Raport Starea Mediului 2014

8/17/2019 Raport Starea Mediului 2014

1/72

1

RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REZERVAŢIABIOSFEREI DELTA DUNĂRII ÎN ANUL 2014

COLECTIV DE ELABORARE

ing. Ion MUNTEANU

ing. Camelia TUZLARU

ing. Natalia AREFI

ing. Laura CIOROIU

ing.Mirela RAICUecol. Fănica BAŞCĂU ec. Mirela NIŢU

S-au folosit date de la:

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Grigore Antipa Constanţa

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şiGeoecologie Marină – GeoEcoMar Bucureşti

Direcţia Silvică Tulcea- Ocolul Silvic Tulcea

Administraţia Naţională Apele Române- Sistemul de Gospodărire a ApelorTulcea

Redactor responsabil : mat. Camelia CĂPRIŢĂ

DIRECTOR EXECUTIV : ing.Viorica BÎSCĂ

GUVERNATOR: ing. Lucian Eduard SIMION


2/72

2

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR 5

1.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe 5

1.2. Factori determinanţi şi presiunilecare afectează starea de calitate a aerului înconjurător 5

1.2.1. Emi siile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie 5 1.2.1.1. Energia 5 1.2.1.2. Industria 6 1.2.1.3. Transportul 8 1.2.1.4. Agricultura 8

CAPITOLUL 2 APA (DULCE) 9

2.1. Resursele de apă. Cantităţi şi debite 10 2.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe 10 2.1.2. Prognoze 10 2.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă 10

2.2. Calitatea apei 13

2.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe 13

2.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă 13

2.2.1.2. Calitatea apei lacurilor din Romanânia 20

2.2.1.3. Calitatea apelor subterane 28

2.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere 28

2.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor 28

2.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din RBDD 28

2.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare 28

2.2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea ap ei 29

2.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor 29

CAPITOLUL 3. SOLUL 30


3/72

3

3.1. CALITATEASOLURILOR: STARE ŞI TENDINŢE 30

3.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 30

3.1.2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi 31 3.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor 31 3.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 31

CAPITOLUL 4.UTILIZAREA TERENURILOR 32 4.1. Stare şi tendinţe 32 4.1.1. Reparti ţia terenurilor pe categorii de acoperire / utilizare 32

CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA 34

5.1. Ameninţări pentru biodiversitate şi presiuni exercitate asupra biodiversităţii 34 5.1.1. Flora şi fauna sălbatică 34

5.2. Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse 39

5.2.2 Reţeaua de arii naturale protejate 39

CAPITOLUL 6. PĂDURILE 42 6.1. Fondul forestier naţional: stare şi consecinţe 42 6.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier 42 6.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 47 6.1.3. Starea de sănătate a pădurilor 50 6.1.4. Suprafeţe de păduri regenerate 50 6.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor. 51

6.3. Tendinţe 51

CAPITOLUL 7. RESURSE LE MATERIALE ŞI DEŞEURILOR 51

7.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze 51

7.1.1. Generarea şi gestionarea deşeur ilor municipale 51 7.1.2. Generarea şi gestionarea deşeurilor industrial 59 7.1.3. Fluxuri special de deşeuri 59 7.1.3.2. Deşeuri de ambalaje 60

7.1.3.5. Deşeuri generate de activităţi medicale 61 7.1.3.6. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor 62 7.1.3.7. Deşeuri biodegradabile 63

CAPITOLUL 9. MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 69

9.1. Mediul urban şi calitatea vieţii 69

9.1.1. Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii 69


4/72

4

9.1.2. Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii 70 9.1.3. Cal itatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii 70

9.1.4. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei 71

9.1.5. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu 72

CAPITOLUL 10. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI 72


5/72

5

CAPITOLUL 1. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, nu există puncte fixe sau mobipentru măsurarea emisiilor provenite din traficul naval şi maritim.

1.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe

Monitorizarea emisiilor cu efect acidifiant, COV nemetanici, metale grele, plumb,poluanţi organici persistemţi, hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili policloruraţhexaclor benzen este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.

1.2. Factori determinanţi şi presiunilecare afectează starea de calitate a aerului înconjurător

Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu au fost efectuate măsurătoprivind calitatea aerului conform OM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privindstabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluaredioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 siPM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. Monitorizarea este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.

1.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie

1.2.1.1. EnergiaImpactul sectorului energetic asupra mediului

În perimetrul RBDD nu există unităţi producătoare de energie electrică. Pentrutransportul energiei electrice din Ucraina în sistemul nostru, în extravilanul oraşuluiIsaccea este construită staţia de transformare 750/400 kv care este amplasată pe osuprafaţă de 18 ha.

Aspectele impactului sectorului energetic sunt următoarele:

- Efecte biologice ale câmpului electric de 59 Hz;

- Producerea de ozon;

- Impactul asupra terenurilor agricole;

- Impactul vizual ( estetic ) şi impactul ecologic; -Impactul liniilor de transport asupra populaţiilor de păsări sălbatice de talie mare.


6/72

6

Producţia de energie electrică

Societăţile economice, industriale, agricole, etc. îşi asigură încălzirea spaţiilor deproducţie şi birourilor prin instalaţii proprii, cu energie electrică, sobe cu acumulare decăldură sau în centrale termice proprii cu combustibil lichid sau gazos.

Energia termică necesară pentru încălzirea tuturor spaţiilor construite din perimetru

RBDD se obţine prin arderea combustibililor lichizi şi solizi (biomasă). Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Impactul cel mai relevant al acestei activităţi umane este asupra atmosferei în urmaemisiilor de gaze de combustie.

Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediu lui

Nu este cazul în RBDD.

Energii neconvenţionale

Utilizarea energiilor neconvenţionale în perimetrul RBDD are o amploarenesemnificativă la acest moment, existând totuşi iniţiative locale de folosire a panourilorsolare pentru încălzirea apei menajere.

Instalarea turbinelor eoliene nu este permisă pe teritoriul RBDD, fiind afectateprincipalele căi de migraţie a păsărilor, RBDD aflându-se pe lista siturilor "Natura 2000".Dobrogea este una dintre cele mai importante culoare de migratie pentru păsări dinEuropa, din acest motiv parcurile eoliene trebuiesc dirijate în afara perimetrului rezervaţieişi doar în zone unde impactul este cât mai mic posibil.

Eficienţa energetică în RBDD- costuri şi beneficii

Eficienţa energetică în RBDD poate fi obţinută prin luarea unor măsuri privindreducerea consumului de energie, astfel:

adoptarea unor cerin ţe de performanţă pentru clădiri şi promovarea locuinţelorcuconsum energetic foarte redus;

standarde minime de performanţă energetică pentru aparate şi echipamenteelectrice şi electrocasnice prin etichetarea acestora;

mai multă comunicare şi educaţie în domeniul eficienţei energetice şi crearea uneiasociaţii a primarilor din perimetrul RBDD pentru a schimba informaţii referitoare lacele mai bune practici în domeniul eficienţei energetice.

1.2.1.2. IndustriaPoluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Majoritatea unităţilor industriale sunt concentrate în localităţile urbane din zonlimitrofă rezervaţiei.


7/72

7

În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării industria se dezvoltă pe bazexploatării şi valorificării resurselor naturale, în primul rând a resurselor piscicole, agricoşi stuficole.

Ca repartizare, în principal unităţile economice din rezervaţie desfăşoară activităţi îndomeniul industriei alimentare. Cele mai mari sunt Fabrica de conserve peşte si fabrica desemiconserve peşte aparţinâd de societăţile SC Ecofish SRL şiSC Danubiu RO 2002 SRLcu sediul în Jurilovca. În 2013 aceste fabricinu şi-au desfăşurat activitatea.

În localităţile Sulina şi Chilia Veche funcţionează unităţi de panificaţie.

Începând cu anul 2010 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a autorizat

din punct de vedere al mediului societatea SC CARNIPROD SRL Tulcea cu profil deactivitatea fabricarea produselor din carne inclusiv din carne de pasăre, creştereaporcinelor şi prelucrarea-conservarea cărnii. Activitatea se desfaşoară parţial înteritoriulRezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu posibil impact al intregii activităţi în perimetrul anaturale protejate.

Activitatea Şantierului Naval Sulina se reduce la reparaţii de nave.Pentru diminuarea impactului asupra mediului unităţile de producţie, încă din faz

de proiectare au luat măsurile necesare pentru epurarea apelor uzate şi pentru ogestionare ecologică a deşeurilor. În 2014 nu s-au semnalat poluări accidentale de laactivităţile industriale.

Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şicontrolul poluării industriale

Nu este cazul în RBDD.

Măsuri şi acţiuni întreprinse în sectorul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluăriiindustriale

Respectarea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilorDirectivei IPPC si SEVESO Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BA

Poluări

În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupramediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Poluări cu efect transfrontier

În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupramediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.Concluzii:

În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore depoluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi înzona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile navigabileatât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit.


8/72

8

Faţă de anii anteriori se constată o diminuare a deversărilor de ape cu hidrocarburi de lanave. La controalele planificate si cele tematice efectuate împreună cu Căpitănia Tulcea şSulina s-a constatat în general că se respectă legislaţia din domeniul deşeurilor mai ales acelor periculoase (uleiuri uzate, reziduuri de hidrocarburi), se ţine evidenţa în Jurnalul devidenţă al deşeurilor generate de nave, dar şi în conformitate cu HG 856/2002 , cuexcepţia unei singure societăţi care fost sancţionată pentru că nu avea gestiuneadeşeurilor conform HG 856/2002).

1.2.1.3. Transportul

1.2.1.4. AgriculturaPe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, terenurile agricole reprezintă

proporţie de 12,9% , însumând un total de 61.453 ha.Din suprafaţa de 61.453 ha teren agricol, 39.947 ha (64 %) se află în incintele

agricole îndiguite şi desecate din interiorul Deltei Dunării, 10.617 ha (17,3%) se află înincinte agricole îndiguite şi desecate situate de-a lungul braţului Sf. Gheorghe, restul fiindpe grindurile continentale, grindurile de mal ale reţelei hidrografice interioare, grindurfluvio-marine şi şesul deltaic, în regim liber de inundare.

Ca structură de folosinţă a terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenularabil (63%), urmat de pajişti naturale (36,7%). Viile şi livezile ocupă suprafeţnesemnificative pe terenurile private ale locuitorilor.

Ca localizare, majoritatea terenurilor arabile sunt localizate în zona economică adeltei fluviatile, mai evoluată sub aspect morfologic şi pedologic.

În condiţiile unui management bun, ecosistemele agricole din delta fluviatilă poavea o mare capacitate de producţie pentru cereale păioase, porumb, legume, cartofi, soiaşi plante furajere.

În Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, sunt cinci amenajări agricole, care ocupă suprafaţă totală de 39.947 hectare: Sireasa (5.480 ha), Pardina (27.032 ha), Tatăru (2.061ha), Carasuhat (2.863 ha), Dun ăvăţ -Murighiol (2.538 ha).

Ca formă de proprietate, amenajările agricole din Rezervaţie sunt domeniu public deinteres local (3.044 ha) şi judeţean (36.930 ha) şi se află în administrarea Consiliilor Localşi Consiliului Judeţean Tulcea.

În incintele agricole îndiguite terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentruproducerea cerealelor. Suprafeţele cele mai mari sunt cultivate cu grâu, porumb, floareasoarelui, rapiţă, culturi furajere.

Activitatea agricolă pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, se desfăşoară îbaza autorizaţiilor de mediu pentru terenurile din categoria “terenuri agricole” şi în bazpermiselor de practicare a agriculturii pe terenurile ieşite temporar de sub ape.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în calitate de autoritate de medpe teritoriul RBDD a autorizat până în anul 2014 un număr de 16 societăţi comerciale

pentru desfăşurarea activităţii de agricultură în următoarele amenajări agricole: Amenajarea Agricolă Carasuhat (1338 hectare), Amenajarea Agricolă Dunăvăţ –Murighiol(931 hectare), Amenajarea Agricolă Tatanir (13192 hectare), Amenajarea Agricolă Sireasa Amenajarea Agricolă Pardina, Amenajarea Agricolă Tulcea – Nufăru (577,48 hectare), Amenjarea Piscicolă Rusca; Amenjarea Piscicolă Dunăvăţ II.

Societăţile care desfăşoară activitatea de agricultură fără servicii anexe agriculturirespectiv: irigaţii, desecări, servicii pentru mecanizarea chimizarea agriculturii şi protecţfitosanitară, nu se supun procedurii de autorizare.


9/72

9

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării impune prin autorizaţiile de medutilizarea de substanţe fitosanitare specifice pentru RBDD.

În anul 2014, ARBDD a eliberat 11 avize pentru igienizare prin ardere a stufului. În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se practică şi cultivarea terenurilor ieşit

temporar de sub apă.Pe aceste terenuri au fost cultivate în special culturi de zarzavat, cartofi,

leguminoase şi porumb. ARBDD a luat decizia de a nu mai elibera permise pentru terenuri amplasate pe

traseele turistice datorită aspectului mai putin plăcut pe care îl oferă aceste terenuri şischimbării peisajului specific Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Pentru cultivarea aces tor terenuri prin permisul eliberat de către ARBDD, seimpune utilizarea de tehnologii tradiţionale, se interzice folosirea produselor fitosanitare şimijloacelor mecanice şi sunt interzise amplasarea de construcţii de orice fel.

Creşterea animalelor – cealaltă ramură a agriculturii – este o îndeletnicire veche apopulaţiei locale de pe teritoriul Rezervaţiei.

Peste 36% (22.545 ha pajişti) din terenurile agricole şi în mică măsură alte terenurineagricole sunt folosite pentru creşterea animalelor, care este o activitate tradiţională alocuitorilor din Rezervaţie.

Creşterea animalelor în RBDD se face în sistem extensiv. Bovinele, cabalinelesau porcinele sunt crescute în stabulaţie liberă pe grindurile deltaice sau pe terenurileproaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi sepractică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale. De asemenea, suprafeţe cu folosinţăagricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, sunt deseori utilizate pentr upăşunat, după cum şi suprafeţe cu folosinţă „stuf” sau „forestieră” au fost utilizate cpăşune.

CAPITOLUL 2 APA (dulce)

Monitorizarea şi evaluarea calităţii apei pe teritoriul RBDD s-au efectuat în conformitate cuurmătoarele acte legislative învigoare:

- Directiva Cadru CE (apă)/2000; - Legea Apelor 107/1996;- Convenţia Dunării- Sofia 2003;- OM 44/2004 -calitatea apei pentru biotă; - SR ISO 5667/2002- prelevare, transport, conservare probe de apă ;- ORDIN 161/2006 - stabilirea claselor de calitate aleapelor de suprafaţa ;- HG 188/2002;- OM 245/2005 - metode de evaluare de risc şi de impact - procedura de

monitorizare ;- HG 351/2005 -substanţe periculoase şi prioritare/prioritar periculoase. Parametrii monitorizaţi sunt cei definiţi de Directiva 75/440/EEC şi Directi

79/869/EEC. De asemenea, Directiva Cadru prevede monitorizarea substanţelor prioritareşi altor substanţe descărcate în cantităţi semnificative care ar putea afecta starea corpurilorde apa.


10/72

10

2.1. Resursele de apă. Cantităţi şi debite

Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri,lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane.

Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele trei braţe ale Dunării: Chilia, Sulina, SfântGheorghe şi cinci zone hidrografice:

1. zona Chilia-Sulina între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina, 2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe,3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim, 4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Goloviţa- Sinoe,5. zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faa

litoralului Deltei), în care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atât corpuri de apă desuprafaţă care nu sunt puternic modificate (adică acele ape care sunt reprezentate deape naturale sau cvasi-naturale, sau cele modificate numai calitativ) cât şi corpuri de apă

puternic modificate.

2.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe Resursele teoretice de apă din perimetrul RBDD sunt constituite din resursele deapă de suprafaţă şi din cele subterane. Dintreresursele subterane de apă cele de micăadâncime sunt folosite într-o măsură foarte redusă şi în exclusivitate de către puţinegospodării ale populaţiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzătoare.

În ceea ce priveşte resursele subterane de adâncime, acestea nu suntcorespunzătoare şi nu sunt utilizate.

2.1.2. Prognoze

2.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă

Sectorul industrial care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentat înprincipal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiul Tulcea , precum şi de alte unităţi industriale din Municipiul Tulcea.

Cantităţi importante de apă din sursele de suprafaţă, respectiv din Dunăre, suntutilizate de unităţile care furnizeazăapă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţdin perimetrul RBDD.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de monitorizarecalității apelor de suprafață de pe teritoriul rezervației, pe anul 2014, ținând cont de faptulcă zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și funcție de

evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea lunară a 25 de secțiuni,enumerate mai jos și care sunt evidențiate pe harta alăturată.


11/72

11


12/72

12

Secțiuni monitorizate:

1. Amonte Reni2. Ceatal Chilia3. Amonte Izmail4. Aval Izmail5. Amonte Chilia6. Aval Chilia7. Lac Rotundu8. Lac Câșla 9. Lac Merhei10. Lac Fortuna11. Lac Nebunu12. Lac Răducu 13. Lac Potcoava14. Lac Miazăzi 15. Lac Iacub16. Lac Cuib cu lebede17. Lac Roșu 18. Lac Erenciuc19. Lac Isacov20. Lac Sinoe21. Lac Razim22. Lac Golovița 23. Canal Șontea 24. Canal Lopatna25. Canal Crișan-Caraorman

Fiecare probă de apă este evaluată în urma analizei a25 indicatori de calitate și încadrată în clasa de calitate corespunzătoare conform Ordinului 161/2006 pentruaprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilistării ecologice a corpurilor de apă. În cadrul labor atorului de ecotoxicologie ABBDD seefectueaza şi analiza apelor uzate.

Probele apelor de suprafaţă au fost prelevate de către agenţii ecologi, in condiţiioptime, iar probele pentru ape uzate de către beneficiari.

În anul 2014 s-au efectuat 186 probe pentru ape de suprafaţă şi20 de probe pentru

ape uzate. Încadrarea în clase de calitate a fost făcută în conformitate cuNormativul 161/2006,

privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice corpurilor deapă.

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă serealizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice suport, poluanţispecifici).


13/72

13

2.2. Calitatea apei

2.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe

2.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă

Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa(transpuse în legislaţia românească prin Legea nr.310/2004 care modifică şi completeazăLegea apelor nr.107/1996), se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv:foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi reprezentate astfel:

starea foarte bună - valorile elementelor biologice se caracterizează prin valoriasociate acelora din z onele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă secaracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cualterări antropiceminore;

starea bună - valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoarefaţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropiceminore. Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizează prin abateri minorefata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţa) sau cu alterări antropiceminore;

starea moderată - valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţădeviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterăriantropice minore;

starea slabă - există alterări majore ale elementelor biologice; comunităţilebiologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealteratezonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore;

starea proastă - există alterări severe ale valorilor elementelor biologice, unnumar mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonelenealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.2.2.1.1.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri

Nitraţii şi fosfaţii sunt evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi.” Nutrienţii sunt elementechimice şi compuşi ai acestora care se găsesc în mediul înconjurător, de care plantele şianimalele au nevoie pentru a creşte sau supravieţui. Prezenţa nutrienţilor în apă, sol şisubsol este normală, poluarea reprezentând încărcarea cu substanţe nutritive a factorilorde mediu peste concentraţiile determinate de mecanismele de funcţionare a ecosistemelor.

Prezenţa în apele uzate în cantităţi mari a nutrienţilor, determină contaminarea râurilor şilacurilor care pot suferi procesul de eutrofizare sau de "înflorire" respectiv de epuizare aconţinutului de oxigen din apă, prin moartea şi descompunerea masivă a întreguluizooplancton. Fără oxigen apa devine locul unor procese de fermentaţie şi putrefacţie.


14/72

14

Deosebit de important este c ă ajunşi în apa potabilă nitraţii, transformaţi în nitriţi, provoacăsugarilor ori fetuşilor femeilor gravide o boală a sângelui numită “maladia albastră”.

2.2.1.1.1.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)

În anul 2014, concentraţia medie a azotului din azotiţi, încadrează apa Dunării în limiteclasei a II-a de calitate, stare ecologică bună. Comparativ cu anii anteriori, când valorileatingeau pragul clasei a III-a de calitate putem vorbi despre o imbunătăţire semnificativă acalităţii apei.

În anul 2013, apa Dunării este încadrată în clasa a II-a de calitate.

Valorile medii determinate pentru azotul din azotiţi în anul 2012 încadrează apa dinDunăre şi braţe în clasa a III-a de calitate

În anul 2011, în funcţie de concentraţia medie a azotului din azotiţi, apa Dunării est încadrată în clasa a II-a de calitate, cu excepţia lunilor mai, iunie, iulie când valorile aucrescut, încadrandu-se în clasa a III a de calitate.(Ceatal Chilia, Amonte Reni, Aval şi Amonte Izmail, Aval Chilia)

În anul 2010, apa Dunării este încadrată în clasa a III-a de calitate.

Fig. 2.2.1.1.1.1.1 Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

am reni ct chilia am izmail av izmail am chilia av chilia

2010

20112012

2013

2014


15/72

15

2.2.1.1.1.2. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)

Se poate observa o scadere semnificativă a concentraţiei azotului din azotiţipentru anul 2014, astfel starea ecologică în canalele menţionate este bună,corespunzătoare clasei a II-a de calitate.

Valorile medii determinate pentruazotul din azotiţi în anul 2013, precum şi în 2012, încadrează apa din canale în clasa a II-a de calitate , excepţie făcând canalul Lopatna, acărui valori se încadrează în clasa a III-a de calitate, iar Şontea pentru 2012 tot în clasa IIIde calitate.

În anul 2011 valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţ încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată).

În anul 2010, valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţi, încadreazapa canalelor din RBDD în clasa a IV-a de calitate (excepţie facând canalul Şontea, care încadrează canalul în clasa a III-a de calitate.

Fig. 2.2.1.1.1.1. b) Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)

2.2.1.1.1.2. Azotul din azotaţi

2.2.1.1.1.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)

Atât în anul 2014 cât şi în anii anteriori, calitatea apei pe Dunare şi braţe, prezintă ostare ecologică bună, conform standardelor în vigoare.

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

2010 2011 2012 2013 2014

c lopatna

c sontea

c crisan-c


16/72

16

În anul 2013, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi suntcorespunzătoare clasei I de calitate, ceea ce înseamnă o stare ecologică foarte bună.

În anul 2012, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi suntcorespunzătoare clasei a II-a de calitate.

Cu valori mai mari, însa în aceeaşi clasă de calitate se încadrează şi valorileconcentraţiilor în anii anteriori, 2010 şi 2011.( stare ecologică bună)

Fig. 2.2.1.1.1.2.1. a) Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)

2.2.1.1.1.2.2. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)

Atât pentru anul 2014, cât şi pentru anii anteriori, valorile se încadrează în clasele I si a II-ade calitate, stare ecologică foarte bună şi bună.

În anul 2013 apa tuturor canalelor se încadrează în clasa I de calitate.

În ceea ce priveşte valorile medii anuale ale concentraţiei de azot din azotaţiobţinute în anul 2012 în apa canalelor, aces tea se încadrează în clasa a II-a de calitate,respectiv stare ecologică bună.

În anul 2011 se observă că apa tuturor canalelor se încadrează în clasa I decalitate.

În anul 2010 se observă că valorile medii anuale ale concentraţiei de azot din azotaţiobţinute încadrează apa în clasa a II-a de calitate.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3


2010

2011

2012

2013

2014


17/72

17

Fig. 2.2.1.1.1.2.1. b ) Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)

2.2.1.1.1.3. Azotul total

2.2.1.1.1.3.1. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)

În anul 2014 si 2013, concentraţiile medii anuale de azot total încadrează apaDunării în clasa I de calitate.

Concentraţia medie anuală a azotului total determinat din probele de apă în anul

2012, încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasa a II-a de calitate (stare

ecologică bună), excepţie făcând Amonte şi Aval Chilia( clasa I de calitate), stare ecologicăfoarte bună.

În anul 2010 şi 2011, concentraţiile medii anuale de azot total încadrează apaDunării în clasa a II-a de calitate

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2010 2011 2012 2013 2014

c lopatna

c sonteac crisan-c


18/72

18

Fig. 2.2.1.1.1.3.1. a) Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)

2.2.1.1.1.3.2. Dinamica multianuală aazotului total (canale). Pentru anul 2014 putem vorbi de valori ce încadrează apa în clasa a I-a de calitate.

În anii 2013, 2012 şi 2011 concentraţia medie anuală a azotului total determinat dinprobele de apă se incadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând Canal Crişan, în anul2012 ( clasa a II –a de calitate)

În anul 2010, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate.

Fig. 2.2.1.1.1.3.2. b) Dinamica multianuală a azotului total (canale)

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4


2010

2011

20122013

2014

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

2010 2011 2012 2013 2014

c lopatna

c sontea

c crisan-c


19/72

19

2.2.1.1.1.4. Ortofosfaţi solubili

2.2.1.1.1.4.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)

Pentru anul 2013- 2014 valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţ i, suntcorespunzătoare clasei I de calitate (stare ecologică foarte bună).

În funcţie de concentraţia medie anuală de fosfor dizolvat, lacurile din RBDD se încadrează în 2012 în clasa I de calitate, cu excepţia secţiunii Amonte Chilia(clasa a III-ade calitate).

Aceeaşi încadrare se observă şi în anul 2010, iar în 2011 valorile concentraţiilor defosfor din fosfati, sunt corespunzătoare clasei a III-a de calitate (stare ecologicamoderată).

Fig. 2.2.1.1.1.4.1. a) Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)

2.2.1.1.1.4.2. Dinamica multianuală a ortofosfatilor solubili (canale)

În anul 2014 valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţi, încadrează apa din canal în clasa a I-a de calitate (stare ecologică foarte bună), iar in 2013 se respecta aceeaşiclasa de calitate.

00.05

0.10.15

0.20.25

0.30.35

0.40.45

0.5

l r o t u n

d u

l c a s l a

l m e r h e i

l f o r t u n a

l n e

b u n u

l r a

d u c u

l p o t c o a v a

l m i a z a z i

l i a c u

b

l c u i b c u

l e b e

d e

l r o s u

l e r e n c i u c

l i s a c o v

l s i n o e

l g o

l o v i t a

l r a z i m

2010

2011

2012

2013

2014


20/72

20

Pentru anul 2012 valorile concentraţiilor de fosfor din fosfati, încadrează apa dincanale astfel : clasa a I- a Canal Lopatna (stare ecologică foarte bună), clasa a II –a CanalCrişan – Caraorman(stare ecologică bună) şi clasa a III – a de calitate Canal Şontea(stareecologică moderată). Canalul Şontea este inclus pe traseele turistice, în zonă fiind traficintens.

În anul 2011 valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţi, încadrează apa din canal în clasa II şi III de calitate(stare ecologică bună şi moderată).

În anul 2010, valorile concentraţiilor de fosfor total, încadrează apa din canale înclasa a I-a şi a II-a de calitate (stare ecologică bună şi foarte bună).

Fig. 2.2.1.1.1.4.2.b) Dinamica ortof osfaţilor solubili (canale)

2.2.1.2. Calitatea apei lacurilor din Romanânia

Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării evaluăm calitatea apelor dsuprafaţă pentru 16 lacuri.

S-au luat în considerare valorile medii multianuale ale concentraţiilor indicatorildeterminaţi în perioada 2010-2014.Punctele de prelevare au fost următoarele :

Lacuri: Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Fortuna, Merhei, Miazăzi, Nebunu,Câşla,Răducu,Potcoava, Sinoe,Razim,Iacub, Isac, Roşu, Rotundu şi Goloviţa. Indicatorii analizaţi au fost grupaţi în funcţie de clasificarea din anexa C, Elemente

standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă, tabelul nr.6, din Normativul161/2006:

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

2010 2011 2012 2013 2014

c lopatna

c sontea

c crisan-c


21/72

21

Regimul de acidifiere: pH; Regimul oxigenului:oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen la 5 zile,

indice de permanganat ; Nutrienţi: azot amoniacal, azotul din azotiţi, azotul din azotaţi, azotul tota

fosfor total Salinitate: conductivitate, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu;

2.2.1.2.1. Regimul de acidifiere

2.2.1.2.1.1.Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)

În anul 2014 si 2013, pH-ul din apa lacurilor din RBDD se află în domeniul 7.41-8.67, respectiv 7.14-8.52 unităţi de pH, pe cand în anul 2012 se încadrează în intervalul7.44-7.85 unităţi de pH, comparativ cu anul 2011,cand domeniul de pH avea valoricuprinse între 7.00 - 8.30 unităţi de pH. În anul 2010, pH-ul din apa lacurilor din RBDD seaflă în domeniul 7.41-8.40 unităţi de pH.

Fig. 2.2.1.2.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)

2.2.1.2.2. Regimul oxigenului

2.2.1.2.2.1. Oxigen dizolvat

2.2.1.2.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)

7.17.2

7.3

7.4

7.5

7.6

7.7

7.8

7.9

8

2010

2011

2012

2013

2014


22/72

22

În anul 2013 - 2014, concentraţiile de oxigen au valori corespunzătoare clasei a IVde calitate, ceea ce înseamnă o stare ecologică slaba.Concentraţiile de oxigen dizolvat înlacurile din Delta Dunăriipe 2012, au valori corespunzătoare clasei II şi III de calitate,respectiv stare ecologicămoderat- bună. În anul 2010- 2011, lacurile se încadrează înclasele I şi II de calitate.

Fig. 2.2.1.2.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)

2.2.1.2.3. Consum biochimic de oxigen la 5 zile

2.2.1.2.3.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)

Comparativ cu anii anteriori, în anul 2013- 2014 consumul biochimic de oxigenincadrează apa în clesele III şi IV de calitate. În anul 2012, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, iar în anii precedenţi 2010-2011, tot în clasa I decalitate, excepţie facând Lacurile Nebunu şi Razim, care încadrează valorile în clasa a II-ade calitate (stare ecologică bună).

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2010

2011

2012

2013

2014


23/72

23

Fig. 2.2.1.2.3.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)

2.2.1.2.4. Nutrienţi

2.2.1.2.4.1. Azot amoniacal

2.2.1.2.4.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)

Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei a I-a decalitate atât în anul 2014 cât şi în anii precedenţi, stare ecologică foarte bună, existândexcepţii în secţiunile Lac Sinoe şi Lac Razim, clasa a II a de calitate. În 2012 concentraţiamedie a azotului amoniacal, încadrează apa în clasa I de calitate, exceptând lacurileRotundu, Câşla, Isac şi Razim, care depăşesc pragul clasei I, astfel având stare ecologicăbună.

0

1

2

3

4

5

6

2010

2011

20122013

2014

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

2010

2011

2012

2013

2014


24/72

24

Fig. 2.2.1.2.4.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)

2.2.1.2.5. Azotul din azotiţi

2.2.1.2.5.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)

Pentru anul 2014, apa din lacurile de pe teritoriul RBDD se încadrează în limitele clasei II- a de calitate, ceea ce corespunde unei stări ecologice bune. În anul 2013, precum şi2012 concentraţia azotului din azotiţi încadrează apa din lacuri în clasa a III- a de calitate,ceea ce înseamnă stare ecologică moderată, excepţie făcând lacul Nebunu în luna iulie,când se atingea pragul corespunzător clasei a V-a , stare ecologică proastă şi a laculuiRoşu in luna mai cu aceeaşi clasă, fenomenul nerepetându-se si lunile următoare.

În anul 2011, în funcţie de concentraţia medie anuala a azotului din azotiţi, lacurildin RBDD se încadrează în clasele I şi II de calitate, excepţie făcând lacul Goloviţa carse încadrează în clasa a III a de calitate.

În anul 2010, lacurile din RBDD se încadrează în clasa II de calitate.

Fig. 2.2.1.2.5.1 Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)

2.2.1.2.6. Azotul din azotaţi

2.2.1.2.6.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

l r o t u n

d u

l c a s l a

l m e r h e i

l f o r t u n a

l n e

b u n u

l r a

d u c u

l p o t c o a v a

l m i a z a z i

l i a c u

b

l c u i b c u

l e b e

d e

l r o s u

l e r e n c i u c

l i s a c o v

l s i n o e

l g o

l o v i t a

l r a z i m

2010

2011

2012

2013

2014


25/72

25

Pentru anul 2014, precum şi 2013 concentraţiile azotului din azotaţi indică valocorespunzătoare clasei a I-a de calitate.

În anul 2012, concentraţia medie a azotului din azotaţi încadrează apa lacurilor înclasa I şi II de calitate.

În anul 2011, în funcţie de concentraţia medie anuală de azot din azotaţi, lacurile dinRBDD se încadrează în clasa I de calitate, iar clasa a III-a fiind corespunzătoare laculuiCuib cu Lebede.

În anul 2010, concentraţia medie a azotului din azotaţi încadrează apa lacurilor înclasa a II de calitate, cu excepţia lacurilor Câşla şi Merhei, ce corespund clasei I decalitate.

Fig. 2.2.1.2.6.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)

2.2.1.2.7. Azotul total

2.2.1.2.7.1. Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)

În anul 2014, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate.Concentraţia de azot total încadrează lacurile din RBDD, în 2013, precum şi 2012 în clasI de calitate, stare ecologică foarte bună, mai puţin lacurile Miazăzi, Isac, Goloviţa Razim care depăşesc limitele clasei I, astfel încadrându-se în clasa a II de calitate, stare

ecologică bună. În anul 2011, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a I-a de calitate, mai puţin

Lac Cuib cu Lebede, în luna februarie, clasa a II- a de calitate.

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

2010

2011

2012

2013

2014


26/72

26

Fig. 2.2.1.2.7.1. Dinamicamultianuală a azotului total (lacuri)

2.2.1.2.8. Cloruri

2.2.1.2.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)

În anul 2013- 2014, concentraţiile medii anuale de cloruri încadrează apa lacurilor în clasa a I-a de calitate, dar s-au constatat depaşiri semnificative în lacurile Sinoe,Goloviţa şi Razim, unde valorile ajung la clasa a V-a, respecriv a III- a de calitate.

În 2012, concentraţiile medii anuale ale clorurilor încadrează lacurile din RBDD înclasa a I-a de calitate, cu unele excepţii şi anume: lacurile Goloviţa şi Razim(clasa a II-ade calitate), iar Lac Sinoe (clasa a III-a de calitate).

În anul 2010- 2011 concentraţiile medii anuale de cloruri încadrează apa lacurilor înclasa a I-a şi a II-a de calitate.

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

2010

2011

2012

2013

2014


27/72

27

Fig. 2.2.1.2.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)

2.2.1.2.9. Sulfaţi

2.2.1.2.9.1.Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)

În anul 2013- 2014, precum şi în 2012 valorile medii anuale ale concentraţiilor desulfaţi încadrează apa lacurilor în clasa I de calitate, excepţie făcând lacul Sinoe.

Valorile concentraţiilor de sulfaţi determinate, în anul 2011, din lacurile din DeltaDunării, cât şi din 2010 sunt corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stareecologică foarte bună.

0100200300

400500600700800900

1000

2010

2011

20122013

2014

0

20

40

60

80

100

120

140

2010

2011

2012

2013

2014


28/72

28

Fig. 2.2.1.2.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)

2.2.1.3. Calitatea apelor subteranePe parcursul anului 2014 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.

2.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere Folosirea apei direct din Dunăre pentru consum menajer sau pentru îmbăiere în

condiţiile în care, calitatea apei s-a deteriorat mult faţă de perioada de referinţă1950-1960,constituie un mare risc pentru populaţia din Delta Dunării.

Totuşi având în vedere faptul că în perimetrul RBDD nu sunt surse majore depoluare a apei, apreciem că nu se poate vorbi de un impact negativ asupra stării desănătate a populaţiei.

2.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor

2.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din RBDD

2.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare

Pentru toate sistemele de alimentare cu apã din Delta Dunãrii s- a adoptat soluţia deprelevare a apei brute din surse de suprafaţã în vederea potabilizãrii (captare–staţiepotabilizare apã –aducţiune– înmagazinare –distribuţie). Acest lucru, deoarece în DeltaDunãrii pânza freaticã se caracterizeazã prin existenta unui strat acvifer freatic aflat laadâncimi sub 2 m ( 1,05 – 1,35 ) pe grinduri joase şi 1.67 m pe relieful de dune joase, fiindinfluenţat de raporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic şi fluctuaţiile nivelelor apeDunãrii.

Apele freatice de adâncime, puternic mineralizate, cantonate în depozitele psamito – psefitice de la baza nisipurilor semnalate în suprafatã, sunt în legãturã directã, comunicândcu stratul acvifer de suprafatã datoritã permeabilitãtii mari a pãmânturilor respective. Apelefreatice de adâncime din deltã sunt ape clorurate, cu concentraţie mare şi sunt nepotabile.

Pe parcursul anului 2014, laboratorul de ecotoxicologie din cadrul ARBDD a

efectuat analize de ape uzate evacuate la cererea agenţilor economici care işi desfăşoarăactivitatea în teritoriul rezervaţiei sau la solicitarea Gărzii de Mediu a Rezervaţiei BiosferDelta Dunării. S-au evaluat indicatorii specificaţi în comenzile agenţilor economici sau încontractul încheiat cu aceştia şi s-au transmis buletine de a naliză către beneficiari şiautorităţile de control din domeniu.

În această perioadă s-au efectuat analize pentru următorii agenţi economici:

1. SC TRANSELECTRICA SANAVA ,,ICAR’’


29/72

29

2. SC DELTANAV S.A.- Port Comercial- Port Mahmudia

3. SC DELTAMAR TOURS Pensiunea ,,DELTA MIRAJ‘’ Sulina

4. Pensiunea ,,VALURILE DUNARII5. S.C. SPETSHIPPING- Bucuresti

6. S.C. ANDRA MARIAA S.R.L.

7. Pensiunea ,,DELTA STIL‘’ Tatanir

8. Pensiunea ,,VALURILE DUNARII‘’

9. S.C. ALGA CRISTI R.R.L.

10. S.C. INTERCAMBIO S.R.L.

11. S.C.TERMOPLAST S.R.L.

12. S.C. SELLINA- TURIS. S.R.L.

Analizele au fost efectuate la indicatorii specificaţi în comanda agentului economic. Afost eliberate şi transmise buletine de analiză şi adrese de plată conform tarifelor învigoare.

2.2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei

2.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor


30/72

30

CAPITOLUL 3. SOLUL

3.1. Calitatea solurilor: stare şi tendinţe

3.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

În perimetrul RBDD, pe teritoriile administrative ale comunelor Pardina, C.A. Rosetti, Chilia –Veche,Crişan, Maliuc, Sf. Gheorghe, Ceatalchioi şi oraşul Sulina, conform datelorInstitutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi ProtecţiaMediului Bucureşti situaţia terenurilor pe clase de calitate se prezintă astfel:

Tab. 3.1.1 .1. Situaţia terenurilor pe clase de calitate

Nr.crt. Categoria de folosinţăa terenului agricol

Clasa de calitate a terenului agricol

Iha

IIha

IIIha

IVha

Vha

1 Arabil 0 0 0 32.082 25

2 Păşuni şi fâneţe 0 0 0 5.769 15.576

3 Viţa de vie 0 0 0 145 8

4 Livezi 0 0 0 35 0

5 TOTAL 38.031 15.609

Principalele restricţii ale calităţii solului în anul 2014 au fost:

Excesul periodic de umiditate în sol, perioada de inundabilitate identificându-se în acest anaproape în totalitate cu perioada de vegetaţie a culturilor;

Eroziunea solului prin mişcarea apei în timpul viiturii şi la retragerea acesteia dar şi prinstagnarea temporară sau definitivă;Eroziunea solului prin vânt , în special pe psamosoluri sau soluri nisipoase;

Sărăturarea solului;


31/72

31

3.1.2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi

3.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Principalele procese care s- au declanşat şi au afectat în diferite proporţii solurile dindeltă în ultimii 30- 40 ani, rezultat al factorilor naturali locali sau a acţiunii antropice directesunt:

- Dehumificarea (mineralizarea rapidă a humusului), proces ce se manifestă înspecial în incintele amenajate pentru agricultură. Contracararea parţială a efectului acestuiproces s-a realizat prin respectarea rotaţiei culturilor pe suprafeţe relativ mari, acţiunefacilitată de o structură de culturi destul de echilibrată, culturi de plante leguminoase: soialucernă, fasole, încorporarea în sol a resturilor vegetale: paie, coceni, prin arătură,fertilizarea prin târlire a unor suprafeţe cu folosinţă „arabil” utilizate ca păşune.

- Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de climatulsecetos şi apele freatice predominant mineralizate. Este rezultatul în principal al acţiunantropice directe: executarea amenajării piscicole Chilia a ridicat salinizarea pe grindul dloess al Chiliei, executarea digului de apărare C.A. Rosetti- Letea a condus la salinizareaunor suprafeţe din interiorul incintei apărate. Deşi iniţial s-a preconizat intensificareaacestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate evidenţiază înaceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al precipitaţiilor, al desecării şcoborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab., 1991).

- Deflaţia este prezentă în regim natural în special în zonele fără vegetaţie alegrindurilor nisipoase, dar şi în amenajările agricole- zonele unde s-a ars turba. Efectulacestui fenomen a fost diminuat în zonele cu regim natural datorită efectului pădurilor dpr otecţie existente, cât şi al precipitaţiilor, iar în amenajările agricole, urmare amaterializării recomandărilor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta DunăTulcea privind structura de culturi şi metodele de lucrare a solului.

- Poluarea este un fenomen de restricţie datorat în cea mai mare parte influenţeifactorilor externi deltei: poluarea Dunării, poluarea atmosferică datorită activităţilindustriale din Tulcea şi Mahmudia (România) şi Izmail (Ucraina) şi mai puţin acţiuniantropice directe. În anul 2009 acest fenomen a avut intensitate mai redusă datorităinundaţiilor din primăvară care au împiedicat realizarea lucrărilor de înfiinţare a culturilortimp optim, reducerii volumului irigaţiilor, a măsurilor de prevenire a poluăriiadoptate înindustria municipiului Tulcea dar şi reducerii influenţei activităţilor antropice locale agricultură, piscicultură şi silvicultură se utilizează numai pesticide nepoluante, ş.a).

3.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 3.3.1 Utilizare şi consumul de îngrăşăminte

Nu există o evidenţă clară a folosirii îngrăşămintelor organice pentru fertilizaresolului şi nici în ceea ce priveşte tratamentele pentru amendarea terenurilor acide saudegradate la toate localităţile din perimetrul RBDD. Ca o caracteristică a zonei se poatespune că în localităţile din RBDD nu există o practică a folosirii îngrăşămintelor organiprovenite din fermele zootehnice deoarece creşterea animalelor se face preponderent înstabulaţie liberă, bovinele, cabalinele sau porcinele fiind lăsate libere pe grindurile deltaicsau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor este organizată înmod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale. În acest


32/72

32

condiţii, cantităţile de îngrăşăminte organice produse prin creşterea animalelor nu pot futilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole, iar cele produse în gospodăriile săteşti sunnesemnificative cantitativ. Se constată o preocupare redusă a localnicilor pentruproducerea compostului în gospodăriile proprii prin colectarea deşeurilor menajere deorigine vegetală şi a gunoiului de grajd.

3.3.2. Consumul de produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor au fost folosite numai produseavizate pentru utilizare de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Suavizate pentru utilizare numai produse care în urma testelor efectuate în cadrul InstitutuluiNaţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea se dovedesc a fi nepoluante şi carenu au impact negativ asupra ecosistemelor. Ele sunt incluse în Lista produselor chimice deuz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării. Această listă cuprinde produse chimice din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate(produse cu o toxicitate redusă). Produsele au fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. De asemenea, datorită puterii financiare scăzute autilizatorilor de terenuri agricole din zonă, consumul produselor chimice este extrem dredus situându-se sub 1 kg de produs brut la 1 ha de teren arabil. Culturile cărora le-aufost aplicate tratamente fitosanitare au fost floarea – soarelui, grâu, porumb. În special producţia vegetală furajeră a fost obţinută fără a se utiliza produse chimice.

3.3.2. Evoliţia şi acţiuni întreprinse pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor .

Capitolul 4.UTILIZAREA TERENURILOR

4.1. Stare şi tendinţe

4.1.1. Reparti ţia terenurilor pe categorii de acoperire / utilizareTerenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse: Agricolă, total:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61.453 ha

din care, în amenajări îndiguite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.974 ha

Ape, stuf, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344.553 hadin care, în amenajări piscicole: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36.567 ha

Ape marine: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140.492 ha Forestieră, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.796 ha

din care, în amenajări silvice îndiguite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.442 ha

Curţi, construcţ ii, diguri, drumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.143 ha Neproductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.563 ha


33/72

33

Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării, se găsesc în teritoriul administrativ al judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind teritoriul judeţului Constanţa 6,3% şi în teritoriul judeţului Galaţi, 0,1%). - Suprafeţele de teren ce se valorifică economic, în special cele amenajate, se găsesc deregulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico- geografice şi pedologice favorabile. - Suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, au fosutilizate pentru păşunat.

- Suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii iniţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt utilizade către locuitorii care nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume, cartofi şfasole, produsele obţinute fiind pentru autoconsum.

- Suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni.

- Suprafeţe cu folosinţă stuf sau forestieră au fost utilizate ca păşune.

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate Capacitatea de suport ecologic al solurilor din Delta Dunării este cuprinsă în limit

foarte largi, studiile elaborate în zonă (I. Munteanu), stabilind limite de la foarte redusă ridicată.

Tab. nr. 4.1.1 1. Valoarea ecologică a terenurilor din Delta Dunării*)Nr. Tip de sol Suprafaţa % din

totalValoare ecologică

crt. Ha Suprafaţă de la la0 1 2 3 4 51 Soluri aluviale 53.900 13,3 redusă ridicată 2 Limnosoluri - sistem de

clasificare nou - SRTS 200370.200 17,3 redusă ridicată

3 Gleisoluri 88.400 21,8 redusă ridicată 4 Psamosoluri şi nisipuri 63.500 15,6 foarte

redusă medie

5 Solonceacuri 8.100 2,0 foarte redusă 6 Cernisoluri (Kastanoziomuri) -

sistem de clasificare nou - SRTS2003

900 0,2 Medie

7 Histosoluri 110.600 27,2 redusă ridicată 8 Antrosoluri - sistem de

clasificare nou - SRTS 200310.400 2,6 Scăzută

*) I. Munteanu - 1996 -„Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”


34/72

34

CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1. Ameninţări pentru biodiversitate şi presiuni exercitate asupra biodiversităţii

5.1.1. Flora şi fauna sălbatică

CORMOFITEDin punct de vedere al indicilor fitocenologici cantitativi, majoritatea speciilor

studiate au o abundenţă şi frecvenţă redusă, excepţie fac Eryngium maritimum şiConvolvulus persicus , specii la care de altfel au fost găsite situri noi de răspândirenesemnalate în literatură.

Sozologic, speciile studiate sunt împărţite în trei categorii, şi anume: critic periclitatpericlitate şi vulnerabile . O atenţie deosebită, pentru care sunt necesare măsuri deconservare şi reabilitare, trebuie acordată speciilor critic periclitate cum sunt:Limoniumbellidifolium (specie subendemică), Convolvulus persicus, Asparagus brachyphyllus,Petasites spurius, Argusia sibirica, Alyssum borzaeanum și Elymus farctus subsp.Bessarabicus. Considerăm că alături de aceste specii critic periclitate sunt necesareaplicarea unor măsuri de reabilitare şi speciei endemiceCentaurea pontica .

Un alt aspect de luat în calcul este modul cum au evoluat speciile din punct devedere sozologic. Pentru confirmarea statutului speciilor au fost consultate patru liste roşidin ani diferiţi, după cum urmează: CRR (2009); LRD (2000); FIR (2009) şi LRR (199).Dacă sunt comparate listele din 2009 cu cele din 2000 respectiv 1994 rezultă că speciileau un caracter sozologic mai slab. Cu alte cuvinte, avem mai multe specii periclitate şi critipericlitate faţă de perioada 1994 – 2000.

De asemenea, speciile Polygonum maritimum, Linaria genistifolia subsp. euxina,Gypsophila perfoliata, Eleocharis parvula, Cyperus hamulosus, Carex secalina, Scirpuslittoralis , Carex extensa , Asparagus brachyphyllus , Petasites spurius, Argusia sibirica,Elymus farctus subsp. bessarabicus, Ammophila arenaria subsp. arundinacea, Aegilopstriuncialis, Stipa pennata subsp. sabulosa nu au fost până în 2009 incluse în LRD (2000)sau LRR (2000).

În perioada iulie - septembrie 2014 au fost identificate 317 specii de cormofite.

Au fost identificate aspecte deosebite în perioada de analiză în ceea ce priveșteprezența ridicată de specii antropofile și invazive.

Principalul factor de periclitare – pașunatul excesiv cu mult peste limita desuportabilitate a pășunilor din R.B.D.D.

Sunt necesare studii de evaluare a pajiștilor din R.B.D.D. și degajarea/destufizareaunor zone noi pentru extinderea suprafețelor de pășunat. Efectul preconizat va fi observat


35/72

35

în diversitatea de specii crescută și presiune mai scăzută asupra habitatelor de interescomunitar.

MACRONEVERTEBRATE ACVATICE

Au fost identificate 26 de specii de macronevertebrate acvatice apartinând la 9grupe taxonomice: Odonata, Ephemeroptera, Heteroptera, Coleoptera, Amphipoda,Mysidacea, Gastropoda, Hirudinea şi Hydrachnidae .

Grupul cu cel mai mare număr de specii este cel al moluştelor din grupulgastropodelor – melci – cu 12 specii identificate.

NEVERTEBRATE TERESTRE

Investigațiile ortopterofaunistice realizate în perioada martie- iunie 2014 în R.B.D.D.prezintă următoarele caracteristici:

- În zonele investigate, au fost observate un număr de 46 de specii de ortoptere (47,5% dintotalul speciilor observate în R.B.D.D. și 24,2% din totalul speciilor observate îRomânia), 22 aparținând SubordinuluiEnsifera și 24 aparținând SubordinuluiCaelifera ;

Investigațiile ortopterofaunistice realizate în perioada iulie-septembrie 2014 înR.B.D.D. prezintă următoarele caracteristici:

- În zonele investigate, au fost observate un număr de 29 de specii de ortoptere(35,8% din totalul speciilor observate în R.B.D.D. și 15,2% din totalul speciilobservate în România), 15 aparținând SubordinuluiEnsifera și 14 aparținândSubordinuluiCaelifera ;

PEȘTI

Din cele 136 specii identificate în tot RBDD aparţinând la 3 Clase cu 20 Ordine, 45Familii (ceea ce reprezintă circa 75-80% din ihtiofauna României) în bălţile dintre braţelefluviului s-au identificat:

- în martie – iunie 2014 un număr de35 de specii de peşti (marea majoritatea suntfrecvent întâlnite în mediul lacustru al RBDD);

- în iulie 2014 un număr de33 de specii de peşti (marea majoritatea sunt frecvent întâlnite în mediul lacustru al RBDD).

AMFIBIENI


36/72

36

În perioada vernală și estivală timpurie a anului 2014 în zona R.B.D.D. au fostidentificați 9 din cei 11 taxoni de amfibieni cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.

În perioada estivală și serotinală a anului 2014 în zona R.B.D.D. au fost identificați din cei 11 taxoni de amfibieni cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.D.

Având în vedere faptul că în sectorul Revărsarea – Rachelu au fost identificate în

repetate rânduri exemplare de Rana dalmatina care se reproduc în corpurile acvatice dinlunca inundabilă a Dunării, recomandăm intensificarea, în perioadele vernale aleurmătorilor ani, a cercetărilor de teren din zonele marginale ale R.B.D.D. pe sectorul dintrSomova și Isaccea.

Având în vedere faptul că în zona Vadu a fost identificată o infrastructură carefuncționează ca o capcană, cauzând mortalitate în populațiile locale ale unor specii deamfibieni de interes conservativ și de interes comunitar recomandăm inițierea unui studiumultianual de monitorizare a efectului acestei infrastructuri (necesară pentru cuantificareimpactului negativ al acesteia asupra speciilor de interes conservativ și de interes

comunitar).REPTILE

În perioada vernală și estivală timpurie a anului 2014 în zona R.B.D.D. au fostidentificați 9 din cei 12 taxoni de reptile cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.D.

În perioada estivală și serotinală a anului 2014 în zona R.B.D.D. au fost identificați din cei 12 taxoni de reptile cunoscuți până în prezent în perimetrul R.B.D.D.

Având în vedere faptul că în zona Vadu a fost identificată o infrastructură carefuncționează ca o capcană, cauzând mortalitate în populațiile locale ale unor specii dereptile de interes conservativ și de interes comunitar recomandăm inițierea unui studiumultianual de monitorizare a efectului acestei infrastructuri (necesară pentru cuantificareimpactului negativ al acesteia asupra speciilor de interes conservativ și de interescomunitar).

Având în vedere faptul că în sectorul Revărsarea – Rachelu a fost identificat unexemplar de Elaphe longissima , care probabil pătrunde acidental în lunca inundabilă aDunării. Având în vedere că zona Capaclia, de lângă lacul Gorgonel (acesta din urmă fiind

în perimetrul R.B.D.D.) are aceleași caracteristici de habitat si elemente geomorfologice casectorul de la Revărsarea – Rachelu, recomandăm desfășurarea în următorii ani, acercetărilor de teren în zona de la Capaclia și malurile lacului Gorgonel în vederea stabilirprezenței sau absenței speciei în respectivul loc (singurul în care sunt șanse caElaphelongissima să pătrundă în R.B.D.D., înregistrarea lui contribuind la creșterea numărului detaxoni de vertebrate a rezervației).


37/72

37

PĂSĂRI

În urma analizei literaturii de specialitate rezultă că în ultimii 23 de ani (1990-2014) în perioada prevernală (lunile februarie şi martie) în perimetrul R.B.D.D.au fost semnalatecel puţin 174 de specii de păsări care fac parte din 45 de familii şi 14 ordine.

În perioada vernală şi estivală timpurie în RBDD au fost identificate 190 de specii d

păsări. Pentru cele 190 de specii de păsări s-au realizat 2576 de observaţii şi aprecieri

cantitative din perioada vernală şi estivală timpurie care au fost structurate sub forma uneibaze de date.

Cea mai mare divestitate specifică a fost înregistrată în acestă perioadă de studiu înzonele Sfântu Gheorghe şi Sulina aici înregistrându-se 170 respectiv 164 de specii.

În cadrul investigaţiilor în teren s-a realizat prima semnalare a cuibărituluicodobaturii cu cap galben Motacilla citreola în Delta Dunării.

În perioada estivală târzie, serotinală și autumnală în RBDD au fost identificate 222de specii de păsări. Pentru cele 222 de specii de păsări s-au realizat 1650 de observaţii şiaprecieri calitative şi cantitative.

MAMIFERE

În perioada februarie - martie 2014, în perimetrul R.B.D.D. au fost înregistrate:

- un exemplar de Martes foina (jder de piatră);

- un exemplar de Castor fiber (breb);- 77 exemplare de Lutra lutra (vidră);

- 11 exemplare de Mustela lutreola (nurcă europeană), din care 4 capturate;

- 7 exemplare de Spermophilus citellus (popândău);

- 123 exemplare de Lepus europaeus (iepure de câmp);

- 435 exemplare de Ondatra zibethicus ( bizam);

- 87 exemplare de Canis aureus (șacal); - 50 exemplare de Vulpes vulpes (vulpe);

- 40 exemplare de Nyctereutes procyonoides (enot);

- 10 exemplare de Meles meles (viezure);

- un exemplar de Mustela erminea (hermelină);


38/72

38

- 24 exemplare de Mustela nivalis (nevăstuică);

- 6 exemplare de Mustela putorius (dihor comun);

- 120 exemplare de Sus scrofa (mistreţ);

- 8 exemplare de Capreolus capreolus (căprior);

- 7 exemplare de Felis silvestris (pisică sălbatică); - 93 exemplare de Rattus norvegicus (șobolan cenușiu).

În aprilie – iunie 2014 din R.B.D.D. au fost înregistrate 21 de specii și anume:

- 4 exemplare de Martes foina (jder de piatră);

- 4 exemplare de Castor fiber (breb);

- 86 exemplare de Lutra lutra (vidră); - 10 exemplare de Mustela lutreola (nurcă europeană);

- 7 exemplare de Spermophilus citellus (popândău);



- 92 exemplare de Canis aureus (șacal);

- 82 exemplare de Vulpes vulpes (vulpe);



- două exemplare deMustela erminea (hermelină);





- 5 exemplare de Felis silvestris (pisică sălbatică);

- 11 exemplare de Rattus norvegicus (șobolan cenușiu);

- 4 exemplare de Talpa europaea (cârtiță);


39/72

39

- 2 exemplare de Arvicola amfibius (șobolan de apă);

- 2 exemplare de Neomys fodiens (chițcan de apă).

În iulie – septembrie 2014 din R.B.D.D. au fost înregistrate 17 de specii și anume:

- 2 exemplare de Martes foina (jder de piatră);

- un exemplar de Castor fiber (breb);- 122 exemplare de Lutra lutra (vidră);

- 10 exemplare de Mustela lutreola (nurcă europeană);



- 204 exemplare de Canis aureus (șacal);

- 106 exemplare de Vulpes vulpes (vulpe);







- 14 exemplare de Felis silvestris (pisică sălbatică);

- 3 exemplare de Talpa europaea (cârtiță);

- un exemplar Erinaceus romanicus (arici).

5.2. Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse

5.2.2 Reţeaua de a rii naturale protejate

Zonele strict protejate cuprind în principal formaţiuni fizice şi biologice sgrupuri de asemenea formaţiuni, habitate ale speciilor de plante şi animale ameninţate sausituri naturale cu valori excepţionale din punct de vedere ştiinţific, al conservării sau frumuseţii lor.

În cadrul RBDD au fost delimitate 20 zone naturale, a căror suprafaţă totală este decirca 50.904 hectare. În aceste zone se pot desfăşura cercetări ştiinţifice privind biologia


40/72

40

menţinerea şi conservarea calităţii mediului precum şi monitorizarea principalilor paramece definesc starea de evoluţie a acestora.

Fig. 5.2.2.1 Zonarea RBDD

Zonele strict protejate adăpostesc multe din speciile de interes comunitar: plante,nevertebrate, peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.

Se observă o reprezentativitate deosebită a zonei strict protejate Sacalin Zătoane,

unde sunt prezente 12 din cele 15 specii de peşti comunitari listaţi în Anexa II a directivHabitate şi 67 din cele 80 specii de păsări listate în Anexa I a Directivei Păsări. Strict protejate sunt înconjurate de zone tampon , care însumează 222996 ha şi

cuprind suprafeţe de teren sau ape care prezintă caracteristici biologice apropiate cu celeale ariei pe care o protejează şi au funcţia de a limita impactul şi presiunea antropică.

Tab. 5.2.2.1 Zonele tampon din RBDDNr.crt.

Zona tampon Suprafaţa (ha) Zona cu regim deprotecţie integrală pe careo protejează

1 Matiţa-Merhei-Letea 22.560 Roşca-Buhaiova

Pădurea Letea Lac Răducu 2 Şontea 12.500 Lac Nebunu3 Caraorman 13.830 Pădurea Caraorman

Arinişul Erenciuc 4 Lumina-Vătafu 13.460 Vătafu-Lunguleţ 5 Dranov 21.760 Sacalin Zătoane

Lac Belciug6 Sărături-Murighiol 5 Sărături-Murighiol

RezervaţiaBiosferei Delta Dunării – 580.000 haZone de dezvoltare durabilă, valorificate economic- 306.100 ha

Zone strict protejate - 50904 ha

Zone tampon - 222996 ha

Zone de reconstrucţieecologică


41/72

41

7 Lac Rotundu 1.240 Lac Rotundu8 Insula Popina 260 Insula Popina9 Cap Doloşman 28 Cap Doloşman 10 Zmeica-Sinoie 31.510 Grindul Lupilor

Istria-SinoieGrindul ChitucInsula Prundu cui Păsări

Insulele Ceaplace11 Lac Potcoava 2.937 Lac Potcoava12 Periteaşca Leahova 210 Periteaşca Leahova 13 Zona marină până la

izobata de 20m103.000 Periteaşca Leahova

Monitorizarea celor 20 zone cu regim de protecţie integrală din cadrul RezervaţieBiosferei Delta Dunării s-a efectuat pe baza deplasărilor în teren, urmărindu-se mai multeobiective:

observaţii asupra stării habitatelor;

observaţiiasupra florei si faunei; observaţii asupra factorilor biotici şi abiotici; observaţii privind impactul antropic în zonă; verificarea indicatoarelor de semnalizare a zonelor.

Monitoringul biodiversităţii în aceste zone s-a făcut pe baza Fişelor de observaţie azonelor strict protejate , completate lunar de către agenţii ecologi din zonă.

Ariile cu regim de protecţie integrală trebuie înţelese din punct de vedere structuralşi funcţional ca subsisteme ale complexului de ecosisteme care este Delta Dunării. Astfelse pot identifica factori de control şi de structurare la nivel macro, cum ar fi regimhidrologic general al deltei, dependent de regimul hidrologic al Dunării, cantitatea şi

calitatea aluviunilor, disponibilitatea nutrienţilor. Din aceasta perspectiva, menţinerea stărde conservare a ariilor strict protejate depinde de variabilitatea acestor factori.Deci, menţinerea structurii actuale zonelor cu regim de protecţie integrală depinde

în mod clar, de actualul model de circulaţie a apei. Chiar motivaţia selectării acestor zoneste un argument care demonstrează reprezentativitatea lor pentru structura deltei, maiales având în vedere gradul lor ridicat de naturaleţe.

Astfel, pădurile Letea şi Caraorman sunt ecosisteme relicte, martori ai unei perioade în care silvostepa ocupa suprafeţe mult mai întinse. Ecosistemele lacustre sunt foarte utileca modele pentru monitorizare. Grindurile şi Insula Popina conserva specii rare, rămăşiţeale stepei. Un caz aparte este aria strict protejată Sacalin-Zatoane, ce poate fi considerataun model pentru evoluţia structurilor costiere specifice deltei şi reflectând modificări ce s

produc în amonte (baraje, îndiguiri, amenajări pentru navigaţie). În privinţa valorii lor economice, aceste arii strict protejate reprezintă o rezervgenetică, participă la procesul de stocare al carbonului, contribuie la retenţia nutrienţilor şau un mare potenţial ecoturistic.


42/72


43/72

43

Amenajamentele silvice se elaborează la nivelul ocoalelor silvice pe unităţi de producţieşi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare.

A.R.B.D.D. analizează situaţia comparativă dintre prevederile amenajamentului silvic şilucrările silviculturale efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producţie şi deunitate amenajistică, iar lunar analizează şi centralizează rapoarte privind activitatea desilvicultură referitoare la situaţia terenurilor forestiere, structura pe specii şi clase devîrstă,suprafaţa pădurilor, împăduriri realizate, terenuri degradate.

Pe teritoriulOcolului Silvic Tulcea :(zona I Sălceni, II,Tudor Vladimirescu,III Maliuc, IVTătaru,V Periprava, VI Letea, XIV Tulcea):

Tab. 6.1.1.1 Fond forestier –Ocolul Silvic Tulcea

Fond forestier Total (ha) În RBDD (ha)

13.275 13.275

din care:

pădure 8.569 8.569

Pe teritoriul Ocolului silvic Rusca ( amenajarea Rusca, Carasuhat şi Pestriţele):

Tab.6.1.1.2 Fond Forestier- Ocolul Silvic Rusca

Fond forestier Total (ha) În RBDD (ha)10.1285 9.726,1

din care:

pădure 6.878 6.558,1


44/72

44

Fig.6.1.1.1 Harta Fond forestier RBDD


45/72

45

Din suprafaţa pădurilor din RBDD, adică suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţieforestieră (asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi) 56% sunt pădurnaturale şi 44% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea şi 49% sunt păduri naturale51% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Rusca.

În arborete, ponderea este deţinută de foioase, răşinoasele fiind slab reprezentate prinspecii de pin negru şi chiparos de baltă, care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe malurilebraţului SF. Gheorghe km.63, fiind plantate artificial. Foioasele sunt reprezentate în speciaprin clone de plop euroamerican, plop alb, plop negru, stejar, frasin de Pensilvania,salcâm, etc..

Tab.6.1.1.3. Structura pe specii şi clase de vârstă:

O.S.Tulcea O.S. Rusca

Pespecii

Ha Pe clasede

vârstă

% Pespecii

Ha Pe clasede

vârstă

%

Salcie 3027 I 8 Salcie 2313 I 24,5

Plop ea 2215 II 15 Plop ea 2029 II 35,5

Plopindigen

1341 III 22 Plopindigen

554 III 23

Salcâm 602 IV 13 Salcâm 688 IV 3,5

Frasin 931 V 10 Frasin 503 V 2,3

Diversetari

114 VI 19 Diversetari

274 VI 11,2

Stejar 392 VII 13 Stejar 23

Răşinoase 14 Răşinoase 11

Diversemoi

16 Diversemoi

151

Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie deprotecţie( 73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%disuprafaţa totală). În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este producereade masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale, vânatul şi altele.Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială.


46/72

46

Indice mediu de creştere pentru păduri :

O.S. Tulcea

- naturale 4,2 mc/an/ha- artificiale 2,6 mc/an/ha

Suprafaţa pădurilor naturale – 56%;naturale - 44%

O.S. Rusca- naturale 6,1 mc/an/ha- artificiale 4,9 mc/an/ha

Suprafaţa pădurilor naturale – 49%;naturale - 51%

Economia forestieră absoarbe o mică parte din forţa de muncă disponibilă din RBDDCreşterea gradului de ocupare a populaţiei în acest domeniu se mai poate face prinpromovarea unor activităţi tradiţionale (împletituri din nuiele de răchită, etc).

Tab.6.1.1.4

Volum de masă lemnoasăexploatat pe anul 2014

OS Tulcea

mii mc

OS Rusca

mii mc

Produse principale 27,9 12195

Produse secundare 389

Produse accidentale 46

Produse de igienă 134

Tabel 6.1.1.5 . Evoluţia volumului de masă lemnoasă exploatată 2010-2014 în OSTulcea

grupa de produseanul produse produse prosuse produse total(mii mc)

principale secundare igienizare accidentale

2010 42.3 0.3 0.3 0.5 43.42011 37.7 1.3 0.1 0.9 402012 39.3 0.3 0.4 402013 29.2 1.3 0 0 30.52014 27.9 0 27.9


47/72

47

Exploatarea masei lemnoase se face preponderent prin firme private dar şi în regieproprie de Regia Naţională a Pădurilor – pentru lucrările de igienizare şi pentru masalemnoasă neadjudecată la licitaţie/negocieri de catre agenţii economici. Beneficiarivolumului de masă lemnoasă exploatată sunt agenţii economici cu capital privat.

Tab. 6.1.1.6 . Volumul de masă lemnoasă exploatat pe beneficiari în anul 201 4:

O.S. Tulcea Agenţi Cumulateconomici de la

începutul anului ( mii mc)

Cu capital destat

3.6

Cu capitalprivat

24.3

O.S.Rusca

Agenţi Cumulateconomici de la

începutul anului (mc)

Cu capital destat

2755

Cu capital

privat

10009

6.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pe teritoriul RBDD predomină formele negative de relief, concretizategeomorfologic, în depresiuni, conturate de grinduri, a căror altitudine variază între 0-12 m(în zonele dunelor înalte de pe grindurile Letea şi Caraorman) şi în Podişul Dobrogean în

jur de 60 m din limita rezervaţiei. Urmare a acestor condiţii staţionale, pădurile sunt situate în două zone fitoclimatice: zona silvostepei umede ce cuprind arborete de pe versanţiiimediaţi din vecinătatea Braţul Tulcea şi în continuare pe Braţul Sf.Gheorghe (parteadreaptă) şi numeroase trupuri mici de pădure în zona nisipurilor continentale de laDunăvăţul de Sus şi Dunăvăţul de Jos, foste perdele de protecţie.Pădurile din delta fluvială se găsesc în cea mai mare parte de- a lungul celor trei braţe aleDunării, dar şi pe gârlele şi canalele de legătură dintre acestea. Păduri se găsesc şi uneleareale din interiorul deltei.Acestea sunt reprezentate prin zăvoaie de salcie care ocupăpărţile mai joase şi plopişuri sau amestecuri de plopi şi sălcii pe părţile mai înalte.


48/72

48

Speciile forestiere din pădurile deltei fluviale sunt: Salcia albă (Salix alba), Salciplesnitoare (Salix fragilis), Plopul alb (Populus alba), Plopul cenuşiu (Populus canescens)şi cele mai extinse arborete de plopi euroamericani de înaltă productivitate, realizate prinplantaţii (97% din totalul speciilor). Se găsesc şi resturi ale vegetaţiei naturale şi sunreprezentate prin exemplare de Frasin comun (Frasinus angustifolia) şi de Frasin pufos (Fraxinus pallisae).

Pădurea Caraorman

Pădurea Letea


49/72


50/72

50

6.1.3. Starea de sănătate a pădurilor În ceea ce priveşte starea de sănătate, arboretele afectat a fost exploatat în cadrul

produselor de igienă sau accidentale, şi valorificat ca lemn de foc pentru populaţia locală.

Starea de sănătate a arboretelor poate fi influenţată de dăunători sau de condiţiilenaturale nefavorabile. Principalul factor biotic negativ care acţionează în pădurile şivegetaţia forestieră din afara fondului forestier, pe teritoriul RBDD, îl reprezintă omizdefoliatoare ale dăunătorului Lymantia dispar.

Dintre factorii abiotici vătămători, în anul 2014 , fenomenul de uscare al arborilor s-amenţinut în limite normale, manifestându-se mai accentuat în incintele îndiguite, fenomendatorat apelor freatice, nivelului scăzut al apei, dar şi din cauza depăşirii vârsteiexploatabilităţii şi a limitelor fiziologice ale speciei.

Tabel 6.1.3 .1. Suprafaţa de pădure afectată de fenomene de uscare

Starea de sănătate a

pădurilor

OS Tulcea OS Rusca

Fenomen de uscare pesuprafaţa

3869,1 ha 10,4 ha

din care:

Incipientă 2502,9 ha

Slabă 896,8 ha

Medie 417,1 ha

Avansată 120,5 ha 10,4 ha

Majoritatea arboretelor afectate de dăunători au fost exploatate în cadrul acţiunilode igienizare şi valorificare ca lemn de foc pentru populaţia locală. Suprafeţele defrişate curmare a acţiunilor de igienizare urmează a fi împădurite.

6.1.4. Suprafeţe de păduri regenerate În 2014 s-au împădurit după cum urmează:

O.S. Tulcea (înha) O.S. Rusca (înha)

Integrale 80,92 18

Completări şirefacere

401 217


51/72

51

Total 481,92 235

6.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor .Presiunea antropică asupra pădurii şi fondului forestier se manifestă pe mai multe

căi.

În primul rând este păşunatul necontrolat al vitelor semisălbatice (bovine,cabaline)cu efective de mii de capete – estimate de DSVSA Tulcea, care produc pagube atâtplantaţiilor nou înfiinţate de plop, salcie, salcâm, stejar, în zonele Maliuc, GorgovaTudor Vladimirescu, Pardina, Chilia, Uzlina dar şi în pădurile naturale cu specvaloroase autohtone cu regim de protecţie integrală Letea şi Caraorman. S-au săpatşanţuri de minim sanitar împotriva păşunatului abuziv şi a sustragerilor de masălemnoasă .Masurile imediate ce se impun pentru remedierea situaţiei trebuie săvizeze eliminarea animalelor lăsate fără supraveghere şi refacerea împrejmuiriizonelor strict protejate Letea şi Caraorman.

Un alt factor de presiune antropică sunt incendiile, provocate sau iscate dinneglijenţa pescarilor crescătorilor de animale sau a turiştilor. Incendiile constituie ufactor de ameninţare a integrităţii fondului forestier. Multe incendii au putut fi opritela limita pădurii datorită benzilor de protecţie contra incendiilor create şi întreţinuanual, prin arătură şi discuire la Ocolul silvic Tulcea şi Oculul Silvic Rusca.S-au întrţinut prin arat şi discuit liniile izolatoare împotriva incendiilor pe o suprafaţă 126 ha.

6.3. Tendinţe

CAPITOLUL 7. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILOR

7.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze Deşeurile de orice fel, rezultate din activităţi umane,constituie o problemă de

actualitate datorită creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora. Datele prezentate în acest capitol sunt furnizate de: operatorii economici ce

desfăşoară activităţi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,date ce au fostraportate periodic conform HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentruaprobarea listei cuprinzand deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, de operatorul desalubritate al oraşului Sulina şi serviciile de salubrizare ce îşi desfăşoaraă activitatea încadrul administraţiilor publice locale.

Datele au fost prelucrate pentru a prezenta evoluţia cantităţilor de deşeuri generate,cât şi cantităţile de deşeuri eliminate sau valorificate de către operatorii economici înperioada 2008 - 2014.

7.1.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale În perimetrul RBDD deşeurile menajere colectate nu sunt supuse nici unui proces

de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare.


52/72

52

Într-o mică măsură se realizează o sortare manuală a deşeurilor depozitate pentrurecuperaea deşeurilor recicla

Documents

Raport Starea Mediului 2014