Raport Starea Mediului Cap 3 Apa.pdf

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

53

33.. AAPPAA

RESURSELE DE APĂ APE DE SUPRAFAŢĂ APE SUBTERANE

MEDIU MARIN ŞI COSTIER APE UZATE ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A CELOR SUBTERANE

3.1. Resursele de apă Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. Existenţa

noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente de această preţioasă resursă. Este în egală măsură factorul climatic important care susţine dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţă şi energie în ciclul hidrologic. Mai mult decât atât, la nivel global, apa reprezintă o resursă limitată.

Activităţile umane exercită presiuni importante asupra resurselor de apă atât cantitativ cât şi calitativ, astfel că este necesară analiza acestei componente a mediului înconjurător, impunându-se crearea de instrumente legislative care să se adreseze clar problemelor apărute şi să contribuie la asigurarea resurselor de apă pentru generaţiile viitoare. Principalul obiectiv strategic al României în domeniul apelor este legat de integrarea europeană, ceea ce implică armonizarea şi implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei calităţii apei.


54

3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile. Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri,

lacuri, fluviul Dunărea( ≈ 90% ) – şi ape subterane ( ≈ 10 % ). Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2006 se prezintă în tabelul nr.3.1.1.

Tabel 3.1.1. Resursele de apa potenţiale si tehnic utilizabile pentru anul 2005

Sursa de ap ă Indicator de caracterizare

Total (mii.mc.)

A Râuri interioare 1. Resursa teoretică 40.000.000 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice* 13.805.691

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune 3.682.569

B Dunăre (direct) 1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) ** 87.000.000 2. Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare 20.000.000 3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune*** 3.477.013

C Subteran 1. Resursa teoretică din care: 9.600.000

• ape freatice 4.700.000

• ape de adâncime 4.900.000 2. Resursa utilizabilă 6.677.150 3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în funcţiune 754.144

Total resurse 1. Resursa teoretică 136.600.000 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 40.482.841

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune 7.913.726

4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică 4.341.972

Notă *cuprinde şi reţeaua lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă

directă în lungul râului; ** ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară; *** inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral ****Sursa:Administraţia Naţională „Apele Române” Cuantumul resurselor teoretice de apă atinge valori mari în comparaţie cu

cerinţele acestei resurse.Existenţa acesteia este esenţială în dezvoltarea societăţii în


55

general şi a ramurilor de activitate în particular (în special în industrie şi agricultură – mari consumatori de apă).

Fig. 3.1.1. Resursele totale de apa

72,10%

21,40%

4,20%2,30%

Resursa teoretică

. Resursa existentă potrivitgradului de amenajare abazinelor hidrografice

Cerinţa de apă pentru protecţiaecologică

Cerinţa de apă a folosinţelorpotrivit capacităţilor de captareaflate în funcţiune

Raportat la populaţia actuală a ţării, rezultă: • resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc. şi an, luând

în considerare şi aportul Dunării; • o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc. şi an, luând în consideraţie

numai aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara noastră în categoria tărilor cu resurse de apa relativ reduse în raport cu resursele altor ţări.

Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spaţiu:

• zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs; • variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s şi km2 în zonele joase, până la 40

l/s şi km2 în zonele înalte). O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel

încât primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite. Dunărea, al doilea fluviu ca mărime dîn Europa (cu lungime de 2850 km, dîn care

1075 km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 x 109 m3. Resursele de apă subterană sunt constituite dîn depozitele de apă existente în

straturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subterane variază pe marile unităti tectonice de pe teritoriul ţării astfel:

• 0,5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord; • 0,5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc; • 0,1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică; • 0,1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreana; • 5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în

zonele de carst din bazinul Jiului şi Cernei.


56

3.1.2. Prelevările de apă În anul 2006 prelevările totale de apă brută la nivelul României au fost de 5,29

mld.m3. din care: • Populaţie: 1,12 mld.m3. • Industrie: 3,74 mld.m3. • Agricultură: 0,43 mld.m3.

Prelevările de apă au scăzut de la 20,4 mld.m3 în anul 1990 la 5,29 mld.m3 în prezent, datorită:

• diminuării activităţii agricole (irigaţii); • diminuării activităţii industriale; • reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice; • reducerii pierderilor; • aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.

Pentru anul 2006 raportul cerinţă/prelevare (figura 3.1.2.) pentru resursele de apă se prezintă în tabelul nr. 3.1.2.

Tabel 3.1.2. Raportul cerinţă/prelevare

Cerin ţa de apă Prelevările de ap ă Gradul de utilizare Programat 2006 Realizat 2006

Activitate Valoare

Activitate Valoare

% (mld.mc) (mld.mc)

Populaţie 1,13 Populaţie 1,12 99,1

Industrie 5,64 Industrie 3,74 66,3

Agricultură 1,13 Agricultură 0,43 38,1

Total 7,90 Total 5,29 67,0

Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” Fig. 3.1.2. Raportul cerinţă/prelevare la nivelul anului 2006

1,13 1,12

5,64

3,74

1,13

0,43

0

1

2

3

4

5

6

Populatiecerinta

Populatieprelevare

Industriecerinta

Industrieprelevare

Agriculturacerinta

Agriculturaprelevare

mld

. m

c


57

Fig. 3.1.3. Gradul de acoperire al cerinţei de apă cu prelevări

Total, 67

Populatie, 99.1

Industrie, 66.3

Agricultura, 38.1 Total

Populatie

Industrie

Agricultura

Prelevările de apă au fost de 67 % din totalul cerinţelor datorită supraestimării

cerinţelor de apă, în special în industrie şi agricultură. 3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de

utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se bazează pe principiile recuperării costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă "utilizatorul plăteşte" şi "poluatorul plăteşte".

Administraţia Naţională “Apele Române”, este singura în drept să aplice sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane, cu excepţia celor pentru care există reglementări specifice în vigoare.

Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor, sunt diferenţiate, în vederea stimulării economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi pe substanţe poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.

Administraţia Naţională “Apele Române”, încheie abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă cu utilizatorii, conform solicitării acestora, în limitele prevederilor din actele de reglementare a folosinţei din punct de vedere al gospodăririi apelor.

Pentru serviciile comune de gospodărire a apelor prestate de Administraţia Naţională "Apele Române", tarifele se stabilesc prin negociere directă între unităţile din


58

subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori. Prestarea serviciilor comune de gospodărire a apelor se face pe bază de contracte încheiate cu beneficiarii.

Divergenţele apărute la încheierea contractelor sau a abonamentelor de utilizare/exploatare între direcţiile de ape sau alte unităţi din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori se negociază ca etapă finală a concilierii, la nivelul central al Administraţiei Naţionale "Apele Române", în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor competente.

Administraţia Naţională "Apele Române", în relaţiile cu utilizatorii, acordă bonificaţii şi aplică penalităţi, dupa caz.

Utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor, evacuând o dată cu apele uzate epurate substanţe impurificatoare în concentraţii mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, li se acordă, potrivit legii, bonificaţii.

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

Constatarea abaterilor de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă, se face de personalul cu drept de control împuternicit în acest scop, prevăzut de lege, şi se consemnează în procesele-verbale încheiate între părţi.

Unităţile de gospodărie comunală care au în administrare reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor pot aplica penalităţile prevăzute în "Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi", care face parte dîn mecanismul economic specific domeniului apelor.

Penalităţile încasate de unităţile de gospodărie comunală se fac venit al acestora şi se folosesc pentru modernizarea instalaţiilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate, conform legislaţiei în vigoare.

Utilizatorii de apă au obligaţia încheierii, lunar sau trimestrial, cu operatorul unic, a unui proces-verbal de reglare şi confirmare certă a debitelor restante, care constituie şi înştiinţare de plată de la data înmânării sau comunicării acestuia. Acest proces-verbal încheiat între semnatarii abonamentului de utilizare/exploatare şi/sau contractului constituie titlu executoriu în condiţiile legii.

Executarea silită în temeiul titlului executoriu se efectuează de Administraţia Naţională “Apele Române”, similar reglementărilor legale în vigoare în materie de colectare a creanţelor fiscale.

Suspendarea dreptului de utilizare/exploatare a resurselor de apă se aplică în cazul neplăţii contribuţiei timp de 6 luni, luându-se totodată măsuri de sistare a prestării serviciului.


59

3.2. Ape de suprafaţă

Totalul cursurilor de apă codificate ale ţării noastre este de 78.905 km. Activitatea de supraveghere a calităţii apelor a fost organizată în anul 2006 în principal pe cursurile mijlocii şi inferioare ale cursurilor de apă (pe o lungime de 27.056 km), unde se manifestă impactul acţiunilor umane asupra mediului, respectiv asupra calităţii apelor. S-au realizat de asemenea şi măsurători în secţiuni de referinţă ale cursurilor de apă, situate în special în zonele superioare, unde acest impact este minim.

3.2.1. Starea râurilor interioare

Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator în parte, valorile cu asigurare de 90%, respectiv 10% în cazul oxigenului dizolvat, sau valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând astfel încadrarea într-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprinşi în normativul cu 5 clase au fost împărţiţi în 5 grupe principale:

• grupa “regim de oxigen” ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn, CCO-Cr;

• grupa “nutrienţi” ce cuprinde: amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total, clorofila;

• grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfaţi;

• grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe prioritare;

• grupa “micropoluanţi organici şi anorganici” ce cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan etc. au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare.

Datele de calitatea apelor fiind variabile aleatoare afectate de o mulţime de cauze, prelucrarea lor se face cu ajutorul unor proceduri statistico-matematice. În consecinţă, caracterizarea calităţii apei, pe bazine hidrografice şi la nivel naţional, rezultă din estimarea numerică şi procentuală a cazurilor înregistrate, relativ la încadrarea secţiunilor de supraveghere pe categorii de calitate (tabel 3.2.2.); repartiţia lungimii cursurilor de apă pe categorii de calitate din punct de


60

vedere chimic (tabel 3.2.1., 3.2.3.). Elaborarea sintezei calităţii apelor curgătoare de suprafaţă pe anul 2006 s-a

bazat pe prelucrarea datelor primare privind analizele fizico-chimice a apelor, date obţinute în 842 de secţiuni de monitorizare, amplasate astfel: 26 în bazinul hidrografic Tisa; 71 în bazinul hidrografic Someş; 99 în bazinul hidrografic Crişuri; 101 în bazinul hidrografic Mureş; 42 în bazinul hidrografic Bega-Timiş; 13 în bazinul hidrografic Nera-Cerna; 51 în bazinul hidrografic Jiu; 126 în bazinul hidrografic Olt; 18 în bazinul hidrografic Vedea; 75 în bazinul hidrografic Argeş; 50 în bazinul hidrografic Ialomiţa; 116 în bazinul hidrografic Siret; 26 în bazinul hidrografic Prut; 28 în bazinul hidrografic Dunăre.

În anul 2006 analiza biologica a calităţii cursurilor de apa în cadrul celor 14 bazine hidrografice s-a efectuat pe baza monitorizării următoarelor elemente biologice: macronevertebrate, microfitobentos, fitoplancton, macrofite acvatice şi peşti.

În caracterizarea saprobiologică a calităţii cursurilor de apă rolul determinant l-a avut macrozoobentosul. S-a ţinut seama în mod special de evoluţia indicelui saprob calculat şi stabilit conform metodei Pantle-Buck.

În cursul anului 2006, calitatea globală a apelor curgătoare de suprafaţă, evaluată în funcţie de situaţia celor 842 secţiuni de supraveghere, conform datelor din tabelul 3.2.2. a fost distribuită astfel: clasa I – 31,4 %; clasa a II-a 46,1 %; clasa a III-a – 15,8 %; clasa IV –a - 3,7 %; clasa a V-a – 3,1 %.

Conform datelor cuprinse în tabelul 3.2.3 din lungimea totală a râurilor monitorizate în anul 2006 de 27.056 de km: 8.051 km (29,8 %) s-au încadrat în clasa I de calitate; 12.565 km ( 46,4 %) în clasa a II-a; 4.465 km (16,5 %) în clasa a III-a; 1388 km (5.,1 %) în clasa a IV-a şi 587 km (2,2 %) în clasa V-a. Raportat la totalul cursurilor de apă codificate de 78.905 km, neluând în consideraţie poluarea datorită fondului natural şi considerând că lungimea cursurilor de apă nemonitorizată are apă de calitatea I÷II, rezultă că 0,7% se încadrează în clasa V, 1,8 % în clasa a IV-a, 5,7% în clasa a III-a şi 91,8 % se încadrează în clasa I÷II-a. (Fig.3.1.4)

În anul 2006, din punct de vedere saprobiologic,(tabel 3.2.4.şi fig.3.1.5.) analiza globală a celor 27.361 km lungime de râuri, monitorizată în 932 de secţiuni a evidenţiat următoarele: • 7.782 km (28,4 %) s-au încadrat în clasa I-a de calitate, stare ecologică foarte

bună; • 12.469 km (45,6 %) s-au încadrat în clasa a II a de calitate, stare ecologică bună; • 5.284 km (19,3 %) în clasa a III - a de calitate,stare ecologică moderată; • 1.404 km ( 5,2 % ) în clasa a IV - a de calitate, stare ecologică slabă; • 422 km (1,5 %) în clasa a V - a de calitate, stare ecologică proastă.


61

Tabel 3.2.1. Lista principalelor tronsoane de râu cu apa situată în clasa a V-a de calitate (din punct de vedere chimic), conform evaluării situaţiei înregistrate în anul 2006

Bazinul hidrografic

Cursul de apa Tronsonul Lungime (km)

Someş-Tisa

Cisla Av. Baia Borsa - confluenta cu râul Viseu 9

Turt E.M. Turt - confluenta cu râul Tur 20

Ilba Izvoare - confluenta 10

Lapus amonte confluenta cu râul Somes 7

Cavnic E.M.Cavnic - confluenta cu râul Lapus 25

Sasar E.M.Baia Sprie - confluenta cu râul Lapus 19

Mureş

Valea Sesei intreg tronsonul 10 Canal Mures Mort

intreg tronsonul 20

Certej amonte confluenta cu râul Mures 18

Olt Paraul Sarat izvor – cfl.Olt 11

Caracal Caracal – cfl.Olt 21

Chirui Izvor - cfl. Varghis 16

Argeş-Vedea

Dambovnic Izvor – am.cfl.Gligan 32

Dâmbovita Glina - confluenta cu râul Arges 31

Teleorman Am.ev. SAC Costesti – am. cfl. Negras 28

Sabar Izvor – am.cfl.Potop 31

Ialomiţa Dambu Cfl. SE Ploiesti - varsare 9

Siret Rm.Sarat amonte confluenta cu râul Siret 108

Prut Podriga Darabani - ac.Mileanca 11

Bahlui Confl. R.Nicolina - confluenta cu râul Jijia 15 Sursa: Administraţia Naţională”Apele Române”


62

Tabel 3.2.2. Repartiţia secţiunilor de monitorizare pe clase de calitate conform situaţiei globale evaluate în anul 2006 Nr crt

Bazinul hidrografic

Nr. total sec ţ

Reparti ţia sec ţiunilor pe clase de calitate I II III IV V

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1 Tisa 26 4 15.4 17 65.4 3 11.5 - - 2 7.7

2 Someş 71 28 39.4 26 36.6 8 11.3 4 5.6 5 7

3 Crişuri 99 14 14.1 77 77.8 6 6.1 2 2 - -

4 Mureş- 101 39 38.6 42 41.6 13 12.9 4 4 3 3

5 Bega-Timiş 42 17 40.5 9 21.4 14 33.3 2 4.8 - -

6 Nera-Cerna

13 7 53.8 6 46.2 - - - - - -

7 Jiu 51 28 54.9 19 37.3 2 3.9 1 2 1 2

8 Olt 126 43 34.1 45 35.7 30 23.8 4 3.2 4 3.2

9 Vedea 18 - - 8 44.4 8 44.4 1 5.6 1 5.6

10 Argeş 75 7 9.3 52 69.3 11 14.7 1 1.3 4 5.3

11 Ialomiţa 50 25 50 11 22 11 22 2 4 1 2

12 Siret 116 46 39.7 44 37.9 17 14.7 6 5.2 3 2.6

13 Prut 26 - - 10 38.5 10 38.5 4 15.4 2 7.7

14 Dunăre 28 6 21.4 22 78.6 - - - - - -

T O T A L 842 264 31.4 388 46.1 133 15.8 31 3.7 26 3.1 Sursa: Administraţia Naţională”Apele Române”


63

Tabel 3.2.3. Centralizatorul lungimilor de râu cumulate pe categorii de calitate conform situaţiei globale evaluate în anul 2006

Nr. crt.

Bazin hidrografi

c

Lungime

total ă km

Reparti ţia lungimilor pe clase de calitate

I II III IV V

km % km % km % km % km %

1 Tisa 569 76 13.4 405 71.2 59 10.4 - - 29 5.1

2 Someş 1859 676 36.4 787 42.3 213 11.5 117 6.3 66 3.6

3 Crişuri 2032 226 11.1 1695 83.4 102 5.1 9 0.4 - -

4 Mureş-Aranca 3161 1058 33.5 1436 45.4 478 15.1 141 4.5 48 1.5

5 Bega-Timiş 1514 538 35.5 437 28.9 486 32.1 53 3.5 - -

6 Nera-Cerna 390 211 54.1 179 45.9 - - - - - -

7 Jiu 1593 1159 72.8 384 24.1 40 2.5 1 0.1 9 0.6

8 Olt 3497 1071 30.6 1663 47.6 608 17.4 94 2.7 61 1.7

9 Vedea* 1133 - - 586 51.7 433 38.2 86 7.6 28 2.5

10 Argeş 2681 141 5.3 1893 70.6 474 17.7 79 2.9 94 3.5

11 Ialomiţa* 1470 311 21.2 394 26.8 600 40.8 139 9.5 26 1.8

12 Siret 4157 1985 47.8 1387 33.4 503 12.1 174 4.2 108 2.6

13 Prut 1567 - - 843 53.8 469 29.9 229 14.6 26 1.7

14 Dunăre 1075 599 55.7 476 44.3 - - - - - -

15 Litoral 358 - - - - - - 266 74.3 92 25.7

T O T A L 27056 8051 29.8 12565 46.4 4465 16.5 138

8 5.1 587 2.2

*inclusiv râul Călmăţui **Sursa: Administraţia Naţională “Apele Române”


64

Tabel 3.2.4 Situaţia globală a lungimilor de râu din România în anul 2006 cumulate pe clase de calitate, în funcţie de starea ecologică(macrozoobentos).

**Sursa: Administraţia Naţională “Apele Române”

Nr. Crt.

Bazinul hidrografic

Lungimea total ă(km)

FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ

km % km % km % Km % km %

1. Tisa 569 309 54,3 214 37,6 17 3,0 - - 29 5,1

2. Someş 1859 382 20,5 781 42,0 429 23,1 217 11,7 50 2,7 3. Crişuri 2022 152 7,5 1439 71,2 431 21,3 - - - -

4. Mureş-Aranca

3161 1218 38,53 1671 52,86 200 6,33 20 0,63 52 1,65

5. Bega-Timiş-Caraş

1554 82 5,28 904 58,17 546 35,14 22 1,41 - -

6. Nera-Cerna 390 - - 390 100 - - - - - - 7. Jiu 1489 1234 82,9 244 16,4 2 0,1 - - 9 0,6 8. Olt 3473 2679 77,1 513 14,8 183 5,3 29 0,8 69 2,0

9. Vedea-Călmăţui-Urlui

1133 - - 343 30,3 760 67,1 30 2,6 - -

10. Argeş 2567 265 10,5 832 32,4 799 31,1 478 18,6 189 7,4

11. Ialomiţa+ Călmăţui

1622 249 15,4 767 47,3 477 29,4 120 7,4 9 0,5

12. Siret 4157 1006 24,2 2186 52,2 770 18,5 195 4,7 - - 13. Prut 1567 - - 1215 77,5 224 14,3 113 7,2 15 1,0

14. Dunăre 1075 - - 829 77,1 242 22,5 4 0,4 - -

15. Desnăţui 384 202 52,6 114 29,7 68 17,7 - - - -

16. Litoral 339 -

- 27 8,0 136 40,1 176 51,9 - -

Total general 27.361 7.782 28,4 12.469 45,6 5.284 19,2 1.404 5,2 422 1,5


65

Fig. 3.1.4. Harta calităţii apei râurilor din punct de vedere fizico-chimic în anul 2006

Fig. 3.1.5. Repartitia lungimii raurilor din Romania pe clase de calitate - din punct de vedere saprobiologic in anul 2006

45,6%

19,3%

5,2%

28,4%

1,5%

F.buna Buna Moderata Slaba Proasta


66

3.2.2. Starea lacurilor

Datele centralizate în tabelul 3.2.5. prezintă pentru anul 2006 situaţia principalelor lacuri monitorizate în România, realizată pe bazine hidrografice în funcţie de categoriile de troficitate.

Tabelele 3.2.6. şi 3.2.7. prezintă situaţia calităţii apei lacurilor naturale, respectiv situaţia calităţii apei lacurilor poluate cu nitraţi din surse agricole, realizată pe bazine hidrografice.

În tabele s-au folosit următoarele notaţii: UO – ultraoligotrof; O - oligotrof; M – mezotrof; E – eutrof; H – hipertrof.

3.2.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate.

Datele centralizate în tabelul 3.2.8. evidenţiază următoarele:

• din punct de vedere al nutrienţilor (azotul mineral total şi fosforul total): din 102 lacuri monitorizate, 4 lacuri (3,9%) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 1 lac (1.0%) categoriei oligotrofe, 1 lac (1,0%) categoriei oligo-mezotrofe, 13 (12,7%) categoriei mezotrofe, 14 (13,7%) categoriei mezo-eutrofe, 35 (34,4%) categoriei eutrofe, 16 (15,7%) categoriei eutrof-hipertrof şi 18 (17,6%) categoriei hipertrofe. Datele centralizate din tabelul 3.2.9. evidenţiază următoarele:

• din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice: din 102 de lacuri monitorizate, 15 lacuri (14,7%) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 33 lacuri (32,4%) au corespuns categoriei oligotrofe, 17 lacuri (16,7%) categoriei mezotrofe, 8 lacuri (7,8%) categoriei mezo-eutrofe, 12 lacuri (11,8%) categoriei eutrofe, 4 lacuri (3,9%) categoriei eutrof-hipertrof şi 13 lacuri (12,7%) categoriei hipertrofe. 3.2.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei Analiza datelor din tabelul centralizator 3.2.10. conduce la următoarele concluzii: • din totalul de 102 lacuri, 48 de lacuri (47,1%) s-au încadrat în clasa I-a de

calitate, 34 lacuri (33,3%) în clasa aII-a, 18 lacuri (17,6%) în clasa aIII-a şi 2 lacuri (2,0%) în clasa a IV-a.


67

Tabel 3.2.5.Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din România în anul 2006

Nr. crt.

gen.

Nr. crt. b.h.

Lacul

Cursul de apa pe care

este amplasat

lacul

Volumul total

(milioane m3)

Folosinta principala

Calitatea apei (categoria)

Nutrienti:azot total si fosfor

total Biologie

1. Bazinul hidrograficTisa

1. 1 Calinesti-Oas

acumulare Tur 29.0 complexa H E

2. Bazinul hidrografic Somes

2. 1 Buhaescu glaciar - 0,004 - E O

3. 2 Stiucilor Natural de excavatie

- - - O-M O

4. 3 Bodi-Mogosa

natural Sasar 0,3.9 complexa E-H UO

5. 4 Colibita acumulare Bistrita 101.2 complexa E O

6. 5 Gilau acumulare Somesul Mic

4.2 complexa M-E O

7. 6 Firiza - Strâmtori

acumulare Firiza 16.6 complexa E-H UO

8. 7 Vârsolt acumulare Crasna 39.9 complexa M M

3. Bazinul hidrografic Crisuri

9. 1 Dragan acumulare Dragan 124 energie electrica ME O

10. 2 Lesu acumulare Iad 33,8 energie electrica H O

11. 3 Taut acumulare Cigher 33,7 atenuare viituri

E O

12. 4 Tileagd acumulare Crisul

Repede 63,3 atenuare

viituri E O

4. Bazinul hidrografic Mures

13. 1 Bucura glaciar Râul Mare 0,487 - U U

14. 2 Ighis acumulare Ighis 13.4 alimentari cu apa E E

15. 3 Bezid acumulare Cusmed 31.0 atenuare viituri

E UO

16. 4 Teliuc (Cincis)

acumulare Cerna 41.0 alimentari cu apa

M O

17. 5 Hateg acumulare Râul Mare 14.5 energie electrica

M U

5. Bazinul hidrografic Bega -Timis

18. 1 Surduc acumulare Gladna 66.3 complexa E O

19. 2 Trei Ape acumulare Timis 6.3 complexa M O

20. 3 Gozna acumulare Bârzava 12.0 complexa M O

21. 4 Secu acumulare Bârzava 15.1 complexa M O

6. Bazinul hidrografic Nera -Cerna

22. 2 Herculane acumulare Cerna 15.7 complexa M O

3. 3 Valea lui Iovan

acumulare Cerna 126.0 complexa E M

7. Bazinul hidrografic Jiu

24. 1 Lacul Mic- Giormane

- - - turism M-E E


68

25. 2 Garla - Mare

de tasare Jiu 0,600 turism O E

26. 3 Valea de Pesti

acumulare Jiul de Vest 5.0 alimentari cu apa

UO O

27. 4 Isalnita acumulare Jiu 1.4 alimentari cu apa E O

8. Bazinul hidrografic Olt

28. 1 Sfanta-Ana Vulcanic Tusnad 0.250 - M M

29. 2 Balea glaciar Cartisoara 0.240 - UO O

30. 3 Arpas acumulare Olt 1.1 alimentari cu apa

H E

31. 4 Frumoasa acumulare Frumoasa 10.6 alimentari cu apa M O

32. 5 Sacele acumulare Târlung 18.3 alimentari cu apa

M UO

33. 6 Cornet acumulare Valea Mare 0.7 alimentari cu apa

EH O

34. 7 Gura Râului acumulare Cibin 15.5 alimentari cu apa E O

35. 8 Govora acumulare Olt 19.0 energie electrica E O

36. 9 Babeni acumulare Olt 78.3 energie electrica

H E

37. 10 Vidra acumulare Lotru 340.0 complexa E UO 38. 11 Bradisor acumulare Lotru 38.0 complexa E M

39. 12 Strejesti acumulare Olt 31.0 energie electrica E M

40. 13 Ipotesti acumulare Olt 5.2 energie electrica

E

E

9. Bazinul hidr ografic Arges

41. 1 Balta Comana

natural de lunca

Neajlov 6.000 - H M

42. 2 Vidraru acumulare Arges 473.0 complexa ME O

43. 3 Zigoneni acumulare Arges 13.4 energie electrica

E O

44. 4 Vâlcele acumulare Arges 44.0 energie electrica E O

45. 5 Budeasa acumulare Arges 55.0 complexa E O

46. 6 Golesti acumulare Arges 86.0 complexa EH O

47. 7 Râusor acumulare Râul Târgului 68.0 energie

electrica E O

48. 8 Gradinari acumulare Ilfovat 12.4 complexa ME M

49. 9 Facau acumulare Ilfovat 3.0 irigatii E M

50. 10 Pecineagu acumulare Dâmbovita 69.0 energie electrica

E O

51. 11 Vacaresti acumulare Dâmbovita 54.0 complexa E O

52. 12 Lacul Morii acumulare Dâmbovita 19.6 atenuarea viiturilor

EH E

53. 13 Cernica acumulare Colentina 8.8 complexa H H

10. Bazinul hidro grafic Ialomita

54. 1 Snagov natural Ialomita 17.2 agreement E-H M-E


69

55. 2 Caldarusani natural Ialomita 4.5 agreement H E-H

56. 3 Amara natural Ialomita 2.6 terapeutic - -

57. 4 Fundata natural Ialomita 10.0 terapeutic - -

58. 5 Pucioasa acumulare Ialomita 11.0 alimentari cu apa

E O

58. 6 Paltinu acumulare Doftana 62.3 alimentari cu apa M-E UO

60. 7 Dridu acumulare Ialomita 60.0 complexa E-H M

61. 8 Maneciu acumulare Teleajen 58.0 complexa M-E UO

11. Bazinul hidrografic Siret

62. 1 Lala glaciar Lala 0.039 - UO UO

63. 2 Lacul Rosu natural - - turistic M-E UO

64. 3 Rogojesti acumulare Siret 48.4 complexa E M-E

65. 4 Bucecea acumulare Siret 24.5 complexa E M-E

66. 5 Galbeni acumulare Siret 71.0 complexa E-H E-H

67. 6 Calimanesti acumulare Siret 44.3 energie electrica E O

68. 7 Dragomirna acumulare Dragomirna 17.0 alimentari cu apa M-E E

69. 8 Izvorul Muntelui

acumulare Bistrita 1230.0 complexa M M-E

70. 9 Bâtca Doamnei acumulare Bistrita 10.0 energie

electrica M-E UO

71. 10 Poiana Uzului

acumulare Uz 90.0 alimentari cu apa

M-E M

72. 11 Tungujei acumulare Sacovat 25.0 complexa E UO

73. 12 Puscasi acumulare Racova 20.7 complexa H UO

74. 13 Solesti acumulare Vasluiet 47.0 complexa H UO

75. 14 Râpa Albastra

acumulare Simila 25.8 omplexa H O

76. 15 Cuibul Vulturilor acumulare Tutova 54.6 complexa H M

77. 16 Jirlau natural Valea Boului

5.6 piscicultura E-H O

78. 17 Amara natural Buzoel 3.6 pscicultura M-E O

79. 18 Balta Alba natural Boldul 5.1 terapeutica - -

80. 19 Siriu acumulare Buzau 158.0 complexa M_E O

81. 20 Cândesti acumulare Buzau 4.4 complexa E M

12. Bazinul hidrografic Prut

82. 1 Stânca Costesti

acumulare Prut 1400.0 complexa E O

83. 2 Negreni acumulare Baseu 19.8 complexa H O

84. 3 Mileanca acumulare Podriga 9.5 complexa E-H M

85. 4 Catamaresti acumulare Sitna 14.0 piscicultura E M

86. 5 Halceni acumulare Miletin 49.5 alimentari cu apa

E-H O

87. 6 Pârcovaci acumulare Bahlui 5.5 alimentari cu apa M-E UO


70

88. 7 Tansa acumulare Bahlui 33.0 complexa E-H UO

13. Bazinul hidrograf ic Dunare

89. 1 Razelm (Razim)

natural Dunare 909.0 piscicultura E M

90. 2 Galatui natural Berza 8.5 piscicultura M H

91. 3 Sinoe natural trnzitoriu

Dunare 211.0 piscicultura H H

92. 4 Bugeac natural Dunare 41.1 piscicultura E-H H

93. 5 Oltina natural Dunare 60.0 piscicultura H H

94. 6 Portile de Fier I acumulare Dunare 2900.0 energie

electrica E M

95 7 Portile de Fier II

acumulare Dunare 1000.0 energie electrica

E M-E

96 8 Mariuta acumulare Mostistea 14.0 complexa E M

97. 89 Frasinet acumulare Mostistea 180.0 complexa E O

98. 10 Iezer acumulare Mostistea 280.0 complexa E M

14. Bazinul hidrografic Litoral

99. 1 Tasaul natural - 57.0 piscicultura H H

100. 2 Siutghiol natural - 88.7 piscicultura,

irigati, agrement

H H

101. 3 Techirghiol natural - 41.8 terapeutic - -

102. 4 Tatlageac natural - 14.0 piscicultura H H

103. 5 Mangalia natural tranzitoriu

- 15.7 terapeutic E H

104. 6 Nuntasi natural - 9.3 terapeutic H H

105. 7 Corbul natural - 24.7 piscicultura si irigatii

H H

106. 8 Babadag liman fluviatil

litoral 42,0 piscicultura si irigatii

E-H M

Sursa:Administraţia Naţională „Apele Române


71

Tabel 3.2.6. Situaţia calităţii apelor lacurilor naturale în anul 2006

Nr. crt.

gen.

Nr. crt. b.h.

Lacul Natura lacului



Volumul total (mil.

m3)

Nutrienti: azot total si fosfor total

Biologie

1 2 3 4 6 7 8 9

Bazinul Hidrografic Somes

1. 1 Buhaiescu Glaciar 0.004 - E O

2. 2 Stiucilor Natural - - O-M O

3 3 Bodi-Mogosa Natural de excavatie

0.39 turism E-H UO

Bazinul Hidrografic Mures

4 1 Bucura Glaciar 0.487 - U U

Bazinul Hidrografic Jiu

5 3 Lacul Mic- Giormane Natural - turism M-E E

6 4 Garla - Mare Natural de tasare

0,600 turism E E

Bazinul Hidrografic Olt

7 1 Sf Ana Natural vulcanic 0,250 - M M

8 2 Balea Glaciar 0,240 - UO O

Bazinul Hidrografic Arges

9 1 Balta Comana Natural de lunca 6.000 - H ME

Bazinul Hidrografic Ialomita

10. 1 Snagov Natural 17.2 agrement E-H ME

11. 2 Caldarusani Natural 4.5 agrement H EH

Bazinul Hidrografic Siret

12. 1. Lala Glaciar - turism UO UO

13.. 2. Lacul Rosu Natural de surpare surpare

- turism M-E UO

Bazinul Hidrografic Dunare

14. 1 Galatui Natural 8.5 piscicultura M H



72

Tabel 3.2.7. Situaţia calităţii apei lacurilor poluate cu nitraţi din surse agricole în anul 2006

Nr. crt. Gen

Nr. crt. b.h.

Lacul

Cursul de apa pe care

este amplasat

lacul

Volumul total (mil. m3)



Sursa de poluare

Nutrienti: azot

total si fosfor total

Biologie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1. Bazinul hidrografic Siret

1. 1 Galbeni acumulare Siret 71,0 complexa E-H E-H

SC Agricola International SA – Ferma

“Nicolae Bălcescu”

2. 2. Cuibul-Vulturilor acumulare Tutova 54,6 complexa E-H O

Surse difuze cu

nitrati

3. 3. Tungujei acumulare Sacovat 25,0 complexa E UO Surse difuze

4. 4. Puscasi acumulare Racova 20,7 complexa E-H O Surse difuze

2. Bazinul hidrografic Prut

5. 1 Negreni acumulare Baseu 19,8 complexa

H O Surse difuze

6. 2 Parcovaci acumulare Bahlui 5,5 alimentari cu apa

M-E UO Surse difuze

7. 3 Tansa acumulare Bahlui 33,0 complexa E-H UO

Surse difuze si

piscicultura intensiva

8. 4 Halceni acumulare Miletin 49,5 alimentari cu apa

E-H O Surse difuze

piscicultura intensiva 3. Bazinul hidrografic Litoral

9. 1 Babadag liman fluviatil

litoral 42,0 piscicultura si irigatii

E-H H SC Pig Com Satu Nou

10. 2 Nuntasi laguna litoral 9,28 terapeutica H H SC MARIA TRADING

SRL

11. 3 Mangalia liman fluvio-

maritim litoral 15.7 terapeutic E H

Suin Prod Albesti si Avicola

Constanta

12. 4 Tasaul liman fluvio-

maritim Litoral 57.0 piscicultura H H

SC AGROIND

Tour Sibioara

13. 5 Corbul fluvio-maritim Litoral 24.7 piscicultura

si irigatii H H

SC AGROIND

Tour Complex

Corbu



73

Tabel 3.2.8. Încadrarea principalelor lacuri din România în categorii de troficitate, în anul 2006, în funcţie de valorile nutrienţilor

BAZINUL HIDROGRAFIC NR.TOTAL

DE LACURI

GRADUL DE TROFICITATE UO O O-M M M-E E E-H H

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Tisa 1 - - - - - - - - - - - - 1 100,0 Someş 7 - - - - 1 14,3 1 14,2 1 14,3 2 28,6 2 28,6 - - Crişuri 4 - - - - - - - - 1 25,0 2 50,0 - - 1 25,0 Mureş 5 1 20,0 - - - - 2 40,0 - - 2 40,0 - - - - Bega-Timiş 4 - - - - - - 3 75,0 - - 1 25,0 - - - - Nera-Cerna 2 - - - - - - 1 50,0 - - 1 50,0 - - - - Jiu 4 1 25,4 1 25,0 - - - - 1 25,0 1 25,0 - - - - Olt 13 1 7,7 - - - - 3 23,0 - - 6 46,2 1 7,7 2 15,4 Argeş 13 - - - - - - 1 7.7 2 15,4 5 38,4 2 15,4 3 23,1 Ialomiţa 6 - - - - - - - - 2 33,3 1 16,7 2 33,3 1 16,7 Siret 19 1 5,3 - - - - 1 5,3 6 31,6 5 26,3 4 21,0 2 10,5 Prut 7 - - - - - - - - 1 14.3 2 28.6 3 42.8 1 14.3 Dunăre 10 - - - - - - 1 10 - - 6 60 1 10 2 20 Litoral 7 - - - - - - - - - 1 14,2 1 14,2 5 71,6 TOTAL 102 4 3,9 1 1,0 1 1,0 13 12,7 14 13,7 35 34,4 16 15,7 18 17,6



74

Tabel 3.2.9. Încadrarea principalelor lacuri din România în categorii de troficitate, în anul 2006, în funcţie de valorile biomasei

fitoplanctonice Bazinul

hidrografic Nr.total

de lacuri Gradul de troficitate

UO O O-M M M-E E E-H H

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Tisa 1 - - - - - - - - - - 1 100,0 - - - -

Somes 7 2 28,6 4 57,1 - - 1 14,3 - - - - - - - -

Crisuri 4 - - 4 100,0 - - - - - - - - - - - -

Mures 5 1 20,0 3 60,0 - - - - - - 1 20,0 - - - -

Bega-Timis 4 - - 4 100,0 - - - - - - - - - - - -

Nera-Cerna 2 - - 1 50,0 - - 1 50,0 - - - - - - - -

Jiu 4 - - 2 50,0 - - - - 1 25,0 1 25,0 - - - -

Olt 13 2 15,5 5 38,5 - - 3 23,0 - - 3 23,0 - - - -

Arges 13 - - - - - - 1 7.7 2 15,4 5 38,4 2 15,4 3 23,1

Ialomita 6 2 33,2 1 16,7 - - 1 16,7 1 16,7 - - 1 16,7 - -

Siret 19 6 31,6 5 26,3 - - 3 15,8 3 15,8 1 5,3 1 5,2 - -

Prut 7 2 28,6 3 42,8 - - 2 28,6 - - - - - - - -

Dunare 10 - - 1 10 - - 4 40,0 1 10 - - - - 4 40,0

Litoral 7 - - - - - - 1 14,3 - - - - - 6 85,7

TOTAL 102 15 14,7 33 32,4 - - 17 16,7 8 7,8 12 11,8 4 3,9 13 12,7



75

Tabel 3.2.10. Încadrarea principalelor lacuri din România în categorii de calitate, conform chimismului apei

BAZINUL HIDROGRAFIC

NR. TOTAL

DE LACURI

CLASA DE CALITATE

I II III IV V

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Tisa 1 - - 1 100 - - - - - -

Someş 7 5 71,4 1 14,4 1 14,4 - - - -

Crişuri 4 2 50,0 2 50,0 - - - - - -

Mureş 5 4 80,0 1 20,0 - - - - - -

Bega-Timiş 4 - - 3 75,0 1 25,0 - - - -

Nera-Cerna 2 2 100 - - - - - - - -

Jiu 4 1 25,0 3 75.0 - - - - - -

Olt 13 7 53,8 6 46,2 - - - - - -

Argeş 13 9 69,2 2 15,4 1 7,7 1 7,7 - -

Ialomţta 6 4 66,6 1 16,7 1 16,7 - - - -

Siret 19 10 52,6 7 36,9 2 10,5 - - - -

Prut 7 - - 2 28,6 5 71,4 - - - -

Dunăre 10 4 40 3 30 3 30 - - - -

Litoral 7 - - 2 28,6 4 57,1 1 14,3 - -

TOTAL 102 48 47,1 34 33,3 18 17,6 2 2,0 - -



76

3.2.3. Starea fluviului Dunărea

Starea calităţii apei fluviului Dunărea în anul 2006, s-a apreciat pe baza prelucrării informaţiilor furnizate în 28 secţiuni de control, amplasate pe Dunăre, cât şi pe braţele Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe.

Din punct de vedere al evoluţiei calităţii, în raport cu categoriile de calitate normate, rezultatele urmăririi calităţii apelor din bazin relevă următoarea situa ţie: faţă de lungimea totală investigată de 1075 km, 599 de km (55,7%) s-au încadrat în clasa a I-a şi 476 km (44,3%) s-au încadrat în clasa a II-a.

În anul 2006 analiza saprobiologică a fluviului Dunărea pe teritoriul românesc a fost urmărită pe o lungime totală de 1.459 km în 58 secţiuni de monitoring, incluzând 1.075 km în 24 secţiuni de monitorig pe fluviul Dunărea şi 384 km în 34 secţiuni în sub-bazinul Desnăţui.

Analiza saprobiologică a apelor din sub-bazinul Desnăţui s-a efecuat pe râurile: Camana 5 km, Desnăţui 115 km,Topolniţa 44 km, Plesuva 12 km, Blahnita 56 km,Crihala 10 km, Drincea 79 km, Balasan 51 km si Ciutura 12 km. Din cei 384 km monitorizati 202 km (52,6%) s-au incadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte buna, 114 km (29,7%) s-au incadrat în clasa a II a de calitate – stare ecologică bună, iar 68 km (17,7%) s-au încadrat în clasa a III a de calitate - stare ecologică moderată.

Din punct de vedere saprobiologic, în anul 2006, în sub-bazinul Desnăţui, 68 km nu s-au încadrat în clasa I şi a II a de calitate.

Analiza saprobiologică a fluviului Dunărea a evidenţiat următoarele: din cei 1.075 km monitorizaţi teritoriul românesc, 829 km (77,1%) s-au încadrat in clasa a II a de calitate - starea ecologică bună şi 242 km (22,5%) s-au încadrat in clasa a III a de calitate - starea ecologică moderată si 4 km (0,4%) s-au încadrat in calasa a IV a de calitate stare ecologică slabă.

Din totalul de 1.075 km al Fluviului Dunărea pe teritoriul românesc, 246 km reprezintă zone critice, care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sub aspectul stării ecologice.

3.2.4. Calitatea apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei

Biosferei Delta Dunării

Dunărea, ecosistemul deltaic precum şi ecosistemele costiere, sunt puncte de confluenţă ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activităţi umane. Starea de calitate a apei fluviului Dunărea pe teritoriul rezervaţiei a fost urmărită pe o lungime de 338 km, cuprinzând 5 tronsoane, având la bază măsurătorile analitice realizate în 10 secţiuni de supraveghere în cadrul campaniilor trimestriale de recoltare:

• Cotul Pisicii-Ceatal Chilia (64 km): Cotul Pisicii, Gura Prutului, Amonte Reni, Aval Reni (4 secţiuni);

• Ceatal Chilia-Periprava (92 km): Ceatal Chilia, Periprava (2 secţiuni); • Ceatal Chilia-Ceatal Sf. Gheorghe (18 km): Tulcea Mm 38+500, Ceatal

Sf.Gheorghe (2 secţiuni); • Ceatal Sf. Gheorghe - Sulina (60 km): Sulina (1 secţiune); • Ceatal Sf. Gheorghe - Sf. Gheorghe (104 km): Sf. Gheorghe (1 secţiune). În secţiunea de monitorizare a calităţii apei fluviului Dunărea, Tulcea Mm38+500,

au fost recoltate probe de apă, săptămînal, astfel că valorile concentraţiilor lunare,


77

reprezintă media a minimum patru probe săptămînale. Pentru celelalte secţiuni determinările s-au efectuat trimestrial.

Din punct de vedere al chimismului apei, fluviul Dunărea se încadrează în clasa a-II-a de calitate conform prevederilor Ordinului MAPM Nr. 1146/10.12.2002 şi ale Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, cu excepţia unor parametri specifici de poluare (produse petroliere, metale grele Pb şi Cd).

În cadrul laboratorului de eco-toxicologie din ARBDD s-au făcut deteminări privind prezenţa produselor petroliere, a pesticidelor organo-clorurate precum şi expertize fizico-chimice în domeniul calităţii apelor. Pentru caracterizarea calităţii apelor din RBDD sunt folosite şi rezultatele cercetărilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea.

Concentraţiile medii de produse petroliere, determinate în 2006 în apele din Dunăre, se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate (0,1 – 0,2 mg/l), valorile medii determinate pentru 2006 fiind mai scăzute decât cele determinate în anul 2005 (fig. 3.2.1. şi 3.2.6.).

Concentraţiile de pesticide organo-clorurate determinate în 2006 scot în evidenţă scăderea valorilor acestor concentraţii comparativ cu anii anteriori şi încadrarea în limitele clasei a II-a de calitate (fig.3.2.2. pentru HCH total, fig.3.2.3. pentru DDT+metaboliţi, fig.3.2.4.pentru DDT şi fig.3.2.5 şi 3.2.7. pentru Lindan, fig. 3.2.8. pentru DDT – medii lunare şi anuale).

Determinările efectuate privind indicatorii regimului de oxigen, respectiv oxigenul dizolvat şi consumul chimic de oxigen, încadrează apele Dunării în limitele clasei a II-a de calitate (fig. 3.2.9. – medii lunare).

Determinările privind prezenţa elementelor biogene, au scos în evidenţă că azotul mineral total a avut valori cuprinse între 0,9 – 3,0 mg N/l, încadrând astfel apele Dunării în clasa a III-a de calitate, cu depăşiri accidentale pentru azotul amoniacal (fig. 3.2.10.), iar fosforul total a avut în anul 2006 concentraţii care încadrează apele Dunării în limita apelor din clasa a II-a de calitate, fără a depaşi limita de 0,2 mg P/l (valorile determinate au fost cuprinse între 0,02 – 0,1 mg P/l cu maxima în vară la Ceatal Sf. Gheorghe şi Sulina).


78

Fig. 3.2.1. Evoluţia valorilor medii lunare de produse petroliere (staţia Tulcea Mm 38+500) în 2005 şi 2006 (ppm)

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

ian. febr. mart. apr. mai iun. iul. aug. sept. oc t. nov . dec.

2005

2006

Clasa II-a

clasa III-a

Fig. 3.2.2. Evoluţia valorilor medii lunare de HCH (staţia Tulcea Mm 38+500) în 2005 şi 2006 (ppb)

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

ian. febr. mart. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.

2005

2006

Fig. 3.2.3. Evoluţia valorilor medii lunare de DDT total (staţia Tulcea Mm 38+500) în 2005 şi 2006 (ppb).

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

0,16

0,18


2005

2006


79

Fig. 3.2.4. Evoluţia valorilor medii lunare de DDT (staţia Tulcea Mm 38+500) în 2005 şi 2006 (ppb).

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12


20052006clasa III-aclasa IV-a

Fig. 3.2.5. Evoluţia valorilor medii lunare de Lindan - izomerul gama HCH (staţia Tulcea Mm 38+500) în 2005 şi 2006 (ppb)

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06


2005

2006

clasa I-a

În vederea monitorizării calităţii apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au fost recoltate trimestrial probe în celelalte 9 secţiuni menţionate.

Fig. 3.2.6. Evoluţia valorilor medii anuale de produselor petroliere (ppm)

0 0,05 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45

cotuPisicii

am.Reni

ct.Izmail

Sulina

cl.a -III-a

2006

2005


80

Fig. 3.2.7. Evoluţia valorilor medii anuale de Lindan (ppb)

0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06

cotuPisici i

am.Reni

ct.Izmail

Sulina2006

2005

Fig. 3.2.8. Evoluţia valorilor medii anuale de DDT total (ppb)

0 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1 0,12

cotuPisicii

am.Reni

ct.Izmail

Sulinacls.a III-a

cls.a II-a

2006

2005

Fig.3.2.9. Evoluţia valorilor medii anuale de CCO-Mn (mg/l)

0 5 10 15 20 25

cotuPisicii

gura Prut

am.Reni

av.Reni

ct.Izmail

Periprava

Sulina

Sf.Ghe

cls.a III-acls.a II-a

2006

2005


81

Fig. 3.2.10. Evoluţia valorilor medii anuale ale azotului amoniacal (mg/l)

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7

cotuPisicii

gura Prut

am.Reni

av.Reni

ct.Izmail

Periprava

Sulina

Sf.Gheclasa III-aclasa II-a20062005

Determinările privind prezenţa metalelor grele în apa Dunării au scos în evidenţă că în anul 2006, din şapte metale analizate, doar zincul şi mercurul au avut concentraţii ce nu au depăşit limitele clasei a II-a de calitate, în toate secţiunile de control. Celelalte metale au depăşit concentraţiile corespunzătoare clasei a II-a de calitate:

• fierul a avut o variaţie a concentraţiilor cuprinsă între 200-4.200 ppb (CMA=100 ppb), maxima înregistrându-se la Sf. Gheorghe în sezonul de primăvară;

• cadmiul a avut o variaţie a concentraţiilor determinate cuprinsă între 2-15 ppb (CMA=1ppb), maximele fiind înregistrate la Sulina şi Sf. Gheorghe în sezonul de vară;

• Cuprul a avut o variaţie a concentraţiilor determinate cuprinsă între 100-820 ppb (CMA=20 ppb), maximele fiind înregistrate la Ceatal Sf. Gheorghe, Sulina şi Sf. Gheorghe, în sezonul de primăvară;

• manganul a înregistrat o variaţie a concentraţiilor cuprinsă între 80-600 ppb (CMA=50 ppb), maximele fiind înregistrate la Ceatal Sf.Gheorghe şi Sf. Gheorghe, în sezoanele de primăvară şi vară;

• plumbul a înregistrat concentraţii cuprinse între 40-140 ppb (CMA=5ppb), maxima fiind înregistrată la Sulina în sezonul de primăvară. 3.3. Ape subterane

De-a lungul timpului, regimul natural al apelor subterane a suferit o serie de

modificări cantitative şi calitative. Aceste modificări sunt datorate atât folosirii lor ca sursă de alimentare cu apă (potabilă şi industrială) pentru populaţie, executării unor lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative cât şi factorilor poluatori (naturali şi antropogeni).

Din punct de vedere cantitativ, al rezervelor de apă, anii bogaţi în precipitaţii, aşa cum au fost anii 2005 şi 2006, duc la creşterea nivelurilor piezometrice. Astfel, în zona câmpiilor Băileşti, Romanaţi şi Bărăgan se pot produce creşteri ale nivelurilor piezometrice de 2-15 m, iar în Dobrogea de sud creşterea poate fi de 2-10 m. In perioadele secetoase se produc scăderi naturale puternice ale nivelurilor piezometrice (de peste 3 m). Efectul este amplificat de prelevările excesive de apa din subteran, prin captări (ex. Bucureşti, în cazul stratelor de Frăteşti sau Rovinari ca urmare a secărilor din zonele miniere). Pericolul cel mai mare, în acest caz; îl reprezintă scăderea drastică a debitelor exploatabile ale captărilor din zonele afectate precum şi atragerea accelerată de ape poluate spre zonele depresionare.

Din punct de vedere al distribuţiei spaţiale a forajelor de monitorizare a calităţii apei subterane se evidentiază concentrarea acestora în zonele joase, de câmpie (unde potenţialul acvifer este mai mare dar şi vulnerabilitatea la poluare a acviferelor este mai mare) şi o distanţare din ce în ce mai mare în zonele înalte.


82

Facând o evaluare de ansamblu a informaţiilor primite din toate bazinele hidrografice, se constată o situaţie critică a calităţii acviferului freatic din numeroase zone ale ţării. Deşi în ultimii ani intensitatea impactului antropic a scăzut (reducerea volumului producţiei industriale şi a zootehniei a dus la scăderea cantităţilor de substanţe poluante evacuate în receptorii naturali) şi au început să se pună în practică măsuri de epurare a apelor uzate, totuşi calitatea apelor subterane rămăne încă necorespunzătoare datorită ritmului lent de autoepurare a acestora.

În anul 2006 s-a perfecţionat Sistemul de monitoring pentru ape subterane, pentru o supraveghere mai atentă şi mai concretă în ceea ce priveste calitatea apei, după cum urmează:

• s-a ramificat reţeaua de foraje pe corpuri de apă;

• s-au introdus tipuri de programe specifice fiecărei zone, astfel: S (supraveghere), P (potabilizare), ZV (zone vulnerabile) şi O (observaţie);

• frecvenţa indicatorilor fizico-chimici a fost stabilită în funcţie de tipuri de programe specifice zonei în care se află fiecare foraj.

• s-a introdus urmărirea indicatorilor bacteriologici pentru forajele de potabilizare; • s-a introdus urmărirea monitorizarii forajelor care sunt în folosinţa terţilor.

În anul 2006 au fost monitorizate un număr de 1.947 foraje, din care 1664 sunt foraje care fac parte din reţeaua hidrogeologică naţională şi 283 sunt foraje de urmărire a poluării amplasate în jurul marilor centre industriale.

Din analiza datelor prelucrate în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în stratul freatic, cele mai multe depăşiri s-au înregistrat la indicatorii: substanţe organice, azotaţi, amoniu, duritate totală, fier.

Majoritatea hidrostructurilor au suferit în timp procese de contaminare a apei cu azotaţi. În ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu azotaţi, depăşiri ale concentraţiei admise la acest indicator s-au inregistrat în 184 foraje, ceea ce reprezintă 9,5% din totalul forajelor monitorizate. Poluarea se resimte însă diferenţiat, existând zone în care în acvifer sunt concentraţii ce se situează cu mult peste limita de 50 mg/l admisă pentru acest indicator(Legea 458/2002), distribuite în majoritatea bazinelor hidrografice.

Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au un caracter cumulativ. Cele două surse majore, cu pondere importantă în contaminarea cu azotaţi sunt: spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de către precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii şi apa de suprafaţă (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape uzate incărcate cu azotaţi.

La aceste două surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adaugă sursele cu caracter aleator generate de aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. In aceste cazuri concentraţiile azotaţilor se situează frecvent în jurul valorii de 100 mg/l, putând atinge, accidental, valori şi de peste 1000 mg/l.

Exploatarea apei în special pentru utilizari casnice şi agricole a contribuit la menţinerea suprafeţelor contaminate, în general în zona ruralului

În anul 2006 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat: în Spaţiul Hidrografic Banat la Comloşu Mare (536,5 mg/l), Otelec Pustinis (478,1 mg/l), Otelec Pustinis F7 (215,0 mg/l), în bazinul hidrografic Olt in zona Izbiceni Pleasov (186,3 mg/l), Coteanca (443,0 mg/l) si Ghergheşti (704,8 mg/l), în bazinul hidrografic Ialomiţa Buzău în zona Luciu Giurgeni (530,0 mg/l), în bazinul hidrografic Barlad în zona Dragalina (peste 300 mg/l) la toate forajele.

Acvifere puternic contaminate cu azotaţi sunt concentrate şi în jurul principalelor zone industriale S.C. AZOMUREŞ Tg. Mureş, S.C. FIBREX Săvineşti, S.C. AZOCHIM Roznov. Acviferele astfel contaminate sunt de tip insular.


83

In ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, 78 de foraje (4,0%) au concentraţii ce depăşesc limita admisă. Ele sunt situate în special în bazinul hidrografic Someş, Mureş, Spaţiul hidrografic Banat şi în bazinul hidrografic Prut. Poluarea cu fosfaţi a apelor subterane freatice are în general cauze şi surse similare cu cele ale poluării cu azotaţi.

Există însă şi numeroase acvifere, situate în bazinul hidrografic Aranca, Jiu, Olt, Călmăţui, Ialomiţa, Buzău şi în spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral, în care prezenţa acestui indicator nu a fost semnalată în cadrul determinărilor curente care s-au efectuat în anul 2006.

O altă cauză a calităţii nesatisfăcătoare a apelor subterane o constituie contaminarea intensă a acviferelor, situate la nivelul întregii ţări, cu substanţe organice şi amoniu.

În 543 din forajele analizate (30,0%) s-au inregistrat depăşiri la indicatorul substanţe organice şi în 437 de foraje (22,4%) s-au constatat depăşiri la indicatorul amoniu.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2006 s-a constatat o tendinţă de diminuare a contaminarii acviferelor cu aceste substanţe.

Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apelor subterane s-au identificat în zonele de intravilan rural unde, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în subteran atât în mod direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor etc.) cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate etc).

Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane se pot grupa în următoarele categorii: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice utilizate în agricultură, metale grele, produse menajere şi produse rezultate din zootehnie.

Pe factori poluatori situaţia se poate evidenţia prin următoarele exemple, astfel: • poluarea cu produse petroliere şi compuşi fenolici ai acviferului freatic din

conul aluvionar Prahova-Teleajen - se datorează rafinăriilor Petrobrazi, Astra şi Lukoil Ploieşti precum şi conductelor de transport produse petroliere (degradări, spargeri etc.);

• poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare şi combatere a bolilor şi dăunatorilor în agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, pesticide etc.) - se regăseşte fie în zona marilor producători de astfel de substanţe (AZOMUREŞ, ARCHIM - Arad, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AGROFERTIL - Roznov etc.) fie în zonele agrigole, unde se produce şi fenomenul de concentrare (poluare suplimentară) datorită administrării incorecte a acestor fertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă în acest fel a afectat în special puţurile individuale din zonele rurale dar şi multe captări de ape subterane. La nivelul anului 2006 se constată totuşi o diminuare a ionilor respectivi ca urmare a reducerii chimizării agriculturii;

• poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare în zonele din jurul marilor platforme industriale (Victoria, Făgăraş, Codlea, Tohanu Vechi, Zărneşti, Bod, Işalniţa, Craiova etc.);

• poluarea cu produse menajere şi produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe organice, compuşi azotici, bacterii etc.) - apare în apele subterane din zona marilor aglomerări urbane (Piteşti, Oradea, Bucureşti, Cluj, Suceava etc) şi în zona marilor complexe zootehnice (Palota, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni etc).


84

• poluarea cu metale grele are 2 cauze principale: • de natură antropică - zone cu concentraţii mari în metale grele

(plumb, cupru, zinc, cadmiu, etc) situate în apropierea exploatărilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Mare, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Râmnicu Vâlcea, Piteşti etc.);

• datorita fondului natural care prezintă concentraţii ridicate de ionii de fier şi mangan - zone întâlnite în Podişul Moldovei (bazinul hidrologic Siret) şi Depresiunea Getica (bazinul hidrologic Olt şi bazinul hidrologic Jiu).

Resursele de apă, în special cele din acviferele freatice, prezintă un risc ridicat de poluare atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, având drept consecinţă directă faptul că ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia din multe zone ale ţării. Astfel, impurificarea pânzei freatice produsă de SC FIBREX Săvineşti şi SC AZOCHIM - Roznov a afectat alimentarea cu apă potabilă prin surse proprii a localităţilor, Roznov, Zărneşti şi parţial captarea de apă Cracău a platformei chimice Săvineşti; aceste localităţi fiind acum alimentate din reţeaua oraşului Piatra Neamţ).

Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil şi are consecinţe grave asupra folosirii rezervei subterne la alimentarea cu apă potabilă.

Depoluarea surselor de apă din pânza freatică este extrem de anevoioasă daca nu chiar imposibilă.

3.4. Mediu marin şi costier Marea Neagră face parte din categoria mărilor intercontinentale, având legatură

cu Marea Mediterană prin Strâmtoarea Bosfor şi cu mările Marmara şi Egee prin Strâmtoarea Dardanele.

Are o suprafaţă de 413.490 kmp, adâncime maximă de 2.245 m, volum de apă de 529.955 km3; lungimea ţărmurilor 4.020 km.

În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii mari ca: Dunărea, Nistru, Bug, Nipru şi Kizil, fapt care duce la salinitate redusă 20-22o/oo. În aportul fluvial, apreciat la 346 kmp, 78% aparţine râurilor din nord-vestul bazinului, între care şi Dunărea. Urmare a deficitului de aluviuni, cât şi a reducerii aportului Dunării, plajele suferă un proces continuu de erodare.

Marea Neagră este supusă în zona litoralului românesc unui proces de poluare urmare a poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cât şi prin activitatea portuară intensă.

În ultimele trei decade Marea Neagră a suferit o degradare importantă a resurselor naturale.

Problemele acute specifice apărute datorită fenomenelor antropice sunt: • declinul stocurilor comerciale de peşti; • pierderea habitatelor, suport al resurselor biotice; • pierderea sau iminenta pierdere a speciilor pe cale de dispariţie; • înlocuirea speciilor indigene cu specii exotice; • protecţia necorespunzătoare a resurselor marine şi costiere faţă de poluările

accidentale; • condiţii neigienice pe majoritatea plajelor, a apelor de îmbăiere şi a celor pentru

piscicultură. Fenomenele antropice semnificative cu influenţe negative asupra ecosistemului

marin sunt: • exploatarea resurselor minerale, petrol şi gaze din platoul continental al Mării

Negre;


85

• transportul naval ce poate produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin evacuări ilegale de la nave (ape de santină şi hidrocarburi) sau accidental, datorită deficienţelor în exploatare;

• industria petrochimică şi chimică, industria grea - construcţii şi reparaţii de nave; • fenomenul de eroziune costieră semnalat în mod special în ultimele decenii a

generat diminuarea suprafeţelor de plaje a litoralului românesc. In ultimul deceniu bilanţul dintre aportul şi pierderile de material sedimentar este negativ, efectul nefavorabil avându-l construcţiile hidrotehnice;

• fenomenul de înflorire algală manifestat în apele marine româneşti datorat aportului de nutrienţi din fluviul Dunărea, corelat cu încălzirea globală a continentului.

3.4.1. Caracterizarea calitatii subsistemului ape costiere De-a lungul litoralului românesc, monitorizarea subsistemului ape costiere s-a

realizat în 16 secţiuni. Secţiunile de monitorizare amplaste de la nord la sud sunt următoarele:

• Gura Buhaz; • Fertilchim Năvodari; • Zona Savoy Comandor; • Zona Rex-Iaki-Majestic; • Zona Flora; • Constanţa Nord Pescărie; • Port Constanţa – Dana 34; • Port Constanţa – Dana 84 -86; • Port Constanţa Sud Insula; • Intrare port Constanţa; • Eforie Nord Belona* (*secţiune de referinţă); • Eforie Sud Dig Sud; • Costineşti; • Olimp Zona Panoramic Belvedere; • Avanport Mangalia; • Vama Veche.

În cadrul programului “Blue Flag” (Steagul albastru) sunt monitorizate următoarele secţiuni:

• staţiunea Mamaia zonele: Savoy-Comandor, Rex- Iaki- Majestic, Flora; • staţiunea Olimp zona: Panoramic - Belvedere

Datorită aportului permanent a apelor Dunării, cât şi regimului vânturilor şi curenţilor marini, factorii abiotici în zona litoralului românesc suportă importante variaţii sezoniere.


86

Fig. 3.4.1. Tipuri de ape costiere şi tranzitorii


87

Fig. 3.4.2. Reţeaua de monitoring integrat pentru apele de tranziţie şi costiere

S-au prelevat probe din trei secţiuni: tărm, izobata 5m şi izobata 20 m. Principalii indicatori chimici analizaţi au fost:

• pH-ul a prezentat valori cuprinse între 7,3 – 8,5 specifice apelor clorurate; • temperatura apei marine, în funcţie de perioada de prelevare, a prezentat

valori cuprinse între 110C - 27 0 C; • salinitatea apei marine a înregistrat în anul 2006 o valoare medie de

11,61‰. mai scazută faţă de valoarea medie înregistrată în anul 2005 de 12,49‰. In secţiunile Port Constanţa, Dana 34 şi Port Constanţa, Dana 84 – 86 unde există evacuări de ape uzate neepurate, valoarea medie a salinităţii a fost de 9,08 g ‰, respectiv 9,07 g ‰. In zona de larg la izobata de 20m valorea medie a salinităţii a fost de 16,57 ‰, mai ridicată faţă de valoarea medie înregistrată în anul 2005.

• indicatorii regimului oxigenului:


88

• oxigenul dizolvat a înregistrat valori cuprinse între 6,8 – 8,3 mg / l. La staţiile amplasate în Constanţa Sud: Danele 34 şi 84-86, în lunile iulie, august şi septembrie au înregistrat valori ale oxigenului dizolvat cuprinse între 0,3 – 5,1mg / l;

• încărcarea organică determinată prin CCO-Mn a prezentat în secţiunile Gura Buhaz şi Vama Veche valori cuprinse 3,57 – 5,75 mgO2/l, iar ân secţiunile Dana 34 şi Dana 84-86 valori cuprinse între 11,06 – 16,6 mgO2/l;

• încărcarea organică determinată prin CBO5 a prezentat în secţiunile Gura Buhaz şi Vama Veche valori cuprinse între 1,1 – 1,8 mgO2/l; iar în secţiunile Dana 34 şi Dana 84-86 valori mai ridicate cuprinse între 4,1 – 6,36 mgO2/l numai în lunile iulie, august şi septembrie;

• sărurile minerale nutritive În funcţie de secţiunile de monitorizare, concentraţiile de azot total şi fosfor total

au prezentat următoarele valori: • ţărm:

• concentraţiile azotului total au prezentat valori cuprinse între 0,6 - 2,6 mg/dm3, concentraţii mai ridicate cu valori cuprinse între 5,31 - 9,89 mg/dm3 evidenţiindu-se în secţiunile Vama Veche, Dana 84 – 86 şi Dana 34;

• concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse între 0,08 - 1,83 mg/dm3;

• izobata de 5 m: • concentraţiile azotului total au prezentat valori cuprinse între 0,5 – 3,5

mg/dm,3 - concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse între 0,006 - 0,13 mg/dm3;

• izobata de 20 m: • concentraţiile azotului total au prezentat valori cuprinse între 0,4 – 2,5

mg/dm3, - concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse între 0,002 - 0,2 mg/dm3.

În secţiunile din cadrul programului “Blue Flag” (Steagul albastru) au fost prelevate probe doar din secţiunea ţărm, iar valorile concentraţiilor de azot total şi fosfor total au prezentat următoarele valori:

• concentraţiile azotului total au prezentat valori cuprinse între 0,68 – 1,2 mg / dm3;

• concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse între 0,03 - 1,84 mg / dm3.

Starea ecosistemului În cadrul ecosistemului Mării Negre au fost studiate următoarele componente

biologice: bacterioplanctonul, fitoplanctonul şi macrozoobentosul. • Bacterioplanctonul:

În zonele de imbăiere ale Mării Negre valorile numărului probabil de coliformi totali, coliformi fecali şi streptococi fecali s-au încadrat în limitele prevăzute de H.G. 459/2002 privind Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.

• Fitoplanctonul: În anul 2006 s-au prelevat probe de fitoplancton în secţiunile Gura Buhaz,

Fertilchim Năvodari, Constanţa Nord Pescărie, Eforie Nord Belona şi Vama Veche la izobatele de 5m si 20m.

Analizele cantitative au evidenţiat următoarele: • la izobata de 5m: - biomasa fitoplanctonică şi numărul de taxoni au

prezentat valori cuprinse între 0,007 – 0,176 mg/dm3, respectiv 1.650 – 33.540 ex/dm3;


89

• la izobata de 20m: - biomasa fitoplanctonică şi numărul de taxoni au prezentat valori cuprinse între 0,012 – 0,294 mg/dm3, respectiv 2.750 – 138.250 ex/dm3.

În secţiunea Vama Veche s-au prelevat probe şi de la 12 mile marine care au prezentat valori pentru biomasa fitoplanctonică şi numărul de taxoni cuprinse între 0,009 – 0,43 mg/dm3, respectiv 5.205 – 8.700 ex/dm3.

Analiza cantitativă a fitoplanctonului au evidenţiat valori mai ridicate la izobata de 20m comparativ cu izobata de 5m.

Din punct de vedere calitativ în componenţa fitoplanctonului Mării Negre au fost prezente următoarele grupe: Bacillariophyta reprezentată prin Thallassionema nitzschioides, Chaetoceros curvisetus, Nitzschia acicularis, Nitzschia seriata, Diatoma elongatum, Skeletonema costatum; Dinophyta a fost reprezentată prin Prorocentrum cordatum, Prorocemtrum micans; Chlorophyta a fost reprezentată prin Ankistrodesmus falcatus, Pediastrum tetras, Scenedesmus acuminatus; Cyanobacteria a fost reprezentată prin Anabaena sp. şi Lyngbia contortum.

În componenţa fitoplanctonului pe grupe ecologice, au fost prezente atât formele marine şi marine salmastricole, cât şi numeroase specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole provenite din apele dunărene.

• Zoobentosul: Din punct de vedere calitativ în fauna bentonică s-au evidentiat cu preponderenţă

moluştele reprezentate de: Hinia reticulata, Parvicardium exiguum, Mytillus galloprovincialis, Mya arenaria, Rissoa splendida, Rapana venosa, Abra alba, precum şi crustacee reprezentate de Macropipus holsatus,Balanus improvisus.

În concluzie concentraţiile azotului total şi fosforului total au evidenţiat valori sensibil apropiate la toate staţiile monitorizate, cu exceptia secţiunilor Vama Veche, Dana 84 – 86 şi Dana 34 la ţărm, unde s-au constatat valori mai ridicate ale concentraţiilor de azot total.

Analiza cantitativă a fitoplanctonului au evidenţiat valori mai ridicate la izobata de 20m comparativ cu izobata de 5 m.

În zonele marine de îmbăiere utilizate în scop recreaţional nu s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor bacteriologici de calitate în raport cu normele naţionale şi comunitare.

3.5. Apele uzate

3.5.1. Surse majore şi grad de epurare

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2006, a relevat următoarele aspecte globale:

• faţă de un volum total evacuat de 3.586,126 milioane m3/an, 1.891,622 milioane m3/an, deci 52,7%, constitue ape uzate care trebuie epurate;

• din volumul total de ape uzate necesitând epurare şi anume, 1.891,622 milioane m3/an, 382,506 milioane m3/an, respectiv circa 20,2%, au fost suficient (corespunzator) epurate. In rest 1.694,504 milioane m3/an, adică circa 34,9%, reprezintă ape uzate neepurate şi 848,482 milioane m3/an, circa 44,9%, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare în anul 2006, cca. 79,8% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate.

• referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activităţi din economia naţională cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele „convenţional curate“, a fost evacuat de unităţi din domeniile: Energie electrică şi termică: 1.845,575 milioane m3/an - peste 51% din total; Gospodarie comunală: 1.328,189 milioane m3/an - peste 37%; Prelucrări chimice: 198,682 milioane m3 - cca. 6%, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 124,807 milioane m3/an, cca. 2%;


90

• din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume au fost evacuate în cadrul activităţilor: Gospodărie comunală: 1.326,917 milioane m3/an - peste 70%; Energie electrică şi termică 202,161 milioane m3/an - peste 10%; Prelucrări chimice: 185,682 milioane m3 - cca 10%, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 53,008 milioane m3/an, peste 2%;

• cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitătţi din domeniile: Gospodărie comunală: 484,528 milioane m3/an - cca. 73% şi Energie electrică şi termică 125,712 milioane m3/an – cca 19%. Cu o contribuţie mult mai redusă, se înscrie unităţile din cadrul activităţii Prelucrări chimice: 35,619 milioane m3/an - circa 5%;

• referitor la apele uzate insuficient epurate, activităţile cu cea mai mare pondere se ordonează astfel: Gospodărie comunală: 591,355 milioane m3/an - circa 69%; Prelucrări chimice: 98,816 milioane m3/an – cca. 11%; Energie electrică şi termică 75,931 milioane m3/an – cca 9% Industrie extractivă: 36,430 milioane m3/an - peste 4%, Industria alimentară: 10,977 milioane m3/an - peste 1%;

Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde, în afară de debitul efluent, şi de încărcarea cu substanţe poluante. Sub acest aspect, se evidenţiază următoarea repartizare, pe activităţi economice:

• din punct de vedere al încărcării cu substanţe organice, suspensii, săruri minerale şi ioni de amoniu: 1. Gospodăria comunală; 2. Energie electrică şi termică (suspensii, substanţe organice); 3. Prelucrări chimice (săruri minerale); 4. Industria extractivă (suspensii);

• relativ la poluarea cu micropoluanţi: cianuri, fenoli, detergenţi: 1. Gospodărie comunală; 2. Prelucrări chimice; 3. Energie electrică şi termică; 4. Industria extractivă;

• relativ la încărcare cu metale grele: 1. Gospodărie comunală; 2. Prelucrări chimice; 3. Industria extractivă. În concluzie, cota parte cea mai mare din potenţialul de poluare aparţine unităţilor din

domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice, extractivă, după care urmează agenţii economici din industriile energie electrică şi termică, metalurgică etc.

Faţă de numărul total de 1.035 de staţii şi instalaţii de epurare şi stocare investigate în anul 2006, 274 de staţii, reprezentând 26,5%, au funcţionat corespunzător, iar restul de 761 staţii, adică 73,5%, necorespunzător.

3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a

celor subterane Regiunea 1 Nord-Est

Pe raza judeţului Bacău există două zone critice în ceea ce priveşte pericolul de poluare accidentală a apelor de suprafaţă şi anume:

• Platforma industrială Bacău Sud - pentru râul Bistriţa:R.A.G.C. Bacău - deversează ape uzate cu specific menajer; S.C. Letea S.A. - agent economic cu profil de fabricare a celulozei şi hârtiei; S.C. Sofert S.A. - agent economic profilat pe fabricarea îngraşămintelor chimice;

• Platforma industrială Borzeşti - Oneşti - pentru râul Trotuş: S.C. Carom S.A. Oneşti - profil de activitate fabricarea cauciucului şi derivaţi ale produselor petroliere; S.C. Rafo S.A. Oneşti - profil de rafinare petrol; S.C. Chimcomplex S.A. Oneşti - profil fabricare pesticide; S.C. Apă Canal S.A. Oneşti - deversează ape uzate cu specific menajer. O alta sursă ce ar putea fi considerată zona critică, dar care se întinde pe o arie

mai mare de răspândire o constituie activitatea de extracţie şi transport produse petroliere, activitate desfăşurată de către S.N.P. Petrom - Filiala Moineşti.

Principalele surse care conduc la apariţia unor zone critice sub aspectul poluării apelor subterane sunt:

• S.C. Rafo S.A. Oneşti - pe raza zonei de activitate a societăţii, cât şi în zona de influenţă extrauzinală pânza freatică este afectată cu produs petrolier sub forma


91

dizolvată şi sub forma peliculară, gradul de poluare determinând migrarea produsului petrolier spre r. Trotuş.

• S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti - apar afectări ale pânzei freatice atât în incinta societăţii cât şi în afară, pe direcţia de migrare spre r. Trotuş la indicatorii pesticide, amoniu şi substanţe organice.

• S.C. Carom S.A. Oneşti - afectări ale pânzei freatice apar atât în incinta societăţii cât şi extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre staţia de epurare Jevreni, la indicatorii fenoli şi substanţe organice.

• S.C. Sofert S.A. Bacǎu - afectarea cu sulfaţi, amoniac şi fosfor a pânzei freatice din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calităţii pânzei freatice care are direcţia de curgere spre r. Bistriţa.

• S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineşti şi S.C. Conpet S.A. - Filiala Moineşti - riscul de afectare al calităţii pânzei freatice îl constituie batalul epuizat “Găzărie” (datorită lipsei de impermeabilizare) şi conductele de transport ţiţei, gazolină, apă zăcămînt prin poluări accidentale.

• Marile depozite de dejecţii animaliere de la complexele de creştere a animalelor datorită lipsei de amenajare (impermeabilizări) pot conduce la afectarea surselor de alimentare cu apǎ individuale din mediu rural .

Toate aceste aspecte menţionate sunt inventariate, monitorizate şi s-au impus măsuri în vederea stopării şi diminuării gradului de poluare existent al pînzei freatice.

Pentru stoparea poluării măsurile impuse au constat în modernizarea instalaţiilor şi amenajări de protecţia mediului .

În cazul societăţilor S.C. Rafo S.A. Oneşti şi S.N.P. Petrom - Sucursala Moineşti măsurile de diminuare luate au constat în execuţie “sistem drenare şi colectare a produsului petrolier din pînza freatică”, respectiv redare în circuitul natural al batalului epuizat “Găzărie”.

În Judeţul Botoşani a fost considerata zonă critică acel tronsoan de râu care a fost încadrat în clasa a V-a de calitate:

• râul Podriga loc. Darabani – ac.Mileanca. Folosinţa afectată este oraşul Săveni care are drept sursă ac. Negreni de pe râul Başeu.

În Judeţul Iaşi a fost considerata zonă critică acel tronsoan de râu care a fost încadrat în clasa a V-a de calitate:

• râul Bahlui confl. r. Nicolina – confl. r. Jijia. Folosinţa afectată este localitatea Belceşti, ce are ca sursă de alimentare acumularea Tansa - r. Bahlui.

În Judeţul Neamţ pe râul Bistriţa tronsonul situat in aval de mun. Piatra Neamţ până la Frunzeni (33 km) a fost considerat zona critică datorită poluării provocate de evacuarea staţiei de epurare orăşeneşti şi interceptarea freaticului poluat de activităţile desfăşurate în timp pe platforma chimică Săvineşti.

Activitatea pe platforma chimică în ultimii ani a fost restrânsă, iar instalaţiile chimice poluatoare aparţinând Diviziei Chimice din cadrul S.C. FibrexNylon S.A au fost oprite definitiv .

Se menţine ca zonă critică sub aspectul poluării pe râul Bistriţa si tronsonul Roznov-Frunzeni, aflat sub impactul poluării antropice provocate de evacuarea staţiei de epurare a oraşului P.Neamţ şi de interceptare a penei de poluare subterană generată de activitatea trecută (istorică) şi prezentă a platformei chimice Săvineşti.

Pe teritoriul judeţului Neamţ o zonă critică sub aspectul poluării apelor subterane a fost considerată zona situată aval de platforma chimică Săvineşti, în localităţile Roznov, Zăneşti, Podoleni, Costişa.

Pentru alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din această zonă critică reţeaua de alimentare cu apă potabilă a municipiului P.Neamţ a fost extinsă până în localitatea Zăneşti. Pentru asigurarea necesarului întregii zone afectate de poluare, C.L. Zăneşti a finalizat lucrarea de investiţii „Alimentare cu apă” realizată prin program SAPARD.

Făcând o analiză comparativă a valorilor medii realizate la indicatorii de poluare în perioada 1990 – 2002 (poluare în creştere) cu valorile medii realizate în perioada


92

2003 – 2006 (poluare în descreştere), se poate aprecia că aria aflată sub efectele poluării subterane s-a restrâns semnificativ iar nivelul concentraţiei poluanţilor s-a diminuat. Cu toate aceste semnale pozitive, până la obţinerea de date noi, şi până la stoparea fenomenului pe platforma chimică rămâne în continuare ”zonă critică ”sub aspectul poluării subteranul din zona localităţilor Roznov, Zăneşti, Podoleni.

În ansamblu, în anul 2006 starea calităţii apelor subterane se menţine la nivelul anului 2005, fără modificări semnificative, păstrându-se aceleaşi puncte critice în zona localităţii Zăneşti. Concentraţiile de poluanţi regăsite în profilele hidrogeologice Bodeşti şi Gherăeşti determina considerarea zonelor respective ca vulnerabile la nitraţi.

În Judeţul Suceava zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă sunt: • Râul Suceava, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare

orăşenească administrată de S.C. ACET S.A. Suceava, pe tronsonul Tişăuţi – confluenţă cu râul Siret;

• Râul Şomuzu Mare, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească Fălticeni;

• Pr. Pozen, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească Rădăuţi. In Judetul Suceava zonele critice sub aspectul poluării apelor subterane sunt:

• Zona Vicovu de Jos şi Zona Ipoteşti – Lisaura, datorită prezenţei nitraţilor ; • Pârteştii de Jos, prin depăşirea concentraţiilor de cloruri.

În Judeţul Vaslui, râul Vasluieţ, în secţiunea aval Vaslui, fiind încadrat până în anul 2002 ca degradat conform STAS 4107/1988, continuă să înregistreze depăşiri la consumul de oxigen, azot şi fosfor şi respectiv metale, valori care-l situează în clasa de calitate V, conform Ord. 161/2005. Acest fapt se datorează efluentului staţiei de epurare Vaslui, râului Delea şi deversărilor directe de ape uzate menajere.

Sub aspectul poluării apelor subterane toate cele 34 de foraje monitorizate la nivelul judetului Vaslui au înregistrat depăşiri la NO3-, judeţul Vaslui fiind cuprins în Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării din surse agricole la nivel bazinal. Depăşiri s-au înregistrat, de asemenea, şi la indicatorii Fe la cele 34 foraje şi respectiv ionul amoniu la 41,2% dintre acestea.

Regiunea 2 Sud-Est În Judetele Brăila Galati si Tulcea nu sunt zone critice sub aspectul poluării apelor

de suprafaţă şi a celor subterane semnalate in anul 2006. In Judeţul Buzău - o zonă critică pentru ape, în anul 2006, în bazinul hidrografic

Buzãu, poate fi considerată pe râul Buzãu în secţiunea aval municipiu, unde debitele de ape evacuate sunt cele mai mari provenite de la RAM Buzău şi canalul deschis al zonei industriale Buzãu, ape insuficient epurate şi neepurate; aici se produc poluãri accidentale, uneori depãşindu-se valoarea clasei a III-a la amoniu şi la substanţe organice.

Principalul potenţial poluator al apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Rm. Sărat il constituie batalul de deşeuri petroliere rezultate din prelucrarea uleiului uzat. Începind din anul 2002 nu s-au mai depus reziduuri petroliere şi conform programului de etapizare sunt necesare lucrări de consolidare a digului de protecţie.

In Judeţul Constanţa principalele surse potential poluatoare de pe teritoriul judetului atat pentru apele de suprafata cat si pentru apele subterane, sunt:

• S.C. PETROTRANS SA PLOIESTI – Atelier 3 Constanta • S.C. CONPET SA ploiesti – Regionala Constanta • S.C. Petrom S.A. Suc. Petromar Constanta • S.C. ROMPETROL RAFINARE COMPLEX PETROMIDIA S.A. Năvodari • S.C. ECOMASTER Servicii Ecologice S.A. Navodari • S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanta • R.A.J.A. Constanta - S.E. Constanta Nord, S.E. Eforie S, S.E. Mangalia, S.E.

Limanu, S.E. N.Voda, S.E. P. Alba, S.E. Ovidiu, S.E. M.Kogalniceanu


93

• S.C. Edilmed S.A. Medgidia • S.C. Detacan S.A. Cernavoda • S.C. lafarge ROMCIM S.A. Medgidia • S.C. SURSAL S.A. Saligny • S.C. Crinsuin S.A. Pecineaga • S.C. MARIA TRADING S.R.L. Nuntasi • S.C. BABY BEEF S.A. Tortomanu • S.C. CEZOTOR S.A. Tortomanu • S.C. PETRORECYCLING S.R.L. Constanta • S.C. Belsuintest S.R.L. Movila Verde • S.C. Degaro S.A.Fântânele • S.C. Tabco Campofrio S.A.Sibioara • S.C. S.N.C. Constanta • S.N. D.M.H.I. Mangalia • S.C. 2 x 1 Holding S.A. Constanta • S.C. C.I.Ch S.A NAVODARI (în conservare)

Un risc crescut îl reprezintă poluările accidentale provocate de poluatori necunoscuţi, în special cu produse petroliere, atât la Marea Neagră cu implicaţii asupra plajelor turistice, cât si a apei fluviului Dunărea, respectiv de la navele comerciale aflate în tranzit prin porturile menţionate mai sus, care poluează calitatea apei Mării Negre cât si a Dunării, fie prin deversări ilegale de ape de santină, fie prin deversarea accidentală a unor produse de la bordul lor sau foarte rare de eşuare sau chiar scufundare a unor nave.

Având în vedere necesitatea protecţiei calităţii apelor de suprafaţă, toate unităţile care evacuează ape uzate epurate sau nu, în ape de suprafaţă, au fost / sau sunt în curs de reglementate din punct de vedere al gospodăriri apelor, în conformitate cu legislaţia si normativele în vigoare.

Toate unităţile posibil potenţial poluatoare au întocmit planurile de prevenire a poluărilor si de intervenţie în caz de poluări accidentale avand obligaţia de a anunţa organele locale de protecţia mediului asupra fenomenului de poluare produs si totodată de a interveni cu mijloace necesare pentru înlăturarea efectelor poluării.

In Judeţul Vrancea - zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă se regăsesc în zonele de deversare a apelor uzate evacuate în receptori naturali de către unităţile de gospodărire comunală ce deţin staţii de epurare cu o funcţionare necorespunzătoare, cu instalaţii uzate fizic şi moral.

Regiunea 3 Sud - Muntenia Situatia zonelor critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor

subterane in Regiunea 3 Sud se prezinta in tabelul 3.6.1


94

Tabel 3.6.1. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane in Regiunea 3 Sud JUDETUL DENUMIRE ZONA CALITATE

A CAUZA

Argeş Râu Dâmbovnic -17 km V poluanţi organici,nutrienţi,reg.de oxigen Râu Dâmbovnic - 44 IV poluanţi organici,nutrienţi,reg.de oxigen Râul Târgului – 22 IV nutrienţi Miceşti-subteran pesticide

Călăraşi Dunărea Descărcări de ape uzate insuficient epurate

Dâmboviţa Schelele petroliere Moroeni, Găeşti, tâtgovişte

infiltraţie a apei sărate în straturile acvifere

Giurgiu Comana, Gostinari, Grădinari

nitraţi

Ialomiţa

Braţul Borcea şi Râul Ialomiţa

Descărcări de ape uzate insuficient epurate

Slobozia pânza freatică în zona platformei chimice S.C. AMONIL S.A. Slobozia

Slobozia, Urziceni, Feteşti, Ţăndărei

acviferul din zona platformelor de gunoi orăşeneşti

Ţăndărei, Miloşeşti, Grindu, Reviga, Moviliţa, Fierbinţi

apa potabilă prezintă depăşiri la azotaţi

Prahova Ploieşti, Măneciu, Păuleşti

Funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare

Teleorman Schelele petroliere Videle, Poeni, Cirăşti

infiltraţie a apei sărate în straturile acvifere

Regiunea 4 Sud-Vest În judetul Gorj zonele în care se înregistrează depăşiri ale indicatorilor de calitate

pentru ape de suprafaţă sunt: • Ţicleni – Cioiana, clasa a V a de calitate urmare a conţinutului de cloruri; • Stoina - Amaradia, clasa a V a de calitate urmare a conţinutului de cloruri. Zonele în care se înregistrează poluări ale apelor subterane cu diverşi poluanţi

sunt: • zonele exploatărilor petroliere (Căpreni – Cornetu, Piscu – Stejari, Aninoasa,

Colţeşti): depăşiri la indicatorul cloruri. • în zona localităţii Turceni, jud. Gorj, ca urmare a exfiltraţiilor din iazul de zgură

şi cenuşă Valea Ceplea aparţinând termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic influenţate de apele uzate evacuate, modificând substanţial chimismul apelor freatice din fântâni sau izvoarele de la baza versantului. Se constată o creştere a valorilor anionului sulfat faţă de fondul natural al zonei, ceea ce indică prezenţa exfiltraţiilor din iazul de decantare al S.E.Turceni şi infiltrarea acestora în apele freatice din zonă influenţând chimismul apelor subterane. Valorile ionului SO4

2- determinate în drenurile executate pentru coborârea nivelului freatic în localitatea Turceni depăşesc 350 mg/l. Sunt afectaţi locuitorii comunei Turceni, jud. Gorj, atât din punct de vedere al folosirii apei nepotabile, cât şi sub aspectul ridicării nivelului freatic, cu repercursiuni nefaste asupra construcţiilor şi gospodăriilor individuale.

În judeţul Mehedinti nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane in anul 2006.

În judeţul Olt tinând cont de încadrarea secţiunilor şi a tronsoanelor de râu în categorii de calitate aceste zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a


95

celor subterane in anul 2006 sunt pe: Teslui la Pieleşti, Dârjov am confl Olt, Caracal (Gologan) în aval de zona oraşului Caracal.

În judeţul Valcea ca zone critice din punct de vedere al poluãrii apelor de suprafaţã, datorate activitaţilor antropice şi a celor subterane sunt menţionate urmatoarele:

• Râul Olt – zona Stupãrei, aval de evacuarea platformei chimice Rm. Vâlcea si a paraului Govora;

• Râul Lotru – zona Cataracte, datoritã depozitãrilor de terasit in albia majorã a râului, ce pot fi antrenate in lacul Brãdişor, sursa de apa potabilã a municipiului;

• Râul Olt – zona Râureni, aval de evacuarea staţiei de epurare municipale şi depozitului de deşeuri industriale si menajere al municipiului Rm.Vâlcea, situat in imediata vecinatate a statţei;

• Pârâul Ranga – zona Bãbeni, aval de instalaţia de reţinere a ţiţeiului şi a iazului de reţinere produse petroliere din imediata vecinatate;

• Pânza freaticã din zona platformei chimice Rm. Vâlcea; • Acviferul din zona extracţiilor petroliere de la Bãbeni, Drãgãşani, Mãdulari; • Acviferul din zona depozitului de deşeuri menajere Rãureni al municipiului

Rm. Vâlcea. Regiunea 5 Vest In bazinul hidrografic Mureş sunt poluate canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier:

• Apa din canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier.

• Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone descoperite. Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET. Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanţe organice, detergenţi, amoniu.

• Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate S.C. Prodcom Andante SRL prin staţia de epurare aparţinând SC Prodcom Andante SRL, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad


96

respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră, totalizând un debit de 26,4 l/s şi o încărcare organică de 418 mg/l CBO5 şi 1791 mg/ CCO-Cr. Staţia de epurare nu funcţionează corespunzător, ceea ce duce la degradarea calităţii apei acestui canal.

• Apa din canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Mai preia apa din canalul Mureşel prin canalul legător.

• Apa acestui canal, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică) S.C. Prodcom Andante SRL.

In bazinul hidrografic Crişul Alb zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Santana, Zărand, Mâşca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.

Din datele de monitorizare la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2006, se prezintă în tabelul 3.6.2.

Tabel 3.6.2. Analize nitraţi in bazinul hidrografic Crişul Alb

NR CRT LOCALITATE FORAJ CONC. NO2-, mg/l

1 Bocsig

F4 3,40 2 F5 2,60 3

Zărand F3 8,56

4 F6 10,71 5 Şiria

F1 7,50 6 F3 28,84 7 Vărşand F3 67,21 8 Sântana, sat F1 78,80 9 Olari F1A 24,10

10 Mâsca F1 59,80 11 Cintei F1R 22,90 12 Ineu F4 1,45 13 Chişineu Criş F4 3,28

În bazinul hidrografic Mureş:

• Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.) Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă

“zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent.

În prezent activele S.C. ARCHIM S.A. au fost privatizate parţial în vederea dezafectării (cea mai mare parte), parţial pentru folosirea ca depozite, iar Batalul de şlam pentru recuperarea şlamului şi folosirea lui ca îngrăşământ.

În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503 000 m3 apă infestată.

In ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar 7 sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă)

• Zona CET pe lignit În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:

• halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu;


97

• staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH.

• depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi calciu.

Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie.

• Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători). Această zonă este în supravegherea A.P.M. deoarece, fiind situată în intravilanul

oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel: • este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi

azotat mult peste CMA pentru ape potabile; • în zonă, mai ales în perioada caldă a anului se degajă mirosuri

neplăcute, iar concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;

• în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului.

Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tab. 3.6.3. si 3.6.4.).

Tabel 3.6.3. Analize pentru zona gropilor de gunoi ale municipiului Arad, Zona

contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului

Foraj Negoiu nr.8

Moldovei nr. 1

Toth Arpad nr. 4 Legea

458/2002 Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06

Indicatori UM pH unit.pH 7.10 7.20 7.20 6.5 - 9.5 OXIDABILITATE mg/l O2 3.14 1.97 3.14 5.00 CONDUCTIVITATE µS/cm 958 548 702 2500 NH4

+ mg/l 0.320 0.040 0.160 0.500 NO2

- mg/l 1.060 0.038 0.013 0.500 NO3

- mg/l 398.20 93.40 217.20 50.00 Tabel 3.6.4. Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii

Foraj Cedrului nr. 29

Cedrului nr. 31

Livezilor nr. 4 Legea

458/2002 Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06

Indicatori UM pH unit.pH 7.20 7.10 7.30 6.5 - 9.5 OXIDABILITATE mg/l O2 1.18 0.79 1.41 5.00 CONDUCTIVITATE µS/cm 716 753 492 2500 NH4

+ mg/l 0.000 0.000 0.000 0.500 NO2

- mg/l 0.465 0.006 0.005 0.500 NO3

- mg/l 67.00 124.20 116.00 50.00

În judeţul Caraş– Severin, în anul 2006, calitatea apelor de suprafaţă a fost bună

şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât şi la prizele altor categorii de folosinţă.


98

Ca zonă pregnant critică sub aspectul calităţii necorespunzătoare a apei se remarcă cursul de apă Bârzava (sectorul aval pârâul Sodol – Reşiţa– frontieră) pe o lungime de 110 km care este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient epurate, descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele uzate evacuate de SC COLLINI Bocşa. Se remarcă unele depăşiri la indicatorii aferenţi grupei nutrienţi.

Programul de monitorizare a apei subterane semnalează depăşirile indicatorilor fizico-chimici peste limitele admise.

In bazinul hidrografic Dunăre in urma interpretării analizelor pe anul 2006, în BH Dunăre nu s-au înregistrat depăşiri conform Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă).

In Judeţul Hunedoara nu sunt zone critice sub aspectul poluării apelor subterane. În ceea ce priveşte zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă, la nivelul b.h. Crişuri, se remarcă zona Gurabarza, în aval de evacuarea apelor de mină Barza, ai căror indicatori de calitate depăşesc limita reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor la: Zn – 6,609 mg/l faţă de 0,5 mg/l reglementat, Cu –1,479 mg/l faţă de 0,1 mg/l reglementat, Mn – 13,178 mg/l faţă de 1,0 mg/l reglementat, Fe – 23,426 mg/l faţă de 5,0 mg/l reglementat, sulfaţi – 1172,492 mg/l faţă de 600,0 mg/l reglementat şi suspensii – 156,5 mg/l faţă de 60,0 mg/l reglementat. Menţionăm că unitatea S.C. Filiala Bradmin S.A. Brad şi-a sistat activitatea de producţie, începând cu luna mai 2006, dar apele de mină vor fi monitorizate în continuare, indiferent de situaţia în care se află exploatarea minieră, până la efectuarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a exploatării miniere.

In Judeţul Timiş zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, pe cursul de apă Bega navigabil (sector aval municipiul Timişoara - frontieră), pe o lungime de 34 km, suferă de o modificare majoră a calităţii apei comparativ cu sectorul amonte Timişoara (de clasa a II a la clasa a IV-a) fiind afectat de:

• evacuările de ape uzate de pe vatra municipiului Timişoara la un debit mediu de 1571 l/s, ape uzate epurate doar mecanic (din necesitatea renunţării la treapta biologică pentru a putea avansa în construcţia staţiei noi);

• procesul accentuat de mineralizare a substanţelor organice din nămolul depozitat pe patul albiei canalului Bega (în cele două biefuri cu navigaţie întreruptă de circa 10 ani). În perioadele calde ale anului, nămolul putrescibil este pus în mişcare şi antrenat în apă, mineralizarea acestuia producându-se cu un consum mare de oxigen.

În anul 2006 oxigenul dizolvat în secţiunea Otelec (situată în zona de frontieră şi integrată în subsistemul de monitoring pentru ape curgătoare de suprafaţă atât în flux infornaţional lent cât şi cel rapid zilnic) s-a situat sub limita biologică pe o perioadă de timp de 161 zile (mai - octombrie) reprezentând 44 % din zilele anului.

Calitatea apei pe cursul de apa Bega Veche (sector izvoare frontiera) a fost influenţată de aportul afluentului Apa Mare cu afluenţii aferenţi, cu un bazin hidrografic de 734 km2 ce traversează mai multe localităţi, precum şi de poluarea din cadru natural.

Cursul de apă Şurgani este caracterizat printr-un debit de diluţie redus şi o scurgere redusă. Calitatea globală a apei pe acest sector a fost de clasa a IV-a, afectată de evacuările de ape uzate insuficient epurate din oraşul Buziaş şi surse de poluare difuză din zona agricolă .

Cursul de apă Lanca Birda a fost de clasa a III-a pe toată lungimea sa. Apele uzate colectate de Lanca Birda sunt ape uzate provenite din surse de poluare difuză .

Cursul de apă Bârzava este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient epurate, descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele uzate evacuate de SC COLLINI Bocşa. Din aceasta cauza se remarcă unele depăşiri la indicatorii aferenti grupei nutrienti


99

Cursul de apă Birdanca. Calitatea apei în secţiune s-a încadrat în limitele clasei a IV-a. Sursele de poluare care influenţează calitatea apei sunt sursele de poluare difuză precum şi apele uzate neepurate, provenite din canalizările oraşelor Deta şi Gătaia.

In ceea ce privesc zonele critice sub aspectul poluării apelor subterane In bazinul Bega-Timiş, cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori, conform prevederilor Legii 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002, privind calitatea apei potabile), se înregistrează la: substanţe organice, amoniu, fosfaţi şi azotaţi, fiind situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă:

BH BEGA: • pe râul Bega, în zona Margina - cu provenienţă în cea mai mare măsură

de la SOLVENTUL Margina şi din poluarea difuză; • pe canalul Bega, sectorul Balinţ – datorită lipsei canalizării precum şi a

administrării incorecte de îngrăşăminte chimice pe terenurile agricole; - pe canalul Bega aval Timişoara – frontieră - în special din poluare difuză. BH TIMIŞ:

• pe râul Timiş în zona oraşului Lugoj respectiv pe râul Timiş, în aval de Coştei - frontieră - cu provenienţă de la gospodării comunale, datorită insuficenţei reţelei de canalizare şi a lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi datorită poluării difuze.

BH BÂRZAVA: • pe râul Bârzava - cu provenienţă de la complexele zootehnice, din

gospodării comunale (Deta) şi din poluare difuză. BH BEGA VECHE:

• pe cursul superior al râului Bega Veche şi afluenţii din bazinul superior - cu provenienţă de la activităţi agrozootehnice şi de la bazinele de stocare a dejecţiilor fostelor ferme de creştere a suinelor, cât şi din poluarea difuză.

Cele mai mari depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi (de cel puţin 10 ori) în stratul acvifer freatic, s-au înregistrat la următorii indicatori:

• amoniu: max. 82,8 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 21,4 ori în zona Recaş, în foraj de ord. II; max.18,6 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I;

• azotaţi: max. 10,7 ori în zona Comloşu Mare, în foraj de ordin II; • fosfaţi: max. 17,9 ori în zona Birda, în foraj de poluare; • fier: max. 70 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max. 25 ori în zona Capăt, în

foraj de ordin II; max. 17,5 ori în zona Belinţ, în foraj de ordin II; max. 14,0 ori în zona Birda, în foraj de poluare;

• mangan: max. 84 ori în zona Şuştra, în foraj de ordin I; max. 76,0 ori în zona Beregsău Mare, în foraj de poluare; max. 70,6 ori în zona Giulvăz, în foraj de ordin II; max. 54,0 ori în zona Jimbolia, în foraj de poluare; max. 52 ori în zona Moraviţa, în foraj de ordin I; max. 51,4 ori în zona Capăt, în foraj de ordin II; max. 48,6 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 44,0 ori în zona Comloşu Mare, în foraj de ordin II; max. 30,6 ori în zona Ianova, în foraj de ordin II; max. 28,2 ori în zona Sânmihaiu Român, în foraj de ordin I; max. 26,2 ori în zona Cebza-Ceacova, în foraj de ordin I; max. 23,6 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max. 21,2 ori în zona Checea, în foraj de ordin II; max. 19,8 ori în zona Margina, în foraj de poluare; max. 17,8 ori în zona Recaş, în foraj de ordin II; max. 16,4 ori în zona Foeni, în foraj de ordin II; max. 15,0 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I; max. 14,6 ori în zona Găvojdia, în foraj de ordin I; max. 12,4 ori în zona Balinţ, în foraj de ordin I; max. 10,0 ori în zona Bazoş, în foraj de ordin II;

• oxidabilitate: max. 45 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I; max. 24 ori în zona Margina, în foraj de poluare; max. 10,9 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I; max. 10,3 ori în zona Birda, în foraj de poluare;


100

Cele mai mari depăşiri (de cel puţin 10 ori) ale concentraţiilor de poluanţi din stratul acvifer de adâncime s-au înregistrat la următorii indicatori:

• azotiţi:- max. 17 ori în zona Valcani, în foraj de ordin I; • amoniu: - max. 96,5 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II; • oxidabilitate:- max. 10,8 ori în zona Sânpetru Mare, în foraj de ordin I; • mangan: - max 44 ori în zona Lovrin, în foraj de ordin II; • fosfaţi: - max. 6,8 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II.

BH ARANCA Cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic, cu depăşirea de mai

multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori (conform prevederilor Legii 311/2004) au fost întâlnite la: substanţe organice, amoniu şi fosfaţi. Astfel:

• pe canalul Aranca, în zona Sânnicolau Mare, s-a remarcat o poluare cu substanţe organice proveniene din zona agroindustrială Sânnicolau Mare cât şi din canalizarea oraşului şi canalele de desecare;

• în zona Nerău s-a remarcat o poluare cu amoniu, substanţe organice, azotaţi şi fosfaţi, datorată lipsei canalizării, precum şi datorită administrări incorecte a îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole;

• în zona Teremia Mare şi Valcani s-a remarcat o poluare cu amoniu, fosfaţi şi substanţe organice, datorată inexistenţei reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, precum şi datorită nerespectării perioadelor optime de fertilizare a terenurilor agricole dupa cum reiese din tabelul 3.6.5.

Tabel 3.6.5. Zone critice în forajele din stratul acvifer de adâncime

Zona NH4 NO3 CCOMn PO4

Teremia Mare F1 AD ∗ ∗ ∗ ∗ Beba Veche F1 AD ∗ - ∗ -

Regiunea 6 Nord-Vest În anul 2006 la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest s-au înregistrat diferite fenomene

periculoase, şi zone critice, astfel: • în bazinele hidrografice Someş (râul Someşul Rece, valea Nădaş, valea

Răcătău, valea Sic), şi Arieş. Datorită precipitaţiilor abundente (cantitatea maximă pe 24 de ore a fost de 50,6 l/mp) au fost atinse şi uneori chiar depăşite cotele de apărare la unele staţii hidrometrice din judeţul Cluj;

• concentrarea rapidă a precipitaţiilor abundente sub formă de averse, pe fondul unui sol saturat cu apă, au condus la activarea scurgerilor de pe versanţi, la formarea de viituri pe cursurile de apă (torenţi) şi pe unele sectoare ale râurilor principale şi secundare. La aceste situaţii s-a adăugat şi incapacitatea de tranzitare a apelor pluviale în emisar (rigole, sanţuri şi canale de dirijare a apelor pluviale), a blocajelor la secţiunile unor poduri/podeţe (datorate secţiunilor insuficiente, aportului de aluviuni şi deseurilor), a reactivării unor alunecări de teren.Toate aceste fenomene hidrometeorologice periculoase au condus la producerea de pagube la terenuri, case, anexe, căi de comunicaţie, terenuri agricole cultivate ;

• cursurile de apă: râul Cisla aval Baia Borşa, râul Cavnic aval E.M. Cavnic, râul Lăpuş – Buşag, râul Ilba şi râul Săsar aval Baia Sprie;

• la forajele de observaţie din B.H.Someş şi B.H. Tisa, în urma analizelor fizico-chimice efectuate s-au scos în evidenţă unele depăşiri ale concentraţiilor maxim admise la indicatorii amoniu, fier şi mangan datorate în principal fondului natural şi practicilor agricole;

• s-a pus în evidenţă conţinut ridicat de metale grele în Pârâul Turţ aval de EM Turţ până la amonte confluenţă cu râul Tur aceasta datorită apelor insuficient epurate de la mina Turţ. Exploatarea minieră EM Turţ nu a avut în anul 2006


101

avarii de amploare şi nici poluări accidentale majore dar impactul evacuării apelor de mină asupra calităţii emisarului p. Turţ este în continuare ridicat în mod deosebit în perioadele secetoase din vară;

• zone sensibile la nitraţi includ zonele vulnerabile definite in conformitate cu prevederile Directivei 91/676/EEC, transpusă prin HG 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi zonele sensibile definite în acord cu prevederile Directivei 91/271/EEC, armonizată prin HG 188/2002 privind normele de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. În conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România si Comunitatea

Europeană referitor la capitolul de mediu, finalizat în decembrie 2004, tot teritoriul României este considerat zonă sensibilă la nutrienţi.

În ceea ce priveşte zonele vulnerabile, pentru delimitarea acestora a fost analizată în primul rând vulnerabilitatea naturală, respectiv caracteristicile pedo-hidro-climatice ale zonei din perspectiva transmiterii nitraţilor către corpurile de apă. Zona a fost declarată vulnerabilă în cazul în care peste vulnerabilitatea naturală s-au suprapus surse de nitraţi proveniţi din activităţile agricole.

Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, jud. Satu Mare sunt în comunele: Crucişor, Moftin, Păuleşti şi Urziceni. Acestea provin in totalitate din surse de nitraţi actuale, rezultate în principal din complexele zootehnice în funcţiune şi în secundar din contribuţia adusă de creşterea animalelor în gospodăriile individuale.

Valea Zalău monitorizată în secţiunea Borla a prezentat o calitate generală „slabă”, din punct de vedere fizico-chimic, datorită evacuărilor de ape uzate brute neepurate din sistemul de canalizare orăşenesc.

Regiunea 7 Centru În anul 2006, sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, în cadrul celor 6 judeţe, s-

au identificat următoarele zone critice: Judeţul Alba:

• Râul Mureş : aval confluenţă cu Târnavele - poluare cu metale ( crom, cupru, plumb);

• Râul Târnava Mare+ Târnave ( aval de confluenţa cu Târnava Mică - poluare cu metale grele : crom, cupru, cobalt, cadmiu, nichel, plumb ;

• Râul Târnava Mică – poluare cu metale grele ( crom, cobalt, plumb) ; • Râul Arieş – poluare cu metale grele ( cupru, cobalt) ; • Abrudel - pe râu s-a instalat fenomenul de pustiire biologică la

macrozoobentos; Judeţul Braşov:

• Pârâul Timiş - tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţa Ghimbăşel, încadrându-se în clasa a IV-a de calitate datorită nutrienţilor: amoniu, azotiţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total;

• Canalul Vulcăniţa - tronsonul intravilan Codlea - confluenţa Homorod (Ciucaş), -încadrându-se în clasa a III –a de calitate datorită indicatorilor: regimul de oxigen şi nutrienţi; Judeţul Covasna:

• Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă lipsesc, însă probleme pot aparea pe perioada viiturilor, deoarece în cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct, fără a mai fi epurate;

• Ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice" acestor sectoare, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de


102

epurare Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Leţ, Covasna (zonele critice din amonte de captarea Bâsca Mare şi captarea Covasna, poluarea apei în aceste puncte poate fi cauzată de exploatările forestiere);

Judeţul Harghita: • Râul Olt aval de oraşul Miercurea-Ciuc şi râul Târnava Mare aval de

Cristuru Secuiesc, din cauza funcţionării cu randament scăzut a staţiilor de epurare a apelor uzate din aceste oraşe;

• Poluarea râului Olt cu metale grele şi steril de rocă prin spălarea şi/sau surparea în râul Olt a sterilului din halda iazului de decantare;

• Poluarea râului Olt cu mercur, fier şi cu sterilul de la iazul de decantare de la fosta exploatare minieră şi flotaţie de la Sântimbru prin surparea şi spălarea haldei iazului din albia pârâului Chendereş;

• Poluarea pârâului Chirui, Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt prin surparea în pârâul Chirui a sterilului de la extracţia caolinei la Harghita Băi;

• Poluarea pârâului Jolotca şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prin surparea haldelor rămase în urma explorărilor geologice din zona Jolotca;

• Poluarea pârâului Belcina şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale radioactive prin spălarea şi/sau surparea haldelor rămase în urma explorărilor din zona Belcina, amonte de oraşul Gheorgheni;

Judeţul Mureş: • Tronsonul de râu Târnava Mică, aval de Târnăveni, unde calitatea apei s-

a situat în afara categoriilor de calitate, din cauza concentraţiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent;

• Râul Mureş, în aval de municipiul Târgu Mureş, categoria de calitate a fost determinată de indicatorii regimului de oxigen şi nutrienţi. Probleme deosebite la aceşti indicatori apar în lunile cu debite scăzute (ianuarie, februarie, iulie, august, decembrie). Acest tronson de râu este considerat sensibil la eutrofizare (din cauza concentraţiilor de nutrienţi);

• Râul Târnava Mare aferent judeţului Mureş - pe acest tronson de râu, în fiecare an, în perioada iunie – august, din cauza condiţiilor hidro - meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienţi într-un raport N/P optim, se constată o înflorire algală accentuată, cu consecinţe grave asupra preparării apei potabile la Sighişoara şi Mediaş şi apariţia mortalităţii piscicole;

• Pârâul de Câmpie - concentraţiile ridicate ale nutrienţilor şi mai ales ale salinităţii se datorează condiţiilor pedologice ale zonei (soluri sărăturoase), concentraţiilor mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen şi ai nutrienţilor, având ca sursă, poluarea difuză;

Judeţul Sibiu: • Râul Cibin - Secţiunea Aval Tălmaciu se încadrează în clasa a IV-a de

calitate şi se datorează evacuării apelor uzate epurate sau apelor reziduale insuficient epurate, precum si evacuărilor necentralizate de ape uzate provenite din activităţile gospodăreşti din localitatea Tălmaciu;

• Râul Hârtibaciu - Secţiunea Aval Agnita – se încadrează în clasa a IV-a, datorită evacuării apelor uzate neepurate menajere şi industriale din localitatea Agnita, localitate care nu dispune de staţie de epurare;

• Râul Cisnădie - Secţiunea Aval Cisnădie – se încadrează în clasa a III-a, datorită apelor uzate neepurate menajere şi industriale din localitatea Cisnădie ;

• Râul Târnava Mare - Secţiunea Amonte Copşa Mică se încadrează în clasa a III - a, datorită apelor menajere neepurate şi celor industriale


103

parţial epurate din Dumbrăveni şi Mediaş, râul Târnava Mare devine destul de puternic poluat;

• Secţiunea Aval Copşa Mică (pod CFR) – se încadrează în clasa a III-a, datorită funcţionării necorespunzătoare a staţiei de epurare, apele uzate evacuate sunt insuficient epurate şi concentraţia de metale grele în masa apei se menţine la cote ridicate;

• Secţiunea Micăsasa se încadrează în clasa a III-a, datorită capacităţii mici de autoepurare a râului Târnava Mare care pleacă din Copşa Mică, de clasa a III-a de calitate şi datorită faptului că pe această secţiune nu sunt prezente alte surse de poluare se obţine aceeaşi clasă şi pentru secţiunea Micăsasa.

În anul 2006, sub aspectul poluării apelor subterane, pe judeţe, s-au identificat următoarele zone critice:

Judeţul Alba: • Forajele hidrogeologice care s-au încadrat în categoria nepotabil sunt cele

de la: Totoi, Lunca (Ocna) Mureş, Decea, Rădeşti, Alba Iulia, Jidvei, Blaj, Luncani.

• În zona Podişului Târnavelor şi comunele Roşia de Secaş, Cenade, Pianu, Câlnic, Jidvei s-a constatat o poluare difuză cu azotaţi datorată unei fertilizări necontrolate a terenurilor agricole, a depozitării haotice a deşeurilor menajere şi a dejecţiilor animaliere.

Judeţul Braşov: • În urma analizelor efectuate, calitatea apei din foraje din urmatoarele zone

nu s-a încadrat în prevederile Legii 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile: Zărneşti, Braşov - Prejmer Hărman, Braşov Stupini, Codlea, Făgăraş, Ucea, Rotbav, Comana de Sus, Comana de Jos, Bod, Ghimbav, Şercaia, Hoghiz, Măieruş, Voila, Viştea, Dumbrăviţa.

Judeţul Harghita: • Zonele cu activitate minieră şi explorări geologice, împreună cu depozitele

de deşeuri industriale şi urbane din oraşele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, care poluează apele subterane cu nitraţi, fosfaţi, fenoli şi metale grele, se încadrează în această categorie.

Judeţul Mureş: • Analizele efectuate au pus în evidenţă faptul că la nivelul tuturor forajelor

hidrologice monitorizate apa nu se încadrează în calitatea potabilă Judeţul Sibiu:

• Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apei din subteran s-au identificat în zonele de intravilan rural, unde datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare, deşeurile lichide ajung în subteran, atât direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate sau a şanţurilor stradale), cât şi indirect (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi improvizate de deşeuri menajere, etc.). Datorită ariei limitate, nu se poate vorbi despre o poluare generală, nici unul din corpurile de apă subterană nu a fost desemnat “la risc”.

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov Singura poluare accidentală produsă în anul 2006 în b.h. Argeş – localitatea

Bragadiru, la SOMIC BRAGADIRU S.A. a fost cu produse petroliere de la un rezervor vechi dezafectat.


104

3.7. Concluzii

Sursele majore de poluare toxică permanentă a apelor de suprafaţă sunt reprezentate de activităţile industriale (industria extractivă, industria minieră, exploatare şi prelucrare a lemnului, prelucrări chimice, industria metalurgică şi construcţii de maşini, producerea energiei electrice etc.), activităţile agro-zootehnice, precum şi depozitele de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în special haldele de deşeuri miniere);

Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic, prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, în funcţie de modul de funcţionare a staţiilor de epurare existente, de lipsa staţiilor de epurare în unele cazuri, de volumul apelor uzate evacuate, de debitele cursurilor de apă la un moment dat.

În unele cazuri calitatea apelor este influenţată în mod determinant de evacuările de ape de mină, epurate necorespunzător sau chiar neepurate, precum şi de ape provenite din activităţile de preparare a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă, activităţi specifice Regiunii 6 Nord-Vest.

Trebuie menţionată faptul că la unele cursuri de apă, datorită fondului natural, unii indicatori (Zn, Mn) înregistrează concentraţii ridicate, fără ca secţiunile respective să fie afectate de surse de poluare.

In unele cazuri (Regiunea 5 Vest) in anul 2006, se constată o diminuare a volumului de ape prelevate, atât din subteran cât şi din sursele de suprafaţă. Această situaţie se datorează factorilor economici, respectiv reducerii unor activităţi industriale. Un alt motiv în reprezintă factorii meteo, deoarece anul 2006 a fost destul de ploios, deci nu s-au utilizat volume mari de apă pentru irigaţii. Se mai constată an de an creşterea volumului de apă industrială captată din subteran prin foraje proprii de către tot mai mulţi agenţi economici, din cauza costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reţelele de alimentare.

Apele uzate evacuate prin staţiile de epurare nu se încadrează în prevederile normativelor în vigoare, fiind insuficient epurate.

Se constată o capacitate redusă de epurare la staţiile care deservesc activităţile din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la deversarea în emisari a unor cantităţi sporite de elemente potenţial poluatoare.

În procesul de identificare al problemelor ce afectează apele de suprafaţă şi subterane s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei este necesar a fi atinse următoarele obiective specifice:

• Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban • Asigurarea apei potabile în mediul rural • Unele comune dispun de reţele de canalizare parţiale. Pentru localităţile

urbane sistemele de canalizare nu acoperă în totalitate aceste localităţi, iar staţiile de epurare necesită lucrări de extindere şi modernizare, iar pentru unele localităţi este necesară construirea de staţii de epurare.

• Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din activităţi agricole • Reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de

substanţe periculoase Pentru atingerea obiectivelor specifice este necesară implicarea autorităţilor

locale, judeţene şi a structurilor regionale care au o responsabilitate directă în legătură cu acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între instrumentele care se pot aplica se menţionează acordarea de asistenţă în identificarea de surse de finanţare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate. Autorităţile locale ar trebui să aibă în vedere situaţia existentă în prezent, putând


105

promova stimulente sau facilităţi economice, atingerea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului angajat şi promovarea bunelor practici.

Pornind de la angajamentele asumate de ţara noastră, s-a stabilit că orice localitate cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenţi, trebuie să dispună de sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate. În prezent, în tara există sisteme de canalizare şi staţii de epurare în unele localităţi urbane. Pentru cea mai mare parte dintre localităţile rurale reţelele de canalizare lipsesc, recomandandu-se realizarea lucrărilor necesare pe grupe de localităţi (sate) care să ţină seama de condiţiile concrete fizico-geografice şi nu de apartenenţa administrativ - teritorială.

Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării eficiente a resurselor de apă atât la utilizatorii casnici, cât şi la cei industriali, aspect care poate fi rezolvat prin realizarea unui bun management in alimentarea şi consumul de apă.

Un domeniu prioritar în managementul general al apei trebuie să se refere şi la asigurarea cu apă potabilă de bună calitate pentru toţi locuitorii. In aceasta privinta nu sunt suficient dezvoltate sistemele de aducţiune a apei, de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare. Totodată, capacitatea staţiilor de epurare a apelor uzate este insuficientă sau acestea funcţionează sub capacitatea proiectată datorită uzurii avansate. Agenţii economici care evacueazǎ apele uzate în resursele de apǎ au programe de etapizare şi programe de conformare, cu termene în derulare şi cu investiţii importante în modernizarea sau reabilitarea instalaţiilor de depoluare.

În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraţi proveniţi din surse aferente activităţilor agricole este necesar a se delimita cele 4 surse principale de poluare:

• nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor si dejecţiilor menajere • nitraţi proveniţi din fermentarea nedirijată sau dirijată necorespunzător a

deşeurilor şi a apelor uzate provenite din sectorul zootehnic • nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice • nitraţi proveniţi din mineralizarea humusului

Principalele cauze pentru care apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate direct în scopuri potabile sunt: • poluarea apelor de suprafaţă; • condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a

diferiţilor anioni şi cationi; • dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a

îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor, care a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia;

• efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

• particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

În general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil şi, ca atare, depoluarea acestui tip de apă este anevoioasă, dacă nu chiar imposibilă. Totuşi, pentru a asigura încadrarea în valorile indicatorilor în limitele impuse de Legea nr. 458/2002 şi respectiv Legea 311/2004 trebuie implementat Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării din surse agricole la nivel bazinal şi va continua monitorizarea freaticului din zona de influenţă a agenţilor economici.

Conform „Angajamentelor rezultate din negocierea Capitolului 22-Mediu”, în funcţie de mărimea aglomerărilor


106

umane şi de caracteristicile receptorilor naturali, au fost stabilite termene de conformare pentru asigurarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru toate aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenţi.

Anul limită pentru realizarea acestor investiţii este 2018. Acest termen a fost stabilit tinându-se cont de următoarele aspecte: • situaţia infrastructurii existente din domeniul colectării şi epurării apelor uzate

orăşeneşti, în special în mediul rural, necesită un mare volum de lucrări edilitare; • costurile sunt foarte mari; • capacitatea autorităţilor locale de a finanţa aceste lucrări este limitată.

Pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă se impun măsuri privind:

• Satisfacerea cerinţelor de apă la sursă ale populaţiei urbane şi rurale. Având în vedere deficienţele în alimentarea cu apă din anumite regiuni, este necesară realizarea de lucrări de aducţiune din surse autorizate pentru alimentarea cu apă a localităţilor deficitare, amenajarea de surse noi pentru apă potabilă prin realizarea de noi acumulări şi/sau fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu apă a satelor.

• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructruii de alimenatare cu apă şi canalizare. Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi asigurarea condiţiilor de calitate standardizate pentru apă potabilă reprezintă un obiectiv strategic. Prin aceasta se urmăreşte orientarea investiţiilor spre dezvoltarea şi extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, atât pentru mediul urban cât şi pentru cel rural.

• Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă. Având în vedere starea actuală a procesului de epurare a apelor uzate, se impun activităţi de reabilitare, dezvoltare şi modernizare a staţiilor de epurare în concordanţă cu standardele UE întrucât acestea prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/EEC. De asemenea, se impune reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare a apelor industriale în vederea reducerii şi/sau eliminării deversărilor de substante periculoase.

• Utilizarea durabilă a resurselor de apă. Promovarea acestei măsuri este impusă de necesitatea protecţiei calitative şi cantitative a resurselor de apă concomitent cu satisfacerea durabilă a folosinţelor de apă.

Documents

Raport Starea Mediului Cap 3 Apa.pdf