PLANUL DE MANAGEMENT AL - Ministerul Mediului · Web view2.3.3.11. Agroecosisteme Agroecosisteme De-a lungul istoriei, zonele depresionare cu soluri mai bogate şi profunde din Clisura

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------

Cap.1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului de management, scopul şi obiectivele acestuia.

Parcul Natural Porţile de Fier este o arie naturală protejată înfiinţată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabilă frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrării nealterate a tradiţiilor, iar îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, desfăşurate în armonie cu natura.

Planul de management al Parcului Natural Porţile de Fier este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor din următorii cinci ani, promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, el urmând să stea la baza activităţilor Administraţiei şi al administraţiilor publice locale din spaţiul ariei protejate.

Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural şi cultural cu cele care vizează dezvoltarea socio-economică în Parcul Natural Porţile de Fier şi un instrument de dialog între instituţiile care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu. Acţiunile din planul de management au fost formulate ţinând cont de resursele naturale, culturale, sociale şi economice din Parcul Natural Porţile de Fier.

Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune durabilă şi socială care să permită dezvoltarea comunităţilor umane, în condiţiile conservării peisajului, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural şi cultural din raza Parcului Natural Porţile de Fier.

În acest sens, Planul de management al Parcului Natural Porţile de Fier urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor locali şi promovarea unei opinii comune pentru a obţine colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei protejate.

Managementul Parcului Natural Porţile de Fier urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor, speciilor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor şi practicilor agricole la care se adaugă cultura tradiţională a populaţiei locale.

De asemenea, prin prevederile Planului de Management, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Obiectivele planului de management al Parcului Natural Porţile de Fier vizează:

a)Conservarea peisajului, inclusiv a celui rezultat în urma activităţilor umane;

9


b)Menţinerea speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional într-o stare de conservare favorabilă, conservarea peisajelor caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi paleontologice specifice;

c)Menţinerea si promovarea valorilor culturale şi a tradiţiilor comune şi /sau specifice fiecărei etnii;

d)Formarea prin educaţie ecologică, informare, conştientizare şi consultare, a unei atitudini favorabile a comunităţilor locale şi a factorilor de decizie, faţă de valorile parcului, influenţarea percepţiei şi comportamentului vizitatorilor în spiritul imperativelor de conservare a patrimoniului parcului, precum şi de dezvoltare durabilă locală şi regională;

e)Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;

f)Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului parcului;

g)Administrarea parcului prin asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice pentru îndeplinirea obiectivelor şi pentru recunoaşterea locală, naţională şi internaţională a parcului.

1.2. Scopul şi categoriile de arii protejate

1.2.1. Scopul şi încadrarea generală

Parcul Natural Porţile de Fier face parte din ariile protejate încadrate în categoria a V – a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii: "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011, „parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică”.

În parcurile naturale este permisă desfăşurarea activităţilor tradiţionale practicate de comunităţile din interiorul parcului şi din imediata vecinătate a acestuia, reglementate prin prezentul plan de management. Acesta urmăreşte:

a)Protecţia şi conservarea diversităţii biologice, etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj;

b)Dezvoltarea unor relaţii armonioase între natură şi societate, prin promovarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fără impact asupra mediului;

10


c)Promovarea activităţilor turistice şi de recreere;d)Încurajarea activităţilor educaţionale şi de conştientizare;e)Promovarea cercetării ştiinţifice şi a monitorizării stării mediului; f)Cooperarea internaţională şi colaborarea cu Parcul Naţional Djerdap din

Republica Serbia şi alte parcuri similare din ţări ale Uniunii Europene.

1.2.2. Ariile protejate incluse în Parcul Natural Porţile de Fier

În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, Ordinului ministrului agriculturii, pădurii, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, Hotărârii Guvernului 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în Parcul Natural Porţile de Fier sunt incluse următoarele arii protejate – rezervaţii:Tabelul nr. 1 Rezervaţiile din Parcul Natural Porţile de Fier

Nr.crt.

Denumireaariei protejate

Tipulrezervaţiei

ÎncadrareIUCN

Suprafaţa(ha)

1 Balta Nera - Dunăre mixtă IV 10,02 Baziaş mixta IV 170,93 Insula Calinovăţ avifaunistică IV 24,04 Râpa cu lăstuni mixtă IV 5,05 Divici – Pojejena avifaunistică IV 498,06 Valea Mare botanică IV 1179,07 Peştera cu Apă din Valea Polevii mixtă IV 3,28 Ostrovul Moldova Veche avifaunistică IV 1627,09 Locul fosilifer Sviniţa paleontologică III 95,010 Cazanele Mari şi Cazanele Mici mixtă IV 215,011 Locul fosilifer Bahna paleontologică III 10,012 Dealul Duhovna forestieră IV 50,013 Gura Văii - Vârciorova mixtă IV 305,014 Faţa Virului botanică IV 6,015 Cracul Crucii botanică IV 2,016 Dealul Vărănic mixtă IV 350,017 Valea Oglănicului botanică IV 150,0

18 Cracul Găioara botanică IV 5,0

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier două arii de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România, respectiv:

a)ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier, în suprafaţă de 10124,4 ha;

11


b)ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei, în suprafaţă de 118141,6 ha.De asemenea, potrivit Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile

1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare, o parte din teritoriul parcului s-a declarat ca sit de importanţă comunitară, ROSCI0206 Porţile de Fier, parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000, în suprafaţă de 124293,0 ha.

Prezenţa acestor situri NATURA 2000 şi obiectivele de conservare ale acestora, implică obligativitatea aplicării prevederilor în vigoare referitoare la evaluarea adecvată a efectelor negative potenţiale produse de realizarea planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Prin prezentul plan de management, bazat pe reglementările Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit că rezervaţiile naturale intră în zonele de protecţie integrală, pe lângă acestea propunându-se alte 9 noi zone, respectiv : ruinele cetăţii Drencova; ruinele cetăţii Tri Kule; ruinele cetăţii Ladislau; Stânca Babacaia; zona aferentă peşterii Zamoniţa; zonele aferente peşterilor Gaura cu Muscă, Chindia I şi Chindia II; zona aferentă formaţiunii geologice amfiteatrul Sviniţa; zona aferentă formaţiunii geologice de pe valea Glaucina; zona aferentă neck-ului vulcanic Trescovăţ. Pentru monumentele istorice incluse în aceste zone de protecţie integrală este permisă executarea lucrărilor de conservare/restaurare, dacă acest lucru este evidenţiat a fi necesar de autorităţile competente în domeniu.

Pentru cele 9 noi zone propuse se va întocmi documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional, în conformitate cu prevederile reglementărilor pentru declararea de noi arii naturale protejate.

1.3. Baza legală a existenţei Parcului Natural Porţile de Fier şi a planului de management

1.3.1. Cadrul legal al înfiinţării şi funcţionării Parcului Natural Porţile de Fier

1.3.1.1. Cadrul legal general

Acţiunile de conservare şi administrare a Parcului Natural Porţile de Fier se realizează în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv: Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional,Secţiunea a III-a Zone protejate;Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a VIII – a – Zone turistice

12

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc naturalLegea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de TransportLegea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a II-a Apă, cu modificările ulterioare;Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a IV – a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările ulterioare;Ordinul ministrului agriculturii, pădurii, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interne a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 – privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;Decretul nr. 187/1990 pentru acceptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972;Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;Legea nr. 79/1993 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate asupra bunurilor culturale, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970; Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare republicată, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 247/2005 – privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,precum şi unele măsuri adiacente (Titlul XII), cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

13

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985 Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind regimul concesiunilor;Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;Ordonanţa Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, cu modificările şi compeltările ulterioare;Legea nr. 14/1999 pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi II, semnată la Drobeta-Turnu Severin la 16 mai 1998;Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice;Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare;Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate;Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare ;Legea nr. 72/2002 – Legea zootehniei, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 85/2003 - Legea minelor, cu modificările şi completările ulterioare;

14

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011;Legea nr. 107/1996 – Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare.Hotărârea Guvernului nr. 918/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia.Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România, cu modificările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 229/2007 privind reorganizarea RNP-Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare.

În cazul în care apar diferenţe în interpretarea actelor legislative din domeniul protecţiei mediului Legea mediului este prioritară.

Parcul Natural Porţile de Fier este administrat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, având la bază Planul de Management şi Regulamentul Parcului, care este obligatoriu să fie respectate de către Administraţie şi de către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul acestuia.

Conform art. 21 al actului normativ amintit, planurile de management şi regulamentele parcurilor naturale se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative, se avizează de către consiliile ştiinţifice, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

La nivelul Uniunii Europene cadrul legal de acţiune în scopul protecţiei habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică este stabilit prin Directiva nr.92/43/EEC privind conservarea habitateor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, numită în continuare Directiva Habitate, Directiva nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice, numită în continuare Directiva Păsări, Directiva EEC/3228/86 pentru protejarea pădurilor şi Directiva EEC/2158/92 privind protecţia pădurilor împotriva incendiilor, precum şi regulamentele EC/338/96 privind comerţul cu plante şi animale rare şi EEC/3254/91 privind utilizarea capcanelor de picior pentru vânarea animalelor.

1.3.1.2. Cadrul legal specific

15


În Legea nr. 5/2000, Anexa nr. 1-Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii, punctul 1.0.-Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale, la poziţia D, Parcul Natural Porţile de Fier este confirmat cu o suprafaţă de 115655,80 ha şi cu un număr de 14 rezervaţii. Conform limitelor descrise prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, suprafaţa parcului include şi şenalul navigabil al Dunării, ceea ce însumează o suprafaţă de 128916 ha. Întrucât actul normativ care descrie limitele parcului include şenalul navigabil al Dunării, începând cu aprobarea prezentului plan de management ne vom referi la acesta ca făcând parte din parc. Pe de altă parte, declararea sitului Natura 2000 ROSPA0026 Cursul Dunării Baziaş-Porţile de Fier, precum şi a sitului RAMSAR Porţile de Fier, care includ şenalul navigabil al Dunării şi de a căror administrare, potrivit legislaţiei în vigoare, se face responsabilă Administraţia Parcului, sunt motive pentru care raportarea privind zonarea internă a parcului să se facă la suprafaţa delimitată pe ortofotoplanuri.

Parcul Natural Porţile de Fier a fost delimitat spaţial prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, aceasta aprobând şi schema de funcţionare a Administraţiei. Zonarea internă a Parcului Natural Porţile de Fier a fost stabilită prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurii, apelor şi mediului nr. 552/2003 şi actualmente potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Numărul rezervaţiilor Parcului Natural Porţile de Fier a fost majorat la 18 prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier două arii de protecţie specială avifaunistică: ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier şi ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România, în suprafaţa de 10124,4 ha, respectiv 118141,6 ha.

Prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările ulterioare, s-a declarat ca sit de importanţă comunitară ROSCI0206 Porţile de Fier, parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000, în suprafaţa de 124293 ha, suprafaţă care depăşeşte suprafaţa Parcului Natural Porţile de Fier. Parcul Natural Porţile de Fier respectă criteriile IUCN pentru această categorie, atât din punct de vedere al extinderii, cât şi al reprezentativităţii şi unicităţii.

Structura de administrare a Parcului Natural Porţile de Fier funcţionează conform Contractului de Administrare nr. 731/22.05.2009, încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, art. 19, structurile de administrare special constituite au personalitate juridică şi se stabilesc pentru asigurarea administrării ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) şi b) din actul legislativ.

16

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Pe lângă structurile de administrare special constituite s-a înfiinţat Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.

Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Consultativ de Administrare au fost propuse de către Administraţia ariei naturale protejate şi urmează a fi aprobate de către autoritatea publică centrală responsabilă pentru protecţia mediului.

Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un Consiliu Ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate, înfiinţat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1337/2010, la propunerea administraţiei parcului. Prin ordinul ministrului mediului şi gospodării apelor nr. 644/2004 privind constituirea Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier a fost aprobată prima componenţa a acestui Consiliu.

1.3.2. Baza legală a planului de management

Elaborarea şi aprobarea prezentului plan de management a fost efectuată în conformitate cu prevederile, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Planul de management este supus avizării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, anterior obţinându-se următoarele acorduri/aprobări:

a)avizul Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Porţile de Fier, prin Hotărârea înregistrată la Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier cu nr. 1748 din 10.02.2009;

b)avizarea de către Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier prin Hotărârea nr. 10 a Consiliului Ştiinţific, înregistrată la Administraţia Parcului cu nr. 2338 din 03.11.2010;

c)adoptarea de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva; d)avizul autorităţii publice centrale responsabilă pentru protecţia mediului;Aprobarea planului de management se face prin hotarâre a Guvernului

României, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea planului de management al Parcului Natural Porţile de Fier a fost iniţiată în cadrul proiectului LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park- habitats conservation and management”, de către Universitatea din Bucureşti, prin Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact, în calitate de

17

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------contractor, în colaborare cu Direcţia Silvică Mehedinţi şi Direcţia Silvică Caraş-Severin, Instituţia Prefectului Caraş-Severin şi Instituţia Prefectului Mehedinţi, Consiliul Judeţean Mehedinţi şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, consiliul local al municipiului Orşova, consiliul local al comunei Berzasca, Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Agenţia pentru Protecţia Mediului Drobeta Turnu-Severin şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Reşiţa, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie, S.N. Hidroelectrica Filiala Porţile de Fier I şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei Timiş.

În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape importante:a)Identificarea şi formularea principiilor care vor sta la baza realizării planului

de management.b)Elaborarea într-o primă formă a statutului Administraţiei şi promovarea de

propuneri pentru Administraţie, Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare, propuneri depăşite ulterior prin evoluţia legislaţiei în domeniu.

c)Formularea primei variante a planului de management al Parcului Natural Porţile de Fier.

Planul de management a fost realizat în conformitate cu cadrul legislativ din România privind planurile, politicile şi strategiile promovate în teritoriu pe diferite domenii de activitate, a necesitaţii promovării unor măsuri direcţionate spre conservarea diversităţii biologice şi dezvoltarea durabilă în Parcul Natural Porţile de Fier şi, de asemenea, cu respectarea următoarelor principii:

1.Principiul opiniei generale unitare.Cunoaşterea unitară a valorilor şi a problemelor parcului permite acţiunea

eficientă pentru selectarea celor mai bune măsuri care să fie conforme cu aspiraţiile factorilor de decizie şi populaţiei locale şi cu obiectivele parcului natural pe termen mediu şi lung.

Existenţa unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect reprezintă o condiţie esenţială de abordare pluriinstituţională a unor aspecte de care depinde funcţionarea corespunzătoare a parcului natural.

2.Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei managementului.

Activităţile din Parcul Natural Porţile de Fier vizează îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea acţiunilor cu impact redus asupra mediului şi a stării de sănătate a populaţiei din zonă, în condiţiile în care dezvoltarea comunităţilor locale este unul dintre principalele deziderate ale înfiinţării acestei arii naturale protejate.

3.Principiul respectării autonomiei locale.Respectarea acestui principiu presupune neimplicarea Administraţiei Parcului

Natural Porţile de Fier în problemele administrative şi financiare care privesc consiliile locale şi judeţene, în condiţiile în care acestea respectă legislaţia în vigoare, privind regimul ariilor naturale protejate.

4.Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei.

18


Orice acţiune sau decizie, indiferent de caracterul ei trebuie să fie analizată din punct de vedere al beneficiilor şi costurilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor negative asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale.

Beneficiile pe termen scurt nu trebuie să reprezinte un criteriu de adoptare a deciziilor.

Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier pentru împiedicarea creşterii suprafeţelor degradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi suportate în acest moment de comunităţile locale.

5.Principiul conservării patrimoniului natural şi cultural.Patrimoniu natural şi cultural are o importanţă deosebită dată în primul rând de

valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice şi a patrimoniului cultural este conservarea „in situ” precum şi refacerea elementelor degradate.

6.Principiul integrării populaţiei în acţiunile Administraţiei. Atitudinea populaţiei faţă de noul statut al zonei este principala problemă care

poate conduce la dificultăţi sau la succes în aplicarea Planului de Management al Parcului Natural Porţile de Fier.

Beneficiile Parcului trebuie să se reflecte în bunăstarea populaţiei locale şi în diversificarea activităţilor productive ale acesteia.

7.Principiul menţinerii, ameliorării şi refacerii ecosistemelor şi peisajelor degradate.

Acordarea unor privilegii nejustificate activităţilor umane şi exploatarea abuzivă a mediilor naturale au condus la degradarea unor suprafeţe extinse, unele dintre acestea intrând în categoria zonelor neproductive. Reintegrarea acestor suprafeţe în circuitul economic solicită costuri semnificative pe care colectivităţile umane la nivel local nu le pot actualmente suporta. În acest sens este necesară este necesară intervenţia statului sub aspect financiar.

8.Principiul corelării acţiunilor cu situaţia reală şi aplicarea de măsuri de către organismele competente.

Deciziile şi acţiunile trebuie să fie în legătură cu specificul problemei, cu caracteristicile mediului social şi natural, cu disponibilităţile financiare, cu impactul prognozat al acţiunii.

Aplicarea unor măsuri neverificate practic, pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă comunităţile umane locale, poate avea efecte nedorite cu reflectare în starea mediului şi în plan socio-economic.

9.Principiul respectării regimului de frontieră.Existenţa Parcului Natural Porţile de Fier la graniţa dintre România şi Serbia se

constituie într-un avantaj, şi anume posibilitatea de cooperare transfrontalieră în domeniul protecţiei şi conservării resurselor mediului şi pentru dezvoltarea socio-economică a comunităţilor umane, dar şi în unele dezavantaje determinate de regimul

19

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------de frontieră ce trebuie să fie respectat de către comunităţile umane aflate la frontiera cu un alt spaţiu geopolitic.

Dezavantaje pot fi însă atenuate prin dobândirea statutului de Rezervaţie a Biosferei, la care să se adauge rolul euroregiunilor şi a Dunării de mijloc în dezvoltarea regională.

Principiile mai sus menţionate au fost aprobate de către membrii Consiliului Consultativ al proiectului LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park- habitats conservation and management”, în luna februarie 2002.

Prezentul Plan de Management a fost elaborat avându-se în vedere principiile enumerate mai sus, experienţa dobândită de administraţia parcului în perioada 2002-2008, legislaţia apărută în perioada menţionată şi toate informaţiile folositoare din planul de management elaborat în cadrul proiectului LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park- habitats conservation and management”.

1.5.Procedura de modificare şi reactualizare a planului de management

Revizuirea planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui sau în situaţiile în care managementul biodiversităţii şi peisajului o impune, la propunerea administraţiei, a Consiliului Ştiinţific sau a autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, dacă aceste propuneri au o finalitate cuatificabilă în îmbunătăţirea, refacerea sau restabilirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, în raport cu condiţiile socio-economice. De asemenea revizuirea planului de management se poate realiza în cazul apariţiei unor situaţii noi, ca de exemplu ameninţări noi, riscuri naturale sau tehnogene, care nu pot fi prevăzute la momentul elaborării planului de management. Revizuirea planului de management se va realiza numai în scopul îmbunătăţirii stării de conservare a resurselor naturale şi nu pentru amplificarea activităţilor antropice de orice natură.

Modificările şi reactualizările prezentului plan de management asigură acestuia flexibilitatea necesară Administraţiei pentru gestionarea situaţiilor generate de evenimente neprevăzute, atât naturale cât şi generate de activitatea antropică.

Modificările planului de management se referă la priorităţi, responsabilităţi şi aspecte legate de cercetarea ştiinţifică ce vor fi analizate la propunerea Administraţiei sau a Consiliului Consultativ de Administrare, urmând a fi discutate în Consiliul Ştiinţific. În acest sens modificările solicitate şi fundamentarea teoretică şi practică a acestora se vor introduce pe ordinea de zi a întâlnirilor.

Pentru modificările la nivel de obiective, sau acţiuni, sau referitoare la regulament, este necesar acordul Comisiei Monumentelor Naturii de pe lângă Academia Română şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, stabilirea impactului acestor acţiuni asupra mediului fiind evaluată de către Consiliul Ştiinţific.

1.6.Procedura de implementare a planului de management

20


Implementarea planului de management se realizează prin aplicarea planurilor detaliate de acţiune, anuale, elaborate anual de către Administraţie şi aprobate de Consiliul Ştiinţific, ţinând seama atât de prevederile planului de management, cât şi de situaţia concretă existentă în teritoriul parcului şi la nivelul resurselor de management.

Responsabilitatea aplicării tuturor prevederilor din planul de management revine Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier.

Implementarea planului de management se va realiza în colaborare cu instituţiile din teritoriu, a căror implicare este esenţială în îndeplinirea obiectivelor Parcului Natural Porţile de Fier şi anume:

a)Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Consiliul Judeţean Mehedinţi;b)Autorităţile de mediu: Agenţia Naţională de Mediu, Agenţiile judeţene şi

regionale precum şi Comisariatele județene și regionale ale Gărzii Naţionale de Mediu;

c) Consiliile locale;d)Agenţii economici;e)Agenţiile de Dezvoltare Regională şi Administraţiile Euroregiunilor;f)Inspectoratele de Poliţie, Jandarmerie şi Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de

Frontieră Timişoara;g)Instituţii de învăţământ şi ONG-uri;

Cap.2. DESCRIEREA PARCULUI NATURAL PORŢILE DE FIER

2.1. Descriere generală

2.1.1. Localizare

Parcul Natural Porţile de Fier se află situat în partea de sud-vest a României, la frontiera de stat cu Serbia, ocupând o suprafaţă de 115655 ha, conform Legii nr. 5/2000, ocupând parţial teritorii aparţinând judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi în partea sudică a Munţilor Locvei şi Almăjului şi în sud-vestul Podişului Mehedinţi.

Parcul Natural Porţile de Fier se întinde între 21º 21’ şi 22º 36’ longitudine estică, iar în latitudine între 44º 51’ şi 44º 28’ 30’’ latitudine nordică.

Principalele puncte de acces sunt în vecinătatea municipiilor Drobeta Turnu Severin şi Orşova din judeţul Mehedinţi, precum şi a localităţilor Socol şi Naidăş din judeţul Caraş Severin.

21


Fig. 1 Localizarea Parcului Natural Porţile de Fier

Elementele de interes din arealul Parcului Natural Porţile de Fier:A. Valori peisagistice rezultate din îmbinarea elementelor cadrului natural şi a

existenţei omului încă din paleolitic şi epipaleolitic în zona Porţile de Fier. B. Valori naturale, respectiv:a)geodiversitatea ridicată, datorată diversităţii deosebite a rocilor, mineralelor,

fosilelor, structurilor geologice şi a formelor geomorfologice;b)existenţa celui mai mare defileu din Europa şi din cursul Dunării;c)prezenţa unor situri paleontologice şi stratigrafice unice prin compoziţia,

aflorarea şi diversitatea lor;d)numărul mare de plante superioare, 1668, din care un număr mare de

endemisme, plante rare la nivel naţional, dar şi numeroase specii de interes comunitar;

e)numărul ridicat de specii de animale, peste 5200 elemente faunistice, multe dintre ele fiind de importanţă naţională şi comunitară;

f)prezenţa unor zone umede care se constituie în habitate importante pentru specii de păsări protejate la nivel mondial;

g)suprafaţa apreciabilă ocupată de spaţii forestiere, unele adăpostind specii cu valoare deosebită din punct de vedere ştiinţific;

h)diversitatea ridicată a habitatelor, în acest spaţiu fiind identificate 171 de habitate, din care 26 sunt unice pentru România şi 32 de interes comunitar.

C. Valori culturale şi antropice, respectiv:a)urme ale aşezărilor din perioada paleolitică, mezolitică şi neolitică;b)mărturii care atestă istoricul locuirii: cetăţi, mănăstiri, biserici, construcţii cu

caracteristici arhitecturale deosebite: case, mori de apă, amenajări în piatră, şi alte asemenea;

22


c)existenţa unei diversităţi etnice ridicate cu tradiţii şi obiceiuri variate-români, sârbi, cehi, şvabi, rromi, maghiari- fără conflicte interetnice;

d)prezenţa celei mai mari amenajări hidrotehnice din România şi din bazinul Dunării.

D. Valori ştiinţifice, respectiv:a)speciile de plante şi animale de importanţă naţională şi comunitară;b)habitatele de importanţă naţională şi comunitară;c)valori patrimoniale geologice deosebite;d)valori culturale şi antropice;e)staţiuni de cercetare existente în acest spaţiu.E. Valori educaţionale, respectiv:a)obiectivele naturale şi culturale din Parcul Natural Porţile de Fier;b)Centre de Informare Documentare şi punctul de informare.F. Alte valori ale zonei :Densitatea scăzută a populaţiei, precum şi gradul ridicat de naturalitate

determină creşterea importanţei Parcului Natural Porţile de Fier pentru activităţile de recreere.

Dominanţa pădurii şi gradul ridicat de izolare faţă de influenţele urbane contribuie la creşterea atractivităţii Parcului Natural Porţile de Fier.

2.1.2. Proprietatea asupra terenurilor şi drepturile de management

Cea mai mare parte a suprafeţei Parcului Natural Porţile de Fier este constituită din terenuri cu vegetaţie forestieră, cu o suprafaţă de 75476,6 ha, reprezentând 65,26 % din suprafaţa totală.

Drepturile de proprietate asupra pădurilor în urma aplicării legilor retrocedării, respectiv: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 şi Legea nr. 247/2005, sunt:

Tabelul nr. 2 Tipul de proprietate a fondului forestier pe teritoriul parculuiNr. crt.

Ocolul Silvic/

Direcţia Silvică

FondForestier

al Statului

( ha şi % )

PăduriConsilii Locale

( ha şi % )

PăduriPersoane

Fizice

( ha şi % )

TotalSuprafaţăîn PNPF

( ha şi % ) 1. O.S.

Moldova Nouă

19001,5 16,42 521,5 0,45 16,3 0,01 19539,3 16,89

2. O.S. Berzasca

17457,8 15,09 369,2 0,31 26,9 0,02 17853,9 15,43

3. O.S. Sasca Montană

1884,6 1,62 - - 1884,6 1,62

4. O.S. Bozovici

244,4 0,21 - - 244,4 0,21

5. O.S. Băile Herculane

457,4 0,39 - - 457,4 0,39

23

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- 6. D.S. Resiţa 39045,7 33,76 890,7 0,77 43,2 0,03 39979,6 34,56 7. O.S. Orşova 27808,1 24,04 277,9 0,24 17,3 0,01 28103,3 24,29 8. O.S. Dr. Tr.

Severin7215,9 6,23 60,0 0,05 117,8 0,10 7393,7 6,39

9. D.S. Dr. Tr. Severin

35024,0 30,28 337,9 0,29 135,1 0,11 35497,0 30,69

TOTAL PARC

74069,7 64,04 1228,6 1.06 178,3 0,154 75476,6 65,26

Repartiţia acestor suprafeţe, pe categorii de deţinători, urmează a suferi modificări în urma finalizării aplicării Legii nr. 247/2005 a reformei în domeniul proprietăţii, cu repercusiuni şi asupra dreptului de proprietate sau de management.

În prezent managementul forestier este asigurat de ocoalele silvice de stat. Pe de altă parte, Parcul Natural Porțile de Fier are limită sudică fluviul Dunărea

și este străbătut în profil longitudinal de numeroși afluenți ai acestuia, ceea ce face ca A.N. “Apele Române”, reprezentată în teritoriu de A.B.A. Jiu și A.B.A. Banat, să fie cel de-al doilea mare proprietar în acest areal, justificat prin Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Terenurile agricole ocupă 28500 ha, reprezentând 24,6 % din suprafaţa totală a parcului. Cele mai mari ponderi ale terenurilor agricole, peste 70% din suprafaţa localităţii, se întâlnesc în comunele Coronini şi Socol, iar cele mai reduse, respectiv sub 15 %, în comunele: Dubova, Eşelniţa şi Cărbunari şi în municipiul Drobeta Turnu Severin. Structura suprafeţei agricole este următoarea, conform datelor statistice la nivelul 2010: a)păşuni, reprezentând 44,6 % din total, iar din aceasta: 48,8% în proprietatea persoanelor fizice şi 51,2% în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale;

b)terenuri arabile, reprezentând 29,1% din total;c)fâneţe, reprezentând 24,9 % din total;d)vii şi livezi, reprezentând 1,5 % din total. Alte categorii de terenuri din arealul Parcului Natural Porţile de Fier au

următoarea structura:a)ape şi stufărişuri 8900 ha, reprezentînd 7,7 %;b)intravilan şi drumuri 2789 ha, reprezentând 2,4 %.Ponderea terenurilor, pe categorii de proprietari, este următoarea: a)statul 64,0 %;b)consiliile locale 16,8 %;c)persoanele fizice 19,2 %.

2.1.3. Resursele pentru management şi infrastructură24


Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier este o structură relativ nouă, fiind înfiinţată în 2003 şi funcţionează actualmente ca subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care asigură necesarul de personal şi de dotare pentru gestionarea ariei protejate.

Structura organizatorică şi subordonarea pot suferi în viitor modificări potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi complertările ulterioare, şi în funcţie de legislaţia ce va apărea la nivel naţional şi european.

Sediul actual al Administraţiei se afla în aceeaşi clădire cu sediul Ocolului Silvic Orşova, str. Banatului nr. 92, Orşova, judeţul Mehedinţi.

Având în vedere spaţiul insuficient pentru desfăşurarea activităţii, sediul se impune a fi schimbat în măsura în care va exista posibilitatea identificării unui nou spaţiu cu mai multe facilitaţi sau construirii unui nou sediu, în localitatea Orşova.

Organigrama actuală a Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier este următoarea:

a)director al parculuib)responsabil paza-turismc)contabil şefd)responsabil relaţii cu comunităţile şi educaţie ecologicăe)biologf)specialist în tehnologia informaţieig)13 agenţi teren.

Managementul parcului este sprijinit şi de personalul celor 7 ocoale silvice din cadrul DS Caraş Severin şi DS Mehedinţi al căror fond forestier este cuprins în arealul parcului.

Infrastructura şi fondurile necesare desfăşurării activităţilor de management sunt asigurate de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Administraţia parcului fiind dotata cu o autoutilitară, o parte a echipamentului de birou, tehnologia informaţională, la care se adaugă telefoane mobile şi echipament de birotică.

Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a Parcului Natural Porţile de Fier, potrivit planului de management şi regulamentului, s-a instituit un sistem de tarife, ce urmează a fi supusă avizării de către autoritatea publică centrală responsabilă pentru protecţia mediului.

Tarifele mai sus menţionate încasate se constituie ca venituri proprii pentru Parcul Natural Porţile de Fier, fiind instituite pentru vizitarea sau pentru facilităţile, serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în aria parcului, în conformitate cu prevederile Regulamentului parcului.

Prin proiectul LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park- habitats conservation and management” s-au organizat în arealul parcului, de către Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact, Universitatea din Bucureşti, un număr de 4 Centre de Informare – Documentare la: Dr.Tr. Severin, Orşova, Berzasca şi Moldova Nouă, în locaţii care nu se află în gestiunea sau

25

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------folosinţa administraţiei parcului. Există de asemenea un punct de informare în incinta şcolii din Dubova.

2.1.4. Acoperirea cu hărţi şi imagini aerofotogrametrice, satelitare şi terestre.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier dispune de hărţile la scara 1:20000 şi 1:50000 ale fiecăruia dintre cele 7 ocoale silvice ce deţin fond forestier în arealul parcului.

Hărţile amenajistice la scara 1:20.000 au fost scanate pentru toate unităţile de producţie incluse în parc.

În cadrul proiectului LIFE Nature Managementul şi conservarea habitatelor din Parcul Natural Porţile de Fier, Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact al Universităţii din Bucureşti a realizat o hartă digitală a întregului parc, iar Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier a realizat o hartă turistică a parcului utilizând Google-Earth.

La acestea se adaugă hărţile puse la dispoziţie de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului prin intermediului paginii web http://maps.biodiversity.ro

2.1.5. Limite şi zonare internă

2.1.5.1. Limitele parculuiPrin Hotărârea de Guvern nr. 230 din 2003 se stabilesc limitele exacte ale

Parcului Natural Porţile de Fier şi anume: Limita nordică. Porneşte de la confluenţa Canalului Patoc cu râul Nera şi

urmăreşte o culme secundară până în dealul Mlăciche -149,9 m, după care, până la liziera pădurii din vestul localităţii Cărbunari -borna 140 UP III, OS Moldova Nouă, urmează cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Nerei [VI-1] şi Dunării [XIV-1], situată pe culmea principală a Munţilor Locvei, trecând prin următoarele culmi şi vârfuri: Vf. Ciuca -294,0 m, Vf. Vărgolia Mică-366,4 m, Vf. Vărgolia Mare-444 m, Vf. Livada-500,4 m, Vf. Mărcuş-510,3 m, Creasta lui Milan, Vf. Poiana Lisa-546 m, Dealu Turcului, Culmea Naidăşului, Vf. Tâlva Cerbului-659,8 m. De la liziera pădurii din vestul localităţii Cărbunari- borna silvică 140 UP III, OS Moldova Nouă, până la obârşia pârâului Cremeniţa-la Izvorul Măneştilor, limita parcului urmăreşte limita fondului forestier cu păşunea Cărbunari, ocolind pe la sud-vest localitatea Cărbunari şi continuă apoi malul stâng al pârâului Cremeniţa [VI-1.14.1] până la confluenţa cu pârâul Răchita [VI-1.14].

De la izvorul Măneştilor până la confluenţa Cremeniţa/Răchita, limita este comună cu cea a Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. În continuare, limita urmăreşte amunte malul drept al pârâului Răchita, prin obârşie, până în Vf. Ravensca Sud-725,8 m şi continuă spre sud, pe culme, până în Vf. Groşanăţ-578,4 m.

26


Din acest vârf, coboară pe o culme secundară-Cracul Rău, prin cota 461,6 m, la confluenţa pâraielor Oraviţa/Oraviţa Seacă. În continuare, limita urcă pe Cracu Calului până în Tâlva Toroniţa-712,9 m, trece prin cota 561,0 m şi înşeuarea Balta Toroniţa, apoi urcă pe Culmea Mărgianului până în Vf. Ursului-704,8 m, ocoleşte obârşia pârâului Cameniţa [XIV-1.7.3a] până în Vf. Dealu Mare-495,5 m, trece prin Culmea Ilovei şi Vf. Cracu Boului-668,0 m, de unde coboară la confluenţa pâraielor Ilova/Berzasca.

De la confluenţă, limita parcului urmează în amonte malul drept al pârâului Berzasca [XIV-1.7] până la confluenţa Berzasca/Pârâul Stănicu.

În continuare, limita urcă pe culmea dintre cele două pâraie-Culmea Bretina, prin cota 507,8 m, în Vf. Bretina Mare-686,3 m, apoi peste Culmea Grabetina şi Cracu Urduţului, în Tâlva Frasinului-849,9 m.

De aici urmăreşte interfluviul dintre Valea Muşchioasă şi Pârâul Radu [XIV-1.17.1], prin cotele 674 m, 561 m şi 484 m şi coboară spre sud-est pe Cracul Radului la confluenţa râului Mraconia [XIV-1.17] cu pârâul Radu. Urcă pe Cracul Mraconiţii în Culmea Secăreaua-borna silvică 97 UP VI, OS Orşova, apoi se continuă spre est, traversează pârâul Morii-borna silvică 96 UP VI, OS Orşova şi urcă pe Cracu Şoblanu Mic până în Vf. Şoblanu-567,0 m.

Din acest vârf îşi schimbă direcţia spre sud-est pe Culmea Şoblanului până la borna 4 UP VII, OS Orşova, de unde coboară în pârâul Neamţului [XIV-1.17.3]-borna silvică 184 UP VII, OS Orşova şi urcă prin Culmea Streneacului în Vf. Neamţului-509,8 m şi Vf. Strineacu Mic-602,2 m. În continuare, limita urmăreşte spre nord culmea vestică a bazinului hidrografic Valea Satului [XIV-1.18], trece prin Dealu Lugăşiţa-636,8 m până în Vf. Predelu Mic-899,0 m, apoi ocoleşte obârşia pârâului Predelu Mare prin cota 721,0 m şi borna silvică 112 UP IX, OS Orşova.

De aici limita coboară pe culmea vestică a bazinului hidrografic al pârâului Predelu Mare până la confluenţa Predelu Mare/Eşelniţa [XIV-1.20], se continuă aval pe malul stâng al râului până la confluenţa Eşelniţa/Ogaşul Cireşului, de unde urcă spre NV pe Cracu Cireşului în interfluviul Nera/Eşelniţa-borna 262 UP IX, OS Orşova, pe limita dintre judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi. Urmează acest interfluviu pe direcţie V-E, prin vârfurile Teiul Moşului-968,3 m şi Micelep-913,0 m, pentru a se orienta spre SE prin înşeuarea de la nord de Vf. Cracu Ursului-624,2 m spre culmea Seracova Mare.

În continuare urmăreşte cumpăna de ape dintre bazinele văilor Seracova Mare şi Seracova Mică până la podul rutier şi feroviar peste valea Seracova Mare. În continuare, limita traversează Cerna [VI-2], şi urcă pe o culme prelungă, spre ,N spre Vârfu Cărăula-418,0 m şi Drănic-548,8 m. Urmează apoi direcţie S-N, pe Culmea Drănicului, până în Vf. Meteriz-720,3 m, urmăreşte spre sud cumpăna de ape a bazinului Ţarovăţ până în Poiana Ciumini şi coboară la confluenţa Valea Piatra Albă/Racovăţu.

De la confluenţă, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin - 621,7 m, de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m.

27


Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung-borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin şi ajunge la intersecţia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului forestier-borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin.

Limita estică. Din intersecţia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier-borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin, limita urmăreşte spre sud traseul şoselei până la intersecţia cu drumul comunal de pe Plaiu Motorăţului-borna silvică 52 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin, urcă în Vf. Motărăţ-634,2 m, apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motărăţului-Dealul Hăţesc, pe care îl urmează, până la cota 567 m.

În continuare limita urmăreşte spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare, afluent dreapta al Jidoştiţei, pe traseul LEA - 10 km, prin bornele silvice 144, 142, 139, 59-Dl. Şulmea, UP V, OS Drobeta-Turnu Severin. Limita continuă pe culmile dintre afluenţii Jidoştiţei, Luchiţa Mare şi Valea Grecului, prin Dl. Mişcanului şi Dl. Grecului ,bornele silvice 95, 73, 91 şi 85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin, coboară la confluenţa văii Grecului cu pârâul Jidoştiţa [XIV-1.22], apoi se continuă spre SV prin Dealu La Pietroi, pe la vest de localitatea Brezniţa-Ocol.

Limita urmăreşte în continuare drumul de sub Vf. Vărănic-402,0 m, până sub cota 312,0 m la borna 277 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin.

De aici limita parcului urmăreşte limita fondului forestier, până în malul Dunării, borna silvică 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin, prin bornele silvice 260, 261, 275 din UP V, OS Drobeta-Turnu Severin.

Limita sudică. Este reprezentată de graniţa de stat a României pe fluviul Dunărea, şenalul navigabil, de la vest de Schela Cladovei-în dreptul bornei 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin, până la Gurile Nerei.

Limita vestică. Este reprezentată de râul Nera de la confluenţa cu Dunărea până la confluenţa cu Canalul Patoc, pe o lungime de aproximativ 5,4 km.

2.1.5.2. Zonarea internă a parcului

Zonarea reprezintă un demers fundamental în procesul de management care are drept obiectiv recunoaşterea şi protejarea eficientă a resurselor şi realizarea unei structuri care să asigure o gestionare durabilă a Parcului Natural Porţile de Fier. Zonarea internă a Parcului Natural Porţile de Fier are în vedere prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, referitoare la zonele de conservare specială cu o suprafaţă totală de 11318,2 ha în care sunt incluse ariile de protecţie specială avifaunistică Insula Calinovăţ şi Ostrovul Moldova Veche desemnate prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 cu o suprafaţa totală de 1651 ha, precum şi suprafeţele aferente ariei de protecţie specială avifaunistică Divici – Pojejena şi rezervaţiei naturale Peştera cu Apă din Valea Polevii, care sunt incluse în zonele de protecţie integrală ale acestuia, cu o suprafaţă de 476,3 ha.

28


Zonele de protecţie integrală, în care sunt incluse şi ariile de protecţie specială avifaunistică, se suprapun şi includ cele 18 rezervaţii ale parcului, propunerile de modificare a acestora fiind făcute prin prezentul plan de management.

Zonarea internă a Parcului Natural Porţile de Fier nu se referă la zonele de protecţie instituite pentru cursurile de apă, drumuri şi alte asemenea, ci la identificarea zonelor ce beneficiază de diferite grade de protecţie, precum şi zonele de exploatarea extensivă şi intensivă a resurselor.

Ţinând cont de tipul ariei protejate şi de specificul acesteia, în Parcul Natural Porţile de Fier zonarea internă este reglementată astfel:

1.Zonele de protecţie integrală ale parcului cuprind:a)zonele de conservare specială delimitate prin Ordinul ministrului agriculturii,

pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003;b)ariile de protecţie specială avifaunistică: Zona umedă Ostrov Moldova

Veche, Zona umedă Insula Calinovăţ şi Divici – Pojejena, precum şi rezervaţia Peştera cu Apă din Valea Polevii, desemnate prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004;

c)rezervaţiile naturale: Balta Nera-Dunăre, Valea Mare, Baziaş, Gura Văii-Vârciorova, Valea Oglănicului, Dealul Duhovnei, Dealul Vărănic, Cazanele Mari şi Cazanele Mici, Locul fosilifer Sviniţa, Locul fosilifer Bahna, Cracul Găioara, Cracul Crucii, Faţa Virului, desemnate prin Legea nr. 5/2000;

d)Ruinele cetăţii medievale Tri Kule-monument istoric;e)Amfiteatrul natural din NV localităţii Sviniţa-formaţiuni geomorfologice;f)Glaucina-formaţiune de importanţă geomorfologică;g)Domul riolitic Trescovăţ- formaţiune de importanţă geologică;h)Peştera Zamoniţa;

i)Stânca Babacaia – monument de importanţă geomorfologică;j)Ruinele Cetăţii Ladislau-monument istoric;

k)Peştera Chindiei – monument de importanţă speologică si arheologică;l)Podul natural în calcar, în arealul satului Sf. Elena, nesemnalat încă în

literatura de specialitate, pe Valea Polevii, în imediata apropiere a peşterii;m)Peştera Gaura cu Muscă - habitat cu specii protejate-Rhinolophus spp.,

fiind cunoscută şi datorită speciei endemice de muscă-Simulium colombaschenseSuprafaţa totală a zonelor de protecţie integrală, determinată pe

ortofotoplanuri, este de cca. 13951,50 ha, reprezentând 10,9 % din suprafaţa totală a parcului.

În aceste zone sunt incluse cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural al Parcului Natural Porţile de Fier a căror conservare este absolut obligatorie.

În zonele de protecţie integrală sunt interzise: a)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;

29

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- b)activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

În zonele de protecţie integrală, se pot desfăşura următoarele activităţi: a)ştiinţifice şi educative; b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; f)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; g)acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora; h)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

La zonele de protecţie integrală a parcului pot fi adăugate noi rezervaţii, arii de protecţie specială avifaunistică, zone de conservare specială sau arii speciale de conservare, precum şi monumentele naturii care urmează a fi declarate în arealul parcului pe perioada de valabilitate a prezentului plan de management, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Limitele zonelor de protecţie integrală din cuprinsul Parcul Natural Porţile de Fier sunt materializate pe ortofotoplanurile anexate planului de management, urmând a se efectua transpunerea în teren a acestora.

În vederea realizării acestui deziderat şi pentru stabilirea unei balanţe exacte a suprafeţelor este necesară ridicarea în coordonate GIS a tuturor limitelor zonelor de protecţie integrală, precum şi materializarea acestor limite pe teren prin: marcaje pe arbori de limită, picheţi, tăbliţe indicatoare şi avertizoare.

30


În urma analizei situaţiei reale din teren propunem modificarea, după parcurgerea etapelor specificate de legislaţia în vigoare, a limitelor zonelor de conservare specială incluse în Coastele Dunării, în suprafaţă totală de 2927,3 ha. Suprafaţa, inclusă în zona de protecţie integrală, va fi diminuată cu 25,8 ha, reprezentînd 0,9 % din suprafaţa acestei zone de protecţie integrală. Diminuarea are în vedere includerea eronată în zona de conservare specială a unităţilor amenajistice 85-0,4 ha şi 112-25,4 ha, din U.P.V Jidoştiţa a O.S. Dr. Tr. Severin situate în afara limitelor parcului.

2.Zonele de management durabil includ toate suprafeţele din perimetrul parcului, cu excepţia zonelor de protecţie integrală şi a zonelor de dezvoltare durabilă.

În zonele de management durabil se pot desfăşura următoarele activităţi: a)ştiinţifice şi educative; b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;

31

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate; j)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale; k)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; l)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; m)activităţi de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vânătoare de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului ştiinţific; n)activităţi de pescuit sportiv.

Suprafaţa zonelor de management durabil, determinată pe ortofotoplanuri, însumează 104316,50 ha, reprezentând 81,4 % din suprafaţa totală a parcului.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier două arii de protecţie specială avifaunistică: ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier şi ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu suprafaţa de 10124,4 ha şi respectiv 118141,6 ha.

Prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările ulterioare, s-a declarat ca sit de importanţa comunitară ROSCI0206 Porţile de Fier, parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000, în suprafaţă de 124293,0 ha.

Având în vedere suprapunerea siturilor menţionate în plan, respectiv ROSPA0026 Cursul Dunării – Baziaş - Porţile de Fier, ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei şi ROSCI0206 Porţile de Fier cu limitele Parcului Natural Porţile de Fier şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificpările şi completările ulterioare, în cazul suprapunerii siturilor Natura 2000 cu ariile naturale de interes naţional, se va respecta cea mai restrictivă funcţie de protecţie.

3.Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu

32

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

În zonele de dezvoltare durabilă, pe lângă activităţile permise în zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil, se mai pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planul de management:

a)activităţi de vânătoare;b)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a

animalelor; c)activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură; d)activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, în perimetrul şi suprafaţa existentă la data aprobării planului de management, fără mărirea suprafeţei acestora ; e)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; f)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican; g)activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică; h)alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;

i)activităţi de investiţii/dezvoltare, cu avizul administratorilor ariei naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.

Zonele de dezvoltare durabilă, din arealul Parcului Natural Porţile de Fier, cuprind următoarele categorii de terenuri:

a)terenuri din interiorul localităţilor, potrivit PUG elaborate, excepţie comunele Eşelniţa şi Pojejena unde parte din acestea se suprapun peste zonele de protecţie integrală;

b)terenurile necuprinse în zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil,astfel:

i)terenuri proprietate privată ocupate de construcţii şi de culturi agricole;ii)terenuri proprietate privată pe care se desfăşoară activităţi tradiţionale,

de către comunităţile locale, precum: stupărit, pescuit cu sacoviştea şi alte asemenea;iii)terenuri pe care se află amplasate actualmente exploataţii de resurse

minerale neregenerabile, aprobate potrivit legii;iv)zone industriale din vecinătatea localităţilor.

33


Suprafaţa totală a zonelor de dezvoltare durabilă, determinată pe ortofotoplanuri, este de 9928,00 ha, reprezentînd 7,7 % din suprafaţa totală a parcului.

Limitele zonelor de dezvoltare durabilă din cuprinsul Parcului Natural Porţile de Fier, materializate pe ortofotoplanurile anexate planului de management, urmează a fi făcute în GIS, descrise limitele şi evaluate cu exactitate suprafeţele.

În situaţia în care în aceste zone se solicită a se executa lucrări de investiţii/dezvoltare sau activităţi cu impact semnificativ asupra mediului sau a zonelor limitrofe, beneficiarii vor solicita avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier, în urma întocmirii şi depunerii documentaţiei privind protecţia mediului, conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

În vederea unei reglementări corespunzătoare a activităţilor cu posibil impact asupra mediului, delegaţi ai Administraţiei parcului vor fi cooptaţi în Comisiile Tehnice de Avizare constituite la nivelul Agenţiilor de Protecţie a Mediului Caraş-Severin şi Mehedinţi, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 135/2010.

În zonele de dezvoltare durabilă se individualizează şi zonele destinate reconstrucţiei ecologice a habitatelor naturale şi reabilitării unor ecosisteme, teritorii care au fost degradate prin activităţi antropice.

În Parcul Natural Porţile de Fier cea mai mare parte a spaţiilor degradate au fost determinate de activităţile miniere extractive şi de prelucrare primară a materiilor extrase. În urma acestor activităţi au rezultat halde de steril, instalaţii şi cariere abandonate în care nu s-au aplicat măsuri de reabilitare. Promovarea măsurilor de reabilitare şi renaturare a acestor spaţii este impusă de faptul că aceste zone au un rol destabilizator pentru componentele mediului, cu reflectare în calitatea vieţii în comunităţile locale din Parcul Natural Porţile de Fier.

Obiectivele principale de reabilitare ecologică sunt:

Tabelul nr 3. Zone destinate restructurării şi reabilitării ecologice:Nr.crt.

Numele zoneide reconstrucţie ecologică

Cauza existenţei problemelor de mediu

1 Haldele din zona Moldova Nouă Depozitarea sterilului de la exploatarea minieră Moldova Nouă

2 Exploatarea minieră Moldova Nouă Activităţile de extracţie a minereurilor cuprifere în zona Moldova Nouă

3 Zona minieră Cozla Depozitarea sterilului şi exploatarea cărbunelui la mina Cozla şi rampa de încărcare

4 Punctele de extracţie a resurselor minerale Exploatarea iraţională a materialelor de construcţie5 Spaţii situate în proximitatea DN 57

Orşova-Moldova NouăLipsa lucrărilor de stabilizare a versanţilor

34


6 Alte halde de steril Depozitarea sterilului rezultat în urma diferitelor exploatări ori a explorărilor pentru deschiderea de noi puncte de extracţie minieră, în condiţiile conservării patrimoniului paleontologic, mineralogic şi petrografic ale acestor halde

Pentru a nu favoriza creşterea presiunii umane asupra mediului natural din cadrul Parcului Natural Porţile de Fier, cu repercusiuni negative asupra ansamblurilor peisagistice cît şi a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, trebuie ţinută sub control extinderea zonelor de dezvoltare durabilă.

O atenţie deosebită va fi acordată solicitărilor privind exploatarea de resurse minerale.

Deschiderea de noi puncte de extracţie a resurselor minerale în imediata apropiere a zonelor de protecţie integrală sau în imediata apropiere a obiectivelor de interes peisagistic este interzisă, iar exploatarea haldelor de steril, a carierelor abandonate şi a celor în curs de exploatare va fi atent monitorizată în vederea aplicării măsurilor de reconstrucție ecologică a unor habitate naturale şi reabilitare a unor ecosisteme. Excepție de la această prevedere o fac doar lucrările de decolmatare și recalibrare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării de viituri, cu impact direct asupra manifestării fenomenului de inundații, acestea putând fi realizate cu avizul administratorului ariei naturale protejate.

Sunt permise utilizări ale terenurilor în acord cu legislaţia în vigoare şi planurile de urbanism aprobate de Administraţie şi Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier, evitându-se conturarea unor noi areale degradate.

La proiectarea lucrărilor care pot conduce la modificarea cadrului natural, în Parcul Natural Porţile de Fier este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre sau acvatice supuse refacerii ecologice au obligaţia de a aplica şi /sau respecta măsurile stabilite în acest sens.

Calcarele care intră în alcătuirea a numeroase culmi de pe teritoriul parcului au dus la existenţa unor fenomene endocarstice, precum peşterile. Odată cu studiile efectuate pentru construcţia barajului Porţile de Fier, s-au identificat şi zonele în care sunt concentrate cele mai multe peşteri. Astfel, s-au stabilit trei zone: zona carstică cuprinsă între linia Moldova Nouă-Padina Matei-Gârnic şi Dunăre, zona Sviniţa-Svinecea a bazinele râurilor Berzasca şi Sirinia, precum şi zona Cazanelor.

Prin poziţia geografică, unele din aceste peşteri sunt incluse în rezervaţii naturale declarate prin diferite acte normative, având astfel un statut special de protecţie, cum este cazul Peşterii Ponicova din cadrul rezervaţiei Naturale Cazanele Mari şi Mici, Peştera Grota Haiducilor, Peştera Turecka din cadrul rezervaţiei naturale Valea Mare, Peştera Cu Apă din Valea Polevii - rezervaţie naturală speologică.

35


În conformitate cu prevederile art. 43, alin. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,cu modificările şi completările ulterioare, peşterile se clasifică în următoarele clase de protecţie:

a) clasa A-peşteri cu sectoare de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional; b) clasa B-peşteri cu sectoare de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic; c) clasa C-peşteri cu sectoare de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor; d) clasa D-peşteri de dimensiuni mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru geologia, biodiversitatea şi evoluţia unei regiuni, al căror spaţiu trebuie conservat şi protejat de poluare sau distrugeri.

Deoarece, pentru majoritatea peşterilor de pe teritoriul parcului, cu excepția Peşterii cu Apă din Valea Polevii care are clasa A, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 604/2005, nu s-au făcut studii în urma cărora aceste peşteri să fie clasificate conform legislaţiei naţionale şi internaţionale, prin prezentul plan de management se propune, ca măsură de management, pregătirea documentaţiilor de instituţiile abilitate pentru clasificarea lor.

Până la realizarea acestei măsuri, în scopul evitării efectelor negative asupra patrimoniului speologic, în peşterile neclasificate din arealul Parcului Natural Porţile de Fier, se interzic:

a)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic efectuate fără autorizaţia emisă de autorităţile naţionale stabilite potrivit legii;

b)utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;

c)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau a altor resurse ale peşterilor;

d)degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;

e)distrugerea sau degradarea marcajelor şi a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul peşterilor;

f)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi:derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii ţi alte asemenea;

g)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre interiorul peşterilor;h)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a

peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

36


2.2. Mediul Fizic

2.2.1. Geologia

Geologia Parcului Natural Porţile de Fier este deosebit de complexă, având în vedere că se suprapune structurii tectonice în pânză a Munţilor Carpaţi.

Diversitatea mineralogică, petrografică, paleontologică, structurală şi geomorfologică reprezintă un element al cadrului natural cu implicaţii majore în repartiţia învelişului edafic şi biotic şi în aspectul general al reliefului prin evidenţierea unor forme specifice reprezentate de abrupturi structurale şi litologice, tâlve, chei, peşteri, turnuri şi alte asemenea.

Structural, se remarcă patru unităţi majore: Unităţile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică şi Pânza Supragetică, cu caractere structurale şi geologice proprii.

Aceste unităţi, cu excepţia Pânzei de Severin care include doar cuvertura sedimentară şi a Pânzei Supragetice ce include doar fundament metamorfic, includ un fundament metamorfic acoperit de o cuvertură sedimentară cu formaţiuni paleozoice, mezozoice şi terţiare.

Pânza de Severin este alcătuită mai ales din formaţiuni sedimentare flişoide de vârsta Jurasic superior-Cretacic inferior, aşa numintele strate de Sinaia.

Contactul între cele patru unităţi majore se realizează printr-un complex sistem de falii, ce urmăreşte în cazul contactului dintre getic/Severin şi Severin/Danubian o direcţie aproximativă din nordul confluenţei văii Sirinia cu Dunărea, spre Şopotu Nou.

Unităţile Danubiene sunt prezente în partea centrală şi estică a Parcului Natural Porţile de Fier, respectiv în arealul Munţilor Almăj şi includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, şisturi metamorfice sericito-cloritoase, micaşisturi, filite, cuarţite sau alte tipuri de roci.

Sedimentarul Unităţilor Danubiene aparţine bazinelor Sirinia-Zona de sedimentare Sviniţa-Svinecea Mare, Presacina şi Cerna-Jiu şi include formaţiuni paleozoice-Carbonifer superioare-Permiene, mezozoice-Jurasic inferior-Cretacic superior şi terţiare-miocene şi pliocene alături de sedimentar cuaternar.

Sedimentarul paleozoic, mezozoic şi terţiar este deosebit de fosilifer, cu o importanţă patrimonială excepţională la nivel european şi universal. Aici se întâlnesc asociaţii de plante superioare carbonifere, permiene, jurasice timpurii şi târzii, în marea majoritate carbogeneratoare, oferind materie primă pentru zăcămintele de cărbuniale bazinelor sedimentare Sirinia, Presacina şi Cerna-Jiu.

Fosilele de nevertebrate sunt şi ele excepţionale din punct de vedere al biodiversităţii, conservării şi a valorii stratigrafice şi paleoecologice, aflorind în situri unice în Europa, cum este cazul succesiunii sedimentare complete de la Munteana-

37

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Dumbrăviţa, sit ce include succesiunea completă a sedimentarului Jurasic şi Cretacic, marin şi continental, un sit ce urmează a fi propus pentru protecţie strictă.

Diversitatea litologică sedimentară este exprimată prin succesiuni variate de gresii, conglomerate, argile, calcare şi marne, la care se adaugă antraciţi şi huile.

Diversitatea structurală a sedimentarului paleozoic şi mezozoic este remarcabilă, fiind înregistrate cute, cute faliate, serii de falii în releu precum Grebenul Românesc, în apropierea Grebenului Sârbesc, unde a fost descris „stilul gotic în Geologie”, anticlinale, sinclinale, monocline precum monoclinul unicat de la Munteana sau cute suspendate precum cuta suspendată de la Dumbrăviţa, şi ea unică în Europa.

Ca fenomene unice în această zonă, cu deosebită influenţă asupra peisajului, sunt formaţiunile intruzive magmatice acide precum granitele şi granodiorite de Ograden, şi ultrabazice precum gabrourile de Iuţi şi de Plavişeviţa şi serpentinitele de Tisoviţa, ce traversează fundamentul metamorfic al Unităţilor Danubiene.

Limita dintre gabrourile de Iuţi şi serpentinitele de Tisoviţa este excepţională în Europa, ea corespunzând discontinuităţii Mohorovicic, discontinuitatea Moho, o ocurenţă extrem de rară în lume.

Bazinele sedimentare Presăcina şi Cerna – Jiu cuprind, în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, sectorul cel mai spectaculos al văii transversale a Dunării, ce repezintă Cazanele Mari şi Cazanele Mici.

Depozitele sedimentare din Cazane sunt în cea mai mare parte carbonatice, de vârstă cuprinsă între Jurasic superior şi Cretacic inferior, foarte fosilifere, în faciesuri recifale.

Calcarele recifale urgonice, care intră în alcătuirea culmilor Ciucaru Mare şi Ciucaru Mic, sunt carstificabile, apărând atât fenomene endocarstice-peşteri, cât şi exocarstice-doline, lapiezuri, uvale.

Pânza de Severin aflorează pe sectorul Orşova-Drobeta Turnu Severin, în special într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari, la viaductul Grăniceri, precum şi la confluenţa dintre pârâul Sirinia şi Dunăre. Stratele de Sinaia, în facies turbiditic-flisoid, dau structuri spectaculoase sindepoziţionale-cute.

Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Porţile de Fier - arealul Munţilor Locvei - şi la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin şisturi metamorfice cu diferite grade de metamorfism, gnaise; alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sicheviţa şi banatite şi învelişul sedimentar al Bazinului Reşiţa, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu şi superior precum şi Mezozoic precum calcare, marnocalcare, marne.

Fundamentul Pânzei Getice mai este reprezentat de două petece de acoperire, situate pe versantul estic al Munţilor Almăjului, la nord de Plavişeviţa şi în apropiere de Ogradena.

Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sicheviţa, de vârstă hercinică. Intensa activitate magmatică de la începutul

38

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Paleogenului a condus la punerea în loc a unor corpuri plutonice reprezentate de granite, granodiorite, diorite cuarţifere, pe alocuri întâlnindu-se şi produse vulcanice efuzive: riolite, dacite, andezite, piroclastite. Acest ansamblu de roci magmatice foarte variate, alături de produsele lor metamorfice de contact cu sedimentarul Bazinului Reşiţa, poartă numele de banatite.

În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier se pot identifica două aliniamente de apariţie la zi a acestor roci:

a)la est de localitatea Moldova Nouă, pe linia de contact dintre rocile sedimentare ale zonei Reşiţa – Moldova Nouă şi şisturile cristaline ale seriei de Locva; în cea mai mare parte sunt reprezentate de diorite cuarţifere, exploatabile în apropiere de Moldova Nouă.

b)la nord de localitatea Berzasca, în apropiere de Tâlva Toroniţa; corpurile intruzive au dimensiuni mai mici, fiind alcătuite în principal din andezite şi diorite.

Atât Unităţile Danubiene, cât şi Pânza Getică, pe lângă formaţiunile sedimentare deja menţionate, mai suportă şi depozite mai noi, terţiare, cu caracter post-tectonic,molasic.

Acestea sunt de vârstă Miocenă şi Pliocenă şi au fost depuse după desăvârşirea şariajului Pânzei Getice peste Unităţile Danubiene.

Ele sunt grupate în lungul Defileului Dunării, principalele areale fiind depresiunile Sicheviţa şi Orşova – Bahna. Alte areale mai restrânse le regăsim în perimetrul localităţilor Coronini, Iuţi, Dubova, Baia Nouă.

Pânza de Severin are cea mai largă dezvoltare în Podişul Mehedinţi, dar şi în ocurenţele indicate din Parc. Aceasta a evoluat într-o avanfosă ce se situa între domeniul getic şi cel danubian. În valea Dunării aflorează în aval de localitatea Vârciorova, până la valea Slătinicului, iar apoi pe flancul vestic al porţiunii de acoperire Bahna, la viaductul Grăniceri şi la confluenţa Sirinia cu Dunărea. În compunerea acestei unităţi intră formaţiuni de vârstă Jurasic superior-Cretacic inferior, reprezentate de gresii calcaroase, marnocalcare, şisturi argiloase şi microconglomerate calcaroase, flisoide sau strate de Sirinia.

Pleistocenului îi sunt specifice depozitele de pietrişuri, nisipuri şi argile ce formează terasele Dunării, cu o extindere mai mare în zonele de bazinet ale Defileului Dunării, depozitele loessoide din partea de vest a Parcului Natural Porţile de Fier, la vest de localitatea Belobreşca, precum şi argilele roşii suprapuse zonei de sedimentare Reşiţa – Moldova Nouă.

Holocenul este reprezentat de depozite de luncă, precum argile, nisipuri şi pietrişur, răspândite în lungul principalilor afluenţi ai Dunării: Valea Mare, Cameniţa, Berzasca, Tisoviţa, Mraconia, Mala, Eşelniţa, Cerna şi Bahna.

Zona Porţilor de Fier se prezintă deci sub forma unui adevărat muzeu geologic în aer liber, existând o serie de puncte de atracţie geologică şi paleontologică renumite la nivel european şi naţional precum:cuta suspendată de la Munteana-Dumbrăviţa, aflorimentul excepţional de la Munteana-Dumbrăviţa, punctele fosilifere Sviniţa şi Bahna, domul riolitic permian Trescovăţ, Defileul Dunării,

39

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------formaţiunile cutate calcaroase de la Grebenul Românesc, gabrourile şi serpentinitele, paleodiscordanţa Moho, permianul roşu, riolitele permiene, gresiile fosilifere Jurasic inferioare, calcarele urgonian de la Cazane, flişul stratelor de Sinaia, şi altele asemenea.

Dintre siturile de interes ştiinţific deosebit din punct de vedere paleontologic, în Parcul Natural Porţile de Fier se pot evidenţiază: Cozla-plante fosile jurasic inferioare, Munteana-Dumbrăviţa-succesiunea completă a Jurasicului şi a Cretacicului inferior, extrem de fosilifere, cu plante jurasic inferioare şi nevertebrate din jurasicul superior, mediu şi inferior şi din Cretacicul inferior, Bahna-nevertebrate şi vertebrate rare miocene, Baia Noua, Eibenthal, Cucuiova şi Povalina-plante fosile din carboniferul superior şi permian, Bigăr-Palaşca, Stanca, Pietrele Albe, Buschmann-plante fosile din jurasicul inferior. De altfel, o parte din aceste puncte fosilifere au fost declarate ca arii protejate de importanţă naţională: Punctul fosilifer Bahna, Punctul fosilifer Şviniţa.

Situri excepţionale de nivel european şi mondial sunt: a)Aflorimentul fosilifer de la Munteana – Dumbrăviţa, ce include

succesiunea sedimentară completă a formaţiunilor Jurasice şi Cretacic inferioare;b)Succesiunea gabbrourilor şi serpentinitelor între Iuţi şi Cazanele Mari şi

existenţa discordanţei Moho aflorată între Iuţi şi Sviniţa;c)Grebenul Romanesc şi succesiunea calcarelor nodulare Jurasic medii, ce le

includ pe cele de la Sviniţa;d)Domurile riolitice permiene din jurul Vârfului Trescovăţ, ce atesta o

succesiune vulcanică de tip surtseyan, iniţial subacvatică si apoi subaeriană, cu tufurile şi bombele vulcanice asociate ce aflorează între văile Povalina şi Elişeva;

e)Calcarele urgoniene din Cazanele Mari şi Mici, cu fenomenele lor carstice asociate;

Situl de la Munteana-Dumbrăviţa,succesiunea ce începe imediat din aval de confluenţa dintre Sirinia şi Dunăre şi se continuă până la borna kilometrică de la Dumbrăviţa, este unic în Europa deoarece:

a)Include succesiunea completă a sedimentelor Jurasic timpurii până la cele Cretacic timpurii, alături de aflorimente parţiale ale sedimentarului şi vulcanitelor permiene;

b)Formaţiunile acestea sunt extrem de fosilifere, cu fosile de plante şi de animale extrem de diverse şi de bine conservate;

c)Include o diversitate structurală excepţională, reprezentată prin cute şi falii, forman anticlinale, sinclinale şi monocline, tot de acest afloriment aparţinând şi cuta suspendată de la Dumbrăviţa.

Având în vedere aceste aspecte, se impune efectuarea demersurilor legale pentru declararea imediată a aflorimentului de la Munteana – Dumbrăviţa ca rezervaţie ştiinţifică strict protejată, cu importanţa patrimonială paleontologică, stratigrafică şi geologică excepţională, de nivel european şi universal. Situl a fost analizat în detaliu de o delegaţie geologică internaţională reunită sub egida UNESCO,

40

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------în cadrul Proiectului Internaţional Geological Correlation Program-IGCP, a se vedea detalii la http://mepopa.com/igcp506 . În urma acestei reuniuni, succesiunea de la Munteana – Dumbrăviţa a primit recunoaşterea internaţionala binemeritată, dar faima ei era internaţională încă din anii 50.

Dintre siturile geologice cu importanţă naţională, asupra carora se impune de asemenea efectuarea demersurilor legale pentru conservarea în cadrul unor rezervaţii ştiinţifice strict protejate, amintim:

a)Confluenţa dintre Sirinia şi Dunăre, de-a lungul DN 57, în apropiere de Puţul Ida, unde aflorează contactul dintre fundamentul Pânzei Getice şi sedimentarul Pânzei de Severin, cu wildflish-uri şi olistolice remarcabile;

b)Succesiunea de aflorimente dintre Valea Stariştea şi Valea Povalina, din DN 57, unde aflorează excepţional tufuri vulcanice şi paleosoluri roşii permiene;

c)Vârful Trescovăţ, acoperit de Pinus nigra sp. banatica;d)Grebenul Românesc, cu calcare Jurasic medii cutate şi faliate aflorate de-a

lungul DN57, foarte fosilifer, acestei succesiuni sedimentare aparţinându-i şi rezervaţia de la Sviniţa, de pe Ogaşul Saraoschi;

e)Amfiteatrul natural dintre culmile Zelişte şi Veligan, aflorat de Pârâul Ţiganului deasupra satului Sviniţa unde sunt deschise Conglomeratele de Cioaca Borii, dispuse discordant peste sedimentarul permian. Conglomeratele sunt aflorate excepţional şi arata o succesiune rară de structuri sedimentare aluviale ;

f)Cioaca Borii, din apropiere de Tri Cule, unde aflorează aceleaşi Conglomerate de Cioaca Borii, rupte de un sistem de falii de corpul conglomeratelor de deasupra satului Sviniţa, acoperită cu Pinus nigra sp. banatica.

g)Aflorimentele de calcare cutate de-a lungul cursului inferior al Văii Dragoselca, până la confluenţa cu Dragosela;

h)Aflorimentele de-a lungul văii Sirinia, până la intrarea în satul Bigăr, precum calcarele şi marnele Jurasice, fosilifere.

Legat de varietatea litologică a acestui areal, există o serie de roci şi minerale ce au fost şi sunt încă exploatate în scop economic. Cele mai importante resurse minerale sunt reprezentate de: sulfuri complexe – Moldova Nouă; marmură – Dealul Vărănic; granite – Mala, Ogradena, Sicheviţa; gabrouri – Iuţi, Tisoviţa; serpentinite – Izvorul Fecioarei; cuarţ pegmatitic – Eibenthal, Tisoviţa; porfire – Valea Selski; gnaise – Orşova; bentonite şi tufuri bentonice – Mala, Tufări; pietrişuri – Valea Cernei, Valea Mraconia; nisipuri – Sicheviţa.

2.2.2. Geomorfologia

Relieful Parcului Natural Porţile de Fier apare ca o reflectare a structurii geologice şi a alcătuirii petrografice, constituind elementul polarizant al interesului turistic.

41

http://mepopa.com/igcp506


Parcul Natural Porţile de Fier se suprapune, de la vest la est, următoarelor unităţi majore de relief: Munţii Locvei, Munţii Almăjului, Munţii Mehedinţi şi Podişul Mehedinţi.

Munţii Locvei se întind de la Nera-în vest, până la Valea Cameniţei-în est. În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier ating o altitudine maximă de 545,7 m în vârful Poiana Lisa, situat pe limita nordică, coborând treptat până în Valea Dunării şi Valea Nerei. Sunt alcătuiţi din două zone distincte: o zonă cristalină cu intruziuni granitice în partea vestică şi o zonă sedimentară, calcaroasă, în partea estică.

În zona calcaroasă, relieful este alcătuit din culmi largi, ramificate şi platouri carstice precum Cărbunari, Sfânta Elena; apar doline cu adâncimi diferite formate prin alinierea acestora de-a lungul contactelor litologice şi tectonice, văi carstice seci, lapiezuri îngropate parţial de argile roşii şi alte asemenea.

În zona de contact dintre rocile cristaline şi cele sedimentare, în lungul unei importante linii de dislocaţie se insinuează corpurile intruzive de roci magmatice-banatite, pe seama cărora s-au format zăcămintele de sulfuri complexe de la Moldova Nouă.

În partea de sud a Munţilor Locvei, între Valea Râlii şi Coronini, se desfăşoară Depresiunea Moldova Nouă, un bazin de sedimentare miocen.

Morfologic, Depresiunea Moldova Nouă se suprapune în cea mai mare parte peste formaţiunile neogene, deşi părţile periferice se dezvoltă şi pe cristalinul Munţilor Locvei. Aria depresionară a permis formarea ostroavelor Kisiljevo cu lungime de circa 7 km în apropierea malului sârbesc, şi Calinovăţ cu o lungime de 1,0 km, în apropierea malului românesc.

La vest de localitatea Belobreşca, pe o distanţă de aproximativ 11 km în lungul Dunării se evidenţiază o serie de depozite loessoide cuaternare, ce formează adevărate abrupturi, unele fiind declarate rezervaţii naturale ca Râpa cu lăstuni – loc de cuibărit pentru Riparia riparia – lăstunul de casă. De altfel, în sectorul Belobreşca şi Coronini apar mai multe bazinete de acumulare în zona de vărsare a văilor Locva, Radimna, Valea Mare şi Moldova.

Procesele actuale de modelare, şiroire şi torenţialitate, au generat un microrelief caracteristic de văi torenţiale cu aspect de mic canion, canalizate pe foste drumuri şi de badlands pe versanţi.

Munţii Almăjului au ca limite Valea Cameniţei la vest şi Valea Cernei la est. În cadrul Munţii Almăjului se înregistrează altitudinea maximă din Parcul Natural Porţile de Fier în vârful Teiul Moşului, 968 m. În Munţii Almăjului deosebim două sectoare distincte ca relief şi peisaj: Masivul Ravenscăi, până la valea Sirinia şi Masivul Svinecei, între Valea Sirinia şi Valea Cernei.

În partea de sud-vest a masivului, pe o lungime de 18 km, se desfăşoară Depresiunea Liubcovei, suprapusă unui bazin de sedimentare miocen. Relieful depresiunii se diferenţiază net de cel al munţilor, având un aspect colinar, pe văile mai mari precum Valea Mare la Selişte şi Dragoselea, Valea Oraviţei între ogaşele

42

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Văznici şi Cocoşneag, Cameniţa între Dealul Moşului şi Vărsare, Cruşoviţa în zona de obârşie, Liborajdea, formându-se bazinete de acumulare şi eroziune.

Formaţiunile tortoniene prezintă o largă dezvoltare, la contactul cu zona montană fiind specifice rocile cristaline. Între Liubcova şi Berzeasca sunt prezente câteva areale cu depozite loessoide, habitat excelent pentru cuibăritul unor specii de păsări din grupa lăstunilor.

Peisajul este puternic antropizat, locul pădurilor ori al pajiştilor secundare luându-l culturile agricole. Cantitatea mare a aluviunilor transportate din rocile friabile tortoniene şi panta redusă a dus la colmatarea parţială a unor bazine, la extinderea luncii şi la apariţia unor forme de acumulare. În cadrul acestei unităţi depresionare se întâlnesc toate terasele Dunării semnalate în cursul defileului.

Între Greben şi Plavişeviţa se desfăşoară un sector de vale relativ largă, dar în formă de V, dezvoltată pe o lungime de 25 km, tăiată în roci cristaline, eruptive şi sedimentare. Depresiunea prezintă o extindere mai ridicată pe malul sârbesc, unde este cunoscută sub numele de Depresiunea Milanovăţ.

Dintre zonele cu caracter depresionar se mai remarcă: bazinetul tectonic Dubova, care are o formă aproape circulară, morfostructural suprapunându-se peste aria de răspândire a depozitelor neogene acoperite de cele cuaternare coluvio-proluviale; Depresiunea Ogradena-Orşova cu dezvoltare doar pe malul românesc al Dunării. Depresiunea se suprapune peste un fost golf miocen Ogradena-Orşova-Bahna-Balta, format din nisipuri argiloase, argile, pietrişuri.

Diversitatea litologică a acestui masiv montan, reprezentată de roci cristaline, magmatice şi sedimentar, a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente spectaculoase precum Cazanele Dunării, creste şi abrupturi calcaroase, chei, peşteri, cascade, forme de relief vulcanice - Trescovăţ, depresiuni şi alte asemenea.

Munţii Mehedinţi şi Podişul Mehedinţi sunt două unităţi de relief incluse parţial în Parcul Natural Porţile de Fier prin compartimentul lor sudic, desfăşurându-se pe direcţia V-E de la Valea Cernei până în extremitatea estică a Parcului Natural Porţile de Fier şi coborând în altitudine de la nord la sud şi est. Această zonă este alcătuită din roci cristaline, precum petecul de Bahna, şi sedimentare reprezentate de calcare şi roci cu caracter de fliş aparţinând Pânzei de Severin, relieful fiind reprezentat de culmi domoale şi platouri întinse, cu văi adânci, care în zonele calcaroase formează chei sălbatice.

Extremitatea estică este dată de o zonă depresionară, Depresiunea Severinului, alcătuită din roci sedimentare miocene, pietrişuri şi nisipuri, cu un relief deluros, acoperit în bună parte de culturi agricole.

Între localităţile Baziaş şi Gura Văii apare ca unitate geomorfologică distinctă în peisajul Porţilor de Fier, Defileul Dunării, cu o lungime totală de 134 km.

Defileul Dunării este caracterizat printr-o alternanţă de bazinete depresionare şi sectoare de îngustare, diferenţiate datorită structurii geologice extrem de complexe a unităţilor majore de relief traversate de fluviu.

43


Sectoarele de îngustare sunt date în general de traversarea unor zone calcaroase reprezentate de zonele sedimentare Reşiţa - Moldova Nouă şi Sviniţa - Svinecea Mare, Cazanele Mari şi Mici, iar bazinetele şi sectoarele de lărgire a albiei de traversarea zonelor cu roci cristaline şi roci magmatice.

În drumul său între Baziaş şi Gura Văii, Dunărea străbate patru zone calcaroase:

a)de la Coronini până la 2 km amonte de confluenţa râului Liborajdea cu Dunărea, versantul sudic al Munţilor Locvei;

b)în aval de localitatea Cozla, în Munţii Almăjului, sinclinalul Sirinia;c)în proximitatea localităţii Sviniţa;d)zona Cazanelor Dunării;În Munţii Locvei, calcarele creează un versant abrupt şi înalt de peste 100 m,

ce se desfăşoară pe o distanţă de câţiva kilometri în aval de localitatea Coronini.În arealul localităţilor Sf. Elena, Gîrnic şi Padina Matei există un întins platou

carstic, Platoul Cărbunari, cu numeroase doline şi soluri favorabile culturilor agricole.Formele carstice de suprafaţă sunt reprezentate de lapiezuri, doline, cu

adâncimi de 2 – 10 m, văi de doline, chei scurte şi sălbatice; sunt dezvoltate şi forme carstice de adâncime, cum ar fi Peştera Gaura cu Muscă-254 m lungime şi Peştera Gaura Chindiei-15 m lungime.

Calcarele din sinclinalul Sirinia sunt slab carstificate, formele carstice fiind reprezentate de lapiezuri pe suprafeţe restrânse şi doline de dimensiuni reduse.

Endocarstul este reprezentat de o serie de peşteri mici, din care cea mai importantă este Peştera Zamoniţa, situată aproape de obârşia unui afluent al pârâului Dragoselea. Un fenomen geologic şi geomorfologic aparte este sinclinalul suspendat de la Munteana.

În zona Sviniţa, calcarele jurasice şi cretacice au determinat apariţia unor forme unice, numite tâlve, cu corespondent în Parcul Naţional Djerdap din Republica Serbia, deşi morfologia carstică este slab dezvoltată.

Cazanele Dunării reprezintă porţiunea de defileu cuprinsă între confluenţa Dunării cu pâraiele Plavişeviţa şi Ogradena, formând o unitate geomorfologică bine individualizată.

Bazinetul miocen de la Dubova împarte Cazanele Dunării în două porţiuni distincte: Cazanele Mari şi Cazanele Mici.

Între bazinetul Dubovei şi Plavişeviţa se află Cazanele Mari. Cu o lungime de 3,8 km şi o lăţime de 200 – 350 m, ele sunt formate din Ciucaru Mare- cu o altitudine maximă de 318 m, ai cărui pereţi abrupţi mărginesc latura stângă a fluviului şi din Ştirbăţul Mare- înalt de 768 m situat pe partea dreaptă în Parcul Naţional Djerdap din Republica Serbia.

Între bazinetul Dubovei şi Ogradena se află Cazanele Mici, având 3,6 km lungime şi 150 – 350 m lăţime. Ele sunt situate între Ciucaru Mic-313 m şi Ştirbăţul Mic-626 m.

44


Zona calcaroasă a Cazanelor se caracterizează printr-un relief exocarstic şi endocarstic în diferite stadii de evoluţie.

În masivul calcaros Ciucaru Mare au fost identificate şi şapte peşteri, cu o lungime totală de 2155 m, din care cea mai importantă este Peştera Ponicova, care este şi vizitabilă.

Alte peşteri din masivul Ciucaru Mare mai sunt: Peştera Cuina Turcului sau Potcapina de la Cuina Turcului, situată la 400 m de intrarea în Cazanele Mari; Peştera Preluca lui Climente, cu o lungime de 47 m; Peştera Veteranilor sau Maovăţ, situată la 750 m de intrarea în Cazanele Mari, în prezent inundată; Peştera Fluturilor – o peştera fosilă alcătuită din două galerii; Peştera fără nume, cu o lungime de 51 m; Gaura lui Climente sau Peştera Climente II sau Peştera din drum. Toate acestea au oferit importante informaţii în ceea ce priveşte habitatele Clisurii Dunării în paleoliticul superior şi epipaleolitic.

Dintre elementele de interes geomorfologic trebuie remarcate şi alte forme de relief litologic precum domul riolitic Trescovăţ, depozitele loessoide, structurale precum sinclinalul suspendat Munteana, şi formele de relief fluviatil de pe Dunăre precum ostroavele Moldova Veche şi Calinovăţ şi „delta” Nerei.

Procese geomorfologice actuale.În funcţie de litologie, se pot exemplifica diferenţieri ale proceselor

geomorfologice: procese de alunecare în zonele de obârşie al râurilor Iuţi, Valea Roşie, Povalina, Strenica, Elişeva, Sirinia, la vest de Sviniţa, la nord de Cozla, Berzasca şi Liubcova, datorate rocilor sedimentare permiene friabile, procese şi forme endo şi exo carstice pe suprafeţele cu o largă dezvoltare a formaţiunilor calcaroase precum Cazanele Dunării, zonele Sviniţa – Svinecea Mare şi Pod Cărbunari-Moldova Nouă-Gârnic, procese de dezagregare cu formarea de grohotişuri pe cristaline şi magmatice.

Versanţii sectorului românesc al Defileului Dunării au o expoziţie predominant sudică, sunt mai puţin împăduriţi şi mai puternic degradaţi. Se remarcă procesele de degradare în masă a versanţilor ca rezultat al scurgerii difuze şi /sau organizate a apei.

Datorită naturii petrografice şi coeficientului ridicat de împădurire a zonei montane – Munţii Locvei – peste 40% şi Munţii Almăj – 85%, procesele de degradare au un ritm moderat. În bazinele sedimentare Moldova Nouă, Liubcova, Ogradena, Orşova-Bahna şi Depresiunea Severinului, procesele de versant sunt foarte active constituindu-se în surse de aluviuni pentru lacul de acumulare.

La baza versanţilor, în bazinete şi lunci, procesele dominante sunt cele de acumulare, depozitele fiind reprezentate de materiale proluviale, coluviale, aluviale şi gravitaţionale. În cadrul bazinetelor depresionare pot fi identificate o serie de conuri de dejecţie formate de râurile ce au suferit schimbări bruşte de pantă. La baza abrupturilor litologice şi structurale, calcaroase sau din roci vulcanice, apar blocuri, roci prăbuşite ori conuri de grohotiş.

Sunt de remarcat procesele geomorfologice actuale care s-au dezvoltat în lungul căilor de comunicaţie, mai ales al DN 57 Orşova-Moldova Nouă, în imediata

45

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------apropiere a carierelor de exploatare a materialelor de construcţie, pe haldele de steril active sau stabilizate .

În aceste zone sunt specifice procesele de torenţialitate, prăbuşirile ori alunecările de teren de mică amploare. Pe malul românesc al lacului de acumulare Porţile de Fier I au o amploare deosebită procesele de eroziune a malurilor determinate de variaţiile de nivel ale apelor. Se pot identifica sectoare de eroziune prin prăbuşiri şi marmite în depozite friabile sedimentabile precum sectorul Orşova-Eşelniţa, colmatare biogenă precum Moldova Nouă-Divici, sau colmatare mixtă,biogenă şi aluviuni transportate de afluenţii direcţii ai Dunării, pe Valea Boşneagului la Coronini, Liborajdea, Gornea, Liubcova, Berzasca, Eşelniţa, Mala şi în alte zone.

În concluzie, relieful şi procesele de modelare din Parcul Natural Porţile de Fier contribuie esenţial la creşterea importanţei zonei din punct de vedere ştiinţific, peisagistic şi turistic, fiind în acelaşi timp şi un factor care a condiţionat dezvoltarea aşezărilor umane şi modul de utilizare a terenurilor.

2.2.3. Hidrologia

Caracteristicile hidrologice ale Parcului Natural Porţile de Fier sunt influenţate în mod direct de factori naturali, dar şi de artificializările hidrotehnice realizate.

Astfel, construcţia complexului hidroenergetic Porţile de Fier I a produs modificări ale regimului Dunării şi afluenţilor direcţi.

2.2.3.1. Apele subterane

Diversitatea rocilor ce alcătuiesc înălţimile sudice ale munţilor Locvei, Almăjului şi Mehedinţi, precum şi a formelor de relief, determină varietatea condiţiilor de zăcământ şi a manifestărilor apelor subterane.

În arealul Parcului Natural Porţile de Fier se pot diferenţia două unităţi cu caracteristici hidrogeologice specifice:

a)unitatea cu ape freatice în formaţiunile cuaternare ale văilor precum aluviuni, formaţiuni coluvio – proluviale;

b)unitatea cu ape subterane în formaţiuni antecuaternare şi cuaternare ale interfluviilor precum formaţiuni eluviale;

În general, depozitele aluviale, proluviale şi coluviale, formează un singur strat acvifer, cu caracter freatic, delimitat pe de o parte de fluviu şi pe de altă parte de versanţii Defileului Dunării şi ai văilor afluente.

Extensiunea acestuia este uneori întreruptă de izvoare sau de mici suprafeţe cu exces de umiditate.

A doua unitate, cu ape subterane cantonate în formaţiuni antecuaternare şi cuaternare ale interfluviilor, prezintă o mare varietate de tipuri genetice de roci şi de forme de relief, ceea ce condiţionează o suită de structuri şi faciesuri hidrogeologice.

46


În unele localităţi din Parcul Natural Porţile de Fier apele freatice sunt utilizate pentru alimentare cu apă a gospodăriilor, fiind în cele mai multe cazuri superioară calitativ celei din reţelele de alimentare cu apă.

2.2.3.2. Reţeaua hidrografică

Având în vedere că limita sudică a Parcului Natural Porţile de Fier este dată chiar de şenalul navigabil, Dunărea reprezintă un element definitoriu al peisajului, exercitând o deosebită influenţă asupra majorităţii componentelor peisajului.

În sectorul românesc al Defileului, Dunărea primeşte afluenţi, ce îşi află izvoarele în munţii Semenic, Locvei, Almăjului, Cernei şi Mehedinţi. De la vest la est principalele cursuri de ape sunt: Nera, Ribişul, Valea Mare, Radimna, Pârva, Moldova, Liborajdea, Cameniţa, Oraviţa, Berzasca, Sirinia, Tisoviţa, Plavişeviţa, Mraconia, Ogradena, Mala, Eşelniţa, Cerna, Bahna, Vârciorova, Jidoştiţa. Pe lângă aceste cursuri de apă principale mai există o serie de cursuri temporare, cu bazine de recepţie mici şi caracter torenţial precum Starişte, Reciţa, Iuţi, Liubotina, Povalina, şi altele asemenea.

După construirea barajului de la Gura Văii şi formării lacului de acumulare, gurile de vărsare ale tuturor afluenţilor direcţi ai Dunării au fost inundate şi transformate în golfuri de diferite dimensiuni.

Cele mai mari golfuri sunt cele ale Cernei, Bahnei - în apropierea barajului de la „Porţile de Fier” I şi Mraconiei, suprapus unei linii de falie.

În sectorul Baziaş-Cameniţa, procesul a constat în acoperirea de către apele Dunării a conurilor de dejecţie formate de râuri la vărsarea în Dunăre precum Liborajdea, Brestelnic, Berzasca şi Cameniţa.

În consecinţă, a crescut suprafaţa luciului apei, creându-se noi habitate acvatice şi ripariene, caracterizate de topoclimate specifice, respectiv creşterea umidităţii, scăderea amplitudinii diurne a temperaturilor, şi alte asemenea.

Afluenţii direcţi ai Dunării au un caracter montan de la izvoare până la vărsare.Afluenţii Dunării din Parcul Natural Porţile de Fier se încadrează în zona

carpatic vestică, caracterizate prin ape mari şi viituri de primăvară şi iarnă, scurgerea de iarnă fiind mai mare datorită influenţei climatului mediteranean, care determină topirea timpurie a zăpezii.

După modul de alimentare, aceste râuri se încadrează în tipul pluvio-nival, peste 50% din sursele de alimentare fiind de origine superficială. În arealele cu relief carstic, o parte din râurile mici sunt alimentate din surse subterane.

Se impune necesitatea efectuării de studii hidrologice şi hidrochimice pe râurile şi pâraiele afluente fluviului Dunărea, de către organele abilitate în acest sens,

47

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------precum şi igienizarea tuturor cursurilor de apă permanente şi temporare din arealul Parcului Natural Porţile de Fier.

2.2.3.3. Lacul de acumulare Porţile de Fier I

Lacul de acumulare Porţile de Fier I reprezintă cea mai mare amenajare hidrotehnică din lungul Dunării şi din România, fiind realizat în spatele barajului de la Gura Văii, care are o înălţime de 60,6 m.

Lacul are o lungime de 130 km, o suprafaţă medie de 700 km pătraţi şi un volum mediu de 12 km cubi.

Construirea barajului de la Gura Văii s-a realizat în parteneriat cu Iugoslavia în perioada 1964-1972, producând mutaţii semnificative la nivelul ecosistemelor naturale şi umane.

În prezent lacul de acumulare Porţile de Fier este utilizat pentru producerea de energie electrică, regularizarea debitelor Dunării, piscicultură, navigaţie şi agrement, fiind de asemenea un habitat preferat pentru multe specii de păsări.

2.2.4. Clima

Parcul Natural Porţile de Fier se încadrează în zona cu climat temperat continental cu influenţe mediteraneene semnificative.

2.2.4.1. Regimul temperaturii aerului

Datorită influenţei circulaţiei aerului cald de origine mediteraneană, temperatura aerului în Parcul Natural Porţile de Fier înregistrează valori mai ridicate în comparaţie cu alte unităţi montane ale ţării.

În apropierea Defileului Dunării, climatul este apropiat de cel mediteranean, media multianuală fiind de circa 11°C.

La Orşova, temperatura medie multianuală este de 11,2°C, valoarea temperaturilor medii a lunii celei mai reci oscilează între -1 şi 1°C, iar cea a lunii celei mai calde între 20 - 23°C.

În Defileul Dunării, datorită proceselor locale de transformare a maselor de aer, mai ales de descendenţă a acestora şi de încălzire adiabatică, are loc o creştere dinamică a temperaturilor.

Astfel valorile medii anuale ale temperaturii cresc treptat de la V spre E, înregistrându-se 11,2°C la Moldova Nouă, 11,4°C la Berzasca, 11,5°C la Sviniţa, 11,6°C la Drobeta Turnu-Severin.

Oscilaţiile temperaturii medii anuale prezintă abateri de 1,7-1,9°C la Orşova, 1,2-2°C la Drobeta Turnu Severin faţă de mediile multianuale. Sub influenţa invaziilor de aer cald au fost înregistrate valori medii anuale ale temperaturii destul

48

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------de mari, depăşind 12°C la Drobeta Turnu Severin în anii 1966, 1989, 1994, 2000, şi Orşova în anii 1936, 1992, 1998, 2000.

Datorită invaziilor de aer rece continental, temperatura medie anuală a coborât sub 10°C la Orşova, în anii: 1881, 1940, 1941, 1942, 1954, 1956, şi la Drobeta Turnu Severin în anul 1933.

Amplitudinile termice medii anuale sunt relativ mici, 21,4 – 21,6°C, demonstrând caracterul moderat al climatului. Maxima absolută înregistrează valori de 41°C în Moldova Veche, 42,6°C la Şviniţa, 42,5°C la Orşova şi 42,6°C la Drobeta Turnu Severin.

Temperaturile minime absolute sunt legate de stagnarea maselor de aer rece de circulaţie estică. În aceste condiţii temperatura aerului poate scădea până la –25°C. Valorile record au fost de -27,8°C la 25.01.1942 la Drobeta Turnu Severin, -24,6°C la 8.01.1947 şi 13.01.1985 la Orşova şi -20°C la 13.01.1985 la Berzasca.

2.2.4.2. Regimul precipitaţiilor atmosferice

Datorită situării regiunii sub incidenţa maselor de aer ale circulaţiei V şi SV, cantităţile de precipitaţii sunt relativ ridicate pentru o zonă de până la 1200 m altitudine de pe teritoriul României. Există şi o zonalitate verticală impusă de diferenţa de nivel de peste 1000 m între Valea Dunării şi Vf. Svinecea Mare, cantităţile medii anuale oscilând între 800 – 1000 mm.

Repartiţia cantităţii de precipitaţii în timpul unui an este diferită de cea a restului ţării, făcându-se simţită influenţa mediteraneană, caracterizată prin două maxime: unul în lunile mai – iunie în zona Defileului Dunării şi iunie – iulie în zonele înalte şi altul, secundar, mai sărac în precipitaţii, în octombrie – noiembrie.

Minimele se produc la sfârşitul verii şi începutul toamnei, în lunile august – septembri, precum şi la sfârşitul iernii în lunile februarie – martie. Predomină în general precipitaţiile lichide, cele solide sub formă de ninsoare fiind mai rare. O frecvenţă mai mare în sezonul de iarnă o are lapoviţa.

Stratul de zăpadă nu durează foarte mult, circa 30 – 40 de zile/an, în condiţiile în care numărul zilelor cu ninsoare este sub 20 zile/an. Grosimea medie a stratului de zăpadă atinge valoarea cea mai mare în februarie, putând ajunge la 20 – 35 cm.

2.2.4.3. Regimul eolian

În Parcul Natural Porţile de Fier, în zonele înalte, predomină vânturile din direcţie sudică cu frecvenţă de 19.7%, nordică cu frecvenţă de 16.5% şi nord – vestică cu frecvenţă de 16%, datorită orientării unităţilor majore de relief şi a circulaţiei maselor de aer. În schimb, în Defileul Dunării se fac resimţite mai ales vânturile din direcţie vestică cu o frecvenţă de 23% şi estică cu o frecvenţă de 24.4%, datorită canalizării maselor de aer pe acest culoar.

49


Vitezele medii ale vântului sunt cuprinse între 4 şi 7.6 m/s în zona montană înaltă, pe suprafaţa de nivelare Almăj şi Vârful Svinecea Mare, şi între 2.3 şi 4.6 m/s în Defileul Dunării. Regimul anual al vitezei vântului se caracterizează prin creşteri ale vitezelor primăvara.Vitezele maxime ale vântului depăşesc 20 m/s în fiecare an, cele mai frecvente situaţii semnalându-se în Defileul Dunării, unde canalizarea maselor de aer şi configuraţia reliefului se constituie în factori de favorabilitate importanţi.

În Parcul Natural Porţile de Fier se manifestă o serie de fenomene eoliene cu caracter local, şi anume:

a)brizele de munte, care ziua bat dinspre zonele joase spre înălţimi, iar noaptea în sens invers;

b)brizele specifice defileului datorate diferenţelor de temperatură dintre apele fluviului şi uscat;

c)Coşava, care bate pe direcţia SE – NV, provocând scăderi semnificative de temperatură, cu viteze de peste 20 m/s;

d)Gorneacul, specific Depresiunii Moldova Nouă, care bate pe direcţia NE – SV, cu intensificări ce depăşesc uneori 100 km/h. Gorneacul este responsabil de spulberarea şi transportul sterilului din haldele de la Moldova Nouă peste apele Dunării spre localităţile din Serbia în condiţii de secetă prelungită şi lipsă a învelişului vegetal.

Prin riscurile climatice, clima contribuie la limitarea unor activităţi antropice şi impune o serie de adaptări ale amenajărilor şi aşezărilor umane din Parcul Natural Porţile de Fier.

Astfel, intensificările vântului, secetele, ceaţa, poleiul se constituie în factori importanţi care contribuie la producerea unor pagube materiale importante, limitarea traficului rutier şi a altor activităţi economice, creşterea costurilor de amenajare.

De asemenea, ploile torenţiale sunt riscuri climatice cu efect negativ important pentru aşezările umane din Parcul Natural Porţile de Fier, în special din Defileul Dunării, mai ales datorită faptului că ele sunt plasate pe conurile de dejecţie ale unor râuri.

Având în vedere distanţa de peste 100 kilometri între staţiile meteorologice Dr. Tr.Severin şi Berzasca, se propune de către Administraţia Naţionala „Apele Române”, Direcţia Apelor Jiu Craiova-S.G.A. Mehedinţi, reînfiinţarea unei staţii meteorologice în zona localitaţii Orşova.

2.2.5 Soluri

În Parcul Natural Porţile de Fier formarea, evoluţia şi distribuţia solurilor este condiţionată predominant de varietatea petrografică şi interacţiunea fitoclimatică cu ceilalţi factori pedogenetici. Acest fapt este evidenţiat în peisaj prin zonarea altitudinală şi mozaicarea învelişului edafic.

50


Tipurile de sol prezente în arealul Parcului Natural Porţile de Fier se încadrează în următoarele clase de soluri zonale: cernisoluri, luvisoluri, cambisoluri şi spodisoluri.

Apar şi soluri azonale care se dezvoltă cu deosebire în ariile depresionare.Din această categorie cea mai largă răspândire o au hidrosolurile precum

gleisolurile şi stagnosoluri, pelisolurile şi protosolurile precum litosoluri, regosoluri, psamosoluri, aluvisoluri, erodosoluri.

2.2.5.1. Calitatea şi productivitatea solurilor

În arealul Parcului Natural Porţile de Fier, posibilităţile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosinţa dominantă fiind cea silvică. Productivitatea solurilor este destul de redusă ea fiind determinată de limitări impuse de aciditate, volumul edafic redus, pantă şi acoperirea terenului, cu rocă la zi şi stânci.

Construirea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I a determinat pierderi mari de sol prin inundare, dar şi distrugerea învelişului de sol datorită amplelor lucrări de amenajare executate.

Construcţia drumului naţional Orşova-Moldova Nouă, amplasat pe malul lacului a schimbat nivelul de bază al versanţilor, ceea ce a condus la intensificarea proceselor geomorfologice actuale, cu reflectare în eroziunea mecanică şi chimică şi indirect în calitatea solurilor.

Totodată prin inundarea unor mari suprafeţe de teren în fosta luncă a Dunării şi în bazinetele depresionare locuitorii au fost obligaţi să exploateze în mai mare măsură versanţii, determinând şi pe această cale intensificarea eroziunii şi degradarea învelişului de sol.

Extinderea spaţiului construit ca urmare a strămutării mai multor sate, precum Ogradena, Tisoviţa, Plavişeviţa, Şviniţa, Dubova, ori oraşe, precum Orşova, defrişarea, suprapăşunatul, artificializarea topografică pentru implantarea drumului DN 57 Orşova-Moldova Nouă, au fost tot atâtea cauze ale reducerii suprafeţelor agricole ori ale declanşării unor procese de degradare greu de stabilizat.

În acelaşi timp a fost modificat regimul hidrologic al Dunării în zona malurilor apărând procese de abraziune foarte active, anual având loc pierderi de sol datorate proceselor de prăbuşire.

2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Flora şi comunităţile de plante

2.3.1.1. Istoricul cercetărilor

51


Compoziţia floristică, apartenenţa geografică, variaţia spaţială a spectrului biologic şi asociaţiile vegetale ce caracterizează etajul nemoral la care se încadrează vegetaţia Parcului Natural Porţile de Fier conferă originalitate zonei, subliniind necesitatea conservării.

Diversitatea floristică a Parcului Natural Porţile de Fier a atras atenţia botaniştilor încă de la începutul secolului al XIX-lea. P. Kitaibel în anul 1802 şi A. Rochel în anul 1828 au fost printre primii botanişti care au semnalat prezenţa unor plante care confereau unicitate Defileului Dunării.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea cercetările se intensifică şi oferă o nouă imagine asupra peisajului vegetal al acestui sector al Dunării precum:J. Heuffel în anul 1858, V. Bordas în anul 1873, L. Simonkai în anul 1878, D. Brândză în anii 1879-1883, A. Degan în anul 1896, F. Pax în anii 1898-1919, D. Grecescu în anul 1898, şi alţii asemenea.

Mai târziu apar primele studii referitoare la importanţa pentru conservarea florei a zonei Defileului Dunării, Al. Borza în anul 1924, considerând acest spaţiu printre rezervaţiile naturale şi Cazanele de la Dunăre cu pădurea şi vegetaţia stâncilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica şi Campanula crassipes, azi în lista speciilor periclitate şi respectiv rar, şi rezervaţia Porţile de Fier-Gura Văii pentru care citează speciile Cachrys ferulacea L. şi Dianthus serbicus.

Cercetările ulterioare semnalează prezenţa în Defileul Dunării, la Dubova, a unor exemplare de Fagus orientalis, S. Paşcovschi în anul 1943, a formaţiilor vegetale în a căror compoziţie floristică domină Carpinus orientalis ori a şibleacului de liliac cu scumpie ce marchează un stadiu de evoluţie a pădurilor xeroterme pe substrat calcaros, R. Călinescu, în anul 1957.

Fagus sylvatica se întâlneşte în cel mai jos punct din ţara noastră la confluenţa râului Mraconia cu Dunărea, la 52 m altitudine.

Amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier I a determinat amplificarea cercetărilor ştiinţifice în vederea cunoaşterii învelişului vegetal al arealului ce urma să fie inundat sau modificat prin diferite lucrări de artificializări topografice şi hidraulice. Grupul de Cercetări Complexe Porţile de Fier a reunit şi Colectivul de Floră şi Vegetaţie la care au participat renumiţi botanişti care au investigat 16 sectoare ale Parcului Natural Porţile de Fier situate între Baziaş şi Gura Văii.

Listele floristice întocmite de Grupul de Cercetări Porţile de Fier - Colectivul Floră şi Vegetaţie şi completate de cercetările ulterioare, inclusiv S. Matacă în anul 2003, evidenţiază prezenţa în acest areal a 1668 taxoni, dintre care unul nou pentru ştiinţă-Stipa danubialis, 18 pentru flora României şi 25 prezenţi numai în acest sector al Dunării.

Dinamica în timp şi spaţiu a florei şi vegetaţiei Parcului Natural Porţile de Fier a avut cauze multiple, dar cunoaşterea ei prezintă o deosebită importanţă pentru managementul şi conservarea habitatelor, cât şi pentru managementul speciilor aflate în Lista roşie a plantelor superioare din România, după Boşcaiu şi alţii, 1994.

52


În conformitate cu categoriile de specii stabilite de IUCN şi conform Listei Roşii elaborate de N. Boşcaiu, G. Coldea, C. Hodreanu, Sorina Matacă, în anul 2000, a semnalat prezenţa a 23 de specii vasculare, astfel: o specie periclitată, 5 specii vulnerabile şi 17 specii rare, totodată propunând completarea listei speciilor periclitate, vulnerabile şi rare cu alte 17 specii. La aceste categorii se adaugă lista speciilor de orhidee din sud-vestul Parcului dintre care 6 taxoni sunt periclitaţi, 8 foarte rari şi 5 rari potrivit S.Milanovici în anul 2002.

Este necesară clarificarea informaţiilor legate de prezenţa speciei Syringa josikaea din Anexa III a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

R. Călinescu, susţine că Parcul Natural Porţile de Fier se încadrează din punct de vedere biogeografic în Subprovincia banato – getică, ce este inclusă în Provincia dacică. Aceasta, la rândul ei, aparţine Subregiunii Mediteraneene, prezenţa a numeroase specii submediteraneene şi mediteraneene fiind un argument în acest sens.

Influenţele dacice şi submediteraneene interacţionează, ducând la formarea unor grupări vegetale complexe, ce constituie vegetaţia banatică de tip submediteranean.

Caracterul biogeografic conservativ al Parcului Natural Porţile de Fier şi în special a Defileului Dunării este determinat de varietatea substratului litologic, de caracteristicile climatice, de aspectul tânăr al reliefului reprezentat de versanţi abrupţi, profile longitudinale ale văilor cu rupturi de pantă accentuate, profil transversal slab evoluat şi alte asemenea.

Caracteristicile ecologice au favorizat păstrarea unor elemente floristice şi faunistice cuaternare sau precuaternare. Este recunoscut astfel, rolul de vad biogeografic al Defileului Dunării de-a lungul căruia s-au intersectat căile de migraţie ale unor elemente floristice şi faunistice începând cu sfârşitul terţiarului şi până în prezent.

Diversitatea floristică şi faunistică devine explicabilă prin ipoteza interferării a numeroase şi variate valuri de migraţie provenite din diferite obârşii filogenetice.

Interferenţele fitogeografice din zona Defileului Dunării prezintă o importanţă deosebită pentru reconstituirea trecutului florei din sud-vestul României, potrivit Boşcaiu şi alţii, în anul 1982. Aceste interferenţe şi condiţiile ecologice existente în Parcul Natural Porţile de Fier au favorizat păstrarea unor specii ponto-mediteranene de la sfârşitul Miocenului şi începutul Pliocenului precum Saponaria glutionosa, Minuartia hamata, Ephedra distachya, Pinus nigra, Silene supina şi alte asemenea.

Chiar dacă Defileul Dunării a jucat rol de coridor pentru migraţia speciilor de floră şi faună din Depresiunea Panonică şi cea Pontică, flora şi vegetaţia dominantă are azi trăsături proprii montane, carpato-balcanice.

Influenţe ale florei pontice se resimt cu precădere în sectorul estic, iar cele panonice în sectorul vestic, marcând astfel şi axele de migraţie.

Elementele floristice sudice conferă coloritul distinctiv al vegetaţiei Parcului Natural Porţile de Fier. Distribuţia fragmentată a elementelor sudice a fost

53

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------determinată de climatul periglaciar care a distrus o partea dintre elementele specifice climatului mediteranean instalat în acest spaţiu în perioada terţiară. De altfel, prezenţa celor mai multe dintre elementele sudice a fost determinată de migraţii postwürmiene.

Dintre elemente cu distribuţie neomogenă în Parcul Natural Porţile de Fier se numără elementele caucazo-balcanice precum Chrysanthemum macrophyllum şi Genista ovata, şi atlantice care s-au înfiltrat în acest spaţiu în condiţiile unui climat umed în perioada cuaternară.

În prezent, flora reflectă un amestec specific al elementelor boreale – montane şi central – europene cu cele termofile sudice, cele dintâi coborând altimetric, iar cele din urmă marcând o ridicare sub raport hipsometric. Se constată caracterul relict al elementelor nordice şi sudice, ce supravieţuiesc în enclave.

2.3.1.2. Flora

În ansamblul ei, flora Parcului Natural Porţile de Fier este reprezentată prin toate cele cinci încrengături ale regnului vegetal, după cum urmează: Phycophyta, cu 71 familii, 171 genuri şi 549 specii; Lychenophyta, cu 34 familii, 67 genuri şi 375 specii; Fungi, cu 48 familii, 252 genuri şi 1077 specii; Bryophyta, cu 31 familii, 98 genuri şi 296 specii; Cormophyta, cu 67 de ordine cu 114 familii, 540 de genuri, 1395 de specii, 272 de subspecii şi 5 varietăţi.

Studiul apartenenţei areal geografice a speciilor de plante din arealul Parcului Natural Porţile de Fier relevă o dominanţă netă a elementelor nordice sau apusene, cu un procent de 62,23%, respectiv a celor circumpolare, europene şi continental-europene, medio-europene şi medio-europene-mediteraneene, eurasiatice, inclusiv continentale, arctic-alpine, alpine-balcanice, alpine-carpatice şi atlanto-medio-europene.

Acestea sunt urmate, ca pondere, de elementele sudice şi endemice, respectiv elemente medio-atlantice, medio-eurosiberiene, balcanice şi balcano-pontice, daco-balcanice, carpato-balcane, dacice, balcano-alpino-carpatice şi carpatice, cu un procent de 19,23%.

Elementele orientale sau continental-stepice, respectiv elementele ponto-panonice, ponto-mediteraneene şi ponto-panono-balcanice, totalizează un procent de 11,07 %, iar elementele policore, respectiv cosmopolite şi advenite, un procent de 6,75 %.

Numărul de elemente endemice, deşi nu foarte mare, vine ca o completare a diversităţii mari de elemente fitogeografice.

După diverse surse bibliografice, precum Matacă, Roman, Boşcaiu, Dihoru şi alţii, numărul endemitelor din arealul parcului variază între 28 şi 33 de elemente, dintre care enumerăm: Pinus nigra ssp.banatica, Minuartia cataractarum Janka, Cachrys ferulacea L., Stipa danubialis Dihoru et Roman, Tulipa hungarica după Borbas care au arealul limitat numai în această zonă, Dianthus banaticus Heuffel

54

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Borbas, Dianthus spiculifolius Schur, Campanula crassipes Heuffel, Dentaria glandulosa Waldst. et Kit., Sorbus dacica Borbas, Thymus comosus Heuffel ex. Griseb.

Trăsătură caracteristică pentru flora Parcului Natural Porţile de Fier, alături de amestecul de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană, o constituie coborârea în altitudine a unor elemente montane şi urcarea unor elemente sudice, după R. Călinescu, S. Iana, din anul 1964.

Astfel, fagul-Fagus sylvatica, tisa-Taxus baccata, coboară mult în defileul Dunării, ca şi alte elemente montane, cum sunt afinul-Vaccinium myrtillus care este prezent pe masivul Trescovăţ, şi licheni însoţitori ai pinetelor: Cladonia sylvatica, C. foliaceae, C. fimbriata, prezenţi şi în făgetele din arealul parcului.

Apariţia elementelor montane la altitudini neconforme în Defileul Dunării este urmare a condiţiilor oropedoclimatice locale.

Elementele respective s-au menţinut ca relicte montane la altitudini mici datorită condiţiilor ecologice variate ale regiunii, care local prezintă caracter montan la altitudini joase.

O serie de elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari, cum sunt: cerul-Quercus cerris, gârniţa-Quercus frainetto, scumpia-Cotinus coggygria, mojdreanul-Fraxinus ornus, liliacul sălbatic-Syringa vulgaris, alunul turcesc-Corylus colurna şi altele asemenea.

Din totalul de 1668 taxoni inventariaţi în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, un număr de 242 de taxoni, respectiv 14,5% din numărul total al taxonilor din par, sunt inventariaţi în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România, dintre care 200 sunt consideraţi taxoni rari, 5 taxoni vulnerabili: Taxus baccata, Corylus colurna, Beta trigyna, Paeonia mascula şi Alyssum tortuosum şi 2 taxoni extincţi: Geranium bohemicum şi Alyssum stribrnyi.

De importanţă comunitară sunt un număr de patru specii, înscrise în Anexa nr. I a Convenţiei de la Berna: Salvinia natans (L.) All., Colchicum arenarium Waldst. et Kit., Typha shuttleworthii Koch et Sonder şi Eleocharis carniolica Koch.

În Parcul Natural Porţile de Fier au fost identificate şi descrise 171 de asociaţii vegetale de cormofite cuprinse în 20 clase de vegetaţie, din care 26 sunt endemice, fapt care dovedeşte încă o dată marea diversitate floristică a zonei. Elementele florale protejate ale Parcului Natural Porţile de Fier se regăsesc în Anexa nr. 3 – Specii floristice protejate, a prezentului document.

2.3.1.3. Formaţiile vegetale

Vegetaţia din spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier este alcătuită din păduri, tufărişuri, pajişti şi grupări ruderale, distribuţia acestora fiind condiţionată de particularităţile oropedoclimatice ale substratului.

Pădurea domină peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural Porţile de Fier înregistrând valori frecvente de 80%.

55


Discontinuitatea acestui indice este introdusă de spaţiile depresionare cu mare favorabilitate pentru practicile agricole şi locuire.

În Parcul Natural Porţile de Fier sunt caracteristice diversitatea fitocenologică, caracterul mozaicat al asociaţiilor, schimbările şi modificările frecvente ale etajării, toate acestea fiind în strânsă corelaţie cu orientarea versanţilor, a culoarelor de văi, cu prezenţa abrupturilor petrografice şi litologice.

Hărţile formaţiilor vegetale elaborate secvenţial, potrivit Enciclopediei Geografice a României-ediţia1982, sau la nivelul ţării potrivit N. Doniţă-ediţia 1976, permit localizarea spaţială a marilor valori patrimoniale vegetale cu proiecţie în fizionomia peisajelor ce caracterizează acest spaţiu.

Formaţiile vegetale, condiţionate de dinamica în timp a asociaţiilor şi de parametrii topoedafici sunt atribuite etajului nemoral potrivit R. Călinescu şi colab., ediţia 1969.

Etajul nemoral prezintă funcţie de fizionomia şi fiziologia asociaţiilor vegetale o diversificare altitudinală determinată de relief şi parametrii calitativi şi cantitativi ai acestuia.

Subetajul făgetelor se desfăşoară între 500 – 1000 m, fiind reprezentat în special prin făgete. În structura pădurilor de fag-Fagus sylvatica se mai întâlnesc: Fagus taurica, Fagus moesica şi Fagus orientalis.

În lungul unor văi cum ar fi Berzasca, Eşelniţa, Mala şi Mraconia, făgetele coboară către 200 m pe versanţii cu soluri brune de pădure slab acide, mai umezi şi mai umbriţi.

Local, în păşunile împădurite precum Liubcova şi alte asemenea, fagul ajunge până la 61 – 70 m prin înlocuirea gorunului datorită microclimatului umed specific versanţilor umbriţi.

Subetajul fagului are o extindere mare în partea centrală şi nordică a Parcului Natural Porţile de Fier, suprafeţele cele mai întinse fiind în zona înaltă a Munţilor Almăjului. Local, în special în sectoarele înguste, se observă o tendinţă de inversiune de vegetaţie, fagul coborând sub gorun,pe versanţii nordici de pe cursul mijlociu al văilor Starişte, Elişeva, Liubotina.

Între 500 şi 650 m se desfăşoară asociaţii de făgete şi gorunete, în care predomină specii Quercus petraea-gorunul, Fagus moesica-fagul balcanic şi Fagus orientalis-fagul oriental, relict pontic.

Subetajul gorunetelor, în amestec cu alte specii de foioase, alcătuieşte formaţia vegetală dominantă în zona Parcului Natural Porţile de Fier. Acesta se situează între 200 şi 500 m, ocupând zone cu pante în general reduse, cu soluri brune, uneori podzolice, fie în arborete pure, fie în arborete amestecate de gorun cu fag.

Dintre speciile de cvercinee, apare şi Quercus polycarpa, element balcano – caucazian ce ocupă în mod deosebit porţiunile mai uscate şi mai calde din partea superioară a versanţilor însoriţi.

Pe versanţii însoriţi, pe soluri scheletice şi pe depozite reziduale de tip tera rossa vegetează pădurile de gorun cu cărpiniţă.

56


În zonele în care pădurea de gorun a fost defrişată se dezvoltă pajişti cu asociaţii în care domină Chrysopogon gryllus, Andropogon ischaenum, Festuca sulcata, habitat ideal pentru Ţestoasa lui Hermann şi unele orchidee.

Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m, pe suprafeţe morfologice însorite şi semiînsorite, constituind vegetaţia cea mai reprezentativă a Parcului Natural Porţile de Fier, este alcătuit mai ales din asociaţii în care domină specii termofile precum: cer – Quercus cerris, gârniţă – Quercus frainetto, stejar pufos – Quercus pubescens şi cărpiniţă - Carpinus orientalis.

Cereto – gârniţetele sunt specifice zonei Berzasca – Cozla, gârniţetele cu cer apar sporadic pe văile Berzasca, Tisoviţa şi Mraconia, gârniţetele cu stejar pufos şi cărpiniţă pe pantele abrupte ale Dealului Ciucaru Mare, Glaucina, Tricule, iar pădurile de cărpiniţă între Eşelniţa şi Orşova, pe versanţii însoriţi din cursul inferior al văii Berzasca, la baza Trescovăţului.

Caracteristica acestor păduri de cer şi gârniţă este prezenţa unui subarboret bogat în elemente termofile: cărpiniţă-Carpinus orientalis, scumpia-Cotinus coggygria, liliacul sălbatic-Syringa vulgaris, care pe pante abrupte se transformă în şibleac.

Ca element endemic pentru acest subetaj semnalăm pinul negru de Banat-Pinus nigra ssp.banatica, pe stâncării, cu sol subţire, arealul cel mai bine conturat în Parcul Natural Porţile de Fier fiind cel de la Cioaca Borii.

Disjuncţia distribuţiei acestui element în România trebuie cercetată şi explicată în contextul evoluţiei istorice a mediilor naturale din Parcul Natural Porţile de Fier, dar şi a intervenţiei antropice în dinamica vegetală.

În locul pădurilor termofile defrişate s-au instalat tufărişuri termofile-şibleac, o formaţiune vegetală secundară de stejar pufos cu multă cărpiniţă, mojdrean şi liliac sălbatic căreia i se adaugă specii submediteraneene, saxicole şi calcicole. În cadrul acestora, principalele elemente de vegetaţie sunt: stejarul pufos-Quercus pubescens, cărpiniţa-Carpinus orientalis, liliacul sălbatic-Syringa vulgaris, mojdreanul-Fraxinus ornus, scumpia-Cotinus coggygria, vişinul turcesc-Padus mahaleb, spinul cerbului, paţachina şi altele.

Varianta geografică a şibleacului cu liliac şi scumpie din Defileul Dunării ilustrează afinităţi floristice accentuate cu cele din Balcani, atestând nu numai legăturile singenetice, dar şi vechimea lor, probabil din perioadele xeroterme interglaciare.

Dintre esenţele forestiere cu extindere redusă apare nucul-Junglans regia, areale cu extindere mai apreciabilă întâlnindu-se pe văile Liubotina, Iuţi, Sviniţa, Starişte.

Arealele cu vegetaţie higrofilă sunt destul de restrânse, fiind situate în sectoarele de luncă a râurilor afluente Dunării, în defileul propriu – zis, dar şi în unele bazinete de confluenţă cum sunt: Cerna, Eşelniţa, Mala, Mraconia, Cameniţa, Liubcova, Plavişeviţa şi Liubotina.

57


În componenţa acestora intră mai multe specii de salcie precum: Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Salix purpurea, plop alb -Populus alba şi plop negru-Populus nigra, iar pe culoarele văilor unor afluenţi ai Dunării, anin alb-Alnus glutinosa.

În subarbustiv vegetează cătină roşie sau mur-Rubus caesius.În zonele de luncă inundabilă apar înmlăştinări în care domină trestia-

Phragmites communis, pipirigul-Scirpus sylvaticus, rugina-Juncus inflexus, Galium palustre, ţşi altele asemenea.

Vegetaţia primară a pajiştilor este foarte mult modificată de intervenţiile antropice. Pajiştile sunt destul de restrânse ca suprafaţă, fiind intercalate între păduri şi terenuri agricole. Această vegetaţie aparţine câtorva grupe zonale, potrivit Boşcaiu, Resmeriţă – 1969, Anghel şi colab. – 1970.

Grupa asociaţiilor xeromezofile este localizată pe versanţi şi pe alte suprafeţe morfologice cu expoziţie variată, la altitudini de peste 300 m, pe locul gorunetelor şi făgetelor defrişate. Se întâlneşte varianta tipică xeromezofilă pentru versanţii însoriţi şi puternic înclinaţi şi varianta xeromezofilă de pe versanţii semiînsoriţi şi cu înclinare redusă.

Pajiştile de acest gen sunt cele cu obsigă-Brachyopodium pinnatum, zâzanie-Lolium perenne şi, în mod deosebit, cu sadină-Chrysopogon gryllus.

Grupa asociaţiilor xeroterme este specifică pajiştilor din subetajul pădurilor termofile, ce vegetează pe pante ondulate şi mai puţin abrupte, cu expoziţie sudică, sud – vestică şi sud – estică. Reprezentative sunt pajiştile cu păiuş-Festuca valesiaca, bărboasă-Botriochloa ischaemum şi obsigă-Bromus tectorum.

Grupa asociaţiilor xerotermofile de pe calcare şi şisturi este corespunzătoare perimetrelor de văi: Sirinia, Berzasca, Cozla, Cazane, Vârciorova, unde există una dintre cele mai mari concentrări de elemente termofile, a relictelor şi a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt speciile: Tulipa hungarica, Campanula crassipes, Silene armeria, Allysum murale, Stipa aristela, Cerastium banaticum.

Zona Cazanelor se diferenţiază de restul Parcului Natural Porţile de Fier prin bogăţia floristică deosebită şi prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua Cazanelor-Tulipa hungarica, cornul bănăţean-Cerastium banaticum, cosaci-Astragalus rochelianus, clopoţeii Cazanelor-Campanula crassipes.

Pe Ciucarul Mare, Ciucarul Mic, pe soluri de tip terra rossa apar asociaţii de poieni cu firuţă-Poa badensis, păiuş-Festuca sp., sipică de râpe-Cephalaria laevigata, garofiţă sălbatică-Dianthus kitaibelli, stânjenel de stâncă-Iris reichenbachii şi altele asemenea.

Tot aici, în pădurile de stejar vegetează elemente termofile mai rare cum ar fi jugastrul Cazanelor-Acer monspessulanum, gura lupului-Scutellaria columnae şi altele asemenea.

Grupa asociaţiilor mezohigrofile din lunci este alcătuită din pajişti de firuţă-Poa pratensis şi păiuş-Festuca pratensis.

58


O foarte mare importanţă în caracterizarea biogeografică a Parcului Natural Porţile de Fier o are urcarea în altitudine a unor elemente, atât floristice, cât şi faunistic, termofile sudice şi coborârea hipsometrică a unor boreale – montane.

Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia-Cotinus coggygria, laleaua de Banat-Tulipa hungarica ssp. undulatifolia, vişinul turcesc-Padus mahaleb, ghimpele-Ruscus aculeatus, cornişorul-Ruscus hypoglossum, viţa sălbatică-Vitis sylvestris. Dintre speciile care au coborât altitudinal se pot menţiona: tisa-Taxus baccata – până la 92 m în Cazanele Mari şi la Cozla, afinul-Vaccinium myrtillus – până la 670 m pe Trescovăţ, mesteacănul comun -Betula pendula – întâlnit pe substrat silicios la Berzasca la 474 m altitudine absolută.

Dezvoltarea intensă a diferitelor categorii de activităţi antropice, inclusiv a agriculturii, în special în lungul coridorului Dunării, dar şi de-a lungul văilor afluente, a înlesnit extinderea şi diversificarea asociaţiilor ruderale, reprezentate prin buruienişurile culturilor de trifoi şi de prăşitoare şi ale livezilor.

2.3.2. Fauna

Din cercetările întreprinse până în prezent rezultă că fauna Parcului Natural Porţile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate şi 332 vertebrate.

Dintre vertebrate, o prezenţă ridicată înregistrează clasa Aves, cu 205 de reprezentanţi, urmată de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanţi, cea mai slab reprezentată clasă fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.

Caracteristica faunei Parcului Natural Porţile de Fier o constituie amestecul de elemente boreale montane cu cele sudice mediteraneene şi sud-estice ilirice, balcanice, moesiace, precum şi caracterul relict al elementelor nordice şi sudice, care au supravieţuit în enclave, după R. Călinescu, S. Iana, 1964.

2.3.2.1. Nevertebrate

Dintre cele peste 5000 de nevertebrate întâlnite în Parcul Natural Porţile de Fier, următoarele specii beneficiază de protecţia oferită de legislaţia în vigoare:

a)dintre speciile de decapode existente pe teritoriul parcului, menţionăm prezenţa racului de ponoare, Austropotamobius torrentium, specie prioritară.

b)patru specii de gasteropode, din care două sunt incluse în anexele III şi V-A ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare - Theodoxus traversalis C. Pfeiffer, 1928; Anisus vorticulus Troschel, 1853, una în anexa IV,B a aceleiaşi ordonanţe - Herilla dacica L. Pfeiffer, 1848, iar una în anexa V,A şi în anexa III a Convenţiei de la Berna - Helix pomatia L., 1758.

c)Clasa Insecta este reprezentată prin numeroase specii de interes comunitar şi naţional, printre care menţionăm: Rosalia alpina, Cerambyx cerdo, Lucanus cervus,

59

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Morinus funereus, Osmoderma eremita eremita, Pilemia tigrina, Oxythyrea cinctella, Eriogaster catax, Colias myrmidone, Lcaena dispar, Cordulelogaster heros. Lista nevertebratelor din Parcul Natural Porţile de Fier este prezentată în Anexa nr. 4 – Nevertebrate, menţionând că aceasta nu este completă, datorită studiilor deficitare.

2.3.2.2. Vertebrate

Vertebratele au în parc reprezentanţi din toate clasele întâlnite în România.În arealul Parcului Natural Porţile de Fier au fost determinate 34 specii

aparţinând clasei Mammalia, care populează habitate diverse din parc. O proporţie importantă a mamiferelor este dată de microchiroptere, reprezentate prin membrii a două familii: Vespertilionidae - Myotis bechsteini, Myotis capacinii, Vespertilio murinus şi Rhinolophidae -Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii.

Elemente de origine mediteraneană, liliecii populează peşterile din arealul parcului, cum sunt: Peştera Veterani, Peştera Ponicova, Peştera Gaura cu Muscă şi Peştera fără Nume.

Toate speciile de lilieci din arealul parcului au statutul de specii strict protejate, ele fiind incluse în anexa II a Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sãlbatice şi a habitatelor naturale din Europa, în anexele III şi IV A ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, fiind incluse totodată în Lista Roşie Naţională.

Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul - Ursus arctos, lupul - Canis lupus, vulpea- Vulpes vulpes, râsul - Lynx lynx, cât şi prin specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele – dihorul - Putorius putorius, viezurele - Meles meles, jderul - Martes martes. Acestea populează suprafeţele montane împădurite din parc.

S-au semnalat conflicte accidentale între carnivorele mari şi populaţia locală în locuri aflate la distanţe mari de aşezările permanente.

Din fauna parcului nu lipsesc erbivorele, ele fiind reprezentate de Cervus elaphus - cerbul, Capreolus capreolus-căpriorul, Sus scrofa - porcul mistreţ. În privinţa statutului mamiferelor, acestea sunt incluse în anexele diferitelor convenţii internaţionale sau actelor normative naţionale, aşa cum se poate observa în Anexa 3 a prezentei lucrări.

Clasa Pisces este reprezentată prin 62 taxoni, din care cele care beneficiază de protecţie legislativă se pot observa în Anexa 3 a planului, unde sunt menţionate şi actele normative care le garantează protecţia. Sturionii marini migratori Huso huso - morunul, Acipenser guldenstaedti - nisetrul, Acipenser stellatus - păstruga au dispărut din zonă în anul 1967, iar Hucho hucho-lostriţa, prezentă în zona Cazanelor Dunării, a dispărut în perioada 1912-1930.

60


Acipenser ruthenus – cega, care înainte de construirea barajului era caracteristică şi dominantă în Defileul Dunării, sectorul Coronini – Golubaţ şi Orşova – Tekija, în prezent este din ce în ce mai rară şi ajunge foarte rar la maturitate.

Salmo trutta fario - păstrăvul de munte este prezent în bazinele Cerna şi Slătinicul Mare, unde este autohton, precum şi în bazinele hidrografice Berzasca, Sirinea, Mraconia şi Eşelniţa, unde se presupune că a fost introdus.

Salmo gairdneri irideus - păstrăvul curcubeu este prezent în Dunăre, între Dubova şi Orşova. În 1960, s-a încercat introducerea speciei într-un afluent al Cernei, Iardaşiţa, dar aceasta nu s-a menţinut.

În general, ihtiofauna din zona Parcului Natural Porţile de Fier este asemănătoare cu cea din etajul mrenei şi scobarului, având în componenţă specii reofile cum sunt: Condrostoma nasus-scobar, Leuciscus cephalus-clean, Barbus barbus-mreana, Vimba vimba-morunaşul, Aspius aspius-avatul, Aspro zingel -pietrarul.

La aceste specii se înregistrează fenomene locale de migraţie înspre regiunile din amonte sau pe afluenţii Dunării, ele părăsindu-şi zonele de refugiu din defileu în anumite perioade ale anului.

În Parcul Natural Porţile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni şi 17 specii de reptile, după P. Bănărăscu, O. Gheracopol, A. Petcu, 1975. Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus şi reptilele Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis şi Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene, respectiv mediteranene.

Relativ la statutul lor, atât speciile de amfibieni, cât şi cele de reptile sunt incluse în cel puţin una din anexele actelor normative internaţionale sau naţionale, după cum este specificat şi în Anexa nr. 3 a planului de management.

Se vor face demersuri pentru protejarea eficienta a singurului sturion din zonă, Acipenser ruthenus - cega.

Avifauna Parcului Natural Porţile de Fier se compune din 205 specii de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate prin Anexa nr. II a Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, 37 au statutul de specii protejate prin Anexa nr. III a Convenţiei de la Berna, iar 3 specii - Aythya nyroca, Aquila clanga şi Falco naumanni sunt incluse în Anexa nr. I a Convenţiei de la Bonn asupra Conservării Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice.

De asemenea, majoritatea speciilor sunt incluse şi în anexele 3, 4B şi 5C, D, E ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Lista de specii şi statutul lor se regăsesc în Anexa nr. 5 a planului de management.

Situaţia prezentă a zonelor umede şi a componenţei avifaunei parcului sunt urmare a creării barajului de la Porţile de Fier I, care a determinat apariţia de noi zone umede, reprezentând habitate pentru păsările acvatice şi limicole.

Un număr mare de păsări acvatice pot fi observate în perioada de iarnă-primăvară pe suprafaţa lacului şi în zonele umede limitrofe acestuia: Phalacrocorax

61

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------pygmaeus-cormoranul pitic, P. carbo -cormoranul mare, Ardea cinerea - stârcul cenuşiu, Egretta alba - egreta mare, E. garzetta – egreta mică, Anas crecca - raţa mică, A. acuta - raţa suliţar, Aythya ferina - raţa cu cap castaniu, A. fuligula - raţa moţată, Mergus albellus - ferestraşul mic, Fulica atra - lişiţa şi aşa mai departe. Cea mai mare parte a speciilor menţionate pot fi observate în timpul migraţiei, unele sunt oaspeţi de iarnă, iar câteva sedentare în zonă.

Păsările din Parcul Natural Porţile de Fier sunt prezentate în Anexa nr. 5 – Păsări.

2.3.3. Habitate si ecosisteme

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Manualului de Interpretare a Habitatelor Uniunii Europene Eur 15/2 şi a Conspectului Asociaţiilor Vegetale din Parcul Natural Porţile de Fier au fost identificate cu certitudine următoarele tipuri de habitate NATURA 2000.

2.3.3.1. Habitate de ape dulci

3130 - Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie de Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea. În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier, clasa de asociaţii Isoeto – Nanojuncetea este reprezentată de ordinul Nanocyperetalia, alianţele Nanocyperion flavescentis W. Koch 1926 şi Verberion supinae Salavnic 1951 şi de următoarele asociaţii: Dichostyli – Gnaphalietum uliginosi, Horvatic 1931 Soó et Timar 1947; Lythrum tribracteatum – Lythrum hyssopifolia Slavić 1951; Cypero – Juncetum Soó et Csürös 1944; Ranunculo lateriflori – Limosella aquatica I. Pop 1962 şi Pulicaria vulgaris – Mentheum pulegi Slavić 1951.

3140 - Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentonica de Chara spp. În Parcul Natural Porţile de Fier acest habitat este reprezentat de asociaţia Charetum braunii Coriolan1957

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition. În Parcul Natural Porţile de Fier acest habitat este reprezentat de clasele de asociaţii Lemnetea şi Potametea, ordinele Lemnetalia şi Hydrocharietalia, respectiv Potametalia, alianţele Lemnion minoris, Hydrocharition şi Potaminion pectinati, Nymphaeion şi asociaţiile: Lemnetum minoris, Oberd. 1957, Muller et Gors 1960; Lemno- Spirodeletum polyrhizae Koch, 1954; Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck, 1935; Ceratophylletum demersi Hild, 1956, Salvinio-Spirodeletum, Slavić 1956.; Potamogetonetum nodosi,Soó 1960; Nymphoidetum peltatae, Allorge 1922, Oberd. et Th. Muller 1960, Trapetum natansis Karpati 1963, Polygono-Potametum natantis Soó 1964.

2.3.3.2. Habitate de pajişti şi tufărişuri

62


6110 - Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albiPlantele caracteristice sunt: Alyssum alyssoides, Arabis recta, Jovibarba sp., Saxifraga tridactylites, Sedum sp., Sempervivum sp. În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier acest habitat este reprezentat de asociaţiile Alysso-Sedetum Oberd. et Muller 1961 SUBASS. BANATICUM Boşcaiu şi Resmeriţă, 1969, Alysso petreaei – Sedetum hispanici Schneider-Binder et al. 1971, Sedo – Petrorhagietum saxifragae Roman 1974, Saponaria glutionosae-Convolvuletum cantabricae, Matacă 2003, Convolvulo cantabricae-Dasypyretum villosae, Matacă 2004.

6210 - Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros

În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier, ordinul Brometalia erecti este reprezentat de o singură asociaţie: Xeranthetum annuae, după Prodan 1939 şi Dihoru 1970, iar ordinul Festucetalia valesiacae de 16 asociaţii, anume: Festucetum rupicolae Burduje et al. 1956, Corr., I Pop 1963; Cleistogeno – Festucetum rupicolae, Soo 1930, Zoly. 1958; Festuco rupicolae – Brachypodietum pinnati Ghişa 1962; Medicagini – Festucetum valesiacae Wagner 1940; Festucetum valesiacae, Danon 1962, Borisalj et al. 1955; Potentillo – Festucetum pseudodalmaticae, Domin 1933, Majovsky 1954; Chrysopogonetum grylli banaticum Borza 1962; Chrysopogonetum grylli praemoesicum Roman 1974; Trifolio molinari – Haynaldietum vilosae Boşcaiu et Resmeriţă 1969; Caricetum humilis Zoly. 1934; Botriochloetum ischaemi Krist. 1937; Cynodonto – Poetum angustifoliae, Rapaics 1926, Soo 1957; Poeto bulbosae – Cynodontetum dactyloni Resmeriţă et al. 1967; Medicago minimae – Aegilopsetum trisristati Roman 1974; Brometum fibrosi danubiale Roman 1974; Cachrysetum ferulaceae Roman 1974.

2.3.3.3. Habitate de stâncării şi peşteri

8120 - Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine. În Parcul Natural Porţile de Fier, clasa Thlaspietea rotundifolii Br. Bl. 1948 este reprezentată printr-un ordin, două alianţe şi următoarele asociaţii: Galietum erecti Pop et Hodişan 1964; Parietarietum officinalis Csuros 1958; Parietario-Geranietum lucidi Boşcaiu 1971 şi Lamio bithynici-Parietarietum officinalis Matacă 2003.

8210 - Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică. Habitat reprezentat prin formaţiuni deschise pe versanţi calcaroşi din Cazanele Mari şi Mici sau pe substrat bogat în carbonaţi. Cenotaxonomic acest habitat e reprezentat astfel:

- clasa Asplenietea trichomanis Br.-Bl în Meier et Br.-Bl, 1934, Obend, 1977, ordinul Potentilletalia caulescentis Br. – Bl. în Br. –Bl. et Jenny, 1926, asociaţiile Drabo lasiocarpae-Ceterachetum officinarum Peia 1979, Schneider-Binder, Boşcaiu N., Coldea Gh., Lupsa V., Plămadă et. Al, 1970, Matacă S, 2003, alianţa Moehringion muscosae How. et H., 1962, cu asociaţia Campanuletum crassipedis Borza 1931;

63


- clasa Festuco-Brometea Br.-Bl. et R. Tx ex Kilka et Nadac, 1944, cu ordinele Festucetalia valesiacae Br.-Bl. Et R.Tx. ex Br.-Bl. 1949, Stipo pulcherrimae-Festucetalia pallentis Pop 1968, Brachypodio-Chrysopogonetalia, după Horvatic-1958 şi Boşcaiu-1972, fiecare ordin având pe teritoriul parcului câte o alianţă, respectiv câte o asociaţie.

8230 - Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo – Scleranthion sau Sedo albi – Veronicion dillenii . În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier habitatul este prezent prin asociaţia Polytricho –Rhacomitrietum canescentis Plămadă 1970.

8240 - Grohotiş şi lespezi calcaroase. În cadrul Parcului Natural Porţile de Fier acest tip de habitat este reprezentat de clasa de asociaţii Asplenietea rupestris, ordinul Asplenietalia ruta-murariae, asociaţiile: Torrulo – Asplaeietum Oberd. 1957; Asplenietum trichomano – ruta murariae Tx. 1937; Asplenio trichomanes (bivalens) – Poetum nemoralis Boşcaiu 1971; Asplenio – Cystopteridetum Oberd. (1939) 1949; Asplenio – Ceterachetum Vives 1964; Ctenidio – Polypodietum Jurko et Pec. 1963; Campanuletum crassipedis Borza (1931) 1936; Hypno – Polypodietum Jurko et Pec. 1963.

8310 - Grote neexploatate turistic. Peşterile care nu sunt incluse în circuitul turistic, împreună cu cursurile de apă care le traversează şi care adăpostesc specii endemice sau specii de importanţă majoră pentru conservare cuprinse în anexele actelor normative, ca de exemplu liliecii, amfibienii. Plantele caracteristice pentru acest tip de habitat sunt muşchii şi covoarele de alge care apar la intrările în peşteri. Fauna caracteristică este cea cavernicolă specializată şi endemică. Nevertebratele cavernicole terestre aparţin în special coleopterelor, familiilor Bathysciinae şi Trechinae, care sunt carnivore şi sunt puţin răspândite. Nevertebratele cavernicole acvatice se constituie într-o faună cu un puternic caracter endemic, dominate de crustacee - Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda. Apar şi moluşte aparţinând familiei Hydrobiidae.

În ceea priveşte fauna de vertebrate, peşterile constituie locuri de hibernare pentru majoritatea speciilor europene de lilieci, dintre care majoritatea sunt ameninţate.

2.3.3.4. Habitate de pădure

9110 - Păduri tip Luzulo-Fagetum. În arealul Parcului Natural Porţile de Fier acest tip de habitat este prezent prin asociaţia Deschampsio flexuosae – Fagetum Soo 1962.

9150 - Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion. În arealul Parcului Natural Porţile de Fier acest habitat este prezent prin asociaţiile: Carpino - Fagetum Paucă 1941; Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1963; Geranio macrorrhizae – Fagetum (Borza 1933) Soo 1964.

64


9160 - Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli. În arealul Parcului Natural Porţile de Fier acest tip de habitat este prezent prin asociaţia Querco petraea – Carpinetum Soo et Pocs 1957.

91E0 - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae. Majoritatea acestor păduri intră în contact cu pajişti umede sau păduri pe soluri reavăne - Tilio-Acerion. De asemenea, se poate observa şi o trecere spre Carpinion - Primulo-Carpinion. În arealul Parcului Natural Porţile de Fier acest habitat este reprezentat de două alianţe şi trei, respectiv o asociaţie. Astfel, alianţa Salicion albae este prezentă prin următoarele asociaţii: Salicetum albae Issler 1924; Rubo-Salicetum albae Doniţă, Dihoru, Bîndiu 1966; Corno sanguinei – Alno – Salicetum Doniţă, Dihoru, Bîndiu 1966, iar alianţa Alno-Padion este prezentă prin asociaţia Aegopodio – Alnetum J. Karpati et Jurko 1961.

91G0 - Păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus. Aceste păduri pot reprezenta forma de tranziţie către păduri xerofile de stejar - păduri de tip Quercus petraea-cerris şi Quercus pubescens. În arealul Parcului Natural Porţile de Fier acest habitat este reprezentat prin alianţa Querco – Carpinion orientalis Csuros et al. 1968 care este prezentă în parc prin 11 asociaţii, anume: Querco – Carpinetum orientale Gancev 1961; Cotino – Carpinetum orientalis Csuros et al. 1968; Stipo aristaellae – Carpinetum orientalis Stefu. et Popescu 1970; Oryzopsi holciformis – Carpinetum orientalis Jakucs et Zoly. 1960; Orno – Quercetum praemoesicum Roman 1974; Syringo – Carpinetum orientalis Jakucs 1959; Syringo – Cotinetum coggygriae Borza 1931; Syringo – Fraxinetum orni Borza 1931; Asplenio – Syringetum pubescentis Jakucs et Vida 1959; Cotino – Quercetum pubescentis Soo 1931 em. Zoly., Jakucs et Fekete 1958; Celto – Juglandetum regiae Jov. 1957 em. Roman 1971.

91H0 - Păduri panonice cu Quercus pubescens. Aceste păduri formează adesea un adevărat mozaic asociaţiile forestiere alternând cu pajişti uscate. În arealul Parcului Natural Porţile de Fier acest habitat este reprezentat prin ordinul Quercetalia pubescentis, alianţa Quercion pubescenti – petraea, asociaţiile Quercetum petraeae-cerris Soo 1957; Echinopo banatici – Quercetum pubescentis -Jakucs et Fekete 1958, Boşcaiu 1971 şi Quercetum pubescentis Borza 1937, Acantho longifolii-Quercetum pubescentis, Jakus et Fekete, 1958.

92A0 - Galerii de Salix alba şi Populus alba. Habitat reprezentat prin asociaţii ripariene din cursul râurilor permanente tributare Dunării -Nera, Radimna, Sirinia, Cameniţa, Berzasca, Mala, Eşelniţa şi aşa mai departe. Speciile dominante aparţin genurilor Salix, Ulmus, Populus, Alnus, Junglans la care se adaugă Clematis vitalba, conferind habitatului o notă de luxurianţă.

De semnalat că în Parcul Natural Porţile de Fier pe substrat calcaros sau silicios cu topoclimat termofil vegetează în asociaţie cu alţi subarbuşti Pinus nigra ssp. banatica care poate fi asimilat habitatului cu Pinus uncinata - cod 9430 în Directiva Habitate, ce merită a fi propus spre conservare.

65


9280 - Păduri cu Quercus frainetto. În arealul Parcului Natural Porţile de Fier habitatul este reprezentat de asociaţiile Quercetum frainetto – cerris – Georgescu, 1945, Rudschi 1949; Tilio argenteae – Quercetum petraeae – cerris Soo 1934, 1957 şi Verbasco – Quercetum medwediewii Dihoru, Cristurean et Andrei 1973.

Lista tuturor posibilelor habitate din Parcul Natural Porţile de Fier este redată în Anexa nr.6 – Habitate.

Parcul Natural Porţile de Fier include o mare diversitate ecosistemică a cărei evoluţie a fost şi este încă sub o foarte puternică influenţă antropică. Principalele ecosisteme pot fi grupate astfel:

2.3.3.5. Ecosisteme de pădure

În Parcul Natural Porţile de Fier predomină ecosistemele de păduri boreale caducifoliace - aproximativ 60 % din suprafaţa parcului, cu diferite nuanţe în componenţa edificatorilor: Quercus sp., Fagus sp., Fraxinus sp.. Există însă şi ecosisteme de păduri de răşinoase, pe suprafeţe mici, în care predominant este Pinus sp., cultivate, şi ecosistem cu specie edificatoare subendemică Pinus nigra ssp. pallesiana var. banatica - Cioaca Borii-Bostita.

2.3.3.6. Ecosisteme de tufărişuri - şibleacuri

Ca urmare a condiţiilor pedologice, climatice şi de expoziţie, a exploatării din trecut a pădurilor ca şi a influenţei speciilor venite din zona illirică şi submediteraneană, în zona parcului s-au instalat ecosisteme de şibleacuri, cu o mare biodiversitate, asociaţii vegetale tipice pentru zona Clisurii Dunării. Edificatori principali ai acestor ecosisteme sunt: Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris. 2.3.3.7. Ecosisteme de pajişti Formate şi întreţinute de-a lungul sutelor de ani, pajiştile reprezintă aproximativ 10% din suprafaţa parcului. Importanţa lor pentru Parcul Natural Porţile de Fier este dată de prezenta numeroaselor asociaţii vegetale, reprezentând o componentă definitorie a peisajului din zona Clisurii Dunării.

2.3.3.8. Ecosisteme de stâncării

Diversitatea petrografică pronunţată - roci sedimentare, magmatice şi cristaline, combinată cu factorii climatici şi expoziţionali din Parcul Natural Porţile de Fier a determinat apariţia unei mari varietăţi mari de ecosisteme de stâncă - Zona Feţelor Dunării, Zona Trescovăţ şi Cioaca Borii, Cazanele Dunării, Zona Coastelor Dunării,

66

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------importante pentru biocenoze cu numeroase specii endemice şi rare - Tulipa hungarica, Campanula crassipes, Cerastium banaticum.

2.3.3.9. Ecosisteme acvatice După construirea barajului pentru crearea lacului de acumulare Porţile de Fier I, s-au produs schimbări majore în ceea ce reprezintă ecosistemele acvatice şi trecerea lor de la ecosistem de apă curgătoare la cel de lac. Acest fenomen a condus la dispariţia multor specii -Accipenseridae, fauna bentică, precum şi apariţia altora caracteristice ecosistemului de lac, multe dintre ele invanzive, cum ar fi Carasius sp.

2.3.3.10. Ecosisteme de zone umede

Majoritatea ecosistemelor de zone umede sunt localizate în zona de vest a parcului şi s-au creat ca urmare a ridicării apelor lacului de acumulare Porţile de Fier I şi inundării permanente a suprafeţelor agricole limitrofe. Aceste ecosisteme reprezintă spaţii de tranzit pentru multe specii de păsări aflate în migraţie.

2.3.3.11. Agroecosisteme

De-a lungul istoriei, zonele depresionare cu soluri mai bogate şi profunde din Clisura Dunării au fost remodelate printr-o activitate antropică intensă, ceea ce a condus la apariţia unor ecosisteme artificiale –agroecosisteme şi a peisajelor cultivate, element definitoriu în ceea ce priveşte peisajul general al Parcului Natural Porţile de Fier.

2.3.4. Peisaj

Peisajul reprezintă elementul determinant al interesului turistic şi reflectarea structurii geologice, a alcătuirii petrografice şi a orografiei Parcului Natural Porţile de Fier. În deplină concordanţă cu definiţia dată de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii-IUCN potrivit căreia parcurile naturale sunt acele arii protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctă cu valoare semnificativă peisagistică şi /sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică, arealul Parcului Natural Porţile de Fier îndeplineşte toate cerinţele necesare încadrării în categoria a V-a IUCN. Defileul Dunării este o cu totul deosebită alternanţă de zone cu stâncării abrupte în care activitatea umană a fost practic nulă, cu zone depresionare în care aşezările, terenurile cultivate, fâneţele, livezile denotă o activitate umană evidentă, chiar această alternanţă conferind acestui spaţiu un pitoresc deosebit.

67

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Defileul Dunării, cu o lungime totală de 134 km între localităţile Baziaş şi Gura Văii, este cel mai spectaculos defileu european fiind caracterizat printr-o alternanţă de bazinete depresionare şi sectoare de îngustare, diferenţiate datorită structurilor geologice extrem de complexe traversate de fluviu. În Defileul Dunării au existat până la construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I două ostroave: Ada Kaleh - în aval de Orşova şi Moldova Veche, acoperite de vegetaţie hidrofilă specifică şi cu aşezări umane. Ca urmare a formării acumulării Porţile de Fier I, ostrovul Ada Kaleh a fost în totalitate acoperit de ape, iar Moldova Veche şi-a redus mult dimensiunile iniţiale. Cel mai spectaculos şi mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful carstic. Pe versantul sudic al Munţilor Locvei, calcarele creează un versant abrupt şi înalt de peste 100 m, ce se desfăşoară pe o distanţă de câţiva kilometri în aval de localitatea Coronini. În arealul localităţilor Sf. Elena, Gîrnic şi Padina Matei există un întins platou carstic - Platoul Cărbunari, cu numeroase forme carstice de suprafaţă: doline, lapiezuri, chei scurte şi sălbatice pe Cicalivăţ, Livadica, Alibeg, dar şi formele carstice de adâncime, cum ar fi Peştera Gaura cu Muscă şi Peştera Gaura Chindiei, cu interesante picturi rupestre datate către 8000 î.Chr.. În arealul satului Sf. Elena există un frumos pod natural în calcar, nesemnalat încă în literatura de specialitate. Calcarele din sinclinalul Sirinia sunt slab carstificate, formele carstice fiind reprezentate de lapiezuri pe suprafeţe restrânse şi doline de dimensiuni reduse. În peisaj se remarcă Cheile Siriniei, cu pereţi abrupţi, brăzdaţi de fisuri, fiind dezvoltate în calcare cenuşii jurasice şi calcare noduloase roşii cu jaspuri. Endocarstul este reprezentat de o serie de peşteri mici, din care cea mai importantă este Peştera Zamoniţa. Ca fenomen geologic şi geomorfologic spectaculos apare sinclinalul suspendat de la Munteana, de mare interes peisagistic şi ştiinţific.

În zona Sviniţa, calcarele jurasice şi cretacice au determinat apariţia unor forme unice, numite tâlve, cu corespondent în Parcul Naţional Djerdap din Serbia, deşi morfologia carstică este slab dezvoltată.

Cazanele Dunării reprezintă porţiunea cea mai spectaculoasă de defileu, formând o unitate geomorfologică bine individualizată cu două porţiuni distincte: a)Cazanele Mari cuprinse între Ciucarul Mare, ai cărui pereţi abrupţi mărginesc latura stângă a Dunării şi Ştirbăţul Mare situat pe partea dreaptă, în Parcul Naţional Djerdap. b)Cazanele Mici sunt situate între Ciucaru Mic pe teritoriul României şi Ştirbăţul Mic pe cel sârbesc.

În masivul Ciucaru Mare au fost identificate şapte peşteri, din care cea mai importantă şi vizitabilă este Peştera Ponicova.

Parcul Natural Porţile de Fier este, din punct de vedere geologic, un adevărat atlas în aer liber, carierele, taluzurile drumurilor, râpele oferind imagini deosebit de interesante în ceea ce priveşte structura, tectonica, litologia sau paleontologia acestei zone.

68

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Frumuseţea peisajului Parcului Natural Porţile de Fier este pigmentată de zone de mare atracţie turistică: a)Balta Nera-Dunăre – zona cu aspect deltaic cu avifaună specifică; b)Stânca Babacaia – o spectaculoasă ivire în apele Dunării; c)Domul Trescovăţ – o înălţare semeaţă din porfir cuarţifer; d)Coloanele de la Stariştea – formaţiuni cu mare energie de relief din porfir cuarţifer; e)Grebenul – înfăţişează cutările straturilor geologice; f)“Amfiteatrul” de la Sviniţa – o interesantă formaţiune naturală; g)Cioaca Borii – creastă populată de pinul negru de Banat.

2.4.Informaţii socio-economice şi culturale

2.4.1. Arheologie şi istorie

Parcul Natural Porţile de Fier a constituit o arie propice pentru întemeierea aşezărilor umane, ostroavele şi bazinetele formate la gurile de vărsare ale afluenţilor Dunării, oferind condiţii deosebit de favorabile pentru aşezarea vetrelor de sat. Cele mai vechi urme ale populării umane datează din paleoliticul superior şi epipaleolitic, mărturiile arheologice din arealul localităţilor Sicheviţa, Gornea, Dubova şi în zona insulei Ada-Kaleh, actualmente inundată, fiind dintre cele mai cunoscute. Astfel, în Peştera Climente şi la Cuina Turcului, în masivul Ciucaru Mare, au fost descoperite unelte de piatră cioplită din paleoliticul mijlociu, iar la Gornea, pe dealul Cauniţei ori Răzărişte, au fost găsite urmele unei urme ale culturii musteriene. Aceste locuri sunt considerate cele mai vechi urme arheologice de pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier, vechimea acestora fiind evaluată la circa 40.000 ani. Urme ale prezenţei aşezărilor umane neolitice se întâlnesc în întreg spaţiul Defileului Dunării, o concentrare mare observându-se în zona localităţii Dubova. Prima menţiune documentară a unei aşezări umane în Parcul Natural Porţile de Fier, datează din anul 106 î.e.n. şi, se referă la aşezarea dacică Dierna, situată pe locul fostei vetre a oraşului Orşova. Ulterior, menţiunile documentare, precum şi mărturiile arheologice se înmulţesc, activitatea antropică în zonă fiind din ce in ce mai diversificată. Astfel, romanii au construit mai multe castre de-a lungul Dunării, la Dierna, precum şi pe teritoriul actualelor localităţi Moldova Veche şi Pojejena, realizând în acelaşi timp şi o serie de amenajări cu funcţii diverse - căi de comunicaţie, mine de exploatare a minereurilor şi aşa mai departe. Continuitatea locuirii umane din Parcul Natural Porţile de Fier a fost dovedită de cercetările arheologice. În perimetrul vechii aşezări romane din zona Orşova, au fost găsite obiecte din secolele al X-XIII-lea care dovedesc existenţa unor contacte cu Imperiul Bizantin. De asemenea, pe malul Dunării, au rămas şi după retragerea romană mai multe puncte romane de control.

69

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Importanţa geostrategică a zonei în care se circumscrie Parcul Natural Porţile de Fier a fost determinată de posibilitatea controlului traficului pe Dunăre, aceasta fiind un spaţiu de atracţie pentru marile puteri ale vremii. Astfel, încă din secolul al XI-lea Banatul este ocupat de regatul ungar, stăpânirea acestora durând cu mici întreruperi până în anul 1526, când Ungaria, în urma bătăliei de la Mohacs, devine paşalâc turcesc, iar Banatul intră sub stăpânirea Imperiului Otoman. Pentru o scurtă perioadă, 1687-1699, Imperiul Habsburgic a avut control asupra Banatului, care apoi a revenit sub stăpânire turcească. În 1718, prin pacea de la Passarowitz, turcii renunţă la Banat si Oltenia în favoarea Austro-Ungariei, însă după doar 20 ani - prin pacea de la Belgrad, 1739, ei recuceresc partea vestică, inclusiv cetatea Orşovei. Graniţa se găsea în acel moment chiar transversal pe Defileul Dunării, partea vestică aparţinând Austriei, iar cea estică – Imperiului Otoman. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Imperiul Austriac redeschide exploatările de minereuri complexe în zona Moldova Nouă.

În anul 1833 începe construirea unei şosele între Orşova şi Moldova Veche, iar în anul 1854 este dată în funcţiune prima cale ferată cu ecartament normal din ţară, dintre Baziaş şi Oraviţa, numită şi "calea cărbunelui", iniţial rolul său fiind exclusiv de cale ferată industrială. Cu toate acestea, activităţile miniere intră într-un regres evident, astfel că în anul 1858 doar 80 mineri mai lucrau la Moldova Nouă, iar zece ani mai târziu mineritul de cupru este sistat de Imperiul Habsburgic. Datorită rolului strategic al Defileului Dunării au fost construite cetăţi cu rol de apărare şi de control al traficului naval, care s-au adăugat la cele deja existente, Cetatea Orşovei, construită între 1371-1372, Cetatea Ada-Kaleh, construită în perioada 1691-1737 păstrată până la inundarea insulei de către apele acumulării Porţile de Fier I şi reconstruită pe Ostrovul Şimian, din afara Parcului Natural. Alături de acestea, în Parcul Natural Porţile de Fier mai sunt cunoscute cetăţile Pojejena, Dreancova, Tri Kule, Ladislau, amplasată în apropierea localităţii Coronini, Peci şi Lylka aflate între Dubova şi Plavişeviţa. Dezvoltarea activităţilor de extracţie a resurselor minerale, a exploatărilor forestiere şi a navigaţiei pe Dunăre, a condus la creşterea numărului de aşezări şi de locuitori de pe teritoriul parcului; de asemenea, construirea drumului dintre Baziaş si Orşova, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a favorizat extinderea mai rapidă a acestui proces. La începutul secolului al XIX-lea, în scopul consolidării graniţei, au fost adusa populaţia cehă, care a format satele Eibenthal -1807, Sf. Elena-1825, Gârnic-1828, Bigăr, ei ocupând zone de exploatare forestieră şi minieră, acestea fiind de altfel activităţile lor tradiţionale. În secolul al XX-lea, au apărut numeroase aşezări rurale de mici dimensiuni, în urma fenomenului de roire, exemplul cel mai clar fiind apariţia satelor din comuna Sicheviţa - Liborajdea, Valea Sicheviţei, Lucacevăţ şi din Şopotu Nou - Urcu, Valea Roşie şi aşa mai departe.

70

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Construirea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I a determinat strămutarea vetrelor unor localităţi precum Orşova, Sviniţa, Eşelniţa şi dispariţia altora - Tişoviţa, Ogradena, Plavişeviţa, Ada-Kaleh, vechile vetre fiind inundate de apele lacului de acumulare Porţile de Fier I. Creşterea numărului de locuitori a fost încurajată de construirea barajului de la Gura Văii, precum şi de dezvoltarea activităţilor miniere de la Moldova Nouă, Cozla, Bigăr şi Baia Nouă, acestea atrăgând un număr ridicat de familii, în special din estul ţării, din judeţele cu excedent de populaţie şi valori mari ale sporului natural şi populaţiei active tinere. În ceea ce priveşte dezvoltarea activităţilor industriale, în perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale, acestea erau concentrate în oraşul Orşova: Şantierul Naval, o centrală electrică, industrie textilă şi alimentară, întreprinderea de prelucrare a lemnului şi o rafinărie de petrol şi în bazinetul Moldova Veche, industria extractivă a cuprului şi fierului de la Moldova Nouă, industrie alimentară, industrie textilă la Sf. Elena şi portul mineralier Moldova Veche. În afară de acestea, existau mai multe exploatări miniere: huilă în zona Cozla - Bigăr şi în zona Eibenthal, fier şi cupru între Plavişeviţa şi Eşelniţa. Arealul Parcului Natural Porţile de Fier a rămas predominant agrar şi după al doilea război mondial, cu toată dezvoltarea industrială a celor două oraşe aflate la extremităţile estică şi vestică. După evenimentele din 1989, lipsa susţinerii prin subvenţii a unor activităţi miniere nerentabile a dus la închiderea mai multor exploatări: exploatările de cărbune de la Bigăr şi Cozla, o parte din exploatările de cupru de la Moldova Nouă, precum şi exploatările de cărbune de la Baia Noua şi la disponibilizarea forţei de muncă. Creşterea şomajului până la cote alarmante, peste 30 % din populaţia activă, a făcut ca în anul 1999 să se declare zona defavorizată Anina-Moldova Nouă, zonă care include o bună parte din teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier. În prezent, activităţile economice se concentrează în două centre economice, Orşova şi Moldova Nouă, care polarizează localităţile din acest spaţiu. Comparativ cu 1989, în aceste centre urbane, a crescut semnificativ ponderea şomajului pe fondul diminuării activităţilor din sectorul productiv. Activităţile agricole au rămas de tip subzistenţial, fără a asigura nici măcar necesarul de produse alimentare pentru populaţia din Parcul Natural Porţile de Fier. O amploare deosebită a luat-o pescuitul, în ciuda faptului că rezervele piscicole din Dunăre au scăzut considerabil. Industria extractivă şi-a redus capacităţile de producţie, minele care nu au fost închise funcţionând mult sub potenţialul lor. În schimb, exploatarea rocilor de construcţie a cunoscut o dinamică accentuată, pe fondul creşterii cererii din construcţii. Industria portuară a înregistrat o scădere puternică, volumul mărfurilor tranzitate prin porturile fluviale din Parcul Natural Porţile de Fier fiind foarte redus.

71

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Doar şantierul naval de la Orşova, mai funcţionează la capacitate ridicată, unitatea fiind privatizată şi având comenzi externe numeroase. O activitate potenţială este turismul, în zonă existând dotări tehnice care să poată suporta un flux turistic organizat de dimensiuni reduse. Astfel, în localităţile Eşelniţa, Dubova, Sviniţa, Cozla, Berzasca, Orşova, dar şi în alte localităţi de pe suprafaţa parcului, există pensiuni agroturistice care au intrat deja în fluxul turistic naţional.

2.4.2.Semnificaţia şi interesul istoric

Vechimea populării acestui spaţiu, din arealul Parcului Natural Portile de Fier, precum şi importanţa strategică deosebită au permis apariţia şi menţinerea unor obiective culturale de importanţa naţională sau regională. Astfel sunt de remarcat: a)Mănăstirea Vodiţa a fost construită între 1370 şi 1372 pe teritoriul comunei Vârciorova, la aproximativ 500 m distanţa de Dunăre, în apropierea graniţei dintre imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească. Întemeietorul acestui lăcaş este un călugăr grec sau greco-sârb, venit in Ţara Românească pe la 1359 şi care, după întemeierea acestei mănăstiri, cu sprijinul voievozilor Radu I si Dan I a întemeiat Mănăstirea Tismana -1377-1378. Acesta a copiat la Vodiţa un tetraevanghel slavon miniat, considerat a fi cel mai vechi manuscris din Ţara Românească. Ruinele vechii biserici se vad şi în prezent, lângă acestea fiind construită în 1995 o biserică de lemn. b)Mănăstirea Sf. Ana este ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Şeicaru, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, fiind aşezată pe Dealul Moşului. Construcţia acestui sfânt lăcaş a fost realizată între anii 1936-1939, dar sfinţirea sa a avut loc abia în data de 2 decembrie 1990. Mănăstirea este un aşezământ monahal de călugăriţe, iar sărbătorirea hramului său, stabilit de Pamfil Şeicaru după numele mamei sale Ana, are loc an de an în data de 25 iulie -Adormirea Sfântei Ana. c)Mănăstirea Mraconia. Vechiul lăcaş Mracuna "stă ascuns" într-un loc pitoresc în faţa fostului drum al lui Traian de pe malul sârbesc, unde se afla Tabula Traiana. Actuala mănăstire se află pe teritoriul administrativ al comunei Dubova, pe malul Dunării în imediata învecinătate a DN57. d)Biserica Sf. Niculae cel Sărac din Orşova a fost realizată la începutul secolului al XIX-lea, având o compoziţie de mare simplitate în care se resimt influenţe dorice - plastica exterioară era determinată de împărţirea faţadelor în travee prin pilaştri, baroce - învelitoarea turnului clopotniţei şi neoclasice-modul de tratare al faţadelor. e)Catedrala romano-catolică din Orşova se află în zona centrală a localităţii Orşova, în imediata vecinătate a „Pieţii 1800”, având o poziţie dominantă, care permite observarea ei din mai multe părţi, inclusiv de pe şoseaua E 70. A fost construită între anii 1972-1976, după planurile arhitectului Horst Fackelmann, ca urmare a strămutării Orşovei vechi pe actualul sau amplasament. Catedrala este o

72

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------construcţie din beton finisat prin cofraje şi lemn, având formă de cruce din orice punct ar fi privită. Friza de tablouri reprezentând „Drumul Golgotei” a fost pictată de Gabriel Popa în stil modern. f)Biserica Sf. Arhangheli din localitatea Berzasca este situată în vatra localităţii Berzasca, reprezentând cea mai veche biserica românească din Clisura Dunării. Reprezintă un monument de arhitectură, construit în stil baroc, la 1836. g)Chipul lui Decebal săpat în stâncă se află situat la gura de vărsare a Mraconiei în Dunăre, având o înălţime de 40 de metri şi o lăţime de 25 de metri. Iniţiativa realizării sale aparţine domnului Iosif Constantin Drăgan fondatorul Fundaţiei Europene Drăgan. Construcţia a început în 1994 şi s-a finalizat în anul 2005, proiectul iniţial aparţinând unui sculptor italian, iar lucrarea fiind executată de o echipa de sculptori - alpinişti conduşi de Cotarcea Constantin. Conform datelor existente lucrarea este a doua în lume ca şi dimensiuni. h)Cetatea Tri Kule a fost ridicată în secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, ruinele observându-se şi în prezent în apropierea localităţii Sviniţa. Cetatea Tri Kule era reprezentată prin trei turnuri dispuse pe malul Dunării în forma de triunghi. Având planul pătrat şi fiind executate din piatra prelucrată brut, acestea sunt lipsite de elemente de arhitectura care să permită înscrierea lor într-un anumit stil. Ansamblul Cetăţii Tri Kule a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier I, la suprafaţă observându-se de regulă două turnuri, fundaţia celui de-al treilea turn fiind vizibilă numai în perioadele în care nivelul apelor fluviului Dunărea este scăzut. i)Cetatea Ladislau a fost construită pe malul stâng al Dunării, în apropierea localităţii Coronini, fiind menţionată încă din secolul al XIV-lea. Cetatea, cu rol strategic, era destinată controlului traficului fluvial pe Dunăre. Cetatea pereche de pe malul sârbesc este Cetatea Golubac, mult mai bine conservată decât cetatea Ladislau. j)Peştera Gaura Chindiei II. În abruptul din strâmtura Coronini - Alibeg se deschide peştera Gaura Chindiei II, rezervaţie arheologică unde au fost descoperite urme de artă rupestră ce aparţin paleoliticului şi neoliticului, dar şi urme din perioada de locuire protodacică şi dacică. k)Peştera Veterani este cunoscută din timpuri străvechi, fiind consacrată de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis. Este amplasată în rezervaţia naturală Cazanele Mari. l)Peştera Haiducilor. În acesta peştera situată în rezervaţia naturală Valea Mare, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin au fost descoperite urme de cultura mezolitică . m)Cetatea şi aşezarea dacică din satul Divici, în punctul "Grad", reprezintă o mărturie a locuirii dacice a acestui spaţiu, situl fiind considerat de importanţă naţională, fiind recunoscut ca element de patrimoniu naţional prin Legea nr. 5/2000.

n)Muzeul pemilor – localitatea Eibenthalo)Muzeul Sicheviţa - muzeu etnograficp) Muzeul Belobreşca – specific etnografic

73


q)Colecţia de icoane de la Eşelniţar)Colecţia Svignecea

Alături de acestea mai puţin cunoscute sunt: ruinele bisericii medievale de pe valea Siriniei, biserica catolică din localitatea Moldova Nouă, clădirile din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea din localităţile Berzeasca, Eibenthal, Bigăr, Liubcova, Moldova Nouă şi Pojejena, morile de apă de pe valea Cameniţei, Sicheviţei, Elişevei şi Povalinei. Sunt cunoscute pentru obiectele de artă populară localităţile Gîrnic şi Sicheviţa. Remarcabile pentru acest spaţiu sunt Muzeul Etnografic Eşelniţa, Muzeul Etnografic şi Arheologic Gîrnic şi Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier I. De asemenea, în majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se desfăşoară anual manifestări tradiţionale legate de diferite evenimente religioase sau laice: a)Balul Mărţişorului - Iloviţa, 28 februarie; b)Balul Turcilor - Belobreşca, Sviniţa, 27 februarie, Sicheviţa, 2 martie; c)Balul Izmenelor - Iloviţa, 28 februarie; d)Fii Satului - Iloviţa, ultima duminică din luna iulie; e)Festivalul Smochinelor – Sviniţa; f)Festivalul Satelor Dunărene - Sviniţa, 1-2 mai; g)Festivalul Sportului - Sviniţa, 1-2 mai; h)Festivalul Muzical al Minorităţilor - Sviniţa, august; i)Ziua Şcolii din Liubcova - Liubcova, septembrie; j)Festivalul minorităţilor – Bigăr; k)Concurs de teatru de păpuşi pentru copii - Belobreşca; l)Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate şi sunt legate de hramul bisericii. Siturile importante din punct de vedere cultural din Parcul Natural Porţile de Fier sunt prezentate în Anexa nr. 7 – Situri culturale.

2.4.3. Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut

Folosinţa în trecut a terenurilor este strâns legată de modul de administrare a pădurilor din această zonă, în majoritate, din provincia istorică a Banatului. Condiţiile istorice, în strânsă legătură cu cele sociale şi politice au determinat modificări ale structurii terenurilor pe actualul teritoriu al Parcului Natural Porţile de Fier. Dezvoltarea activităţilor de extracţie a resurselor minerale, a exploatărilor forestiere şi a navigaţiei pe Dunăre a condus la creşterea numărului de aşezări şi de locuitori de pe teritoriul parcului. De asemenea, construirea drumului dintre Baziaş şi Orşova a favorizat extinderea mai rapidă a acestui proces. Din punct de vedere al structurii, aşezările rurale din arealul Parcului Natural Porţile de Fier se încadrează în general în satele de tip adunat, datorită tendinţei de aglomerare în lungul văilor sau drumurilor, precum şi a condiţiilor de relief -

74

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------majoritatea aşezărilor omeneşti erau dezvoltate pe conurile de dejecţie ale afluenţilor Dunării, mai ales în zona cuprinsă între Liubcova şi Eşelniţa. Există şi sate risipite, sub 100 locuitori, acestea fiind în special cele formate prin fenomenul de roire, satele matcă fiind Sicheviţa şi Şopotu Nou. Până la apariţia ”Codicelui silvic” - 24 iunie 1881, un prim act normativ privind gospodărirea pădurilor, se poate presupune că gospodărirea pădurilor s-a făcut după interesele de moment ale proprietarilor de pădure. Astfel, pădurile ţărăneşti, fiind situate în zona de deal, au fost în mare măsură defrişate în vederea creării de terenuri cu folosinţă agricolă. Ca urmare, vegetaţia s-a menţinut în partea superioară a versanţilor, obârşiile văilor şi în locurile mai greu accesibile. Pădurile rămase au un contur neregulat, cu multe enclave, oglindind necesităţile de folosinţă a terenurilor. Atât despre pădurile particulare, cât şi despre cele de stat, se poate afirma că au suferit în timp un puternic proces de degradare structurală prin delicte, păşunat şi prin modul defectuos de gospodărire. Pentru că, în condiţiile socio-economice precapitaliste din România, valorificarea lemnului nu era o activitate rentabilă, recoltarea masei lemnoase se făcea în funcţie de interesele de moment ale proprietarilor de păduri, cel mai adesea prin tăieri de rărire sau prin tăieri în crâng şi fâşii. Ca urmare a acestui mod defectuos de gospodărire, pădurile s-au degradat structural şi s-au redus ca suprafaţă. O altă cauză care a contribuit la degradarea structurală a pădurilor a fost păşunatul abuziv, practicat în exces şi fără discernământ. Prin Codicele silvic din 24 iunie 1881, s-a căutat să se pună capăt practicilor nesilviculturale. Potrivit prevederilor acestui act legislativ, au fost supuse regimului silvic toate pădurile, indiferent de forma de proprietate şi era prevăzută interzicerea exploatării pădurilor care nu aveau întocmite amenajamente silvice şi proiecte de regenerare. La 9 aprilie 1910 s-a promulgat ”Codul silvic” care a adus o serie de noi precizări privind aplicarea regimului silvic, mai ales în ceea ce priveşte obligativitatea şi practica amenajării pădurilor supuse acestui tip de regim. Astfel, pentru pădurile statului se admitea exploatarea numai în baza unor prevederi ale amenajamentelor judicios fundamentate, în timp ce pădurile particulare puteau fi exploatate în baza unor regulamente de exploatare, în cadrul cărora o importanţă specială era acordată asigurării regenerării. Tot prin acest act legislativ s-a reglementat păşunatul în păduri, în sensul interzicerii cu desăvârşire a practicării lui în arboretele aflate în curs de regenerare sau în faze juvenile de dezvoltare. În Banat, administrarea fondului forestier, s-a făcut diferit, după împrejurări, putându-se distinge patru etape mai importante. Prima etapa, până în anul 1918, în care pe teritoriul Banatului şi-au exercitat dominaţia puteri străine, cea de-a doua între anii 1918-1948, respectiv de la intrarea teritoriului sub jurisdicţie românească şi până la naţionalizarea pădurilor, cea de-a treia între anii 1948-1991 când fondul forestier devenit în totalitate proprietate de stat, a beneficiat de un mod unitar de

75

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------administrare şi, ultima, după anul 1991, când primele suprafeţe au fost retrocedate foştilor proprietari. Generalul Mercy, primul guvernator al Banatului a introdus o serie de reforme economice, a dezvoltat manufacturile şi a demarat exploatarea bogăţiilor solului şi subsolului. El este cel care a adus primii colonişti germani, cehi şi maghiari, cărora le-a dat cele mai bune terenuri. Suprafaţa pădurilor s-a diminuat treptat în această perioadă datorită intervenţiilor antropogene din ce în ce mai intense, mai ales prin extinderea suprafeţelor pentru păşunat. Pierderile teritoriale în acest mod au fost urmate şi de înrăutăţirea condiţiilor de vegetaţie. Traumatismele interioare provocate de extragerea arborilor, incendii, ciolpănit şi păşunat au dus la rănirea arboretelor şi crearea de breşe care au facilitat rupturi şi doborâturi de vânt. Prejudicierea fondului forestier a fost continuă şi din ce în ce mai activă, reflectând necesităţile populaţiei de asigurare a mijloacelor de subzistenţă. Nevoile de lemn devin din ce în ce mai acute, ceea ce a condus la nevoia organizării pădurilor, punându-se astfel bazele primelor încercări de amenajare. Pentru apărarea şi conservarea pădurilor, mai ales că unele dintre acestea prezentau importanţă strategică, statul austriac a înfiinţat în anul 1739 primele administraţii silvice. Administraţia militară, preluând pădurile situate de-a lungul graniţelor în Banat, a început să adopte măsuri de gospodărire adecvate. Defrişările au fost interzise, iar pe unele suprafeţe, lipsite de vegetaţie forestieră s-au făcut plantaţii. Familiile grănicerilor aveau acces la păşunatul cu vitele şi asigurarea lemnului de foc, ca servituţi forestiere. Aceste drepturi au fost consemnate apoi şi în regulamentul silvic întocmit în anul 1787, dar, pe parcursul timpului, au suferit modificări şi adaptări generate de interese locale. Declinul puterii turceşti a făcut ca administraţiile militare de graniţă să nu-şi mai găsească justificarea. Drept urmare, în anul 1871 se legiferează atribuirea în deplina proprietate a o buna parte din domeniile forestiere ale statului, procedându-se la predarea părţilor cuvenite ”Comunităţii de Avere” care a luat fiinţa la Caransebeş pentru raza de activitate a ”Regimentului 13 Romano - Bănăţean”. Cu toată particularitatea intereselor existente, pădurile au fost totuşi supuse şi unor reguli silvice de gospodărire. În anul 1897 s-au întocmit amenajamente pentru pădurile din bazinele Cernei şi Dunării. În perioada 1908 – 1913 amenajamentele au fost refăcute şi puse de acord cu interesele reactualizate ale comunitarilor. Pădurile proprietate de stat au fost administrate prin trei categorii de deţinători: statul austro – ungar, Comunitatea de Avere Caransebeş si diverşi proprietari -persoane particulare. Pădurile, între anii 1918 – 1948, după revenirea Banatului la patria mama şi instaurarea administraţiei româneşti, cu unele excepţii impuse de împrejurări, au rămas în aceeaşi alcătuire. Perioada anilor 1918 – 1923 a fost consacrată adaptării vechiului sistem administrativ la cel românesc, în scopul corelării funcţionalităţii cu cadrul legislativ al ţării. Pădurile statului au început să fie administrate după modelul

76

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------U.D.R. -Uzinele şi Domeniile Reşiţa, astfel încât toate amenajamentele au fost refăcute punându-le de acord cu prevederile ”Codului Silvic” românesc din 1910. Pădurile nu şi-au mai putut păstra în totalitate situaţia anterioară, astfel încât ”Comunitatea de Avere”, în perioada 1923 – 1926, a întocmit noi amenajamente ale pădurilor. Administraţia silvică românească şi-a extins prerogativele începând cu anul 1923 asupra tuturor pădurilor din Banat. ,,Casa Pădurilor’’ a preluat sarcina conducerii fondului forestier al statului şi atribuţia de control asupra modului de aplicare a regimului silvic în pădurile celorlalte administraţii de stat sau particulare. Operaţiunile culturale, lucrările de igienă, dotarea fondului forestier cu căi permanente de acces, n-au fost preocupări evidente ale conducerii comunitare, cu toate că a dispus de un efectiv tehnic destul de bine reprezentat. În anul 1930 apare ”Legea pentru apărarea terenurilor degradate” şi a luat fiinţă ,,Casa Autonomă a Pădurilor Statului’’[C.A.P.S.] însărcinată cu îngrijirea şi valorificarea pădurilor statului şi ,,Direcţia Regimului Silvic’’ ca for suprem al aplicării politicii forestiere româneşti , iar în anul 1931, amenajamentele au fost revizuite în scopul punerii lor de acord cu instrucţiunile noi de amenajare. În 1935 este promulgată ”Legea pădurilor de protecţie”. Prin aceste noi acte normative se recunoaşte şi se apără funcţia şi rolul protector al pădurilor ca factor şi mijloc de acţiune împotriva fenomenelor de alterare şi degradare a terenurilor. S-au luat măsuri de reîmpădurire a suprafeţelor neregenerate, de corectare a torenţilor şi de ameliorare a terenurilor degradate. S-a pus accent pe efectuarea operaţiunilor culturale şi s-au luat măsuri speciale în legătura cu conducerea pădurilor de protecţie, a celor necesare apărării naţionale şi a celor ce constituiau monumente ale naturii. În perioada 1948-1991, instalarea regimului comunist a marcat începutul unei alte orientări în modul de administrare a pădurilor.

În anul 1947 a fost elaborată Legea nr. 204 cunoscută sub denumirea de “Legea pentru apărarea patrimoniului forestier” în baza căreia s-a realizat inventarierea tuturor pădurilor, scopul fiind trecerea lor în proprietatea statului. Prevederile constituţiei din 13 aprilie 1948 au creat premisele actului naţionalăzării realizat la 11 iunie 1948, făcând ca întregul fond forestier al ţării să beneficieze, pentru prima dată, de un mod unitar de conducere şi administrare.

Patrimoniul inventariat în baza Legii nr. 204/1947 a constituit obiectul acţiunilor întreprinse în anii următori în ceea ce priveşte cultura şi refacerea pădurilor. În perioada 1948-1956 s-au amenajat toate pădurile din această parte a ţării adoptându-se principiul “Marilor Unităţi Forestiere” - M.U.F. – bazine pentru zonele de deal si munte şi grupe pentru zona de câmpie un principiu modern care oferea posibilitatea gospodăririi unitare a pădurilor. Înaintea înfiinţării parcului, numai cca 40 ha aflate pe raza ocolului silvic Bozovici se aflau în grupa a II-a funcţională, situaţie reglementată în prezent. Următoarea revizuire a amenajamentelor s-a făcut în anul 1986, adoptându-se regimul codru regulat pentru toate unităţile de producţie, în cadrul unui ciclu de 100 de ani, cu excepţia U.P.V Jidoştiţa, O.S. Dr. Tr. Severin, unde s-a prevăzut un ciclu

77

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------de 80 de ani. Tratamentul adoptat a fost cel al tăierilor combinate. La această etapă de amenajare, în cadrul U.P.I, II şi III, de pe raza O.S. Severin, s-au constituit şi subunităţi de refacere, cu un ciclu de 30 de ani în care s-a prevăzut aplicarea de tăieri rase de refacere şi substituire. După anul 1991, terenuri cu destinaţie forestieră au început să fie retrocedate foştilor proprietari, în conformitate cu prevederile Legii nr.18/1991, acţiunea fiind continuată şi în prezent conform prevederilor Legilor nr. 1/2000 şi nr. 247/2005. Suprafeţele de pădure aflate de-a lungul DN6 au fost încadrate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 în zone de conservare specială, cu grad sporit de protecţie, iar potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ele au fost incluse în zonele de protecţie integrală.

2.5. Caracteristici economico-sociale şi culturale actuale

2.5.1. Comunităţile locale

Dinamica populaţiei din Parcul Natural Porţile de Fier, conform Institutului Naţional de Statistică. Numărul de locuitori din cadrul Parcul Natural Porţile de Fier înregistrează o scădere accentuată, atât sporul natural cât şi sporul migrator fiind negative după 1989. Sporul natural negativ este determinat de natalitatea foarte redusă, specifică Banatului şi accentuată de îmbătrânirea populaţiei, dar şi de mortalitatea ridicată, în special din mediul rural. Acest fenomen se produce după ce în perioada premergătoare, dinamica numărului de locuitori s-a caracterizat printr-o creştere spectaculoasă, mai ales în perioada 1966-1977, creştere cauzată de politica demografică, ca şi de dezvoltarea zonei miniere Moldova Nouă, ce a constituit un pol de atracţie a forţei de muncă din zone cu natalitate foarte ridicată. În anul 2010, numărul populaţiei din Parcul Natural Porţile de Fier era de 45735 locuitori, la care se adaugă populaţia din Gura Văii, parte componentă a oraşului Drobeta Turnu Severin; centrele cele mai populate sunt Orşova cu 12726 locuitori şi Moldova Nouă, care împreună cu Moldova Veche, Moldoviţa şi Măceşti numara 13049 locuitori. Densitatea medie a populaţiei este scăzută, aproximativ 45 locuitori/km2, fiind determinată de caracteristicile reliefului care nu a permis dezvoltarea aşezărilor umane, precum şi restructurărilor impuse de realizarea acumulării Porţile de Fier I. La nivel de comună densitatea populaţiei este în general sub 25 loc/km2, valoare specifică zonei carpatice din România - comunele Berzasca, Eşelniţa, Dubova, Şviniţa, Şopotu Nou, Iloviţa, Cărbunari şi Sicheviţa.

78

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Ariile cu densităţi mai mari ale populaţiei sunt localizate în depresiuni - Moldova Nouă, Liubcova-Berzasca, Orşova şi pe platourile calcaroase din apropiere - 100 loc/km2 în Moldova Nouă, 50-80 loc/km2 în comunele Coronini şi Gârnic, precum şi în localitatea Gura Văii aparţinând municipiului Drobeta Turnu Severin, peste 100 loc/km2. Cea mai ridicată densitate se înregistrează în oraşul Orşova, 300 loc/km2. Populaţia este concentrată pe malul Dunării, pe terasele acesteia şi în bazinetele formate la vărsarea afluenţilor. Văile afluente reprezintă arii de concentrare a populaţiei, oferind resurse de apă potabilă şi condiţii favorabile pentru amplasarea gospodăriilor şi pentru desfăşurarea activităţilor agricole. În restul teritoriului Parcului Natural Porţile de Fier densitatea este foarte redusă, întrucât mari suprafeţe de teren din Munţii Almăjului sunt complet nelocuite, din cauza reliefului accidentat, a gradului ridicat de împădurire, a infrastructurii slab dezvoltate şi a izolării în raport cu centrele de polarizare. În Munţii Locvei, deşi sunt mult mai numeroase, aşezările sunt de dimensiuni reduse, sub 100 locuitori, fiind adesea sălaşe care au devenit ulterior aşezări permanente. Un exemplu în acest sens îl constituie comuna Sicheviţa, alcătuită din 19 sate, toate de dimensiuni foarte mici.

2.5.1.1. Structura populaţiei pe sexe

Structura populaţiei pe sexe, la nivelul anului 2010, relevă o uşoară predominare a sexului feminin, 50,84 % faţă de cel masculin,49,16 %. Această structură relevă o creştere a ponderii populaţiei de sex feminin faţă de recensământul din anul 1992, când numărul de persoane de sex masculin era mai mare, circa 50,08 % din populaţie. Cauzele scăderii ponderii populaţiei de sex masculin sunt speranţa de viaţă mai ridicată a femeilor coroborată cu fenomenul de îmbătrânire accentuată a populaţiei din Parcul Natural Porţile de Fier, închiderea activităţilor miniere care atrăgeau in mod deosebit aceasta categorie de forţa de muncă şi sporul migrator negativ.

Cele mai mari ponderi ale femeilor se înregistrează în comunele Sviniţa, 52,57 % şi Dubova, 52 %, iar comune în care predomină populaţia de sex masculin sunt Ilovita, 52,42 %, Breznita-Ocol, 51,68 % şi Pojejena, 50,5%.

Importanţa structurii pe grupe de vârste şi sexe este dată de faptul că funcţie de aceasta trebuie adaptate politicile sociale pentru reducerea ratei şomajului, în prezent populaţia feminină având foarte puţine opţiuni de implicare în diferite categorii de activităţi economice.

2.5.1.2. Structura populaţiei pe medii

La nivelul anului 2010, pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier locuiau 45735 persoane, dintre care circa 48% în mediul urban. Gradul de urbanizare al

79

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------zonei, exprimat prin numărul de locuitori din mediul urban din populaţia totală, nu a înregistrat variaţii în ultimii 15 ani, scăderea populaţiei rurale fiind un fenomen general în Parcul Natural Porţile de Fier. 2.5.1.3. Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Structura populaţiei pe grupe de vârstă din Parcul Natural Porţile de Fier la finele anului 2010 era următoarea: populaţia tânără, cu vârstă de până la 14 ani, reprezenta 11,47% din total, populaţia adultă, cu vârsta cuprinsă între 15-59 ani avea ponderea cea mai mare, de 66,49% din populaţie, explicabilă prin faptul că zona a constituit un pol de atracţie a forţei de muncă pentru activităţile miniere, iar populaţia de peste 60 ani reprezenta 22,03% din populaţia totală, valoare ce exprima o uşoară îmbătrânire a populaţiei. Din grupele de vârstă, populaţia masculină predomina în cadrul grupei de 0-14 ani, cu o pondere de 51,75 % şi în cadrul populaţiei adulte, având o pondere de 50,49 %. Femeile reprezintă însă aproape 60 % , 58,46 % din populaţia din grupa de vârstă de peste 60 ani. La nivel de unităţi administrative, cea mai mare pondere a populaţiei tinere, cu vârstă mai mică de 15 ani, se întâlneşte în regiunea bazinetului Moldova Veche şi a platourilor carstice din apropiere, în comunele Gârnic, Coronini şi în oraşul Moldova Nouă populaţia sub 15 ani depăşeşte 25 % din populaţia totală. Cea mai redusă pondere a populaţiei tinere se înregistrează în comuna Carbunari, 13,71 %.

Populaţia adultă are ponderile cele mai mari în oraşele Moldova Nouă şi Orşova, peste 65 %, cea mai redusă proporţie găsindu-se în comuna Cărbunari, 56,8 %, în vreme ce populaţia de peste 60 ani avea ponderi foarte reduse în oraşele Moldova Nouă, 12,97 % şi Orşova, 14,58 % faţă de comune ca Sicheviţa şi Pojejena cu o pondere de 25 % a populaţiei peste 60 ani si Dubova, Iloviţa, Şviniţa, Berzasca si Şopotu Nou, toate cu peste 20 %. De altfel, analizând structura pe grupe de vârstă şi medii, constatăm că populaţia de peste 60 ani în mediul rural are o pondere de 21,84 %, faţă de doar 13,62 % în mediul urban. Populaţia adultă şi tânără are ponderi mai mari în mediul urban decât în cel rural. Îmbătrânirea populaţiei din mediul rural s-a accentuat în ultimii ani, în unele comune populaţia bătrână depăşind uneori 25 % din numărul total de locuitori: Cărbunari – 29,49%, Sicheviţa – 26,32 %, Pojejena – 26,48 %, pe când populaţia tânără reprezintă circa 15 %. Din datele disponibile pentru anii ulteriori recensământului se constată o tendinţă evidentă de îmbătrânire a populaţiei, populaţia de peste 60 ani reprezentând aproximativ 17,25 % din total, faţă de 13,5 % cât era la recensământul din anul 1992. În schimb, populaţia tânără, cu vârstă mai mică de 14 ani, reprezintă doar 17,44 % din populaţie, faţă de 23 % în anul 2002. Populaţia adultă, cu vârstă cuprinsă între 15 şi 59 ani, care la recensământul din anul 1992 reprezenta circa 63 % din populaţie, continuă să înregistreze o pondere

80

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------foarte mare si la nivelul anului 2002, fiind de 65,29 %. Ponderi ridicate ale adulţilor s-au înregistrat şi în mediul rural, cea mai mare valoare fiind de circa 60,53 %. În oraşul Moldova Nouă, populaţia adultă reprezenta la 1 ianuarie 2001 peste 68 % din populaţia localităţii, datorită prezenţei activităţilor extractive ale minereurilor cuprifere, care au atras forţă de muncă în zonă. Influenţa exercitată de această activitate economică este evidenţiată şi de faptul că în populaţia din oraşul Moldova Nouă cu vârsta cuprinsă între 20 şi 44 ani predomină bărbaţii - 50,24 %, aceştia fiind forţa de muncă folosită în munca dificilă din activităţile de minerit şi prelucrare primară a minereurilor cuprifere.

2.5.1.4. Structura populaţiei pe naţionalităţi şi confesiuni

Structura pe naţionalităţi a populaţiei înregistrată în anul 2002, când s-a realizat ultimul recensământ, era următoarea: Românii reprezintă populaţia majoritară în Parcul Natural Porţile de Fier - 80,85 %. În localităţile Gura Văii, Dudaşu Schelei, Moldoviţa, Padina Matei, Iloviţa, Bahna, Dubova, Coronini, precum şi în toate aşezările formate în secolul al XX-lea, aparţinând de comunele Sicheviţa şi Şopotu Nou, românii reprezentau peste 95 % din total. Ponderea populaţiei române era deosebit de mare şi în principalele aşezări urbane din cadrul Parcului Natural Porţile de Fier: 94 % în Orşova, 80 % în Moldova Nouă şi 76 % în Moldova Veche. Populaţia de etnie sârbă este răspândită în partea vestică: comuna Sviniţa, oraşul Moldova Nouă şi comuna Pojejena, provenind în special din migraţia determinată de stăpânirea otomană a Serbiei. Ponderea populaţiei sârbe este de 11,31 %, reprezentând a doua naţionalitate ca pondere din Parcul Natural Porţile de Fier. În satele Măceşti, Belobreşca, Radimna, Divici şi Sviniţa, peste 80 % din populaţie este de naţionalitate sârbă, iar în satele Pojejena, Socol şi Baziaş, între 20 % şi 50 % din populaţie aparţinea acestei etnii. Populaţia de naţionalitate cehă-pemii, colonizată la începutul secolului al XIX-lea în timpul dominaţiei habsburgice reprezintă 4,79 % din totalul populaţiei Parcului Natural Porţile de Fier. Cele mai ridicate ponderi se întâlnesc în localităţile Bigăr, Eibenthal, Sfânta Elena şi Gârnic, unde reprezintă 30-40% din numărul de locuitori. Cehii sunt majoritari şi în satul Baia Nouă -59,6 %, ponderi ridicate înregistrându-se şi în localităţile Dubova, Sopotu Nou, Coronini si Berzasca. Rromii se găsesc în număr ridicat în localităţile Eşelniţa, unde reprezentau 9,48 % din populaţie şi Berzasca-3,49 % din populaţie, reprezentând pe ansamblu 1,72 % din populaţia Parcului Natural Porţile de Fier. Ponderi ridicate ale rromilor apar în oraşul Moldova Nouă şi în comunele Pojejena, Sicheviţa şi Sviniţa, aproximativ 1-2% din populaţia totală.

81

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Alte naţionalităţi: maghiari – 0,73 % şi germani-şvabi - 0,39 %, care erau răspândiţi cu precădere în aşezările urbane Orşova şi Moldova Veche; la aceştia se adăugă un număr redus de slovaci, ucraineni, bulgari şi alte naţionalităţi. Structura pe confesiuni este strâns legată de structura pe naţionalităţi: 85,92 % din populaţie aparţine cultului ortodox-inclusiv cultul ortodox - stil vechi, răspândit în special în localitatea Sviniţa; 6,43 % din populaţie aparţine cultului romano-catolic, mai ales din populaţia de naţionalitate cehă şi maghiară; 3,99 % din populaţie aparţine cultului baptist, 1,08 % - cultului penticostal, 0,13 % - cultului reformat, restul populaţiei fiind formată din greco-catolici, atei şi reprezentanţi ai altor culte. După 1990 se observă scăderea semnificativă a numărului de şvabi, unguri şi cehi, care au imigrat în ţările de origine, acest lucru determinând o diminuare a numărului de romano-catolici din totalul populaţiei.

Remarcabilă pentru Parcul Natural Porţile de Fier este diversitatea etnică ridicată a populaţiei, cinci dintre etnii: români, sârbi, cehi, rromi, şvabi şi două dintre confesiuni, ortodocşi, catolici, majoritatea populaţiei aparţinând acestor confesiuni.

2.5.1.5. Structura populaţiei active

Populaţia activă reprezenta în 1992 aproximativ 45 % din totalul locuitorilor, cea mai mare pondere a populaţiei active fiind întâlnită în comuna Sicheviţa - 58 %, iar cea mai redusă în comuna Sviniţa - 33 %. Se remarcă o diferenţă foarte mare între ponderea populaţiei active dintre persoanele de sex masculin, 51,9 % din total populaţie de sex masculin şi cele de sex feminin, doar 39,4 % se încadra în populaţia activă. Din populaţia inactivă, o parte importantă o constituie pensionarii; ponderea acestora la nivelul Parcului Natural Porţile de Fier fiind de 15,7 %. La nivel de comune, se constată diferenţe foarte mari. Astfel, în comuna Pojejena, pensionarii reprezentau 26,6 % din populaţie, în Berzasca şi Dubova - circa 22 %, în Sviniţa - 19 % din populaţie, pe când la polul opus se situează comunele Gârnic -8 % şi Coronini - 10 %.

În ceea ce priveşte şomajul, la nivelul anului 2002 în Parcul Natural Porţile de Fier valoarea sa era de 10,05 %; rata cea mai ridicată a şomajului se înregistra în Eşelniţa-15% şi Sviniţa - 14 %; cele mai mici rate ale şomajului s-au înregistrat în Sicheviţa-2,8 %, Gârnic-3,8 % şi Dubova-4,8 %. În perioada de după 1992, scăderea rentabilităţii activităţilor extractive a condus la disponibilizarea forţei de muncă din unele activităţi extractive: Cozla, Bigăr, Baia Noua, Eibenthal, Moldova Noua, alături de reducerea personalului minelor aflate încă în activitate-Moldova Nouă, Cozla. Diversitatea redusă a activităţilor economice a făcut ca o bună parte a populaţiei să nu mai aibă nici o sursă de venituri, asigurându-şi însă traiul prin practicarea unei agriculturi de subzistenţă. Din aceste cauze - şomajul avea o valoare de 34 % după Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în anul 1999 a fost declarată Regiunea defavorizată Anina-Moldova Nouă care include o

82

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------bună parte din teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier - comunele Berzasca, Sicheviţa, Coronini, Cărbunari şi oraşul Moldova Nouă, toate aparţinând judeţului Caraş-Severin. Conform Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, această măsură a avut efecte pozitive, astfel încât în luna iunie 2001, prin crearea a 480 locuri de muncă, din care 355 pentru forţa de muncă neocupată, şomajul scăzuse la doar 8 %.

2.5.1.6. Aşezările umane Defileul Dunării a reprezentat o arie propice pentru locuire încă din paleolitic, însă cele mai multe aşezări sunt atestate documentar din Evul Mediu şi în secolul al XIX-lea. În secolul al XX-lea, au avut loc două evenimente importante pentru dinamica aşezărilor umane: declararea unor localităţi noi, în comunele Sicheviţa şi Şopotu Nou, sate formate prin fenomenul de roire şi realizarea lacului de acumulare „Porţile de Fier I”, care a produs mutaţii semnificative la nivelul aşezărilor din Defileul Dunării: a)Localităţile Tişoviţa, Plavişeviţa şi Ogradena au fost, prin inundare în 1969, desfiinţate, familiile din aceste localităţi fiind mutate în cea mai mare parte în satul nou creat Eşelniţa; b)Localitatea Vârciorova a fost desfiinţată, familiile mutându-se în Drobeta Turnu Severin şi în localitatea Iloviţa; c)Localităţile Gura Văii, Orşova, Eşelniţa, Dubova şi Sviniţa au fost strămutate pe noi vetre, vechea vatră fiind acoperită de ape; d)Localităţile Tufări, Jupalnic, Coramnic au dispărut, ca urmare a înglobării lor în noua vatră a oraşului Orşova; e)Localitatea Ada-Kaleh a dispărut odată cu insula ce poarta acelasi nume, locuitorii, cei mai mulţi de naţionalitate turcă migrând către diferite oraşe ale ţării: Bucureşti, Constanţa, Drobeta Turnu Severin şi altele; f)Localitatea Drencova a dispărut, toponimul rămânând doar pentru portul si postul hidrometric cu acelaşi nume.

2.5.1.6.1. Aşezările urbane

Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier se află municipiile Orşova şi Drobeta Turnu Severin, prin localităţile componente Gura Văii şi Dudaşu Schelei, Moldova Nouă, cu localităţile componente Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti şi Moldoviţa.

Orşova este localitatea care ocupă locul secund ca şi număr de locuitori din arealul parcului, care la nivelul, în anul 2002 –12 965 locuitori, iar la finele anului 2010 avea 12616 de locuitori. Construit pe o vatră nouă, parţial pe fostele vetre ale satelor Jupalnic, Coramnic şi Tufări, după crearea lacului de acumulare Porţile de Fier I, oraşul Orşova prezintă o structură adunată şi o textură regulată a reţelei de străzi.

83


Localitatea cu cel mai mare număr de locuitori este oraşul Moldova Nouă, care la finele anului 2010 număra 16874 de locuitori, din care 11793 persoane în localitatea Moldova Veche, iar 4030 în Moldova Nouă. Aceste două localităţi sunt foarte apropiate ca distanţă, la doar 3-4 km. Moldova Veche, atestat documentar din anul 1588, are o structură adunată compactă, fiind aşezat pe malul Dunării, în dreptul ostrovului Moldova Veche; Moldova Nouă, menţionat prima dată în anul 1717, are o formă alungită, clădirile găsindu-se în lungul văii Boşneagului şi a afluenţilor săi Valea Mare şi Pârâul Firizan.

Localităţile Moldoviţa şi Măceşti aparţinătoare de oraşul Moldova Nouă, Gura Văii şi Dudaşu Schelei, aparţinătoare de municipiul Dr. Tr. Severin, sunt de dimensiuni mai mici şi cu activităţi agricole dominantă şi au o fizionomie şi populaţie specific rurală.

2.5.1.6.2. Aşezările rurale

În Parcul Natural Porţile de Fier se află 50 de sate, aparţinând de 13 comune, precum şi 2 municipii: Orşova şi Drobeta Turnu Severin - parţial şi un oraş - Moldova Nouă. Cele mai mari comune, la nivelul anului 2007, cu peste 3000 locuitori din arealul Parcului Natural Porţile de Fier sunt Eşelniţa, 3091 locuitori, Berzasca - 3022 locuitori, Pojejena-3172 locuitori. Între cele cu 1000-2700 de locuitori amintim: Coronini, Sichevita, Sviniţa, Gârnic. Cât priveşte comunele Cărbunari, Şopotu Nou şi Socol numai parţial aparţin arealului parcului. Un număr de 10 sate se încadrează în categoria 500-1000 locuitori, alte 9 aveau 100-500 locuitori, iar restul de 19 numărau sub 100 locuitori.

Tabelul nr. 4 Aşezările permanente de pe teritoriul Parcului Natural Porţile de FierJudeţul Unitatea administrativă Aşezări permanente

Car

aş-S

ever

in

Moldova Nouă Moldova Nouă, Moldova Veche, Moldoviţa, MăceştiPojejena Pojejena, Divici, Radimna, Belobreşca, ŞuşcaCărbunari -Coronini Coronini, Sfânta ElenaGârnic Gârnic, Padina MateiŞopotu Nou Cârşa Roşie, Valea Roşie, Urcu-parţial, Valea Răchitei –parţial.Socol Baziaş

Sicheviţa

Sicheviţa, Brestelnic, Cameniţa, Cârşie, Cracu Almăj, Cruşoviţa, Curmătura, Frăsiniş, Gornea, Liborajdea, Lucacevăţ, Martinovăţ, Ogaşu Podului, Streneac, Valea Oreviţa, Valea Ravensca, Valea Sicheviţei, Zănou, Zăsloane

Berzasca Berzasca, Liubcova, Bigăr, Cozla

Meh

edin

ţi

Drobeta Turnu Severin* Gura Văii, Dudaşu ScheleiOrşova OrşovaDubova Dubova, Baia Nouă, Eibenthal

84


Eşelniţa EşelniţaIloviţa Iloviţa, BahnaSviniţa SviniţaBrezniţa-Ocol Brezniţa Ocol –parţial.

*Municipiul Drobeta Turnu Severin se află în afara Parcului Natural Porţile de Fier, doar localităţile Gura Văii şi Dudaşu Schelei, fiind parte componentă a acestuia.

În Parcul Natural Porţile de Fier densitatea localităţilor este de 4,1 sate / 100 km2, existând însă mari diferenţe între densitatea localităţilor pe teritoriul judeţului Mehedinţi şi cea de pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. În judeţul Mehedinţi, pe care se suprapune cea mai mare parte a Munţilor Almăjului, dar şi un segment al Podişului Mehedinţi, densitatea satelor este foarte scăzută, de 1,4 sate/100 km2, cauza constituind-o condiţiile fizico-geografice nefavorabile şi concentrarea aşezărilor umane în perioada de construire a barajului de la Porţile de Fier, prin strămutarea satelor - nu mai puţin de 8 sate fiind desfiinţate în acea perioadă. Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, densitatea aşezărilor umane este de 6,7 sate/100 km2, o densitate foarte ridicată, în comparaţie cu cea mai mare parte a Carpaţilor Româneşti. Această valoare ridicată se datorează reliefului mai domol şi al defrişărilor masive din Munţii Locvei, care au permis formarea a numeroase sate ce aparţin de comunele Sicheviţa şi Şopotu Nou; în total, localităţile din aceste două comune reprezintă aproape 50 % din totalul localităţilor cu vatra pe cuprinsul Parcului Natural Porţile de Fier. Din punct de vedere al structurii, aşezările rurale din arealul Parcului Natural Porţile de Fier se încadrează în general în satele de tip adunat, datorită tendinţei de aglomerare în lungul văilor sau drumurilor, precum şi a condiţiilor de relief - suprafaţa restrânsă a conurilor de dejecţie şi a teraselor pe care s-au format aşezările, istorice - strămutarea localităţilor a fost făcută pe o suprafaţă redusă, care oferea condiţii pentru extindere. Există şi sate risipite, acestea fiind în special cele formate prin fenomenul de roire, satele matcă fiind Sicheviţa şi Şopotu Nou. Majoritatea satelor risipite au dimensiuni foarte reduse, sub 100 locuitori. Majoritatea aşezărilor omeneşti erau dezvoltate pe conurile de dejecţie ale afluenţilor Dunării, mai ales în zona cuprinsă între Liubcova şi Eşelniţa: satele Liubcova, Berzasca, Tişoviţa, Plavişeviţa, Dubova, Ogradena. Dintre satele dezvoltate pe conuri de dejecţie mai făcea parte localitatea Vârciorova, ca şi satul Pescari,actualmente Coronini. După construirea barajului şi a lacului de acumulare, multe din aceste sate au fost parţial sau total strămutate, altele fiind desfiinţate. În urma acestor strămutări, vetrele localităţilor au ocupat versanţii şi malurile golfurilor nou formate. Între Moldova Veche şi Divici satele sunt dezvoltate pe terasele Dunării, mai extinse în această zonă: satele Măceşti, Pojejena, Belobreşca, Divici, Şuşca. Alte localităţi se întind pe văile afluenţilor Dunării: Gura Văii pe Jidoştiţa, Gârnic,

85

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Sicheviţa şi Gornea pe valea Cameniţa, Liborajdea pe valea cu acelaşi nume, Radimna pe Valea Radimna. Pe platourile carstice se găsesc satele Sfânta Elena şi Padina Matei, acestea putând fi încadrate în categoria satelor de culme. La aşezările permanente se adaugă sălaşele, răspândite în apropierea localităţilor Sicheviţa, Sviniţa, Dubova, dar şi Berzasca, Pojejena, Eşelniţa. Numărul cel mai mare de locuinţe temporare se întâlneşte în Munţii Almăjului, unde satele sunt amplasate pe malul Dunării, un teritoriu foarte întins fiind nepopulat. Pentru exploatarea terenurilor din acest perimetru au fost construite sălaşe, cele mai numeroase fiind aşezate în perimetrul delimitat la sud de Dunăre, iar la nord de linia ce uneşte Cozla de Dubova.

2.5.2. Ceilalţi factori interesaţi

Principalii factori interesaţi în existenţa şi evoluţia Parcului Natural Porţile de Fier sunt, în primul rând, instituţiile şi organizaţiile care fac parte din Consiliul Consultativ de Administrare al parcului. Acestea sunt : 1.Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva 2.Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara 3.Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geologie – Geofizică 4.Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Geografie 5.Facultatea de Silvicultură si Exploatări Forestiere Braşov 6.Direcţia Silvică Mehedinţi 7.Direcţia Silvica Caraş-Severin 8.Agenţia de Protecţie a Mediului Mehedinţi 9.Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin 10.Instituţia Prefectului-Judeţul Mehedinţi 11.Instituţia Prefectului-Judeţul Caraş-Severin 12.Consiliul Judeţean Mehedinţi 13.Consiliul Judeţean Caraş-Severin 14. Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara 15.Administraţia Bazinală de Apă Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi 16. Administraţia Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin 17.S.C.Hidrolectrica S.A., sucursala Hidrocentrale „ Porţile de Fier” 18.Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Mehedinţi 19.Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Caraş-Severin 20.Ocolul Silvic Drobeta Turnu Severin 21.Ocolul Silvic Orşova 22.Ocolul Silvic Băile Herculane

86

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- 23.Ocolul Silvic Berzeasca 24.Ocolul Silvic Moldova Nouă 25.Ocolul Silvic Bozovici 26.Ocolul Silvic Sasca Montana 27.Consiliul local al Municipiului Drobeta Turnu Severin 28.Consiliul local Iloviţa 29.Consiliul local al Municipiului Orşova 30.Consiliul local Dubova 31.Consiliul local Eselniţa 32. Consiliul local Sviniţa 33. Consiliul local Berzeasca 34. Consiliul local Moldova Nouă 35. Consiliul local Sicheviţa 36. Consiliul local Coronini 37. Consiliul local Cărbunari 38. Consiliul local Gîrnic 39. Consiliul local Şopotu Nou 40. Consiliul local Socol 41. Consiliul local Pojejena 42.A.J.V.P.S. Mehedinţi 43.A.J.V.P.S. Caraş-Severin 44.Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier 45.Autoritatea Naţională pentru Turism 46.Muzeul Regiunii Porţile de Fier - Drobeta Turnu-Severin 47.Muzeul Banatului - Timişoara 48.Muzeul Banatului Montan-Reşiţa 49. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al judeţului Mehedinţi 50.Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al Judeţului Caraş-Severin 51. Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin 52. Direcţia de Sănătate Publică Banat La acestea se adaugă inspectoratele şcolare din judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, precum şi unităţile de învăţământ din arealul parcului. Sunt, de asemenea, interesate organizaţii non-guvernamentale de diverse profile, asociaţii profesionale, agenţi economici precum şi agenţii de turism. 2.5.3. Folosinţa actuală a terenurilor

2.5.3.1. Agricultura

Suprafaţa redusă a terenurilor agricole evidenţiază caracterul de subzistenţă al agriculturii din Parcul Natural Porţile de Fier. Astfel, terenurile agricole ocupă 28500

87

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------ha - 24,6 % din suprafaţa totală a parcului, cele mai mari ponderi ale terenurilor agricole, peste 70 % din suprafaţa localităţii întâlnindu-se în comunele Coronini şi Socol, iar cele mai reduse, sub 15 %, în comunele Dubova, Eşelniţa şi Cărbunari şi în municipiul Drobeta Turnu Severin. Se constată faptul că peste 70 % din terenurile agricole se găsesc pe teritoriul judeţului Caraş - Severin, unde densitatea localităţilor este mult mai ridicată şi unde elementele cadrului natural au favorizat dezvoltarea activităţilor agricole. Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, relieful fiind mult mai accidentat, terenurile agricole ocupă suprafeţe mai restrânse, situate mai ales pe suprafeţele de nivelare şi în apropierea Dunării. Structura suprafeţei agricole este următoarea: păşuni 15,20%, terenuri arabile 11,91%, fâneţe 6,65%,vii şi livezi 0,88%. Ponderea redusă a terenurilor arabile evidenţiază productivitatea redusă a culturii plantelor, cea mai mare parte a terenurilor productive fiind inundate odată cu realizarea lacului de acumulare Porţile de Fier I. Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier sunt practicate următoarele culturi: predominant este porumbul, care se cultivă pe circa 50 % din terenurile arabile, urmat de grâu şi secară, cultivate pe aproximativ 20 % din terenurile arabile, şi de culturi de cartofi. Păşunile ocupă o suprafaţă de peste 17586 ha. Păşunile reprezintă mai mult de 50 % din terenurile agricole în următoarele comune: Berzasca, Brezniţa-Ocol, Pojejena, Socol, Sviniţa, Eşelniţa, iar în comunele Dubova şi Şopotu Nou ele reprezintă mai puţin de 25 % din terenurile agricole. Fâneţele ocupă la rândul lor o suprafaţă de peste 7698 ha, cele mai mari suprafeţe găsindu-se pe teritoriul comunelor Sicheviţa - circa 1700 ha, Berzasca, Pojejena, Sviniţa şi Moldova Nouă, între 500 şi 1000 ha de fâneţe. Fâneţele au o pondere de peste 30 % din suprafeţele agricole ale comunelor Şopotu Nou, Dubova, Sicheviţa, Eşelniţa, Sviniţa şi a oraşului Orşova. În urma comparării suprafeţelor ocupate de păşuni şi fâneţe în Parcul Natural Porţile de Fier, constatăm faptul că în judeţul Caraş-Severin se găsesc peste 77 % din păşuni şi peste 70 % din fâneţe din suprafeţele agricole din cadrul Parcului, ceea ce se explică prin densitatea mai mare a aşezărilor risipite din regiunile favorabile acestor utilizări ale terenurilor. Viile ocupă suprafeţe restrânse în Parcul Natural Porţile de Fier, totalizând doar circa 400 ha, din care 220 ha se găsesc pe teritoriul administrativ al oraşului Moldova Nouă. Livezile ocupă suprafeţe şi mai reduse - în total circa 250 ha, din care peste jumătate se găsesc pe teritoriul comunei Sicheviţa şi oraşului Moldova Nouă. În acest moment, practicile agriculturii ecologice nu sunt foarte mult implementate şi popularizate de structurile specifice în rândul cetăţenilor.

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind: a) Rotaţia culturilor ca premisă a folosirii eficiente a resurselor fermei.

88


b)Limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice, a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari şi a altor substanţe complementare folosite pentru prelucrarea produselor agricole

c)Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic d)Valorificarea resurselor existente la faţa locului, ca de pildă folosirea ca

fertilizator a gunoiului provenit de la animale şi a furajelor produse la fermă e)Alegerea unor specii de plante şi animale rezistente la boli şi dăunători,

adaptate condiţiilor locale f)Creşterea animalelor în libertate şi adăposturi deschise şi hrănirea acestora cu

furaje ecologice g)Folosirea unor practici de creştere a animalelor adaptate fiecărei rase în parte

2.5.3.2. Creşterea animalelor

În Parcul Natural Porţile de Fier erau înregistrate în anul 1999 aproximativ 5000 bovine, 3800 porcine, 13200 ovine şi 90000 păsări. Dinamica ultimilor ani arată o scădere cu aproximativ 20 % a efectivului de bovine şi porcine, şi o uşoară scădere a numărului de păsări, ulterioară unei creşteri a acestora, cauzată de faptul că păsările erau mai uşor de întreţinut şi de crescut în gospodăriile particulare. Cele mai mari densităţi, peste 10 capete bovine/km2, se înregistrează în comunele Cărbunari şi Gârnic, unde şi densitatea populaţiei este foarte ridicată, ca şi în comunele Brezniţa-Ocol şi Şopotu Nou, unde întinderea fâneţelor şi păşunilor este favorabilă pentru creşterea animalelor. În partea corespunzătoare judeţului Caraş-Severin, efectivul de bovine este mai numeros decât în partea din judeţul Mehedinţi, unde posibilităţile de păşunat sunt mai reduse. O deosebită dezvoltare a cunoscut însă creşterea ovinelor, cu precădere în partea ce aparţine de judeţul Caraş-Severin, unde în fiecare comună sunt crescute cel puţin 1000 ovine, cel mai mare efectiv întâlnindu-se în comuna Pojejena, peste 3000 capete; în judeţul Mehedinţi, cu excepţia comunei Iloviţa, peste 1300 capete, efectivul de ovine este redus, sub 700 capete/comună. Efectivele de porcine sunt ridicate pe tot teritoriul parcului, cele mai numeroase efective fiind înregistrate în comunele Şopotu Nou şi Şicheviţa. Impactul asupra mediului al activităţilor agricole din Parcul Natural Porţile de Fier este dificil de evaluat din cauză că fragmentarea terenurilor arabile este foarte ridicată, monitorizarea utilizării îngrăşămintelor chimice fiind foarte dificilă. O evaluare a impactului se poate face prin cartarea teritoriilor afectate de fenomene de ruderalizare a vegetaţiei şi prin eutrofizarea lacurilor ca urmare a folosirii pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice. Totuşi, se poate considera că impactul provocat de folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice asupra mediului este destul de redus, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru utilizarea acestora la scară largă, agricultura practicată în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, fiind o agricultură de subzistenţă.

89

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Influenţa negativă a activităţilor agricole se manifestă prin creşterea intensităţii proceselor geomorfologice actuale pe terenurile pe care se aplică tehnici agricole necorespunzătoare.

De asemenea, activităţile de creştere a animalelor contribuie la degradarea calităţii habitatelor, mai ales în cazul în care acestea se desfăşoară în zone cu diversitatea biologică ridicată.

2.5.3.3. Pescuitul

Pescuitul a fost practicat în zona Parcului Natural Porţile de Fier încă din cele mai vechi timpuri, fiind una din sursele de asigurare a hranei pentru localnici. În ultima perioadă însă, starea fondului piscicol din amonte de barajul de la Porţile de Fier I al fluviului Dunărea este necorespunzătoare, cauzele fiind:

a)construcţia barajului fără un sistem care să asigure retragerea speciilor de sturioni marini migratori;

b)practicarea pescuitului neautorizat, neorganizat şi în perioadele de prohibiţie;c)utilizarea pentru pescuit a unor tehnici şi unelte interzise prin reglementările

existente;d)practicarea braconajului la pescuit cu aparatură electrică; e)capturarea peştilor sub dimensiunile prevăzute de lege;f)nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea pescuitului comercial şi

recreativ/sportiv pe Dunăre în zonele umede şi rezervaţii declarate prin diferite acte normative. De asemenea, conform prevederilor legale, se interzice pescuitul comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 de m aval de baraj.

g)variaţia ridicată a nivelului apei lacului de acumulare, fără asigurarea timpului necesar retragerii populaţiilor de peşte în vârstă de 1 şi chiar 2 ani din apele de mică adâncime cu stufăriş în apa de adâncime a Dunării. Pescuitul a luat o amploare deosebită în ultimii ani, în ciuda faptului că efectivele de peşte au scăzut considerabil, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, datorită chimismului apelor şi pescuitului industrial fără a lăsa puietul să se dezvolte. Sistemul deficitar de control al exploatărilor piscicole de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura determină existenţa unei situaţii destul de grave în acest sector al economiei, lucru care se va reflecta în calitatea vieţii comunităţilor umane din Parcul Natural Porţile de Fier. Se remarcă, de asemenea, o creştere a presiunii asupra ariilor de protecţie specială avifaunistică prin practicarea pescuitului neautorizat atât de tip comercial, cât şi de tip sportiv.

În conformitate cu Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011, pe teritoriul ariilor naturale protejate, pescuitul comercial se practică în zonele în care este permisă

90

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------această activitate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale planului de management şi/sau regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate. De asemenea, acelaşi act normativ prevede că pentru eliberarea autorizaţiei de pescuit comenrcial de către ANPA, solicitanţii trebuie să depună la filialele regionale ale ANPA, printre alte documente, şi avizul custodelui/administratorului ariei naturale protejate.

Pentru evitarea degradării stării fondului piscicol este necesar un control susţinut desfăşurat de Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier în vederea aplicării întocmai a legislaţiei în vigoare cu privire la pescuit, precum şi stabilirea unor criterii unice de prohibiţie, în colaborare cu autorităţile specifice sârbeşti, pe lungimea comună a Dunării, atât pentru partea română, cât şi pentru cea sârbă.

2.5.3.4. Silvicultura şi vânătoarea

Gospodărirea pădurilor din Parcul Natural Porţile de Fier este asigurată prin şase ocoale silvice: Moldova Nouă, Sasca Montana, Berzasca şi Băile Herculane din cadrul Direcţiei Silvice Caraş-Severin, respectiv Orşova şi Drobeta Turnu Severin din cadrul Direcţiei Silvice Mehedinţi. Acestea coordonează activităţile de administrare şi exploatare a resurselor forestiere aflate parţial sau total în Parcul Natural Porţile de Fier pe baza amenajamentelor silvice. Pentru armonizarea imperativelor de conservare a biodiversităţii forestiere cu cele ale ţelurilor de gospodărire a pădurii, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va participa la conferinţele de amenajare, tema de amenajare elaborându-se în colaborare cu Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, rezultatul fiind adaptarea prevederilor amenajamentelor la planul de management al parcului. De asemenea, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va monitoriza respectarea prevederilor amenajamentelor silvice. Este de menţionat faptul că activităţile de producţie au o pondere destul de redusă. Acest aspect este influenţat de calitatea slabă a materialului lemnos ce poate fi recoltat, datorată incendierii unor foarte mari suprafeţe de pădure în timpul celor două războaie mondiale, dar şi de existenţa unor suprafeţe foarte ridicate incluse în categoria pădurilor cu funcţie de protecţie.

Regimul de zonă defavorizată declarată în partea de vest a Parcului Natural Porţile de Fier a condus la apariţia unor agenţi economici interesaţi de prelucrarea primară a produselor lemnoase obţinute din fondul forestier.

Deşi în prezent nu este o problemă deosebită a parcului, este necesar un control atent al acestor activităţi astfel încât presiunea asupra pădurilor să nu crească semnificativ. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va asigura verificarea şi aprobarea borderourilor de masa lemnoasă pentru toate ocoalele silvice din arealul parcului.

91

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- În vederea gospodăririi durabile a pădurilor va fi urmărită realizarea următoarelor măsuri: 1.Menţinerea suprafeţei fondului forestier şi extinderea suprafeţei acestuia prin:

a)monitorizarea activităţilor susceptibile a conduce la diminuarea suprafeţei fondului forestier;

b)împădurirea terenurilor degradate şi/sau abandonate, realizată doar cu speciile indigene şi care intră în constituirea habitatelor Natura 2000, pentru care s-a declarat situl ROSCI0206 Porţile de Fier;

c)renaturalizarea prin împădurire a terenurilor afectate în urma activităţilor de exploatare a resurselor minerale;

d)intervenţii pentru limitarea dezastrelor naturale sau incendiilor şi de înlăturare a efectelor acestora;

e)menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure prin utilizarea unor practici raţionale de gospodărire;

f)folosirea la lucrările de împădurire şi reîmpădurire a speciilor indigene şi provenienţelor locale de arbori şi care intră în constituirea habitatelor Natura 2000, pentru care s-a declarat situl ROSCI0206 Porţile de Fier, adaptate şantierului de instalare a noului arboret. Introducerea de specii alohtone poate fi aplicată numai după evaluarea impactului lor asupra ecosistemului;

g)adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare şi transport al materialului lemnos care să reducă la minim degradarea arborilor şi/sau a solului;

h)monitorizarea activităţii utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburanţi şi lubrefianţi;

i)utilizarea la lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri numai a metodelor biologice, pentru întărirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor;

j)menţinerea funcţiilor productive durabile ale pădurii, atât pentru produsele lemnoase, cât şi a celor nelemnoase;

k)organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare a arboretelor corespunzător menţinerii capacităţii productive;

l)exploatarea pe principiul durabilităţii a produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii;

m)realizarea şi menţinerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor servicii eficiente şi reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenţie deosebită speciilor ameninţate şi evitând fragmentarea habitatelor; 2.Menţinerea şi conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor de pădure prin:

a)organizarea lucrărilor de regenerare, conducere şi exploatare corespunzător menţinerii biodiversităţii ecosistemice şi a diversităţii peisajului;

b)evidenţierea în amenajamentele silvice a ecosistemelor forestiere protejate, rare sau periclitate şi a zonelor cu specii endemice;

92


c) adoptarea tratamentelor care promovează regenerarea naturală;d)conservarea arborilor uscaţi, căzuţi sau în picioare, arborilor aflaţi în

descompunere şi arborilor cu scorburi care pot constitui habitate, locuri de hrănire, de cuibărire sau de reproducere pentru specii de mamifere mici, păsări, insecte sau plante inferioare;

e)menţinerea bălţilor, păraielor, izvoarelor, mlaştinilor într-o stare care să permită asigurarea rolului acestora în reproducerea peştilor, amfibienilor, insectelor sau altor specii de animale sau plante;

f) menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurii;g)evidenţierea în amenajamentele silvice a pădurilor cu funcţii de protecţie

pentru întregul areal al parcului;h)monitorizarea operaţiunilor silviculturale în zone predispuse la eroziune;i)interzicerea păşunatului şi limitarea accesului pentru trecerea la păşunat şi

adăpat a animalelor domestice;j)interzicerea practicilor ce pot influenţa negativ calitatea apei, respectiv:

i)deversarea apelor menajere şi reziduale în cursurile de apă interioare şi în fluviul Dunărea;

ii)depozitarea deşeurilor menajere pe malul albiilor cursurilor de apă;iii)spălarea utilajelor agricole şi autovehiculelor în albiile cursurilor de

apă;k) menţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii prin:

i)urmărirea exploatării produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii în viziunea dezvoltării rurale; ii)respectarea drepturilor legale, cutumiare şi tradiţionale asupra terenurilor forestiere, care nu vor afecta aria naturală protejată; iii)promovarea utilizării tradiţionale a resurselor pădurii, în condiţiile legii. În zonele propice exploatării forestiere, care nu fac parte din categoria zonelor protejate sau de protecţie integrală sunt permise activităţile raţionale de exploatare a masei lemnoase, în conformitate cu prevederile art. 22 , alin. 9, lit. k), l) şi art. 22 , alin. 11, lit. e), f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul resurselor nelemnoase ale pădurii, exploatarea ciupercilor, care sunt destinate într-o proporţie covârşitoare exportului, reprezintă una dintre problemele delicate datorită faptului că volumul colectărilor anuale în unele zone ale parcului nu ţine cont de capacitatea de regenerare a acestor specii. Exploatarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale şi tinctoriale din fondul forestier este actualmente deficitară, existând posibilitatea de valorificare viitoare a acestora, una din direcţiile de dezvoltare a comunităţilor din parc fiind crearea unor facilităţi de prelucrare şi valorificare a acestor resurse. Principalele specii de interes cinegetic de pe raza parcului sunt: căpriorul-Capreolus capreolus, mistreţul - Sus scrofa, vulpea-Vulpes vulpes, iepurele de câmp-Lepus europaeus, fazanul-Phasianus colchicus, potârnichea-Perdix perdix, prepeliţa-

93

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Coturnix coturnix, raţa mare-Anas platyrhynchos. Ursul – Ursus arctos, lupul – Canis lupus, cerbul – Cervus elaphus, râsul – Lyns lyns, pisica sălbatică – Felis sylvestris, specii prezente în arealul Parcului Natural Porţile de Fier sunt specii protejate prin Directiva Habitate, transpusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,cu modificările şi completările ulterioare, prin ale cărei prevederi vânătoarea este interzisă la aceste specii. Ocrotirea acestor specii nu se poate concepe ca o preocupare de sine stătătoare numai şi numai pentru fauna cinegetică. Ea va trebui corelată şi cu atitudinea faţă de celelalte specii, cu starea habitatului şi a mediului înconjurător, cu care acestea se află în interrelaţii, influenţându-se reciproc. Neglijarea acestor legături, pe cât de discrete pe atât de determinante, poate bloca paşii spre etapele următoare ale cunoaşterii biologiei, ecologiei şi comportamentului speciilor de interes cinegetic de pe raza parcului. Fondurile de vânătoare, atât cele administrate de direcţiile silvice, cât şi cele administrate de asociaţiile de vânătoare şi pescuit sportiv sunt exploatate corespunzător, nefiind semnalate disfuncţionalităţi în cazul acestei activităţi. Totuşi, pentru menţinerea într-o stare corespunzătoare a efectivelor, se impune ca evaluarea acestora sa fie realizată cu participarea prin sondaj a reprezentanţilor Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier care să asigure, de asemenea şi controlul aplicării legislaţiei în acest domeniu. În acest sens, cotele de recoltă vor fi avizate de către administraţia parcului.

2.5.3.5. Activităţile industriale în Parcul Natural Porţile de Fier

Dezvoltarea activităţilor industriale în Parcul Natural Porţile de Fier este în primul rând legată de exploatarea diferitelor resurse naturale, în special minerale.

Teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier dispune de variate resurse de substanţe minerale, care au fost exploatate în decursul istoriei în foarte multe puncte. O parte a exploatărilor au fost însă închise, iar altele şi-au redus producţia, astfel că o mare parte a personalului a fost disponibilizat, ceea ce a condus la apariţia unor grave probleme sociale: şomaj, scăderea nivelului de trai.

Activităţile de exploatare a cărbunelui de calitate superioară - huilă se desfăşurau la Cozla, Bigăr şi la Baia Nouă.

Minereurile cuprifere nu se mai exploateaza în regiunea Moldova Nouă. În prezent, se realizează numai exploatările de banatite în două cariere, în care conţinutul de cupru este mult mai redus - 0,2%. Pentru depozitarea sterilului ce a rezultat în urma exploatărilor miniere s-au amenajat mai multe halde de steril, sub forma „iazurilor de câmp”, care sunt cele mai mari depozite de steril din ţară. Activităţile extractive ale minereurilor nemetalifere erau numeroase în arealul studiat, resursele exploatate fiind următoarele: argile colorate la Coronini şi Gârnic, caolin la Sicheviţa, serpentină la Berzasca, Iuţi, Şviniţa, Eibenthal şi Tişoviţa, azbest

94

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------la Tişoviţa, Eibenthal şi Plavişeviţa, cuarţ la Orşova, calcar cristalin la Cariera Mraconia, iar bentonită la Tufări.

Menţionăm şi existenţa unei staţii de prelucrare a cuarţului de la Ponicova, şi a staţiei de sortare şi concasare a pietrei de la Sicheviţa.

La Orşova exista întreprinderea „Silicor S.A. - Orşova" de prelucrare a minereurilor nemetalice - feldspat, cuarţ, talc, materia primă provenind de la exploatările din apropiere.

Zonele de extracţie ale resurselor minerale exploatate în Parcul Natural Porţile de Fier se constituie în areale degradate, în care este necesară promovarea unor programe de reconstrucţie ecologică costisitoare.

Se remarcă, zona Moldova Nouă, unde exploatarea minereurilor complexe, precum şi depozitarea reziduurilor a determinat creşterea suprafeţelor degradate cu implicaţii în plan local şi regional.

De asemenea, majoritatea fostelor exploatări de resurse minerale prezintă în apropierea punctului de extracţie o haldă de steril, aflată în diferite stadii de conservare şi care pune probleme de stabilitate a versanţilor şi de scădere a productivităţii terenurilor adiacente.

La nivelul industriei extractive trebuie remarcate şi problemele determinate de creşterea numărului de cariere de exploatare a rocilor de construcţie, unele dintre acestea ilegale. Carierele au impact negativ asupra distribuţiei spaţiale şi calităţii habitatelor, stabilităţii versanţilor, continuităţii şi esteticii peisajelor.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier şi Consiliul Ştiinţific vor aproba exploatarea resurselor minerale din punctele de extracţie unde aceste activităţi nu aduc atingere regimului de conservare, iar pentru cele respinse vor fi înaintate justificări.

Pentru luarea unei decizii corecte, Consiliul Ştiinţific poate solicita agenţilor economici interesaţi în exploatarea resurselor minerale orice document de evaluare a impactului asupra mediului.

Industria energetică este reprezentată de Centrala Hidroelectrică Porţile de Fier, hidrocentrală ce foloseşte apa din lacul de acumulare. Transportul curentului electric se realizează prin linii de înaltă tensiune, numeroase ramificaţii pornind din dreptul barajului Porţile de Fier, îndreptându-se către Drobeta Turnu Severin, prin Brezniţa-Ocol şi Jidoştiţa şi pe lângă satul Bahna, către NV. În ceea ce priveşte industria alimentară, ea este prezentă în oraşele Orşova şi Moldova Nouă, la care se mai adaugă mici unităţi de panificaţie, în Sviniţa, Berzasca şi altele.

În ceea ce priveşte activitatea portuară a porturilor Moldova Nouă, Drencova şi Orşova aceasta a scăzut foarte mult şi se limitează la acţiuni de încărcare-descărcare de materii prime sau produse primare. La Orşova, Şantierul Naval reprezintă una dintre cele mai importante unităţi economice cu capital străin din zonă.

95


În apropiere de limita Parcului Natural Porţile de Fier se află două centre industriale: Drobeta Turnu Severin, cu o industrie diversificată, reprezentată prin Uzina de vagoane MEVA S.A., Combinatul de prelucrare a lemnului SC CILDRO - DROBETA S.A., care produce mobilă, furnir, placaj, plăci din fibre de lemn, cherestea sau alte produse din lemn, Combinatul de celuloză şi hârtie CELROM S.A., care produce hârtie şi carton, Şantierul Naval SEVERNAV SA, precum şi unităţi ale industriei textile şi alimentare, şi Topleţ, unde se află o întreprindere de maşini şi utilaje agricole, precum şi o exploatare de nisip metalurgic.

2.5.3.6. Activităţile turistice în Parcul Natural Porţile de Fier

Practicarea turismului în zona Cazanelor Dunării şi Orşovei, în arealul actual al Parcului Natural Porţile de Fier a început încă din primul sfert al secolului al XIX-lea, prin drumeţii şi admirarea unor locuri pitoreşti sau cu valoare istorică. S-a extins spre sfârşitul aceluiaşi secol, prin navigaţia pe Dunăre, vizitarea insulei Ada-Kaleh şi alte obiective. În perioada interbelică, în această zonă a început practicarea turismului şcolar.

În perioada postbelică, datorită restricţiilor din zona de frontieră cu Yugoslavia, turismul în zonă a cunoscut un accentuat regres, interesul pentru dezvoltarea turistică fiind practic inexistent. Mai mult, zona de vest a parcului, în zona Moldova Nouă, a prezentat un interes industrial, accentul fiind pus pe activităţile de extracţie a resurselor minerale -activităţi miniere. Dezinteresul faţă de turism şi absenţa acestuia din zona, până în 1989, a condus şi la dezinteresul şi lipsa unei infrastructuri legate de această activitate. În consecinţa, infrastructura turistică - spaţii de cazare, de asigurare a mesei, facilităţi de recreere - este insuficient dezvoltată. În perioada de după 1989, deşi zona nu a fost valorificată corespunzător din punct de vedere turistic, se observă totuşi un progres în această direcţie, în special în ceea ce priveşte interesul pentru aceasta zonă.

Prin zestrea sa naturală şi prin potenţialul istoric şi cultural remarcabil, Parcul Natural Porţile de Fier reprezintă un spaţiu deschis unui turism organizat, ecologic, oferind vizitatorului îmbinarea activităţilor de recreere şi agrement, cu cele instructiv - educative, de percepţie a mediului şi de protecţie a resurselor naturale şi cultural istorice. Potenţialul turistic al zonei este extrem de ridicat, obiectivele turistice fiind reprezentate de peisajele deosebite, ca punctele de belvedere de pe Ciucarul Mare, tâlve, domul de lavă Trescovăţ, de relieful exocarstic, prezent pe Ciucarul Mic şi Ciucarul Mare ca şi pe platoul carstic de la Sf. Elena, relieful endocarstic - peşterile Ponicova, Gaura cu Muscă, Gaura Haiducească, Zamoniţa şi altele, ca şi de obiectivele cultural-istorice descrise anterior.

Printre activităţile turistice ce pot fi desfăşurate în Parcul Natural Porţile de Fier pot fi menţionate:

96


a)turism montan - trasee turistice marcate: există un număr de 16 trasee turistice, 10 în partea de est şi sud, 4 în partea de vest a parcului, precum şi traseele care leagă localităţile cu populaţie de etnie cehă;

b)croaziere pe Dunăre - plecare din Orşova; în prezent funcţionează 3 nave de pasageri cu o capacitate între 30 şi 90 de persoane, precum şi câteva ambarcaţiuni uşoare de agrement cu capacitate de până la 6 persoane;

c)turism ştiinţific - pentru habitatele şi speciile de plante şi animale protejate, patrimoniu geologic, peşteri, obiective arheologice şi colecţii etnografice, în rezervaţiile naturale din arealul parcului;

d)birdwatching - în zonele umede din partea de vest a Parcului;e)pescuit sportiv - pe Dunăre – somn, crap, şalău, cega etc., iar pe râurile

interioare - păstrăv, mreana, clean etc.;f)festivităţi şi sărbători tradiţionale - Nedei, sărbători ale minorităţilor,

festivaluri cultural-artistice;g)bucătăria tradiţională - specialităţi din peşte, carne de capră, produse lactate,

legume, dulciuri;h)turism nautic internaţional - croaziere pe diferite sectoare ale Dunării;i)sporturi nautice pe Dunăre - canotaj, caiac-canoe, ski-jet;j)ciclism de tură şi mountain-bike; s-au identificat un număr de 5 trasee de

mountain bike, care urmează a fi omologate;k)turism ecumenic - obiective religioase;l)vizitarea morilor de apă de pe văile Elişeva, Povalina, Cameniţa;m)turism ecvestru ;Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier, în raza localităţilor Şuşca

şi Sicheviţa s-au construit un loc de popas cu observator pentru păsări, respectiv un loc de popas, îngrădite, dotate cu mese, băncuţe şi coşuri de gunoi. Aceste amenajări sunt semnalizate prin panouri amplasate în locuri cu vizibilitate optimă.

Cu toate acestea, turismul nu se poate dezvolta încă pe măsura potenţialului natural existent. Unităţile de cazare nu sunt suficiente, nu prezintă suficiente dotări, aceasta contribuind la limitarea atractivităţii zonei. Din păcate, în ultima perioadă, există riscul dezvoltării unui tip de turism neorganizat, haotic, limitat la pescuit şi petrecerea timpului liber pe malul Dunării, forme de turism ce pot aduce atingere patrimoniului natural al parcului. Deşi este o zonă de frontieră, unde traficul este uşor controlabil, nu există nici o situaţie a monitorizării activităţilor turistice. Există prevederi speciale referitoare la fotografiere şi filmare, regimul de frontieră impunând o serie de restricţii în acest sens, însă care sunt destul de greu de controlat. Suvenirurile sau alte obiecte specifice Parcului Natural Porţile de Fier nu intră în preocupările agenţilor economici din sectorul comercial, aceasta şi datorită intensităţii reduse a turismului.

97

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Turismul rural nu este deocamdată o alternativă viabilă datorită nivelului scăzut de trai al zonei, a volumului redus de produse agricole, a numărului redus de centre comerciale, a aprovizionării deficitare a acestora, dar şi a lipsei de interes a localnicilor. Dotările tehnico-edilitare, mai ales în zonele rurale ale parcului, sunt slab dezvoltate sau inexistente. Reţelele de distribuţie a apei acoperă doar o parte din localităţile Parcului Natural Porţile de Fier, iar reţeaua de canalizare lipseşte în mediul rural cu excepţia a două comune. De asemenea, există puţine spaţii de parcare special amenajate, volumul traficului rutier actual neimpunând acest lucru. Cu toate acestea lipsa unor dotări minime: spaţii de parcare, toalete, dotări pentru practicarea unor sporturi şi altele contribuie la limitarea atractivităţii zonei. Infrastructura turistică este încă slab dezvoltată, singurele posibilităţi de cazare fiind reprezentate de hotelurile din cele două localităţi urbane, Orşova şi Moldova Nouă, de spaţiul de campare şi tabăra de pe valea Mraconia. În ultimii ani, posibilităţile de cazare s-au îmbunătăţit, însă nu suficient pentru a asigura primirea unui număr semnificativ de turişti. De asemenea, a început să se dezvolte agroturismul, care a beneficiat de avantaje şi de pe urma unor proiecte iniţiate de Consiliul Judeţean Mehedinţi având ca rezultat înfiinţarea unui număr de 10 pensiuni agroturistice în comuna Dubova şi 12 pensiuni în comuna Sviniţa, cele mai multe dintre acestea nefiind însă clasificate.

2.5.3.7. Infrastructura În Parcul Natural Porţile de Fier, transporturile feroviare sunt prezente pe sectorul Drobeta Turnu-Severin - Orşova - Topleţ, desfăşurat în sectorul Gura Văii - Orşova pe o singură linie, pe care datorită reliefului accidentat s-au construit numeroase tuneluri şi viaducte. Linia ferată este în întregime electrificată. În Parcul Natural se află gările Gura Văii, Vârciorova şi Orşova. Căile principale de transport rutier de pe teritoriul parcului sunt porţiunea din drumul E70 între Drobeta Turnu Severin - Orşova - Topleţ, precum şi DN 57, Orşova - Moldova Veche - Pojejena - Oraviţa, construit în lungul Dunării, principala cale de acces în cele mai multe localităţi ale Parcului Natural Porţile de Fier. DN57 este modernizat. De la Moldova Veche porneşte un drum modernizat, prin Moldova Nouă, spre Cărbunari şi Sasca Montană. De asemenea, din Moldoviţa se desprinde un drum care trece prin Gârnic şi coboară prin Sicheviţa în DN 57. Accesul în zona interioară se face în special prin drumuri forestiere şi comunale, nemodernizate, spre Iloviţa şi Bahna, ramificaţie din E 70, Bigăr, din Cozla, 17 km şi spre Eibenthal, drum modernizat. Drumurile auto forestiere de pe raza Parcului Natural Porţile de Fier sunt prezentate în Anexa nr. 8 – Drumuri forestiere.

98

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Transportul fluvial se realizează prin porturile Drobeta Turnu Severin, Orşova, Moldova Veche şi Drencova, însă traficul acestora s-a redus foarte mult în ultimii ani, datorită condiţiilor economice actuale. Administrarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor acestor porturi este realizată de Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale " SA Giurgiu. În zona de dezvoltare durabilă nu este permisă construcţia, reparaţia şi modernizarea infrastructurii decât în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu aprobarea Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier. La emiterea actelor de reglementare, autorităţile pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administraţiilor ariilor protejate, aviz care este necesar pentru toată suprafaţa ariei naturale protejate, respectiv intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ teritoriale, conform art. 28, alin. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru luarea unei decizii corecte, APNPF şi Consiliul Ştiinţific pot solicita agenţilor economici interesaţi în construcţia, reparaţia şi modernizarea infrastructurii orice document de evaluare a impactului asupra mediului.

2.5.3.8. Construcţiile

Datorită presiunilor accentuate în direcţia realizării de construcţii, extinderea zonei de dezvoltare durabilă este permisă numai în urma aprobării Planurilor de Urbanism General ale localităţilor de către Administraţia Parcului şi Consiliul Ştiinţific ale Parcului Natural Porţile de Fier.

Pentru amplasarea de construcţii în zona de dezvoltare durabilă din Parcul Natural Porţile de Fier este necesar avizul APNPF, respectiv atât pentru intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ teritoriale, conform art. 28, alin.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru luarea unei decizii corecte, APNPF şi Consiliul Ştiinţific pot solicita persoanelor fizice sau juridice interesate în realizarea de construcţii orice document de evaluare a impactului asupra mediului.

2.5.3.9. Dotările tehnico-edilitare

O problemă pentru populaţia din zonă este constituită de faptul că reţelele de distribuţie a apei acoperă doar o parte din localităţile Parcului Natural Porţile de Fier. Astfel, nici una din localităţile aparţinând comunelor Sicheviţa, Pojejena, Socol şi Şopotu Nou, din partea vestică a Parcului Natural Porţile de Fier şi comunei Iloviţa, din partea estică nu beneficiază de alimentare cu apă. De altfel, şi în localităţile apropiate, precum comunele Brezniţa - Ocol, Cărbunari, reţeaua de distribuţie a apei potabile lipseşte. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă era în mediul rural în anul 1996 de 51 km, mai bine dezvoltată în Eşelniţa, Coronini, Berzasca. În oraşul Orşova lungimea reţelei era de 34 km, iar în Moldova Nouă – de 24 km.

99

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, ea lipseşte în mediul rural cu excepţia comunelor Dubova şi Sviniţa, unde oricum sunt mai puţin extinse decât reţeaua de alimentare cu apă. Din această cauză, apele uzate se scurg la suprafaţă, prin şanţuri, către Dunăre şi afluenţii săi, adeseori pe străzile localităţilor, degajând mirosuri neplăcute şi insalubrizare prin prezenţa germenilor patogeni de provenienţă umană şi animală, cu risc de producere a bolilor infecţioase şi a parazitozelor. La nivelul gestionării cantitative a resurselor de apă nu se remarcă existenţa unor probleme, în spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier neexistând mari consumatori de apă. Utilizarea apelor pentru consumul populaţiei şi evacuarea apelor uzate menajere reprezintă în prezent o problemă importantă pentru localităţile rurale din Parcul Natural Porţile de Fier, majoritatea acestora neavând sistem de canalizare. Probleme calitative mai importante apar în cele două oraşe care nu deţin staţii de epurare funcţionale. Dintre utilizările specifice pentru acest spaţiu pentru resursele de apă se remarcă producerea de energie electrică şi navigaţia, ambele determinând probleme deosebite asupra mediului natural. Astfel, activităţile desfăşurate în cadrul amenajării hidroenergetice Porţile de Fier I conduc la degradarea habitatelor acvatice şi la creşterea instabilităţii versanţilor, în special datorită variaţiilor de nivel ale lacului. Ihtiofauna este afectată de uzinarea apelor în perioada depunerii icrelor.

2.5.4. Desemnarea pentru conservare în prezent

Activităţile de conservare a elementelor patrimoniului natural şi cultural din Parcul Natural Porţile de Fier se limitează la o serie de măsuri izolate, aplicate în special în spaţiul zonelor protejate. Valorificarea scăzută a patrimoniului natural şi cultural se datorează în mare măsură neimplicării autorităţilor în promovarea de acţiuni menite să eficientizeze aceste obiective. Astfel, chiar dacă teoretic autorităţilor locale se ocupă de protecţia obiectivelor culturale şi naturale, bugetul limitat şi direcţionat în special pe rezolvarea problemelor de ordin social şi de infrastructură face imposibilă administrarea eficientă a acestor obiective. Rezolvarea de către autorităţile locale a problemelor sociale şi economice prezintă, în prezent, o mai mare importanţă comparativ cu acţiunile de protecţie şi conservare a elementelor cadrului natural şi cultural. Din această cauză, problemele de gestiune a acestor spaţii se acutizează în timp şi tind să devină din ce în ce mai greu de rezolvat. Nivelul de educaţie scăzut al populaţiei din Parcul Natural Porţile de Fier constituie de asemenea un important factor limitativ pentru promovarea acţiunilor de conservare. La nivelul ariilor protejate naturale apare problema nedelimitării exacte a acestora, fapt ce împiedică promovarea oricăror acţiuni în aceste spaţii.

100

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- 2.5.4.1. Ariile naturale protejate din Parcul Natural Porţile de Fier

Conform Legii nr. 5/2000, pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier există 14 zone naturale protejate de interes naţional declarate prin hotărâri şi decizii ale Consiliilor Judeţene Caraş-Severin şi Mehedinţi între anii 1973 şi 1994, excepţie făcând locul fosilifer Bahna, declarat în 1955 printr-o hotărâre la nivel ministerial. La acestea se adaugă 4 arii naturale protejate constituite conform Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004. Ariile naturale protejate constituite prin Legea nr. 5/2000 sunt: 1.Rezervaţia naturală Valea Mare a fost declarată prin Decizia nr. 556/1973 a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, confirmată prin Decizia nr. 499/1982, având în prezent o suprafaţă de 1179 ha. Importanţa floristică a rezervaţiei este dată de proporţia însemnată a speciei Daphne laureola -iedera mare, relict terţiar. Pădurile de fag, ce coboară de-a lungul văilor până la altitudini foarte joase, de 150 – 200 m, ocupă o suprafaţă de circa 400 ha. Alături de fag-Fagus sylvatica, vegetează carpenul-Carpinus betulus, teiul argintiu-Tilia tomentosa, teiul pucios-Tilia cordata, cireşul-Cerasus avium, paltinul-Acer pseudoplatanus, cornul-Cornus mas, păducelul-Craetegus monogyna şi pe alocuri cărpiniţa-Carpinus orientalis, iedera-Hedera helix, cornişorul-Ruscus hypoglossum, ghimpele-Ruscus aculeatus, drobiţa-Genista ovata, vinariţa-Asperula taurina, curpenul-Clematis vitalba şi altele. Vegetaţia abrupturilor calcaroase este foarte diversificată, existând formaţiuni specifice de tufărişuri termofile-şibleac. Tufărişurile sunt alcătuite în cea mai mare parte din liliac-Syringa vulgaris, scumpie-Cotinus coggygria, mojdrean-Fraxinus ornus, vişin turcesc-Padus mahaleb şi altele. Pereţii calcaroşi şi brânele sunt acoperiţi cu tufe de Sesleria filifolia sau garofiţe - Dianthus kitaibelii, Dianthus banaticus, cu endemismele carpatice Erysium saxosum, Draba lasiocarpa, însoţite de tufe de colilie-Stipa eriocaulis, Centaurea atropurpurea şi altele. Condiţii de viaţă prielnice găsesc şi o serie de specii de plante submediteraneene şi balcanice, precum : Acanthus longifolius, Allium petraeum, Bupleurum praealtum, Calamintha officinalis, Echinops banaticus. Importanţa geomorfologică se datorează reliefului complex dezvoltat pe calcare: lapiezuri, doline, uvale, izbucuri, sorburi, chei, peşteri, avene, întâlnit pe Valea Mare sau pe afluenţii acesteia: Mudăviţa Seacă, Ogaşul Rău, Ogaşul Tisa, Ogaşul Greci, Valea Apele Albe. În bazinul Valea Mare sunt cunoscute 45 de peşteri şi avene, printre acestea numărându-se peştera Gaura Haiducească-1370 m lungime şi Avenul Roşu -149 m diferenţă de nivel. 2.Rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre este rezervaţie complexă, care a fost declarată prin Hotărârea nr. 8 din 20.12.1994 a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, ocupând o suprafaţă de 10 ha. Rezervaţia este localizată la sud de localitatea Socol, în zona de vărsare a Nerei în Dunăre.

Importanţa rezervaţiei este dată de zonă umedă cu vegetaţie hidrofilă şi higrofilă specifică - Typha sp., Phragmites sp., Carex sp., Salix sp., cu o bogată

101

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------avifaună acvatică: egreta mică-Egretta garzetta, stârcul cenuşiu-Ardea cinerea, cormoranul mic-Phalacrocorax pygmaeus şi altele.

3.Rezervaţia naturală Râpa cu lăstuni din Valea Divici a fost înfiinţată prin Hotărârea nr. 8 din 20.12.1994 a Consiliului Judeţean Caraş-Severin pe o suprafaţă de 5 ha, pentru ocrotirea cuiburilor şi coloniilor de lăstuni -Riparia riparia construite în abrupturile formate în depozite loessoide cuaternare .

4.Rezervaţia naturală Baziaş, are profil forestier şi a fost delimitată în apropierea localităţii Baziaş pentru protejarea asociaţiilor vegetale de Fraxinus ornus, Cornus mas, Tilia tomentosa, Quercus cerris cu bujorul bănăţean în stratul ierbaceu - Paeonia officinalis var. banatica, Paeonia mascula, de pe o suprafaţă de 170,9 ha.

5.Rezervaţia naturală Gura Văii – Vârciorova a fost declarată prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judeţean Mehedinţi, având în prezent o suprafaţă de 305 ha. În cadrul rezervaţiei sunt ocrotite păduri cu o compoziţie floristică foarte diversificată, cu multe specii rare în flora ţării noastre. În compoziţia acestora intră gorunul auriu-Quercus dalechampii, gârniţa-Quercus frainetto, vişinul turcesc-Padus mahaleb, alunul turcesc- Corylus colurna; în stratul arbustiv şi subarbustiv se întâlnesc păducelul negru-Crataegus pentagina, Craetegus nigra, scumpia-Cotinus coggygria, smochinul-Ficus carica, iar în cel erbaceu - unghia ciutei -Ceterach officinarum, ruginele-Asplenium cuneifolium, feriga cazanalelor-Cheilathes marantae, cămaşa romanilor-Tunica saxifraga, garofiţele-Dianthus banaticus, Dianthus vârciorovensis, viorele de stâncă-Viola rupestris, Viola luteola, mărarul Porţilor de Fier-Cachrys ferulacea, lumânărica - Verbascum vârciorovae şi altele.

6.Rezervaţia naturală Valea Oglănicului are o suprafaţă de 150 ha, având profil floristic. Situată în aval de localitatea Gura Văii - comuna Brezniţa-Ocol, pe versantul drept al Văii Oglănicului, această zonă adăposteşte o specie unică în România – Gladiolus illyricus, precum şi alte specii endemice precum Tulipa hungarica var. Undulatifolia, endemit pentru zona Porţilor de Fier, Paeonia dahurica, Stipa eriocaulis, sinonimizată cu Stipa pulcherima ssp. mediteranea.

7.Rezervaţia naturală Dealul Duhovnei a fost declarată prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judeţean Mehedinţi pe o suprafaţă de 50 ha şi are ca obiect al ocrotirii pădurile seculare de alun turcesc-Corylus colurna în amestec cu gorun-Quercus petraea.

8.Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici a fost declarată prin Decizia 18/1980 a Consiliului Judeţean Mehedinţi, deşi importanţa acestui spaţiu a fost argumentată cu mult timp în urmă. Rezervaţia are o suprafaţă de 215 ha şi este situată la nord-est de localitatea Dubova între Valea Ogradena şi Ogaşul Turcului. În această zonă Dunărea străbate cea mai îngustă şi mai grandioasă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Mari fiind despărţite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova. Prin Cazanele Dunării se înţelege porţiunea de defileu cuprinsă între Plavişeviţa şi Ogradena, formând o unitate geomorfologică bine individualizată. Bazinetul miocen de la Dubova împarte Cazanele Dunării în două porţiuni distincte: Cazanele Mari şi Cazanele Mici. Între bazinetul Dubovei şi Plavişeviţa sunt Cazanele Mari. Cu

102

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------o lungime de 3,8 km şi o lăţime de 200 – 350 m, ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mare-318 m, ai cărui pereţi abrupţi mărginesc latura stângă a fluviului şi din Dealul Ştirbăţul Mare-768 m situat pe partea dreaptă. Între bazinetul Dubovei şi Ogradena se află Cazanele Mici, având 3,6 km lungime şi 150 – 350 m lăţime. Ele sunt alcătuite din Dealul Ciucaru Mic-313 m şi Dealul Ştirbăţul Mic-626 m. Flora din zona Cazanelor conţine multe elemente submediteraneene în amestec cu cele central-europene. La baza abruptului se întâlnesc arborete de fag european-Fagus sylvatica, fag de Crimeea-Fagus taurica, fag oriental-Fagus orientalis, cărpiniţă-Carpinus orientalis, mojdrean-Fraxinus ornus, jugastrul Cazanelor sau arţar trilobat-Acer monspessulanum, alun turcesc-Corylus colurna. În zonele cele mai însorite creşte cerul-Quercus cerris, alături de stejar pufos-Quercus pubescens, gorunul-Quercus dalechampii, Q. polycarpa, liliacul sălbatic-Syringa vulgaris. În zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvoltă tisa-Taxus baccata, relict terţiar şi monument al naturii. Alte specii de plante ocrotite în cadrul rezervaţiei mai sunt: laleaua Cazanelor-Tulipa hungarica, stânjenelul de stâncă-Iris reichenbachii, clopoţeii Cazanelor-Campanula crassipes, sipica de râpe-Cephalaria laevigata, săpunariţa roşie-Saponaria glutinosa, cornuţul-Cerastium banaticum, colilia-Stipa aristela, Stipa danubialis şi altele. Relieful carstic este bine reprezentat atât prin forme de suprafaţă, lapiezuri şi câmpuri de lapiezuri – specifice mai ales Cazanelor Mici, doline şi uvale – ce dau nota dominantă a Cazanelor Mari, cât şi de adâncime, fiind identificate 7 peşteri, cu o lungime totală de 2155 m, din care cea mai importantă este peştera Ponicova. La intrarea în peştera Ponicova, pârâul cu acelaşi nume creează nişte chei scurte şi sălbatice şi un pod natural lung de circa 25 m şi înalt de 6 – 8 m. Această peşteră are o lungime totală de 1666 m, străbătând Ciucaru Mare şi ieşind în Dunăre.

9.Rezervaţia naturală Locul fosilifer Sviniţa reprezintă o rezervaţie celebră în Europa, cu amoniţi din Jurasicul mediu (Dogger). Calcarele feruginoase roşii puternic fosilifere cu cefalopode se găsesc în faciesul stratelor de Klauss şi aflorează pe o lungime de 5 km, conţinând peste 60 de forme de amoniţi, belemniţi, brachiopode, bivalve, printre care Oppelia aspidoides, Lytoceras adeloides, Macrocephalites macrocephalus, Holcophyloceras mediterraneum şi altele. Este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere mezozoice din Carpaţi. 10.Rezervaţia naturală Locul fosilifer Bahna a fost declarată prin HCM 1625/1955 pe o suprafaţă de 10 ha în bazinetul depresionar Bahna – Orşova, între localităţile Bahna şi Iloviţa, între pâraiele Curchia şi Lespezi, comuna Iloviţa. Este unul din cele mai cunoscute şi mai interesante puncte fosilifere de la noi din ţară, cu o mare valoare ştiinţifică. Este descrisă o bogată faună de nevertebrate marine, dominată de bivalve-ostreide, corali şi gasteropode. Există două puncte de interes: unul la Iloviţa, unde depozitele de calcare şi argile marnoase conţin numeroase moluşte, echinide şi foraminifere fosile, aparţinând Sarmaţianului şi altul la nord-vest

103

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------de localitatea Bahna, la Curchia, unde calcarele recifale conţin numeroşi corali, briozoare, gasteropode, bivalve, echinide, brachiopode.

11.Rezervaţia naturală Cracul Găioara este o rezervaţie floristică ce protejează pe o suprafaţă de 5 ha relictele terţiare Ephedra distachya-cârcelul, Scorzonera lanata, Centaurea atropurpurea şi endemitele Stipa danubialis, Cephalaria uralensis var. multifida.

12.Rezervaţia naturală Cracul Crucii este o rezervaţie floristică, amplasată în dreptul barajului, deasupra tunelului “Moşul”, întinzându-se până pe platoul denumit de localnici „Crucea Sfântului Petru”, destinată conservării pajiştii de o rară valoare peisagistică cu Minuartia capillacea, Cacrhys ferulacea şi Cheilanthes maranthae.

14.Rezervaţia naturală Faţa Virului are o suprafţă de 6 ha, fiind amplasată la circa 4,5 km aval de gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre, între pârâul Slătinicului şi Creasta Virului. Datorită reliefului foarte variat, cu pante de 25 – 45 grade şi orientarea sudică şi sud-estică s-au format mici cascade şi chei de un pitoresc aparte. Pe fondul unui climat de asemenea variat, central-european şi submediteranean, în cadrul rezervaţiei se protejează o floră caracteristică, cu Cacrhys ferulacea, endemitele Minuartia cataractarum, Rubus severinensis şi numeroase specii de arbori dintre care amintim – Quercus virgiliana, Corylus colurna şi Celtis australis. O valoare deosebită o prezintă asociaţia relictă terţiară de sâmbovină cu nuc: Celto – juglandetum regiae. Ariile naturale protejate constituite conform Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004 sunt: 1.Rezervaţia naturală Peştera cu Apă din Valea Polevii are o suprafaţa de 3,2 ha şi este amplasată pe versantul stâng al Văii Polevii, pe teritoriul administrativ al comunei Coronini, judeţul Caraş-Severin. Rezervaţia naturală Peştera cu Apă din Valea Polevii cuprinde peştera precum şi o suprafaţă de teren de 3,2 hectare, situată la exterior, care face din unitatea amenajistică nr. 36 A, din U.P. VI - Feţele Dunării, Ocolul Silvic Moldova Nouă. Parcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind inclusă şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. 2.Aria de protecţie specială avifaunistică, zona umedă Ostrov – Moldova Veche are o suprafaţa de 1627 ha din care 345 ha sunt ocupate de insula propriu-zisă şi este situată pe teritoriul administrativ al oraşului Moldova Noua, judeţul Caraş-Severin. Aria de protecţie specială avifaunistică, zona umedă insula Ostrov - Moldova Veche cuprinde insula Ostrov - Moldova Veche situată pe fluviul Dunărea şi luciul de apă limitrof insulei, până la o adâncime de 2 m. Pe insulă au fost identificate 72 de specii de păsări aparţinând la 30 de familii din 14 ordine. Din totalul acestora, 28 de specii sunt incluse în Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice, printre acestea putând fi citate Phalacrocorax pygmaeus, Phalacrocorax carbo sinensis, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Egretta garzetta, Oenanthe hispanica, Anas strepera, Anas platyrhynchos, Larus

104

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------argentatus. Dintre speciile rare de peşti se evidenţiază: Lota lota şi Umbra krameri. Flora este reprezentată de elemente arboricole ca Salix alba, Populus alba, Salix purpurea şi erbacee ca Salvinia natans, Elodea canadensis, Phragmites australis, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus. 3.Aria de protecţie specială avifaunistică, zona umedă Insula Calinovăţ are o suprafaţa de 24 ha şi este situată pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena, cuprinde Insula Calinovăţ situată pe fluviul Dunărea şi luciul de apă limitrof insulei până la o adâncime de 2 m. Compoziţia faunistică şi floristică este asemănătoare cu cea a Ostrovului Moldova Veche. Pe insula Calinovăţ există o pădure cu consistenţa plină având ca specie preponderentă Salix alba. 4.Aria de protecţie specială avifaunistică Divici – Pojejena are o suprafaţă de 498 ha şi se află pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena: localităţile Divici, Belobreşca, Şuşca şi Pojejena, judeţul Caraş-Severin. Limita nordică porneşte de la intersecţia drumului naţional cu Valea Mare şi separă bălţile de terenurile agricole ale cetăţenilor din localităţile Divici, Belobreşca şi Şuşca, până la podul de la ieşirea din această localitate. De aici, limita urmează drumul naţional până la intrarea în localitatea Pojejena. Limita estică: porneşte de la intrarea în localitatea Pojejena şi continuă pe malul Dunării până în dreptul fostului Punct al Poliţiei de Frontieră Pojejena, după care urcă pe fluviul Dunărea până la km 1058; Limita sudică porneşte pe Dunăre de la km 1058 şi continuă până în dreptul Văii Mari situată în amonte de localitatea Divici;

Limita vestică continuă pe Dunăre până la 3 km amonte de localitatea Divici, după care continuă pe drumul naţional spre Divici până la intersecţia drumului cu Valea Mare. Aria de protecţie specială avifaunistică Divici - Pojejena, cuprinde luciul de apă limitrof malului până la o adâncime de 1,5 m, bălţile, în număr de 5, şi zona cu tufişuri şi formaţiuni ierboase la care nivelul apei este foarte aproape de suprafaţa solului. Compoziţia faunistică şi floristică este asemănătoare cu cea a celorlalte doua arii de protecţie specială avifaunistică. Local, apar pâlcuri rare de Salix alba şi Populus alba. Ariile naturale protejate constituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt: 1.Aria de protecţie specială avifaunistică Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de FierSitul cuprinde Dunărea cu bancuri nămoloase cu vegetaţie tip de Hidrocharition, pajişti cu tufişuri de sălcii arbustive, constituind un punct de concetrare pe plan naţional şi european a numeroase specii de păsări sălbatice fiind unul din puţinele locuri în care pe o suprafaţă atât de restrânsă, să se poată întâlni un număr atât de mare de specii de păsări sălbatice ca în această zonă. Acest sit găzduieşte efective

105

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------importante ale unor specii de păsări protejate, precum: Mergus albellus, Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmaeus, Aythya fuligula, Bucephala clangula, Aythya ferina, Egretta alba. 2.Aria de protecţie specială avifaunistică Muntii Almajului-Locvei

Diversitatea litologică a acestui masiv montan, roci cristaline, magmatice şi sedimentare, a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente spectaculoase: Cazanele Dunării, creste şi abrupturi calcaroase, chei, peşteri, cascade, forme de relief vulcanic, depresiuni şi altele.

Zona deluroasă şi de munte, în partea de sud cu caracter submediteranean, întâlnim aici stânci abrupte, păduri mari de foioase, fânaţe şi păşuni în stare semi-naturală oferând adăpost pentru o gamă variată de specii. Impactul antropic este puţin semnificativ. Au apărut aici unele specii de păsări cu distribuţie sudică, care cuibăresc doar în câteva zone ale ţării, ca uliul cu picioare scurte-Accipiter brevipes, acesta fiind unul dintre cele două locuri de cuibărit cunoscute în afara Dobrogei. Tot în zonă găsim cele mai mari efective de şerpar-Circaetus gallicus din afara Dobrogei, situl fiind important şi pentru o serie de specii de pădure, de stâncării respectiv partea de nord-vest deţine populaţii mari de presură de gradină-Emberiza hortulana şi de barză albă-Ciconia ciconia. Aria naturală constituită conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările ulterioare, este Situl de importanţă comunitară Porţile de Fier, declarat datorită numeroaselor specii şi habitate de interes comunitar şi naţional. Institutul de Biologie al Academiei Române a propus în anul 1992 desemnarea ca monumente ale naturii a următoarelor obiective: a)Stânca Babacaia – monument de importanţă geomorfologică; b)Peştera Chindiei – monument de importanţă speologică; c)Peştera Ponicova – monument de importanţă speologică; Aceste obiective nu au fost însă confirmate ca atare nici prin Legea nr. 5/2000, nici prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004.

De asemenea, prin prezentul plan de management, administraţia parcului a inclus în zonele de protecţie integrală următoarele suprafeţe:

a)ruinele cetăţii medievale Tri Kule-monument istoric;b)Amfiteatrul natural din NV localităţii Sviniţa-formaţiuni geomorfologice;c)Glaucina-formaţiune de importanţă geomorfologică;d)Domul de riolite Trescovăţ- formaţiune de importanţă geologică;e)Peştera Zamoniţa-importanţă speologică;

f)Stânca Babacaia – monument de importanţă geomorfologică;g)Ruinele Cetăţii Ladislau-monument istoric;

h)Podul natural în calcar, în arealul satului Sf. Elena,nesemnalat încă în literatura de specialitate, pe Valea Polevii, în imediata apropiere a peşterii;

i)Peştera Gaura cu Muscă- habitat cu specii protejate- Rhinolophus spp., fiind cunoscută şi datorită speciei endemice de muscă – Simulus columbacze;

106


Pe lângă acestea, se impune efectuarea demersurilor legale pentru înfiinţarea de noi rezervaţii ştiinţifice - a se vedea capitolul de Geologie;

a)Succesiunea sedimentară de la Munteana – Dumbrăviţa, de importanţă internaţională;

b)Haldele de steril de la Palasca-Bigăr, Buschmann, Stanca, Pietrele Albe, Cameniţa, Baia Noua, pentru fosile de plante carbonifere şi jurasice;

c)Succesiunea calcarelor de la Grebenul Romanesc, de-a lungul DN57;d)Succesiunea tufurilor aflorate de-a lungul DN57, între Văile Stariştea şi

Povalina;e)Aflorimentele de calcare cutate de-a lungul cursului inferior al Văii

Dragoselca;f)Aflorimentele de-a lungul văii Sirinia, până la intrarea în satul Bigăr – calcare şi marne Jurasice, fosilifere.Administraţia parcului va efectua demersurile necesare pentru declararea

acestora ca rezervaţii sau monumente ale naturii, de interes naţional, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

2.5.5. Facilităţile pentru activităţi educative

În Parcul Natural Porţile de Fier, activităţile educaţionale se realizează în cea mai mare parte în instituţii de învăţământ, de diferite nivele, precum şi prin dezbateri pe diferite teme de interes comunitar, organizate în colaborare cu consiliile locale din zonă şi ONG-uri interesate. Chiar dacă în teritoriu au fost promovate o serie de proiecte educaţionale de către instituţii din afara sau din Parcul Natural Porţile de Fier, învăţământul instituţionalizat reprezintă în continuare principala formă de educare a populaţiei tinere. În toate localităţile din Parcul Natural Porţile de Fier se află şcoli de nivel gimnazial, nivelul mediu fiind reprezentat doar în oraşe. Instituţiile de învăţământ superior cele mai apropiate sunt in Craiova, Lugoj, Timişoara şi Dr. Tr. Severin. În Parcul Natural Porţile de Fier există 30 şcoli pentru clasele I-VIII, licee şi şcoli profesionale existând doar în oraşele Orşova, Moldova Nouă şi Drobeta Turnu Severin. Activităţile de informare se realizează prin intermediul mijloacelor mass-media locale, regionale şi naţionale: ziare, radio, TV şi altele. În Parcul Natural Porţile de Fier, în cadrul proiectului LIFE Nature Managementul şi conservarea habitatelor în Parcul Natural Porţile de Fier au fost realizate patru centre de informare – documentare:

a)Centrul de Informare - Documentare Moldova Nouă, amplasat într-o clădire aparţinând Ocolului Silvic Moldova Nouă

b)Centrul de Informare-Documentare comuna Berzasca, amplasat în Casa Culturala a Comunei Berzasca

107


c)Centrul de Informare-Documentare Orşova, amplasat în clădirea consiliului local al Municipiului Orşova

d)Centrul de Informare-Documentare Drobeta Turnu Severin, amplasat la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Centrele de Informare–Documentare în cadrul Parcului Natural Porţile de Fier reprezintă o structură necesară pentru asigurarea legăturii dintre populaţia locală şi administraţia parcului sau autorităţile locale. Centrele de Informare-Documentare au ca scop informarea şi conştientizarea populaţiei locale, turiştilor, asociaţilor de agricultori şi altor actori locali despre:

a)activităţile întreprinse în cadrul Parcului Natural Porţile de Fier, de conservare a elementelor mediului natural şi cultural şi a activităţilor antropice tradiţionale fără impact asupra mediului şi altele;

b)speciile vulnerabile protejate la nivel naţional şi european, precum şi starea habitatelor acestora;

c)măsurile necesare pentru protecţia speciilor vulnerabile, rare şi endemice protejate la nivel naţional şi european, precum şi a habitatelor acestora, ariile protejate din cadrul parcului;

d)regulamentul de funcţionare şi planului de management al Parcului Natural Porţile de Fier;

e)alte informaţii utile - reguli de vizitare, posibilităţi de cazare, puncte de interes turistic, trasee turistice şi altele. În Parcul Natural Porţile de Fier funcţionează şi Punctul de Informare Dubova, realizat în anul 2006 prin proiectul Educaţie ecologică prin recreere – ecoturism. Activităţile culturale ale comunităţilor sunt coordonate în general de Casele Culturale ale localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier, acestea fiind foarte importante în atingerea obiectivelor Parcului Natural Porţile de Fier.

2.5.6. Utilizare şi facilităţi pentru turism/recreere

În prezent, turismul din Parcul Natural Porţile de Fier este foarte slab dezvoltat şi se limitează la grupuri mici, în general neorganizate, care cunosc frumuseţile zonei. Grupurile organizate sunt puţin numeroase, limitându-se la o serie de activităţi de agrement în lungul Dunării: organizarea de excursii cu vaporul de la Orşova spre Cazanele Dunării. Principala oportunitate în acest domeniu este ecoturismul în această arie naturală protejată. Se pot efectua drumeţii pe trasele marcate din Parcul Natural Porţile de Fier, drumeţii ce pot avea durate de 5-8 ore, sau chiar mai multe zile în funcţie de traseul ales. Acestea oferă atât admirarea unor peisaje de un pitoresc deosebit, cât şi vizitarea unor gospodării izolate ale localnicilor-sălaşe, modeste, dar primitoare, pentru observarea şi cunoaşterea îndeletnicirilor acestora, a modului de viaţă tradiţional din zona. Interesul pentru parcurgerea acestor trasee poate reieşi şi din varietatea structurilor geologice şi diversităţii petrografice, a reliefului şi

108

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------structurilor carstice, a asociaţiilor vegetale aparte precum şi la prezenţa unui mare număr de specii rare şi endemice. Unele din trasee pot prezenta interes pentru turismul ştiinţific, acestea parcurgând parţial rezervaţii naturale paleontologice, speologice, forestiere, botanice sau mixte. Pe baza acestor trasee se pot desfăşura diverse programe turistice, mai simple, de o zi pentru parcurgerea unui singur traseu, sau mai complexe, pe durata mai multor zile, pentru parcurgerea unui traseu mai lung sau a mai multor trasee. Spaţiile de cazare clasificate existente la data întocmirii planului de management sunt:

a)Hotel Meridian, 3 stele, în localitatea Orşova, cu 46 locuri de cazare;b)Hotel Manea, 2 stele, în localitatea Orşova, cu 14 locuri de cazare;

c)Motel Continental, 3 stele, în localitatea Gura Văii, cu 44 locuri de cazare;d)Hotel Luiza, 2 margarete, pe Valea Radimna, cu 50 locuri de cazare;e)Ho(s)tel Flora, 3 stele, în localitatea Orşova, cu 15 locuri de cazare;f)Pensiunea Semen, 2 margarete, în Satul de vacanţă Bahna, cu 8 locuri de

cazare;g)Pensiunea “CaMI”, 2 margarete, în localitatea Dubova, cu 9 locuri de

cazare;h)Pensiunea “La Cazane”, 2 margarete, în localitatea Dubova, cu 12 locuri de

cazare;i)Pensiunea “Adriana”, 2 margarete, în localitatea Dubova, cu 10 locuri de

cazare;j)Pensiunea “Steaua Dunării”, 2 margarete, în localitatea Eşelniţa, cu 24 locuri

de cazare;k)Pensiunea “Isabela”, 2 margarete, în localitatea Berzasca, cu 20 locuri de

cazare;l)Pensiunea „La ponton”, 2 margarete, în localitatea Eşelniţa, cu 20 locuri

de cazare;m)Pensiunea „Antonie”, 2 margarete, în localitatea Dubova, cu 8 locuri de

cazare;n)Pensiunea „Iulia”, 2 margarete, în localitate Eşelniţa, cu 8 locuri de

cazare;o)Pensiunea „Melinda” , în localitatea Măceşti, cu 12 locuri de cazare. p)Cabana “La Venattoria”, 2 margarete, în localitatea Moldova Noua, cu 16

locuri de cazare; r)Cabana „Dunărea” , 2 margarete, în localitatea Moldova Nouă, cu 16

locuri de cazare;În Drobeta Turnu Severin există un număr de 5 hoteluri cu 215 locuri de

cazare, o pensiune cu 8 locuri şi un motel cu 21 locuri de cazare.

109

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Oferta turistică include mai multe categorii tematice de turism. Printre activităţile turistice ce pot fi desfăşurate în Parcul Natural Porţile de Fier pot fi menţionate:

a)ecoturismb)turism montan c)turism ştiinţific

d)turism etnoculturale)turism istoricf)turism ecumenic g)turism nautic internaţionalh)croaziere pe Dunărei)sporturi nautice pe Dunărej)pescuit sportivk)cicloturism - ciclism de tură şi mountain-bike.

2.5.7. Utilizare şi facilităţi pentru cercetare

Activităţile de cercetare din Parcul Natural Porţile de Fier s-au desfăşurat sub forma unor teme individuale sau a unor instituţii de cercetare/învăţământ. Domeniile care au fost avute în vedere vizează diferite aspecte ale mediului natural, social sau economic.

Dintre proiectele de cercetare de anvergură desfăşurate înainte de 1989 atrage atenţia studiul pluridisciplinar care s-a finalizat cu elaborarea Monografiei regiunii Porţile de Fier.

Activităţile de cercetare desfăşurate până în prezent, deşi s-au finalizat cu rezultate ştiinţifice remarcabile nu au avut o aplicabilitate practică deosebită, zona Parcului Natural Porţile de Fier rămânând una cu probleme sociale, economice şi de mediu.

Astfel, studii ştiinţifice au fost realizate de personalităţi ştiinţifice reprezentând universităţi din România - Bucureşti, Timişoara, Braşov, Craiova şi altele, institute de cercetare, muzee regionale şi altele.

Infrastructura de cercetare actuală cuprinde două staţiuni ale Universităţii din Bucureşti, amplasate la Orşova şi Eşelniţa. Staţiunea de cercetare de la Orşova reprezintă în prezent locul de cazare al studenţilor de la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, care realizează practica de specialitate în zonă în perioada de vară.

Staţiunea de cercetare de la Eşelniţa, numită Centrul de Creştere în captivitate a ţestoasei lui Hermanni, a fost înfiinţată în 2001, ca unitate de cercetare a Universităţii din Bucureşti - Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact şi are ca scop derularea de activităţi de conservare in situ şi asistarea celor ex situ în vederea salvării de la extincţie locală a ţestoasei lui Hermann-Testudo hermanni boettgeri.

110

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Activităţile de cercetare necesită o organizare mai precisă care să focalizeze interesul oamenilor de ştiinţă pe găsirea unor soluţii practice la o serie de probleme de mediu, sociale şi economice care caracterizează zona.

În acest sens, de mare interes este promovarea în Parcul Natural Porţile de Fier a turismului ştiinţific.

Cap.3. SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE

3.1. Scopul managementului

Managementul Parcului Natural Porţile de Fier are urmãtoarele scopuri:1.Protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea

activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.

2.Interacţiunea armonioasã a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.

3.Oferirea, cãtre publicul larg, de posibilităţi de recreere şi turism.4.Încurajarea activităţilor ştiinţifice şi educaţionale.

3.2. Temele managementului

Principalele teme ale planului de management sunt urmãtoarele:1.Protejarea şi managementul biodiversitãţii şi al peisajului.2.Protejarea patrimoniul cultural şi istoric.3.Educaţie si conştientizare.4.Managementul resurselor naturale.5.Managementul turismului şi al recreerii.6.Promovarea cercetãrii.7.Dezvoltarea relaţiilor cu comunitãţile locale.8. Administrarea şi managementul efectiv al Parcului. 9.Monitorizarea acţiunilor de management.

3.2.1. Evaluare pentru biodiversitate şi peisaj

111

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Parcul Natural Porţile de Fier cuprinde o mare varietate de habitate naturale şi seminaturale-pajişti şi paşuni, stâncãrii, pãduri care alcãtuiesc un mozaic de ecosisteme foarte diversificat. Din punct de vedere geologic existã habitate situate pe domeniul cristalin, pe domeniul sedimentar şi pe depozite fosilifere. Defileul Dunãrii este unic, cu forme complexe de relief carstic dezvoltate pe calcare - doline, lapiezuri, peşteri şi altele în care îngustările-cheile- fluviului alternează cu golfurile depresionare formate la vărsarea afluenţilor în Dunăre. Clima blândă, cu influenţe submediteraneene alături de structura geologică, relief şi hidrografie, au reprezentat condiţii favorabile pentru formarea şi conservarea diferitelor tipuri de ecosisteme de mare valoare ştiinţifică, precum şi a unor peisaje deosebite ale României. Pe fondul general al speciilor euroasiatice şi central-europene, elementele termofile de origine submediteraneeană şi cele locale-balcanice, dacice, au condus la apariţia unei vegetaţii foarte bogate şi variate, constituită din 196 asociaţii vegetale, din care 19 asociaţii endemice, inventarul floristic cuprinzând 1875 de taxoni vasculari, ceea ce reprezintă 49,97% din totalul speciilor cunoscute în România. Importanţa mare este dată şi de prezenţa multor specii endemice şi rare: Tulipa hungarica, Tulipa hungarica ssp. undulatifolia, Stipa danubialis, Campanula crassipes, Daphne laureola, Cachrys ferulacea, Cerastium banaticum, Gladiolus illyricus, Dianthus banaticus şi altele. Ecosistemele forestiere sunt majoritare-55,3%, fiind constituite în principal din păduri de gorun în amestec cu numeroase elemente termofile. Tipul cel mai răspândit este gorunetul cu cărpiniţa, urmat de făgete asociate cu specii arborescente şi arbustive de origine sudică. Specific zonei sudice a Banatului şi Defileului Dunării este asociaţia vegetală numită “şibliac”, constituită din stejar pufos-Quercus pubescens cu cărpiniţă-Carpinus orientalis, mojdrean-Fraxinus ornus, liliac-Syringa vulgaris, prun turcesc-Padus mahaleb, jugastru-Acer monspessulanum, scumpia-Cotynus coggygria, ghimpele-Ruscus aculeatus. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, împreună cu direcţiile şi ocoalele silvice, vor delimita şi vor asigura conservarea spaţiilor forestiere care se caracterizează printr-un grad ridicat de reprezentativitate, unicitate, vechime, mod de asociere a elementelor floristice - ariile speciale de conservare delimitate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, rezervaţiile naturale şi altele. În urma studiilor existente până în prezent pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier se cunosc 3399 specii de animale, o biodiversitate foarte mare pentru aceasta zonă. Fauna majoritară este central-europeană, la care se adaugă specii euroasiatice, submediteraneene, balcanice şi pontice. Marea varietate a speciilor se datorează geomorfologiei teritoriului şi poziţiei acestuia, protejat de vânturile reci din nord şi influenţat de climatul mai blând din sud, fapt care a permis ca numeroase elemente

112

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------sudice şi vest-asiatice să poată migra în aceste locuri-Euscorpius carpaticus, Vipera ammodytes, Testudo hermanni, Crex crex, Aquila chrysaetos, Ciconia nigra. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, împreună cu Agenţiile de Protecţie a Mediului, populaţia, agenţii economici şi Consiliile Locale vor promova măsuri pentru diminuarea şi/sau eliminarea ameninţărilor pentru speciile de animale din Parcul Natural Porţile de Fier, respectiv:

a)limitarea braconajului şi a vânătorii la speciile de interes comunitar-intensificarea campaniilor de patrulare în zonele cu vulnerabilitate ridicată, sancţionarea persoanelor sau agenţilor economici care braconează şi altele;

b)eliminarea problemelor legate de creşterea în captivitate şi/sau comercializarea speciilor de animale de interes comunitar din Parcul Natural Porţile de Fier, activitate ce se poate realiza prin campanii în mass-media pentru evidenţierea caracterului ilegal şi a consecinţelor care pot apărea la nivelul comunităţilor umane, conştientizarea populaţiei locale, colaborarea cu Poliţia de Frontieră pentru limitarea fenomenului de capturare ori vandalizarea habitatelor. Administraţia Parcului şi Consiliul Ştiinţific ale Parcului Natural Porţile de Fier vor realiza Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din Parcul Natural Porţile de Fier, listă care va fi actualizată şi reevaluată periodic.

O valoare aparte o reprezintă prezenţa habitatelor de zone umede în partea de vest a parcului unele dintre ele fiind declarate arii de protecţie specială avifaunistică.

Acestea sunt deosebit de importante atât pentru numeroase specii de păsări aflate în migraţii sezonale sau pentru cuibărit, multe dintre aceste specii precum cormoranul pitic – Phalacrocorax pygmeus, buhaiul de balta – Burhinus oedicnemus, pescarăş – Alcedo atthis, egreta mică – Egretta garzetta şi altele sunt strict protejate, cât şi pentru alte specii caracteristice habitatelor acvatice: vidra – Lutra lutra, ţestoasa de apă – Emys orbicularis. Actualmente, parcul prezintă un grad mare de accesibilitate, fapt care, cumulat cu fenomenul colectării neautorizate a unor specii din flora şi fauna sălbatică, reprezintă un pericol pentru biodiversitate. În aceste condiţii apreciem ca necesară instituirea unui sistem de monitorizare a stării populaţiilor în special la speciile de interes comunitar, ameninţate, rare şi endemice. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, Consiliul Ştiinţific şi unităţile de cercetare vor delimita indicatorii pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor din Parcul Natural Porţile de Fier. Starea populaţiilor speciilor de plante indicatoare va fi evaluată periodic. Situaţia economică precară a comunităţilor parcului este un factor important de presiune asupra mediului, în primul rând datorită faptului că principala sursă de existenţă a rămas creşterea animalelor în condiţiile scăderii capacităţii de suport a pajiştilor. La aceasta situaţie se mai adaugă şi lipsa de educaţie despre mediu şi pierderea tradiţiilor comunităţiilor din zona parcului, foarte importantă mai ales pentru un parc natural.

113

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Reducerea nivelului ameninţărilor pentru speciile de plante din Parcul Natural Porţile de Fier reprezintă o condiţie esenţială pentru evitarea accentuării declinului diferitelor specii. În acest scop, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier împreună cu:

a)Consiliile Locale vor delimita zonele de păşunat pentru animalele domestice şi vor determina capacitatea de suport a acestora, stabilind zonele cu interdicţie pentru păşunat;

b)Ocoalele Silvice vor stabili cotele maxime de extracţie pentru plantele medicinale, pentru specii utilizabile în alimentaţie, ornament sau altele asemenea.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va evalua problemele legate de recoltarea speciilor de plante ameninţate, vulnerabile şi pe cale de dispariţie şi, împreună cu Consiliul Ştiinţific, va promova măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea stării populaţiilor acestor specii. Consiliul Ştiinţific, împreună cu unităţi de cercetare şi învăţământ vor continua şi activităţile de monitorizare a speciilor de animale de interes comunitar. De asemenea, se vor stabili zonele cu populaţii viabile şi habitatele favorite pentru diferite specii pentru a fi propuse ca zone de protecţie integrală sau arii de protecţie specială avifaunistică. Pescuitul comercial necontrolat, pescuitul sportiv ca fenomen de masă şi mai ales braconajul piscicol, cu curent electric, plase monofilament reprezintă o ameninţare permanentă asupra ecosistemelor acvatice şi mai ales asupra habitatelor de zone umede din partea de vest a parcului. La implicaţiile negative directe se adaugă cele indirecte reprezentate de gunoaiele lăsate de pescari şi perturbarea liniştii avifaunei. În unele zone ale Parcului Natural Porţile de Fier, zona minieră Moldova Nouă, depozitarea haldelor de steril minier reprezintă în continuare un pericol mare pentru biodiversitatea parcului datorită vânturilor puternice care împrăştie sterilul pe suprafeţe mari precum şi a lipsei de resurse financiare necesare întreţinerii plantaţiilor pentru stabilizarea haldelor. Exploatarea resurselor minerale a luat amploare în ultimii 17 ani -accesibilitatea uşoara la cariere şi la transportul fluvial şi reprezintă o ameninţare mare la adresa biodiversităţii parcului. Cariere legale şi ilegale din vecinătatea DN 57 şi DN 57A reprezintă pericol prin declanşarea de procese erozionale care deja afectează habitatele naturale şi peisajul zonei. Alt fenomen negativ cu repercusiuni asupra diversităţii naturale şi peisagistice îl reprezintă şi dezvoltarea haotică a infrastructurii turistice şi turismul necontrolat. Construcţia caselor de vacanţă direct pe malul Dunării reprezintă o ameninţare directă asupra biodiversităţii, atât prin agresiunea asupra ecosistemelor de mal, cât şi asupra ecosistemului fluvial datorită deversării apelor menajere direct în Dunăre. Administraţia Parcului Natural Portile de Fier şi Consiliul Ştiinţific vor stabili, funcţie de tipuri de ameninţări existente în Parcul Natural Porţile de Fier, măsuri de îmbunătăţire a calităţii habitatelor-limitarea folosirii pesticidelor, reconstrucţia

114

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------ecologică a unor zone degradate, interzicerea sau limitarea unor activităţi antropice şi vor propune măsuri pentru protecţia habitatelor şi speciilor de interes comunitar, prin includerea lor în arii speciale de conservare sau prin limitarea efectelor negative ale activităţilor antropice. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, Agenţiile de Protecţie a Mediului şi Consiliile Locale vor promova acţiuni pentru reducerea presiunii antropice şi conservarea zonelor umede de importanţă regională, naţională şi comunitară, limitarea problemelor legate de depozitarea deşeurilor şi altele. Eliminarea sau diminuarea presiunii umane din ariile protejate se va realiza prin:

a)realizarea prealabilă a evaluării impactului asupra mediului de către toate persoanele fizice şi juridice interesate să desfăşoare activităţi cu impact redus asupra mediului în ariile protejate;

b)colaborarea cu Agenţiile de Protecţie a Mediului şi Comisariatele Gărzii Naţionale de Mediu din cele două judeţe cărora li se circumscrie arealul Parcului Natural Porţile de Fier pentru sancţionarea tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care aduc prejudicii elementelor mediului biotic şi abiotic din ariile protejate;

c)îmbunătăţirea sistemului de pază al ariilor protejate.Consiliul Ştiinţific va propune autorităţii centrale pentru protecţia mediului

considerarea unor specii sau habitate din Parcul Natural Porţile de Fier în categoria celor de interes naţional, aceste măsuri contribuind la îmbunătăţirea statutului de conservare al speciilor şi habitatelor.

Consiliul Ştiinţific şi instituţiile de cercetare vor realiza inventarierea şi ierarhizarea elementelor de patrimoniu geologic, geomorfologic, paleontologic, speologic, hidrogeologic, din Parcul Natural Porţile de Fier. Reevaluarea dinamicii elementelor ocrotite este necesară pentru adaptarea măsurilor de conservare la situaţia reală. Astfel, diminuarea arealului de extindere al unor specii precum şi degradarea elementelor ocrotite, presupune identificarea cauzelor producerii acestui fenomen şi promovarea de măsuri adecvate pentru evitarea pierderii importanţei ariilor protejate. De asemenea, migrarea habitatului unor specii presupune o reevaluare a teritoriului ariei protejate. Evaluarea periodică a dinamicii elementelor ocrotite trebuie realizată de către membrii Consiliului Ştiinţific sau de către persoane şi instituţii abilitate, cu acordul Consiliului Ştiinţific.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier în colaborare cu Agenţiile pentru Protecţia Mediului, administratorii altor arii protejate, Consiliile Locale şi alte instituţii interesate, va promova acţiuni pentru eliminarea şi/sau diminuarea factorilor care contribuie la degradarea elementelor mediului abiotic.

Administraţia Parcului Natural Portile de Fier în colaborare cu Consiliile Locale şi ONG-urile poate identifica şi amenaja puncte de belvedere care să contribuie la creşterea valorificării peisajului din Parcul Natural Porţile de Fier.

Îmbunătăţirea valorificării turistice a ariilor protejate se va realiza prin delimitarea de trasee turistice care să includă elemente ocrotite din cadrul acestora,

115

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------amenajarea de dotări minimale pentru primirea turiştilor -bănci, mese, asigurarea protecţiei minimale a elementelor ocrotite prin delimitare, asigurarea siguranţei turiştilor în zonele accidentate, menţinerea dotărilor existente în cadrul ariilor protejate sau alte măsuri considerate necesare. Aceste acţiuni se pot realiza de către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, autorităţi ale administraţiei publice locale, ONG-uri sau alte instituţii interesate.

Delimitarea de noi zone de conservare speciale şi arii de protecţie specială avifaunistică reprezintă o activitate prioritară în Parcul Natural Porţile de Fier ce poate contribui la îmbunătăţirea managementului şi conservării habitatelor, speciilor şi a altor elemente ocrotite, dar şi la îmbunătăţirea accesului la diferite categorii de fonduri.

Delimitarea acestor zone poate fi realizată de Agenţiile pentru Protecţia Mediului, Consiliile locale, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, instituţiile de cercetare şi învăţământ, ONG-uri, agenţi economici sau alte instituţii interesate, cu avizul Academiei Române prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii şi aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

O oportunitate importantă o reprezintă vecinătatea Parcului Naţional Djerdap pe partea sârbească a Dunării care oferă posibilitatea colaborării instituţionale în privinţa reintroducerii unor specii prezente cândva în arealul parcului - Gyps fulvus şi altele, precum şi alte acţiuni comune legate de conservarea biodiversităţii în Defileul Dunării.

De asemenea, este important a fi menţionate oportunităţile de integrare a obiectivelor de menţinere a biodiversităţii cu cele referitoare la educaţie ecologică, conştientizare, cu activităţile de menţinere a culturii şi tradiţiilor, cu cele de promovare a turismului.

Măsuri de reconstrucţie/renaturare ecologică care sunt indicate a fi luate de către agenţii enonomici, instituţii specializate sau administraţia parcului, după caz, sunt:

a)pentru habitatele de pădure:i)cartarea terenurilor degradate - prin care sunt separate unităţi distincte

şi omogene sub raportul formei şi intensităţii de manifestare a proceselor de degradare şi a potenţialului productiv al solului

ii)reîmpădurirea haldelor de steril, a gurilor de mină, a amplasamentelor fostelor cariere şi a zonelor defrişate cu specii de arbori care sunt edificatoare ale habitatelor Natura2000 pentru care s-a declarat ROSCI0206;

iii)reîmpădurirea malurilor Dunării, acolo unde este pretabil şi posibil, cu specii de Salix, cu efecte directe atât în stabilizarea malurilor, cât şi câştig în proporţia habitatului pentru cuibărit al speciilor de păsări -Phalacrocorax pygmaeus, Egretta garzetta şi altele.

iv)reconstruţia ecologică prin procedee de micoremediere a solurilor degradate de activităţile miniere;

v)inventarierea speciilor invazive şi cartarea arealului acestora;

116


vi)limitarea răspândirii, sau după caz, eliminarea speciilor de plante invazive.

b)pentru habitatele de păşune:i))cartarea terenurilor degradate - prin care sunt separate unităţi distincte

şi omogene sub raportul formei şi intensităţii de manifestare a proceselor de degradare şi a potenţialului productiv al solului;

ii)cosirea tradiţională-manuală. Măsura este menită să meţină o practică tradiţională în siturile în care prin acest mod de utilizare a terenului s-au creat caracteristici cu importanţă mare pentru conservare;

iii)cosirea mecanică şi îndepărtarea materialului vegetal. Sunt măsuri ce se pot aplica în unele cazuri de abandon sau subpăşunat. Principalul scop al acestei măsuri este acela de a preveni acumularea de litieră în exces. Această acţiune se va efectua astfel încât impactul negativ asupra habitatului să fie minim;

iv)controlul utilizării fertilizanţilor. Fertilizanţii, indiferent de natura lor, organici sau minerali, pot induce succesiunea spre un alt tip de habitat. De aceea, aplicarea acestora se va face doar pe baza unor studii preliminare care să determine oportunitatea utilizării acestora, cantitatea şi natura fertilizantului utilizat. În general se recomandă utilizarea îngrăşămintelor organice-gunoi de grajd a căror impact negativ asupra mediului este mai redus. Această metodă presupune şi controlul târlirii;

v)controlul speciilor invazive, inclusiv al celor lemnoase. Este o măsură care împiedică expansiunea speciilor invazive alohtone sau a celor lemnoase prin îndepărtarea manuală sau mecanică a acestora. Este recomandată mai ales în cazul pajiştilor abandonate sau subpăşunate;

vi)inventarierea speciilor invazive şi cartarea arealului acestora;vii)limitarea răspândirii, sau după caz, eliminarea speciilor de plante

invazive.c)pentru habitatele de stâncărie:

i)cartarea terenurilor degradate;ii)Controlul speciilor invazive, inclusiv al celor lemnoase. Este o măsură

care împiedică expansiunea speciilor invazive alohtone sau a celor lemnoase prin îndepărtarea manuală sau mecanică a acestora

3.2.2.Evaluare pentru patrimoniul cultural şi istoric

Parcul Natural Porţile de Fier este un spaţiu cu o istorie deosebită, care însă nu este valorificată corespunzător, fapt ce duce la degradarea a numeroase obiective culturale.

Evaluarea stării actuale este necesară pentru stabilirea disponibilităţii elementelor de patrimoniu cultural mobiliar şi imobiliar din Parcul Natural Porţile de Fier pentru utilizarea turistică. Acţiunea se va desfăşura de către administraţiile publice locale în colaborare cu administraţia parcului.

117


Manifestările etnofolclorice şi culturale reprezintă forme de atracţie a turiştilor, dar şi de creare a unei identităţi culturale a spaţiului Parcului Natural Porţile de Fier.

Administraţia parcului va realiza anual, în colaborare cu administraţiile publice locale, un calendar al manifestărilor etnofolclorice, pe care îl va mediatiza corespunzător la nivel local, regional sau naţional, Administraţia parcului şi instituţiile reprezentate în Consiliul Consultativ de Administraţie urmând a contribui la organizarea manifestărilor culturale din Parcul Natural Porţile de Fier.

Promovarea turistică a obiectivelor culturale reprezintă o soluţie de dezvoltare a turismului în Parcul Natural Porţile de Fier, dar şi de obţinere a unor fonduri pentru amenajări minimale ale acestui spaţiu.

Realizarea programelor turistice trebuie să ţină cont nu numai de promovarea valorilor naturale, ci şi de cele culturale, care individualizează acest spaţiu în raport cu altele. În acest context este necesară crearea unei identităţi care să fie promovată în programele turistice referitoare la cetăţile dacice, medievale şi, în special, cele care pot fi susţinute prin reînvierea meşteşugurilor specifice acestui spaţiu: ţesături, obiecte din lemn şi altele.

În ultimii 7-10 ani, în zona parcului, mai precis pe malul Dunării a luat amploare tendinţa construirii caselor de vacanţă, fără un anumit stil arhitectonic, multe dintre ele prezentând şi o lipsă a gustului estetic ceea ce duce progresiv la pierderea valorilor peisagistice în zona parcului.

Administraţia parcului, împreună cu autorităţile locale, va avea în vedere ca la aprobarea proiectelor de construcţii să fie promovate acelea care, chiar în absenţa unui stil arhitectonic specific, să nu facă notă discordantă cu elementele peisagistice.

3.2.3. Evaluare pentru educaţie şi conştientizare

Îmbunătăţirea comunicării dintre Administraţie şi comunităţile umane, dar şi creşterea implicării populaţiei în acţiunile Parcului Natural Porţile de Fier nu poate fi realizată decât prin creşterea nivelului educaţional. Formarea de personal calificat în domenii de perspectivă pentru Parcul Natural Porţile de Fier constituie o modalitate de revigorare a zonei, dar şi de conservare a valorilor acesteia.

În condiţiile în care învăţământul instituţionalizat reprezintă în continuare principala formă de educare a populaţiei tinere, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene, va elabora un program de activităţi care va fi realizat de către instituţiile de învăţământ din Parcul Natural Porţile de Fier în scopul promovării educaţiei civice şi ecologice.

Aceasta trebuie să se realizeze ţinând cont de problemele existente la un moment dat în teritoriu, dar şi de viziunea de ansamblu a Administraţiei faţă de problemele care urmează a fi rezolvate. În acest scop, Administraţia parcului va colabora cu Inspectoratele Şcolare, Consiliile Locale, Agenţiile pentru Protecţie a Mediului, ONG-uri sau alte instituţii interesate, pentru introducerea unor materii şi

118

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------chiar de specializări: silvicultură, turism, corespunzătoare obiectivelor de management ale parcului.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va promova anual, în colaborare cu unităţile de învăţământ şi alte instituţii, realizarea de concursuri artistice sportive sau cu diverse tematici-gestionarea deşeurilor, protecţia plantelor, protecţia animalelor, protecţia pădurii, pentru promovarea imaginii parcului în rândul tuturor grupelor de vârstă.

Această acţiune poate conduce la creşterea interesului pentru Parcul Natural Porţile de Fier, dar şi la încurajarea şcolilor de a promova cursuri cu tematică referitoare la această arie naturală protejată.

Adminstraţia Parcului Natural Porţile de Fier va organiza împreună cu autorităţile locale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ tabere ecologice de instruire a elevilor cu aptitudini în domeniul ştiinţelor naturale, iar în colaborare cu autorităţile locale şi institute de învăţământ superior va organiza universităţi de vară, ca bază a voluntariatului şi a promovării turismului ştiinţific.

Esenţială în îndeplinirea obiectivelor de management o constituie relaţia cu populaţia adultă a comunităţilor din parc. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, în colaborare cu Consiliul Ştiinţific şi instituţiile cu profil educaţional trebuie să promoveze activităţile de conştientizare a autorităţilor locale-consilii locale, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi altele, pentru diminuarea problemelor determinate de promovarea unor acţiuni de conservare.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va realiza cel puţin odată pe an întâlniri cu fiecare categorie a utilizatorilor de resurse naturale pentru a căuta soluţiile cele mai bune pentru evitarea apariţiei supraexploatării şi a degradării habitatelor naturale. Discuţiile vor fi organizate în colaborare cu Consiliile Locale si vor evidenţia pierderile pe care le înregistrează utilizatorii de resurse datorită utilizării iraţionale. În cadrul acestor întâlniri este importantă cooptarea unor personalităţi ştiinţifice din Consiliul Ştiinţific pentru creşterea credibilităţii informaţiilor transmise.

Realizarea activităţilor de conştientizare a populaţiei trebuie să ţină cont şi de desfăşurarea unor evenimente speciale cu importanţă deosebită pentru populaţia Parcului Natural Porţile de Fier, pentru îmbunătăţirea imaginii Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, a mândriei localnicilor.

Deosebit de importantă în desfăşurarea activităţilor educative şi de conştientizare ale Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier o constituie existenţa celor patru centre de informare-documentare care vor promova activităţi, în colaborare cu şcolile şi căminele culturale în special pentru promovarea educaţiei ecologice şi pentru îmbunătăţirea imaginii Parcului Natural Porţile de Fier în rândul populaţiei rezidente şi turiştilor.

Fiecare dintre cele patru centre de informare-documentare îşi va desfăşura cu precădere activităţile în localităţile arondate. Centrele de Informare-Documentare, numite în continuare CID, trebuie să deţină informaţii, imagini, materiale de prezentare: vederi, pliante, broşuri, hărţi, care

119

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------să poată fi achiziţionate sau utilizate de către potenţialii vizitatori sau de personalul CID-urilor. Dotarea CID se va realiza prin donaţii, proiecte cu finantare naţională şi internaţională, din fondurile Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier sau a instituţiilor din Consiliul Consultativ de Administraţie ori din alte surse. Concepţia acestor materiale va fi realizată de către Administraţie, ONG-uri, instituţii de cercetare sau de persoane interesate. Asigurarea permanenţei în Centrele de Informare Documentare cu personal instruit este o problemă deosebită, în contextul în care nu există fonduri pentru susţinerea financiară a lor. Proiectele cu finanţare naţională şi internaţională, dar şi activităţile de voluntariat pot reprezenta o soluţie pentru menţinerea şi eficientizarea activităţilor desfăşurate în CID-uri. Declararea Zilei Parcului Natural Porţile de Fier are drept scop creşterea popularităţii Parcului în rândul populaţiei rezidente şi perceperea acestuia nu ca pe un nou factor de presiune, ci ca o mândrie locală şi regională. Organizarea de către Administraţie şi alte instituţii din Parcul Natural Porţile de Fier a diferitelor manifestări cu tematică referitoare la Parcul Natural Porţile de Fier sau la protecţia mediului - Ziua Pământului, Ziua Dunării, Ziua Mediului, Green Days şi altele, se va realiza, pe cât posibil cu mediatizarea acestora în mass-media locală şi regională. Publicarea de articole în jurnale sau reviste de interes local, regional sau naţional reprezintă o metodă de creştere a gradului de informare a populaţiei asupra valorilor Parcului Natural Porţile de Fier.

3.2.4. Evaluare pentru utilizarea durabilă a resurselor

Cadrul legislativ incomplet, precum şi percepţia generală, prezentă atât la nivelul factorilor de decizie cât şi a publicului larg, denotă că activităţile economice îndreptate doar spre obţinerea profitului imediat pot impune limitări majore în acţiunile de realizare a obiectivelor Parcului Natural Porţile de Fier. Activitatea de management a Parcului Natural Porţile de Fier presupune implicarea a numeroase autorităţi locale, care trebuie să colaboreze cu Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier pentru îndeplinirea unor obiective ale ariei protejate, dar şi pentru dezvoltarea zonei.

Deşi utilizarea mecanismelor participative în activităţile de management pot determina întârzieri semnificative în desfăşurarea unor acţiuni, ele favorizează elaborarea unor soluţii viabile şi acceptate de majoritatea factorilor interesaţi, ceea ce măreşte şansa de succes a activităţilor de management.

Acest lucru este foarte important de promovat în cazul Parcului Natural Porţile de Fier datorită atitudinii populaţiei locale faţă de acţiunile impuse de la nivel naţional, determinată şi de problemele apărute la amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier I.

120


Atingerea obiectivelor Parcului Natural Porţile de Fier depinde în foarte mare măsură de situaţia economică a comunităţilor locale. Lipsa posibilităţilor de finanţare a programelor de dezvoltare comunitară poate deveni factor limitativ major în asigurarea succesului activităţilor din planul de management.

3.2.4.1.Agricultura

În Parcul Natural Porţile de Fier, agricultura este de subzistenţă, asigurând numai un minim necesar de produse alimentare. De asemenea, productivitatea în general scăzută a terenurilor determină apariţia unor situaţii de gestiune necorespunzătoare a acestora.

Procesele geomorfologice sunt influenţate de activităţile antropice şi, la rândul lor, contribuie la degradarea habitatelor plantelor şi animalelor din Parcul Natural Porţile de Fier, dar şi la scăderea productivităţii terenurilor agricole.

Interzicerea, prin colaborarea cu Consiliile Locale, a activităţilor haotice de creştere a animalelor pe terenurile afectate de procese geomorfologice actuale de intensitate ridicată-alunecări de teren, eroziune, prăbuşiri reprezintă un prim pas în limitarea extinderii suprafeţelor degradate.

Delimitarea terenurilor destinate activităţilor de creştere a animalelor trebuie realizată de Consiliul Local al fiecărei localităţi, aceste spaţii urmând să fie evidenţiate ca atare în planurile urbanistice generale ale localităţilor.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va interveni în procesul de delimitare a acestor terenuri pentru ca acestea să nu afecteze biodiversitatea sau valorile peisagistice. În Parcul Natural Porţile de Fier este interzis păşunatul, amplasarea de stâne, locuri de târlire şi de trecere la păşunat/adăpat fără aprobarea Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier.

Este, de asemenea, foarte importantă eliminarea metodelor necorespunzătoare de întreţinere a culturilor - arături perpendiculare pe curbele de nivel, chimizare excesivă precum şi promovarea de tehnologii agricole ecologice care nu aduc prejudicii mediului natural şi care se caracterizează printr-o productivitate superioară faţă de cea înregistrată în prezent în exploataţiile agricole, măsură care va fi promovată de către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier în colaborare cu Consiliile Locale.

Folosirea raţională a îngrăşămintelor şi altor substanţe chimice are drept scop prevenirea transferului diferiţilor compuşi chimici periculoşi la nivelul ecosistemelor, în special a celor acvatice.

Pentru aceasta se impune instruirea persoanelor care le utilizează, activitate de competenţa autorităţilor locale.

Tehnologiile agricole ecologice vor putea fi încurajate prin acordarea dreptului de folosire a siglei parcului, în condiţii legale.

121


3.2.4.2. Silvicultură şi vânătoare

Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socio-economice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuţie de interes naţional de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare.

Gestionarea corespunzătoare a fondului forestier este o condiţie esenţială pentru menţienrea calităţii habitatelor a numeroase specii de plante şi animale.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va interveni în etapa de realizare a amenajamentelor silvice pentru respectarea zonelor de protecţie stabilite prin zonare şi în adaptarea cotelor de extracţie pentru diferite zone ale Parcului Natural Porţile de Fier.

De asemenea, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va controla respectarea amenajamentelor silvice. În zonele forestiere, care nu fac parte din categoria zonelor protejate sau de protecţie integrala sunt permise activităţile de exploatare în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va asigura verificarea şi aprobarea borderourilor de masă lemnoasă pentru toate ocoalele sivice din arealul parcului.

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor va fi urmarită realizarea următoarelor măsuri:

a)menţinerea suprafeţei fondului forestier şi extinderea suprafeţei acestuia; b)menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure prin

utilizarea unor practici de gospodărire corespunzătoare;c)menţinerea funcţiilor productive durabile ale pădurii, atât pentru produsele

lemnoase, cât şi a celor nelemnoase;d)menţinerea şi conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor de pădure;e)menţinerea şi îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie ale pădurii;f)menţinerea funcţiilor socio-economice ale pădurii.Exploatarea lemnului se va realiza în baza posibilităţii stabilite prin

amenajamentele silvice şi prin metode care să evite degradarea speciilor de plante sau animale.

În cazul resurselor nelemnoase ale pădurii, exploatarea ciupercilor, care sunt destinate într-o proporţie covârşitoare exportului, reprezintă una dintre problemele delicate datorită faptului că volumul colectărilor anuale în unele zone ale parcului nu ţine cont de capacitatea de regenerare a acestor specii.

Se impune, astfel, măsura aprobării de către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier a recoltării ciupercilor din arealul parcului şi, în special, din fondul forestier.

122


Exploatarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale şi tinctoriale din fondul forestier este actualmente deficitară, existând posibilitatea de valorificare viitoare a acestora, una din direcţiile de dezvoltare a comunităţilor din parc fiind crearea unor facilităţi de prelucrare şi valorificare a acestor resurse.

Este de mare interes promovarea de produse care să poarte sigla parcului.Activităţile de vânătoare sunt strict interzise în zonele de protecţie integrală din

cadrul Parcului Natural Portile de Fier.Fondurile cinegetice vor trebui gestionate cu responsabilitate în scopul

conservării încărcăturii biologice în habitatele proprii precum şi în scopul menţinerii echilibrului ecologic, satisfăcând în acelaşi timp cerinţele vânătoreşti şi alte cerinţe socio-economice.

Dorinţa oamenilor de a vâna a generat o serie de măsuri de ocrotire a speciilor de vânat, dar şi al habitatelor specifice.

Protecţia naturii şi ocrotirea speciilor de interes cinegetic sunt acţiuni convergente ale aceluiaşi scop: cel al conservării biodiversităţii pentru generaţiile viitoare. Acest deziderat, la nivelul gospodăririi vânatului, se realizează printr-o selecţie riguroasă, prin îngrijire, hrănire, populări şi repopulări, chiar prin renunţarea totală a vânării unor specii rare, prin campanii de educare şi conştientizare în spiritul păstrării acestor valori, pentru cunoaşterea şi utilizarea principiilor ecologiei moderne.

România a aderat la un număr însemnat de convenţii internaţionale privind conservarea speciilor şi habitatelor naturale.

Acest statut obligă atât la revizuirea legislaţiei specifice, cât şi a remodelării practicilor prin care se interferează interesele umane cu cele ale vieţuitoarelor. Este posibilă modificarea periodelor de vânătoare la unele specii de vânat din considerente ecologice şi de conservare.

Ocrotirea se poate realiza prin paza permanentă a terenurilor destinate vânătorii, atât prin personalul de specialitate: paznici de vânătoare, inspectorii cinegetici, cât şi prin agenţii de teren din cadrul Parcului Natural Porţile de Fier.

Protecţia speciilor de interes cinegetic şi a mediului lor de trai presupun şi o serie de măsuri şi acţiuni prompte, sezoniere sau permanente dintre care, cea mai importantă este combaterea braconajului.

Braconajul poate răsturna orice planificare privind evoluţia, sporirea, ocrotirea şi valorificarea efectivelor. Combaterea braconajului trebuie să fie o sarcină prioritară şi permanentă nu numai a acelora care se ocupă de gospodarirea vânatului, ci şi a întregii societăţi. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va participa împreuna cu administratorii fondurilor de vânătoare la acţiunile de combatere a braconajului.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va verifica anual respectarea cotelor anuale stabilite pentru vânătoare, va participa la evaluarea efectivelor de vânat în urma solicitărilor primite, va interveni ori de câte ori apar probleme legate de supraexploatare şi va sancţiona persoanele sau instituţiile vinovate.

123

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- 3.2.4.3. Pescuit

Activitate cu caracter tradiţional, pescuitul este influenţat de mutaţiile în plan economic şi social.

Evaluarea stării actuale a fondului piscicol este o activitate necesar a fi promovată de Consiliul Ştiinţific pentru fundamentarea ştiinţifică a deciziilor din acest domeniu. Pentru promovarea acesteia este necesară accesarea unor fonduri naţionale sau internaţionale destinate cercetării ştiinţifice.

În prezent nu există prevederi legale privind încheierea unor contracte de gestionare a fondului piscicol. Sistemul deficitar de control al exploatărilor piscicole de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare ANPA, determină existenţa unei situaţii destul de grave în acest sector al economiei, lucru care se va reflecta în calitatea vieţii comunităţilor umane din Parcul Natural Porţile de Fier.

Dezvoltarea pisciculturii în Parcul Natural Porţile de Fier nu se poate realiza fără înfiinţarea unor puncte de prelucrare primară sau totală a acestuia în unităţi de profil situate în parc. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier poate promova ideea realizării unor astfel de activităţi, atât la nivelul comunităţilor locale, cât şi la cel al agenţilor economici interesaţi de investiţii în acest teritoriu. Este de mare interes promovarea de produse piscicole care să poarte sigla parcului.

Se remarcă, de asemenea, o creştere a presiunii asupra ariilor de protecţie specială avifaunistică prin practicarea pescuitului neautorizat atât de tip comercial cât şi de tip sportiv.

În conformitate cu Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011, pe teritoriul ariilor naturale protejate, pescuitul comercial se practică în zonele în care este permisă această activitate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, acelaşi act normativ prevede că pentru eliberarea autorizaţiei de pescuit comercial de către ANPA, solicitanţii trebuie să depună la filialele regionale ale ANPA, printre alte documente, şi avizul custodelui/administratorului ariei naturale protejate.

Sturionii reprezintă o categoric aparte, fiind specii cu mare valoare economică şi ecologică, aflate în regres accentuat de câteva decenii, ca urmare a suprapescuitului, a reducerii condiţiilor ecologice de mediu şi a barării Dunării prin lucrări hidrotehnice de la Porţile de Fier I.

Regresul accentuat al abundenţei acestor specii în apele Dunării duce la reducerea variabilităţii genetice, cu efecte negative pe termen mediu şi lung asupra viabilităţii şi capacităţii de adaptare a acestor specii.

Întrucât România este parte semnatară a Convenţiei internaţionale privind comerţul internaţional cu specii ameninţate de fauna şi flora sălbatică, se impune luarea unor măsuri de protecţie severe combinate cu măsuri de stimulare a

124

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------acvaculturii acestor specii, ca o măsură ce permite reducerea presiunii asupra populaţiilor naturale de sturioni, precum şi popularea cu puiet de sturioni a Dunării.

Prevenirea apariţiei ilegalităţilor este cel mai simplu mod pentru evitarea apariţiei de conflicte în acest spaţiu. Administraţia Parcului Natural Portile de Fier va realiza în comunităţile care depind de activităţile de pescuit, întâlniri de conştientizare a problemelor care au apărut deja la nivelul fondului piscicol din cauza supraexploatării şi a pierderilor din cauza braconajului, perioada acestor întâlniri fiind înainte de începerea sezonului de pescuit.

De mare interes este promovarea posibilităţii emiterii de autorizaţii de pescuit pe perioade scurte de către autorităţile locale.

Este însă necesară şi combaterea pescuitului ilegal prin desfăşurarea de raiduri de către angajaţii Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, ai Poliţiei de Frontieră şi ai altor instituţii abilitate pentru confiscarea şi distrugerea tuturor instrumentelor utilizate pentru pescuitul ilegal. Desfăşurarea raidurilor trebuie să vizeze mai ales perioada de prohibiţie.

Cea mai mare parte a problemelor legate de pescuit nu pot fi rezolvate decât prin colaborarea dintre partea română şi partea sârbă în adoptarea măsurilor privind reglementarea pescuitului. 3.2.4.4. Industrie

Industria, în special cea extractivă reprezintă activitatea considerată a avea impactul cel mai puternic asupra habitatelor.

Chiar dacă, în unele zone, aceste activităţi au fost sistate temporar sau definitiv, efectele asupra mediului se resimt în continuare, în special datorită haldelor de steril rezultate din activităţile de extracţie.

Planul de management nu are drept scop crearea unui cadru de obstrucţionare a dezvoltării industriale, ci se doreşte a fi un mijloc de promovare a unor activităţi care să respecte valorile mediului natural şi care să determine impulsionarea dezvoltării industriilor locale şi a meşteşugurilor tradiţionale.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va susţine toate activităţile industriale cu impact redus asupra mediului, care prin natura lor pot avea un potenţial de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va efectua demersurile necesare pentru realizarea unei asociaţii care să reprezinte interesele agenţilor economici din Parcul Natural Porţile de Fier, aceasta putând reprezenta o modalitate de atragere de noi investiţii şi de îmbunătăţire a colaborării între instituţiile şi agenţii economici din parc.

Precauţia este mult mai puţin costisitoare în comparaţie cu măsurile reparatorii care sunt promovate după înregistrarea unor pagube. Din această cauză, pentru evitarea extinderii zonelor degradate este necesară o abordare atentă a problemelor de mediu încă din faza de proiectare.

125


Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să fie însoţită de promovarea de măsuri realiste de protecţie sau/şi refacere a mediului natural, a căror punere în aplicare să se realizeze după un calendar foarte clar, iar dacă este posibil chiar din timpul funcţionării obiectivului respectiv.

Activităţile de extracţie a agregatelor minerale: pietrişuri, nisipuri, piatră de construcţie şi altele, de-a lungul zonei Dunării aduc grave prejudicii siguranţei traficului rutier şi peisajului. Deşi toţi agenţii economici din acest domeniu au obligaţia să promoveze măsuri de reconstrucţie ecologică, în foarte puţine cazuri acestea au fost puse în aplicare, dar niciodată nu au fost finalizate, fapt ce conduce la un impact vizual negativ.

Administraţia parcului şi Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier, în colaborare cu Agenţiile pentru Protecţia Mediului vor acţiona pentru reducerea până la eliminare a acestor exploatări, prin neacordarea de aprobări, autorizaţii sau acorduri de funcţionare firmelor care promovează astfel de activităţi sau prin sancţionarea acelora care funcţionează ilegal şi vor interzice deschiderea de noi puncte de extracţie.

Exploatarea de resurse minerale va fi permisă numai în punctele de extracţie existente la data întocmirii prezentului plan de management şi numai în acele zone unde nu se aduc prejudicii obiectivelor ocrotite din Parcul Natural Porţile de Fier sau activităţilor economice de interes naţional sau unde se impune urmare necesității efectuării unor lucrări de decolmatare și recalibrare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării de viituri, cu impact direct asupra manifestării fenomenului de inundații, acestea putând fi realizate cu avizul administratorului ariei naturale protejate.

Fiecare consiliu local va înainta către Agenţiile de Protecţie a Mediului şi Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier o listă cu punctele în care se propune continuarea acestor activităţi şi importanţa acestora, pentru utilizarea de către populaţia locală sau pentru menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii.

Consiliul Ştiinţific, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier şi Agenţiile pentru Protecţia Mediului vor aproba/aviza punctele de extracţie acolo unde acestea nu aduc atingere regimului de conservare, iar pentru cele respinse vor fi înaintate justificări.

Pentru luarea unei decizii corecte, Consiliul Ştiinţific poate solicita agenţilor economici interesaţi în exploatarea resurselor minerale orice document de evaluare a impactului asupra mediului.

Agenţiile de Protecţie a Mediului, la solicitarea Administraţiei şi Consiliului Ştiintific ale Parcului Natural Porţile de Fier, vor impune măsurile de reconstrucţie ecologică a perimetrelor degradate prin activităţile de exploatare a resurselor minerale.

Măsurile de reconstrucţie ecologică a perimetrelor degradate prin depozitarea sterilului provenit din activităţile de extracţie şi prelucrare primară a minereurilor

126

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------neferoase, se desfăşoară într-un ritm foarte lent, fapt ce face ca impactul asupra mediului şi asupra comunităţilor umane să fie foarte ridicat.

Măsurile de reconstrucţie ecologică trebuie să vizeze în primul rând îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei rezidente în zona Moldova Nouă.

Impactul asupra peisajului şi comunităţilor umane poate fi redus prin renaturarea spaţiilor situate în imediata apropierea a spaţiilor de producţie, transfer şi depozitare a diferitelor produse sau deşeuri rezultate din activităţile desfăşurate în zona Moldova Nouă. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va propune, unităţii care realizează exploatarea minereurilor complexe, promovarea de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a acestui spaţiu.

Administraţia parcului şi Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier vor respinge toate proiectele care pot contribui la creşterea suprafeţelor degradate din Parcul Natural Porţile de Fier, suprafeţe afectate de alunecări de teren, torenţialitate, prăbuşiri, halde de steril şi altele.

3.2.4.5. Servicii comunitare de utilităţi publice

Statutul de parc natural impune Administraţiei desfăşurarea de activităţi având ca scop dezvoltarea calităţii vieţii comunităţilor umane din Parcul Natural Porţile de Fier.

Nivelul scăzut al dotărilor tehnice în ceea ce priveşte serviciile comunale: alimentare cu apă, canalizare, gestionarea deşeurilor, chiar alimentarea cu energie electrică se prezintă la un nivel cantitativ şi calitativ inferior, ceea ce reprezintă un factor de presiune asupra mediilor naturale şi care determină un nivel scăzut al calităţii vieţii şi frânează impulsionarea activităţilor economice noi.

Deşi în prezent, în toate localităţile din Parcul Natural Porţile de Fier există prevederi prin care se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor, fenomenul este încă destul de greu de stăpânit în acest spaţiu. Introducerea obligativităţii realizării unui contract între consiliile locale şi societăţi de salubrizare colectarea selectivă a deşeurilor va contribui la diminuarea acestui fenomen şi va avea ca rezultat scăderea impactului deşeurilor asupra calităţii habitatelor, în special a celor acvatice, precum şi protecţia celorlalţi factori naturali de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

De asemenea, se impune delimitarea zonelor expuse depozitării necontrolate a deşeurilor şi supravegherea lor atentă, prin colectarea selectivă a deşeurilor: hârtie, plastic, compost. Conform legislaţiei în vigoare şi a legislaţiei euroepene, îdepărtarea deşeurilor trebuie făcută în depozite ecologice. Acţiunea va fi promovată de Consiliile Locale în colaborare cu Consiliile Judeţene şi Agenţiile pentru Protecţia Mediului, cu sprijinul Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier.

Pentru realizarea de alimentări cu apă, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va avea în vedere menţinerea unei presiuni reduse asupra resurselor de apă.

De asemenea se va avea în vedere şi eliminarea apelor uzate în condiţii care să nu afecteze calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei din zonă.

127


Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va sprijini toate proiectele de realizarea de noi dotări edilitare, care se vor construi conform certificatului de urbanism şi vor respecta normele sanitare în vigoare, în măsura în care acestea nu vor presupune afectarea zonelor de protecţie sau creşterea excesivă a presiunii asupra mediilor naturale.

Acţiunile de educaţie ecologică trebuie susţinute şi la nivel administrativ prin realizarea unor centre de recuperare a deşeurilor reutilizabile, care să fie accesibile comunelor din Parcul Natural Porţile de Fier.

Această acţiune va contribui la scăderea volumului de deşeuri depozitat în rampele de deşeuri sau în puncte necontrolate. Acţiunea va fi promovată de Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, în colaborare cu autorităţile locale şi judeţene.

3.2.4.6. Construcţii

Potenţialul turistic remarcabil al Parcului Natural Porţile de Fier nu este dublat de o infrastructura turistică aptă să asigure o absorbţie a fluxului turistic în creştere.

Zona practic închisă până în 1990, Parcul Natural Porţile de Fier se dezvăluie ca o lume mirifică vizitatorilor de astăzi.

Astfel, una dintre cele mai importante presiuni asupra regimului ariilor naturale protejate este tendinţa schimbării destinaţiei terenurilor şi a realizării de construcţii de casă de vacanţă în zona de dezvoltare durabilă pe fondul unei aşa-zise valorificări a potenţialului turistic.

Extinderea zonei de dezvoltare durabilă este permisă numai în urma aprobării Planurilor de Urbanism General al localităţilor de către Administraţia parcului şi Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier.

Pentru amplasarea de construcţii în zona de dezvoltare durabilă din Parcul Natural Porţile de Fier este necesar avizul APNPF, conform art. 28, alin. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier împreună cu instituţiile abilitate vor verifica legalitatea tuturor construcţiilor existente pe malul Dunării şi va sesiza organele în drept pentru readucerea terenului la starea iniţială în cazul construcţiilor ilegale.

În situaţia în care impactul unei construcţii pentru care este solicitată aprobarea Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier este semnificativ, este necesară si aprobarea Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier.

Pentru luarea unei decizii corecte, Consiliul Ştiinţific poate solicita persoanelor fizice sau juridice interesate în realizarea de construcţii orice document de evaluare a impactului asupra mediului.

128

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- 3.2.4.7. Infrastructura

Deşi esenţială pentru dezvoltarea economică, în general, şi a turismului în mod special, realizarea de noi investiţii pentru modernizarea infrastructurii din Parcul Natural Porţile de Fier trebuie să ţină cont de menţinerea stării peisajelor.

Promovarea proiectelor va avea în prim plan minimizarea impactului asupra mediului încă din faza de proiectare. În cazul în care acest lucru nu este posibil aceste proiecte vor fi reevaluate. Proiectele vor fi respinse în cazul în care beneficiile asupra comunităţilor umane din Parcul Natural Porţile de Fier sunt foarte reduse sau contravin regimului ariilor naturale protejate.

La emiterea actelor de reglementare, autorităţile pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administraţiilor ariilor protejate, aviz care este necesar pentru toată suprafaţa ariei naturale protejate, respectiv intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ teritoriale, conform art. 28, aln. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru luarea unei decizii corecte, APNPF şi Consiliul Ştiinţific pot solicita agenţilor economici interesaţi în construcţia, reparaţia şi modernizarea infrastructurii orice document de evaluare a impactului asupra mediului.

3.2.5. Evaluare pentru turism şi recreere

Parcul Natural Porţile de Fier se constituie într-un spaţiu cu un real potenţial turistic dat de existenţa unor valori naturale şi culturale de importanţă naţională şi europeană. Distanţa mare de centrele populate şi regimul de frontieră, precum şi deficienţele înregistrate la nivelul căilor de comunicaţie: densitate redusă, stare precară, grad de acoperire insuficient, au determinat o dezvoltare foarte lentă şi neconvingătoare a turismului.

Turismul rămâne, totuşi, una dintre alternativele de dezvoltare a Parcului Natural Porţile de Fier, care poate fi dezvoltat în forme foarte variate: ecoturism, turism ştiinţific, de pasaj. Dezvoltarea acestei ramuri nu poate deveni o certitudine fără îmbunătăţirea infrastructurii turistice, care se referă la spaţiile de cazare, agrement, căi de acces, dotări sanitare. Potenţialul natural al Parcului Natural Porţile de Fier nu poate constitui decât un factor de atracţie temporală a fluxului turistic, în condiţiile în care dotările tehnice lipsesc sau sunt insuficiente.

Pentru promovarea turismului în arealul Parcului Natural Porţile de Fier este necesară îmbunătăţirea reţelei de primire a turiştilor şi a serviciilor promovate acestora.

O prioritate pentru Parcul Natural Porţile de Fier o reprezintă consolidarea bazei materiale de primire a turiştilor, respectiv construirea unui centru de vizitare.

Dezvoltarea turismului şi orientarea fluxului turistic trebuie să ţină cont de capacitatea de suport a mediului, urmărindu-se evitarea degradării valorilor naturale şi culturale.

129


Turismul nu trebuie să devină un factor de stres pentru mediile naturale şi nici pentru colectivităţile umane din acest spaţiu. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier trebuie să intervină şi să ia măsuri, în limita atribuţiilor, ori de câte ori activităţile turistice tind să devină un factor de presiune asupra mediilor naturale şi sociale.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier nu va impune planuri de acţiune pentru dezvoltarea turismului, ci va întocmi o strategie de turism bazată pe cunoaşterea patrimoniului valorificabil prin turism al parcului şi direcţionată spre implementarea unui turism controlat.

Oferta turistică va crea alternative de dezvoltare a acestui spaţiu şi posibilităţi de dirijare a activităţilor turistice pentru evitarea unor prejudicii directe sau indirecte aduse mediilor naturale şi sociale.

Realizarea ofertei turistice pentru promovarea turismului ştiinţific: floristic, faunistic, geologic, etnofolcloric, speologic se va realiza de către Administraţie în colaborare cu Consiliul Ştiinţific.

Promovarea ofertelor turistice se poate realiza prin diverse materiale publicate de Administraţie sau prin mapele de prezentare realizate pentru diferite întâlniri.

Dezvoltarea de programe turistice este o activitate ce urmează a fi desfăşurată de agenţii de turism şi alţi factori interesaţi, cu sprijinul nemijlocit al Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, aceasta fiind o metodă de revitalizare a economiei locale din Parcul Natural Porţile de Fier. Prin colaborarea Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier cu agenţii de turism se poate realiza promovarea unor activităţi turistice deosebite - sporturi nautice, căţărări şi a croazierelor pe Dunăre.

Promovarea turismului în Parcul Natural Porţile de Fier nu se poate realiza fără creşterea oportunităţilor pentru acestea.

Turismul rural nu este deocamdată o alternativă viabilă pentru acest spaţiu datorită nivelului scăzut de trai al zonei, a volumului redus de produse agricole, a numărului redus de centre comerciale şi a alimentării deficitare a acestora. Acesta însă poate reprezenta o importantă sursă de venit în viitor în condiţiile în care se va investi în educarea populaţiei şi îmbunătăţirea dotărilor casnice.

Delimitarea, marcarea şi mediatizarea traseelor turistice va contribui la creşterea popularităţii acestui spaţiu, cu posibile implicaţii în creşterea fluxului turistic, activitatea personalului calificat: agenţi de teren ai parcului sau ghizi locali de turism agreaţi de Administraţie, fiind o garanţie a creşterii calităţii serviciilor turistice promovate în Parcul Natural Porţile de Fier.

3.2.6. Evaluare pentru cercetare

Activităţile de cercetare ştiinţifică din cadrul Parcului Natural Porţile de Fier vor fi avizate de Administraţie şi Consiliul Ştiinţific.

În cazul în care se constată că activităţile care vor fi promovate aduc prejudicii mediului natural sau comunităţilor locale acestea nu vor fi avizate.

130


Promovarea obiectivelor şi acţiunilor de dezvoltare durabilă sunt legate în mare parte şi de cunoaşterea situaţiei actuale existente la nivelul activităţilor economice care exploatează resurse naturale din Parcul Natural Porţile de Fier.

Aceasta se poate realiza doar prin atragerea instituţiilor de cercetare pentru realizarea de studii în acest spaţiu.

Toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier vor fi introduse în baza de date a Administraţiei, cu respectarea drepturilor de autor şi a celorlalte drepturi conexe.

Organizarea unei baze de date care să cuprindă studiile ştiinţifice publicate referitoare la Parcul Natural Porţile de Fier reprezintă un prim pas în cunoaşterea stadiului actual în acest domeniu.

Baza de date va fi realizată atât pe suport clasic-hârtie, cât şi electronic, trebuind să cuprindă titlurile, autorii, instituţiile care au coordonat studiile, locul în care acestea au fost publicate, vechimea acestora şi domeniul analizat.

Identificarea domeniilor prioritare de cercetare ştiinţifică trebuie să vizeze rezolvarea problemelor legate de gestionarea resurselor naturale, conservarea diversităţii biologice şi dezvoltarea comunităţilor umane.

Alegerea domeniilor prioritare stabileşte direcţiile de cercetare care vor fi susţinute preponderent de către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, fără a exclude celelalte activităţi de cercetare.

Alegerea domeniilor prioritare va fi realizată de către Consiliul Ştiinţific.Controlul activităţilor ştiinţifice din zonele de protecţie vizează păstrarea

integrităţii ecosistemelor şi intervenţa umană controlată.Aceasta se va realiza pe baza introducerii de către Administraţia parcului a

unui sistem de legitimaţii de acces în zonele de protecţie care să fie accesibil doar instituţiilor ştiinţifice recunoscute la nivel naţional sau regional, conform legislatiei in vigoare. Intervenţia în aceste spaţii va trebui să fie limitată.

Activitatea ştiinţifică desfăşurată de Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier trebuie să se concentreze, pentru următorii cinci ani, pe:

a)identificarea mijloacelor de reducere a presiunii umane asupra speciilor şi habitatelor;

b)evaluarea potenţialului ecologic şi exploatării biologice a ariilor protejate aflate în spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier.

O atenţie deosebită se impune a se acorda identificării habitatelor speciilor de plante şi animale de interes comunitar în scopul delimitării corecte a ariilor speciale de conservare.

Cercetarea ştiinţifică a Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier va fi supravegheată şi îndrumată de Consiliul Ştiinţific care stabileşte anual principalele atribuţii ale Administraţiei în domeniu.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier se va implica activ în activităţile staţiunilor ştiinţifice, în măsura în care programele de cercetare conduc şi la rezolvarea unor obiective ale Parcului Natural Porţile de Fier.

131


Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va promova împreună cu staţiunile de cercetare programe de cercetare sau de dezvoltare a infrastructurii comune.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va încuraja acţiunile care vizează înfiinţarea staţiilor meteorologice şi a oricăror alte puncte de monitorizare a calităţii componentelor de mediu şi va sprijini activităţile de monitorizare a componentelor mediului natural:apă, aer, sol şi socio-economic: dezvoltarea comunităţilor umane promovate de către instituţiile naţionale care desfăşoară astfel de activităţi şi se va implica activ în cazul în care instituţiile respective solicită sprijinul.

Nu fac obiectul activităţilor de avizare de către Consiliul Ştiinţific activităţile de cercetare promovate de Administraţia Naţională Apele Române, de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, a Agenţiilor pentru Protecţiea Mediului, a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice şi a Direcţiilor Silvice, în cadrul observaţiilor şi cercetărilor periodice efectuate de acestea prin staţiile hidrometrice, meteorologice sau alte tipuri de staţii.

Staţiunile de cercetare aflate în spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier rămân în proprietatea instituţiilor care le-au gestionat până în acel moment, dacă nu apar modificări ale politicii acestora.

Prin obiectivele lor, staţiunile de cercetare trebuie să servească cercetării practic-aplicative şi nevoilor Parcului Natural Porţile de Fier.

3.2.7. Evaluare pentru relaţia cu comunităţile locale

Localnicii din Parcul Natural Porţile de Fier au făcut o tradiţie din exploatarea resurselor naturale, regenerabile şi neregenerabile, adică din exploatarea pădurilor şi exploatarea resurselor neregenerabile - cariere de calcar, minerit. Preocupări tradiţionale pot fi considerate şi cultivarea pământului, creşterea animalelor, pescuitul şi comercializarea produselor de natură animală sau vegetală la târgurile din zonă.

Multe din formele tradiţionale de viaţă şi muncă s-au menţinut. Animalele de tracţiune sunt încă folosite într-un mod rudimentar pentru transport, munca la pădure sau la câmp, în zonă întâlnindu-se rase de animale nu din cele mai performante.

Casele, uneltele ca şi obiectele care se folosesc în viaţa de zi cu zi sunt realizate folosind materiale locale şi cu o tehnică tradiţională. O caracteristică aparte o reprezintă tradiţia morăritului, cu mori acţionate prin forţa apei pe Valea Sicheviţei, activitate care se menţine şi în prezent.

În zonă se mai menţin obiceiurile specifice diverselor evenimente: sărbători, nunţi, botezuri, înmormântări. Manifestări cu specific local, nedeile sunt adevărate parade ale portului popular.

Unii factori ce ar putea afecta negativ menţinerea specificului local sunt reprezentaţi de acele influenţe aşa-zise moderne, precum şi de apariţia unor persoane cu posibilităţi financiare mari care investesc în zonă, nerespectând tradiţiile.

Cu mici excepţii, fenomenul industrializării nu a afectat pregnant aceasta zonă. Chiar declararea ca zonă defavorizată nu a condus la revirimentul economic scontat.

132

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- Valorificarea cadrului natural deosebit ce impresionează prin diversitatea floristică, faunistică, peisagistică este principala oportunitate în dezvoltarea economică a acestui spaţiu.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va colabora cu consiliile locale pentru întocmirea şi punerea în practică a unor programe de creare a unor spaţii de campare şi a altor amenajări pentru turism.

Pe de altă parte, cunoşterea atitudinii comunităţilor locale faţă de ariile protejate este esenţială, întrucât fără sprijinul acestora, eficienţa ariilor protejate este mult diminuată. Rapoartele de evaluare trebuie realizate anual de către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, reţinându-se conflictele apărute, situaţiile de degradare a elementelor ocrotite, modul de rezolvare, spaţiile şi elementele afectate, costurile estimative ale degradărilor, măsurile ce se impun sau alte informaţii pe care Administraţia parcului sau membrii Consiliului Ştiinţific le consideră necesare.

Administraţia Parcului Natural Portile de Fier în colaborare cu celelalte instituţii reprezentate în Consiliul Consultativ de Administraţie va stabili responsabilităţile clare care revin fiecărei instituţii în administrarea ariilor protejate din Parcul Natural Porţile de Fier.

Se impune conştientizarea comunităţilor locale asupra valorilor care există aici, precum şi asupra modului în care pot fi păstrate tradiţiile şi valorile locale, deoarece acestea pot fi folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, situaţie în care activităţile legate de exploatarea resurselor se pot reduce cu repercusiuni pozitive în domeniul conservării biodiversităţii.

Unul dintre domeniile în care Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va sprijini comunităţile locale este acela al stopării migrării populaţiei tinere din localităţile rurale catre oraşele învecinate.

Creşterea interesului comunităţilor asupra conservării biodiversităţii, în condiţiile păstrării tradiţiilor locale, se poate realiza promovând aceste valori prin diferite forme de turism, situaţie care ar conduce la o dezvoltare durabilă a zonei.

3.2.8. Evaluare pentru capacitatea de management

Prezenţa mai multor administratori/proprietari de terenuri în Parcul Natural Porţile de Fier nu ridică probleme majore în stabilirea modalităţilor şi respectiv a acţiunilor prin care se vor realiza obiectivele majore ale Parcului Natural Porţile de Fier.

Pentru un management eficient este important ca Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier să aibă acces la cele mai noi informaţii în acest domeniu.

De asemenea, promovarea imaginii Parcului Natural Porţile de Fier şi a Administraţiei la nivel internaţional se constituie într-una din componentele importante necesar a fi dezvoltate.

Relaţiile cu organizaţii/instituţii relevante din ţară şi străinătate sunt importante pentru realizarea obiectivelor Parcului Natural Portile de Fier.

133


Personalul redus faţă de sarcinile ce derivă din necesităţile de administrare poate duce la scăderea performanţelor prin supraîncărcarea cu sarcini de serviciu. De asemenea, un alt factor limitativ pentru implementarea în condiţii calitative corespunzătoare a măsurilor de management, îl constituie, în condiţiile distanţelor mari de parcurs şi a complexităţii activităţilor, lipsa unei dotări corespunzătoare cu mijloace de transport, autovehicule şi ambarcaţiuni, dar şi ceea ce priveste dotarea cu alte elemente de logistică.

Deşi în cea mai mare parte Parcul Natural Porţile de Fier cuprinde ecosisteme relativ stabile, riscurile naturale sau activităţile umane pot impune schimbarea sau revizuirea acţiunilor de management, ceea ce nu este posibil decât dacă sistemul de management este suficient de flexibil, iar echipa managerială este pregatită corespunzător, motivată şi determinată în îndeplinirea obiectivelor de management.

Pentru realizarea unor activităţi din Parcul Natural Porţile de Fier este necesară implicarea voluntarilor, fiind necesară asigurarea unui minim de condiţii, facilităţi si echipament pentru aceştia.

Pe baza programului anual de activitate al Administraţiei Parcului Natural Portile de Fier şi a planului de management se va realiza o analiză asupra rezultatelor şi a problemelor întâmpinate de structurile de administrare ale Parcului Natural Porţile de Fier.

Începând cu cel de-al doilea an de implementare a planului de management, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier va realiza un raport anual de activitate pe care îl va prezenta Consiliului Ştiinţific şi Consiliului Consultativ de Administrare, insistându-se pe problemele care au fost întâmpinate în special din relaţiile cu instituţiile reprezentate în Consiliul Consultativ de Administraţie şi cu diferiţi utilizatori de resurse.

Autoevaluarea nu va viza doar gradul de îndeplinire al diferitelor activităţi prevăzute în planul de management, ci şi modificările înregistrate la nivelul de pregătire al personalului, dotărilor tehnice, implicării în proiectele naţionale şi internaţionale, colaborării cu alte instituţii şi altele asemenea.

134


Cap.4. IMPLEMENTAREA

4.1.Priorităţi şi planificarea în timpTabelul nr. 5

TEMA A.PROTEJAREA SI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII ŞI PEISAJULUIObiectiv Conservarea peisajului, inclusiv al celui rezultat în urma activităţilor umane, respectiv menţinerea speciilor şi habitatelor de interes

comunitar şi naţional într-o stare de conservare favorabilă, conservarea peisajelor caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi paleontologice specifice

Acţiuni de Indicatori de Priori- Activitate la nivel de semestru Colaboratori pentrumanagement realizare tatea Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 implementare

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2A1.Limitarea vânătorii şi stoparea braconajului la speciile de interes comunitar

Patrulări în zonele cuvulnerabilitate ridicată

1 x x x x x x x x x x Asociaţii vânătoareEchipaje poliţieEchipaje jandarmi

A2.Stabilirea şi respectarea cotelor anuale pentru vânătoare

Participare la evaluarea efectivelor de vânatParticipare la vânători

1 x x x x x x x x x x Asociaţii vânătoareOcoale silvice

A3.Eliminarea creşterii ilegale în captivitate şi a comerţului ilicit cu specii de floră şi faună sălbatică şi cu alte elemente prelevate din mediul natural

Campanii mass-media. 1 x x x x x x x x x x Mass-media locală

A4.Stoparea braconajului piscicol Patrulări în zonele cuvulnerabilitate ridicată

1 x x x x x x x x x x Asociaţii pescuitEchipaje poliţieEchipaje jandarmi

A5.Delimitarea zonelor de păşunat pentru animalele domestice

Zone de păşunat delimitate

1 x x x x x x x x x x Consiliile locale

A6.Protejarea faunei peşterilor prin limitarea accesului turiştilor

Menţinerea unei stări optime a populaţiilor faunei peşterilor

1 x x x x x x x x x x ONG-uriVoluntari

A7.Includerea imperativelor de conservare a biodiversităţii şi peisajului în planurile urbanistice

Planuri de urbanism şi de amenajare a teritoriului adecvate

1 x x x x x x x x x x O.C.P.I.Consilii JudeţeneConsilii locale

135

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------şi de amenajare a teritoriului.A8.Stabilirea cotelor maxime de extracţie pentru plantele medicinale, pentru speciile utilizate în alimentaţie şi de ornament

Cote de extracţie stabilite 1 x x x x x Consiliile localeOcoalele silvice

A9.Evaluarea capacităţii de suport a ecosistemelor naturale în scopul exploatării durabile a speciilor de floră şi faună sălbatică.

Studii de impact de la toţi agenţii economici

1 x x x x x x x x x x Agenţiile de Protecţia Mediului

A10.Identificarea haldelor de steril şi a altor zone degradate care se pretează la reconstrucţie ecologică.

Halde stabilizate 2 x x x x x x x x x x Societăţile miniere

A11.Sancţionarea agenţilor economici şi a persoanelor fizice care aduc prejudicii mediului biotic şi abiotic

Descurajarea distrugerii factorilor de mediu

1 x x x x x x x x x x Gărzile de MediuEchipaje poliţieEchipaje jandarmi

A12.Stabilirea coordonatelor GIS a limitelor zonelor de protecţie integrală existente şi delimitarea de noi zone protejate

Baza de date GISZone noi protejate

1 x x Consilii JudeţeneConsilii localeAgenţiile de Protecţia Mediului Academia Română

A13.Stoparea construirii caselor de vacanţă în zona de dezvoltare durabilă, în special pe malul Dunării

Ecosisteme stabile 1 x x x x x x x x x x Consilii JudeţeneConsiliile locale

A14. Controlul depozitării deşeurilor menajere, în special în zonele de mal ale cursurilor de apă

Patrulări în zonele cuvulnerabilitate ridicată

1 x x x x x x x x x x Consiliile localeAgenţiile de Protecţia Mediului

A15.Identificarea, monitorizarea şi cartarea speciilor de plante şi animale, a asociaţiilor vegetale şi a habitatelor

Baza de date 1 x x x x x x x x x x Voluntari

A16.Realizarea bazei de date GIS si a hărţilor tematice: teren+infrastructura,păduri,vege-

Baza de date şi hărţi tematice

1 x x x x x x x x x x

136

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------taţie, geologie, proprietari+ administratori, zonare internă şi altele.A17.Realizarea şi implementarea unui program de monitorizare a biodiversităţii

Program de monitorizare a biodiversităţii

1 x x x x x x x x x x Instituţii de învăţământAcademia RomanaVoluntari

A18.Colaborarea cu autorităţile locale şi cele de mediu pentru crearea unui sistem eficient de colectare şi depozitare a deşeurilor

1 x x x x x x x x x x Consilii JudeţeneConsilii localeAgenţiile de Protecţia Mediului

A.19.Identificarea speciilor invazive şi a arealelor acestora şi propunerea de măsuri de reglementare.

Reducerea populaţiilor speciilor invazive

1 x x x x x x x Instituţii de învăţământAcademia RomanaVoluntari

TEMA B.PROTEJAREA ŞI PROMOVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI ISTORICObiectiv Menţinerea şi promovarea valorilor culturale şi a tradiţiilor comune şi /sau specifice fiecărei etnii

B1. Cartarea tuturor obiectivelor istorice şi de patrimoniu cultural

Inventar al construcţiilor istorice precum;cetăţi, biserici, mori de apa şi alte asemenea

2 x x x x Consilii JudeţeneConsiliile localeMuzeele

B2.Stabilirea disponibilităţilor de vizitare

Oportunităţi turistice 1 x x Consilii JudeţeneConsiliile localeMuzeele

B3.Inventarierea manifestărilor etnofolclorice

Intocmirea şi promovarea calendarului manifestărilor etnofolclorice

1 x x Consiliile locale

B4.Integrarea obiectivelor culturale şi istorice în strategia de turism a parcului

Trasee turistice tematice atractive

1 x x x x ONG-uriConsilii localeVoluntari

B5. Crearea unor centre de tradiţii locale: Dubova, Eibenthal, Belobresca

Reluarea unor activităţi tradiţionale

2 x x x x x x x x x x ONG-uriConsilii localeMuzeeVoluntari

137

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------B6.Mediatizarea obiectivelor şi manifestărilor culturale prin mass-media şi materiale promoţionale

Articole şi materiale promoţionale de informare

2 x x x x ONG-uriConsilii localeMuzeeVoluntari

B7. Păstrarea caracterului tradiţional al construcţiilor

Construcţii cu caracter tradiţionalPromovare a ghidului de bune practici în arhitectură şi construcţii

2 x x x x x x x x x x Consilii judeţeneConsilii locale

TEMA C.EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE Obiectiv Formarea prin educaţie ecologică, informare, conştientizare şi consultare, a unei atitudini favorabile a comunităţilor locale şi a factorilor de

decizie faţă de valorile parculuiC1.Îmbunătăţirea comunicării între administraţie şi comunităţile locale

Deplasări şi întâlniri cu comunităţile locale

1 x x x x x x x x x x Consiliile JudeţeneConsiliile locale

C2.Educarea ecologică a comunităţilor locale şi a tinerei generaţii

Campanii mass-mediaPrezentări în unităţile de învăţământCluburi ecologice.

1 x x x x x x x x x x Mass-media localăConsiliile localeUnităţile de învăţământ

C3.Realizarea de concursuri cu premii pe tematici de protejare a mediului-gestionarea deşeurilor, protecţia animalelor şi plantelor şi altele.

Mai bună cunoaştere a valorilor parcului şi a măsurilor de protejare

1 x x x x x Unităţile de învăţământ

C4.Ecologizarea malurilor apelor Acţiuni de ecologizare 1 x x x x x x x x x x Consiliile localeUnităţile de învăţământ

C5.Construirea şi amenajarea de puncte/centre de informare-documentare pe raza tuturor localităţilor limitrofe DN6, DN 57, DN 57A şi fluviului Dunărea, şi dotarea corespunzătoare cu materiale

PID/CID bine dotate 1 x x

C6.Acţiuni de mediatizare a legislaţiei specifice

Campanii mass-mediaPrezentări în unităţile de

1 x x x x x Mass-media localaConsilii Judeţene

138


învăţământPrezentări în consiliile locale şi judeţene

Consiliile localeUnităţile de învăţământ

C7.Instructaje periodice pentru asigurarea funcţionării permanente a C.I.D. prin agenţi de teren sau voluntari

CID cu activitate permanentă, personal bine pregatit

1 x x x x x x x x x x ONG-uriVoluntari

C8.Semnalizarea vizuală prin panouri informativ-descriptive a tuturor zonelor de protecţie integrală

Limitele ariilor de protecţie integrală şi eficientizarea protecţiei

1 x x x x ONG-uriVoluntariOcoale silvice

C9.Actualizarea paginii WEB a parcului

Informare pe Internet 1 x x x x

C10. Intâlniri cu autorităţile, comunităţile locale şi alte instituţii pentru consultări şi promovarea imaginii parcului

Informări reciproce 1 x x x x x x x x x x Mass-mediaConsilii JudeţeneConsilii locale

C11. Organizarea de acţiuni cultural-educative menite să ducă la cunoaşterea diversităţii florei şi faunei şi a speciilor de interes comunitar şi naţional

Comunităţi locale informate şi conştiente

2 x x x x x x x x x x MuzeeInstituţii de învăţământ de toate gradeleMass media Agenţiile de Prot. Mediului

C12.Cursuri opţionale dedicate conservării naturii şi parcului

Cursuri în unităţile deinvaţământ

1 x x x x x x x x x x Unităţi de învăţământ

C13. Informarea publicului interesat asupra mijloacelor de obţinere a compensaţiilor financiare pentru terenurile din PNPF

Nr. de informări 1 x x x x x x x x x x

TEMA D.MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALEObiectiv Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor şi eliminarea celor susceptibile a avea un imapct negativ asupra

mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii D1.Stabilirea şi delimitarea 2 x x x x Consiliile locale

139

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------păşunilor

D2.Stabilirea suportabilităţii la păşunat a păşunilor

2 x x x x Consiliile locale

D3. Eliminarea păşunatului abuziv Ecosisteme stabile 1 x x x x x x x x x x Consiliile localeD4.Promovarea de tehnologii agricole ecologice

Instruirea utilizatorilor locali ai terenurilor agricole

2 x x x x x x x x x x Consiliile locale

D5.Promovarea gestionării durabile a pădurilor

Campanii mass-mediaInstruirea proprietarilor

1 x x x x x x x x x x Consiliile localeOcoalele silvice

D6. Reglementarea exploatării de resurse minerale în funcţie de obiectivele parcului

Neeliberarea de acorduri, avize sau aprobări pentru societăţile ce vor să deschidă noi puncte de extracţie.

1 x x x x x x x x x x Agenţiile de Protecţia Mediului

D7.Controlul activităţii de exploatare a masei lemnoase prin verificarea şi aprobarea borderourilor de masa lemnoasă şi APV.

Respectarea regimului ariilor naturale protejate.

1 x x x x x x x x x x Directii silviceOcoale silvice

D8.Verificarea documentaţiilor privind exploatările de resurse minerale şi construcţii

Respectarea regimului ariilor naturaleprotejate.Venituri.

1 x x x x x x x x x x

D9.Urmărirea executării măsurilor de reconstrucţie ecologică şi eliminarea activităţilor în zonele cu valoare peisagistică semnificativă

Respectarea regimului ariilor naturaleprotejate.

1 x x x x x x x x x x Agenţiile de Protecţia Mediului ONG-uriVoluntariOcoale silviceConsilii locale

D.10. Promovarea utilizării tradi-ţionale a resurselor naturale


TEMA E.MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI AL RECREERII

140


Obiectiv Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului parcului

E1.Planificarea accesului turiştilor luând în considerare interesele pentru conservarea naturii şi reducerea riscului de accidente

Hărţi cu reţeaua de trasee turisticeCampanii mass-media

1 x x x x Echipa SalvamontONG-uriProprietari de cabane şi pensiuni

E2.Marcarea traseelor turistice pe teren

Trasee adecvat marcate şi semnalizate, bariere

1 x x x x x x x x x x Echipa SalvamontONG-uriVoluntari

E3.Colaborare cu factorii de interes pentru curăţirea zonelor turistice

Mai puţine gunoaie în zonele turistice şi pe traseele turistice

1 x x x x x x x x x x ONG-uriUnităţile de învăţământ Voluntari

E4.Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare pentru turism: centru de vizitare, puncte de informare, trasee, refugii

Infrastructura terminată şi funcţională

1 x x x x x x x x x x ONG –uriVoluntari

E5.Selectarea şi amenajarea locurilor de campare şi parcare

Locuri de campare şi parcare stabilite şi semnalizate

2 x x x x ONG-uriVoluntariConsilii locale

E6.Amenajarea de trasee turistice educaţionale: poteci tematice

Trasee funcţionale, marcate şi desenate pe hartă

1 x x x x ONG-uriVoluntari

E7.Monitorizarea activităţilor turistice din parc

Raportările agenţilor de teren

1 x x x x x x x x x x Echipa SalvamontONG-uriVoluntari

E8.Vânzarea sau închirierea la punctele de vizitare şi informare, de materiale şi echipament turistic

Venituri 2 x x x x x x x x x x ONG-uriVoluntariComunităţile locale

E9.Informarea comunităţilor locale pentru a le ajuta în dezvoltarea turismului, a facilităţilor de cazare

Produse turistice noi oferite de comunităţi

2 x x x x x x x x x x ComunitatiProprietari de cabane şi pensiuni

E10. Crearea unor benzi pentru biciclete pe DN 57

Banda de ciclism delimitată pe DN57

2 x x x x x x x x x x Agenţia Naţională Drumuri

141

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------E11.Promovarea şi dezvoltarea turismului fluvial şi a sporturilor nautice


TEMA F.PROMOVAREA CERCETĂRIIObiectiv Menţinerea speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, conservarea peisajelor caracteristice şi a elementelor geologice,

geomorfologice şi paleontologice specificeF1.Identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi de cercetare în arealul parcului

Lista unităţilor şi a obiectivelor cercetate

1 x x x x x x x x x x Academia RomânăInstituţii de învăţământ superiorMuzee

F2.Monitorizarea activităţilor de cercetare astfel încât acestea să nu aducă prejudicii factorilor de mediu

Patrulări ale agenţilor de teren în arealele cercetate şi rapoarte ale acestora

1 x x x x x x x x x x ONG-uriVoluntariComunităţile locale

F3.Atragerea instituţiilor de cercetare

Campanii mass-media 1 x x x x x x x x x x Academia RomanaInstituţii de învăţământ superior

F4.Creerea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul parcului, cu respectarea drepturilor de autor

Baza de date pe suport clasic-hârtie şi electronic

1 x x x x x x x x x x Academia RomanaInstituţii de învăţământ superiorMuzeeCercetători persoane fizice

F5.Controlul activităţilor ştiinţificeîn arealele cu protecţie strictă sau integrală, în vederea păstrării integrităţii ecosistemelor

Insoţirea permanentă a cercetătorilor de către agenţii de teren

1 x x x x x x x x x x ONG-uriVoluntariComunităţile locale

F6.Incurajarea acţiunilor care vizează înfiinţarea punctelor de monitorizare a factorilor de mediu

Puncte noi de monitorizare a factorilor de mediu

1 x x x x x x x x x x Agenţiile de Protecţia Mediului ONG-uri

TEMA G.DEZVOLTAREA RELAŢIILOR CU COMUNITĂŢILE LOCALEObiectiv Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor şi eliminarea celor susceptibile a avea un imapct negativ asupra

mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii G1.Deplasări şi discuţii pentru Mai buna cunoaştere a 1 x x x x x x x x x x Consilii locale

142

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------cunoaşterea problemelor existenţiale ale comunităţilor locale

partenerilor de dialogInformarea şi implicarea populaţiei privind deciziile importante

ONG-uriVoluntari

G2.Sondaj de opinie privind rolul parcului în sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor tradiţionale locale

Mai bună cunoaştere a percepţiei comunităţilor despre parc. Întocmirea listei de aşteptare

2 x x x x Consilii localeONG-uriVoluntari

G3.Participare la toate evenimentele culturale şi sărbători tradiţionale locale

Legătura mai strânsă între administraţie şi comunităţi

1 x x x x x x x x x x Consilii locale

G4.Reanalizarea modului de relaţionare cu comunităţile locale în funcţie de lista de aşteptare

O mai buna relaţie cu comunităţile locale

1 x x x x Consilii locale

TEMA H.ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL PARCULUIObiectiv Administrarea parcului prin asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice pentru îndeplinirea obiectivelor planului de management şi

pentru recunoaşterea locală, naţională şi internaţională a parculuiH1.Adaptarea administraţiei parcului la necesităţile de aplicare a planului de management

Activitate eficientă 1 x x x x x x x x x x Regia Naţională a Pădurilor

H2.Identificarea de surse de finanţare şi autofinanţare

Venituri 1 x x x x x x x x x x ONG-uriSponsori

H3.Promovarea de proiecte cu finanţare naţională sau internaţională

Imbunătăţire dotări 1 x x x x x x x x x x ONG-uriCS

H4.Colaborări diverse pentru aplicarea măsurilor din Planul de management

O mai bună implementare a măsurilor şi obiectivelor.Promovarea imaginii

1 x x x x x x x x x x Agenţiile de Protecţia Mediului ONG-uriUnităţile de învăţământ Autoritati locale

H5.Organizarea şedinţelor Consiliului Ştiinţific şi al

Analize şi raportări 1 x x x x x x x x x x

143

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Consiliului Consultativ de AdministrareH6.Elaborarea planurilor de lucru anuale, trimestriale şi lunare

O mai bună planificare 1 x x x x x x x x x x Consiliul Ştiinţific

H7.Analize periodice ale realizărilor şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii

O mai bună activitate 1 x x x x x x x x x x

H8. Imbunătăţirea aptitudinilor si capacitatii personalului

O echipă profesionistă 1 x x x x x x x x x x Regia Naţională a PădurilorConsiliul Ştiinţific

H10. Imbunătăţirea planului de management

Un plan mai bun adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute

1 x x x Regia Naţională a PădurilorConsiliul Ştiinţific

4.2.Resurse si bugetTabelul nr. 6

PARCUL NATURAL PORȚILE DE FIER Sume în lei

Programe si sub-programeNECESAR DE FINANŢARE

Scenariu critic* Scenariu optim**Ore lucru Fonduri Ore lucru Fonduri

P1 Managementul biodiversității

1.1. Inventariere și cartare 3355 78531 8567 3201271.2. Monitorizarea stării de conservare 2508 67574 6640 1227691.3. Paza, implementare reglementări și mșsuri specifice de protecție 17297 296796 30435 4604911.4. Managementul datelor 2686 95269 17120 2715641.5. (Re)introducere specii (extincte) 0 0 0 0

144

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------1.6. Reconstrucţie ecologică 412 62168 737 71359Subtotal P1 costuri operationale anuale 26258 600.338 63500 1.246.311Investiții P1 - 5 ani (durata planului de management) 0 295.330

P2 Turism 2.1. Infrastructura de vizitare 3353 122006 4324 1703142.2. Servicii, facilități de vizitare și promovarea turismului 659 45467 970 575002.3. Managementul vizitatorilor 2441 59675 3088 73500Subtotal P2 costuri operaționale anuale 6453 227.148 8382 301.314Investiții P2 - 5 ani (durata planului de management) 59.633 5.959.982

P3 Conștientizare, conservare tradiții și comunități locale 3.1. Tradiții și comunități 3749 75498 4852 928003.2. Conștientizare și comunicare 7801 134930 10145 1679003.3. Educație ecologică 2026 74968 2382 86500P3 Subtotal costuri operaționale anuale 13577 285.395 17379 347.200Investiții P3 - 5 ani (durata planului de management) 0 96.059

P4 Management si Administrare 4.1. Echipament și infrastructura de funcționare 1013 42482 1412 515004.2. Personal conducere, coordonare, administrare 2128 58119 2470 670004.3. Documente strategice și de planificare 5268 100720 6175 1150004.4. Instruire personal 709 100038 794 141000P4 Subtotal costuri operaționale anuale 9118 301.359 10851 374.500Investiții P4 - 5 ani (durata planului de management) 0 264.797

145


Total costuri operaționale anuale 55406 1.414.240 100112 2.269.325

Investiții totale (5 ani) 59.633 6.616.168

TOTAL FINANŢARE PLAN DE MANAGEMENT (5ANI) 7.130.832 17.962.791

Costuri operationale anuale pentru sit N2000 in afara parcului: Scenariu critic Scenariu optim

Suprafața parc (ha) 1 1Nr. ha sit in afara parcului (ha)

Total costuri (lei) 0 0

*Scenariu critic = Nivelul de finanțare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerințelor de bază pentru funcționarea ariei protejate. Funcțiile misiunii critice sunt acele activități care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru îndeplinirea unui anumit mandat; obligatorii pentru a asigura o experiență placută și în siguranță a vizitatorilor în aria protejată; obligatorii pentru a asigura protecția resurselor naturale și culturale la un nivel de bază.

**Scenariu optim = Nivelul de finațare pentru misiunea optimă este acela care permite atingerea în întregime a scopurilor și obiectivelor fiecărui program. Trebuie să fie scopuri și obiective realiste care să se poată atinge în condițiile în care fondurile ar fi disponibile. Ele trebuie să reflecte starea ideală care depășește cerințele minime impuse legal, se ridică la nivelul așteptărilor finanțatorilor, îmbunătățesc starea resurselor naturale și culturale în AP și ating pe deplin obiectivele ariei protejate.

146


Cap.5.MONITORIZAREA ACŢIUNILOR

Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management este o acţiune deosebit de importantă şi se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea Parcului Natural Porţile de Fier, respectiv: autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului, Academia Română, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, Consiliul Ştiinţific, Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier.

Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă :-acţiunile propuse se realizează în termenele stabilite;-acţiunile propuse produc efectele dorite;-acţiunile propuse asigură atingerea obiectivelor propuse, obiective care trebuie

să constribuie la realizarea scopului Parcului Natural Porţile de Fier.De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor

propuse să se creeze o bază de date a acestora. În urma analizei şi evaluării bazei de date astfel constituite, de către toţi factorii menţionaţi mai sus, urmează a se stabili măsuri şi acţiuni de îmbunătăţire a activităţilor şi de reevaluare a planului de management în scopul realizării unei dezvoltări durabile a Parcului Natural Porţile de Fier.

Tabelul nr. 7 Corelarea acţiuni de monitorizare cu acţiunile planificateAcţiuni de monitorizare selectate Obiectiv şi acţiune de management relevante

M1 Inspectarea/monitorizarea anuală a reţelei de zone de protecţie integrală

A1,A2,A4,A5, A6,A8, C8, F5,

M2 Inspectarea anuală a impactului turismului asupra zonelor protejate

E1,E7,

M3 Realizarea studiului anual al vizitatorilor parcului E7, E9,M4 Asigurarea de consultari periodice, cu Consiliul Ştiinţific,

referitoare la rapoartele întocmite si acţiunile desfăşurateH1, H5,H6,H7,

M5 Asigurarea că personalul participă la organizarea si desfaşurarea evenimentelor, trimite rapoarte si rezultate

G3,

M6 Toate traseele turistice şi marcajele acestora sînt inspectate anual

E1,E2, E6,

M7 Copiile PUG, pentru toate unităţile administrativ-teritoriale, sînt puse la dispoziţia parcului

A7,

M8 Discutarea anuală, cu toate comunităţile locale, a subiectelor legate de igienizarea localităţilor şi a altor subiecte de interes public

A7,A14,C1,C2,C3,C4,E3,G1,

M9 Evaluarea gradului de conştientizare si întelegere a grupurilor ţintă, inainte si după acţiunile de educaţie şi constientizare

A3,A5,A6,A8,C1,C2,C3,C6,E3,

M 10 Inspectarea activităţilor economice cu impact asupra speciilor şi habitatelor precum şi asupra ansamblurilor peisagistice

A9, A11, A13, D1,D4,D5,D6,D7,D8,

M11 Redactarea proceselor verbale şi a rapoartelor în urma întilnirilor şi seminariilor

H5,

147


M12 Menţinerea unei baze de date şi a unei arhive GIS cu hărţi, planuri şi alte date esenţiale

A12, F4,

M13 Menţinerea planurilor de dezvoltare profesională şi a situaţiei specializărilor întregului personal

C7,

M14 Analiza anuală a activităţilor şi a rezultatelor acestora, cu Consiliul Ştiinţific

H5,H6,H7,

M15 Preagătirea unei evaluări generale a tuturor acţiunilor propuse pe parcursul celor cinci ani şi producerea unui nou plan

H7,H9,H10,

Cap.6.PROTECŢIA SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

Natura 2000 a luat fiinţă în 1992 ca o soluţie a Uniunii Europene pentru a stopa declinul biodiversităţii, conform obligaţiilor înternaţionale prevăzute de Convenţia Diversităţii Biologice. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, reţeaua ecologică Natura 2000 este o reţea ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice.

Scopul acestei reţele este să protejeze şi să gestioneze durabil speciile şi habitatele vulnerabile pe întreg teritoriul lor, în întreaga Europă. Trebuie înţeles că Natura 2000 nu este un sistem de rezervaţii strict protejate, unde activităţile umane sunt excluse, omul fiind parte din natură, iar activităţile sale trebuie să se desfăşoare în parteneriat cu conservarea naturii.

În Parcul Natural Porţile de Fier se suprapun 3 situri Natura 2000, astfel:a)ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier, în suprafaţă de

10120.4 ha, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

b)ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei, în suprafaţă de 118141,6 ha, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

c)ROSCI0206 Porţile de Fier, în suprafaţă de 124293,0 ha, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările ulterioare.

148


6.1.ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier

6.1.1.Descriere, administrare

Situl, în suprafaţa de 10120.40 ha, are următoarele coordonate: latitudine N 44º 39' 21'', longitudine E 21º 50' 18'' şi este situat în regiunea continentală, cu o altitudine medie de 66 m, altitudine minimă fiind de 28 m, respectiv cea maximă de 283 m, pe raza judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi.

Situl cuprinde Dunărea cu bancuri nămoloase cu vegetaţie tip de Hidrocharition, pajişti cu tufişuri de sălcii arbustive, constituind un punct de concetrare pe plan naţional şi european a numeroase specii de păsări sălbatice, fiind unul din puţinele locuri în care pe o suprafaţă atât de restrânsă, să se poată întâlni un număr atât de mare de specii de păsări sălbatice ca în aceasta zonă: a)Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Păsări: Milvus migrans-gaie neagră, Pandion haliaetus-uligan pescar, Buteo rufinus-şorecar mare, Ciconia nigra-barză neagră, Circus cyaneus-erete vânăt, Cygnus cygnus-lebădă de iarnă, Egretta alba-egretă mare, Egretta garzetta-egretă mică, Gavia arctica-cufundar polar, Gavia stellata-cufundar mic, Haliaeetus albicilla-codalb, Mergus albellus-ferestraş mic, Phalacrocorax pygmeus-cormoran mic.

b)Alte specii importante de fauna: Bombina bombina-buhai de baltă cu burta roşie, Bombina variegata-buhai de baltă cu burta galbenă, Bufo bufo-broască râioasă brună, Emys orbicularis-ţestoasă de apă, Gymnocephalus baloni-ghiborţ de râu, Gymnocephalus schraetzer-răspăr, Zingel streber-fusar, Zingel zingel-pietrar.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate, conform datelor avem următoarele categorii:

a)număr de specii din anexa nr. 1 a Directivei Păsări: 12b)număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra

speciilor migratoare: 62c)număr de specii periclitate la nivel global: 3Situl este important în perioada de migraţie pentru următoarele specii de

păsări: Mergus albellus-ferestraş mic, Cygnus cygnus-lebădă de vară, Egretta alba-egreta mare, Aythya nyroca-raţa roşie, Anas platyrhynchos-raţa mare, Phalacrocorax pygmaeus-cormoranul mic, Ayhtya ferina-raţa cu cap castaniu, Aythya fuligula-raţă moţată, Bucephala clangula-raţă sunătoare.

Deasemeni situl este important pentru iernat pentru următoarele specii de păsări: Mergus albellus-ferestraş mic, Cygnus cygnus-lebădă de vară, Egretta alba-egreta mare, Anas platyrhynchos-raţa mare, Phalacrocorax pygmaeus-cormoranul mic, Ayhtya ferina-raţa cu cap castaniu, Aythya fuligula-raţă moţată, Bucephala clangula-raţă sunătoare, Fulica atra-lişiţă.

În perioada de migraţie a păsărilor situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind declarat ca sit RAMSAR.

149


Pe lângă speciile menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare, situl este important şi pentru speciile de amfibieni, reptile, mamifere, care găsesc în acest spaţiu condiţiile bio-ecologice necesare dezvoltării şi conservării favorabile a acestora. De asemenea alături de speciile de vertebrate, cohabiteaza şi specii de nevertebrate şi plante, care sunt incluse pe anexele actelor normative naţionale şi internaţionale, dar şi pe listele roşii ale prezentului act.

Managementul sitului este asigurat de Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva.

6.1.2.Măsuri de management

Vulnerabilitatea sitului este dată de introducerea animalelor domestice pe insule, precum şi acte de braconaj la vânătoare şi pescuit.

Protecţia habitatelor speciilor de floră şi faună se impune pentru eliminarea impactelor negative cauzate prin păşunatul cu animale domestice în mod neorganizat şi necontrolat, tăieri de nuiele de răchită, recoltarea de plante medicinale şi aromatice, extragerea de materiale de construcţie: nisip, pietriş şi altele, precum şi prevenirea poluării apelor cu deşeuri menajere şi animaliere provenite din gospodăriile populaţiei din localităţile situate în amonte.

Speciile de faună şi floră prezintă o vulnerabilitate deosebită corelată de obicei cu presiunea asupra habitatului ocupat de acestea. Măsuri generale de management sunt:

a)pentru eficientizarea protecţiei şi conservării speciilor, trebuie în primul rând avută în vedere protecţia habitatelor acestor specii;b)cartarea, menţinerea unei stării de conservare favorabilă sau refacerea stării de conservare specială a habitatelor şi monitorizarea lor;c)interzicerea/limitarea oricărui tip de poluare-chimică, fonică, fecaloid-menajeră, antropică, precum şi interzicerea/ limitarea folosirii vehiculelor motorizate-ATV, motociclete offroad pe drumurile forestiere şi în afara drumurilor publice;d)interzicerea/limitarea folosirii îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor sau pesticidelore)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede: desecare, drenare în habitatele naturalef)evaluarea calităţii apelorg)combaterea braconajului la speciile de interes cinegetic, precum şi a colectării diferitelor specii de floră şi faună;h)conştientizarea şi educarea continuă a comunităţilor locale asupra necesităţii ocrotirii şi protecţiei speciilor de floră şi faună şi a folosirii de mijloace ecologice în vederea unei dezvoltării durabile;

150


i)interzicerea arderii miriştelor, a folosirii focului în locuri neamenajate.Este deasemeni necesară întreprinderea unor măsuri de management specifice

speciilor, astfel:1.Amfibieni şi reptile: Bombina bombina, Bombina variegata, Bufo bufo,

Emys orbicularis:a)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă: desecare, drenareb)monitorizarea speciilor de plante higro- şi hidrofile cu caracter invazivc)protejarea bălţilor temporare sau permanente şi monitorizarea acestora, precum şi a celor care seacă în mod naturald)reducerea impactului antropic în proximitatea bălţiie)evitarea activităţilor care distrug sau degradează habitatul specieif)montarea unor semne rutiere pentru atenţionarea conducătorilor de autovehicule în zone cu populaţii numeroaseg)conştientizarea şi informarea localnicilor în vederea evitării capturării/comerţului/uciderii de specii

2.Peşti: Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer, Zingel streber, Zingel zingel:

a)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă: desecare, drenareb)interzicerea intervenţiei localnicilor asupra albiei râurilor şi pârâurilor prin exploatarea materialului aluvial c)monitorizarea cursurilor de apă sezoniered)controlarea factorilor perturbatori, reprezentaţi de poluare fecaloid-menajeră, rumeguş, eroziune, pescuit ilegal

3.Păsări: Milvus migrans, Pandion haliaetus, Buteo rufinus, Circus cyaneus, Haliaeetus albicilla:

a)interzicerea/ limitarea turismului necontrolatb)combaterea braconajului şi a utilizării otrăvurilor, electrocutării sau a altor metode ilegale de intervenţie asupra florei şi faunei protejatec)tăierea arborilor vârsticid)educarea populaţiei pentru evitarea omorârii păsărilor datorită superstiţiilor

6.2. ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei

6.2.1.Descriere, administrare151


Situl, în suprafaţă de 118141,60 ha, are următoarele coordonate: latitudine N 44º 40' 14'' , longitudine E 21º 59' 2'' şi este situat în regiunea continentală, cu o altitudine medie de 388 m, altitudine minimă fiind de 37 m, respectiv cea maximă de 972 m, pe raza judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi.

Zona deluroasă şi de munte, în partea de sud are caracter submediteranean. Întâlnim aici stânci abrupte, păduri mari de foioase, fâneţe şi păşuni în stare

semi-naturală oferând adăpost pentru o gamă variată de specii. Impactul antropic este puţin semnificativ. Au apărut aici unele specii de păsări cu distribuţie sudică, care cuibăresc doar în câteva zone ale ţării, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul dintre cele două locuri de cuibărit cunoscute în afara Dobrogei.

Tot în zona găsim cele mai mari efective de şerpar din afara Dobrogei, situl fiind important şi pentru o serie de specii de pădure, de stâncării respectiv partea de nord-vest deţine populaţii mari de presură de grădină şi de barză albă.

Diversitatea litologică a acestui masiv montan: roci cristaline, magmatice şi sedimentare, a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente spectaculoase-Cazanele Dunării, creste şi abrupturi calcaroase, chei, peşteri, cascade, forme de relief vulcanic, depresiuni şi altele.

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: Coracias garrulus-dumbrăveanca;

C6 – populaţii importante din 12 specii amenintaţe la nivelul Uniunii Europene – 12 specii: Aquila chrysaetos-acvila de munte, Hieraaetus pennatus-acvila mică, Circaetus gallicus-şerpar, Accipiter brevipes-uliul cu picioare scurte, Falco peregrinus-şoim călător, Haliaeetus albicilla-codalb, Bubo bubo-buha, Ciconia ciconia-barza albă, Dendrocopos leucotos-ciocănitoare cu spate alb, Dendrocopos medius-ciocănitoare de stejar, Dryocopus martius-ciocănitoarea neagră, Picus canus-ghionoaie sură şi Emberiza hortulana-presura de grădină.

Situl este deasemeni important pentru:a)Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Păsări: Aquila chrysaetos-

acvila de munte, Aquila pomarina-acvila ţipătoare mică, Accipiter brevipes-uliu cu picoare scurte, Bonasa bonasia-ieruncă, Bubo bubo-buhă, Ciconia ciconia-barză albă, Circaetus gallicus-şerpar, Caprimulgus europaeus-caprimulg, Coracias garrulus-dumbrăveancă, Dendrocopos leucotos-ciocănitoare cu spate alb, Dendrocopos medius-ciocănitoare de stejar, Dryocopus martius-ciocănitoare neagră, Falco peregrinus-şoim călător, Hieraaetus pennatus-acvilă mică, Haliaeetus albicilla-codalb, Lullula arborea-ciocârlie de pădure, Lanius collurio-sfrâncioc roşiatic, Pernis apivorus-viespar, Strix uralensis-huhurez mare, Picus canus-ghionoaie sură, Emberiza hortulana-presură de grădină;

b)Alte specii importante de floră şi faună: Acer pseudoplatanus -paltin, Carpinus orientalis-cărpiniţă, Corylus colurna-alun, Fagus sylvatica-fag, Padus mahaleb-vişin turcesc, Cotinus coggygria-scumpia, Fraxinus excelsior-frasin,

152

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Cerambyx cerdo-croitor, Capreolus capreolus-căprioară, Martes martes-jder de copac, Sciurus vulgaris-veveriţă, Canis lupus-lup, Lynx lynx-râs, Meles meles-viezure, Sus scrofa-porc mistreţ.



Vulnerabilitatea sitului este dată de: turismul necontrolat, turismul în masă, schimbarea habitatului semi-natural-fâneţe, păşuni, datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul, lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere, vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci, vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate, practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren, amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului, prinderea păsărilor cu capcane, scoaterea puilor pentru comerţ ilegal, braconaj, defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale - păşuni, fânaţe, industrializare şi creşterea zonelor urbane, electrocutare si coliziune in linii electrice, amplasare de generatoare eoliene, arderea vegetaţiei-a miriştii şi a pârloagelor.

Speciile de faună şi floră prezintă o vulnerabilitate deosebită corelată de obicei cu presiunea asupra habitatului ocupat de acestea. Măsuri generale de management sunt:

a)pentru eficientizarea protecţiei şi conservării speciilor, trebuie în primul rând avută în vedere protecţia habitatelor acestor specii;

b)cartarea, menţinerea unei stării de conservare favorabilă sau refacerea stării de conservare specială a habitatelor şi monitorizarea lor;

c)interzicerea/limitarea oricărui tip de poluare: chimică, fonică, fecaloid-menajeră, antropică, precum şi interzicerea/ limitarea folosirii vehiculelor motorizate - ATV, motociclete pe drumurile forestiere;

d)interzicerea/limitarea folosirii îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor sau pesticidelor

e)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede: desecare, drenare

f)combaterea braconajului la speciile de interes cinegetic, precum şi a colectării diferitelor specii de floră şi faună;

153


g)conştientizarea şi educarea continuă a comunităţilor locale asupra necesităţii ocrotirii şi protecţiei speciilor de floră şi faună şi a folosirii de mijloace ecologice în vederea unei dezvoltării durabile;

h)interzicerea arderii miriştelor, a folosirii focului în locuri neamenajate.i)monitorizarea speciilor de plante cu caracter invazivEste deasemeni necesară intreprinderea unor măsuri de management specifice

speciilor, astfel:1.Mamifere:Canis lupus, Capreolus capreolus, Lynx lynx, Martes martes,

Meles meles, Sus scrofa:a)educarea şi conştientizarea comunităţilorb)interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestierec)interzicerea/limitarea defrişărilor d)limitarea poluării fonicee)limitarea folosirii momelilor, capcanelor: arme, cuşti, păsări artificiale, plase, spray-uri, orbirea animalelor cu lumina pe timp de noapte şi altele.f)combaterea braconajului2.Plante:Acer pseudoplatanus, Carpinus orientalis, Corylus colurna, Cotinus

coggygria, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior:a)interzicerea/limitarea a oricărei forme de recoltare a florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclilui biologicb)interzicerea arderii vegetaţiei3.Păsări: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Accipiter brevipes, Circaetus

gallicus, Falco peregrinus, Hieraaetus pennatus, Pernis apivorus:a)interzicerea/ limitarea turismului necontrolatb)combaterea braconajului şi a utilizării otrăvurilor, electrocutării sau a altor metode ilegale de intervenţie asupra florei şi faunei protejatec)tăierea arborilor vârsticid)educarea populaţiei pentru evitarea omorârii păsărilor/mamiferelor datorită superstiţiilor

Bonasa bonasia:a)păstrarea tufărişurilor la marginea pădurilorb)interzicerea arderii vegetaţiei

Caprimulgus europaeus:a) interzicerea arderii vegetaţiei b)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimiceCoracias garrulus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Picus canus:

a)păstrarea în pădure, pe picior, a arborilor bătrâni, morţi sau bolnavib)management natural al pădurilorc)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice

154


Lanius collurio:a)păstrarea în pădure, pe picior, a arborilor bătrâni, morţi sau bolnavib)management natural al pădurilorc)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice

Lullula arborea:a)managementul natural al pădurilorb)interzicerea arderii vegetaţieic)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimiceSpeciile enumerate mai sus se regăsesc în descrierea situ-rilor desemnate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare: ROSPA0026 şi ROSPA0080.

6.3. ROSCI0206 Porţile de Fier

6.3.1.Descriere, administrare

Situl, în suprafaţa de 124293 ha, este amplasat pe raza judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi, astfel:

a)Judeţul Caraş-Severin, localităţile: Bănia <1%, Berzasca 93%, Cărbunari 36%, Gârnic >99%, Moldova Nouă 86%, Naidăş <1%, Pojejena 98%, Sfânta Elena 98%, Sicheviţa 84%, Socol 19%, Şopotu Nou 28%, Topleţ 9%;

b)Judeţul Mehedinţi, localităţile: Brezniţa-Ocol 22%, Drobeta-Turnu Severin 51%, Dubova 93%, Eşelniţa 58%, Iloviţa 65%, Orşova 82%, Şviniţa 99%.

Situl se suprapune peste arealul Parcului Natural Porţile de Fier, astfel:a)Judeţul Caraş-Severin, localităţile: Berzasca 93%, Cărbunari 36%, Gârnic

>99%, Moldova Nouă 86%, Pojejena 98%, Sfânta Elena 98%, Sicheviţa 84%, Socol 19%, Şopotu Nou 28%, Topleţ 9%

b)Judeţul Mehedinţi, localităţile: Brezniţa-Ocol 22%, Drobeta-Turnu Severin 51%, Dubova 93%, Eşelniţa 58%, Iloviţa 65%, Orşova 82%, Şviniţa 99%.

În arealul sitului, pe raza Parcului Natural Porţile de Fier, s-au identificat următoarele specii şi habitate Natura 2000:

1.Tipuri de habitate:3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara; 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition;3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie

din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion;3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-

Agrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba -prezenţa acestui habitat este incertă 155

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------în România, fiind totuşi menţionat ca prezent pe teritoriul parcului în anexa nr. 1 a Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările ulterioare, şi anexa nr. 2 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, urmând a se face studii în vederea stabilirii prezenţei certe a acestui habitat pe suprafaţa parcului;

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice; 6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi; 6190 Pajişti panonice de stâncării - Stipo-Festucetalia pallentis; 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros Festuco-Brometalia;6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri;6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin;8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în

cel alpin - Thlaspietea rotundifolii;8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase;8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis;9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;91K0 Păduri ilirice de

Fagus sylvatica -Aremonio-Fagion; 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos;91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae;91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen - Erythronio-Carpiniori;91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen;92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 9530* Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp.

Banatica;2.Specii de mamifere: Barbastella barbastellus-liliac cârn; Canis lupus-lup;

Lutra lutra-vidră, lutră; Lynx lynx-râs; Miniopterus schreibersi-liliac cu aripi lungi; Myotis bechsteini-liliac cu urechi mari; Myotis blythii-liliac comun mic; Myotis capaccinii-liliac cu picioare lungi; Myotis dasycneme-liliac de iaz; Myotis myotis-liliac comun; Rhinolophus blasii-liliacul cu potcoavă a lui Blasius; Rhinolophus euryale-liliacul mediteranean cu potcoavă; Rhinolophus ferrumequinum-liliacul mare

156

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------cu potcoavă; Rhinolophus hipposideros-liliacul mic cu potcoavă; Rhinolophus mehelyi-liliacul cu potcoavă a lui Mehely.

3.Specii de amfibieni si reptile: Bombina bombina-buhai de baltă cu burta roşie; Bombina variegata-buhai de baltă cu burta galbenă; Emys orbicularis-ţestoasă de apă; Testudo hermanni-ţestoasă de uscat bănăţeană.

4.Specii de peşti: Aspius aspius-avat; Barbus meridionalis -moioagă; Cottus gobio-zglăvoc; Gobio albipinnatus-porcuşor de nisip; Gymnocephalus baloni-ghiborţ de râu; Gymnocephalus schraetzer-răspăr; Misgurnus fossilis-tipar; Pelecus cultratus-sabiţă; Rhodeus sericeus amarus-boare; Sabanejewia aurata-dunariţă; Umbra krameri-tigănuş; Zingel streber-fusar; Zingel zingel-pietrar.

5.Specii de nevertebrate: Austropotamobius torrentium-racul de ponoare; Callimorpha quadripunctaria-fluture; Carabus variolosus-carab; Cerambyx cerdo-croitor mare; Cordulegaster heros-libelula, calul dracului; Eriogaster catax; Euphydryas maturna-fluture; Lucanus cervus-rădaşcă, răgacea; Lycaena dispar-fluture; Maculinea nausithous-fluture; Maculinea teleius-fluture; Morimus funereus-croitorul cenuşiu; Osmoderma eremita-gândac sihastru, pustnic; Pilemia tigrina-croitor marmorat; Rosalia alpina-croitor de fag; Theodoxus transversalis-melc; Unio crassus-scoica de râu.

6.Specii de plante: Agrimonia pilosa-turiţă; Asplenium adulterinum-feriguţă, ruginită; Colchicum arenarium-brânduşă; Echium russicum-capul şarpelui; Eleocharis carniolica; Gladiolus palustris-gladiolă de baltă; Himantoglossum caprinum-ouăle popii; Marsilea quadrifolia-trifoiaş de baltă; Paeonia officinalis ssp. banatica-bujor; Pulsatilla grandis; Stipa danubialis-colilie; Thlaspi jankae-punguliţă; Tulipa hungarica-lalea galbenă.



În vederea atingerii scopurilor reţelei ecologice Natura 2000, trebuie avute în vedere unele măsuri de management, astfel:

a)cartarea, menţinerea sau unde este cazul refacerea stării de conservare favorabilă a habitatelor, urmată de monitorizarea acestora;

b)interzicerea/limitarea tăierilor în habitatele forestiere prioritare; c)interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestiere în habitatele forestiere

prioritare;d)promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere;e)interzicerea/limitarea tratamentelor chimice în habitatele forestiere;f)interzicerea/limitare intervenţiilor asupra habitatelor umede: desecare,

drenare, în habitatele naturale;g)reglementarea păşunatului, prin menţinerea de efective şi de specii

157


conform bonităţii fiecărei păşuni, şi a cositului în perioadele optime acestei activităţii, avînd prioritate menţinerea stării favorabile a habitatului;

h)reglementarea activităţilor tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, cu tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci sau de plante medicinale;

i)extragerea speciilor invazive din habitatele prioritare;j)interzicerea/limitarea folosirii de ierbicide, îngrăşămintelor chimice sau ale

altor amendamente în habitatele de pajişti;k)interzicerea arderii vegetaţiei;l)conştientizarea comunităţilor asupra necesităţii protecţiei şi conservării

habitatelor;Datorită caracteristicilor ecologice specifice fiecărui habitat, se pretează şi

măsuri speciale pentru acestea, respectiv:a)3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de

Chara; 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-Agrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba, următoarele măsuri:

i)interzicerea/limitare intervenţiilor de tip desecare, drenare;ii)Monitorizarea cursurilor de apă sezoniereiii)interzicerea exploatării depunerilor de nisip şi pietrişuri din albia

râurilor, fiind permise, cu avizul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier și al Consiliului Științific, doar lucrări de decolmatare și recalibrare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secțiunii de scurgere a apei și evitarea înregistrării de viituri, cu impact direct asupra manifestării fenomenului de inundații;

iv)limitarea păşunatului în aceste zone;v)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice folosite în

agricultură;b)3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din

Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, următoarele măsuri:

i)interzicerea/limitare intervenţiilor de tip desecare, drenare în habitatele naturale;

ii)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice;c)6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion

albi; 6190 Pajişti panonice de stâncării-Stipo-Festucetalia pallentis; 40AO Tufărişuri subcontinentale peri-panonice; 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase; 6210* Pajişti uscate

158

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros-Festuco-Brometalia, următoarele măsuri:

i)direcţionarea turiştilor pe traseele marcate;ii)limitarea păşunatului;iii)interzicerea arderii vegetaţiei;

d)6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri, următoarele măsuri:i)interzicerea exploatărilor de nisipuri;

ii)interzicerea folosirii salcâmului - Robinia pseudacacia sau a altor specii cu creştere rapidă pentru stabilizarea nisipurilor sau a malurilor;

e)8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin - Thlaspietea rotundifolii, următoarele măsuri:

i)direcţionarea turiştilor pe traseele marcate;ii)limitarea păşunatului, pentru evitarea mobilizării rocilor şi a

distrugerii vegetaţiei caracteristice, dar şi pentru evitarea poluării fecaloid-menajeră;f)8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 8220

Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; următoarele măsuri:i)înlăturarea turismului necontrolat şi închiderea, dacă este necesar, a

unor trasee turistice;g)9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene, următoarele măsuri:

i)promovarea managementului conservativ - regenerări naturale;ii)interzicerea/limitarea exploatărilor în aceste zone;iii)interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestiere prin aceste

zone;iv)interzicerea/limitarea tratamentelor chimice;

h) 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen-Erythronio-Carpiniori, următoarele măsuri:

i)promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere;ii)interzicerea/limitarea tratamentelor chimice în habitatele forestiere;iii)interzicerea arderii vegetaţiei;

i)9530* Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. Banatica, următoarele măsuri:

i)interzicerea arderii vegetaţiei;j)91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, următoarele

măsuri:i)promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere;ii)reglementarea păşunatului şi a activităţilor tradiţionale de colectare de

plante medicinale, ciuperci sau alte activităţi similare.k)9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum; 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, următoarele măsuri:

159


i)promovarea managementului conservativ: regenerări naturale;ii)evitarea tăierilor rase în cazul exploatărilor;iii)limitarea construirii de noi drumuri forestiere;iv)limitarea tratamentelor chimice;

l)9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, următoarele măsuri:

i)promovarea managementului conservativ: regenerări naturale;ii)evitarea tăierilor rase în cazul exploatărilor;iii)limitarea construirii de noi drumuri forestiere;iv)limitarea tratamentelor chimice;v)interzicerea arderii vegetaţiei;

vi)menţinerea efectivelor de animale, cu speciile şi în perioadele stabilite, reglementarea activităţilor tradiţionale de colectare de plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure sau alte activităţi similare.m)91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior -Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae, următoarele măsuri:i)interzicerea explotării depunerilor de nisip şi pietriş din albia râurilor,

fiind permise activități care sunt sub incidența art. 28 din OUG 57/2007, aprobată de Legea 49/2011;

ii)interzicerea tăierii vegetaţiei lemnoase din zonă;iii)reglementarea activităţilor turistice pe suprafaţa habitatului prioritar;iv)interzicerea arderii vegetaţiei;

n)92AO Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba, următorele măsurii)interzicerea activităţilor de îndiguire, cu excepția lucrărilor necesare

pentru satisfacerea cerințelor de apă, protecției calității apelor și restaurării cursurilor de apă, precum și prevenirii acțiunii distructive a apelor, efectuate în spiritul protecției habitatelor naturale;

ii)controlul speciilor invaziveo)8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis, următoarele măsuri:

i)pregătirea documentaţilor de instituţiile abilitate pentru clasificarea lorSe menţionează că în Anexa nr. 6 a prezentului document sunt trecute un

număr mai mare de habitate Natura2000, care nu se găsesc în formularul standard al ROSCI0206 Porţile de Fier, dar au fost identificate în teren de diferiţi specialişti.

Pentru speciile enumerate în anexa II a Directivei Habitate, speciile care nu au fost tratate anterior, respectiv:

a)Mamifere:Barbastella barbastellus, Rhinolophus mehelyi, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis capaccinii, Myotis dasycneme, Myotis bechsteini, Myotis myotis, Canis lupus, Lutra lutra, Lynx lynx;

160


b)Amfibieni şi reptile:Bombina bombina, Bombina variegata, Testudo hermanni, Emys orbicularis;

c)Peşti: Gobio albipinnatus, Aspius aspius, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata, Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel, Zingel streber, Cottus gobio, Pelecus cultratus, Gymnocephalus baloni, Misgurnus fossilis, Umbra krameri;

d)Nevertebrate:Unio crassus, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar, Maculinea nausithous, Eriogaster catax, Callimorpha quadripunctaria, Lucanus cervus, Osmoderma eremita, Rosalia alpina, Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Austropotamobius torrentium, Carabus variolosus, Pilemia tigrina, Cordulegaster heros, Theodoxus transversalis;

e)Plante:Marsilea quadrifolia, Eleocharis carniolica, Agrimonia pilosa, Paeonia officinalis ssp. banatica, Thlaspi jankae, Colchicum arenarium, Himantoglossum caprinum, Asplenium adulterinum, Echium russicum, Gladiolus palustris, Pulsatilla grandis, Tulipa hungarica, Stipa danubialis,prezentăm următoarele măsuri specifice de realizat:

1.Mamifere: Barbastella barbastellus, Rhinolophus mehelyi, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis capaccinii, Myotis dasycneme, Myotis bechsteini, Myotis myotis, următoarele măsuri:

a)protejarea adăposturilor: peşteri, scorburi de copaci;b)educarea publicului larg;c)realizarea unui management natural al pădurilor;

Lutra lutrad)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă;2.Amfibieni şi reptile: Testudo hermanni boettgeri, următoarele măsuri:a)protejarea habitatelor;b)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice;c)educarea publicului larg în vederea eliminării superstiţiilor, a

vânzării/cumpărării acestei specii;3.Peşti: Cottus gobio, Pelecus cultratus, Gobio albipinnatus, Aspius aspius,

Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata, Misgurnus fossilis, Umbra krameri, următoarele măsuri:

a)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă: desecare, drenare;

b)controlarea factorilor perturbatori, reprezentaţi de poluare fecaloid-menajeră, rumeguş, eroziune, pescuit ilegal;

4.Nevertebrate, următoarele măsuri:a)reglementarea cositului şi păşunatului;b)interzicerea arderii vegetaţiei;c)interzicerea/limitarea folosirii diferitelor amendamente sau îngrăşăminte;

161


d)păstrarea în pădure, pe picior, a arborilor bătrâni, morţi sau bolnavi ;e)protejarea adăposturilor, peşteri, scorburi de copaci;f)interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice;5.Plante: Marsilea quadrifolia, următoarele măsuri:a)interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă: desecare,

drenareb)controlarea factorilor perturbatori, reprezentaţi de poluare fecaloid-menajeră, rumeguş, eroziune;Eleocharis carniolica, Agrimonia pilosa, Paeonia officinalis ssp. banatica,

Thlaspi jankae, Colchicum arenarium, Himantoglossum caprinum, Asplenium adulterinum, Echium russicum, Gladiolus palustris, Pulsatilla grandis, Tulipa hungarica, Stipa danubialis, următoarele măsuri:

a)reglementarea cositului şi păşunatului;b)interzicerea arderii vegetaţiei;c)interzicerea/limitarea folosirii diferitelor amendamente sau îngrăşăminte;d)menţinerea efectivelor de animale, cu speciile şi în perioadele stabilite, reglementarea activităţilor tradiţionale de colectare de plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure saua altor activităţi.

Cap.7.REGULAMENTUL PARCULUI NATURAL PORŢILE DE FIER

7.1.Dispoziţii generale

Art.1.Parcul Natural Porţile de Fier, este arie naturală protejată de interes naţional înfiinţat în baza Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate.

Art.2.(1)Parcul Natural Porţile de Fier face parte din categoria parcurilor naturale care, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, are drept scop protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. (2)Managementul Parcului Natural Porţile de Fier urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

162

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- (3)Parcului Natural Porţile de Fier corespunde categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".

Art.3.Suprafaţa Parcului Natural Porţile de Fier, conform Legii nr. 5/2000, este de 115.655,80 ha, fiind cuprinsă în limitele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003.

Art.4.(1)Zonarea internă a Parcului Natural Porţile de Fier este reglementată de Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Planul de Management al Parcului Natural Porţile de Fier, cuprinzând:

a)Zonele de protecţie integrală, cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul Parcului Natural Porţile de Fier, descrise şi delimitate potrivit Planului de Management.

b)Zonele de management durabil, descrise şi delimitate potrivit Planului de Management, fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă.

c)Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cuprind toate celelalte suprafeţe de pe raza Parcului Natural Porţile de Fier, neincluse în primele două categorii, descrise şi delimitate potrivit Planului de Management.

(2)Zonarea internă a Parcului Natural Porţile de Fier poate suferi modificări odată cu cele ale Planului de Management, în condiţiile legii.

Art.5.Responsabilitatea managementului Parcului Natural Porţile de Fier, potrivit Contractului de Administrare nr. 731 / 22.05.2004 încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, revine Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier.

7.2. Resurse financiare şi tarife percepute

Art.6.Resursele financiare ale Administraţiei Parcului, necesare funcţionării acesteia şi implementării Planului de Management, se asigură din bugetul administratorului, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, respectiv a instituţiei care a semnat contractul de administrare al Parcului Natural Porţile de Fier cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului. Art.7.(1)Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a Parcului Natural Porţile de Fier, potrivit Planului de Management, Administraţia Parcului instituie următoarele tarife:

a)tarife pentru servicii de verificare, la birou şi în teren, a documentaţiilor depuse de terţi pentru solicitări de avizare proiecte, investiţii/dezvoltare, activităţi;

b)tarife pentru servicii de ghidare a vizitatorilor în arealul parcului;163


c)tarife pentru servicii de închiriere mijloace de agrement :biciclete, corturi, bărci, unelte de pescuit, binocluri şi alte asemenea;

d)tarife pentru servicii de campare şi cazare;e)tarife pentru servicii de ecologizare a locurilor de campare;f)tarife pentru recoltare eşantioane în cadrul activităţilor ştiinţifice şi

educative;g)tarife pentru fotografiere şi filmare în scop comercial;h)tarife de observaţii faună;i)tarife pentru servicii de excursii navale;j)tarife pentru servicii de birotică: elaborare şi multiplicare documente, scanări

şi alte asemeneak)tarife pentru servicii de elaborare proiecte diverse.(2)Tarifele prevăzute la alin. (1) se constituite ca venituri proprii pentru

Administraţia Parcului, se avizează conform legislaţiei în vigoare şi pot fi utilizate de către aceasta pentru realizarea obiectivelor din planul de management.

(3) Din tarifele prevăzute la alin. (1), cele instituite pentru vizitarea ariei protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial se avizează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin direcţia responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate.

Art.8. Administraţia Parcului poate face oricând propuneri de modificare a cuantumului tarifelor prevăzute la art. 7, alin.(1) din prezentul Regulament, precum şi propuneri de instituire a unor noi tarife, pe care le va înainta spre aprobare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în vederea modificării Regulamentului

Art.9.Gestionarea resurselor financiare ale Parcului Natural Porţile de Fier cade în sarcina Administraţiei Parcului şi se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

7.3. Activităţi permise în Parcul Natural Porţile de Fier, în urma avizării de către Administraţia Parcului

Art.10. În zonele de protecţie integrală sunt permise următoarele activităţi:a)ştiinţifice şi educative;

b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

164

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; f)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific,şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; g)acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora; h)acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

Art.11. În zonele de management durabil sunt permise următoarele activităţi:a)ştiinţifice şi educative;

b)activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c)utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d)localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e)intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f)intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraşiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; g)acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului

165

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; h)activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizuladministraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; i)activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate; j)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale; k)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; l)aplicarea de tratamente silviculturale care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcele de maximum 1 ha; m)activităţi de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vânătoare de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului ştiinţific; n)activităţi de pescuit sportiv.

Art.12. În zonele de dezvoltare durabilă se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii, cu respectarea prevederilor din planurile de management:

a)activităţi de vânătoare; b)activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a

animalelor; c)activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură; d)activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, în perimetrul şi suprafaţa existentă la data aprobării planului de management, fără mărirea suprafeţei acestora; e)lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;

166

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- f)aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican; g)activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică; h)alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale;

i)activităţi de investiţii/dezvoltare, cu avizul administratorilor ariei naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate. Art.13.(1)Orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, respectiv: construcţii şi investiţii de orice fel, cercetare,implementare proiecte diverse, amenajări terenuri, sau alte tipuri de activităţi, are obligaţia solicitării unui aviz din partea administraţiei parcului.

(2)În vederea solicitării avizului, persoanele fizice şi juridice vor depune la administraţia parcului o documentaţie care să cuprindă următoarele documente:

a)Pentru construcţii / investiţii civile sau industriale amplasate în zonele de dezvoltare durabilă sau în zonele de management durabil ale Parcului Natural Porţile de Fier:

i)Cerere, din partea beneficiarului lucrării, prin care se solicita eliberarea avizului.

ii)Act de proprietate-titlu de proprietate, extras de carte funciara, contract de vânzare-cumpărare, sau de administrare a terenului- contract de concesiune, contract de folosinţă temporară, precum şi acordul proprietarului terenului, în cazul dreptului de administrare sau folosinţă temporară.

iii)Certificat de urbanism eliberat de autorităţile publice locale.iv)Memoriu tehnic privind descrierea lucrarilor ce urmeaza a se efectua pentru

realizarea construcţiei/investitiei, destinaţia investitiei.v)Plan de încadrare în zonă, conform PUG avizat de Administraţia Parcului

Natural Porţile de Fier. vi)Plan de detaliu al constructiei/investitiei cu coordonatele topo ale terenului

şi ale construcţiei/investiţiei.vii)Studiu de biodiversitate, atunci când construcţia/investiţia aduce modificări

peisajului natural şi este executată în zona de management durabil din arealul

167

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Parcului Natural Porţile de Fier, studiu realizat de către o persoană fizică/juridică atestată în acest sens.

Din studiu trebuie să reiese modul în care realizarea construcţiei/investiţiei influenţează existenţa speciilor şi habitatelor din arealul Parcului Natural Porţile de Fier, precum şi acţiunile întreprinse de beneficiarul solicitării pentru contracararea eventualelor efecte negative.

b)Pentru cariere exploatare agregate minerale amplasate în zonele de dezvoltare durabilă ale Parcului Natural Portile de Fier:

i)Cerere, din partea beneficiarului lucrării, prin care se solicita eliberarea avizului.

ii)Act de proprietate- titlu de proprietate, extras de carte funciara, contract de vânzare-cumpărare, sau de administrare a terenului- contract de concesiune, contract de folosinţă temporară, precum şi acordul proprietarului terenului, în cazul dreptului de administrare sau folosinţă temporară.

iii)Certificat de urbanism eliberat de autorităţile publice locale.iv)Memoriu tehnic privind descrierea lucrarilor ce urmeaza a se efectua pentru

exploatarea resurselor minerale, destinaţia acestora, tehnologia de exploatare,v)Plan de încadrare în zonă, conform PUG avizat de Administraţia Parcului

Natural Porţile de Fier. vi)Plan de detaliu al perimetrului de exploatare cu coordonatele topo ale

terenului şi ale construcţiei/investiţiei.vii)Studiu de biodiversitate, realizat de către o persoană fizică/juridică atestată

în acest sens, din care trebuie să reiese modul în care realizarea lucrărilor de exploatare influenţează existenţa speciilor şi habitatelor din arealul Parcului Natural Porţile de Fier, acţiunile întreprinse de beneficiarul solicitării pentru contracararea eventualelor efecte negative precum şi modalitatea de reconstrucţie ecologică a terenurilor la finele lucrărilor.

c)Pentru implementare proiecte în zonele de dezvoltare durabilă sau în zonele de management durabil ale Parcului Natural Porţile de Fier:

i)Cerere, din partea titularului/managerului de proiect, prin care se solicită eliberarea acordului/avizului privind implementarea proiectului.

ii)Documentaţia proiectului cu detalierea acţiunilor / activităţilor ce urmează a se implementa, a locaţiilor acestora, a perioadei de desfaşurare,

iii)Lista tuturor partenerilor implicaţi în implementarea proiectului.iv)Declaraţie pe proprie răspundere a managerului de proiect din care să

rezulte că:nu se vor efectua alte activităţi/ acţiuni decât cele specificate în proiect şi se va pune la dispoziţia Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier toată baza de date şi rezultatele activităţilor de cercetare/monitorizare, cu respectarea drepturilor de autor, în vederea înaintării către autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.

168


v)Studiu de biodiversitate, atunci când activităţile propuse a se implementa aduc modificări peisajului natural sau necesită intervenţii asupra speciilor şi habitatelor din areal, studiu realizat de cître o persoană fizică/juridică atestată în acest sens.

Din studiu trebuie să reiese modul în care implementarea acţiunilor/activităţilor propuse influenţeaza existenţa speciilor şi habitatelor din arealul Parcului Natural Porţile de Fier, precum şi acţiunile întreprinse de beneficiarul solicitării pentru contracararea eventualelor efecte negative.

d)Pentru desfăşurare activităţi de cercetare în arealul Parcului Natural Porţile de Fier:

i)Cerere prin care se solicita eliberarea acordului/avizului privind desfăşurarea activităţilor/acţiunilor de cercetare.

ii)Memoriu cu detalierea acţiunilor / activităţilor ce urmează a se efectua, a locaţiilor acestora, a perioadei de desfaşurare, speciile şi habitatele asupra cărora se efectueaza cercetări,

iii)Lista tuturor partenerilor implicaţi înefectuarea cercetării.iv)Declaraţie pe proprie răspundere a conducătorului echipei de cercetare, din

care să rezulte că:nu se vor efectua alte activităţi/ acţiuni decât cele specificate în memoriu şi se va pune la dispoziţia Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier toată baza de date şi rezultatele activităţilor de cercetare/monitorizare, precum şi raportul final al cercetării, cu respectarea drepturilor de autor, în vederea înaintării către autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.

7.4. Activităţi interzise în arealul Parcului Natural Porţile de Fier

Art.14. În zonele de protecţie integrală sunt interzise: a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

c) activităţile prevăzute la art.10 fără avizele, aprobările şi în condiţiile specificate;

d)(i)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri. (ii)Prin excepţie de la prevederile alin.(1), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a Parcului Natural Porţile de Fier.

169

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- (iii)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (2), se face numai cu avizul Administraţia Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, în urma aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, precum şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.

Art.15. În zonele de management durabil sunt interzise :a) orice alte activităţi cu excepţia celor prevăzute la art.11 ;b)activităţile de la art.11 fără avizele, aprobările şi în condiţiile specificate ;c)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice

forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;

d)activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

e)(i)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri. (ii)Prin excepţie de la prevederile alin.(1), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor din zonă şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a Parcului Natural Porţile de Fier. (iii)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (2), se face numai cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi în urma aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, precum şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.

Art.16.(1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b)perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; c)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; d)deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

170

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- e)recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; f)deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. (2)Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: a)uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; b)deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; c)culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; d)perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie; e)deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; f)comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. (3)Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt acceptate la vânătoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor. (4)În cazul speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit. (5)Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevăzute în anexa nr. 5 D din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia să fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale. (6)Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

(7) Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă potrivit procedurii de emitere stabilita prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Art.17. În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic de pe raza Parcului Natural Porţile de Fier, se interzic:

a)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic efectuate fără autorizaţia emisă de autorităţile naţionale stabilite potrivit legii;

b)utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;

171


c)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau alte resurse ale peşterilor;

d)degradarea prin inscipţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;

e)distrugerea sau degradarea marcajelor şi a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul peşterilor;

f)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi:derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii ţi alte asemenea;

g)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre interiorul peşterilor;h)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a

peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

Art.18. Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic: a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice; b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără avizul Administraţiei Parcului; c) intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de Administraţia Parcului; d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.

Art.19. Pe raza Parcului Natural Porţile de Fier mai sunt interzise următoarele activităţi:

a) camparea în zonele de protecţie integrală;b) camparea în zonele de management durabil fără avizul Administraţiei

Parcului;c) aprinderea focului în afara localităţilor cu excepţia locurilor special

amenajate şi semnalizate prin panouri indicatoare;d) abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu excepţia locurilor

special amenajate;e) circulaţia autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, a altor vehicule cu

motor şi a bicicletelor în afara drumurile publice, forestiere, a traseelor turistice după indicatoarele sau barierele care le limitează accesul.

f) desfăşurarea de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea Administraţiei Parcului, cu excepţia zonelor de zona de dezvoltare durabilă, cu avizele necesare, conform prevederilor legale şi a cabanelor sau pensiunilor turistice care au aprobările legale de înfiinţare şi funcţionare;

172


g) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

h) turismul ecvestru în afara traseelor amenajate şi semnalizate corespunzător;i) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul Administraţiei

Parcului;j) recoltarea părţii fertile a solului sau a brazdelor de iarbă, cu excepţia zonelor

de dezvoltare durabilă;k) degradarea construcţiilor, adăposturilor, podeţelor şi a altor amenajări

realizate de Administraţia Parcului.l) desfăşurarea de activităţi în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier sau în

vecinătatea acestuia, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale ;

7.5.Alte reglementări

Art.20.(1)Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate aflate în administrarea Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, sau din vecinătatea acestora, care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice. (2)Planurile şi/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul Parcului Natural Porţile de Fier, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei protejate, şi care, fie individual, fie împreună cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra integrităţii Parcului Natural Porţile de Fier, avându-se în vedere obiectivele de conservare. (3)Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emit numai dacă proiectul/planul nu afectează în mod negativ integritatea Parcului Natural Porţile de Fier. (4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra Parcului Natural Porţile de Fier şi, în lipsa unor soluţii alternative, proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei "Natura 2000", în cazul siturilor de interes comunitar.

173

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro---------------------------------------------------------------------------------------- (5)În situaţia în care siturile incluse în reţeaua "Natura 2000", identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a)sănătatea sau siguranţa publică; b)anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu; c)alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. (6)Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei "Natura 2000". (7)Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în arealul Parcului Natural Porţile de Fier şi, după caz, în vecinătatea acestuia se realizează numai cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific. Art.21.(1)Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale Administraţiei Parcului. (2)În perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier fiind permis ecoturismul, construcţiile, dotările şi amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instruire ecologică ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.

Art.22.În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel: a) supravegherea permanentă a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă paleobiologică sau minerală; b) avertizarea lucrătorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic; c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specială; d) conservarea colecţiilor de bunuri geologice de provenienţă locală; e) colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autorităţile locale; f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activităţii de conservare, care se înaintează Academiei Române şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.

Art.23.(1)La proiectarea şi realizarea construcţiilor în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, se vor respecta în mod obligatoriu următoarele reguli:

a)Construcţiile civile, industriale şi agricole, indiferent de beneficiar şi/sau proprietarul terenului se vor realiza doar în conformitate cu prevederile Planurilor de Urbanism legal aprobate;

174


b)Autorizarea lucrărilor de investiţii/dezvoltare pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier şi în imediata vecinătate se va face de către Autoritatea Administraţiei Publice Locale sau Judeţene, după caz, numai după obţinerea avizului favorabil, pentru fiecare lucrare în parte, al Administraţiei Parcului, cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcţii şi protecţia mediului;

c)Pentru toate lucrările de construcţie indiferent dacă implică sau nu diminuarea patrimoniului natural prin, defrişări, derocări, indiguiri sau alte lucrări similare, este obligatoriu amplasarea acestora pe terenuri care au regimul economic şi categoria de folosinţă de terenuri pentru construcţii. Solicitara sau obţinerea Acordului de Mediu nu se substituie aprobărilor Administraţiei, Consiliului Ştiinţific şi Academiei Române;

d)Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism pentru zonele din interiorul Parcului Natural Porţile de Fier se face pe baza documentaţiilor de mediu şi se avizează de către Administraţia Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific;

e)Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe mari, cum ar fi: aducţiuni de apă, baraje pentru centrale hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune, conducte de transport gaz metan, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schii şi alte asemenea se va face cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific,după intocmirea unui studiu de biodiversitate sau Bilanţ de mediu după caz;

f)Lucrările de deschidere şi/sau modernizare a instalaţiei de alimentare cu energie electrică, gaz metan, telefonie, şi alte asemenea aflate în perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier, se vor face cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, după întocmirea studiilor privind modul în care lucrările afectează biodiversitatea zonei;

g)Lucrările de deschidere şi/sau modernizare a drumurilor naţionale, judeţene, comunale, forestiere/tehnologice din perimetrul Parcului Natural Porţile de Fier se vor face cu avizul Administraţiei Parcului, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, după întocmirea studiilor privind modul în care lucrările afectează biodiversitatea zonei;

h)Pentru orice lucrare de construcţie sau de întreţinere a unei construcţii existente, beneficiarul este obligat să execute lucrări de reconstrucţie ecologică în perimetrele afectate de construcţie, organizare de şantier, transportul materialelor sau deplasarea utilajelor;

i)Construcţiile noi vor fi dotate obligatoriu cu instalaţii de epurare a apelor uzate conform reglementărilor în vigoare, iar construcţiile existente vor fi dotate cu asemenea instalaţii într-un termen stabilit de comun acord cu proprietarul sau administratorul acestora, conform prevederilor Planului de Management şi a legislaţiei în vigoare. Până la utilarea cu instalaţii de epurare construcţiile existente vor fi dotate obligatoriu cu bazine hidroizolate vidanjabile;

j)Parcările vor fi amenajate în incintele construcţiilor cu destinaţie turistică şi a caselor de vacanţă, astfel încât să nu fie necesară parcarea pe domeniul public;

175


k)Locul de depozitare al rezidurilor menajere se va amplasa în interiorul perimetrului construcţiei astfel încât să nu producă disconfort vizual şi să nu impurifice sursele de apă;

(2)Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier are dreptul să verifice existenţa autorizaţiei de construcţie precum şi modul de respectare a acesteia şi să sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia. Art.24.(1)Proprietarii de terenuri extravilane situate în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, supuse unor restricţii de utilizare potrivit prevederilor de la capitolele precedente, sunt scutiţi de plata impozitului pe teren. (2)Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administraţia parcului.

(3)Pentru eliberarea confirmării, solicitantul va depune la administraţia parcului o documentaţie alcătuită din următoarele documente :

a)Cerere scrisă din partea proprietarului terenuluib)Xerocopie a documentelor din care să rezulte proprietatea asupra terenurilorc)Plan de amplasament şi încadrare în zonă a terenurilord)Coordonatele STEREO 70 ale punctelor ce delimitează perimetrul terenurilore)Scurt memoriu justificativ din care să rezulte ce folosinţă şi utilizare are

terenul f)Adresă din partea administraţiei publice locale că terenul nu a fost utilizat în ultimul an calendaristic potrivit folosinţei, datorită restricţiilor de utilizare impuse de legislaţia naţională referitoare la ariile protejate.

Art.25.(1)Zilele de 6 şi 7 aprilie ale fiecărui an calendaristic se declară Zilele Parcului Natural Porţile de Fier.

(2)În Zilele Parcului Natural Porţile de Fier, administraţia parcului desfăşoara acţiuni de informare-documentare a comunităţilor locale şi de promovare a valorilor naturale, culturale şi etnografice, în localităţile din arealul parcului şi din imediata vecinătate a acestuia.

176


Bibliografie

1. ALBULEŢU I. (l 982), Zona turistică Porţile de Fier, Edit. Sport - Turism, Bucureşti

2. ALI AHMET (1934), Monografia insulei Ada - Kaleh, Craiova3. ALOISE de CARLOWITZ (1984), Călătorie în principatele dunărene şi la

gurile Dunării, Prin ţările române, călători străini din sec. al XIX- lea, Edit. Sport - Turism, Bucureşti

4. ANGHEL G., TURCU G., CIOCÂRLAN V., DONIŢĂ N. (1970), Zonarea vegetaţiei lemnoase şi ierboase de la Porţile de Fier (sectorul Cozla - Berzasca), Lucrările ştiinţifice ale Institutului Agronomic Bucureşti, ser. Agron., nr. 13, pag. 413-418

5. APOLZAN LUCIA (1975), Gospodărirea si locuinţa în zona Porţile de Fier, SCEP –Caransebeş

6. ARDELEAN A., SORAN V., MAIOR C. (1999), Biodiversitatea şi principiile scalare, Studia Universitatis „Vasile Goldiş", voi. 9, seria B, pag. 389-399, Arad

7. ARDELEANU I. (1967), Caracterele fizico - chimice ale apei şi microorganismele, Limnologia sectorului românesc al Dunării, Editura Academiei R. S. R., Bucureşti

8. AVRAM E. (1990), Haplobrancoceras n. G., ammonite barremiene a ligne cloissonaire simplifice, D. S. Inst. Geol., Geofiz., Bucureşti, 74(3), pag. 27 - 32. - Earlz Aptian, ammonite succesion in the Sviniţa area (SW Rumania), Geologie Alpine, me'm. HS 20, pag. 1-55, Grenoble

9. AVRAM E. (1995), Sviniţa (Banat), regiune de importanţă paleontologică şi biostratigrafîcă internaţională, Ocrot. nat. med. înconj., 39(1-2), pag. 43 - 49, Bucureşti

10.BADEA L, DINU MIHAELA (1974), Depresiunile de contact din estul Podişului Mehedinţi, SCG – XII

11.BALOMEY ALEXANDRA (1970), Câteva observaţii asupra faunei de mamifere din straturile romanello-aziliene de la Cuina Turcului, SC I V, 21, pag. 37-39

12.BANU A., TRUFAŞ CONSTANŢA (1971), Leş phenomenes d'hiver sur le Danube, Hidrobiologia, nr. 12, Bucureşti

13.BĂCĂNARU I. (1976), Date de geografie istorică privind evoluţia aşezărilor omeneşti, Grupul de cercetări complexe "Porţile de Fier", Geografie, Ed. Academiei, Bucureşti

14.BĂCĂNARU I., ŞTEFĂNESCU C.M. (1969), Consideraţii asupra popularii văii Dunării româneşti, Geografia Văii Dunării româneşti, ED. Academiei, Bucureşti

15.BACESCU M. (1944), Urme de faună marină în apele Dunării la Cazane şi Porţile de Fier, în Rev. Şt. „V. Adamachi", XXX, Iaşi

177


16.BACESCU M. (1948), Quelques observations sur la faune benthonique du defile roumain du Danube: son importance zoogeographique etpratique; la description dûne espece nouvelle de Mermithide, Pseudomermis cazanica n. sp. în Ann. Sci. Univ. Jassy, 31, pag. 240 – 253

17.BĂLAN IOANICHIE (1981), Sate şi oameni din judeţul Mehedinţi în 1727, MIC, voi. III, Drobeta Turnu-Severin

18.BĂLOIU C. V. (1992), Populaţia zonei Porţile de Fier, ACL – XII19. BĂNĂRESCU P. (1968), Peştii râurilor din zona Clisurii şi a Cazanelor

Dunării în Vânătorul şi pescarul sportiv 1320.BĂNĂRESCU P. (1971), Ihtiofauna afluenţilor, în Monografia zonei Porţile de

Fier. Studiul hidrobiologic al Dunării şi afluenţilor ei, Edit. Acad., pag. 183-189, 235, Bucureşti

21.BĂNĂRESCU P., STOICESCU A., NEGREA S. (1998), The lower crustaceans from the temporary pools of the Banat, Analele Banatului, Şt. Nat., 4, pag. 145-163, Timişoara

22.BĂNĂRESCU P. M., SÂRBU I. (2002), Contributions to the knowledge of the Bnat aquatic fauna biodiversity, în Proceedings of the Symposium Studies of Biodiversity West România Protected Areas, University of Agricultural, Sciences, pag. 108-114, Edit. Orizonturi Universitare, Timişoara

23.BĂNCILĂ I. (1964), Investigaţie geologico-tehnică pentru sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, Natura, Seria geografie - geologie, an XVI, nr. 2, pag. 19 - 29, Bucureşti

24.BĂNICA S., ROZYLOWICZ L. (1997), Dinamica şi parametrii chimici ai apelor Dunării în lacul de acumulare „Porţile de Fier", Noosfera nr. 3

25.BĂRBULESCU CARMEN (2001), Biotopi specifici sectorului dunărean dintre Gura Văii şi Ostrovu Mare, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 104-108, Craiova

26.BĂRBULESCU N. (1987), Vârciorova - Mehedinţi, La izvoarele Istrului - serial, NOTR -Roma nr. 139/1986 şi nr. 140, 141, 143, 145, 146

27.BĂRBULESCU N. (1991), Vârciorova - Mehedinţi, Atenţie pericol! Vipere cu corn, ies la drumul mare, Ziarul Independent - Deva nr 34/ian. 1991, pag. 3

28.BĂRBULESCU N. (1995), Vârciorova ~ Mehedinţi, A existat o aşezare numită Vârciorova, Ziar Datina, Drobeta Turnu-Severin, nr. 1406/5-6 aug. 1995, pag. L

29.BĂRBULESCU N. (1996), Vârciorova - Mehedinţi - Etnonimia şi toponomastica din zona Porţile de Fier în operele unor autori antici, RFP - Drobeta Turnu-Severin, nr. 4 / 1996, pag. 8-11

30.BĂRBULESCU N. (1997), Vârciorova - Mehedinţi, Atlanţii de la Porţile de Fier - dunăre civilizatori ai Americii şi Asiei răsăritene, Rev. Albina, nr. 8-9/1997

31.BĂRBULESCU N. (1997), Vârciorova - Mehedinţi, Legendă şi istorie la Porţile de Fier, RFP - Drobeta Turnu-Severin, nr. 1/1997, pag. 16

178


32.BĂRBULESCU N. (1998), Vârciorova - Mehedinţi, Elemente de mitologie primordială din zona Dunării de jos, Ziarul Timpul - Reşiţa, 17 iul. 1998, pag. 8

33.BÂZÂC GH., MOLDOVEANU MARIANA (1996), Unele caracteristici ale influenţei mediteraneene asupra climei din sud-vestul României, Terra, anul XXVIII, nr. 4, Bucureşti

34.BEATILOVEANU-POPILIAN MARCELA (1984), Contribuţii la istoricul aşezărilor din Podişul Mehedinţi, AO - serie nouă - nr. 3

35.BECHET I. (1970), Psocoptere (Insecta, Psocoptera) de pe teritoriul viitorului lac de acumulare de la Porţile de Fier în Studia, Biol., fasc. l, pag. 109 – 112

36.BELDIE AL. (1967), Endemisme şi elemente dacice din flora Carpaţilor româneşti, Corn. de Bot., Conferinţa a V-a de geobotanică

37.BELDIE AL. (1977-1979), Flora României, voi. I-II, Edit. Acad. RSR, Bucureşti

38.BELOESCU T. (1970), Ascalaphus ottomanus germar în regiunea Porţilor de Fier în Rev. Muzeelor nr. 2, pag. 135 – 136

39.BERCIA L, BERCIA E. (1957), Cercetări geologice în regiunea cuprinsă între Valea Tişoviţa şi Fălea Mraconia şi asupra masivului de gabbro de la Iuţi, Arh. Inst. Geol., Bucureşti

40. BERCIA L, BERCIA E. (1962), Contribuţii la studiul serpentinelor din Banatul de sud, An. Corn. Geol., XXXII, Bucureşti

41.BERINDEI I. (1959), Fenomene de iarnă în grupa vestică şi sud-vestică a reţelei hidrografice a R.P.R., Studia, Geogr.-Geol., fasc. L

42.BIRAU V. (1982), Oameni şi locuri din Caras, Facla, Timişoara43.BIŢOIANU C. (1972), Conţinutul floristic al depozitelor carbonifere din zona

Sviniţa, Stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. Geol., 17(2), pag. 391-399, Bucureşti44.BIŢOIANU C. (1972), Observaţii asupra conţinutului paleobotanic al

depozitelor carbonifere din zona Baia Nouă (Banat), Stud. Cerc. Geol., Geofiz., Geogr., ser. Geol., 17(1), pag. 125 -130, Bucureşti

45.BLAGA GH., BUNESCU V., RĂUŢĂ C., DUMITRU M. (1981), Studiul propietăţilor fizice, chimice şi biologice ale materialelor din halde nivelate în scopul recultivării, Lucrările CNSS, pag. 11-17, Braşov

46.BOBA I. (1999-2000), Impactul realizării sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier I" asupra oraşului Orşova, Geographica Timisiensis, voi. VIII-IX, pag. 265-273, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Departamentul de Geografie, Timişoara

47.BOLDOR C., AVRAM E. (1972), Asupra prezenţei Albianului în zona Sviniţa (Banat), D. S. Instit. Geol., Geofiz., LVIII, pag. 73-81, Bucureşti

48.BORONEANŢ V. (1968), Descoperiri gravettiene în Peştera lui Climente, Revista Muzeelor, 6, pag. 542-546, Reşiţa

49.BORONEANŢ V. (1969), Cercetări arheologice în zona Cazonele Mari, RM - VI/1969, nr. 5

179


50.BORONEANŢ V. (1970), La periode epipaleolithique sur la rive roumaine des Portes de Fer du Danube, Prehistorische zeitschrift, 45, pag. 2-13

51.BORONEANŢ V. (1973), Aperqu de la culture epipaleolithique Schela - Cladovei, ACI voi. II, Belgrad

52.BORONEANŢ V. (1973), Decouvertes dôbjets dârt epipaleolithique dans la zone des Portes des Fer du Danube, Revista di Scienze Prehistoriche, 22,2, pag. 281-330

53.BORONEANŢ V. (1973), Recherches arheologiques sur la culture Schela - Cladovei de la zone de Portes de Fer, DAC nr. 17

54.BORONEANŢ V. (1974), Două bordeie dacice la Schela - Cladovei, APUL. VII/1974 nr. L

55. BORONEANŢ V. (1977), Descoperiri aparţinând culturii Verbicioara din regiunea Porţile de Fier, Drobeta, pag. 14-29, Drobeta Turnu-Severin

56.BORONEANŢ V. (1977), Arta rupestră din Peştera Gura Chindiei, comuna Pescari (judeţul Caraş-Severin), Revista muzeelor şi monumentelor. Monumente istorice şi de artă, nr. l, pag. 21-36

57.BORONEANŢ V. (1979), Descoperiri în unele peşteri din Defileul Dunării în „Porţile de Fier", Speologia, Ed. Acad. RSR., pag. 141-185, Bucureşti

58.BORONEANŢ V. (1980), Probleme ale culturii Schela - Cladovei - Lepenski Vir în lumina noilor cercetări, Drobeta Turnu-Severin, IV

59.BORONEANŢ V. (2000), Paleolithique superieurer et epipaleolithique dans la zone des Portes de Fer, Edit. Silex, Bucureşti

60.BORZA AL. (1931), Botanischer fiihrer durch die Umbegung von Băile Herculane (Herkulesbad) bis an die Donau, Guide de la sixieme Excursion Phztogeographique Internationale, Roumanie, pag. 56-63, Cluj-Napoca

61.BORZA AL. (l942), Cercetarea botanică a Banatului în Natura, XXXI, 9, pag. 307 – 311

62.BORZA AL. (1943), Vegetaţia Banatului în timpul Romanilor. Explicaţii la harta de vegetaţie şi economică a Banatului în Bul. Grad. Bot. 23, nr. 3 - 4, Cluj

63.BORZA AL. (1971), Zona turistică Porţile de Fier, TER - III, nr. 264.BORZA AL. (1974), Conspectus Florae Roumaniae, Cluj-Napoca65.BOŞCAIU N. (1970), Pajişti din alianţa Cynosurion din Munţii Banatului în

Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 22 (5), pag. 363 – 37066.BOŞCAIU N. şi colab. (1971), Vegetaţia lemnoasă mezo-xerotermă (Orno-

Cotinetalia) din Defileul Dunării, Ocrotirea naturii, nr. 15(1), Bucureşti67.BOŞCAIU N., COLDEA G., HOREANU C. (1994), Lista roşie a plantelor

vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora României, Ocrot. Nat. Med. înconj. 38(1), pag. 45-56, Bucureşti

68.BOŞCAIU N., BOŞCAIU M. (1999), On the presence of Pinus nigra subsp. pallasiana in România, Wiss. Mirt. Niederosterr. Landesmuseum. 12. St. Polten, pag. 21-24

180


69.BOŞCAIU N., LUPŞA VIORICA (1967) - Cercetări palinologice în peştera Veterani din Defileul Dunării, Contrib. bot. Cluj, pag. 39 – 46

70.BOŞCAIU N., LUPŞA VIORICA, BORONEANŢ V. (1971) - Analiza sporopolinică a sedimentelor din Peştera lui Climente (Defileul Dunării), Stud. cerc. biol., Ser. Bot., 23 (5), pag. 401 -403, Bucureşti

71.BOŞCAIU N., LUPŞA V., RESMERIŢĂ L, COLDEA G., SCHNEIDER E. (1971), Vegetaţia lemnoasă mezo-xerotermă (Orno-Cotinetalia) din Defileul Dunării, Ocrot. Nat., 15(1) pag. 49-55, Bucureşti

72.BOŞCAIU N., RESMERIŢĂ I. (1969), Vegetaţia ierboasă xerofilă de aluviuni din sectorul Valea Eşelniţa - Valea Mraconiei al Defileului Dunării, Stud. cerc. biol., ser. bot., 21(3), pag. 209-216, Bucureşti

73.BOŢEA FR. (1965), Contribuţii la studiul oligochetelor din peşterile României, III, (Regiunea Banat), în Lucr. Inst. de Speologie „E. Racoviţă" IV, pag. 215 - 227, Bucureşti

74.BOŢEA FR. (1969), Oligochete limnicole din zona viitorului lac de baraj de la Porţile de Fier (ape interstiţiale hiporeice), în Lucr. Inst. de Speologie „E. Racoviţă" VIII, Bucureşti

75.BOŢEA FR., BOTOSANEANU, L (1965), Pelodrilus bureschi Micg., 1924 dans Ies grottes du Banat, în Int. Journal of Speology, II, Weiheim

76.BOTOSANEANU L. (1970), Donnees sur la faune aquatique souterraine des Monts du Banat, în Livre du Centenaire „E. Racovitza", Ed. Acad., Bucureşti

77.BOTOSANEANU L. (1971), Observations sur la faune aquatique hypogee des Monts du Banat (Roumanie), în Trav. Inst.speol. „E. Racovitza" X, Bucureşti, pag. 123 -166

78.BOTOSANEANU L. (1974), Apele subterane ale Banatului şi fauna lor, în Tibiscus -Ştiinţele naturale, Muzeul Banatului, Timişoara, pag. 163-168

79.BOTOSANEANU L., NEGREA ŞT. (1976), Drumeţind prin Munţii Banatului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti

80.BOTOSANEANU L., NEGREA ŞT., NEGREA ALEXANDRINA (1967), Gottes du Banat explorees de 1960 a 1962, în Recherches sur Ies grottes du Banat et d'Oltenie (Roumanie, 1959-1960), Edit. CNRS, Paris

81.BOTU E. (1999), Colecţia de păsări a secţiei de Ştiinţele Naturii din Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Drobeta IX, pag. 236-251, Drobeta Turnu-Severin

82.BREZEANU GH. (1967), Contribuţii la studiul hidrobiologic al apelor permanente şi temporare din zona de formare a lacului Porţile de Fier, în Lucrările celei de-a Xl-a consfătuiri a Colocviului internaţional pentru studiul Dunării, Kiev

83.BREZEANU GH. (1970), Caractere fizico - chimice ale apelor din zona Porţile de Fier, Monografia zonei Porţile de Fier - studiu hidrobiologic al Dunării şi afluenţilor, Edit. Academiei R. S. R., Bucureşti

84.BUDIŞ MONICA (1968), Mori cu ciutură şi pive din bazinul superior al Bahnei - Mehedinţi, CIBIN, Sibiu

181


85.BUDIŞ MONICA (1968), Mori cu ciutură în zona Porţile de Fier, RM – V86.BUDIŞ MONICA (1968), Ritual de construcţie în zona Porţile de Fier, RM-V87.BUDIŞ MONICA (1977), Aşezări permanente în Clisura Dunării, Studii şi

comunicări de etnografie-istorie, II, Caransebeş88.BUIA A. (1959), Plante rare pentru flora R.P.R.., existente în Oltenia, Ocrot.

Nat. 4, pag. 146 -14889.BUIA A., MÂLOS C. (1963), Rarităţi floristice din Oltenia şi importanţa lor,

Lucr. Şt. Inst. Agr., Craiova 6, pag. 3-2590.BUJOREAN G., GRIGORE ŞT., OPRIN C., POPESCU P. C., POPESCU V.

(1959), Montia verna Neck. înflora Banatului, în Stud. Cerc. Şt. Agric. 6(3-4), Timişoara

91.BUJOREAN G., GRIGORE ŞT., ARVAT N. (1960), Contribuţii fitogeografice în partea de vest a RPR, St. cerc. biol. şi şt. agric. 7(3-4), pag. 289 - 294, Timişoara

92.BUJOREAN G., GRIGORE S. (1967), Contribuţii la studiul asociaţiilor de buruieni din Banat, în Contrib. Bot., Grădina Univ. Babeş-Bolyai, Cluj

93.BUJOREAN G., GRIGORE S., ARVAT N., MARUCEA T. (1968), Contribuţii floristice şi geobotanice din Banat, Comunic, bot., SSB, VII, pag. 103-108

94.BUJOREAN G., GRIGORE ŞT., ARVAT N. (1969), Specii de trifoi din Banat şi răspândirea lor, în Corn. bot., SSB, VII, pag. 103-108

95.BUJOREAN G., POPESCU P. C., SAMOILA Z. (1959), Contribuţii la studiul pajiştilor de păiuşină (Agrostis tenuis sibith), în Stud. cerc. biol. - Şt. agric. VI (l, 2), Timişoara

96.BULGAREANU V. (1971), Consideraţii geodinamice privind nisipurile eoliene holocene din nordul ostrovului Moldova Nouă (Banat), DSIG, LVII, 5 (1969 - 1970), pag. 33 - 52, Bucureşti

97.BUNESCU AL., DRUGESCU C. (1970), Harta cinegetică a Banatului, Stud. cerc., Ser. Geogr. XVII (2)

98.BURLACU L., CIURCHEA M., CODOREANU V. (1970), Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei lichenologice arboricole din pădurile dintre Cozîa şi Pescari (/ud. caraş-Severin), Anal. şt. Univ. Iaşi (seria nouă), secţ. 2, Biol., 15 (2), pag. 357 – 367

99.BUŞNIŢĂ TH. (1967), Ihtiofauna, în ,JLimnologia sectorului românesc al Dunării*" - studiu monografic, Edit. Acad. RSR, Bucureşti

100.BUŞNIŢĂ TH. (1970), Ihtiofauna Dunării, în „Monografia zonei Porţilor de Fier, studiu hidrobiologic al Dunării şi al afluenţilor săi", Edit. Acad., Bucureşti

101.CĂLINESCU R. (1926), Vipera ammodytes Cuv. în România, Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, II (1924-1925), Cluj

102.CĂLINESCU R. (1926), Vipera cu corn în Oltenia, Arhivele Olteniei, IV, nr. 21-22, Craiova

182


103.CĂLINESCU I. R. (1935), Contribuţii la studiul insulei Ada - Kaleh, AO, an XIV, pag. 77 -78

104.CĂLINESCU R. (1940), Insula Ada-Kaleh. Schiţă monografică, Rev. Geogr. Rom., III, pag. 154-181, Bucureşti

105.CĂLINESCU R. (1944), Răspândirea geografică a coleopterului mediteranean iliric Procerus gigas Cientz., Rev. Geografică 1(1 - 3)

106.CĂLINESCU R. (l950), Elemente mediterannene în RPR, Natura 3, pag. 34 – 39

107.CĂLINESCU R. (1957), Contribuţii la studiul şibliacului în RPR, Rev. Păd. LXX (2), Bucureşti

108.CĂLINESCU R., IANA SOFIA (1964), Consideraţiuni biogeografice asupra Defileului Dunării, An. Univ. Bucureşti, seria geologie-geografie, anul XIII, nr. l, Bucureşti

109.CĂPITANESCU L. (1985), Modificări ale ecosistemului Dunării în procesul antropizării, Revista muzeelor şi monumentelor, 5, pag. 74-75

110.CARCIUMARU M. (1973) - Analiza polinică a copt-oliţelor din staţiunea arheologică de la Icoana (Defileul Dunării), SCIV, pag. 5-14, Bucureşti

111.CARCIUMARU M. (1973), Analyse pollinique des coprolithes livrees par quelques stations archeologiques des deux bords dans la zone des Portes de Fer, Dacia, 17, pag. 53-61

112.CARCIUMARU M. (1980), Mediul geografic în pleistocenul superior şi culturile paleolitice din România, pag. 219, Bucureşti

113. CHIMIŞLIU CORNELIA. 2006. Lepidoptera (Insecta:Lepidoptera) from Romania preserved in the "Ion Firu" Entomological Collection from the patrimony of the Oltenia Museum Craiova. Entomologica romanica. S.L.R. Cluj-Napoca: 11: 55-68

114. CHIMISLIU CORNELIA & MOGOSEANU GIMA. 2008: Contributions to the knowledge of the diversity of cerambicids (Coleoptera: Cerambycidae) from the Natural Park "Portile de Fier" - Mehedinti District, Romania, Drobeta, Seria Stiintele Naturii, vol. XVIII, Editura Universitaria Craiova pag. 137-145, Editura Universitaria Craiova.

115. CHIMIŞLIU CORNELIA. 2007C. Consideraţii asupra faunei de scarabeoidee (Insecta: Coleoptera: Scarabaeoidea), din Parcul Natural „Porţile de Fier”, judeţul Mehedinţi, România. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta. Seria Stiintele Naturii, XVII: 142 – 153.

116. CHIMISLIU CORNELIA & MOGOSEANU GIMA. 2008: Contributions to the knowledge of the diversity of cerambicids (Coleoptera: Cerambycidae) from the Natural Park "Portile de Fier" - Mehedinti District, Romania, Drobeta, Seria Stiintele Naturii, vol. XVIII, Editura Universitaria Craiova pag. 137-145, Editura Universitaria Craiova.

183


117.CHIPURICI N. (1982), Un secol din viaţa satelor mehedinţene 1800-1901 - catalog de documente, voi. I, Bucureşti

118.CHIRIŢĂ C., DONIŢĂ N., LUPE L, MILESCU J., STĂNESCU V., VLAD. I. (1981), Pădurile României. Studiu monografic

119.CHISĂLITĂ I. (2001), Cercetări privind stabilizarea haldelor de steril de la Moldova Nouă cu ajutorul vegetaţiei forestiere şi influenţa acesteia asupra mediului, teză de doctorat

120.CHIŞAMERA G. (2002), Contribuţii la cunoaşterea avifaunei Ostrovului Moldova Veche, Drobeta XI-XII, Muzeul Regiunii Porţile de Fier, pag. 337-342, Drobeta Turnu-Severin

121.CHIŞAMERA G. (2003), Contribuţii la cunoaşterea avifaunei Parcului Natural Porţile de Fier, Drobeta XIII, Muzeul Regiunii Porţile de Fier, pag. 245-264, Drobeta Turnu-Severin

122.CICALA I., Aspecte ale dezvoltării economice şi sociale în Clisura Dunării123.CICI I. ADAM (1985), Omul de la Schela Cladovei omologat la Edinburgh,

Rev. Flacăra nr. 22 (1563)731 mai 1985, pag. 17124.CIOBANU B. (1961), Studiu hidrogeologic pentru alimentare cu apă a

coloniei miniere Cozla, I.S.P.A.125.CIOCÂRLAN V., DONIŢĂ N., TURCU G. (1969), Contribuţii floristice din

Defileul Dunării, sectorul Cozla - Berzasca (/ud. Caraş-Severin), St. cerc. biol., Ser. Bot. 21 (3), pag. 205-208

126.CIOCHIA V. (1974), De nouvelles especes pour la science des Trachysphyroides decouvertes dans la zone du „Porţile de Fier" aussi que dans la „Reserve des dunes dÂgigea" (Roumanie), Lucr. Stat. Stejarul (Pângăraţi), Ecol. ter. şi genet. 1972 - 1973, pag, 143-154

127.CIUBOTEA D. (1998), Noi descoperiri din tezaurul medieval de la Schela - Cladovei, jud Mehedinţi, AO - serie nouă - vol. IV, Craiova

128.CIURCHEA M., CODOREANU V., BURLACU L. (1968), Flora şi vegetaţia lichenologică saxicolă dintre Cozla şi Pescari (jud. Caras - Severin), Contrib. bot. Cluj, pag. 129-148, Cluj-Napoca

129.CODARCEA A. (1935), Consider ations tectoniques generales resultant d'un nouvel examen de la coupe de Portes de Fer (Vârciorova), C. R. Inst. Ge\>l. Roum., XXII (1933 -1934), Bucureşti

130.CODARCEA A. (1937), Note sur la structure geologique et petrographique de la region Ogradena - Sviniţa, C. R. Inst. Geol. Roum., XXI (1932 -1933), pag. 179 - 198, Bucureşti

131.CODARCEA AL. (1940), Vues nouvelles sur la tectonique du Banat Meridional et du Plateau du Mehedinţi, Analele Institutului geologic român, voi. XX, Bucureşti

132.CODARCEA, AL. şi colab. (1961), Consideraţii asupra vârstei straielor de Sinaia din zona Porţile de Fier - Vîrciorova, SCG - XI, Bucureşti

184


133.CODARCEA AL., NĂSTĂSESCU S. (1964), Contribuţii la cunoaşterea stratigraflei depozitelor calcaroase din bazinul văii Cerna şi de la Cazane (Dunăre), Stud. cerc. geol., geofiz, geogr., geol., 9(2), pag. 241-250, Bucureşti

134.CODOREANU V., CIURCHEA M. (l970), Flora şi vegetaţia lichenologică saxicolă de la Pescari şi Divid (jud. Caras - Severin), Contrib. bot. Cluj, pag. 57 - 65, Cluj-Napoca

135.CODOREANU V., CIURCHEA M., BURLACU L. (1968), Flora şi vegetaţia lichenologică de pe rocile sfiicioase de la Cozla (Moldova Nouă), Studia Univ. Babeş -Bolyai, Cluj, Ser. Biol. 2, pag. 25-35, Cluj-Napoca

136.COLDEA G., BOŞCAIU N., LUPŞA V., PLĂMADĂ E., RESMERIŢĂ I. (1970), Vegetaţia făgetelor din sectorul Valea Eşelniţa - Valea Mraconiei al Defileului Dunării, St. cerc. biol., Ser. Bot. 22 (6), pag. 467-474, Bucureşti

137.COLIA A., OLTEANU F. (1988), Posibil depozit arheologic în arealul Berzeasca -Elişova, NOTR, nr. 168, pag. 15

138.COMES L, ENE I., COSTESCU M., GLODEANU C. (1970), Contribuţii la cunoaşterea micrqflorei lacului de acumulare de la Porţile de Fier, Anal. Univ. Craiova, s. IlI-a, II (XII), Biol. şt. agric., pag. 135 - 146, Craiova

139.COMES L, ENE L, COSTESCU M., GLODEANU G. (1973), Micoflora din zona sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier" - România, Acta Bot. Hor., Bucureşti 1972 - 1973, pag. 579 - 645, Bucureşti

140.CONSTANTINESCU C-tin (Dan) (1996), Ada-Kaleh - o istorie revolută, RPF, nr. 4, pag. 18, Drobeta Turnu-Severin

141.CONSTANTINOF D. (1972), Consideraţii asupra rocilor metamorfice si eruptive din Banatul de vest (zona Fîrliuf-Moldova Nouă), Stud. cerc. geol., geogr., ser. Geol., 17(2), pag. 177-193, Bucureşti

142.CONTREA A. (1934), Caracterele florei şi vegetaţiei bănăţene (Studii), în RIS banat -Crişana, II, pag. 10-12

143.COSTACHE M. (l 972), Repartiţia pădurilor în bazinul Eşelniţa, în „G. Vâlsan înaintaş al geografiei româneşti", Soc. şt. geogr., Bucureşti

144.COSTACHE N. (1967), Consideraţii fitogeografîce asupra Defileului Dunării între Orşova şi Baziaş, Anal. Univ. Buc., Ser. şt. nat., Geol. - geogr. 16 (2), pag. 157 - 162, Bucureşti

145.COSTE I. (1972), Aspecte ale Carpino-Făgetelor din sud-vestul României (Munţii Locva -Banat), Centenar Muzeal Orădean, Muz. „Ţării Crişurilor", pag. 719 – 725

146.COSTE I. (1975), Contribution a Vetude de la vegetation anthropogene dans Ies monts de Locva (Sud Ouest de la Roumanie), în Documents Phytosoc., fasc. 9-14, pag. 63-71

147.COSTE I. (1975), Flora şi vegetaţia munţilor Locvei, Rezumatul tezei de doctorat, Univ. Babeş - Bolyai, Cluj-Napoca

185


148.COSTE I. (1977), Cercetări asupra asociaţiei Festuco rubrae - Agrostitetum tenuis Horv., 1951 în Munţii Locva (Banat), Lucr. şt. Inst. Agr., Ser. Agron. 14, pag. 37, Timişoara

149.COSTE I. (1977), Cercetări asupra clasei Sedo - Scleranthetea (Br. - BL, 1955) Th. Muller, 1961 în Munţii Locvei (Banat), Tibiscus , pag. 27 - 47, Timişoara

150.COSTE I. (1979), Beitrage zum Studium der Molinio - Arrhenatheretea Tx. (1937) 1970 im Locva - Gebirge (Sudwestwn Rumaniens), Rev. Roum. Biol., Biol. Veg. 24 (1), pag. 17-26

151.COSTE I. (1984), Vorschlagen zur Schaffung eines Naturschutzgebietes bei Baziaş — Divid im Donau - Engpass (Defileul Dunării), Acta bot. horti, 1983 - 1984, pag. 323 - 327, Bucureşti

152.COSTE L, OPREA R. (l 969), Paliurus spina - christi MUL înflora Banatului, Natura, Ser. Biol. 21 (6), pag. 66-68

153.COSTE L, FAUR A. (1970), Cercetări asupra speciei Tulipa hungarica Borb. în România, Ocrot. Nat. 14 (2), pag. 203 – 208

154.COSTE I., LAZAROVICI M. (2002), La reserve de Baziaş - Divid (dep. Caraş-Severin), etude sur la biodiversite. Proceedings of the Symposium Studies of Biodiversity. West România Protected Areas, University of Agricultural Sciences Timişoara, mai 9-10-2002, Edit. Orizonturi Universitare, pag. 26-45, Timişoara

155.COTEŢ P. (1954), Problema defileului Dunării la Porţile de Fier şi cercetările geomorfologice din Câmpia Olteniei, Probleme de geografie, voi. I, pag. 98 - 119, Bucureşti

156.COTEŢ P. (1968), Aspecte din microrelieful Banatului, Natura, Seria geografie, XX, nr. 6, pag. 42 - 44, Bucureşti

157.COTEŢ P. (1977), Problema defileului Dunării la Porţile de Fier şi caracterele geomorfologice în Câmpia Olteniei, PRG – I

158.COTEŢ P. (l 982), Geomorfologia Defileului Dunării între Baziaş şi Gura Văii, Terra, anul XIV, nr. 2, Bucureşti

159.COTEŢ P., BĂCĂNARU I. (1965), Regiunea Banat. Caracterizare geografică, Natura, Seria geologie - geografie , anul XVII, nr. 2, Bucureşti

160.CRETZOIU P. (1936), Plante dela Tricule (Banat), Rev. Şt. V. Adamachi 2161.CRISTUREAN L, ELIADE E. (1968), Sternbergia Iuţea (L) în insula Ada-

Kaleh, Rev. Muzeelor 5 (6), pag. 538 – 539162.CRIŞAN L, DRĂGAN L, OPRIŞ L. (1958), Aspecte noi ale litologiei de

suprafaţă a solurilor din Clisura Dunării, Stud. şi cerc. şt. s. agr., V, 1-2, pag. 89-106, Timişoara

163.CSUROS S. (1969), Aspecte de vegetaţie de pe valea Eşelniţa (Munţii Almăjului, Banat), Contr. bot., Cluj, pag. 233 - 243, Cluj-Napoca

164.CSUROS S., POP I., HODISAN L, CSUROS-KATPALAN M. (1968), Cercetări floristice şi de vegetaţie între Orşova şi Eşelniţa, Contrib. bot., pag. 277 - 312, Cluj-Napoca

186


165.CURCAN GH., BOENGIU S. (2003), Aspecte morfografice şi morfometrice din bazinul hidrografic Mraconia, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 121-126, Craiova

166.CVIJIC J. (1908), Entwichlungsgeschichte des Eisernen Tores, Petermanns, Geogr. Mitteilungen, Erg. 160 Gotha

167.DANCAU D., TĂBĂCARU I. (1964), Observaţii zoogeografice asupra faunei cavernicole din OLtenia şi Banat, Lucr. Inst. Speol. Emil Racoviţă, Tome 3, Edit. Acad. Române, pag. 293-340, Bucureşti

168.DARPEŞ, SILVIA (1985), Activitatea umană şi influenţa ei asupra florei şi faunei din zona Porţilor de Fier, Terra, an XVII, 4

169.DECOU V., NEGREA ŞT. (1969), Aperc.u zoogeographique sur la faune cavernicole terrestre de Roumanie, Acta Zoologica Cracovenisa, Tome 14, nr. 20, pag. 471-545, Edit. Acad. Poloniei, Cracovia

170.DIHORU G. (1967), Precizări floristice (I) (Onosma, Geranium), Stud. cerc. biol., ser. bot. 19(4), pag. 319-324, Bucureşti

171.DIHORU G., ANDREI M., CRISTUREAN I. (1970), Date preliminare despre flora şi vegetaţia ierboasă dintre Valea Mraconiei şi Depresiunea Dubova (Defileul Dunării), Acta bot. horti, 1970-1971, pag. 479 - 514, Bucureşti

172.DIHORU G., ANDREI M., CRISTUREAN I. (1973), Date preliminare despre flora şi vegetaţia ierboasă din Valea Mraconiei şi Cazonele Mari ale Dunării, Acta bot. horti, 1972 -1973, Bucureşti

173.DIHORU G., ANDREI M., CRISTUREAN I. (1973), Vegetaţia dintre Valea Mraconiei -Depresiunea Dubova, Acta bot. Horti, Buc. 1972 - 1973, pag. 353 - 423, Bucureşti.

174.DIHORU G., PÎRVU C. (l987), Plante endemice înflora României, Ed. Ceres, pag. 70-71, 78-80, Bucureşti

175.DIHORU G., DIHORU ALEXANDRINA (1994), Plante rare, periclitate şi endemice în flora României - lista roşie, Acta Bot. Horti., pag. 173-197, Bucureşti

176.DOBROICA M. (1946), Depresiunea Almăjului, Lucr. Sem. Geogr. Econ., Bucureşti

177.DOMIN K. (1987), Domugled, Kasanske soutesky, Ada Kaleh a Vârciorova, Praha

178.DONIŢĂ N., CHRIŢĂ C., STĂNESCU V. (1990), Tipuri de ecosisteme forestiere din România, ICAS, Seria II, Bucureşti

179.DRAG ALINA P. (1902), Din istoria Banatului de Sever in, voi. I - III, Caransebeş

180.DRĂGĂŞANU ŞT., VASILESCU RARINCA ELENA, STOINA T. (1960), Contribuţii la studiul Fizico - chimic al apelor Dunării inferioare în sectorul românesc, Bul. Inst. cerc. piscicole, an XIX, nr. 4, Bucureşti

187


181.DRĂGHIA I. (1971), Donnees concernant Ies insectes mineurs de la zone du futur lac artificiel „Porţile de Fier", Trav. Mus. d'Hist. Nat. G. Antipa 11, pag. 335 – 338

182.DRÂGHICEANU M. (1885), Mehedinţi, studii geologice tehnice şi agronomice, Bucureşti

183.DRĂGHICEANU M. (1889), Situaţia minelor de cărbuni deschise de stat şi particulari faţă cu direcţia CFR şi istoria minelor Bahna, Bucureşti

184.DRĂGHICESCU M. (1892), Dunărea de la Orşova la mare şi coastele mării de la Varna la Cetatea Albă, Galaţi

185.DRĂGHICESCU M. (1892), Pe Dunăre de la gura Tisei până la mare şi pe coastele mării de la Varna la Odesa, Galaţi

186.DRUGESCU Ctin. (1971), Contribuţii la biogeografia Podişului Mehedinţi, SCGGG -XVIII, nr. L

187.DUMITRESCU R. (1995), Contribuţii la corelarea unităţilor de fundament ale Munţilor Apuseni şi Carpaţilor Meridionali cu cele din Depresiunea Panonică şi de peste Dunăre, Stud. cerc. geol., 40, pag. 133- 139, Bucureşti

188.DUMITRESCU V. (1882), Note asupra monumentelor, ruinelor şi locuri însemnate în judeţul Mehedinţi, Revista de istorie, arheologie şi folclor, direcţia lui Gr. Tocilescu, An I, voi. I, Bucureşti

189.DUMITRESCU V. (l 883), Geografia judeţului Mehedinţi, Drobeta Turnu-Severin

190.DUMITRICA FLORICA (1980), Contribuţii la cunoaşterea liniei ferate Piteşti -Vârciorova, MIC - II, Drobeta Turnu-Severin

191.DUMITRU-TĂTARU I., LEANDRU L., FLORESCU I., NIŢU C., DUMITRESCU A. (1964), Studii asupra variabilităţii unor provenienţe şi forme de pin negru de Banat din Munţii Cernei şi Carpaţii Porţilor de Fier (România). Valoarea lor ca material iniţial de selecţie, în „Cercetări de genetică" - Lucrările primului Simpoz. Nat. Genetic., 18-20 iunie 1964, pag. 125- 131, Bucureşti

192.DUŢA A. (l978), Documente noi din sursa engleză asupra navigaţiei la Porţile de Fier, la sfârşitul sec. XIX, MIC -1

193.EHLER J. J. (1982), Banatul de la origini până acum, 1774, Edit. Facla, Timişoara

194.ELIADE EUGENIA (1962), Date asupra micoflorei din Oltenia şi Banat, Stud. cerc. biol., Ser. Biol. veg. 14 (4), pag. 429 - 458, Bucureşti

195.ELIADE EUGENIA (1965), Cercetări asupra micoflorei din regiunea Banat (II), Comunic, bot., Bucureşti, 3, pag. 177 - 190, Bucureşti

196.ELIADE EUGENIA (1969), Cercetări asupra Erysiphaceelor din zona Porţile de Fier -România, Moţa II, Anal. Univ. Buc., Biol. veg. 18, pag. 105 - 110, Bucureşti

197.ELIADE EUGENIA, CONSTANTINESCU O. (1970), Noutăţi micofloristice din zona „Porţile de Fier", Acta bot. Horti, Buc. 1968, pag. 123 - 128, Bucureşti

188


198.FEIDER Z., CĂLUGĂR M. (1970), Acarieni din familia Phtiracaridae de la „Porţile de Fier", în Corn. zool., SSB, pag. 17-32, Bucureşti

199.FENESAN C. (1981), Documente medievale bănăţene (1440 - 0653), Edit. Facla, Timişoara

200.FICHEUX R., TRICOM-VERQEZ GENEVIEVE (1948), Sur l'origine des Portes de Fer danubiennes, CR Acad. Sci, Fr., CCXXVI, pag. 504 - 505, Paris

201.FLAMAROPOL V., VOICU G. (1966), Contribuţii la geologia, paleogeografia şi hidrogeologia zonei Moldova Veche - regiunea Banat, HGAM, XI, pag. 580 - 584, Bucureşti

202.FLOREA N., MUNTEANU I. (1999), Sistemul român de taxonomie a solurilor, Ed. Univ. A. I. Cuza, Iaşi

203.FLOREA N., STOICA E., CODAREA V. (1970), Black soils on serpentines in România, Şt. tehn. econ., seria C, Pedologie, nr. 18, Bucureşti

204.FLOREA N., STOICA E., POPESCU C., VASILESCU P. (1971), Erubaziomurile pe serpentinitele din Munţii Banatului, Anal. Inst. Şt. Cerc. Pedol., anul XXXVIII, Bucureşti

205.FRANK C., JUNGBLUTH J., RICHNOVSZKY A. (1990), Die Mollusken der Donau vom Sckwarzwald bis zum Schwarzen Meer (eine monographische Darstellung), Eds. A. Richnovszky u. A. Berczik, Akaprint, Budapest

206.FRITZ J. (1902), Orşova ung die insefestung (Ada - Kaleh), MKA – Viena207.GEORGESCU C. C. (1965), Consideraţii asupra unor elemente termofile, în

special sudice, în flora României, St. cerc. biol., Ser. Bot. 17 (4 - 5), Bucureşti208.GEORGESCU C. C., CIUCĂ M. (1952), Contribuţii la studiul răspândirii

scumpiei (Cotinus coggygria Scop.) în RPR, Bul. şt. Acad., Sect. şt. biol., agron., geol. şi geogr. 4 (2), pag. 409-414

209.GEORGESCU C. C., CIUCĂ M. (1955), Contribuţii la studiul răspândirii teiului alb (Tilia tomentosa Moench) în RPR, Bul. şt. Acad., Sect. şt. biol., agron., geol. şi geogr. 7 (2), pag. 307-315

210.GERANO A. (1894), Le defile du Bas-Danube depuis Baziaş jusqu'a Orşova, Rev. Geogr., Paris

211.GERGELY I. (1971), Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei din zona Defileului Dunării între oraşul Moldova Veche şi comuna Pojejena (jud. Caraş-Severin), în Contr. Bot.,Cluj

212.GHERACOPOL O., STELIN M., MUNTEANU G. (1970), Contribuţii la cunoaşterea faunei ihtiologice a Dunării în zona Baziaş (km 1075) — Orşova (km 966), Corn. de hidrobiologie, SSB, Bucureşti

213.GHEORGHIU C. (1953), Transformarea rocilor sub influenţa activităţii postmagmatice, Rev. Univ. Parhon Politehn., 2, Bucureşti

214.GHEORGHIU C., IANCU M. (1967), Uevolution geologique et geomorphologique de la Vallee du Danube entre Baziaş et Tr. Severin, Assoc. Geol.,

189

R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.Str.Banatului nr.92, Orşova, 225200, Mehedinţi,RomâniaTel.0252-360511 ; 0372-702-529 ; Fax. : 0252- 360511e-mail :[email protected] ; web : portiledefierpn.ro----------------------------------------------------------------------------------------Carp. Balk., Vlll-eme Congres, sept. 1967, Rapports Geotectonique, pag. 87-91, Belgrad

215.GHIBEDEA V., BACANU L., GR1GERCS1K (,iy /u;, iopocnmuieie Studii de Geografia Banatului, Universitatea din Timişoara

216.GHIBEDEA V., ISBĂŞOIU C. (1985), Există climat submediteraneean în sud-vestul României, Terra, anul XVII, nr. 2, Bucureşti

217.GHIBEDEA V. (1982), Repartiţia precipitaţiilor atmosferice în raport cu altitudinea în Munţii Ţarcu şi Banatului, Terra, anul XIV, nr. 2, Bucureşti

218.GLĂVAN V. (1973), Rolul factorilor fizico-geografici în geneza şi răspândirea solurilor din bazinul hidrografic leşelniţa, An. Univ. Bucureşti, anul XXII, Bucureşti

219.GLĂVAN V. (1976), Consideraţii asupra rolului activităţilor antropice în dinamica mediului înconjurător din SVBanatului, B.S.S.R., vol. IV

220.GODEANU G. (1970), Rotiferele întâlnite în zona viitorului lac de acumulare de la Porţile de Fier, Stud. cerc. biol., Ser. zool. XXII (6), Bucureşti

221.GOLEA C., MARINESCU I. (2002), Aşezările rurale din judeţul Mehedinţi, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 40-47, Craiova

222.GOLEA C., PLENICEANU V., IONEL V. (2003), Documentele cartografice din secolele XVIII-XIX - sinteze geografice ale vieţii sociale şi economice din ţinutul Severinului şi de la Poarta Europeană a Dunării Româneşti, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 69-78, Craiova

223.GRECESCU D. (1898), Conspectul florei României, Bucureşti224.GRIGORE M. (1973), Caracterizare morfogenetică a regiunii montane din

jumătatea de est a Banatului, Realizări în Geografia Românească, Edit. Ştiinţ., Bucureşti

225.GRIGORE M. (1989), Defileuri, chei şi văi de tip canion în România, Edit. Ştiinţ. şi Enciclop., Bucureşti

226.GRIGORE M., POPESCU DIDA, POPESCU N. (1965), Relieful crionival din Munţii Banatului, S.C.G.G.G., Seria geog., tomul XIX, nr. l, pag. 255 - 264, Bucureşti

227.GRIGORE M., POPESCU DIDA, POPESCU N. (1967), Evoluţia versanţilor în bazinetul Dubova - Defileul Porţile de Fier, Comunicări de Geografie, voi. IV, Bucureşti

228.GRIGORE M., POPESCU DIDA, POPESCU N. (1967), Relieful structural din zona defileului Dunării şi Munţii Almăjului, Natura, Seria geologie - geografie, XDC, nr. l, pag. 35-40, Bucureşti

229.GRIGORE M., SCHMIMDT M., IELENICZ M. (1969), Unele aspecte privind stabilitatea versanţilor în Defileul Dunării în sectorul Ogradena — Orşova, Rev. Păd., 84, pag. 636-638, Bucureşti

190


230.GRIGORE P., ILIE L, GRIGORE M., POPESCU N, (1969), Defileul Dunării, Probleme de Geomorfologia României, voi. L, Centrul de Multiplicare al Univ. din Bucureşti, pag. 48-116, Bucureşti

231.GRIGORE S., COSTE I. (1972), Conservarea naturii şi folosirea resurselor naturale din Banat, în Bizerea M. şi colab. „Aspecte din flora şi fauna Banatului", pag. 103-194

232.GRIGORE S., COSTE I. (1974), Aspecte botanice din rezervaţia naturală Valea Mare -Moldova Nouă, Ocrot. Nat. 18 (2), pag. 159-166

233.GRIGORE S., COSTE I. (1978), Cercetări asupra vegetaţiei dintre Moldova Veche şi Pescari (judeţul Caraş-Severin), Banatica 7, Caiete de Ştiinţe naturale, Stud., cerc. geol., geogr., biol., pag. 173-189, Reşiţa

234.GRIGORE S., COSTE I. (1979), Contribution a Vetude de la vegetation therophyte-xerophile de la Roumanie, Documents phytosociologiques IV, pag. 383-396, Lille

235.GRIGORE S., COSTE I. (1979), Flora şi vegetaţia pajiştilor din Banat, în Z. Samoilă (coord.) Pajiştile din Banat, Edit. R^d. Prop. Agr., pag. 29-56, Bucureşti

236.GRIGORE S., COSTE L, LAUER C. (1971), Contribuţii geobotanice din Banat, Comunic, bot., SSB 12, pag. 305-308

237.GRIGORE S., COSTE L, OPREA R. (1969), Contribuţii la studiul sinecologic al asociaţiilor din pajiştile de la Moldova Veche - Pescari, Lucr. şt. Inst. Agr. Timişoara, Ser. Agron. 12, pag. 151-158, Timişoara

238.RIGORE S., SCHROTT L. (1972, 1973), Flora şi vegetaţia Banatului, în Bizerea M. şi colab.,4 „Aspecte din flora şi fauna Banatului", pag. 26 – 28

239.GROSSU AL. V. (1945-1946), Amphimelania holandri Fer., gasteropode relique en Roumanie, Compt. Rend. Cercle. Zool., pag. 14, Cluj-Napoca

240.GROSSU AL. V. (1962), Bivalvia. Fauna RSR, 3, pag. 3, Edit. Acad., Bucureşti

241.GROSSU AL. V. (1972), Asociaţiile de gasteropode din zona Porţilor de Fier (Defileul Dunării la Cazane - Orşova), Stud. cerc. biol., Ser. zool. 24 (4), pag. 293- 298

242.GROSSU AL. V. (1974), Caracteristica şi asociaţiile de gasteropode din Banat în diferite ecosisteme, Tibiscus - Centenar Muzeul Bănăţean, pag. 95-106, Timişoara

243.GROSSU AL. V. (1981 -1987), Gasteropoda Romaniae, voi. I-IV, Edit. Litera, Bucureşti

244.GROZA L. (1982), Câteva aspecte ale activităţii punctului de vamă din Orşova în perioada militar - grănicerească, 1767 - 1872, MCC - voi. IV/1982, Drobeta Turnu-Severin

245.GRUIA L. (1970), Repartiţia cantitativă a algelor în solurile teritoriului viitorului lac de acumulare de la Porţile de Fier, Stud. cerc. biol., Ser. bot. 22 (3), pag. 195 – 200

191


246.GRUIA L. (1973), Contribuţii la cunoaşterea algelor acvatice din Ostrovul Moldova, Stud. cerc. biol., Ser. bot. 25 (1), pag. 313-316

247.GUDEA N. (1977), Actes du IX-e Congres International dÊtudes sur Ies Frontiers Roumaine, Mamaia 1972, pag. 174-176

248.GUGIUMAN I. (1956), Porţile de Fier ale Dunării, Şt. Tehn., 4., Bucureşti249.GURIŢĂ - căpitan (1911), Extras istoric asupra ţinutului istoric Orşova -

Ada-Kaleh, RVM-XLVII nr.4250.HARALAMB A., BOIANGIU E. (1948), Pădurile şi împăduririle din

regiunea „Porţile de Fier", lucrare de subinspector, Bibi. ICEF inv. nr. 1963, Rev. Păd. 63(3), pag. 114-115

251.HAUER F. R. (l857), Eine neune Ammoniten - Art aus dem Klaus - Schichten, Sitzungsb., Akad. Wiss., 14, pag. 156- 158, Wien

252.HAUER F. R. (1869), Kohlenvorkommen von Berszaszka - Fundstelle der Ammoniten von Swinitza, Verh. k. k. geol. Reichsanst., Jg. 1869, pag. 167-169, Wien

253.HAYEK A. (1916), Die Pflanzendecke Osterreich-Ungarns, Leipzig, Wien254.HEITEL R., Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate în

insula cetăţii (Ada - Kaleh), MMIM nr. 7 – 8255.HERBST C., CALOIANU N., CHIRIAC, D. (1970), Aşezări umane din

Defileul Dunării, An. Univ. Bucureşti, anul XIX, Bucureşti256.HEUFFEL J. (l858), Enumeratioplanîarum in Banatu Temesiensi,

Vindobonae257.HILLINGER N. (1999-2000), Câteva consideraţii asupra zonelor defavorizate

din judeţul Caraş-Severin, Geographica Timisidnsis, voi. VIII-IX, pag. 281-287, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Departamentul de Geografie, Timişoara

258.HILT V., PANAITE L. (1963), Consideraţii economico-geografice asupra centrelor populate din sectorul Orşova-Sviniţa, An. Univ. Bucureşti, seria Ştiinţele Naturii, an XII, nr 36, Bucureşti

259.HILT V., PANAITE L. (1964), Consideraţii economico-geografice asupra sectorului dunărean Sicheviţa-Berzasca (regiunea Banat), An. Univ. Bucureşti, Seria Ştiinţele Naturii, an XIII, nr l, Bucureşti

260.HILT V., DRAGU GH. (1965), Geografia agriculturii din sectorul Văii Dunării Româneşti cuprins între Baziaş-Socol şi Turnu Severin-Hinova, An. Univ. Bucureşti, an XIV, Bucureşti

261.HODIŞAN I. (1968), Cercetări floristice şi de vegetaţie între Orşova şi Eşelniţa, Contrib. bot., Cluj-Napoca

262.HODIŞAN I. (1969), Aspecte de vegetaţie de pe valea Eşelniţa (M-ţii Almăjului, Banat), Contrib. Bot., Cluj-Napoca

263.HODIŞAN I, POP I. (1968), Câteva plante noi şi rare înflora Banatului, Studia Univ. Babeş-Bolyai, Ser. biol. 1968 (2), pag. 55 - 57, Cluj-Napoca

192


264.HOROVAT L, GLAVAC V., ELLENBERG H. (1974), Vegetation Sudosteuropas, VEB Gustav Fischer Verlag Jena

265.IANCU M., VELCEA V. (1963), Consideraţii geomorfologice asupra văii Dunării în sectorul Bahna - Turnu-Severin, AUB – XII

266.IANCU M., VELCEA VALERIA, GLĂJA M. (l 963), Consideraţii geomorfologice asupra sectorului Gura Văii - Turnu Severin, An. Univ. Bucureşti, Ser. geologie - geografie, An XXII, nr. 36, pag. 97 - 106, Bucureşti

267.IANCU M., VELCEA V. (1970), Morfodinamica zonelor de confluenţă, sectorul Baziaş -Turnu Severin, Lucr. Ştiinţ. Univ. Timişoara II, Timişoara

268.IANCU M., VELCEA VALERIA (1970), Morfodinamica zonelor de confluenţă în sectorul Baziaş - Drobeta Turnu-Severin, Lucr. şt. Univ. Buc., Ser. geografie, voi. II, Bucureşti

269.IANCU M., VELCEA VALERIA, GLĂJA M. (1964), Valea Dunării între Baziaş şi Pescari; caracterizare geomorfologică, An. Univ. Bucureşti, Ser. geologie - geografie, An XXIII, pag. 129-137

270.IAROSLAVSCHI E. (1973), Un depozit de bronzuri de la Drencova, Banatica II, pag. 79-84

271.ILIE L, Direcţii noi în dezvoltarea proceselor morfogenetice şi a condiţiilor de solificare din zona Orşova - Plavişeviţa, după amenajarea lacului de retenţie Porţile de Fier I, An. Univ. Bucureşti

272.ILIE I. (1968), Procese actuale în zona Defileului Dunării, Natura, Geol.-geogr., nr. 5, pag. 30-37, Bucureşti

273.ILIE L, GRIGORE M. (1964), Metode pentru întocmirea hărţii adâncimii fragmentării reliefului cu aplicaţie la sectorul Văii Dunării între Sviniţa şi Turnu —Severin, Natura, Ser. geogr.-geol., nr. 3

274.IONESCU ION-BRAD (1868), Agricultura română in Mehedinţi, Bucureşti275.IONESCU V. ( 1 968), Vertebratele din România, Edit. Acad. RSR, Bucureşti276.IONESCU-TICULESCU V. (1970), Characeae din regiunea „Porţile de Fier",

Acta bot. Horti, Bucureşti, 1968, pag. 93 – 95277.IORDACHE COSTELA (2000), Forţa de muncă ocupată în activităţile

industriale din spaţiul rural al Defileului Dunării, Comunicări de Geografie, voi. IV, Univ. Buc., Fac. Georg., pag. 453-459, Edit. Univ. Buc., Bucureşti

278.IORDACHE COSTELA (2001), Economia forestieră în sectorul dunărean Baziaş -Eşelnita, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 169-176, Craiova

279.IORDACHE COSTELA (2002), Forme tradiţionale de utilizare a apei în sudul Munţilor Locvei, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 54-60, Craiova

280.IORDACHE COSTELA (2002), Mutaţii în structura fondului funciar din Defileul Dunării (Sectorul Baziaş - Eşelnita) în perioada 1970- 2000, Analele Universităţii din Craiova - Seria Geografie, Edit. Univ., pag. 94-100, Craiova

193


281.IORDACHE GH. (1970), Câteva observaţii asupra pietrăritului din comuna Vîrciorova

282.KARANDJA C.I. ( 1 923), Două vederi din Ada-Kaleh, AO - an VI, nr. 28283.KESSLER E. (1974), Avifauna postglaciară de la Cuina Turcului (Cazanele

Mari, România), Tibiscus, pag. 113-122284.KESSLER E. ( 1 985), Material fosil şi subfosil de păsări din Defileul Dunării

la Porţile de Fier, Drobeta VI, Muzeul Regiunii Porţile de Fier, pag. 337-339, Drobeta Turnu-Severin

285.KISS B., SANGHELI A. (1971), Fauna de ortoptere din rezervaţia Valea Mare, Cerc. biol. în partea de vest a României, voi. I, Timişoara

286.KOCH F. (1912), Bericht tiber meine palaentologischen Aufsammlungen und stratigraphischen Beobachtungen \vahrend des sommes 1909 in der Umgebung von Swinicza im Komitat Krasso Szorenz, Jahrsber. d. k. ung. geol. R. A., f. 1909: 123-126, Budapest

287.KUDERNATSCH J. ( 1 907, 1910,1913), Lathaea geognostica, Viena288.LAITIN DANUL (1926-1927), Orşova, ANGO nr. 3-9289.LAITIN DANUL, Anuarul XXIV al Gimnaziului Mixt din Orşova - anul

şcolar 1948, 1943, editat la Orşova290.LAITIN DANUL, Dunărea între Baziaş şi Turnul-Severin291.LAITIN, DANUL, Orşova, Turnu-Severin, Drobeta Turnu-Severin, 1938 -

1939292.LAZAROVICI M. (2001), Restaurarea vegetaţiei pe haldele de steril de la

mina de metale neferoase de la Moldova Nouă, Proceedings of the Symposium: Restoration Ecology, University of Agricultural Sciences, pag. 28 - 34, Timişoara

293.LÂZĂRESCU GH. (1975), Relieful judeţului Caraş-Severin. Prezentare cartografică, Timişoara, pag. 16-21

294.LUNGULESCU G. (1932), Ostrovul mitologic (Ada - Kaleh), Ziarul Universul, 19 aug. 1932

295.LUPE I. Z. (1968), Exemplare de Sequoia gigantea Decne la Orşova, Natura, Ser. biol. 20 (3), pag. 79 – 80

296.LUPE I. Z. (1969), Pentru folosirea raţională în scop ştiinţific a arborilor din incinta viitorului lac de acumulare de la Porţile de Fier, Rev. Păd. 84 (2), pag. 61-62

297.MACOVEI G., ATANASIU I. (1993), L 'evolution geeologique de la Roumanie, An. Inst. Geol. Rom., XVI (1931), Bucureşti

298.MACOVEI G., Bazinul terţiar de la Bahna, An. Ist. - geol., voi. II299.MACOVEI GH. (1910), Bazinul terţiar de la Bahna - Mehedinţi, An. Inst

Geol. Rom., voi. III, Bucureşti300.MAIER O.R. (1982), Meşteşugul vărăritului în zona Porţile de Fier, MCC -

IV, Drobeta Turnu- Severin301.MÂLOS C. (1975), Centre floristice din Munţii Mehedinţi şi problema

ocrotirii lor. Studii şi Cercetări, Drobeta Turnu-Severin194


302.MANEA GABRIELA (2003), Naturalitate şi antropizare în Parcul Natural Porţile de Fier, Edit. Univ. din Bucureşti

303.MANEA GABRIELA, PATRU ILEANA, OPREA R., ENE M. (2003), Favorabilităţi şi restrictivităţi pentru valorificarea prin turism ecologic (verde) a Defileului Dunării, Culoarului depresionar al Loviştei, Culoarului Bran-Rucăr şi Văii montane a Prahovei, Comunicări de geografie, voi. VII, Univ. Buc., Fac. Geogr., pag. 359-363, Edit. Univ. Buc.

304.MARCU L. P. (1968), Aspecte de la familie musulmane dans l'iile d'Ada - Kaleh, Rev. Etude SE Europ. VI, nr. 4

305.MAREŞ IOANA, TRUFAŞ V. (1973), Leş pisolithes de la grotte Ponicova, LC-ISER, pag. 605 - 613, Edit. Acad., Bucureşti

306.MARCHITAN L. (1979), Banatul în lumina arheologiei, Bucureşti307.MARINESCU F. (1965), Fauna tortoniană de la Bahna - Orşova, Ocrot. nat.,

9(2), pag. 217-221, Bucureşti308.MARINESCU F. et al. (1958, 1960), Rapoarte geologice asupra cercetărilor

din partea de sud-vest a Olteniei, Arh. Com. Stat Geol., Bucureşti309.MARINESCU ŞT., MARINESCU JOSEFINA (1963), Geologia bazinului

Bahna-Orşova şi legătura sa cu regiunile neogene învecinate, Asoc. geol. carp.-balc., al V-lea Congres, Com. şt., voi. III, nr. L

310.MARTONNE, EMM. de (1904), Remarques apropos des observations sur le defile des Portes des Fer, Bul. Soc. Geol., Nr. 4

311.MATACĂ SORINA (1996), Modificările ihtiofaunei dunărere în condiţiile lacului de baraj (zona cuprinsă între barajul Porţile de Fier I şi barajul Porţile de Fier II, judeţul Mehedinţi), Drobeta, VII, pag. 235-241, Drobeta Turnu-Severin

312.MATACĂ SORINA (1999), Valea Slătinicului Mare. Conspect floristic, Drobeta, IX, pag. 274-285, Drobeta Turnu-Severin

313.MATACĂ SORINA (2000), Arondarea fltogeografică a teritoriului Parcului Natural Porţile de Fier, Marisia, Studia Scientiarum Naturale, XXVI, pag. 155-160, Târgu-Mureş

314.MATACĂ SORINA (2000), Familia CARYOPHYLLACEAE din rezervaţia Gura Văii -Vârciorova în ierbarul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, Asociaţia Muzeografilor Naturalişti din România. Naturalia. Studii şi cercetări, Tom IV-V

315.MATACĂ SORINA (2000), Istoricul cercetărilor botanice din teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier, Oltenia, St. şi Comunic., Şt. Naturii, XVI, pag. 85-88, Craiova

316.MATACĂ SORINA (2000), Protecţia florei din Parcul Natural Porţile de Fier (judeţul Mehedinţi), Drobeta, X, pag. 138-144, Drobeta Turnu-Severin

317.MATACĂ SORINA (2001), Caracterizarea florei Parcului Natural Porţile de Fier, Oltenia, St. şi Comunic., Şt. Naturii, XVII, pag. 52-56, Craiova

318.MATACĂ SORINA (2002), Conspectul sistematic al plantelor vasculare din Parcul Natural Porţile de Fier, Drobeta XI-XII, pag. 255-245, Drobeta Turnu Severin

195


319.MATACĂ SORINA (2002), Vegetaţia forestieră şi arbustivă din Parcul Natural Porţile de Fier, Drobeta, XI-XII, pag. 296-336, Drobeta Turnu Severin

320.MATACĂ SORINA (2002), Vegetaţia saxicolă din Parcul Natural Porţile de Fier, Marisia, Studia Scientiarum Naturale, XXVII, Târgu-Mureş

321.MATACĂ SORINA (2003), Contribuţii privind clasa Thlaspietea rotundifolii Br-Bl, 1948 în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, Studii şi comunicări, Şt. Nat., voi XIX, Muzeul Olteniei, Craiova

322.MATACĂ SORINA (2003), Contribuţii privind vegetaţia acavatică şi palustră din arealul Parcului Natuaral Porţile de Fier, Drobeta, XIII, pag. 218-238, Drobeta Turnu-Severin

323.MATACĂ SORINA (2003), Reconsiderarea statutului sintaxonomic al asociaţiei Echinopo-Banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971, Studii şi comunicări, Şt. Nat. voi. XIX, Muzeul Olteniei, Craiova

324.MATACHE M., ROZYLOWICZ L., ROPOTĂ MARIANA, PATROESCU-KLOTZ, IULIA VALERIA (2000), Annual charging ofthe Danube river sediments with heavy metals. Case study: Baziash-Iron Gates dam (1996-2000), Fifth Symposium on Environmental Contamination in Central and Eastern Europe, Prague

325.MATACHE M., PĂTROESCU C., PĂTROESCU-KLOTZ IULIA VALERIA (2002), Evoluţia concentraţiei metalelor grele în sedimente acvifere dunărene pe tronsonul Baziaş — Porţile de Fier I (1996-1999), Revista de Chimie, 53 (9), Bucureşti

326.MATACHE M., ROZYLOWICZ L., PĂTROESCU C., ROPOTĂ MARIANA (2003), Positive and negative aspects ofphytoremediation measures applied to Moldova Noua sterile deposit Sixth Symposium on Environmental Contamination in Central and Eastern Europe, Prague

327.MATACHE M., IOJĂ C., PĂTROESCU MĂRIA, PĂTROESCU C. (2003), Dissolved oxygen evolution in Danube River Waters (sector Baziaş - Bahna River Mouth) between 1996 and 1999, The First Conference on Environmental Research and Assessments, Bucharest, România, 23-27 March 2003

328.MATEESCU F. (1961), Influenţele structurale în relieful Munţilor Carasului, Probi. Geogr., VIII, pag. 205 - 219, Bucureşti

329.MAXIM I. A. (1967), Noi contribuţiuni asupra florei fosile de la Sviniţa - Banat, cu o privire comparativă între flora permo - carboniferă din zona Sviniţa, Reşiţa şi sudul Dunării, Studia Univ. Babeş - Bolyai, Geologia - Geographia, fasc. 2, pag. 9-18, Cluj-Napoca

330.MAXIM L, DRAGOŞ L, CLICHICI O. (1971), Nouvelles formes d'ammonoidees du Dogger de Sviniţa - Svinecea Mare (Banat), Stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. geol., 16(2), pag. 405-477, Bucureşti

331.MĂNEANU MITE (1974), Documente noi privind starea mănăstirilor şi bisericilor din judeţul Mehedinţi în prima jumătate a secolului XIX, Drobeta nr. 3 - 4, pag. 10, Drobeta Turnu-Severin

196


332.MIHAI I. GH., STOICA L., MIHĂILĂ D., CIOLAC D. (1961), Studiul tipurilor de staţiuni de pe versanţii direcţi din stânga Dunării între Sviniţa şi TR. Severin şi ameliorarea lor prin culturi forestiere, pag. 41, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti

333.MIHĂLESCU V. (1963), Carpaţii sud-estici de pe teritoriul României, Edit. Ştiint. şi Enciclop., Bucureşti

334.MÎRZA I. (1971), Prezenţa unor resturi de Mammuthus primigenius Blumb. în depozitele cuaternare de la Moldova Nouă (jud. Caras - Severin), Studia. Univ. Babeş - Bolyai, Geologia -Mineralogia, fasc. l, pag. 29-32, Cluj-Napoca

335.MISIC V. (1971), Relikta vegetacija resavske Klisure, Arh. Biol. Nauka, 23(1-2), pag. 17-18, Beograd

336.MOCANU R., MOCANU ANA MĂRIA (2001), Câteva aspecte cu privire la reconstrucţia ecologică a haldelor de steril din judeţul Mehedinţi, Proceedings of the Symposium: Restoration Ecology, University of Agricultural Sciences, pag. 64 - 69, Timişoara

337.MOGOŞANU FL. (1978), Paleoliticul în Banat, Bucureşti, pag. 34-37338.MOISE AL. (l938), Monografia Clisura, Gravita339.MORARIU I., DANCIU M., ULARU P. (1969), Date noi din flora Porţilor de

Fier, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 21 (1), pag. 17 - 22, Bucureşti340.MORARIU L, DANCIU M. (1970), In der Gegend des Eisernen Tores

(Porţile de Fier) gemeldete Pflanzenassoziationen, Rev. Roum. Biol., Bot. 15 (6), pag. 419 – 429

341.MORARIU L, DANCIU M., ULARU P. (1973), Die Vegetation der Flussinsel Moldova Veche, Acta bot. hort., Buc. 1972 - 1973, pag. 465 – 499

342.MORUZI C., TOMA N. (1972), Contribuţie la cunoaşterea florei lichenologice corticole, tericole şi muscicole din zona Porţilor de Fier, Acta bot. hort., Buc. 1970 - 1971, pag. 443 -446

343.MORUZI C., TOMA N. (1973), Flora şi vegetaţia lichenologică saxicolă de pe insula Ada-Kaleh, Anal. Univ. Buc., Ser. biol. veg. 22, pag. 101 – 116

344.MOŞNEANU V. (l997), Istorie la Orşova, RPF - l, pag. 13345.MOŢIU A. (1971), Prezenţa unui carbonat de nichel în serpentinele cromifere

din Banat (Notă), Studia. Univ. Babeş - Bolyai, Geologia - Mineralogia, XVI, fasc. l, pag. 3-9, Cluj-Napoca

346.MRAZEC L. (1904), Sur Ies schistes cristallins des Carpathes meridionales (versant roumain), C. R. IX Congres geol. Internat., Vierme 1903, pag. 631 – 648

347.MURGOCI G. (1905), Contribution a la tectonique des Carpathes meridionales, C. R. Acad. Sci. Paris

348.MURGOCI G. M. (1910), The geologicul Synthesis ofthe South Carpathians, C. R. XI Congres Geol. Internat., pag. 871 - 880, Stockholm

349.MUŞAT I. (1968), Cercetări asupra lucrărilor vechi de împădurire în zona Shen „Porţile de Fier", Stud. Cerc. 26, caiet I (Silvic.), pag. 147-187

197


350.MUTIHAC V., 1ONES1 L. (1973), Geologia României, Editura Tehnică, Bucureşti

351.NADRA E. (1964), Păsări rare în rezervaţiile naturale din Banat, Ocrot. Nat. 8 (1), pag. 106-110

352.NĂSTĂSEANU S. (1960), Raport geologic asupra cercetărilor efectuate pe Dunăre între Gura Văii şi Plavişeviţa, Arh. Inst. Geol., Bucureşti

353.NĂSTÂSEANU S. (1964), Prezentarea hărţii geologice a zonei Reşiţa - Moldova Nouă, se. 1: 100 000, An Corn. Geol., XXXIII, Bucureşti

354.NĂSTĂSEANU S. (1967), Cretacicul superior din valea Cernei şi date noi privind tectonica munţilor Cernei (Banat), D. S. Corn. Stat Geol., LIII, l, Bucureşti

355.NĂSTĂSEANU S., BĂDĂLUŢĂ A., BIŢOIANU C., PREDA L, CULDA V., PELIN M., POPESCU I. (1985), L'etude geologique des formations de charbon dans le bassin Sirinia (Banat), a l'exclusion de Cozla, Anal. Univ. Bucureşti, Geologie, XXXIV, pag. 47-54, Bucureşti

356.NĂSTĂSEANU S., AVRAM E. (1986), Une nouvelle sous - division de la Formation de Sviniţa: la sous -formation de Pârâul Ţiganilor, D. S. Inst. Geol., Geofiz., 70-71(4), pag. 79-85, Bucureşti

357.NEACŞU P. (1967), Date faunistice asupra Itonidelor galicole din insula Ada-kaleh, Natura, Biol. 19 (5), pag. 71-73

358.NECŞULIU R., POPESCU V. (2003), Analysis of Landcover Distribution in the hon Gates Natural park Using GIS Methods, The First Conference on Environmental Research and Assessments, Bucharest, România, 23-27 March 2003

359.NECŞULIU R (2007)-Gestiunea sociala a parcurilor naturale din România.Studiu de caz:Parcul Natural Portile de Fier.Teza de doctorat.Universitatea din Bucuresti.Facultatea de geografie.

360.NEDELCU G. A., SANDA V. (1983), Vegetaţia lemnoasă din zona lacului de acumulare „Porţile de Fier" (Baziaş - Drobeta-Turnu Severin), Acta bot. hort., Buc. 1981 - 1982, pag. 147-158

361.NEGREA ALEXANDRINA, NEGREA ŞT. (1979), Peşterile din Defileul Dunării, "Speologia", serie monografică, pag. 47-48

362.NEGREA A. (1994), Contribution â Vetude faunistique et biogeographique des Gasteropodes du secteur roumain du Danube, Annls. Limnol., 30, 3, pag. 179-195

363.NEGREA ŞT., NEGREA ALEXANDRINA (1969), Peşterile din Defileul Dunării, Lucr. Inst. Speol., voi. VIII

364.NEGREA ŞT., NEGREA ALEXANDRINA (1975), Ecologia populaţiilor de cladoceri şi gasteropode din zona inundabilă a Dunării, Ed. Acad. Române, Bucureşti

365.NEGREA ŞT., NEGREA ALEXANDRINA, SENCU V., BOTOŞENEANU L. (1965) -Grottes du Banat (Roumanie) explores en 1963, International Journal of Speleology, Weinheim, voi. I, partea a IV-a

366.NEGREAN G., OLTEAN M. (1989), Endemite şi zone endemoconservatoare din Carpaţii sud-vestici, Ocrot. Nat. Med. înconj. 33(1), pag. 15-25

198


367.NETTA GHERON (1923), Cercetări economice asupra regiunii Orşova - Severin, Bucureşti

368.NETTA GHERON (1923), Drumuri mari de comerţ în regiunea Orşova - Severin, Bucureşti

369.NEUMAZR M. (1871), Die >phylloceraten des Dogger und Malm, Jb. k. k. geol. Reichsanst., 21, pag. 297-354, Wien

370.NICOLĂESCU C. (1965), Plopşor, Cercetări arheologice la Cazane, SCIV 2371.NICOLĂESCU C. (1968), Milenii de istorie la Porţile de Fier, MI -II, nr. L372.NICULESCU GH. I. (1920), Porţile de Fier şi cataractele Dunării, Bul. Soc.

Rom. Reg. de Geogr., XXXVIII (1919), pag. 170 - 186, Bucureşti373.NIŢU GEORGETA (1982), Unelte arhaice de pescuit pe Valea Dunării

oltene, Oltenia -Studii şi cercetări: istorie, etnografie, ştiinţele naturii, pag. 177-189, Craiova

374.OANCEA D., ALEXANDRESCU V. (1979), Câteva elemente toponimice doveditoare ale autohtoniei şi continuităţii teritoriului mehedinfean, AUB

375.OBERLANDER-TÂRNOVEANU IRINA (2002), Un viitor pentru trecut. Ghid de bună practică pentru păstrarea patrimoniului cultural, CIMEC

376.OPREA C. V, BĂLAN S. (1960), Condiţiile de pedogeneză şi solurile din Raionul Moldova Nouă, regiunea Timişoara, Stud. cerc. biol. 7 (l - 2), pag. 29 - 68, Timişoara

377.OPREA I. V., OPREA V., PURDELEA L. (1982), Contribuţii la sintaxonomia făgetelor din proiectatele parcuri naţionale din Munţii Banatului, în Preda V., Boşcaiu N. - Făgetele carpatine..., pag. 206 – 216

378.OPREA I. V., OPREA V., PURDELEA L. (1982), Rezervaţii forestiere din sud-vestul României şi vegetaţia acestora, Ocrot. Nat. Med. înconj. 26 (l, 2), apg. 97 – 99

379.OPRIŞ T. (1968), Uimitorul parc botanic din defileul Dunării, în Opriş T. - Aceste uimitoare plante, Ed. Albatros, Bucureşti, pag. 104 – 112

380.ORGHIDAN N. (1966), Dunărea şi Porţile de Fier, S.C.G.G.G., tom XIII, nr. 2, Bucureşti, pag. 179 -186

381.PAJURĂ (Papacostea) C-tin. (1947), Dicţionar istoric, geografic şi topografic al judeţului Mehedinţi, Drobeta Turnu-Severin

382.PANAITE L., CHIŢU M., POPESCU C. (1965), Studiu geografic al economiei forestiere din sectorul Dunării, Baziaş - Turnu-Severin, Anal. Univ. Buc., Ser. şt. nat., Geol. - geogr. 14 (1), pag. 129-137

383.PANĂ I., RADO G. (1985), Otolithes babeniens de la zone perirecifale de Bahna, Anal. Univ. Bucureşti, Geologie, XXXIV, pag. 3-13, Bucureşti

384.PAPAY L, (1918), Ober den gabbro an der unteren Donau, Foltd. Kozl., XLVIII, Budapest.

385.PARASCHIV D. (1961), Asupra cursului actual al Dunării în aval de Tr. Severin, Nat. GG, XIII, pag. 29 - 33, Bucureşti

199


386.PASCOVSCHI S. (1945), Noutăţi dendrologice din Banat şi Crişana, Anal. Inst. cerc. exper. forest, Ser. I, 9 (1), pag. 105-134

387.PASCOVSCHI S. (1956), Seria tipologică cu pătură vie de licheni în Munţii Banatului, Comunic Acad. RPR 6 (3), pag. 443 – 447

388.PASCOVSCHI S. (1956), Câteva consideraţii biogeografice asupra Munţilor Banatului, Ocrot. Nat. 2, pag. 111 – 134

389.PATRULIUS D., POPA E., (1971), The Lower and Middle Jurassic ammonite zones in the ar ea of the Roumanian Carpathians, Arm. Inst. Geol. Hung., 54(2): 131-148, Budapest

390.PAUCĂ M. (1973), Probleme geologice în bazinele neogene din vestul României, Stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. geol., 18(1), pag. 127-141, Bucureşti

391.PAVEL, EMILIA, Costumul bărbătesc - şi femeiesc - oltenesc din satele Vâr dor ova şi Gura - Văii, ACPF

392.PĂTROESCU MARIA (1987). Succesiunea zonelor si etajelor de vegeţatie din România în sinteze geografice.Tipografia Universitatii din Buc.

393.PĂTROESCU MARIA (1999), The Iron Gates. Natural Park or Biosphere Reserve, International Science Services, L'Aquilla, Italy

394.PĂTROESCU MARIA, VINTILĂ GABRIELA (1997), Natural, Cultural and Historical Potenţial for Tourism of the Iron Gate National Park in România, Geographica Panonica, l, Institutza Geografiju, Prirodna-Matematicki Fakultet, Univerzitet u No vom Sadu, Novi Sad, pag. 35-38, Yugoslavia

395.PĂTROESCU MARIA, BORDUSANU MARTA, ROZYLOWICZ L., BĂNICĂ S. (1998), The environment and the unstable slope areas in the Iron Gate Natural Park Mountains, Carpato-Balcanic Conference of Geomorphology, Băile Herculane

396.PĂTROESCU MARIA, CHINCEA L, MATACHE M., PATROESCU-KLOTZ IULIA, ROZYLOWICZ L., BORDUSANU MARTA (1999), Potenţialul ecologic al apelor Dunării pe tronsonul Baziaş -Barajul "Porţile de Fier I", Volumul Seminarului de Ecohidrologie, Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea Tehnică Timişoara

397.PĂTROESCU MARIA, ROZYLOWICZ L. (2000), Natural Transboarder Parks. Biodiversity preserving direction in România, in Ecological Integrity, sub red. Laura Westra, Kluwer Academic Press

398.PĂTROESCU MARIA, IOJĂ C., ROZYLOWICZ L. (2002), Principii de management a ariilor protejate. Studiu de caz: Parcul Natural „Porţile de Fier ", Simpozionul Omul şi Mediul 2002, 14-16 martie 2002,Edit. Altius Academy, pag. 136-146, Iaşi

399. PĂTROESCU M.et.al.(2004) -Planul de management al Parcului Natural Porţile de Fier în perspectiva dezvoltării durabile,Drobeta XIV, Muzeul Regiunii Porţile de Fier,Dr.Tr.Severin

200


400.PĂTROESCU M.et NECŞULIU R. (2008)-Le Danube dans le secteur du Defile des Portes de Fer .Vers la creation dúne reservetransfrontaliére Portes de Fer-Djerdap Balkanskje-Rév.détude pluridiscipinaire vol.X nr.1-2-ISSNélectrique 1965-0582.Ed.par ALFEBALK, www.afebalk.org

401.PĂUN M. (1986), Echilibrul din natură şi problema ocrotirii mediului în Oltenia.. Probleme actuale de biologie, Bucureşti, pag. 443 – 447

402.PĂUN M., CÎRŢU M., CÎRŢU D., POPESCU G. (1968), Materiale pentru flora dintre Berzasca şi Pescari, judeţul Caraş-Severin, Bul. Şt. Univ. Craiova, Fac. Agric., Hortic., Şt. nat. l O, pag. 47-72, Craiova

403.PĂUN M., CÎRŢU M., CÎRŢU D., POPESCU G. (1971), Aspecte din vegetaţia teritoriului dintre Berzasca şi Pescari (jud. Caraş-Severin), Anal. Univ. Craiova, ser. 3, Biol. şt. agric. II (XII), 1970, pag. 61-70, Craiova

404.PĂUNESCU, A. (1979), Cercetările arheologice de la duna Turcului - Dubova judeţul Mehedinţi, TIBIS V , pag. 11 – 56

405.PĂUNESCU AL. (1970), Epipaleoliticul de la Cuina Turcului-Dubova, SCIV, 21(1), pag. 4-29

406.PEAHĂ M., CHIŢU M. (1965), Repartiţia solurilor din regiunea dintre Dunăre şi Bârzava, D.S. Corn. Geol., LI / 2, Bucureşti

407.PETROI JUAN, UDRIŞTE M. (1997), Orşova în sec. XVII - XVIII în lumina unor documente străine, RPF nr. l, pag. 2

408.PETROVICI E. (1961), Etimologia toponimului Vârciorova, SUBB - seria IV -philologica, Cluj-Napoca

409.PETRULIAN N. (1935), Etude ehalcographique des chromites du Banat, Bull. Soc. Roum. De Geol., II: 146-162, Bucureşti

410.PETRULIAN N., BUZILĂ - STECLACI L. (1954), Contribuţii la studiul serpentinitelor nichelifere din R. P. R. Serpentinitele din Banat, Bul. Ştiinţ. Acad. R. P. R., secţ. Biol., agron., geol., geogr., VI, 3: 871-882, Bucureşti

411.PETERFI L. S. (1972), Contribuţii la cunoaşterea algelor (excl. Bacillariophyceae) din apele stagnante de la Porţile de Fier, Stud. şi cerc. biol., Ser. Bot. 24 (3), pag. 199 – 211

412.PETERFI L. S., ASMUND B. (1972), Mallomonas portaeferrae nova species in the light and electron microscopes, Studia Univ. Babeş-Balyai, Ser. Biol. 1972, fasc. l, pag. 11 - 18, Cluj-Napoca

413.PETERFI Ş., BOŞCAIU N., TONICU N., TAUBER F., BOŞCAIU V., HOREANU C., OPREA V. (1977), Noi iniţiative ale Comisiei Monumentelor Naturii pentru Conservarea Genofondului României, în Ocrotirea Naturii Maramureşene, pag. 7-48, Cluj-Napoca

414.PETRESCU CARMEN (1965), Contribuţii la studiul aşezărilor şi populaţiei în sectorul Baziaş- Turnu Severin, Natura, nr. 4

415.PETRESCU-DÂMBOVIŢA M. (l977), Depozitele de bronzuri din România, Bucureşti

201


416.PIŞOTA I. (1974), Vereissung und Einsgang der Donau Twischen Baziaş und Drobeta Turnu-Severin, Analele Universităţii Bucureşti

417.PIŞOTA L, TRUFAŞ V., CIUMPILEAC GH. (1965), Notă preliminară asupra regimului nivelurilor în Defileul Dunării între anii 1934 - 1954, Lucr. şt. Inst. Pedagogic, Timişoara

418.PIŞOTA L, TRUFAŞ V., CIUMPILEAC GH. (1967), Regimul termic şi de îngheţ al Dunării între Baziaş şi Drobeta Turnu-Severin, Studia Univ. Babeş-Bolyai, Ser. geol.-geogr., fasc. 2, Cluj-Napoca

419.PIŞOTA L, TRUFAŞ V., POVARĂ I. (1971), Observaţii asupra nivelurilor şi temperaturilor apelor subterane din defileul Dunării, Hidrotehn ica, anul XVI, nr. 7

420.PLĂMADĂ E. (1934), Cercetări asupra florei şi vegetaţiei briologice a văii Eşelniţa şi împrejurimi din Defileul Dunării, Stud. cerc. biol22 (3), pag. 201-215

421.PLĂMADĂ E. (1970), Cercetări asupra florei şi vegetaţiei briologice din sectorul Orşova - Valea Cernei al Defileului Dunării, Stud. cerc. biol 22 (5), pag. 389 – 400

422.PLOPŞOR-NICOLĂESCU C.S. (1965), Oamenii din vârsta veche a pietrei, pag. 78-84, Bucureşti

423.PLOPŞOR-NICOLĂESCU C.S. et colab. (1968), Leş recherches archeologiques dans la zone des Portes des Fer, „Memoires, serie archeologiques", V, pag. 1-13

424.LOPŞOR-NICOLĂESCU C.S., DAVIDESCU M., ROMAN ŞT., BORONEANŢ V. (1965), Cercetările arheologice de la Cazane, SCIV, 16, 2, pag. 407-411

425.POP E., BOSCAIU N., LUPSA VICTORIA (1970), Analiza sporo-polinică a sedimentelor de la Cuina Turcului - Dubova, Stud. cerc. Istorie Veche 21(1)

426.POP I., HODISAN I. (1968), Plante noi şi rare înflora Banatului, Studia Univ. Babeş-Bolayai, Ser. Biol. 1968 (1), pag. 3-6, Cluj-Napoca

427.POP I., HODISAN L, CSUROS S. (1969), Aspecte de vegetaţie de pe Valea Eşelniţa (Munţii Almăjului, Banat), Contrib. Bot. Cluj, pag. 233 -243, Cluj-Napoca

428.POPA E. (1975), Contribuţii la studiul modificărilor actuale ale versanţilor, ţărmurilor şi albiilor din zona Orşovai, ca urmare a lacului de acumulare „ Porţile de Fier", Lucr. colocv. nat. geom. aplicată şi cartografie geom., Iaşi, 26 - 28 oct. 1973, pag. 271 - 276, Iaşi

429.POPA G., (1896), Leş zones de calpionelles tithonoques - neocomiennes de la region de Sviniţa (Carpathes Meridionales), D. S. Inst. Geol., Geofiz., 70-71(4): 87-108, Bucureşti

430.POPA M. (2003), Geologica! Heritage Values in the Iron Gates Natural Park, România, The First Conference on Environmental Research and Assessments, Bucharest, România, 23-27 March 2003

431.POPESCU A., SANDA V. (1966), Consideraţii corologice asupra plantelor endemice din România, Stud. şi cerc. de biol, seria botanică, nr. 5, p. 437-446

202


432.POPESCU A., ŞTEFUREAC T. I. (1976), Vegetationsforschungen aus dem sektor Sviniţa - Tri Kule - Bisernes for Rumaniens, Acta bot. Horti buc. 1975 - 1976, pag. 341 - 368, Bucureşti

433.POPESCU DIDA, POPESCU N., GRIGORE M. (1967), Evoluţia versanţilor în bazinul Dubova, S. Ş. N. G, Corn. geogr. IV

434.POPESCU N. (1966), Observaţii geomorfologice asupra depresiunii Ogradena - Bahna, AUB - IX, nr. L

435.POPESCU N. (1964), Culoarul Mehadia-Orşova. Câteva consideraţii geomorfologice, AUB-SN-GG, XIII, l, pag. 177-184, Bucureşti

436.POPESCU N. (1966), Observaţii geomorfologice asupra depresiunii Ogradena - Bahna, Analele Univ. Bucureşti, Seria Şt. nat., geol., geogr., an XV, nr. l, pag.119 – 132

437.POPESCU N. (1989), Evaluări cantitative ale eroziunii fluviatile în partea de sud a Munţilor Banatului, An. Univ. Bucureşti, Seria geografie, an XXXVIII

438.POPESCU P. C. (1960), Aspecte din vegetaţia Banatului, Comunic, bot., SSNG, 1957 -1959, pag. 103-111

439.POPESCU-DOMOGLED P. C. (1965), Contribuţii la flora Banatului, Comunic, de bot.,SSNG 3, pag. 207-211

440.POPESCU P. C., ŞECLĂMAN M., MĂRUNŢIU M., ARAMBAŞA C. (1988), Metalogenia platoului Mehedinţi, stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. geol., 33, pag. 67-76, Bucureşti

441.POPESCU P. C., SAMOILA Z. (1962), Ghidgeobotanicpentru Banat, SSNG, Bucureşti

442.POPESCU V., PETROVAN S., NECŞULIU R. (2003), Analysis of Vipera ammodytes species distribution in the Iron Gates Natural Park, The First Conference on Environmental Research and Assessments, Bucharest, România, 23-27 March 2003

443.POPOVA-CUCU A. (1976), Repartiţia liliacului (Syringa vulgaris L.) în Podişul şi Munţii Mehedinţilor, Stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. geogr., XXIII, pag. 43-51, Bucureşti

444.POPOVICI L, RUSANESCU C., PETRESCU C. (1966), Aspecte ale grupării populaţiei din sectorul românesc, Analele Universităţii Bucureşti, nr 2

445.POSEA GR. (1964), Defileul Dunării, Natura, seria geologie - geografie, nr.l, pag. 45-50 Bucureşti

446.POSEA GR., GRIGORE M., POPESCU N. (1963), Observaţii geomorfologice asupra Defileului Dunării, An. Univ. Buc., St. Nat., Seria Geol.-Geogr., XII, nr. 37, pag. 82 - 108, Bucureşti

447.POSEA GR. şi colab. (1967), Specificul proceselor de versant şi de albie în prezent, în timpul umplerii şi după umplerea lacului de acumulare din defileul Dunării, Studia Univ. Babeş-Bolyai, 2, pag. 127 - 133, Cluj-Napoca

203


448.POSEA GR., ILIE I., GRIGORE M., POPESCU N. (1969), Ipoteze asupra genezei Defileului Dunării, Terra, XXI, pag. 3-13, Bucureşti

449.POSEA, GR. (1969), Ipoteze asupra genezei defileului Dunării, TERRA nr. 6450.POSEA GR., ILIE L, GRIGORE M. (1976), Geomorfologia fundului văii

Dunării, Grupul de Cercetări complexe „Porţile de Fier", Seria monografică „Geografia", pag. 43 - 59, Edit. Acad., Bucureşti

451.POSEA GR., ILIE L, GRIGORE M. (1976), Treptele morfogenetice din zona Defileului Dunării, Grupul de Cercetări complexe „Porţile de Fier", Seria monografică „Geografia", pag. 60 - 66, Edit. Acad., Bucureşti

452.PRIMAK R.,PĂTROESCU M.,ROZYLOWICZ L.,IOJA G.(2008)-Fundamentele conservarii diversitaţii biologice.Ed.AGIR Bucureşti

453.PRIMAK R.,PĂTROESCU M.,ROZYLOWICZ L.,IOJA G.(2002)- conservarea diversitaţii biologice.Ed.Tehnică,Bucureşti

454. PREDA L, NEDELCU C., (1985), Le metamorphism des charbons de la zone Sviniţa -Svinecea, Anal. Univ. Bucureşti, Geologie, XXXIV, pag. 39-45, Bucureşti

455.PURCELEAN S., LUPE I. Z., LEANDRU V., CAMBIR F. (1971), Cercetări asupra vegetaţiei forestiere din zona de la Porţile de Fier care va fi inundată prin crearea lacului de acumulare, Stud. cerc. Inst. Cerc. Silv., Sect. 1,28 (Silvic), pag. 9-32

456.PUŞCARIU, V. (1975), Organizarea turistică a zonei complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier, Lucrările celui de-al doilea colocviu naţional de geografia turismului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti

457.RACOVIŢĂ G.E. (1937), Leş Monuments Naturells (M.N.). Definition, clasification, normes pour Vapplication des bois et reglements. Ce quîl faudrat ne point fair, essias dêxposee tres sommaire, Societe de biogeographie (Contribution a Tetude des Reserves naturelles et des Parcs nationaux), voi. 5, pag. 15-27

458.RADU D. (l 967), Păsările din Carpaţi, Edit. Acad., Bucureşti459.RAŢIU O. (1968), Cercetări fitofenologice asupra vegetaţiei ierboase pe

insula Ada-Kaleh, Contrib. Bot. Cluj-Napoca, pag. 189 - 207, Cluj-Napoca460.RAŠAJKI,J, KISS,A.,(2004)-Ptice Banata.Păsări din Banat.Gradski Mrzej

Vrŝac461. RĂCLARU P., ALEXAN M. (1970) - Contribuţii la studiul florei Văii

Dunării dintre Baziaş şi Pojejena, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 22 (6), pag. 491 - 496, Bucureşti

462.RĂCLARU P., ALEXAN M. (1972), Flora Defileului Dunării dintre Baziaş şi Pojejena, Anal. Univ. Buc., Ser. Biol. veg. 21, pag. 201 - 217, Bucureşti

463.RĂCLARU P., ALEXAN M. (1973), Vegetaţia pajiştilor şi cea ruderală din defileul Dunării, Baziaş - Pojejena, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 25 (3), pag. 205 - 214, Bucureşti

204


464.RĂCLARU P., ALEXAN M. (1973), Asociaţii vegetale palustre din Defileul Dunării între Baziaş - Pojejena, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 25 (2), pag. 131-139, Bucureşti

465.RĂDULESCU C. (1910), Orşova şi Ada - Kaleh, Legende, tradiţii şi amintiri istorice, pag. 82-83, Bucureşti

466.RĂDULESCU I. şi colab. (1965), Observaţii geomorfologice preliminare asupra văii Dunării în sectorul Orşova - Vârciorova, SSNG - III /1965

467.RĂDULESCU L, IANCU SILVIA, LUPU SILVIA (1965), Observaţii geologice preliminare asupra văii Dunării, în sectorul Dubova - Vârciorova, S.S.N.G., Comunic, geogr., voi. III, pag. 43 - 48, Bucureşti

468.RĂDULESCU L, IANCU SILVIA, LUPU SILVIA (1968), Caracteristici morfohidrografice ale fundului văii Dunării în sectorul Baziaş - Tr. Sever in, Comunic, geogr., voi. V, pag. 103 - 113, Bucureşti

469.RĂDULESCU L, ILIE D. I. (1968), Aspecte ale morfohidrodinamicii fundului văii Dunării în sectorul Baziaş - Turnu Severin, Natura, anul XX, nr. 6, pag. 9-15, Bucureşti

470.RĂDULESCU L, ILIE D. I. (1969), Contribuţii geografice privind amenajarea defileului Dunării între Baziaş şi Turnu Severin, Terra, nr. 3, Bucureşti

471.RĂDULESCU L, ILIE D. I. (1970), Valea Dunării în defileul carpatic. Consideraţie geomorfologică (l), Hidrobiologia, tom XI, pag. 51-64, Bucureşti

472.RĂILEANU G. (1953), Cercetări geologice în regiunea Sviniţa - Faţa Mare, Buletinul Ştiinţific al Academiei R.P.R., voi. V, nr. 2

473.RĂILEANU G. (1957), Consideraţii generale asupra Banatului de vest, Analele româno-sovietice, nr. 4

474.RĂILEANU G. (1957), Raport geologic asupra regiunii Cameniţa - Bigăr, Arh. Inst. Geol., Bucureşti.

475.RĂILEANU G. (1960), Recherches geologiques dans la region Sviniţa - Faţa Mare, An. Corn. Geol., XXVI - XXVIII: 347-383, Bucureşti

476.RĂILEANU G., PELIN M., (1960), Fauna calcarelor oolitice feruginoase din zona Sviniţa - Svinecea Mare (Banat), Anal. Univ. „C. I. Parhon",ser. geol.- geogr., 9(23): 43-53, Bucureşti

477.RĂILEANU G., NĂSTĂSESCU S., DINCĂ AL. (1961), Geologia regiunii cuprinse între Valea Nerei şi Dunăre, Studii şi cercetări de geologie, voi IV, nr. l, Bucureşti

478.RĂILEANU G., RUSU A., (1962), Contribuţii la cunoaşterea carboniferului inferior din zona Drencova (Banat), Stud. cerc. geol., VII, 3-4: 401-408, Bucureşti

479.RĂILEANU G., IORDAN M. (1964), Studiul brachiopodelor liasice din zona Sviniţa, Stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. geol., 9(1): 3-24, Bucureşti

480.RĂILEANU G., NĂSTĂSEANU S., BOLDUR C. (1964), Sedimentarul paleozoic şi mezozoic din partea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali, Analele Comitetului Geologic, voi XXXIV, Bucureşti

205


481.RĂILEANU G., POPESCU G. (1964), Studiul micropaleontologic al Cretacivului inferior de la Sviniţa (Banatul de Sud), Stud. cerc. geol., geofiz., geograf., ser. geol., 9(1): 51-60, Bucureşti

482.RĂILEANU G., TODIRIŢĂ - MIHĂILESCU V., MUŢIU R. (1969), Noi contribuţii la cunoaşterea Eocretaciului din regiunea Sviniţa şi corelarea lui cu Eocretacicului din Platforma Moesică, Anal. Univ. Bucureşti, Geologie. XVIII: 127-136, Bucureşti

483.RESMERIŢĂ L, BOŞCAIU N., COLDEA G., LUPŞA V., SCHNEIDER E., STOICOVICI I. (1969), Contribuţii floristice din Defileul Dunării, Comunic, bot., SSB 10, pag. 117-180, Bucureşti

484.RESMERIŢĂ L, VICOL E. C., COLDEA G., SCHNEIDER E., (1971), Vegetaţia nitrofilă din sectoarele Eşelniţa-Mraconia şi Cazane-Tricule (Defileul Dunării), Stud. cerc. biol., ser. bot., 24(3): 213-220, Bucureşti

485.RESMERIŢĂ I., VICOL E. .C., BOŞCAIU N., COLDEA G., TAUBER F. (1972), Cartarea vegetaţiei din sectorul Valea Eşelniţa - Trei Cule (Defileul Dunării), Stud. cerc. biol, Ser. Bot. 24 (3), pag. 213 - 220, Bucureşti

486.REY.V.,GROZA A.,PĂTROESCU M.,(2007),Atlasul României,Ed. RAO,Bucureşti

487.ROCHEL A. (1828), Plantae Banatus rariores iconibus et desarepteniobus illustratae, Pestini

488.ROMAN N. (1966), Plante noi şi rare pentru flora României din regiunea Porţile de Fier (r. Tr.-Severin, regiunea Oltenia), Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 18 (3), pag. 193 - 198, Bucureşti.

489.ROMAN N. (1967), Thlapsi jankae Kern. înflora României, Stud. cerc. biol, ser. bot. 19(4), pag. 311-315, Bucureşti

490.ROMAN N. (1971), Elemente noi pentru caracterizarea fitogeografică a Porţilor de Fier, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 23 (6), pag. 477 – 484

491.ROMAN N. (1974), Flora şi vegetaţia din sudul Podişului Mehedinţi, Ed. Acad. Române, Bucureşti

492.ROMAN Ş., ŢICLEANU N. (1986), Consider-ations sur la flore du Badenien de la Roumanie, D. S. Inst. Geol., Geofiz., voi. 70-71/3 (1983; 1984): 207-217, Bucureşti

493.ROMAN P., BORONEANŢ V. (l974), Localitatea neolitică de la Ostrovu - Banului de la Gura - Văii, DRB, Voi. I, Drobeta Turnu – Severin

494.ROSETTI D.V. (1976), O aşezare românească din veacurile XII-XVIII în curpinsul cetăţii regale Peth, Fortificaţiile de la Veterani I, Drobeta, pag. 147-153, DRobeta Turnu-Severin

495.ROZYLOWICZ L., TETELEA C., POPESCU V. (2003), Potenţial Habitats of Hermann j Tortoise (Testudo hermanni boettgeri Mojsisovics, 1888) in the Iron Gates Natural Park, România, The First Conference on Environmental Research and Assessments, Bucharest, România, 23-27 March 2003

206


496.ROZYLOWICZ L.,(2006)-Metode de analiză a dstribuţieiareal geografice a ţestoasei lui Hermann (Testudo hermanni1789) în România,Studiu de caz Parcul Natural Porţile de Fier.Teză de doctorat.Fac.de Geografie,Universitatea din Bucureşti

497.RUSENESCU CONSTANŢA (1968), Schimbări în repartiţia teritorială a populaţiei din valea Dunării româneşti între anii 1900 şi 1966, Studii şi cercetări, Seria geogr., tom XIII, nr. L

498.RUSU A. (1970), Biozonele de calpionele din Tithonic-Neocomianul zonei Sviniţa (Banat), Stud. cerc. geol., geofiz., geogr., ser. geol., 15(2): 489-497, Bucureşti

499.SANDA V., ŞERBĂNESCU G., ZĂVOIANU I. (1968), Aspecte ale florei şi vegetaţiei palustre din Clisura Cazanelor, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 20 (3), pag. 217 - 224, Bucureşti

500.SANDA V., ŞERBĂNESCU G., RĂCLARU P., ALEXAN M. (1970), Contribuţii la cunoaşterea staţiunilor cu Acorus calamus L. şi însoţitoarele acesteia în România, Stud. cerc. biol., ser. bot 22 (6), pag. 481-489, Bucureşti

501.SANDA V., POPESCU A. (1980), Vegetaţia acvatică şi palustră din zonă lacului de acumulare „Porţile de Fier" (Baziaş - Drobeta-Turnu Severin), Contrib. Bot. 161-175, Cluj-Napoca

502.SANDU-VILLE C, MITITIUC M, RUSAN M., IACOB V, GUŢU E., MANOLIU A. (1970), New Micromycetes from the region ofthe accumulation lake of „Porţile de Fier" (The SR of România), Mycopath. Mycol. Appl. 42 (l - 2), pag.113-117

503.SANDU-VILLE C., ELIADE EUGENIA, COMES L, IACOB V., MANOLIU A., MITITIUC M., RUSAN M., GUŢU E., ENE L, COSTESCU M., GLODEANU C. (1973), Micoflora din zona sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier" - Românie, Acta bot. hoit., Buc. 1972 - 1977, pag. 579 - 648, Bucureşti

504.SANDU-VILLE C., IACOB y!, MANOLIU A., MITITIUC M., RUSAN M., TOMA M., GUŢU E. (1973), Micoflora din zona sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier" - România, pag. 579 – 648

505.SĂLAGEANU G., TOMA M. (1972), Contribuţii la cunoaşterea macromicetelor din zona lacului de acumulare de la Porţilor de Fier, Lucr. Şt. Inst. Pedag. Constanţa, Ser. şt. nat., pag. 153-166

506.SĂVUL M. (1927), Le metaxite de Liubotina (Banat), Bull. Secţ. Scient. Acad. Roum., X, 8-9, Bucureşti

507.SÂRBU I. (2001), Human impact effects on the freshwater mollusc fauna from Transylvania and Banat (România), World Congress of Malacology 2001 - Abstracts, pag. 329, Vienna, Austria

508.SÂRBU L, ZAHARIA LILIANA, DIACONU D., OPRISAN SANDA (2000), Consideraţii privind chimismul şi calitatea apelor freatice din perimetrul localităţii Eşelniţa, Comunicări de Geografie, voi. IV, Univ. Buc., Fac. Geogr., pag. 221-227, Edit. Univ. Bucureşti

207


509.SCHAFARZIK F. (1913), Uber die Reambulation in der Umgebung von Berzaska, Jahresb. D. ung. geol. R. A. F. 1911, Budapest

510.SCHAFARZIK F. (1892), Uber die geologischen Verhăltnisse der Umgebung von Orşova, Jesselnitza ubd Ogradina, Jber.d. k. ung. geol. A. f. 1890, Budapest

511.SCHAFARZIK F. (1893), Uber die geologischen Verhăltnisse der Kasan-Enge an der unteren Donau, Jber. D. k. ung. geol. A. f. 1891, Budapest

512.ŞCHIOPU I. (1953), Despre terenurile degradate din Ocolul silvic Orşova, Rev. Păd. LXVIII, pag. 27-30, Bucureşti

513.ŞCHIOPU I. (1954), Culturile de eucalypt executate la Ocolul silvic Orşova, Rev. Păd. 69/5/3, pag. 99-l 03

514.ŞCHIOPU I. (1954), O staţiune naturală de liliac alb în sudul Banatului, Rev. Păd. 79 (2)

515.ŞCHIOPU I. (1956), Efectele ploilor torenţiale asupra lucrărilor hidrotehnice din perimetrul de ameliorare Ogradena, Rev. Pădurilor, LXX, pag. 299 - 300, Bucureşti

516.ŞCHIOPU I. (1963), Contribuţii la cunoaşterea răspândirii naturale a nucului comun în raionul Orşova, Rev. Păd. 78 (10), pag. 612-613

517.ŞCHIOPU I. (1969), Punerea în valoare a unor terenuri degradate din zona sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, Rev. Păd. 12, pag. 639 – 642

518.SCHMIDT N., POVARA L, PETCU A. (1968), Aspecte ale reliefului calcaros din Cazanele Mari, Comunicări de Geografie, voi. VI, Bucureşti

519.SCHNEIDER-BINDER ERIKA, BOSCAIU N., COLDEA G., LUPSA V., PLĂMADA E., RESMERITA L, STOICOVICI L. (1970), Zur Felsenvegetation der sektoren Eşelniţa - Mraconia und Kazanpass - Tricule (Durchbruchtal der Donau), Rev. Roum. Biol., Botanique 15 (5), pag. 311 - 322, Bucureşti

520.SCHNEIDER-BINDER ERIKA, BOSCAIU N., CODLEA G., LUPSA V., RESMERITA I. (1971), Zwei neue xerotherme Felsengesellschaften aus dem Durchebruchtal der Donau, Rev. Roum. Biol., Botanique 16 (2), pag. 97 - 103, Bucureşti

521.SCHROTT L., FAUR A. (1969), Contribuţii la cunoaşterea ariei de răspândire a bujorului de păduri (Paeonia mascula (L.) MUL var. tritematiformis A. Nyar) în Banat, Com. de bot., pag. 181-190, Bucureşti

522.SCRETHER Z. (1913), Die Umgebung von Kozla, Jahresb, d. k. ung. geol. R. A. F. 1911, Budapesta

523.SEMAKA A. (1961), Die Pflanzenfuhrenden Liasschichten Rumănien, II, Neues Jahrbuch f. Geologie und Palăontologie - Monatshefte, Stuttgart

524.SEMENESCU M. (1960), Fenomenul de îngheţ în sectorul Porţile de Fier, Hidrotehnica, Gospodărirea Apelor, Meteorologia, nr. 4, Bucureşti

525.SENCU V. (1967), Cazanele Dunării. Observaţii geomorfologice, S.C.G.G.G., XXXIV, pag. 161-171, Bucureşti

208


526.SENCU V. (1970), Văile de doline din carstul Munţilor Banatului, SCGGG-Geogr., XVII, pag. 177-185, Bucureşti

527.SENCUV. (1978), Munţii Aninei, Edit. Sport-Turism, Bucureşti528.SENCU V. (l979), Carstul din Defileul Dunării, „Speologia", serie

monografică529.SENCU V., BĂCĂNARU I. (1976), Judeţul Caraş-Severin, Edit. Acad. RSR,

Bucureşti530.SEVASTOS R. (1903), L âge du defile des Portes de Fer, Bull. Soc. Geol.

Fr., 4 eme serie, III, pag. 669 – 670531.SEVASTOS R. (1904), Observation sur le defile des Portes des Fer et sur le

cours inferieur du Danube, Bull. Soc. Geol. Fr., 4 eme serie, III, pag. 666 – 678532.SEVASTOS R. (1908), Sur le defile des Portes des Fer, ASUJ, V, pag. 146 –

149533.SIMIONESCU I. (1905), Das Alter der „ Klausschichten " in den

Sudkarpathen, Verh. k. k. geol. Reichsanst., Jg. 1905, pag. 212-217534.SOO R. (1964), Synopsis systematico-geobotanicae florae vegetationisque

Hungariae, vol.I-IV, Budapest535.SORAN V., BORCEA M. (1983), Criterii ecologice şi etologice pentru

stabilirea arealului optim în zonele protejate, Ocrot. Naturii şi Mediului înconjurător, voi. 27, nr. l, pag. 5-10

536.SORAN V., BIRO J., (2001), Principala problemă a restaurării ecologice in România, Proceedings of the Symposium: Restoration Ecology, University of Agricultural Sciences, pag. 11 -17, Timişoara

537.STAN C. GHENOVICI A. (1968), Importanţa şi funcţiile sectorului românesc al Dunării, Natura, geogr.- geol., XX, 4: 2937, Bucureşti

538.STRECKEISEN A. (1933), Sur la tectonique des Carpathes Meridionales, An. Inst. Geol. Rom., XVI (1931), Bucureşti

539.SUFLEŢEL RODICA, Câteva observaţii asupra toponimiei din comuna Gura — Văii, jud. Mehedinţi, Philologia - seria lingvistică 1/1970, Craiova, 1/1968

540.SPĂTARU D. (1971), Coleoptere de pe irisul galben (Iris pseudacorus L) în zona „Porţile de Fier" - Orşova, Tibiscus, Muzeul Banatului, Timişoara, pag. 226 -228

541.STOENESCU ŞT., DUMITRESCU ELENA (1964), Regimul precipitaţiilor pe valea Dunării între Baziaş şi Turnu Severin, Analele Univ. Bucureşti, Ser. şt. nat., geogr., geol., an XIII, nr. l, Bucureşti

542.STOENESCU ŞT., DUMITRESCU ELENA (1968), Particularităţi ale regimului temperaturii aerului din zona Orşova - Turnu Severin, Analele Univ. Bucureşti, nr. L

543.SZATZMARY FR. (1924), Corecţia torenţilor şi în special a celor din judeţul Craş-Severin, Rev. Pădurilor, XXXVI, l, pag. 27-30, Bucureşti

209


544.ŞERBĂNESCU G., SANDA V. (1970), Cercetări asupra vegetaţiei de luncă şi dealuri între Cazonele Mari şi Plavişeviţa, Stud. cerc. biol, Ser. Bot. 22 (3), pag. 171-178, Bucureşti

545.ŞTEFĂNESCU G. (1876), Notă asupra bazinului terţiar şi lignitului de la Bahna (judeţul Mehedinţi), (Notă comunicată în Sesiunea Societăţii Geologie Române 1/13 februarie 1876)

546.ŞTEFUREAC T. (1970), Cercetări asupra florei şi vegetaţiei de la Porţile de Fier, Anal. Univ. Buc., Biol. veg. 19, pag. 193 – 204

547.ŞTEFUREAC T. (1972), Plante necunoscute până acum pe teritoriul ţării noastre (Porţile de Fier), Magazin, an 16, nr. 792

548.ŞTEFUREAC T., MIHAI G. (1967), Contribuţie la cunoaşterea briofitelor din Banat, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 19 (1), pag. 13 – 16

549.ŞTEFUREAC T., MIHAI G. (1970), Cercetări briofloristice în unele sectoare de la Porţile de Fier, Stud. cerc. biol., Ser. Bot. 22 (6), pag. 499 – 507

550.ŞTEFUREAC T., POPESCU A. (1970), Recherches sur Ies phytocenoses a Stipa aristella L du sud-est de la Roumanie, Rev. Roum. Biol., Bot.15 (5), pag. 323 – 335

551.ŞTEFUREAC T., POPESCU A., ZITTI R., MIHAI G. (1971), Analiza florei cormofitelor din sectorul Sviniţa - Tricule (Clisura Dunării), Comunic, bot., SSB 12, pag. 111 - 131, Bucureşti

552.TAUBER F., VICOL E. C., SCHNEIDER-BINDER E. (1970), Spectrele florale din sectorul Valea Eşelniţa - Cazane - Tri Cule (Defileul Dunării), Contrib. Bot. Cluj 1970, pag. 91-97, Cluj-Napoca

553.TERZEA ELENA (1979), Mamiferele cuaternar e din zona „Porţile de Fier", Speologia, Edit. Acad. RSR, pag. 105-139

554.TERZEA ELENA (1979), Mamiferele cuaternar e din unele peşteri şi adăposturi sub stâncă din zona Porţile de Fier, „Speologia", serie monografică, Bucureşti, pag. 107-108, Edit. Acad., Bucureşti

555.TETELEA C.,(2005),Potenţialul geografic al ecosistemelor acvatice din Parcul Natural Porţile de Fier,privire specială asupra râurilor tributare direct Dunării.Teză de doctorat.Facultatea de Geografie.Universitatea din Bucuresti

556.TIETZE E. (l 870), Die Juraformation bei Berzaszka im Banat, Berh. D. K. K. geol., R. A., Wien.

557.TIETZE E. (1872), Geologische und palăontologische Mitteilungen aus dem sudlichen Theil das Banater Gebirgstockes, Jber. D. k. geol. R. A., 22: 35-142, Wien

558.TODOR L, GERGELY L, BARCA C. (1971), Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei din zona Defileului Dunării între oraşul Moldova Veche şi comuna Pojejena (judeţul Caraş-Severin), Contrib. Bot., pag. 203 - 256., Cluj-Napoca

559.TONIUC N., OLTEAN M., ROMANACA G., ZAMFIR M. (l992), List of protected areas in România, Ocrotirea naturii şi mediului înconjurător, pag. 489-500

210


560.TRIFULESCU M., MUREŞ AN M. (1962), Azbestul crizolitic din Banat şi restul Olteniei, D. S. Corn. Geol., XLVII (1959-1960), Bucureşti

561.TRUFAŞ V. (1963), Hidrogeologia zonei Orşova - Jupalnic - Tufari, Analele Univ. Bucureşti, nr. 36, Bucureşti

562.TRUFAŞ V. (1966), Hidrogeologia regiunii Baziaş - Turnu Severin, Hidrotehnica, Gospodărirea Apelor, Meteorologia, nr. 12, Bucureşti

563.TRUFAŞ V., CIUMPILEAC, GH. (1965), Aspecte hidrogeologice în depresiunea Turnu -Severin, Hidrotehnica, Gospodărirea Apelor, Meteorologia, nr. 3, Bucureşti

564.TRUFAŞ V., MARIN C. (1980), Câteva aprecieri asupra chimismului şi calităţii apei râurilor din Banat, Studii şi Cercetări de G.G.G., Ser. geografie, voi. XXVII, Buc.

565.TRUFAŞ V., VIŞAN GH. (1980), Chimismul şi calitatea apei râurilor din judeţul Mehedinţi, Hidrobiologia, nr. 16, Bucureşti

566.TRUFAŞ V., SIMION, I. (1982), Modificarea unor caracteristici hidrologice ale Dunării între Baziaş şi Gura Văii, Analele Universităţii Bucureşti, seria geografie, voi. XXXI, Bucureşti

567.TRUFAŞ V., BAGRINOVSKI, V. (1984), Temperatura şi îngheţul apelor Dunării între Baziaş şi Gura Văii, Analele Universităţii Bucureşti, seria geografie, voi. XXXIII, Bucureşti

568.TRUFAŞ V., SANDA OPRISAN (1986), Câteva caracteristici fizico-chimice ale Dunării între Baziaş şi Gura Văii, Analele Universităţii Bucureşti, Seria geografie, voi. XXXV, Bucureşti

569.TRUFAŞ V., POPESCU N.,PĂTROESCU M.,(1988),Eroziunea şi derudarea chimica pe teritoriul României,în „Probleme de geomorfologia României”,vol.II,Tipografia Universităţii din Buc.

570.TRUFAŞ V., VINTILESCU M. (1993), Consideraţii asupra unor izvoare carstice din Munţii Banatului, Sargeţia, voi. XXII, Bucureşti

571.UICN (1977), Listes des plantes rares, menacees et endemiques en Europe, Conseil de T Europe, Strassbourg

572.UJVARI I. (1965), Dunărea, caracteristici hidrologice, Natura, nr. 2, Bucureşti

573.ZAMFIRESCU E. L. (1939), Studiul chimic al cromitelor din Munţii Orşovei (Banat), Stud. tehn. şi econ. Inst. Geol. Rom., seria B, chimie, 12, Bucureşti

574.VÂLSAN, G. (1916), Asupra trecerii Dunării la Porţile de Fier, Analele Academiei Române XXXVIII, Bucureşti

575.VÂLSAN G. (1918), Asupra trecerii Dunării prin Porţile de Fier, Buletin Soc. Român de Geografie, t XXXVII, 1916-1918

576.VÂLSAN, G. (1926), Ţinutul Porţilor de Fier, Arhivele Olteniei, ian.- febr., 1926, ian.-febr., 1928, V, 23, pag. 3-6, Craiova

211


577.VÂLSAN, G. (l 926), Ţinutul Porţilor de Fier, Arhivele Olteniei - an V, nr 18, Craiova

578.VELCESCU M., PANĂ I. (1996), Criteres de determination des Badeniennes du Bassin Bahna, Anal. Univ. Bucureşti, Geologie, XLV: 59-77, Bucureşti

579.VERGEZ-TRICOM GENEVIEVE (1929), Regiunile naturale şi unitatea Banatului românesc, Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureş, pag. 183 - 197, Bucureşti

580.VERGHELEŢ A., UNGUREANU L, URECHEAŢII MELANIA (1979), Protecţia mediului înconjurător prin împădurirea terenurilor degradate din zona Orşova - Porţile de Fier, Rev. Păd., Bucureşti

581.VESPREMEANU E., POSEA AURORA (1988), Sedimentarea şi sedimentele din lacul de acumulare „Porţile de Fier I" în perioada 1969-1976, Probleme de Geomorfologia României voi II, Edit. Univ. din Bucureşti, Bucureşti

582.VINTILĂ GABRIELA (2000)y Biodiversitatea faunistică a Fracului Natural Porţile de Fier, rezultantă a dinamicii lumii animale în timp geologic şi în timp istoric, Comunicări de Geografie, voi. IV, Univ. Buc., Fac. Geogr., pag. 341-349, Edit. Univ. Bucureşti

583.VISARION A. (1969), Analiza sporo-polinică a carboniferului superior din sinclinalul Dragosela - zona Sirinia (Banat), Stud. cerc. geol., geogr., ser. geol., 14(1), pag. 261-267, Bucureşti

584.ZAMFIRESCU E. L. (1939), Studiul chimic al cromitelor din Munţii Orşovei (Banat), Stud. tehn. şi econ. Inst. Geol. Rom., seria B, chimie, 12, Bucureşti.

585.ZOLYOMI B. (1939), Felsenvegetationsstudin in Siebenburgen und im Banat, Ann. Mus. Nat. Hung., Pars. Bot. 32, pag. 63-135

586.*** (1895), Feuille - Vîrciorova - Drobeta Turnu-Severin, extras din buletin se. Phzsiwue nr. 11-12

587.*** (1952-1976), Flora Republicii Populare Române, I-XIII, Edit. Acad. Bucureşti

588.*** (1962), Clima R.P.R., Editura Academiei Române, Bucureşti589.*** (1964-1980), Flora Europaea, I-V, Cambridge University Press,

Cambridge590.*** (1969), Geografia Văii Dunării Româneşti, Editura Academiei Române,

Bucureşti591.*** (1971), Influenţe antropice asupra conţinutului de oxigen dizolvat în apa

râurilor, Buletinul S.S.G., serie nouă, voi. IV, Bucureşti592.*** (1972), Geografia populaţiei din sectorul românesc al Defileului Dunării,

Buletinul S.S.G., II (LXXII)593.*** (l972), Atlasul complex Porţile de Fier, Editura Academiei Române,

Bucureşti594.*** (1974), Orşova, vatră de istorie, poartă de lumini, pag. 13, Dr. Tr. –

Severin212


595.*** (1975), Grupul de cercetări complexe „Porţile de Fier", seria monografică, FAUNA, Edit. Acad. Bucureşti

596.*** (1976), Grupul de cercetări complexe „Porţile de Fier", seria monografică, GEOGRAFIA, Edit. Acad. Bucureşti *** (1990), Solurile în zona Defileului Dunării, Grupul de cercetări complexe „Porţile de Fier" - seria monografică, Editura Academiei Române, Bucureşti

597. *** (1976), Geografia / Academia R.S.R. Grupul de Cercetări Complexe Porţile de Fier, Editura Academiei Române, Bucureşti

598.*** (1978), Comori arheologice în regiunea Porţile de Fier, Muzeul de Artă, Bucureşti

599.*** (1983), Geografia României, voi. I Geografia fizică, Editura Academiei Române, Bucureşti

600.*** (1987), Geografia României, voi. III Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvanie, Editura Academiei Române, Bucureşti

601.*** (1992), Un secol din viaţa satelor mehedinţene 1800 - 1907 - colecţie, extrase documente, Dir. Gri. Arh. Stat, Bucureşti

602.*** (1992), Grupul de cercetări complexe „Porţile de Fier", seria monografică, solurile, Edit. Acad. Bucureşti

603.*** (1999), Studiu privind gradul de poluare a apelor, aerului şi solului în Clisura Dunării

604.*** Banatica - editată de Muzeul judeţean - Reşiţa nr. I – XI605.*** (1967), Harta geologică a Republicii Socialiste România, scara l: 200

000. 40. Turnu Severin, Notă explicativă: SAVU H., GHENEA C., Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti

606.*** (1967), Harta geologică a Republicii Socialiste România, scara 1: 200 000. 32. Baia de Aramă, Notă explicativă: S. NĂSTĂSEANU, I. BERCIA, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti

607.*** (1996, 1997, 1998), Studiu geoecologic al Văii Dunării româneşti, elaborat de CCMESI, Beneficiar: Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare

608.*** (1996, 1997, 1998), Studiu complex al Dunării şi zonei limitrofe între Baziaş şi vărsare, elaborat de CCMESI, Beneficiar: Ministerul Cercetării şi Tehnologiei

609.*** (1998), Stadiul actual al amenajărilor de gospodărirea apelor de pe fluviul Dunărea pe sectorul românesc, elaborat de AQUAPROIECT S.A. Beneficiar: Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact, Bucureşti

*** (1999), EUROPARC and IUCN, Guidelines for Protected Area Management, EUROPARC and WCPA, pag. 48, Grafenau

213


ANEXE

214