi naţionale. Conform reglementărilor în vigoare, populaţia locală beneficiază de dreptul de utilizare a resurselor naturale pentru consum propriu. Localnicii au dreptul la o cotă de peşte pentru consum familial, de circa 3 kg/familie/zi sau numai un peşte dacă greutatea lui depăşeşte 3 kg, precum şi o cotă de stuf de 5t / gospodărie pentru construcţii specifice (garduri, acoperişuri şi anexe gospodăreşti).

În anul 2015 au fost eliberate 9 permise de recoltat stuf pentru nevoi gospodăreşti şi 85 permise de pescuit familial.

Terenurile de păşunat sau terenurile agricole sunt folosite pentru creşterea animalelor şi agricultură. În satele fără terenuri agricole, (Mila 23, Crişan, Sfântu Gheorghe, etc.), localnicii folosesc terenul din gospodărie pentru grădinărit. Produsele obţinute nu sunt suficiente, însă contribuie la întreţinerea gospodăriei. A fost eliberat 1 permis pentru păşunat.

17

Valorificarea resurselor naturale regenerabile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Exploatarea r esurselor nat urale es te un a di n c ele mai importante activităţi economice coordonate de Administraţia Rezervaţiei, resursele acvatice vii şi resursele stuficole având cea mai mare pondere în cadrul resurselor naturale regenerabile existente pe teritorul rezervaţiei. Gestionarea durabilă necesită evaluarea anuală a stării resrselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora în acord cu potenţialul lor de regnerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop în care se elaborează şi se pun în aplicare reglementări privind valorificarea resurselor naturale şi a celorlalte resurse din rezervaţie.

Resursa piscicolă

Pentru gestionarea durabilă a resurselor ac vatice v ii din pe rimetrul rezervaţiei specialiştii ICDEAPA Galaţi au estimat captura durabilă admisibilă din bazinele acvatice naturale situate în perimetrul rezervaţiei, domeniul public de interes naţional, pentru anul 2015, la 7518 tone, din care:

- captură peşte pentru valorificare în scop comercial=4272 tone;

- captură peşte acordată populaţiei locale=1875 tone;

- captură peşte acordată pescuitului sportiv=1371 tone.

Pescarii autorizaţi activează individual, în calitate de persoane fizice autorizate, în asociaţii familiale sau în organizaţii/asociaţii de pescari, legal constituite.

Accesul l a r esursele acvatice v ii în vederea pr acticării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale s ituate î n per imetrul rezervaţiei, dom eniul p ublic d e i nteres naţional, se atribuie de administratorul resursei persoanelor fizice sau juridice în condiţiile prevederilor Leg ii 82/ 1993, pr ivind c onstituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu modificările şi completările din Legea 136/2011, a O.U.G. nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale legislaţiei secundare aprobate prin ordin al autorităţilor competente din domeniul pescuitului şi din domeniul protecţiei mediului, a dispoziţiilor Ordinului nr. 410/11.04.2008 pentru aprobarea Procedurii de au torizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare a speciilor din flora şi fauna sălbatice.

Pentru a nul 20 15 au fost autorizaţi un nr. de 1098 de pescari individuali şi o societate comercială care deţine contract de concesiune privind valorificarea resurselor piscicole din zonele Braţ Chilia km 40-0 şi Complex Matiţa-Merhei. Cotele de captură au fost stabilite pe zone de valorificare şi pe specii în baza studiului de evaluare a potenţialului piscicol (cota de captură durabilă adminsibilă). În cursul anului 2015 s-au capturat 3332,4 tone faţă de 4272 tone(cota de captură plafon alocată), în proporţie de 78%, di n c are,

18

specii preponderente: crap, 140,6 , caras, 1629,2 tone; plătică, 227,5 tone; babuşcă, 223 tone; somn, 158,7 tone; şalău, 99,6 tone, etc.

Pescuitul speciilor marine

Din categoria speciilor marine cu valoare pentru comercializare predomină speciile: chefal, stavrid, calcan, peşte marin mărunt, etc. Cota-plafon de v alorificare a ac estor specii este inclusă în cota totală admisibilă stabilită prin studiile de evaluare.

Pescuitul s crumbiei, activitatea este sezonieră iar numărul pescarilor calificaţi şi autorizaţi a fost limitat. S-au pescuit 164,27 tone faţă de 332,50 tone, în proporţie de 49,41%.

În zonele Braţ Chilia km 40-0 şi în zona Complex piscicol Matiţa Merhei activează SC Răduţă Sporting SRL, în baza contractului de concesiune încheiat cu Ministerul Mediului pr in A RBDD. P entru aceste z one s-au s tabilit cote-plafon de captură piscicolă valorificabilă şi s-au încasat redevenţe.

Resursa stuficolă

Activitatea de valorificare a resursei stuficole pe teritoriul RBDD se desfășoară în baza permiselor și a autorizațiilor emise de ARBDD. Activitatea de valorificare a resursei stuficole se poate face în scop comercial și scop gospodăresc. Pentru nevoile gospodărești se poate recolta o cantitate maximă de 5 tone din zone stabilite de Administrație. Administrația stabilește anual cotele admisibile pentru exploatarea stufului pe baza studiilor de evaluare a resurselor stuficole elaborate de instituții de cercetare s pecializate acreditate. Resursa stuficolă se valorifică de către societăţile comerciale care au în derulare c ontracte d e c oncesiune î n z onele: Sinoe, Buhaz şi prin atribuire directă organizaţiilor/asociaţiilor de persoane fizice autorizate, legal constituite, în conformitate cu prevederile Legii 82/1993, privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu modificările şi completările din Legea 136/2011.

Pentru s ezonul de r ecoltare 2015-2016 au f ost pr opuse pe ntru ex ploatare în vederea valorificării stufului în scop comercial 34.608 hectare cu un potenţial recoltabil natural mediu estimat de 2.0 tone/ha, respectiv cantitatea totală recoltabilă 62.699 tone. Au fost e mise 15 autorizații pentru a ctivitatea de v alorificare a r esursei s tuficole astfel: 8 autorizații pentru domeniu public national si 7 autorizații pentru domeniu judetean.

S-a recoltat 6.510,50 tone de stuf din care: 980 tone, mecanizat, cu utilaje specifice care îndeplinesc condiţiile de protecţie a rizomilor de stuf şi anume presiunea specifică de lucru pe sol să nu depăşească 100 gr/cm2 şi 5530,45 hectare, manual, c u u nelte tradiţionale, în proporţie 85,00 % (prin utilizarea tehnologiilor nepoluante de recoltare şi de igienizare a stufărişurilor stabilite de administratorul resursei) în condiţiile în care suprafaţa recoltabilă a fost estimată la 10 725 hectare.

19

Potenţialul turistic al regiunii (elemente turistice naturale) Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie ceea ce se poate numi

generic resurse estetice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului. Aceste valori constiuie în acelaşi timp atracţii turistice ce creează produsul turistic RBDD, putând fi grupate după cum urmează:componentele principale ale peisajului din Delta Dunării sunt cele aproape 400 de lacuri de diferite mărimi, stufărişurile, pădurile de stejar şi frasin, dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin deltaic,toate acestea conferă o diversitate şi varietate spaţială deosebită.

Statutul Deltei dunării de arie protejată a determinat un proces de reorganizare a turismului ce se desfăşoară pe acest teritoriu în contextul valorificării durabile a resurselor naturale şi în special a resursei peisagistice cu impact minim asupra integrităţii ecosistemelor naturale. Tot aici se află cele mai multe specii de plante medicinale, dar şi cele mai mari suprafeţe acoperite cu stuf de pe glob şi două păduri unice în Europa, formate din stejari seculari şi liane mediteraneene (Pădurile Letea şi Caraorman).Cea mai mare bogăţie faunistică a rezervaţiei o constituie totuşi păsările care poposesc pe acest teritoriu în timpul migraţiei sau care au ales delta ca loc de hrănire, cuibărire şi creştere a puilor. Toate aceste caracteristici unice fac din Delta Dunării un laborator de cercetare şi observare pentru cercetători din întreaga lume, dar şi pentru turiştii iubitori de natură ca vizitează delta în căutarea unor zone naturale şi a unor specii deosebite.

Resursele naturale cum ar fi cele piscicole şi cinegetice ale RBDD sunt valorificate prin turism, constituind o atracţie turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv şi pentru vânători. Regimul termic ridicat, precipitaţiile reduse şi durata mare de strălucire a soarelui, în general clima din RBDD favorizează practicarea turismului din primăvară şi până în toamnă. Cultura şi istoria RBDD, elementele de etnografie şi folclor, prezenţa de situri arheologice reprezintă argumentele puternice în favoarea diversificării ofertelor turistice pentru RBDD. Aşezările umane,specificul şi unicitatea lor, precum şi arhitectura specifică reprezintă de asemenea atracţii turistice deosebite.

Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul RBDD sunt:

• Turism pentru odihnă si recreere (practicat prin intermediul companiilor de turism, în h otelurile/pensiunile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile plutitoare, combinând excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apa marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre.

• Turism de cunoaştere (itinerant), practicat f ie individual, f ie pr in intermediul excursiilor or ganizate) pot rivit pent ru g rupurile m ici de v izitatori care au oc azia să exploreze varietatea peisajului salbatic, combinând plimbările cu bărci propulsate manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a l ungul c analelor s au p e g rindurile fluviale şi marine, etc.

• Turism specializat – ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi)

• Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea naturii)

20

• Turism rural (în cadrul căruia turiştii sunt găzduiti şi ghidaţi de localnici), are tradiţie în RBDD, multe familii de localnici găzduind şi însoţind vizitatorii în Delta Dunării. Acest tip de turism reprezintă un important potenţial pentru îmbunatăţirea veniturilor populatiei locale.

• Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari

• Turism pe ntru pr acticarea pe scuitului sportiv foarte apr eciat de vizitatorii de toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare sportivă.

Monitorizare şi colectarea datelor

Este foarte important ca toate organismele de management al zonei protejate să colecteze şi să furnizeze date exacte, cu conţinut clar şi actualizate periodic. Un program pentru măsurarea gradului de utilizare publică a zonei protejate trebuie să conţină date exacte în ceea ce priveşte managementul zonei, protecţia resurselor naturale, operaţiuni de întreţinere şi servicii pentru vizitatori. Aceasta cu atât mai mult cu cât utilizarea publică a datelor referitoare la zonele protejate este importantă pentru toţi actorii locali. Se impune crearea unui sistem integrat de monitorizare, cum ar fi: monitorizarea numărului de turişti (înnoptări şi excursii), gradul de satisfacţie al vizitatorilor, chestionare care să reflecte gradul de vizibilitate şi imaginea destinaţiei, evaluarea nevoilor şi nivelului de satisfacţie al grupurilor-ţintă,etc. În plus, trebuie să ne asigurăm ca evaluarea activităţilor de turism (volum şi impact) să fie exactă, cât mai completă posibil şi dacă datele sunt comunicate printr-o modalitate eficientă.

Analiza dinamicii fluxului de turişti înregistraţi la ARBDD conform datelor primite de la cei 168 agenţi economici care au fost autorizaţi să desfăşoare activităţi de turism în RBDD, arată că până la sfârşitul sezonului turistic 2015 , s-a înregistrat un număr de: aprox. 6177 locuri cazare din care 13 hoteluri, 108 pensiuni, 57 de pontoane dormitor, 2 hidrobuze, 1 navă pasageri, 9 campinguri, 1 tabără tineret; sezonul turistic 2015 a avut o perioadă de maxim în lunile iulie, august şi septembrie, în celelalte luni numărul turiştilor fiind redus. Această caracteristică a sezonului 2015 a marcat şi sezonul turistic anterior. Activitatea de turism desfăşurată în RBDD în anul 2015 nu este pe măsura potenţialului deosebit de ridicat al zonei. Pe l ânga datele o ficiale l uate în considerare în aprecierea fenomenului turistic din RBDD trebuie menţionat şi fenomenul turismului neorganizat prin agenţi economici autorizaţi, acest fenomen cunoscând în anul 2015 o uşoară creştere faţă de anii precedenţi în special în localităţile cu potenţial turistic ridicat: Sf.Gheorghe, Sulina, Crişan, Mila 23.

Conform rapoartelor primite de la agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de turism pe teritorriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării anul 2015 înregistrează un t otal de 87.796 turişti, di n c are 50.838 turişti români şi 36.958 turişti străini. Se constată o dezvoltare lentă a structurilor de cazare, şi a activităţilor recreative. În a nul 2015 s-au a utorizat 21 agenţi economici pentru desfăşurarea activităţii de turism în perimetrul RBDD.

21

români străiniiarna 2212 329primăvara 14034 9719vara 16564 20603toamna 18028 6307

Repartiţia turiştilor din 2015 pe sezoane

0

5000

10000

15000

20000

25000

români străini

iarna

primăvara

vara

toamna

Ofertele recreative cuprind: excursii în deltă cu şalupe, catamarane sau bărci cu rame, observare de păsări, partide de pescuit, explorarea deltei cu caiace, vizitarea localităţilor, mese tradiţionale etc...

Faţă de numărul turiştilor veniţi prin agenţii de turism şi al căror număr a fost raportat catre ARBDD, Delta Dunării a mai fost vizitată şi de turişti veniţi pe cont propriu şi care s-au folosit de mijloacele de transport în comun sau mijloace proprii, au stat în corturi amplasate în zone de campare ,sau au fost cazaţi în localităţile din perimetrul RBDD fără o evidenţă clară declarată.

Evoluţia Comparativă Total Turişti în RBDD 2011/2015

22

Se constată o repartiţie inegală pe cele patru zone analizate, braţele Dunării , zona Dunării şi zona Jurilovca, zona cea mai căutată şi cea mai accesibilă, de altfel rămânând zona braţul Sfântu Gheorghe. Pentru sectorul turistic, participarea şi implicarea în elaborarea planului de dezvoltare turistică a unei arii protejate, precum RBDD, a avut ca rezultat î n anul 201 4 creşterea calităţii actului turistic prin: obiective şi servicii turistice specifice z onei, pr otejarea r esursei t uristice, at ragerea un ei anumite categorii de turişti, amenajarea ca zone de campare .

În centrele de informare ARBDD, turiştilor le-au fost puse la dispoziţie pliante şi hărţi. De asemeni pentru a veni în sprijinul turiştilor, a fost actualizată permanent baza de date c u i nformaţii turistice (capacităţi de cazare, posibilităţi de agrement, transport,etc) puse la dispoziţie de operatorii de turism cu activitate pe teritoriul RBDD, a fost actualizat permanent domeniul “turism” (în lb.română şi lb.engleză din pagina web a ARBDD,care cuprinde informaţii despre: formele de turism practicate în RBDD, reguli de vizitare, centrele de informare din perimetrul RBDD, trasee turistice, posibilităţi de transport în RBDD, agenţi economici care desfăşoară activităţi de turism.

Pe teritoriul RBDD sunt 6 Centre de Informare, situate în Chilia Veche, Crişan, Gura Portiţei, Murighiol, Sf.Gheorghe şi Sulina. În 2015 au f ost 2317 vizitatori di n c are 1474 români şi 843 străini.

Impactul turismului asupra mediului

Impactul social şi economic

Dezvoltarea turismului în RBDD înregistrată în 2015, a dezvoltat totuşi şi turismul ru ral. Un număr tot mai mare de pensiuni şi gospodării situate în satele din RBDD oferă acum servicii turistice precum cazare şi masă, plimbări cu barca, activităţi recreative.

Cazarea la localnici este preferată în special de către pescari, vânători sau acei turişti care vin la Sulina sau Sf. Gheorghe pentru plajă. Lipsa publicităţii şi a informaţiilor despre posibilităţile de cazare fac o mare parte a pensiunilor rurale şi a gospodăriilor să depindă de cunoştinţe, prieteni, clienţi fideli şi recomandările acestora. Ultima iniţiativă de realizare a unui” Ghid turistic al judeţului Tulcea” care cuprinde toate categoriile de furnizori de servicii turistice împreună cu ofertele acestora va avea un impact important asupra unor astfel de furnizori locali.

Unul dintre aspectele care merită menţionate este acela că toate pensiunile nou construite au strictul necesar de facilităţi sanitare ( băi, grupuri sanitare, apa caldă ) în timp ce gospodăriile încă oferă “doar” toalete uscate, lavoare şi duşuri de vară.

O mare parte a serviciilor turistice şi a pachetelor turistice este furnizată în RBDD de catre companii de turism înregistrate în Tulcea sau în alte oraşe ale României. De cele mai

23

multe ori, aceste companii folosesc de obicei propriile mijloace de transport, cazare şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor turistice.

O parte semnificativă a venitului obţinut din valorificarea resurselor turistice este astfel direcţionată spre companii de turism situate în afara RBDD. Doar câteva dintre companiile turistice apelează la serviciile turistice locale pentru întregul pachet turistic sau anumite părţi ale acestuia.

Aceste companii organizează pachete turistice în Delta Dunării bazate pe cazare la localnici, uneori în mai multe sate, în timp ce altele oferă mese tradiţionale în pensiuni locale.

Pensiune din Uzlina

Arhitectura specială a caselor din Delta Dunării a dat posibilitatea localnicilor să cazeze turişti în casele lor, fără prea multe investiţii. Numai în ultimii ani pătrunderea civilizaţiei urbane şi a tehnologiei, cerinţele turiştilor pentru ceea ce înseamnă pentru ei standarde “minime” şi un venit mai bun au determinat locuitorii Deltei Dunării ( în special ultimile generaţii ) să-şi îmbunătăţească standardele de viaţă şi să investească pentru a oferi turiştilor condiţii mai bune.

24

Există totuşi un efect negativ al acestei dezvoltări economice şi sociale a comunităţilor deltei: comunităţile locale tind să-şi piardă identitatea specifică, tradiţiile şi arhitectura pentru a atinge criteriile cerute pentru obţinerea unor preţuri mai mari ale serviciilor lor în timp ce cultura şi tradiţiile lor ca atracţii turistice sunt lăsate în urmă!

Casă tradiţională pe Braţul Sulina

Hotel „Mon Jarden “ MAHMUDIA

25

Camping „DELFINUL” Sfântu Gheorghe

Ponton dormitor( hotel plutitor)

26

Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi Măsuri

Planificarea durabilă a dezvoltării turistice într-o zonă protejată se bazează în primul rând pe un parteneriat între managerii zonei protejate, firmele de turism şi populaţia locală.

Obiectivele şi măsurile întreprinse de A RBDD constituie esenţa planului de acţiune pentru dezvoltarea turismului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării:

• Inventarierea resurselor naturale şi culturale ce pot fi utilizate ca potenţial turistic, cu analiza informaţiilor obţinute;

• Stabilirea c lară a scopurilor de protecţie, discuţii şi acorduri privind scopurile dezvoltării durabile a turismului cu toţi partenerii;

• Utilizarea durabilă a resurselor din ecosistemul natural; • Protecţia elementelor naturale specifice; • Managementul deşeurilor; • Promovarea conservării si utilizării durabile a patrimoniului natural al

vieţuitoarelor sălbatice, şi peisajelor; • Implementarea eficientă a programului Natura 2000 ,promovează programul

Natura 2000 către proprietarii de terenuri, administratorilor de suprafeţe si cei ce folosesc terenul Deltei Dunării in scop educaţional;

• Formularea, stabilirea şi clarificarea reglementărilor legale s i as igurarea unui climat de încredere cu privire la cadrul legal si politic;

• Controlul asupra activităţilor şi facilităţilor de turism şi recreere în sinergie cu mediul înconjurător;

• Sistem de autorizare pentru întregul sector turistic şi recreaţional în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării;

• Managementul fluxului de vizitatori; • Aprecierea c apacităţii de susţinere a diferitelor părţi ale zonelor protejate la

nivelul standardelor de mediu şi care să fie menţinute în timp şi spaţiu; • Urmărirea şi analiza pieţei turistice şi a nevoilor turistice; • Propuneri de l ansare a u nor pr oduse t uristice c are s ă includa şi turismul

educaţional pe diferite domenii:ştiinţific,cultural, protecţia mediului înconjurător; • Aprecierea impactului de m ediu şi analiza setului de măsuri necesare în funcţie

de situaţiile existente; • Politica d e s tabilire a căilor şi mijloacelor de circulaţie şi dezvoltare durabilă a

sistemelor de transport; Activitatea turistică din Delta Dunării se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Odată cu declararea rezervaţiei biosferei, ARBDD Tulcea a s tabilit pr opriile reguli d e p racticare a t urismului, în scopul protejării patrimoniului natural:

• Trasee turistice în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării În anul 2010 s-a redus numărul traseelor turistice având la bază următoarele principii:

- Evitarea suprapunerii rutelor mai multor trasee turistice;

27

- Ocolirea z onelor s ensibile c um s unt c oloniile de păsări şi zonele cu regim de protecţie integrală; - Pentru a veni în întâmpinarea unor necesităţi ale activităţii de turism; În acest scop, şi în anul 2015 se vor menţine 24 trasee turistice în rezervaţie, din care 15 trasee se pot efectua numai cu mijloace de transport naval (navale) şi 9 trasee care se pot efectua prin drumeţii sau cu mijloace de transport rutier (terestre). Traseele navale pornesc din principalele puncte de intrare în rezervaţie: Tulcea, Murighiol, Jurilovca sau din localităţile din rezervaţie, Chilia Veche, Crişan, Sulina, Sf. G heorghe. Tr aseele t erestre por nesc di n Tul cea, M urighiol, U zlina, S ulina, S f. Gheorghe, Chilia Veche.

• Camparea în zone autorizate de ARBDD Măsura este adoptată atât în scopul prevenirii accidentelor, îmbolnăvirilor şi altor riscuri ce pot surveni în cazul campării în zone lipsite de facilităţi igienico-sanitare, cât şi pentru prevenirea efectelor negative asupra speciilor şi habitatelor naturale, generate de comportamentul turiştilor ce campează în astfel de locuri.

• Poteci de învăţare/vizitare - 3 poteci de învăţare/vizitare în zona C.A Rosetti - 1 potecă învăţare/vizitare în zona Caraorman • Ghiduri pentru operatorii turistici - Reguli - Restricţii - Ghiduri pentru un turism ecologic • Program de monitorizare a activităţii turistice - Evaluarea fluxului turistic

- Chestionare de opinie

• Materiale pentru educaţie ecologică - Broşuri

- Pliante

- Filme documentare

• Materiale de informare turistică - Ghiduri turistice - Pliante

28

CAPACITATE CAZARE : CĂSUŢE,VILE, BUNGALOURI ŞI CAMPĂRI

NR. CRT

. NUME CAMPING LOCALITATE

CAPACITATE CAZARE CAMPARE

(aprox.)

CAPACITATE CAZARE VILE,CĂSUŢE,CABANE,

BUNGALOURI

1 Camping DELFINUL SF.Gheorghe 100 80

2 Camping

CAMPOEUROCLUB Partizani

48

3 Hostel pentru tineret Sulina 50 200

4 Sat de vacanţă LA

EDEN Gura Portiţei-

Jurilovca 1000 340

5 Complexul Turistic

Tatanir Chilia-Veche 20 35

29

Harta trasee turistice pe căi navigabile

30

Concluzii

Pentru perfecţionarea dezvoltării resursei turistice în p erimetrul RBDD este necesară concentrarea resurselor şi eforturilor pe următoarele domenii:

- infrastructura de transport şi de acces;

- infrastructura de primire;

- reabilitarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu;

- protejarea resurselor naturale;

- informare şi comunicare;

- educare şi formare;

- parteneriate public-privat.

- Investiţii şi programe pentru promovarea ac tivităţilor turistice cu impact redus asupra mediului;

- monitorizarea valorificării resursei peisagistice;

- realizarea studiului pentru evaluarea capacităţii de suport pentru dezvoltarea turismului în RBDD;

Activitatea cinegetică în RBDD

Activitatea cinegetică din RBDD este reglementată de prevederile Legii 407/2006-legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, publicată în Monitorul Oficial pe 22 noiembrie 2006, Legea 197/2007 pentru modificarea şi completarea Legii 407/2006, Legea 215 /2008 pentru modificarea şi completarea Legii 407/2006 şi a ordonanţei de urgenţă 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice şi a Legii 407/2006. Conform Legii N r. 136 / 2011,art.12, pct.39 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" , desfăşurarea activităţilor de vânătoare pe teritoriul rezervaţiei este interzisă. Astfel activitatea de valorificare a acestor specii prin activitatea de vânătoare sportivă a fost sistată.

Sunt delimitate 26 fonduri de vânătoare, cu suprafeţe cuprinse între 5.012 de ha (F.V. Heraclea) şi 27.794 ha (F.V. Tatanir). Din cele 26 de fonduri de vânătoare (302.612 ha), au fost încheiate contracte de închiriere pentru:

31

Fondul de vânătoare nr.50 denumit Uzlina are ca gestionar Asociaţia Vânătorilor Sportivi Abies-Bucureşti, cu suprafaţa de 10401 ha având o perioadă de gestiune cuprinsă între 11.01.2011-10.01.2021.

Fondul de vânătoare nr.43 denumit Mila 23 are ca gestionar Asociaţia Vânătorilor Sportivi Corado-Constanţa, cu suprafaţa de 5366 ha având o perioadă de gestiune cuprinsă între 11.01.2011-10.01.2021.

Începând cu data de 28.01.2015, în baza Acordului de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a avizului Academiei Române privind desfăşurarea acţiunilor de vânătoare pe fondurile de vânătoare din perimetrul RBDD, pentru speciile mistreţ, şacal şi vulpe , specii ce au produs pagube în culturile agricole, gospodăriile populaţiilor locale şi societăţilor comerciale, s-au desfăşurat acţiuni de recoltare specii de interes cinegetic pe 12 fonduri de vânătoare gestionate de Direcţia Silvică Tulcea conform Anexa 2 la ordin 359/2014 , pentru sezonul de vânătoare 2014 / 2015.

În cadrul acţiunilor de vânătoare pentru reducerea numărului de exemplare şi prelevare probe pentru stabilirea stării de sănătate a speciilor de interes cinegetic , a fost finalizată prima etapă ce s-a desfăşurat în perioada 29 ianuarie-12 f ebruarie 2 015, conform PLAN de acţiune privind organizarea campaniilor de vânătoare în vederea optimizarii speciilor de interes 2014/2015 şi conform Program acţiunilor de recoltare specii de i nteres c inegetic p e f ondurile de vânătoare din perimetrul RBDD pentru săptămâna 26.01.-15.02.2015

În c adrul pr imei e tape, s -au organizat 12 acțiuni de vânătoare după cum urmează:

• 2 acțiuni în fondul cinegetic nr 39 denumit Sireasa;

• 4 acțiuni în fondul cinegetic nr 41 denumit Stipoc;

• 4 acțiuni în fondul cinegetic nr 42 denumit Tatanir;

• 2 acțiuni în fondul cinegetic nr 51 denumit Bălteni;

Aceste acțiuni s-au efectuat în baza autorizațiilor colective de tip B, ce s-au eliberat câte una pentru fiecare acțiune, de către gestionarul fondurilor de vânătoare - Direcția Silvică Tulcea.

32

În aceată primă etapă, s-a efectuat î n p rincipal, extragerea e xemplarelor d e mistreți, avându-se în vedere faptul că în conformitate cu prevederile legii 407/2006, vânarea mistreților se face până la la data de 15 februarie.

La aceste acțiuni au participat ca vânători - personalul s ilvic, iar gonaci – localnici din localitățile aferente fondurilor cinegetice. Inspectorii din cadrul ARBDD, au participat ca observatori la aceste acțiuni.

În ur ma celor 12 acțiuni, s-au extras un număr total de 52 exemplare mistreț, 10 exemplare șacal și 2 exemplare vulpe.

33

34

CAPITOLUL 1. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, nu există puncte fixe sau mobile pentru măsurarea emisiilor provenite din traficul naval şi maritim.

1.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe Monitorizarea em isiilor c u e fect ac idifiant, C OV ne metanici, metale g rele, pl umb,

poluanţi organici persistemţi, hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili policloruraţi şi hexaclor benzen este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.

1.2. Factori determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a aerului înconjurător Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu au fost efectuate măsurători privind calitatea aerului conform O M nr . 592/ 2002 pentru aprobarea Normativului pr ivind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de s ulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Monitorizarea este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.

1.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie

1.2.1.1. Energia Impactul sectorului energetic asupra mediului

În perimetrul RBDD nu există unităţi producătoare de energie electrică. Pentru transportul energiei electrice din Ucraina în sistemul nostru, în extravilanul oraşului Isaccea este construită staţia de transformare 750/400 kv care este amplasată pe o suprafaţă de 18 ha.

Aspectele impactului sectorului energetic sunt următoarele:

- Efecte biologice ale câmpului electric de 59 Hz;

- Producerea de ozon;

- Impactul asupra terenurilor agricole;

- Impactul vizual ( estetic ) şi impactul ecologic;

-Impactul liniilor de transport asupra populaţiilor de păsări sălbatice de talie mare.

35

Producţia de energie electrică

Societăţile economice, industriale, agricole, etc. îşi asigură încălzirea spaţiilor de producţie şi birourilor prin instalaţii proprii, cu energie electrică, sobe cu acumulare de căldură sau în centrale termice proprii cu combustibil lichid sau gazos.

Energia termică necesară pentru încălzirea tuturor spaţiilor construite din perimetrul RBDD se obţine prin arderea combustibililor lichizi şi solizi (biomasă).

Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Impactul cel mai relevant al acestei activităţi umane este asupra atmosferei în urma emisiilor de gaze de combustie.

Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

Nu este cazul în RBDD.

Energii neconvenţionale

Utilizarea energiilor neconvenţionale în perimetrul RBDD are o amploare nesemnificativă la acest moment, existând totuşi iniţiative locale de folosire a panourilor solare pentru încălzirea apei menajere.

Instalarea turbinelor eoliene nu este permisă pe teritoriul RBDD, fiind afectate principalele căi de migraţie a păsărilor, RBDD aflându-se pe lista s iturilor "Natura 2000". Dobrogea este una dintre cele mai importante culoare de migratie pentru păsări din Europa, din acest motiv parcurile eoliene trebuiesc dirijate în afara perimetrului rezervaţiei şi doar în zone unde impactul este cât mai mic posibil.

Eficienţa energetică în RBDD- costuri şi beneficii

Eficienţa energetică în RBDD poate fi obţinută prin luarea unor măsuri privind reducerea consumului de energie, astfel:

• adoptarea unor cerinţe de performanţă pentru clădiri şi promovarea locuinţelor cu consum energetic foarte redus;

• standarde minime de performanţă energetică pentru aparate şi echipamente electrice şi electrocasnice prin etichetarea acestora;

• mai multă comunicare şi educaţie în domeniul eficienţei energetice şi crearea unei asociaţii a primarilor din perimetrul RBDD pentru a schimba informaţii referitoare la cele mai bune practici în domeniul eficienţei energetice.

1.2.1.2. Industria Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Majoritatea unităţilor industriale sunt concentrate în localităţile urbane din zona limitrofă rezervaţiei.

36

În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării industria se dezvoltă pe baza exploatării şi valorificării resurselor naturale, în primul rând a resurselor piscicole, agricole şi stuficole. Ca repartizare, în principal unităţile economice din rezervaţie desfăşoară activităţi în domeniul industriei alimentare. În localităţile Sulina şi Chilia Veche funcţionează unităţi de panificaţie. Începând cu anul 2010 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a autorizat din punc t d e v edere al m ediului s ocietatea S C C ARNIPROD S RL T ulcea c u pr ofil de activitatea fabricarea produselor din carne inclusiv din carne de pasăre, creşterea porcinelor şi prelucrarea-conservarea cărnii. Activitatea se desfaşoară parţial în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu posibil impact al intregii activităţi în perimetrul ariei naturale protejate. Activitatea Şantierului Naval Sulina se reduce la reparaţii de nave.

Pentru diminuarea impactului asupra mediului unităţile de producţie, încă din faza de proiectare au luat măsurile necesare pentru epurarea apelor uzate şi pentru o gestionare ecologică a deşeurilor. În 2 015 nu s -au semnalat poluări accidentale de la activităţile industriale. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Nu este cazul în RBDD.

Măsuri şi acţiuni întreprinse în sectorul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

Respectarea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC si SEVESO Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT

Poluări

În a nul 2 015, nu s -au înregistrat poluări accidentale cu i mpact m ajor as upra mediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Poluări cu efect transfrontier

În an ul 20 15, nu s -au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Concluzii:

În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore de poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi în zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile navigabile atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit. Faţă de anii anteriori se constată o diminuare a deversărilor de ape cu hidrocarburi de la nave. La controalele planificate si cele tematice efectuate împreună cu Căpitănia Tulcea şi Sulina s-a constatat în general că se respectă legislaţia din domeniul deşeurilor mai ales a

37

celor periculoase (uleiuri uzate, reziduuri de hidrocarburi), se ţine evidenţa în Jurnalul de evidenţă al deşeurilor generate de nave, dar şi în conformitate cu HG 856/2002 , cu excepţia unei singure societăţi care fost sancţionată pentru că nu avea gestiunea deşeurilor conform HG 856/2002).

1.2.1.3. Transportul

1.2.1.4. Agricultura Pe t eritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, terenurile agricole reprezintă o proporţie de 12,9% , însumând un total de 61.453 ha.

Din suprafaţa de 61.453 ha teren agricol, 39.947 ha (64 %) se află în incintele agricole îndiguite şi desecate din interiorul Deltei Dunării, 10.617 ha (17,3%) se află în incinte agricole îndiguite şi desecate situate de-a lungul braţului Sf. Gheorghe, restul fiind pe grindurile continentale, grindurile de mal ale reţelei hidrografice interioare, grindurile fluvio-marine şi şesul deltaic, în regim liber de inundare.

Ca structură de folosinţă a terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (63%), urmat de pajişti naturale (36,7%). Viile şi livezile ocupă suprafeţe nesemnificative pe terenurile private ale locuitorilor.

Ca localizare, majoritatea terenurilor arabile sunt localizate în zona economică a deltei fluviatile, mai evoluată sub aspect morfologic şi pedologic.

În condiţiile unui management bun, ecosistemele agricole din delta fluviatilă pot avea o mare capacitate de producţie pentru cereale păioase, porumb, legume, cartofi, soia şi plante furajere.

În Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, sunt cinci amenajări agricole, care ocupă o suprafaţă totală de 39.947 hectare: Sireasa (5.480 ha), Pardina (27.032 ha), Tatăru (2.061 ha), Carasuhat (2.863 ha), Dunăvăţ-Murighiol (2.538 ha).

Ca formă de proprietate, amenajările agricole din Rezervaţie sunt domeniu public de interes local (3.044 ha) şi judeţean (36.930 ha) şi se află în administrarea Consiliilor Locale şi Consiliului Judeţean Tulcea.

În i ncintele ag ricole î ndiguite t erenurile arabile s unt u tilizate î n m are par te p entru producerea cerealelor. Suprafeţele cele mai mari sunt cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, culturi furajere. Activitatea agricolă pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, se desfăşoară în baza autorizaţiilor de mediu pentru terenurile din categoria “terenuri agricole” şi în baza permiselor de practicare a agriculturii pe terenurile ieşite temporar de sub ape.

Societăţile care desfăşoară activitatea de agricultură fără servicii anexe agriculturii respectiv: irigaţii, desecări, servicii pentru mecanizarea chimizarea agriculturii şi protecţie fitosanitară, nu se supun procedurii de autorizare.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării impune prin autorizaţiile de mediu utilizarea de substanţe fitosanitare specifice pentru RBDD. În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se practică şi cultivarea terenurilor ieşite temporar de sub apă. S-au eliberat 5 permise pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi. Pe ac este t erenuri au fost c ultivate î n s pecial c ulturi de z arzavat, c artofi, leguminoase şi porumb. ARBDD a l uat decizia de a nu m ai el ibera per mise pentru t erenuri a mplasate pe traseele turistice datorită aspectului mai putin plăcut pe care îl oferă aceste terenuri şi schimbării peisajului specific Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

38

Pentru cultivarea acestor terenuri prin permisul eliberat de către ARBDD, se impune utilizarea de tehnologii tradiţionale, se interzice folosirea produselor fitosanitare şi a mijloacelor mecanice şi sunt interzise amplasarea de construcţii de orice fel.

Creşterea animalelor – cealaltă ramură a agriculturii – este o îndeletnicire veche a populaţiei locale de pe teritoriul Rezervaţiei.

Peste 36% (22.545 ha pajişti) din terenurile agricole şi în mică măsură alte terenuri neagricole sunt folosite pentru creşterea animalelor, care este o activitate tradiţională a locuitorilor din Rezervaţie.

Creşterea animalelor în RBDD se face în sistem extensiv. Bovinele, cabalinele sau porcinele sunt crescute în stabulaţie liberă pe grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale. De asemenea, suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, sunt deseori utilizate pentru păşunat, după cum şi suprafeţe cu folosinţă „stuf” sau „forestieră” au fost utilizate ca păşune.

CAPITOLUL 2 APA (dulce)

Monitorizarea şi evaluarea calităţii apei pe teritoriul RBDD s-au efectuat în conformitate cu următoarele acte legislative în vigoare:

- Directiva Cadru CE (apă)/2000; - Legea Apelor 107/1996; - Convenţia Dunării - Sofia 2003; - OM 44/2004 - calitatea apei pentru biotă; - SR ISO 5667/2002- prelevare, transport, conservare probe de apă ; - ORDIN 161/2006 - stabilirea claselor de calitate ale apelor de suprafaţa ; - HG 188/2002; - OM 245 /2005 - metode de evaluare de risc şi de impact - procedura d e

monitorizare ; - HG 351/2005 - substanţe periculoase şi prioritare/prioritar periculoase. Parametrii monitorizaţi sunt cei definiţi de Directiva 75/440/EEC şi Directiva

79/869/EEC. De asemenea, Directiva Cadru prevede monitorizarea substanţelor prioritare şi altor substanţe descărcate în cantităţi semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apa.

2.1. Resursele de apă. Cantităţi şi debite Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane. Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele trei braţe ale Dunării: Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe şi cinci zone hidrografice:

1. zona Chilia-Sulina între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina, 2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe,

39

3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim, 4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Goloviţa - Sinoe, 5. zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faţa

litoralului Deltei), în care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atât corpuri de apă de suprafaţă care nu sunt puternic modificate (adică acele ape care sunt reprezentate de ape naturale sau cvasi-naturale, sau cele modificate numai calitativ) cât şi corpuri de apă puternic modificate.

2.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe Resursele teoretice de apă din perimetrul RBDD sunt constituite din resursele de

apă de suprafaţă şi din cele subterane. Dintre resursele subterane de apă cele de mică adâncime s unt folosite î ntr-o măsură foarte redusă şi în exclusivitate de către puţine gospodării ale populaţiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzătoare.

În ceea ce priveşte resursele subterane de adâncime, a cestea nu s unt corespunzătoare şi nu sunt utilizate.

2.1.2. Prognoze

2.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă Sectorul i ndustrial care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentat în principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului Tulcea , precum şi de alte unităţi industriale din Municipiul Tulcea.

Cantităţi importante de apă din sursele de suprafaţă, respectiv din Dunăre, sunt utilizate de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţi din perimetrul RBDD.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de monitorizare a calității apelor de suprafață de pe teritoriul rezervației, pe anul 2015, ținând cont de faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și funcție de evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea lunară a 25 de secțiuni, enumerate mai jos și care sunt evidențiate pe harta alăturată.

40

41

Secțiuni monitorizate:

1. Amonte Reni 2. Ceatal Chilia 3. Amonte Izmail 4. Aval Izmail 5. Amonte Chilia 6. Aval Chilia 7. Lac Rotundu 8. Lac Câșla 9. Lac Merhei 10. Lac Fortuna 11. Lac Nebunu 12. Lac Răducu 13. Lac Potcoava 14. Lac Miazăzi 15. Lac Iacub 16. Lac Cuib cu lebede 17. Lac Roșu 18. Lac Erenciuc 19. Lac Isacov 20. Lac Sinoe 21. Lac Razim 22. Lac Golovița 23. Canal Șontea 24. Canal Lopatna 25. Canal Crișan-Caraorman

Fiecare probă de apă este evaluată în urma analizei a 25 indicatori de c alitate și încadrată în clasa de calitate corespunzătoare conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. În cadrul laboratorului de ecotoxicologie ABBDD se efectueaza şi analiza apelor uzate.

Probele apelor de suprafaţă au fost prelevate de către agenţii ecologi, in condiţii optime, iar probele pentru ape uzate de către beneficiari.

În anul 2015 s-au efectuat 237 probe pentru ape de suprafaţă şi 15 de probe pentru ape uzate.

Încadrarea în clase de calitate a fost făcută în conformitate cu Normativul 161/2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă se realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice suport, poluanţi specifici).

42

2.2. Calitatea apei

2.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe

2.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa (transpuse în legislaţia românească prin Legea nr.310/2004 care modifică şi completează Legea apelor nr.107/1996), se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi reprezentate astfel:

pentru starea foarte bună - valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea bună - valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizează prin abateri minore fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţa) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea moderată - valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea slabă - există alterări majore ale elementelor biologice; comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealterate zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

pentru starea proastă - există alterări severe ale valorilor elementelor biologice, un numar mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.

2.2.1.1.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri

Nitraţii şi fosfaţii sunt evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi.” Nutrienţii sunt elemente chimice şi compuşi ai acestora care se găsesc în mediul înconjurător, de care plantele şi animalele au nevoie pentru a creşte sau supravieţui. Prezenţa nutrienţilor în apă, sol şi subsol este normală, poluarea reprezentând încărcarea cu substanţe nutritive a factorilor de mediu peste concentraţiile determinate de mecanismele de funcţionare a ecosistemelor.

Prezenţa în apele uzate în cantităţi mari a nutrienţilor, determină contaminarea râurilor şi lacurilor care pot suferi procesul de eutrofizare sau de "înflorire" respectiv de epuizare a conţinutului de oxigen din apă, prin moartea şi descompunerea masivă a întregului zooplancton. Fără oxigen apa devine locul unor procese de fermentaţie şi putrefacţie.

43

Deosebit de important este că ajunşi în apa potabilă nitraţii, transformaţi în nitriţi, provoacă sugarilor ori fetuşilor femeilor gravide o boală a sângelui numită “maladia albastră”.

2.2.1.1.1.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)

În funcţie de concentraţia medie a azotului din azotiţi, în anul 2015, apa Dunării este încadrată în clasa a II-a de calitate, cu excepţia secţiunii Am. Chilia când valorile ating pragul clasei III de calitate.

În anul 2014, concentraţia medie a azotului din azotiţi, încadrează apa Dunării în limitele c lasei a I I-a de calitate, stare ecologică bună. Comparativ cu ani i anteriori, când valorile at ingeau pr agul c lasei a I II-a de calitate putem vorbi despre o imbunătăţire semnificativă a calităţii apei.

În anul 2013, apa Dunării este încadrată în clasa a II-a de calitate.

Valorile medii determinate pentru azotul din azotiţi în anul 2012 încadrează apa din Dunăre şi braţe în clasa a III-a de calitate

În anul 2011, în funcţie de concentraţia medie a azotului din azotiţi, apa Dunării este încadrată în clasa a II-a de calitate, cu excepţia lunilor mai, iunie, iulie când valorile au crescut, î ncadrandu-se î n c lasa a I II a d e calitate.(Ceatal C hilia, A monte R eni, Aval şi Amonte Izmail, Aval Chilia)

În anul 2010, apa Dunării este încadrată în clasa a III-a de calitate.

Fig. 2.2.1.1.1.1.1 Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

am reni ct chilia am izmail av izmail am chilia av chilia

2010

2011

2012

2013

2014

2015

44

2.2.1.1.1.2. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)

În an ul 2015 valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţi, încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a II-a şi clasa a III-a de calitate.

Se poate observa o scadere semnificativă a concentraţiei azotului din azotiţi pentru anul 2014, astfel starea ecologică în canalele menţionate este bună, corespunzătoare clasei a II-a de calitate.

Valorile medii determinate pentru azotul din azotiţi în anul 2013, precum şi în 2012, încadrează apa din canale în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând canalul Lopatna, a cărui valori se încadrează în clasa a III-a de calitate, iar Şontea pentru 2012 tot în clasa III de calitate.

În anul 2011 valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţi, încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată).

În anul 2010, valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţi, încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a I V-a de calitate (excepţie facând canalul Şontea, care încadrează canalul în clasa a III-a de calitate.

Fig. 2.2.1.1.1.1. b) Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

2010 2011 2012 2013 2014 2015

c lopatna

c sontea

c crisan-c

45

2.2.1.1.1.2. Azotul din azotaţi

2.2.1.1.1.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)

Valorile medii anuale pentru azotul din azotaţi în anul 2015, încadrează Dunărea în clasa a II-a de calitate

Atât în anul 2014 cât şi în anii anteriori, calitatea apei pe Dunare şi braţe, prezintă o stare ecologică bună, conform standardelor în vigoare.

În a nul 2 013, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi sunt corespunzătoare clasei I de calitate, ceea ce înseamnă o stare ecologică foarte bună.

În a nul 2 012, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi sunt corespunzătoare clasei a II-a de calitate.

Cu valori mai mari, însa în aceeaşi clasă de calitate se încadrează şi valorile concentraţiilor în anii anteriori, 2010 şi 2011.( stare ecologică bună)

Fig. 2.2.1.1.1.2.1. a) Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)

2.2.1.1.1.2.2. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)

În anul 2015 apa tuturor canalelor se încadrează în clasa I de calitate .

Atât pentru anul 2014, cât şi pentru anii anteriori, valorile se încadrează în clasele I si a II-a de calitate, stare ecologică foarte bună şi bună.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

am reni ct chilia am izmail av izmail am chilia av chilia

2010

2011

2012

2013

2014

2015

46

În anul 2013 apa tuturor canalelor se încadrează în clasa I de calitate.

În ceea ce priveşte valorile medii anuale ale concentraţiei de azot din azotaţi obţinute în anul 2012 în apa c analelor, acestea se încadrează în clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologică bună.

În an ul 2011 se observă că apa t uturor c analelor se încadrează în c lasa I de calitate.

În anul 2010 se observă că valorile medii anuale ale concentraţiei de azot din azotaţi obţinute încadrează apa în clasa a II-a de calitate.

Fig. 2.2.1.1.1.2.1. b ) Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)

2.2.1.1.1.3. Azotul total

2.2.1.1.1.3.1. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)

Concentraţia medie anuală a azotului total determinat d in probele de apă în anul 2015, încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasa a II-a de calitate

În anul 2014 si 2013, concentraţiile medii anuale de azot total încadrează apa Dunării în clasa I de calitate.

Concentraţia medie anuală a azotului total determinat din probele de apă în anul 2012, încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasa a II-a de c alitate ( stare ecologică bună), excepţie făcând Amonte şi Aval Chilia( clasa I de calitate), stare ecologică foarte bună.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2010 2011 2012 2013 2014 2015

c lopatna

c sontea

c crisan-c

47

În a nul 2010 şi 2011, concentraţiile medii anuale de azot total încadrează apa Dunării în clasa a II-a de calitate

Fig. 2.2.1.1.1.3.1. a) Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)

2.2.1.1.1.3.2. Dinamica multianuală a azotului total (canale)

. Pentru anii 2014-2015 putem vorbi de valori ce încadrează apa în clasa a I-a de calitate.

În anii 2013, 2012 şi 2011 concentraţia medie anuală a azotului total determinat din probele de apă se incadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând Canal Crişan, în anul 2012 ( clasa a II –a de calitate)

În anul 2010, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

am reni ct chilia am izmail av izmail am chilia av chilia

2010

2011

2012

2013

2014

2015

48

Fig. 2.2.1.1.1.3.2. b) Dinamica multianuală a azotului total (canale)

2.2.1.1.1.4. Ortofosfaţi solubili

2.2.1.1.1.4.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)

Pentru an ul 2 013- 2015 valorile c oncentraţiilor de fosfor din fosfaţi, sunt corespunzătoare clasei I de calitate (stare ecologică foarte bună).

În funcţie de concentraţia medie anuală de fosfor dizolvat, lacurile d in RB DD s e încadrează în 2012 în clasa I de calitate, cu excepţia secţiunii Amonte Chilia(clasa a III-a de calitate).

Aceeaşi încadrare se observă şi în anul 2010, iar în 2011 valorile concentraţiilor de fosfor din f osfati, sunt corespunzătoare clasei a I II-a de c alitate (stare ec ologica moderată).

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2010 2011 2012 2013 2014 2015

c lopatna

c sontea

c crisan-c

49

Fig. 2.2.1.1.1.4.1. a) Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)

2.2.1.1.1.4.2. Dinamica multianuală a ortofosfatilor solubili (canale)

În an ii 2014-2015 valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţi, încadrează apa din canale în c lasa a I -a de calitate (stare ecologică foarte bună), iar in 2013 se respecta aceeaşi clasa de calitate.

Pentru an ul 2012 valorile concentraţiilor de fosfor din fosfati, încadrează apa din canale astfel : clasa a I-a Canal Lopatna (stare ecologică foarte bună), clasa a II –a Canal Crişan – Caraorman(stare ecologică bună) şi clasa a III – a de calitate Canal Şontea(stare ecologică moderată). Canalul Şontea este inclus pe traseele turistice, în zonă fiind trafic intens.

În anul 2011 valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţi, încadrează apa din canale în clasa II şi III de calitate(stare ecologică bună şi moderată).

În anul 2010, valorile concentraţiilor de fosfor total, încadrează apa din canale în clasa a I-a şi a II-a de calitate (stare ecologică bună şi foarte bună).

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

2010

2011

2012

2013

2014

2015

50

Fig. 2.2.1.1.1.4.2.b) Dinamica ortofosfaţilor solubili (canale)

2.2.1.2. Calitatea apei lacurilor din Romanânia

Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării evaluăm calitatea apelor de suprafaţă pentru 16 lacuri.

S-au luat în considerare valorile medii multianuale ale concentraţiilor indicatorilor

determinaţi în perioada 2010-2015. Punctele de prelevare au fost următoarele :

• Lacuri: Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Fortuna, Merhei, Miazăzi, Nebunu,Câşla, Răducu,Potcoava, Sinoe,Razim,Iacub, Isac, Roşu, Rotundu şi Goloviţa. Indicatorii analizaţi au fost grupaţi în funcţie de clasificarea din anexa C, Elemente şi

standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă, tabelul nr.6, din Normativul 161/2006:

• Regimul de acidifiere: pH; • Regimul ox igenului:oxigen di zolvat, c onsum bi ochimic d e oxigen l a 5 z ile,

indice de permanganat ; • Nutrienţi: azot amoniacal, azotul din azotiţi, azotul din azotaţi, azotul total,

fosfor total • Salinitate: conductivitate, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu;

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

2010 2011 2012 2013 2014 2015

c lopatna

c sontea

c crisan-c

51

2.2.1.2.1. Regimul de acidifiere

2.2.1.2.1.1.Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)

Pentru anul 2015 , valorile pH-ului se încadrează în limite normale, ceea ce corespunde unei stari ecologice foarte bună.

În anul 2014 s i 2013, pH-ul din apa lacurilor din RBDD se află în domeniul 7. 41- 8.67, respectiv 7.14-8.52 unităţi de pH, pe c and în anul 2012 se încadrează în intervalul 7.44-7.85 unităţi de pH, comparativ cu anul 2011,cand d omeniul de pH av ea v alori cuprinse între 7.00 - 8.30 unităţi de pH. În anul 2010, pH-ul din apa lacurilor din RBDD se află în domeniul 7.41-8.40 unităţi de pH.

Fig. 2.2.1.2.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)

2.2.1.2.2. Regimul oxigenului

2.2.1.2.2.1. Oxigen dizolvat

2.2.1.2.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)

În anii 2013 - 2015, concentraţiile de oxigen au valori corespunzătoare clasei a IV de calitate, ceea ce înseamnă o stare ecologică slaba.Concentraţiile de oxigen dizolvat în lacurile din Delta Dunării pe 20 12, au valori corespunzătoare clasei II şi III de c alitate,

7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8 7.9

8

2010

2011

2012

2013

2014

2015

52

respectiv stare ecologică moderat- bună. În anul 2010- 2011, l acurile s e î ncadrează în clasele I şi II de calitate.

Fig. 2.2.1.2.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)

2.2.1.2.3. Consum biochimic de oxigen la 5 zile

2.2.1.2.3.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)

În anul 2015, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, corespunzătoare stării ecologice ,, foarte bună”.

Comparativ cu anii anteriori, în anul 2013- 2014 consumul biochimic de oxigen incadrează apa în clesele III şi IV de calitate. În anul 2012, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, iar în anii precedenţi 2010-2011, tot în clasa I de calitate, excepţie facând Lacurile Nebunu şi Razim, care încadrează valorile în c lasa a I I-a de c alitate ( stare ecologică bună).

0

2

4

6

8

10

12

14

2010

2011

2012

2013

2014

2015

53

Fig. 2.2.1.2.3.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)

2.2.1.2.4. Nutrienţi

2.2.1.2.4.1. Azot amoniacal

2.2.1.2.4.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)

Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei a I-a de calitate at ât î n anul 2 015 cât şi în anii precedenţi, stare ecologică foarte bună, existând excepţii în secţiunile Lac Sinoe şi Lac Razim, clasa a II a de calitate. În 2012 concentraţia medie a azotului amoniacal, încadrează apa în clasa I de calitate, exceptând lacurile Rotundu, Câşla, Isac şi Razim, care depăşesc pragul clasei I, astfel având stare ecologică bună.

0

1

2

3

4

5

6

2010

2011

2012

2013

2014

2015

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8

2010

2011

2012

2013

2014

2015

54

Fig. 2.2.1.2.4.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)

2.2.1.2.5. Azotul din azotiţi

2.2.1.2.5.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)

Pentru an ii 2014-2015, apa din lacurile de pe teritoriul RBDD se încadrează în limitele clasei a I I- a de c alitate, c eea c e c orespunde unei stări ecologice bune. În anul 2013, precum şi 2012 concentraţia azotului din azotiţi încadrează apa din lacuri în clasa a III- a de calitate, ceea ce înseamnă stare ecologică moderată, excepţie făcând lacul Nebunu în luna iulie, când se atingea pragul corespunzător clasei a V-a , stare ecologică proastă şi a lacului Roşu in luna mai cu aceeaşi clasă, fenomenul nerepetându-se si lunile următoare.

În anul 2011, în funcţie de concentraţia medie anuala a azotului din azotiţi, lacurile din RBDD se încadrează în clasele I şi II de calitate, excepţie făcând lacul Goloviţa care se încadrează în clasa a III a de calitate.

În anul 2010, lacurile din RBDD se încadrează în clasa II de calitate.

Fig. 2.2.1.2.5.1 Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

2010

2011

2012

2013

2014

2015

55

2.2.1.2.6. Azotul din azotaţi

2.2.1.2.6.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)

Pentru a nii 2013-2015 concentraţiile azotului din azotaţi indică valori corespunzătoare clasei a I-a de calitate.

În anul 2012, concentraţia medie a azotului din azotaţi încadrează apa lacurilor în clasa I şi II de calitate.

În anul 2011, în funcţie de concentraţia medie anuală de azot din azotaţi, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, iar clasa a III -a fiind corespunzătoare lacului Cuib cu Lebede.

În anul 2010, concentraţia medie a azotului din azotaţi încadrează apa lacurilor în clasa a II de calitate, cu excepţia lacurilor Câşla şi Merhei, ce corespund clasei I de calitate.

Fig. 2.2.1.2.6.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)

0 0.5

1 1.5

2 2.5

3 3.5

4 4.5

2010

2011

2012

2013

2014

2015

56

2.2.1.2.7. Azotul total

2.2.1.2.7.1. Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)

În anul 2015, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate. Concentraţia de azot total încadrează lacurile din RBDD, în 2014, 2013, precum şi 2012 în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună, mai puţin lacurile Miazăzi, Isac, Goloviţa şi Razim care depăşesc limitele clasei I, astfel încadrându-se în clasa a I I de c alitate, stare ecologică bună.

În anul 2011, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, mai puţin Lac Cuib cu Lebede, în luna februarie, clasa a II- a de calitate.

Fig. 2.2.1.2.7.1. Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)

2.2.1.2.8. Cloruri

2.2.1.2.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)

În anul 2015, concentraţiile medii anuale ale clorurilor încadrează lacurile din RBDD în clasa a II-a de calitate, cee ace corespunde stării ecologice ,, bună”

În anul 2013- 2014, concentraţiile medii anuale de cloruri încadrează apa lacurilor în clasa a I-a de calitate, dar s-au constatat depaşiri semnificative în lacurile Sinoe, Goloviţa şi Razim, unde valorile ajung la clasa a V-a, respecriv a III- a de calitate.

0 0.5

1 1.5

2 2.5

3 3.5

4 4.5

2010

2011

2012

2013

2014

2015

57

În 2012, concentraţiile medii anuale ale clorurilor încadrează lacurile din RBDD în clasa a I-a de calitate, cu unele excepţii şi anume: lacurile Goloviţa şi Razim (clasa a II-a de calitate), iar Lac Sinoe (clasa a III-a de calitate).

În anul 2010- 2011 concentraţiile medii anuale de cloruri încadrează apa lacurilor în clasa a I-a şi a II-a de calitate.

Fig. 2.2.1.2.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)

2.2.1.2.9. Sulfaţi

2.2.1.2.9.1.Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)

Între anii 20 10- 2015 valorile medii anuale ale concentraţiilor de sulfaţi încadrează apa lacurilor în clasa a I - a de calitate, excepţie făcând lacul Sinoe şi Lac Razim.

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

1000

2010

2011

2012

2013

2014

2015

58

Fig. 2.2.1.2.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)

2.2.1.3. Calitatea apelor subterane Pe parcursul anului 2014 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.

2.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere Folosirea ap ei di rect din Dunăre pentru consum menajer sau pentru îmbăiere în

condiţiile în care, calitatea apei s-a deteriorat mult faţă de perioada de referinţă 1950-1960, constituie un mare risc pentru populaţia din Delta Dunării.

Totuşi având în vedere faptul că în perimetrul RBDD nu s unt surse m ajore de poluare a apei, apreciem că nu se poate vorbi de un impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei.

2.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor

2.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din RBDD

2.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare Pentru toate sistemele de alimentare cu apã din Delta Dunãrii s-a adoptat soluţia de prelevare a apei brute din surse de suprafaţã în vederea potabilizãrii (captare–staţie potabilizare apã –aducţiune–înmagazinare–distribuţie). Acest lucru, deoarece în Delta

0

20

40

60

80

100

120

140

2010

2011

2012

2013

2014

2015

59

Dunãrii pânz a f reaticã s e c aracterizeazã pr in ex istenta un ui s trat ac vifer f reatic a flat l a adâncimi sub 2 m ( 1,05 – 1,35 ) pe grinduri joase şi 1.67 m pe relieful de dune joase, fiind influenţat de raporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic şi fluctuaţiile nivelelor apelor Dunãrii. Apele freatice de a dâncime, put ernic m ineralizate, c antonate î n dep ozitele ps amito – psefitice de la baza nisipurilor semnalate în suprafatã, sunt în legãturã directã, comunicând cu stratul acvifer de suprafatã datoritã permeabilitãtii mari a pãmânturilor respective. Apele freatice de adâncime din deltã sunt ape clorurate, cu concentraţie mare şi sunt nepotabile.

Pe p arcursul a nului 2015, laboratorul d e ec otoxicologie di n c adrul A RBDD a efectuat analize de ape uzate evacuate la cererea agenţilor economici care işi desfăşoară activitatea în teritoriul rezervaţiei sau la solicitarea Gărzii de Mediu a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. S-au evaluat indicatorii specificaţi în comenzile agenţilor economici sau în contractul încheiat cu aceştia şi s-au transmis buletine de analiză către beneficiari şi autorităţile de control din domeniu.

În această perioadă s-au efectuat analize pentru următorii agenţi economici: 1. SC VICTORIA OIL SRL

2. SC DELTANAV S.A. - Port Comercial - Port Mahmudia

3. SC DELTAMAR TOURS Pensiunea ,,DELTA MIRAJ ‘’ Sulina

4. HOTEL SALCIA MALIUC

5. S.C. INEDIT DELTA SRL

6. S.C. PROFI SPORT SRL

7. S.C.TERMOPLAST S.R.L.

8. PENSIUNEA IULIA

9. AZL SULINA

10. SC PRODELTA 11. S.C. INTERCAMBIO S.R.L

Analizele au fost efectuate la indicatorii specificaţi în comanda agentului economic. Au

fost eliberate şi transmise buletine de analiză şi adrese de plată conform tarifelor în vigoare.

60

2.2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei

2.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor

CAPITOLUL 3. SOLUL

3.1. Calitatea solurilor: stare şi tendinţe

3.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate În perimetrul RBDD, pe teritoriile administrative ale comunelor Pardina, C.A. Rosetti, Chilia –Veche,Crişan, Maliuc, Sf. Gheorghe, Ceatalchioi şi oraşul Sulina, conform datelor Institutului National de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti situaţia terenurilor pe clase de calitate se prezintă astfel:

Tab. 3.1.1.1. Situaţia terenurilor pe clase de calitate

Nr.crt. Categoria de folosinţă a terenului agricol

Clasa de calitate a terenului agricol

I

ha

II

ha

III

ha

IV

ha

V

ha

1 Arabil 0 0 0 32.082 25

2 Păşuni şi fâneţe 0 0 0 5.769 15.576

3 Viţa de vie 0 0 0 145 8

4 Livezi 0 0 0 35 0

5 TOTAL 38.031 15.609

Principalele restricţii ale calităţii solului în anul 2015 au fost:

Excesul periodic de umiditate în sol, perioada de inundabilitate identificându-se în acest an aproape în totalitate cu perioada de vegetaţie a culturilor;

Eroziunea solului prin mişcarea apei în timpul viiturii şi la retragerea acesteia dar şi prin stagnarea temporară sau definitivă;

Eroziunea solului prin vânt , în special pe psamosoluri sau soluri nisipoase;

Sărăturarea solului;

61

3.1.2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi

3.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Principalele procese care s-au declanşat şi au afectat în diferite proporţii solurile din

deltă în ultimii 30 - 40 ani, rezultat al factorilor naturali locali sau a acţiunii antropice directe, sunt:

- Dehumificarea (mineralizarea rapidă a humusului), proces ce se manifestă în special în incintele amenajate pentru agricultură. Contracararea parţială a efectului acestui proces s -a realizat prin respectarea rotaţiei culturilor pe suprafeţe relativ mari, acţiune facilitată de o structură de culturi destul de echilibrată, culturi de plante leguminoase: soia, lucernă, fasole, încorporarea în sol a resturilor vegetale: paie, coceni, prin arătură, fertilizarea prin târlire a unor suprafeţe cu folosinţă „arabil” utilizate ca păşune.

- Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de climatul secetos şi apele freatice predominant mineralizate. Este rezultatul în principal al acţiunii antropice directe: executarea amenajării piscicole Chilia a ridicat salinizarea pe grindul de loess al Chiliei, executarea digului de apărare C.A. Rosetti - Letea a condus la salinizarea unor suprafeţe din interiorul incintei apărate. Deşi iniţial s-a pr econizat i ntensificarea acestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate evidenţiază în aceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al precipitaţiilor, al desecării şi coborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab., 1991).

- Deflaţia este prezentă în regim natural în special în zonele fără vegetaţie ale grindurilor nisipoase, dar şi în amenajările agricole - zonele und e s -a ar s turba. E fectul acestui fenomen a fost diminuat în zonele cu regim natural datorită efectului pădurilor de protecţie existente, cât şi al precipitaţiilor, iar în amenajările agricole, urmare a materializării recomandărilor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea privind structura de culturi şi metodele de lucrare a solului.

- Poluarea este un fenomen de restricţie datorat în cea mai mare parte influenţei factorilor externi deltei: poluarea Dunării, poluarea atmosferică datorită activităţilor industriale din Tulcea şi Mahmudia (România) şi Izmail (Ucraina) şi mai puţin acţiunilor antropice directe. În anul 2009 acest fenomen a avut intensitate mai redusă datorită inundaţiilor din primăvară care au împiedicat realizarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor la timp optim, reducerii volumului irigaţiilor, a măsurilor de prevenire a poluării adoptate în industria municipiului Tulcea dar şi reducerii influenţei activităţilor antropice locale (în agricultură, piscicultură şi silvicultură se utilizează numai pesticide nepoluante, ş.a).

3.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 3.3.1 Utilizare şi consumul de îngrăşăminte

Nu există o evidenţă clară a folosirii îngrăşămintelor organice pentru fertilizarea

solului şi nici în ceea ce priveşte tratamentele pentru amendarea terenurilor acide sau degradate la toate localităţile din perimetrul RBDD. Ca o caracteristică a zonei se poate spune că în localităţile din RBDD nu există o practică a folosirii îngrăşămintelor organice provenite d in fermele zootehnice deoarece creşterea animalelor se face preponderent în stabulaţie liberă, bovinele, cabalinele sau porcinele fiind lăsate libere pe grindurile deltaice

62

sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale. În aceste condiţii, cantităţile de îngrăşăminte organice produse prin creşterea animalelor nu pot fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole, iar cele produse în gospodăriile săteşti sunt nesemnificative cantitativ. Se constată o preocupare redusă a l ocalnicilor pent ru producerea compostului în gospodăriile proprii prin colectarea deşeurilor menajere de origine vegetală şi a gunoiului de grajd. 3.3.2. Consumul de produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor au fost folosite numai produse avizate pentru utilizare de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Sunt avizate pentru utilizare numai produse care în urma testelor efectuate în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea se dovedesc a fi nepoluante şi care nu au impact negativ asupra ecosistemelor. Ele sunt incluse în Lista produselor chimice de uz f itosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această listă cuprinde produse chimice din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă). Produsele au fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. De asemenea, datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole din zonă, consumul produselor chimice este extrem de redus s ituându-se sub 1 k g de pr odus brut la 1 ha de t eren arabil. Culturile cărora le-au fost aplicate tratamente fitosanitare au fost floarea – soarelui, grâu, porumb. În special producţia vegetală furajeră a fost obţinută fără a se utiliza produse chimice. 3.3.2. Evoliţia şi acţiuni întreprinse pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

.

Capitolul 4.UTILIZAREA TERENURILOR

4.1. Stare şi tendinţe

4.1.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire / utilizare

Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse:

• Agricolă, total:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61.453 ha din care, în amenajări îndiguite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.974 ha

• Ape, stuf, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344.553 ha din care, în amenajări piscicole: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36.567 ha

• Ape marine: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140.492 ha

• Forestieră, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.796 ha din care, în amenajări silvice îndiguite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.442 ha

• Curţi, construcţii, diguri, drumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.143 ha

• Neproductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.563 ha

63

Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, se găsesc în teritoriul administrativ al judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind în teritoriul judeţului Constanţa 6,3% şi în teritoriul judeţului Galaţi, 0,1%). - Suprafeţele de teren ce se valorifică economic, în special cele amenajate, se găsesc de regulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice favorabile. - Suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, au fost utilizate pentru păşunat.

- Suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii iniţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt utilizate de către locuitorii care nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume, cartofi şi fasole, produsele obţinute fiind pentru autoconsum.

- Suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni.

- Suprafeţe cu folosinţă stuf sau forestieră au fost utilizate ca păşune.

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate Capacitatea de suport ecologic al solurilor din Delta Dunării este cuprinsă în limite

foarte largi, studiile elaborate în zonă (I. Munteanu), stabilind limite de la foarte redusă la ridicată. Tab. nr. 4.1.1 1. Valoarea ecologică a terenurilor din Delta Dunării*)

Nr. Tip de sol Suprafaţa % din total

Valoare ecologică

crt. Ha Suprafaţă de la la 0 1 2 3 4 5 1 Soluri aluviale 53.900 13,3 redusă ridicată 2 Limnosoluri - sistem de

clasificare nou - SRTS 2003 70.200 17,3 redusă ridicată

3 Gleisoluri 88.400 21,8 redusă ridicată 4 Psamosoluri şi nisipuri 63.500 15,6 foarte

redusă medie

5 Solonceacuri 8.100 2,0 foarte redusă 6 Cernisoluri (Kastanoziomuri) -

sistem de clasificare nou - SRTS 2003

900 0,2 Medie

7 Histosoluri 110.600 27,2 redusă ridicată 8 Antrosoluri - sistem de

clasificare nou - SRTS 2003 10.400 2,6 Scăzută

*) I. Munteanu - 1996 - „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”

CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1. Ameninţări pentru biodiversitate şi presiuni exercitate asupra biodiversităţii

5.1.1. Flora şi fauna sălbatică

64

CORMOFITE Din punc t de v edere al i ndicilor f itocenologici c antitativi, m ajoritatea s peciilor studiate au o abundenţă şi frecvenţă redusă, excepţie fac Eryngium m aritimum şi Convolvulus per sicus, specii la care de altfel au fost găsite situri noi de răspândire nesemnalate în literatură.

Sozologic, speciile studiate sunt împărţite în trei categorii, şi anume: critic periclitate; periclitate şi vulnerabile . O atenţie deosebită, pentru care sunt necesare măsuri de conservare şi reabilitare, trebuie acordată speciilor critic periclitate cum sunt: Limonium bellidifolium (specie subendemică), Convolvulus per sicus, A sparagus br achyphyllus, Petasites s purius, A rgusia s ibirica, A lyssum bor zaeanum și Elymus f arctus subsp. Bessarabicus. Considerăm că alături de aceste specii critic periclitate sunt necesare aplicarea unor măsuri de reabilitare şi speciei endemice Centaurea pontica.

Un al t as pect d e l uat î n c alcul es te m odul c um a u ev oluat s peciile di n punc t d e vedere sozologic. Pentru confirmarea statutului speciilor au fost consultate patru liste roşii din ani diferiţi, după cum urmează: CRR (2009); LRD (2000); FIR (2009) şi LRR (1994). Dacă sunt comparate listele din 2009 cu cele din 2000 respectiv 1994 rezultă că speciile au un caracter sozologic mai slab. Cu alte cuvinte, avem mai multe specii periclitate şi critic periclitate faţă de perioada 1994 – 2000.

De as emenea, s peciile Polygonum maritimum, Li naria g enistifolia subsp. euxina, Gypsophila per foliata, E leocharis par vula, Cyperus ham ulosus, C arex s ecalina, S cirpus littoralis, Carex e xtensa, Asparagus br achyphyllus, Petasites s purius, A rgusia s ibirica, Elymus f arctus subsp. bessarabicus, Ammophila arenaria subsp. arundinacea, A egilops triuncialis, Stipa pennata subsp. sabulosa nu au fost până în 2009 incluse în LRD (2000) sau LRR (2000). În perioada iulie - septembrie 2014 au fost identificate 317 specii de cormofite. Au f ost identificate aspecte deosebite în perioada de analiză în ceea ce privește prezența ridicată de specii antropofile și invazive. Principalul f actor d e per iclitare – pașunatul excesiv cu mult peste limita de suportabilitate a pășunilor din R.B.D.D. Sunt necesare studii de evaluare a pajiștilor din R.B.D.D. și degajarea/destufizarea unor zone noi pentru extinderea suprafețelor de pășunat. Efectul preconizat va fi observat în diversitatea de specii crescută și presiune mai scăzută asupra habitatelor de interes comunitar.

MACRONEVERTEBRATE ACVATICE

65

Au fost i dentificate 2 6 de s pecii de m acronevertebrate acvatice apar tinând l a 9 grupe t axonomice: Odonata, E phemeroptera, H eteroptera, C oleoptera, A mphipoda, Mysidacea, Gastropoda, Hirudinea şi Hydrachnidae.

Grupul cu cel mai mare număr de specii este cel al moluştelor din grupul gastropodelor – melci – cu 12 specii identificate.

NEVERTEBRATE TERESTRE Investigațiile ortopterofaunistice realizate în perioada martie - iunie 2014 în R.B.D.D. prezintă următoarele caracteristici: - În zonele investigate, au fost observate un număr de 46 de specii de ortoptere (47,5% din

totalul speciilor observate în R.B.D.D. și 24,2% din totalul speciilor observate în România), 22 aparținând Subordinului Ensifera și 24 aparținând Subordinului Caelifera;

Investigațiile ortopterofaunistice realizate în perioada iulie-septembrie 20 14 î n R.B.D.D. prezintă următoarele caracteristici:

- În zonele investigate, au fost observate un număr de 29 de specii de ortoptere (35,8% din t otalul s peciilor observate în R.B.D.D. și 15,2% din totalul speciilor observate în România), 15 aparținând Subordinului Ensifera și 14 aparținând Subordinului Caelifera;

PEȘTI

Din cele 136 specii identificate în tot RBDD aparţinând la 3 Clase cu 20 Ordine, 45 Familii (ceea ce reprezintă circa 75-80% din ihtiofauna României) în bălţile dintre braţele fluviului s-au identificat:

- în martie – iunie 2015 un număr de 35 de specii de peşti (marea majoritatea sunt frecvent întâlnite în mediul lacustru al RBDD);

- în iu lie 2 015 un număr de 33 de specii de peşti (marea m ajoritatea sunt f recvent întâlnite în mediul lacustru al RBDD).

AMFIBIENI

În perioada vernală și estivală timpurie a anului 2015 în zona R .B.D.D. au f ost identificați 9 din cei 11 taxoni de amfibieni cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.D.

În perioada estivală și serotinală a anului 2015 în zona R.B.D.D. au fost identificați 8 din cei 11 taxoni de amfibieni cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.D.

66

Având în vedere faptul că în sectorul Revărsarea – Rachelu au f ost identificate în repetate rânduri exemplare de R ana dalmatina care se reproduc în corpurile acvatice din lunca inundabilă a Dunării, recomandăm intensificarea, în perioadele vernale ale următorilor ani, a cercetărilor de teren din zonele marginale ale R.B.D.D. pe sectorul dintre Somova și Isaccea.

Având în vedere faptul că în zona Vadu a fost identificată o infrastructură care funcționează ca o capcană, cauzând mortalitate în populațiile locale ale unor specii de amfibieni de interes conservativ și de interes comunitar recomandăm inițierea unui studiu multianual de monitorizare a efectului acestei infrastructuri (necesară pentru cuantificarea impactului negativ al acesteia asupra speciilor de interes conservativ și de interes comunitar).

REPTILE

În perioada vernală și estivală timpurie a anului 2015 în zona R .B.D.D. au f ost identificați 9 din cei 12 taxoni de reptile cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.D.

În perioada estivală și serotinală a anului 2015 în zona R.B.D.D. au fost identificați 7 din cei 12 taxoni de reptile cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.D.

Având în vedere faptul că în zona Vadu a fost identificată o infrastructură care funcționează ca o capcană, cauzând mortalitate în populațiile locale ale unor s pecii de reptile de interes conservativ și de interes comunitar recomandăm inițierea unui studiu multianual de monitorizare a efectului acestei infrastructuri (necesară pentru cuantificarea impactului neg ativ al ac esteia as upra s peciilor de i nteres c onservativ și de interes comunitar).

Având în vedere faptul că în sectorul Revărsarea – Rachelu a f ost i dentificat u n exemplar de Elaphe l ongissima, care probabil pătrunde acidental în lunca inundabilă a Dunării. Având în vedere că zona Capaclia, de lângă lacul Gorgonel (acesta din urmă fiind în perimetrul R.B.D.D.) are aceleași caracteristici de habitat si elemente geomorfologice ca sectorul de la Revărsarea – Rachelu, recomandăm desfășurarea în următorii ani, a cercetărilor de teren în zona de la Capaclia și malurile lacului Gorgonel în vederea stabilirii prezenței sau absenței speciei în respectivul loc (singurul în care sunt șanse ca Elaphe longissima să pătrundă în R.B.D.D., înregistrarea lui contribuind la creșterea numărului de taxoni de vertebrate a rezervației).

PĂSĂRI

În urma analizei literaturii de specialitate rezultă că în ultimii 24 de ani (1990-2015) în perioada prevernală (lunile februarie şi martie) în perimetrul R.B.D.D. au fost semnalate cel puţin 174 de specii de păsări care fac parte din 45 de familii şi 14 ordine.

67

În perioada vernală şi estivală timpurie în RBDD au fost identificate 190 de specii de păsări. Pentru cele 190 de specii de păsări s-au realizat 2576 de observaţii şi aprecieri cantitative din perioada vernală şi estivală timpurie care au fost structurate sub forma unei baze de date. Cea mai mare divestitate specifică a fost înregistrată în acestă perioadă de studiu în zonele Sfântu Gheorghe şi Sulina aici înregistrându-se 170 respectiv 164 de specii. În cadrul investigaţiilor î n t eren s -a realizat prima semnalare a cuibăritului codobaturii cu cap galben Motacilla citreola în Delta Dunării. În perioada estivală târzie, serotinală și autumnală în RBDD au fost identificate 222 de specii de păsări. Pentru cele 222 de specii de păsări s-au realizat 1650 de observaţii şi aprecieri calitative şi cantitative.

MAMIFERE

În perioada februarie - martie 2015, în perimetrul R.B.D.D. au fost înregistrate:

- un exemplar de Martes foina (jder de piatră);

- un exemplar de Castor fiber (breb);

- 77 exemplare de Lutra lutra (vidră);

- 11 exemplare de Mustela lutreola (nurcă europeană), din care 4 capturate;

- 7 exemplare de Spermophilus citellus (popândău);

- 123 exemplare de Lepus europaeus (iepure de câmp);

- 435 exemplare de Ondatra zibethicus (bizam);

- 87 exemplare de Canis aureus (șacal);

- 50 exemplare de Vulpes vulpes (vulpe);

- 40 exemplare de Nyctereutes procyonoides (enot);

- 10 exemplare de Meles meles (viezure);

- un exemplar de Mustela erminea (hermelină);

- 24 exemplare de Mustela nivalis (nevăstuică);

- 6 exemplare de Mustela putorius (dihor comun);

- 120 exemplare de Sus scrofa (mistreţ);

68

- 8 exemplare de Capreolus capreolus (căprior);

- 7 exemplare de Felis silvestris (pisică sălbatică);

- 93 exemplare de Rattus norvegicus (șobolan cenușiu).

În aprilie – iunie 2015 din R.B.D.D. au fost înregistrate 21 de specii și anume:

- 4 exemplare de Martes foina (jder de piatră);

- 4 exemplare de Castor fiber (breb);

- 86 exemplare de Lutra lutra (vidră);

- 10 exemplare de Mustela lutreola (nurcă europeană);

- 7 exemplare de Spermophilus citellus (popândău);

- 206 exemplare de Lepus europaeus (iepure de câmp);

- 276 exemplare de Ondatra zibethicus (bizam);

- 92 exemplare de Canis aureus (șacal);

- 82 exemplare de Vulpes vulpes (vulpe);

- 48 exemplare de Nyctereutes procyonoides (enot);

- 9 exemplare de Meles meles (viezure);

- două exemplare de Mustela erminea (hermelină);

- 24 exemplare de Mustela nivalis (nevăstuică);

- 9 exemplare de Mustela putorius (dihor comun);

- 204 exemplare de Sus scrofa (mistreţ);

- 102 exemplare de Capreolus capreolus (căprior);

- 5 exemplare de Felis silvestris (pisică sălbatică);

- 11 exemplare de Rattus norvegicus (șobolan cenușiu);

- 4 exemplare de Talpa europaea (cârtiță);

- 2 exemplare de Arvicola amfibius (șobolan de apă);

- 2 exemplare de Neomys fodiens (chițcan de apă).

În iulie – septembrie 2015 din R.B.D.D. au fost înregistrate 17 de specii și anume:

69

- 2 exemplare de Martes foina (jder de piatră);

- un exemplar de Castor fiber (breb);

- 122 exemplare de Lutra lutra (vidră);

- 10 exemplare de Mustela lutreola (nurcă europeană);

- 223 exemplare de Lepus europaeus (iepure de câmp);

- 1380 exemplare de Ondatra zibethicus (bizam);

- 204 exemplare de Canis aureus (șacal);

- 106 exemplare de Vulpes vulpes (vulpe);

- 42 exemplare de Nyctereutes procyonoides (enot);

- 7 exemplare de Meles meles (viezure);

- 21 exemplare de Mustela nivalis (nevăstuică);

- 39 exemplare de Mustela putorius (dihor comun);

- 317 exemplare de Sus scrofa (mistreţ);

- 111 exemplare de Capreolus capreolus (căprior);

- 14 exemplare de Felis silvestris (pisică sălbatică);

- 3 exemplare de Talpa europaea (cârtiță);

- un exemplar Erinaceus romanicus (arici).

5.2. Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse

5.2.2 Reţeaua de arii naturale protejate Zonele strict protejate cuprind în principal formaţiuni fizice şi biologice sau grupuri de asemenea formaţiuni, habitate ale speciilor de plante şi animale ameninţate sau situri naturale cu valori excepţionale din punct de vedere ştiinţific, al conservării sau al frumuseţii lor.

În cadrul RBDD au fost delimitate 20 zone naturale, a căror suprafaţă totală este de circa 50.904 hectare. În aceste zone se pot desfăşura cercetări ştiinţifice privind biologia, menţinerea şi conservarea calităţii mediului precum şi monitorizarea principalilor parametri ce definesc starea de evoluţie a acestora.

70

Fig. 5.2.2.1 Zonarea RBDD

Zonele strict protejate adăpostesc multe din speciile de interes comunitar: plante,

nevertebrate, peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere. Se observă o reprezentativitate deosebită a zonei strict protejate Sacalin Zătoane, unde sunt prezente 12 din cele 15 specii de peşti comunitari listaţi în Anexa II a directive Habitate şi 67 din cele 80 specii de păsări listate în Anexa I a Directivei Păsări. Strict pr otejate sunt î nconjurate d e zone t ampon, care însumează 222996 ha şi cuprind suprafeţe de teren sau ape care prezintă caracteristici biologice apropiate cu cele ale ariei pe care o protejează şi au funcţia de a limita impactul şi presiunea antropică.

Tab. 5.2.2.1 Zonele tampon din RBDD

Nr. crt.

Zona tampon Suprafaţa (ha) Zona c u r egim de protecţie integrală pe care o protejează

1 Matiţa-Merhei-Letea 22.560 Roşca-Buhaiova Pădurea Letea Lac Răducu

2 Şontea 12.500 Lac Nebunu 3 Caraorman 13.830 Pădurea Caraorman

Arinişul Erenciuc 4 Lumina-Vătafu 13.460 Vătafu-Lunguleţ 5 Dranov 21.760 Sacalin Zătoane

Lac Belciug 6 Sărături-Murighiol 5 Sărături-Murighiol 7 Lac Rotundu 1.240 Lac Rotundu 8 Insula Popina 260 Insula Popina 9 Cap Doloşman 28 Cap Doloşman 10 Zmeica-Sinoie 31.510 Grindul Lupilor

Istria-Sinoie Grindul Chituc Insula Prundu cui Păsări

RezervaţiaBiosferei Delta Dunării – 580.000 ha Zone de dezvoltare durabilă, valorificate economic - 306.100 ha

Zone strict protejate - 50904 ha

Zone tampon - 222996 ha

Zone de reconstrucţie ecologică

71

Insulele Ceaplace 11 Lac Potcoava 2.937 Lac Potcoava 12 Periteaşca Leahova 210 Periteaşca Leahova 13 Zona marină până la

izobata de 20m 103.000 Periteaşca Leahova

Monitorizarea celor 20 zone cu regim de protecţie integrală din cadrul Rezervaţiei

Biosferei Delta Dunării s-a efectuat pe baza deplasărilor în teren, urmărindu-se mai multe obiective: observaţii asupra stării habitatelor; observaţii asupra florei si faunei; observaţii asupra factorilor biotici şi abiotici; observaţii privind impactul antropic în zonă; verificarea indicatoarelor de semnalizare a zonelor.

Monitoringul biodiversităţii în aceste zone s-a făcut pe baza Fişelor de observaţie a zonelor strict protejate, completate lunar de către agenţii ecologi din zonă.

Ariile cu regim de protecţie integrală trebuie înţelese din punct de vedere structural şi funcţional ca subsisteme ale complexului de ecosisteme care este Delta Dunării. Astfel, se pot identifica factori de control şi de structurare la nivel macro, cum ar fi regimul hidrologic general al deltei, dependent de regimul hidrologic al Dunării, cantitatea şi calitatea aluviunilor, disponibilitatea nutrienţilor. Din aceasta perspectiva, menţinerea stării de conservare a ariilor strict protejate depinde de variabilitatea acestor factori. Deci, menţinerea structurii actuale zonelor cu regim de protecţie integrală depinde, în mod clar, de actualul model de circulaţie a apei. Chiar motivaţia selectării acestor zone este un argument care demonstrează reprezentativitatea lor pentru structura deltei, mai ales având în vedere gradul lor ridicat de naturaleţe.

Astfel, pădurile Letea şi Caraorman sunt ecosisteme relicte, martori ai unei perioade în care silvostepa ocupa suprafeţe mult mai întinse. Ecosistemele lacustre sunt foarte utile ca modele pentru monitorizare. Grindurile şi Insula Popina conserva specii rare, rămăşiţe ale stepei. Un caz aparte este aria strict protejată Sacalin-Zatoane, ce poate fi considerata un model pentru evoluţia structurilor costiere specifice deltei şi reflectând modificări ce se produc în amonte (baraje, îndiguiri, amenajări pentru navigaţie). În privinţa valorii lor economice, aceste arii strict protejate reprezintă o rezervă genetică, participă la procesul de stocare al carbonului, contribuie la retenţia nutrienţilor şi au un mare potenţial ecoturistic.

CAPITOLUL 6. PĂDURILE

6.1. Fondul forestier naţional: stare şi consecinţe

6.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier Fondul forestier însumează totalitatea suprafeţelor pădurilor, terenurilor destinate împăduririi suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică.

72

Fondul Forestier Naţional din RBDD propietate publică a statului , conform HG 663/2002 este dat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor. Structură: Regia Naţională a Pădurilor

- Direcţia Silvică Tulcea - Ocolul Silvic Rusca - Amenajarea Rusca - Amenajarea Carasuhat - Amenajarea Pestriţele

Ocolul Silvic Tulcea - Incinta Păpădia

Sp. pădure: răşinioase şi foioase(stejar, salcâm, frasin, nuc, diverse tari, plop euroamerican, salcie, diverse moi, plop indigen) Unităţile de producţie pentru fiecare ocol sunt: Ocolul Silvic Rusca

‾ Rusca ‾ Carasuhat ‾ Uzlina

Ocolul Silvic Tulcea ‾ Periprava ‾ Letea ‾ Sălceni ‾ Tudor Vladimirescu

Pentru desfăşurarea activităţii de silvicultură şi exploatare forestieră se emite autorizaţie de mediu pentru fiecare unitate de producţie Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamente silvice. Ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului de pr oprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor codului silvic.

Amenajamentele silvice se elaborează la nivelul ocoalelor silvice pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare.

A.R.B.D.D. a nalizează situaţia comparativă dintre prevederile amenajamentului silvic şi

lucrările silviculturale efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producţie şi de unitate amenajistică, iar lunar analizează şi centralizează rapoarte privind activitatea de silvicultură referitoare la situaţia terenurilor forestiere, structura pe specii şi clase de vîrstă,suprafaţa pădurilor, împăduriri realizate, terenuri degradate .

73

Pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea :(zona I Sălceni, II,Tudor Vladimirescu,III Maliuc, IV Tătaru,V Periprava, VI Letea, XIV Tulcea):

Tab. 6.1.1.1 Fond forestier –Ocolul Silvic Tulcea

Fond forestier Total (ha) În RBDD (ha)

13.275 13.275

din care:

pădure 8.725 8.725

Pe teritoriul Ocolului silvic Rusca ( amenajarea Rusca, Carasuhat şi Pestriţele):

Tab.6.1.1.2 Fond Forestier- Ocolul Silvic Rusca

Fond forestier Total (ha) În RBDD (ha)

10.091,17 9.600

din care:

pădure 7.146 6.811

74

Fig.6.1.1.1 Harta Fond forestier RBDD

Din suprafaţa pădurilor din RBDD, adică suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie forestieră (asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi) 56% sunt păduri

75

naturale şi 44% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea şi 49% sunt păduri naturale şi 51% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Rusca.

În arborete, ponderea este deţinută de foioase, răşinoasele fiind slab reprezentate prin specii de pin negru şi chiparos de baltă, care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe malurile braţului SF. Gheorghe km.63, fiind plantate artificial. Foioasele sunt reprezentate în special prin c lone de pl op eur oamerican, pl op al b, pl op neg ru, s tejar, f rasin d e P ensilvania, salcâm, etc..

Tab.6.1.1.3. Structura pe specii şi clase de vârstă:

O.S.Tulcea O.S. Rusca

Pe specii

Ha Pe clase de

vârstă

% Pe specii

Ha Pe clase de

vârstă

%

Salcie 2950 I 8 Salcie 2421 I 29

Plop ea 2281 II 15 Plop ea 2034 II 38

Plop indigen

1358 III 22 Plop indigen

805 III 18

Salcâm 678 IV 13 Salcâm 841 IV 8

Frasin 922 V 10 Frasin 667 V 2

Diverse tari

114 VI 19 Diverse tari

37 VI 5

Stejar 392 VII 13 Stejar 23

Răşinoase 14 Răşinoase 11

Diverse moi

16 Diverse moi

22

Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie de protecţie( 73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%din suprafaţa totală). În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este producerea de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale, vânatul şi altele. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială.

76

Indice mediu de creştere pentru păduri:

O.S. Tulcea

- naturale 4,2 mc/an/ha - artificiale 2,6 mc/an/ha

Suprafaţa pădurilor naturale – 56%;naturale - 44%

O.S. Rusca

- naturale 6,1 mc/an/ha - artificiale 4,9 mc/an/ha

Suprafaţa pădurilor naturale – 49%;naturale - 51%

Economia forestieră absoarbe o mică parte din forţa de muncă disponibilă din RBDD. Creşterea gradului de ocupare a populaţiei în acest domeniu se m ai po ate face pr in promovarea unor activităţi tradiţionale (împletituri din nuiele de răchită, etc).

Tab.6.1.1.4

Volum de masă lemnoasă exploatat pe anul 2014

OS Tulcea

mii mc

OS Rusca

mii mc

Produse principale 20,2 7484

Produse secundare 1,0 3281

Produse accidentale 0,8 1448

Produse de igienă 0,1 64

Tabel 6.1.1.5. Evoluţia volumului de masă lemnoasă exploatată 2010-2015 în OS Tulcea

grupa de produseanul produse produse prosuse produse total(mii mc)

principale secundare igienizare accidentale2010 42.3 0.3 0.3 0.5 43.42011 37.7 1.3 0.1 0.9 402012 39.3 0.3 0.4 402013 29.2 1.3 0 0 30.52014 27.9 0 27.92015 20.2 1 0.1 0.8 22.1

77

Exploatarea masei lemnoase se face preponderent prin firme private dar şi în regie proprie de Regia Naţională a Pădurilor – pentru lucrările de igienizare şi pentru masa lemnoasă neadjudecată la licitaţie/negocieri de catre agenţii economici. Beneficiarii volumului de masă lemnoasă exploatată sunt agenţii economici cu capital privat.

Tab. 6.1.1.6. Volumul de masă lemnoasă exploatat pe beneficiari în anul 2015:

O.S. Tulcea

Agenţi Cumulateconomici de la

începutul anului ( mi i mc)

Cu capital destat

4.8

Cu capitalprivat

17.3

O.S.Rusca

Agenţi Cumulateconomici de la

începutul anului (mc)

Cu capital destat

2637

Cu capitalprivat

9640

6.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Pe teritoriul RBDD predomină formele neg ative de r elief, c oncretizate, geomorfologic, în depresiuni, conturate de grinduri, a căror altitudine variază între 0-12 m (în zonele dunelor înalte de pe grindurile Letea şi Caraorman) şi în Podişul Dobrogean în jur de 60 m din limita rezervaţiei. Urmare a acestor condiţii staţionale, pădurile sunt situate în două zone fitoclimatice: zona silvostepei umede ce cuprind arborete de pe versanţii imediaţi din vecinătatea Braţul Tulcea şi în continuare pe Braţul Sf.Gheorghe (partea dreaptă) şi numeroase trupuri mici de pădure în zona nisipurilor continentale de la Dunăvăţul de Sus şi Dunăvăţul de Jos, foste perdele de protecţie.

Pădurile din delta fluvială se găsesc în cea mai mare parte de-a lungul celor trei braţe ale Dunării, dar şi pe gârlele şi canalele de legătură dintre acestea. Păduri se găsesc şi unele areale din interiorul deltei.Acestea sunt reprezentate prin zăvoaie de salcie care ocupă părţile mai joase şi plopişuri sau amestecuri de plopi şi sălcii pe părţile mai înalte.

78

Speciile f orestiere din pădurile deltei fluviale sunt: Salcia albă (Salix alba), Salcia plesnitoare (Salix fragilis), Plopul alb (Populus alba), Plopul cenuşiu (Populus canescens), şi cele mai extinse arborete de plopi euroamericani de înaltă productivitate, realizate prin plantaţii (97% din totalul speciilor). Se găsesc şi resturi ale vegetaţiei naturale şi sunt reprezentate prin exemplare de Frasin comun (Frasinus angustifolia) şi de Frasin pufos (Fraxinus pallisae).

Pădurea Caraorman

Pădurea Letea

79

Pădurile din delta fluvio-marină sunt deosebite faţă de cele din luncă şi din delta fluvială .

Aici se găsesc arborete naturale, pe grindurile Letea, Caraorman şi în luncile braţelor Chilia şi Sfântu Gheorghe, precum şi plantaţii (plantaţii cu plopi negri şi sălcii), dar şi unele plantaţii realizate pe nisipurile fluvio-marine de pe grindurile Sărăturile în suprafaţă de 1.280ha. Pe suprafeţe restrânse , datorită diferenţierilor morfologice (dune şi depresiuni interdune) şi ecologice pe grindurile Letea şi Caraorman, în repartiţia vegetaţiei sunt caracteristice trecerile bruşte de la pădure la vegetaţia ierboasă psamofilă şi chiar halofilă. Aproape 55% din păduri sunt artificiale şi 45% sunt naturale , iar cele din ultima categorie provin din renişuri.Din pădurile naturale 16% se găsesc pe terenurile joase din delta fluvială.

Fig. 6.1.2.1 Arinişul Erenciuc

80

6.1.3. Starea de sănătate a pădurilor În ceea ce priveşte starea de sănătate, arboretele afectat a fost exploatat în cadrul

produselor de igienă sau accidentale, şi valorificat ca lemn de foc pentru populaţia locală.

Starea de sănătate a arboretelor poate fi influenţată de dăunători sau de condiţiile naturale nefavorabile. Principalul factor biotic negativ care acţionează în pădurile şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, pe teritoriul RBDD, îl reprezintă omizile defoliatoare ale dăunătorului Lymantia dispar.

Dintre factorii abiotici vătămători, în anul 2015 , fenomenul de uscare al arborilor s-a menţinut în limite normale, manifestându-se mai accentuat în incintele îndiguite, fenomen datorat apelor freatice, nivelului scăzut al apei, dar şi din cauza depăşirii vârstei exploatabilităţii şi a limitelor fiziologice ale speciei.

Tabel 6.1.3.1. Suprafaţa de pădure afectată de fenomene de uscare

Starea de sănătate a pădurilor

OS Tulcea OS Rusca

Fenomen de uscare pe suprafaţa

13.95 ha

din care:

Incipientă

Slabă

Medie

Avansată 10.4 ha

Majoritatea arboretelor afectate de dăunători au fost exploatate în cadrul acţiunilor de igienizare şi valorificare ca lemn de foc pentru populaţia locală. Suprafeţele defrişate ca urmare a acţiunilor de igienizare urmează a fi împădurite.

6.1.4. Suprafeţe de păduri regenerate În 2014 s-au împădurit după cum urmează:

O.S. T ulcea ( în ha)

O.S. R usca ( în ha)

Integrale 20.72 6

Completări şi refacere

81.53 65

81

Total 102.25 71

6.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor. Presiunea antropică asupra pădurii şi fondului forestier se manifestă pe mai multe căi.

• În primul rând este păşunatul necontrolat al vitelor semisălbatice (bovine,cabaline), cu efective de mii de capete – estimate de DSVSA Tulcea, care produc pagube atât plantaţiilor nou înfiinţate de plop, salcie, salcâm, stejar, în zonele Maliuc, Gorgova, Tudor V ladimirescu, Pardina, C hilia, U zlina dar şi în pădurile naturale cu specii valoroase autohtone cu regim de protecţie integrală Letea şi Caraorman. S-au săpat şanţuri de minim sanitar împotriva păşunatului abuziv şi a sustragerilor de masă lemnoasă .Masurile imediate ce se impun pentru remedierea situaţiei trebuie să vizeze eliminarea animalelor lăsate fără supraveghere şi refacerea împrejmuirii zonelor strict protejate Letea şi Caraorman.

• Un alt factor de presiune antropică sunt incendiile, provocate sau iscate din neglijenţa pescarilor crescătorilor de animale sau a turiştilor. Incendiile constituie un factor de ameninţare a integrităţii fondului forestier. Multe incendii au putut fi oprite la limita pădurii datorită benzilor de protecţie contra incendiilor create şi întreţinute anual, pr in arătură şi discuire la Ocolul silvic Tulcea şi Oculul Silvic Rusca.S-au întrţinut prin arat şi discuit liniile izolatoare împotriva incendiilor pe o suprafaţă de 126 ha.

6.3. Tendinţe

CAPITOLUL 7. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILOR

7.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze Datele pr ezentate î n ac est c apitol s unt furnizate de: operatorii ec onomici c e

desfăşoară activităţi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, date ce au fost raportate periodic conform HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzand deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, de operatorul de salubritate al oraşului Sulina şi serviciile de salubrizare ce îşi desfăşoaraă activitatea în cadrul administraţiilor publice locale.

Datele au fost prelucrate pentru a prezenta evoluţia cantităţilor de deşeuri generate, cât şi cantităţile de deşeuri eliminate sau valorificate de către operatorii economici în perioada 2008 - 2015.

7.1.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale În perimetrul RBDD deşeurile menajere colectate nu sunt supuse nici unui proces

de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare. Într-o mică măsură se realizează o sortare manuală a deşeurilor depozitate pentru recuperaea deşeurilor reciclabile de tip PET la Sulina, Chilia Veche şi Sf. Gheorghe cât şi a deşeurilor metalice. Eliminarea deşeurilor municipale

82

Eliminarea deşeurilor municipale (Sulina), se face prin serviciul de salubrizare prin colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţii economici şi depozitarea neselectivă la depozitul neconform al oraşului Sulina.

Depozitul de deşeuri menajere şi asimilabile amplasat în oraş Sulina deserveşte 3122 locuitori şi un număr de 73 agenţi economici şi 23 instituţii publice.

Tabel 7.1.1.1 Cantităţile de deşeuri eliminate în depozitul neconform Sulina

Denumire depozit/

operator

Cantitatea de deşeuri depozitată în anul 2009 (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată în anul

2010 (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată în anul 2011 (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată în anul 2012 (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată în anul

2013 (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată în anul

2014 (tone)

Cantitatea de deşeuri depozitată în anul

2015 (tone)

S.C. A.S.P.L.

S.R.L. Sulina 1419 1520 1279

1018

1016,5

1016

1107

Sursa de date: operatorul de salubrizare SC ASPL Sulina SRL

Cantitatea de deşeuri depozitată (tone)

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

83

Conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitul de deşeuri menajere din oraş Sulina urmează să fie închis în anul 2017.

Deşeurile municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din: gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi unităţi prestatoare de servicii, la care se mai adaugă deşeurile stradale colectate din spaţii publice, străzi, grădini şi parcuri (pentru oraş Sulina), deşeurile din construcţii şi demolări precum şi nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau separat) cât şi deşeurile generate şi necolectate.

Cantităţi şi compoziţie

Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colectate (în amestec sau selectiv) cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile generate şi necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în care populaţia nu este deservită de servicii de salubrizare. Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban şi rural sunt cei utilizaţi pentru perioada în care nu au existat măsurători: 0,9 kg/loc/an în mediul urban şi 0,4 kg/loc/an în mediul rural.

Cantităţile de deşeuri municipale generate/colectate/necolectate, în perioada 2009-2015, sunt reflectate în tabelul de mai jos.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate/colectate între anii 2009 – 2015 pentru oraşul Sulina

Deşeuri municipale Cantitate deşeuri (tone)

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1 Deşeuri menajere colectate 1419 1408 1190 1156 1183 1070 893

1.1 - în amestec 1384 1400 1184 1018 833.5 790 850

1.1.1 de la populaţie 694 662 537 527 423 390 420

1.1.2 de la agenţi economici 690 738 647 491 410.5 400 430

1.2 - separat 35 8 6 - 7 - 43

2 Deşeuri din servicii publice (stradale, pieţe, spaţii verzi)

478 112 89 106 183 140 141

3 Deşeuri din construcţii şi demolări( inclusiv alte categorii de deşeuri neclasificate)

- - - 165 159.5 140 73

84

Deşeuri municipale Cantitate deşeuri (tone)

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

4=1+2+3

Total deşeuri municipale colectate

1897 1520 1279 1427 1183 1350 1107

5 Deşeuri menajere necolectate 658 795 35 - - - -

6= 4+5

Total deşeuri municipale generate

1743 2555 2315 1348 1427 1183 1107

7 Desuri DEEE+ echipamente electrice si electronice

1.78

8 Deseuri medicale 0.22

Sursa de date: SC ASPL Sulina SRL

Compoziţia procentuală a deşeurilor menajere colectate de la populaţie si persoane juridice, raportate de serviciile de salubrizare din perimetrul Rezervatiei este prezentată mai jos

Comuna/operator de salubritate

Sulina/ ASPL Sulina

Chilia Veche Sc Rodent Insect srl

Crisan

Murighiol Sc Utilitati si Servicii publice

Pardina SF Gheorghe

Total l

Deşeuri unitate de masura (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) %

1 Deseuri menajere colectate 893.00 72.75 14.40 720.72 89.75 44.10 1834.72 87.04

1.1 în amestec 850.00 63.00 0.00 719.17 57.99 40.00 1730.16 82.08

1.1.1 de la populaţie 420.00 63.00 0.00 601.17 25.00 1109.17 52.62

1.1.1 de la agenţi economici 430.00 0.00 0.00 118.00 57.99 15.00 620.99 29.46

1.2 Separat 43.00 9.75 14.40 1.55 31.76 4.10 104.56 4.96

1.2.1 Plastic 12.00 3.80 3.20 1.11 19.30 2.10 41.51 1.97

1.2.2. Metale 0.50 3.20 0.00 1.50 5.20 0.25

1.2.3 Hartie si carton 1.00 2.45 6.50 0.44 3.62 14.01 0.76

1.2.4 Biodegradabile 30.00 0.00 0.00 0.00 30.00 1.42

1.2.5 Sticla 3.00 1.50 0.00 8.84 0.50 13.84 0.75

1.2.6 Altele 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

2 Deseuri din servicii publice (stradale, pieţe, spaţii verzi)

141.00 0.00 0.00 0.00 26.23 3.00 170.23 8.08

3 Deseuri din construcţii şi demolări ( inclusiv

73.00 0.00 0.00 0.00 0.00 30.00 103.00 4.89

85

alte categorii de deşeuri neclasificate)

4=1+2+3

Total deşeuri municipale colectate

1107.00 72.75 14.40 720.72 115.98 77.10 2107.95 100.00

5 Deşeuri menajere necolectae 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

6=4+5

Total deşeuri municipale generate

1107.00 72.75 14.40 720.72 115.98 77.10 2107.95 100.00

7

Deseuri DEEE-echipamente electrice şi electronice colectate

1.78 0.00 0.00 0.00 0.00 0.20 1.98 0.09

8 Deseuri medicale 0.22 0.00 0.00 0.00 0.00 0.22 0.01 Sursa de date: primării şi operatori de salubrizare

Compoziţia procentuală a deşeurilor menajere colectate

În oraşul Sulina, salubrizarea este asigurată de SC ASPL Sulina SRL, iar în localităţile rurale din perimetrul rezervaţiei, activitatea de salubrizare este asigurată de către serviciile de gospodărire înfiinţate în cadrul primărilor.

Mai jos este prezentată evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale colectate, în perioada 2008 - 2015 ( tone) pe categorii.

Deşeuri menajere colectate în amestec 2009 % 2010 % 2011 % 2012 % 2013 % 2014 % 2015 % Deşeuri menajere de la populaţie 694 50 662 47 537 45 527 51.8 554 46.5 440 40 420 49.41 Deşeuri menejere de la agenţii economici 690 50 738 53 647 55 491 48.2 640 53.6 660 60 430 50.59 Total 1384

1400

1184

1018

1194 1100 1100

Sursa de date: operatorul de salubrizare – SC ASPL Sulina SRL

86

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

populatie ag economici

Operatori de salubrizare din perimetrul RBDD

Denumire agent salubritate, adresa, tel.Fax. Populatie deservita

2011 2012 2013 2014 2015

S.C. ASPL SULINA S.R.L. Str. a-I-a, nr.142, oraş Sulina Tel/fax: 0240/543104

3178 3850 3156 2851 3122

S.C. RODENT INSECT SRL CHILIA VECHE . Str.Dunării, nr.64, com.Chilia Veche Tel/fax: 0240/547384

708 801 801 801 2129

Serviciul de salubrizare din cadrul Primăriei comunei Sf.Gheorghe Str. a-I-a, Tel:0240/546701 Fax: 0240/546869

800 810 819 830 833

Serviciul de salubrizare din cadrul Primăriei comunei Crisan Fax: 0240/547057

442

Serviciul de salubrizare din cadrul Primăriei comunei Pardina Fax: 0340 814186

635

SC Utilităţi şi Servicii publice Murighiol SRL Comuna Murighiol Fax: 0340 505365

3217

Sursa de date: primării şi operatori de salubrizare

Evoluţia cantităţii totale de deşeuri generate pe teritoriul rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, conform raportărilor efectuate de către agenţii economici şi înregistrate în baza de date este redată în tabelul de mai jos

87

Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate/colectate între anii 2009 - 2015

2009 (to)

2010 (to)

2011 (to)

2012 (to)

2013 (to)

2014 (to)

2015 (to)

Deseuri menajere colecatate în amestec de la populaţie si ag. Ec.

1420 1408 1190 1422 1570 1500 1730.16

Deşeuri voluminoase 470 0 0 0 0 0 103

Deşeuri din grădini, parcuri, piete, stradale

478 228 178 245 185 164 170.23

Deşeuri generate dar necolectate 658 9 76 - 1 1 0

Total 4830 2315 1671 1667 1756 1665 2107.95

7.1.2. Generarea şi gestionarea deşeurilor industrial Deşeurile periculoase, prin natura lor, au cel mai mare impact asupra mediului

înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros.

În mare parte deşeurile periculoase provin din activitatea de transport (uleiuri de santină, uleiuri de motor şi şlamuri din rezervoare, deşeuri cu conţinut de ţiţei, baterii cu plumb).

Cantitatea de deşeuri periculoase generată şi raportată de Agentii economici- persoane juridice , în anul 2015, a fost 86.50 tone, din care: uleiuri de santină-12.23 tone, uleiuri de m otor- 20.882 t one, a pe ul eioase de l a s eparatoarele de ulei -0.455 tone şi şlamuri din rezervoare 52.90 tone.

7.1.3. Fluxuri special de deşeuri

7.1.3.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice intră sub incidenţa

Directivei 2002/96 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Obiectivul anual de colectare a DEEE pentru anul 2015 a fost de 4 kg/locuitor pentru DEEE incluse în categoriile 1 şi 10 din anexa nr. 1A a H G 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectate de la populaţia locală şi instituţii publice în localităţile din Delta Dunării (Sulina, Sf. Gheorghe, Chilia Veche) a fost de 800 kg/an. Cantităţi de DEEE colectate de la populaţie şi instituţii publice

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Cantitate DEEE

colectata, kg 4338 3825 1467 1000 0 800 1980

Sursa de date: administraţiile publice locale

88

S.C. A.S.P.L. SULINA S.R.L. deţine un spaţiu special amenajat pentru stocarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice colectate (spaţiu dotat cu platformă betonată în S=13,08 mp şi cămin pentru colectarea eventualelor scurgeri), a cestea ur mând a fi transportate pentru reciclare la agenţii economici autorizaţi pentru această activitate.

7.1.3.2. Deşeuri de ambalaje Directiva 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (amendată prin

Directiva 2004/12/CE) a fost transpusă în legislaţia românească prin H.G. 621/2005 (cu modificările ulterioare). Reglementările cuprinse în Directiva 94/62/EC sunt bazate pe convingerea că atingerea obiectivelor stabilite prin acest act necesită un efort din partea tuturor părţilor implicate în domeniul comercializării ambalajelor şi al depozitării deşeurilor aferente, respectiv agenţii de salubritate, autorităţile administraţiei publice locale, producători şi importatori, precum şi producătorii de materii prime.

Evoluţia cantităţii totale deşeuri de am balaje generate pe teritoriul rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, conform raportărilor efectuate de către agenţii economici şi înregistrate în baza de date este redată în tabelul de mai jos

NR CRT.

CATEGORII DEŞEU CONFORM HG 8569/ 2002

ambalaje DESCRIERE

DEŞEU tone 2014 2015

1 15 01 01 Hârtie - carton 9.1 8.07 2 15 01 02 Plastic 14.03 21.97 4 15 01 04 Metalice/Aluminiu 1.6 3.68 5 15 01 07 Sticlă 2.3 6.27

7.1.3.3. Uleiuri uzate

Hotărârea de Guvern nr. 235/2007 prvind uleiurile uzate, reglementează gestionarea uleiurilor uzate, care, conform prevederilor acestei hotărâri operatorii economici au obligaţia să colecteze separat uleiurile uzate şi să predea toată cantitatea de ulei uzat operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de valorificare/eliminare.

COMPANIA NAŢIONALĂ ADMINISTRAŢIA PORTURILOR DUNĂRII MARITIME S.A.– Sucursala T ulcea, în urma colectării de l a navele di n p ortul T ulcea, au r aportat următoarele rezultate din monitorizarea deşeurilor gestionate.

NR CRT.

CATEGORII DEŞEU CONFORM HG 8569/

2002 ambalaje

DESCRIERE DEŞEU

2014 2015

1 Deseuri periculoase 13 05 02 15 01 10 16 01 07 15 02 02

UM

2 Slam produse

petroliere tone 0.008 0 .000

3 Ambalaje metalice

contaminate tone 0.000 0.115

4 Filtre de ulei tone 0.0645 0.0403 5 Carpe murdare de ulei tone 0.0725 0.068 6 Reziduuri hidrocarburi

89

7 13 04 01 13 05 06

Apa de santina mc 35.849 49.585 8 Ulei uzat mc 1.679 3.664

7.1.3.4. Deşeuri generate de activităţi medicale

Ordinul M inisterului Sănătăţii şi Familiei nr.219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale, modificat şi completat prin Ordinul MSF nr.997/2004 şi Ordinul MSF nr.1029/2004, reglementează modul în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă şi se elimină deşeurile generate de activităţile medicale.

Deşeurile spitaliceşti cu potenţial infecţios, încadrate conform anexei la hotarârea nr. 856/2002 în cod 18 01 01 „obiecte ascuţite” şi 18 01 03 „deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor” sunt colectate de către SC ASPL Sulina SRL în baza contractului de prestări servicii de la cabinetele medicale din zonele arondate – Sulina, Maliuc, Chilia Veche, C.A.Rosetti.

Cantitatea de deşeuri generate de activităţi medicale colectată, în anul 2015 a fost 220 kg. Eliminarea finală se face către serviciul de gospodărire comunală SC ASPL Sulina SRL.

7.1.3.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor Colectarea separată a deşeurilor reciclabile în localităţile din Delta Dunării s-a realizat şi în anul 20 15 î ntr-o mică măsură prin operatorul de salubrizare din oraşul Sulina şi prin serviciile de salubrizare existente în cadrul Consiliilor Locale din localităţile Sf. Gheorghe şi Chilia Veche. Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate selectiv este reflectată mai jos Cantitatea de deşeuri menajere colectată separat (tone) Deşeuri menajere colectate separat

2009 % 2010 % 2011 % 201

2 % 2013 % 201

4 % 2015 %

Plastic 44.8 67.2

20.13

30.8

16.6 44

8.5 36.96

15 46.2

13 47.27

40.73 41.5

Metale 8.67 13 40 61.2

6.6 18

2.3 10 2.5 7.7 2 7.27 5.72 5.9

Hârtie şi carton

13.2 19.8

5.2 8 11.8 31

7.2 31.3 12 36.9

10.5 38.18

8.07 8.3

Biodegradabile

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 30.6

Altele 0 0 0 2.6 7 5 21.74

3 9.2 2 7.27 13.614

13.9

Total 66.67

65.33

37.6 23 32.5 27.5 98.133

Sursa de date: raportări operatori de salubrizare pentru anii 2009- 2015

90

0

20

40

60

80

100

120

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Series2

Precolectarea deşeurilor municipale şi asimilabile rezultate de la populaţie şi agenţii economici se realizează în recipienţi de capacităţi diferite (europubele şi eurocontainere de diferite capacităţi) amplasaţi în spaţii special amenajate pentru depozitarea temporară a deşeurilor.

7.1.3.6. Deşeuri biodegradabile

Conform legislaţiei în vigoare, biodeşeuirle - deşeurile biodegradabile sunt deşeurile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare.

În Planul Judetean de Gestionare a Deşeurilor procentul de deşeuri biodegradabile din deşeurile menajere este apreciat la aproximativ 69% în mediul urban şi 60% în mediul rural.

La nivelul anului 2015 în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în mediul rural, deşeurile biodegradabile au fost şi sunt folosite în gospodăriile particulare.

HG nr. 349/2005 privind depozitatea deşeurilor, care transpune Directiva 1999/31/CE, prevede necesitatea reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile di n deşeurile municipale şi asimilabile depozitate, astfel: - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2010; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2013; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2016. 7.1.4. Impacturi şi presiuni privind deşeurile

Actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor din mediul rural şi urban s unt n ecorespunzatoare, g enerând u n i mpact neg ativ as upra factorilor de m ediu. Impactul generat de deşeurile produse şi depozitate necontrolat constă în afectarea calităţii factorilor de mediu, a solului şi subsolului.

Depozitarea ilegală a deşeurilor de orice fel constituie surse de poluare atât pentru apele de suprafaţă, apele subterane cât şi pentru sol.

Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolată a deşeurilor, neaplicarea măsurilor de reducere a volumului acestora, apar mai evident în situaţii cu precipitaţii

91

abundente, viituri, care antrenează cantităţi de deşeuri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafaţă.

La nivelul localităţilor din perimetrul Rezervaţiei Biosferei delta Dunării, nu există încă sisteme integrate pentru colectarea separată a deşeuirlor de ambalaje, a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, a deşeurilor biodegradabile şi a celor voluminoase. Deşeurile de ambalaje sunt colectate separat din deşeurile menajere întrun procent foarte mic. Sistemele pentru colectarea deşeurilor reciclabile nu sunt încă puse în funcţiune în localităţile Chilia Veche, Sulina, Crişan şi Sf. Gheorghe.

Deasemenea deşeurile periculoase din deşeurile menajere, reprezentate de deşeurile de baterii, uleiuri, tuburi florescente, vopsea, medicamente, diluanţii şi ambalajele acestora, ar uncate la întâmplare prin depozitare necontrolată, pot îngreuna procesul de descompunere şi pot polua atât apa freatică cât şi solul si subsolul.

Deşuerile din construcţii şi demolări, respectiv materialele de construcţii şi demolări, solul excavat sunt folosite ca materiale de umplere a gropilor de pe drumurile comunale ale localităţilor, acestea fiind considerate materiale nepericuloase pentru mediul înconjurător.

Deşeurile generate din activităţile medicale, au fost colecatate, tratate şi eliminate în conformitate cu reglementările legale.

Chiar şi în aceste situaţii, toate aceste considerente conduc la concluzia că gestionarea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

Reducerea impactului activităţii deşeurilor asupra mediului implică reducerea cantitativă a deşeurilor menajere depozitate provenite de la populaţie, agenţii economici, turişti, etc. 7.1.5. Tendinţe şi prognoze privind generarea deşeurilor

Tendinţe privind generarea deşeurilor

Tendinţele privind gestionarea deşeurilor pe teritoriul rezervaţiei depind de activităţile economice, modificările demografice, producţia şi consumul de bunuri, etc.

Dintre cei mai importanţi parametri care pot influenţa generarea deşeurilor sunt: - evoluţia populaţiei; - schimbările economice; - schimbări privind natura bunurilor de larg consum în raport cu cererea; - metode noi de tratare a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri generate urmează tendinţele de consum şi de producţie care mai

departe ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

În ultimii ani se constată o tendinţă de creştere a cantităţilor de deşeuri provenite de la populaţia ce locuieşte atât în mediul rural cât şi cel urban, î n s pecial am balajele din hârtie şi carton, PET-uri şi plastice uşoare, datorită faptului că produsele comercializate sunt preambalate astfel.

92

Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor

Implementarea Directivelor Europene în domeniul managementului deşeurilor la nivelul agenţilor economici cât şi la nivelul administraţiilor publice locale, va conduce la scăderea impactului negativ pe care îl au deşeurile asupra calităţii mediului şi sănătăţii umane.

Prin proiectele aflate deja în drulare la nivelul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se va realiza îmbunătăţirea sistemului local de gestionare a deşeurilor prin extinderea atât a colectării deşeurilor cât şi a colectării separate a acestora prin cele patru staţii de transfer prevăzute prin proiect: Sulina, Chilia Veche, Crişan şi Sf. Gheorghe.

Prin implementarea sitemului integrat a deşeurilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, se vor realiza:

- extinderea colectării deşeurilor şi în zona rurală; - creşterea volumului de deşeuri colectate şi apariţia de noi locuri de muncă; - optimizarea serviciilor şi activităţilor de colectare, transport, valorificare şi eliminare

a deşeurilor. Până la implementarea “Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în localităţile din

Delta Dunării” finanţat conform H.G. nr. 920/2007 prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, autorităţile publice locale au luat cât de cât măsuri de introducere a sistemului de colectare separată a deşeurilor menajere provenite de la populaţie, instituţii, agenţi economici, turişti.

CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

În cadrul interacţiunii dintre om şi mediul său ambiant, acesta exercită asupra omului influenţe multiple, cea mai importantă fiind acţiunea asupra sănătăţii. Din acest punct de vedere se ştie că mediul conţine factori care au o acţiune favorabilă asupra sănătăţii, cunoscuţi sub numele de factori sanogeni. Mediul conţine însă şi factori care au o acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii determinând înrăutăţirea sau pierderea acesteia, denumiţi factori patogeni. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele f oarte r idicate pentru a pr oduce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.

8.1. Mediul urban şi calitatea vieţii

8.1.1. Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii

În p erimetrul RB DD, cea mai importantă sursă perturbatoare care contribuie la producerea efectului de seră este dioxidul de carbon produs de circulaţia navelor fluviale în trafic şi a navelor maritime în tranzit. În ceea ce priveşte problema emisiilor de particule fine pe t eritoriul RBDD menţionăm faptul că pe teritoriul rezervaţiei nu sunt unităţi industriale cu potenţial de poluare cu astfel de particule.

Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului

93

În scopul prevenirii şi combaterii impactului negativ la surselor de p oluare a calităţii aerului se va acţiona pentru: - diminuarea emisiilor de gaze şi pulberi în aer cu ajutorul filtrelor cât şi a unor tehnologii moderne aplicate în industrie; -îmbunătăţirea mijloacelor pentru realizarea unui monitoring performant - dotarea echipamentelor industriale poluante cu instalaţii de reţinere (filtre) şi neutralizarea poluanţilor atmosferici; - plantarea unor zone verzi de protecţie; - protejarea pădurilor; - extinderea şi protejarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii etc. - construirea de vehicule cât mai puţin poluante.

8.1.2. Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii Zgomotul poate reduce calitatea vieţii şi constituie un impact negativ asupra

sănătăţii oamenilor. Cea mai gravă boală produsă de poluare fonică este pierderea auzului. Chiar şi la nivele la care nu există pericolul pierderii auzului, poluarea fonică produce probleme.

În general se poate discuta despre o extindere a poluării sonore la nivelul global al mediului ambiant. În mod practic se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru om es te de 65 d ecibeli. S -a admis că valoarea de 80 decibeli reprezintă pragul la care intensitatea sunetului devine nocivă. În anul 2013, în perimetrul RBDD nu s-au înregistrat fenomene majore de poluare prin zgomot. Principala sursă a unei astfel de poluări o constituie traficul naval motorizat. Nu au fost efectuate determinări privind efectele poluării sonore asupra stării de sănătate a populaţiei locale şi nu au existat sesizări ale populaţiei locale în ceea ce priveşte abaterea de la normele de zgomot. Obiective privind reducerea zgomotului Pentru reducerea poluării fonice există metode variate ce ţin de autorităţile locale chiar de fiecare cetăţean în parte sau de instituţiile specializate: - plantarea perdelelor forestiere de protecţie pe marginea drumurilor, şoselelor, mai ales în zonele cu niveluri fonice ridicate; - întreţinerea perdelelor forestiere existente deoarece au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 decibeli; - devierea circulaţiei în anumite zone; - interzicerea claxonării în unele zone populate; - proiectarea maşinilor, agregatelor,vehiculelor cu un efect sonor redus.

8.1.3. Calitatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii

În c ondiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire:

- Boli infecţioase produse prin apa poluată (boli bacteriene, boli virotice, boli parazitare)

- Boli neinfecţioase produse prin apa poluată (inoxicaţia cu nitraţi, cu plumb sau cu mercur)

Poluarea mediului poate conduce la poluarea apei prin ploaia acidă care schimbă

ph-ul solului şi al apelor. Aciditatea are influenţe negative asupra plantelor şi animalelor,

94

astfel dacă aciditatea apelor creşte multe ani male s ubacvatice m or; m ulte s pecii d e amfibieni depind de apă iar scăderea calităţii apei are corespondenţă directă în creşterea mortalităţii ouălelor şi larvelor sau indirect determinând apariţia unor boli la care organismele nu mai răspund imunitar.Toate acestea au repercursiuni asupra sănătăţii populaţiei care trăieşte în aceste areale. Este important de subliniat că pericolul mare îl reprezintă în continuare lipsa unităţilor de preparare a apei potabile în multe localităţi ceea ce face ca, în continuare, un număr însemnat de locuitori, circa 25%, să nu beneficieze de condiţii optime de alimentare cu apă potabilă. Monitorizarea calităţii apei este importantă pentru diminuarea efectelor unor fenomene de poluare accidentală sau pentru stabilirea măsurilor de prevenire a evoluţiei necorespunzătoare a unor parametri de calitate. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei Scăderea calităţii apei se datorează: - apelor reziduale industriale; - apelor menajere; - diferitelor substanţe folosite în agricultură; - îmbogăţirii cu substanţe organice ca urmare a depozitării de deşeuri şi resturi menajere. - bazine speciale de colectare a deşeurilor şi rezidurilor, pentru a împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafaţă; -epurarea apelor reziduale cu ajutorul filtrelor sau a unor substanţe chimice. -controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate în procesele industriale.

8.1.4. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei Principalele forme de impact şi risc determinate de activităţile de gestionare, respectiv de depozitare sunt: - poluarea aerului; - participarea la generarea efectului de seră; - poluarea apelor subterane şi de suprafaţă; - modificări de peisaj şi disconfort vizual; - scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.

Analiza situaţiei salubrităţii localităţilor din mediul urban şi rural din RBDD a scos în evidenţă următoarele aspecte: - la nivelul gropilor de depozitare, deşeurile sunt depozitate direct pe sol; - depozitele (gropile) de deşeuri sunt neâmprejmuite şi nu se efectuează la nivelul acestora acţiuni de combatere a insectelor şi a rozătoarelor; - lipsa reţelei de canalizare pentru apele uzate; - nu se efectuează spălarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport şi a recipienţilor de precolectare a rezidurilor la nivelul rampelor; - la nivelul localităţilor nu există platforme de gunoi betonate şi racordate la reţeaua de apă şi canalizare, pubelele fiind amplasate în locuri improvizate.

Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor fiind dificilă.

95

Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor În acest sens se impune luarea unor măsuri în concordanţă cu normele europene, astfel: - amplasarea de containere în scopul colectării selective a deşeurilor în cât mai multe zone din localităţile RBDD. - amenajarea c orespunzătoare a depozitelor existente (Tulcea, Sulina) pentru protecţia mediului, astfel încât acestea să nu conducă la poluarea apelor şi solului din zonele respective. - amplasarea depozitelor autorizate în locuri special amenajate la distanţe bine calculate faţă de aşezările omeneşti, apele de suprafaţă, zone de agrement,etc. - operarea corectă a depozitelor actuale, acoperirea periodică cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute, împrejmuirea acestor depozite şi amplasarea de panouri de avertizare. - măsuri ferme împotriva tuturor celor care nu respectă legislaţia privind depozitarea deşeurilor în spaţii special amenajate punând în pericol habitatele de păsări protejate (zona de protecţie integrală Sărături-Murighiol) - amenajarea şi întreţinerea malurilor fluviului Dunărea, canalelor şi luciilor de apă din perimetrul fiecărei localităţi. - depozitarea deşeurilor menajere în mod controlat. - colectarea rezidurilor menajere în recipiente speciale, pe sortimente (sticlă, metal, hârtie, material plastic etc.) şi reciclarea acestora. - măsuri de informare şi sensibilizare a populaţiei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor asfel încât să fie cunoscute metodele simple de compostare în gospodărie, scopul fiind acela de a se reduce cantităţile de deşeuri biodegradabile.

De asemenea în toate localităţile din perimetrul RBDD în activitatea de colectare şi gestionare a deşeurilor se impun măsuri tehnico-juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, etc.

8.1.5. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu Tratamentele fitosanitare au fost realizate în anul 2013 de societăţile care au activat

pe teritoriul rezervaţiei, iar substanţele utilizate au fost cele prevăzute în lista aprobată de ARBDD Tulcea, conform Hotărârii nr. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României. De asemenea în anul 2014 pe teritoriul rezervaţiei nu au fost cultivate plante modificate genetic.

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI Pe teritoriul RBDD, funcţionează o staţie pentru măsurarea radioactivităţii (Sf.

Gheorghe), staţie aflată în coordonarea APM Tulcea.