RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL …apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea mediului/Anuar... · Prelevări de apă din resurse subterane (mc) Zootehnie, 24530

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 0

CAPITOLUL 3. APA

Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.

Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de înteres general. Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă conform principiului „poluatorul plăteşte” şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea. Gospodărirea apelor, ca prevedere legală de interes general, implică în mod necesar desfăşurarea unui complex de activităţi şi acţiuni specifice, începând cu cunoaşterea şi monitorizarea în timp real a stării şi evoluţiei parametrilor definitorii mediului hidric şi continuând cu alocarea raţională şi echilibrată a apei ca resursă economică, protecţia împotriva oricărei forme de degradare şi poluare pentru asigurarea dezvoltării durabile şi prezervarea caracterului esenţial al resurselor de apă, durabilitatea. Având la bază principiile solidarităţii umane, interesului comun şi realizării maximului profit social, activitatea de gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor este organizată şi se desfăşoară pe bazine hidrografice ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apă. În acest sens, resursele de apă de suprafaţă şi subteran-freatic sunt considerate ca un tot unitar atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ, gestionarea lor necesitând o colaborare şi cooperare strânsă la toate nivelurile administraţiei publice, utilizatorilor de apă, comunităţilor locale şi a instituţiilor legal abilitate să-şi desfăşoare activitatea în acest domeniu.

Cadrul legislativ se regăseşte în Legea Apelor nr.107/1996, completată şi modificată cu Legea nr.310/2004, Legea nr.112/2006 şi OUG nr.3/2010. Apa nu este un produs comercial oarecare, ea este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare. 3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri

Resursele de apă, din judeţul Sălaj, sunt constituite din resurse de apă de suprafaţă şi resurse de apă subterane. Acestea asigură pe lângă alimentarea cu apă a populaţiei şi necesităţile industriale şi agricole.

Pe teritoriul judeţului Sălaj, calitatea apelor este monitorizată de către Administraţia Naţională “Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Someş – Tisa - Sistemul de Gospodărire a Apelor Sălaj pentru bazinul hidrografic Someş-Crasna şi de către Administraţia Naţională “Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Crişuri pentru bazinul hidrografic Crişuri.

Bazinul hidrografic Someş-Crasna ocupă o suprafaţă de 17740 kmp, din care 3408 kmp (19,1% din suprafaţa totală a bazinului hidrografic) se găsesc în judeţul Sălaj. Acesta cuprinde circa 88,5% din suprafaţa judeţului, iar diferenţa de 11,5% revine bazinului hidrografic Crişuri.

___________________________________________________________________________ 28


3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

În anul 2010, pe teritoriul judeţului Sălaj, situaţia resurselor de apă teoretice şi tehnic utilizabile, în funcţie de sursa de apă, se prezintă astfel:

Bazinul hidrografic Someş-Crasna

Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă 543000 90000 44860 20610

Tab. 3.1.1

Bazinul hidrografic Crişuri (la nivelul întregului bazin hidrografic)

Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc) Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă 2937400 394734 788400 350000

Tab. 3.1.2

3.1.2. Prelevări de apă La nivelul judeţului Sălaj, în cursul anului 2010, apa a fost prelevată atât din surse de suprafaţă, cât şi din surse subterane, după cum urmează:

Bazinul hidrografic Someş-Crasna volumul de apă prelevat din surse de suprafaţă – 9260,632 mii mc,

faţă de 9807,261 mii mc prelevat în anul 2009; volumul de apă prelevat din surse subterane – 1761,540 mii mc,

faţă de 2085,719 mii mc prelevat în anul 2009.

Volumul total de apă prelevat a scăzut comparativ cu anul anterior de la 11892980 mc la valoarea de 11052172 mc, ca urmare a scăderii volumelor de apă prelevate din surse de suprafaţă şi din surse subterane.

Evoluţia volumului total de apă prelevat din bazinul hidrografic Someş-Crasna în perioada 2002-2010 este redată în continuare atât sub formă tabelară, cât şi grafică.

Anul Volumul total de

apă prelevat (mii mc)

2002 20202 2003 18117 2004 13741 2005 13338 2006 15513 2007 14725 2008 13568 2009 11893 2010 11052

Tab. 3.1.3

___________________________________________________________________________ 29


2020218117

1374113338

1551314725

1356811893

11052

0

5000

10000

15000

20000

25000

Volum apă prelevat (mii mc)

Volumul anual de apă prelevat 200220032004200520062007200820092010

Fig. 3.1.1

Situaţia privind repartizarea pe surse de apă şi activităţi a prelevărilor de apă din surse de suprafaţă şi din subteran, se prezintă astfel: Sursa de

apă Populaţie

(mc) Industrie

(mc) Zootehnie

(mc) Piscicultură

(mc) Alte (mc)

Total (mc)

Suprafaţă 4098150 2160082 - 3032400 - 9290632 Subteran 1104399 516616 24530 26446 89549 1761540

Total (mc)

5202549 2676698 24530 3058846 89549 11052172

Tab. 3.1.4

Prelevări de apă din resurse de suprafaţă (mc)

Zootehnie

Piscicultură, 3032400

Industrie, 2160082

Populaţie, 4098150

Alte

Fig. 3.1.2

___________________________________________________________________________ 30


Prelevări de apă din resurse subterane (mc)

Zootehnie,24530

Populaţie, 1104399

Industrie,516616

Alte,89549

Piscicultură, 26446

Fig. 3.1.3

Bazinul hidrografic Crişuri

volumul de apă prelevat din surse de suprafaţă – 960,62 mii mc; volumul de apă prelevat din surse subterane – 90,162 mii mc.

Volumele de apă prelevate din surse de suprafaţă şi surse subterane prezintă

următoarea distribuţie tabelară:

Sursa de apă

Populaţie (mii mc)

Industrie (mii mc)

Zootehnie(mii mc)

Piscicultură(mii mc)

Irigaţii (mii mc)

Total (mii mc)

Suprafaţă 52,505 5,615 - 900,0 2,5 960,62 Subteran 46,879 41,283 2,0 - - 90,162

Total (mii mc)

99,384 46,898 2,0 900,0 2,5 1050,782

Tab. 3.1.5

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.

Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Cuantumul contribuţiilor, tarifelor şi penalităţilor specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre de guvern, la propunerea autorităţii publice de la nivel central din domeniul gospodăririi apelor.

În vederea atingerii obiectivelor prevăzute în Legea Apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costurile implicate de mediu şi de resursă, pe baza analizei economice, cu respectarea principiilor “utilizatorul plăteşte” şi “poluatorul plăteşte”.

___________________________________________________________________________ 31


Administraţia Naţională “Apele Române”, în calitate de operator unic al resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, îşi constituie veniturile proprii din contribuţiile specifice de gospodărire a apelor, plătite lunar de către utilizatorii resurselor de apă, conform abonamentelor de utilizare/exploatare încheiate în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din penalităţile pentru abateri de la normele de utilizare/exploatare a resursei de apă, în conformitate cu metodologia de calcul prevăzută de Ordinul MMGA nr.798/2005, modificat şi completat cu Ordinul nr.1028/2009 şi Ordinul nr.1725/2010, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările emise şi din majorările de întârziere aplicate în conformitate cu prevederile legale.

Contribuţiile specifice şi serviciile comune de gospodărire a apelor sunt prevăzute în Legea Apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr.400/2005, privind aprobarea O.U.G. nr.107/2002, privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. 3.2. Apele de suprafaţă

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a apelor de suprafaţă se face, conform noului program, pe corp de apă, utilizând noile metodologii elaborate pe baza cerinţelor Directivei Cadru a Apei. Corpul de apă este unitatea de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei. Prin „corp de apă de suprafaţă” se înţelege, în conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.

Noua evaluare are o abordare integratoare, diferită de Ordinul nr.161/2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Corpul de apă de suprafaţă se caracterizează prin elementele de calitate indicate în Anexa V a Directivei Cadru Apa. Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).

Caracterizarea stării ecologice pentru corpurile de apă naturale în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv:

• foarte bună (FB); • bună (B); • moderat (M); • slabă (S); • proastă (P).

Directiva Cadru defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaţă, ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se consideră ca neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună. În evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă.

Directiva Cadru Apa, introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenţialului ecologic, respectiv:

___________________________________________________________________________ 32


• potenţial ecologic maxim şi bun; • potenţial ecologic moderat; • potenţial ecologic slab; • potenţial ecologic prost.

Starea ecologică şi chimică, respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de apă din judeţul Sălaj

Pe teritoriul judeţului Sălaj au fost monitorizate un număr de 13 corpuri de apă, dintre care 11 corpuri de apă naturale şi 2 corpuri de apă puternic modificate.


Fig. 3.2.1 Râul Someş Fig. 3.2.2 Râul Crasna În cadrul Districtului Bazinal Someş-Tisa s-au monitorizat în anul 2010, aferent

judeţului Sălaj un număr total de 10 corpuri de apă de suprafaţă, dintre care: • 9 corpuri apă curgatoare de suprafaţă - râuri • 1 corp puternic modificat - lacul de acumulare Vârşolţ.

Pentru cunoaşterea calităţii celor 9 corpuri de apă curgătoare de suprafaţă (râuri), în anul 2010, s-au organizat campanii de recoltare de probe de apă în secţiuni reprezentative (R.Someş la Jibou şi Ulmeni, V.Almaş amonte confluenţă cu R.Someş, V.Agrij amonte confluenţă cu R.Someş, V.Sălaj amonte oraş Cehu-Silvaniei şi Sălsig, R.Crasna la Cizer, R.Crasna la Crasna, Moiad, Supuru de Jos şi Berveni, V.Coliţca amonte localitatea Meseşenii de Sus, V.Coliţca amonte Ac.Vârşolţ, V.Mortăuţa amonte Ac.Vârşolţ, V.Zalău amonte municipiul Zalău, V.Zalău la Borla) .

Starea ecologică a celor 9 corpuri de apă (râuri) înregistrată în anul 2010, se caracterizează astfel:

• 5 corpuri de apă (55,55 %) cu stare ecologică bună; • 2 corpuri de apă ( 22,22 %) cu stare ecologică moderată; • 2 corpuri de apă (22,22 %) cu stare ecologică slabă.

Starea chimică a celor 9 corpuri de apă curgătoare (râuri) identificate aferent judeţului Sălaj, se prezintă astfel:

• 8 corpuri de apă (88,9%) caracterizate de o stare bună; • 1 corp de apă (11,1%) caracterizat de o stare proastă (corpul de apă

Crasna - Ac.Vârşolţ - graniţă Ungaria, datorită indicatorului mercur înregistrat în secţiunea Berveni).

Starea ecologică şi chimică a celor 9 corpuri de apă de suprafaţă (râuri) şi

potenţialul ecologic al corpului puternic modificat (Ac.Vârşolţ) monitorizate în anul 2010, corespunzătoare bazinului hidrografic Someş, sunt prezentate în tabelul următor:

___________________________________________________________________________ 33


Cur

sul d

e apă

Cor

p de

apă

*

Cod

ul c

orpu

lui d

e apă

Tipo

logi

e

Eval

uare

a el

emen

telo

r bi

olog

ice

Eval

uare

a el

emen

telo

r fiz

ico-

chim

ice

gene

rale

Star

ea e

colo

gică

Star

ea c

him

ică

Corpuri de apă naturale

R.Someş

Someş – cf.Apa Sărată – cf.Lăpuş

RORW2.1_B5 RO10a B B B B

V.Almaş Almaş şi afluenţii RORW2.1.48_B1 RO04a B B B B

V.Agrij Agrij si afluenţii RORW2.1.49_B1 RO04a B B B B

V.Sălaj Sălaj şi afluenţii RORW2.1.60_B1 RO04a M B M B

R.Crasna

Crasna-izvoare – am. Ac. Vârşolţ şi afluenţii

RORW2.2_B1 RO04a B B B B

R.Crasna

Crasna-ac.Vârşolţ –graniţă Ungaria

RORW2.2_B2 RO07a S M S P

V.Mortăuţa Mortăuţa şi afluenţii RORW2.2.7_B1 RO19a S B S B

V.Coliţca Coliţca RORW2.2.9_B1 RO19a B B B B V.Zalău Zalău RORW2.2.17_B1 RO04a M M M B Corpuri de apă puternic modificate Ac.Vârşolţ Ac.Vârşolţ ROLW2.2_B1 ROLA10a M B M -

Tab. 3.2.1

*Notă: ∼ corpul de apă “Someş - cf.Apa Sărată - cf.Lăpuş” cuprinde secţiunile de monitorizare R.Someş la Jibou şi R.Someş la Ulmeni, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de starea ecologică şi chimică a secţiunii celei mai defavorabile, respectiv R.Someş la Jibou; ∼ corpul de apă “Almaş şi afluenţii” cuprinde secţiunea de monitorizare V.Almaş amonte cf.R.Someş, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de calitatea înregistrată în anul 2010 în această secţiune; ∼ corpul de apă “Agrij şi afluenţii” cuprinde secţiunea de monitorizare V.Agrij amonte cf.R.Someş, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de calitatea înregistrată în anul 2010 în această secţiune;

___________________________________________________________________________ 34


∼ corpul de apă “Sălaj şi afluenţii” cuprinde secţiunile de monitorizare V.Sălaj-Cehu Silvaniei şi V.Sălaj la Sălsig, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de starea ecologică şi chimică a secţiunii celei mai defavorabile V.Sălaj- Sălsig; ∼ corpul de apă “Crasna-izvoare-am.Ac.Vârşolţ si afluenţii” cuprinde secţiunile de monitorizare R.Crasna-am.Cizer şi R.Crasna la S.H.Crasna, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de starea ecologică şi chimică a secţiunii celei mai defavorabile R.Crasna la S.H.Crasna; ∼ corpul de apă “Crasna-Ac.Vârşolţ-graniţa Ungaria” cuprinde secţiunile de monitorizare R.Crasna-la Moiad, R.Crasna la Supuru de Jos şi R.Crasna la Berveni, starea ecologică şi chimică a corpului de apa fiind dată de starea ecologică şi chimică a secţiunii celei mai defavorabile R.Crasna la Berveni; Se precizează faptul că în secţiunea Moiad starea ecologică şi chimică este moderată şi bună; ∼ corpul de apă “Mortăuţa şi afluenţii” cuprinde secţiunea de monitorizare V.Mortăuţa-amonte Ac.Vârşolţ, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de starea ecologică şi chimică a acestei secţiuni monitorizate;

∼ corpul de apă “Coliţca şi afluenţii” cuprinde secţiunile de monitorizare V.Colţca–am.Meseşenii de Sus şi V.Coliţca–am.Ac.Vârşolţ, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de starea ecologică şi chimică a secţiunii celei mai defavorabile V.Coliţca –am.Ac.Vârşolţ;

∼ corpul de apă “Zalău” cuprinde secţiunile de monitorizare V.Zalău –am.Zalău şi V.Zalău–S.H.Borla, starea ecologică şi chimică a corpului de apă fiind dată de starea ecologică şi chimică a secţiunii celei mai defavorabile V.Zalău –S.H.Borla.

Lacul de acumulare Vârşolţ face parte din bazinul Someşului şi corespunde

tipologiei ROLA10a, fiind un lac artificial este considerat un corp de apă puternic modificat. Lacul, situat în bazinul hidrografic al Râului Crasna, reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru municipiul Zalău, oraşul Şimleu-Silvaniei şi localităţile Bocşa, Crişeni şi Hereclean. Capacitatea totală a lacului este 39,39 milioane mc, din care 16,07 milioane mc pentru alimentarea cu apă potabilă, restul 23,32 milioane mc pentru atenuarea undelor de viitură şi prevenirea inundaţiilor.

Fig. 3.2.3 Acumularea Vârşolţ

În cursul anului 2010 s-au efectuat 4 campanii de recoltare în 2 secţiuni

semnificative: mijloc lac şi baraj-secţiune turn. Elementele biologice corespunzătoare Ac.Vărşolţ se prezintă astfel:

• Starea fitoplanctonului corespunde unui potenţial ecologic bun, constatat din investigaţiile campaniilor de recoltare desfăşurate. În luna mai, biomasa înregistrează valoarea de 0,65 mg/l, potentialul ecologic fiind foarte bun. Analiza fitoplanctonului pentru campania din luna iunie indică o biomasă de 2,84 mg/l şi determină încadrarea în potentialul

___________________________________________________________________________ 35


ecologic foarte bun. În luna iulie, clorofitele domină comunitatea algală, specia reprezentativă pentru comunitatea planctonică este Tetraedron minimum (24,74% din densitatea totală). Biomasa corespunde potenţialului ecologic foarte bun, având valoarea de 4,48 mg/l. În campania din luna august, se observă dezvoltarea accentuată a cianofitului “Aphanizomenon flos-aquae”, biomasa atingând valoarea de 4,89 mg/l. În acest caz, starea fitoplanctonului corespunde potenţialului ecologic foarte bun. Media biomasei fitoplantonice se încadrează în potenţialul ecologic foarte bun, având valoarea de 3,215 mg/l;

• Starea fitobentosului se încadrează în limitele potenţialului ecologic moderat.

Potenţialul ecologic a corpului de apă puternic modificat Ac.Vârşolţ a fost moderat, ca urmare a valorilor înregistrate pentru indicatorii biologici (fitobentos).

Elementele fizico-chimice evidenţiază un corp cu potenţial ecologic bun. De asemenea, poluanţii specifici au ilustrat un potenţial ecologic bun.

În anul 2010, nu au fost efectuate analize care să vizeze monitorizarea acestui corp de apă din punct de vedere al stării chimice.


În anul 2010, în bazinul Crişuri aferent judeţului Sălaj au fost monitorizate 3

corpuri de apă, dintre care: • 2 corpuri apă naturale; • 1 corp puternic modificat.

Cur

sul d

e apă

Cor

p de

apă

Cod

ul c

orpu

lui d

e apă

Cod

tipo

logi

e

Eval

uare

a el

emen

telo

r bi

olog

ice

Eval

uare

a el

emen

telo

r fiz

ico-

chim

ice

gene

rale

Star

ea e

colo

gică

St

area

chi

mică

/ Po

tenţ

ial c

him

ic

Corpuri de apă naturale

Zăuan Băi

Ip – izvor –vărsare în R.Barcău şi afluenţii

RORW3.1.44.33.7_B1 RO19 B B B B

V.Răchitelor

R.Barcău – izvor – cf.Topliţa şi afluenţii

RORW3.1.44.33_B1 RO01 B B B B

Corpuri de apă puternic modificate

Boghiş

R.Barcău – cf.Topliţa – cf.Valea Mare

RORW3.1.44.33_B2 RO05 FB FB B B

Tab. 3.2.2

___________________________________________________________________________ 36


Încadrarea celor două corpuri de apă naturale, având lungimea de 34,243 km a fost bună, atât pentru starea ecologică, cât şi pentru starea chimică. Corpul de apă puternic modificat, monitorizat pe o lungime de 23,066 km, se încadrează în potenţialul ecologic bun şi este caracterizat de o stare chimică bună.

3.3. Calitatea apei dulci

3.3.1. Nitraţi şi fosfaţi în râuri şi lacuri


La nivelul anului 2010, în apele de suprafaţă aferent SGA Sălaj s-au identificat 5 zone susceptibile de a fi vulnerabile la poluarea cu nitraţi în conformitate cu HG nr. 964/2000, privind Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. În nici una dintre acestea nu s-a pus în evidenţă o valoare peste cea prevazută de normativele în vigoare (50 mg NO3

-/l) . Valoarea indicatorului NO3

- măsurată în secţiunile monitorizate sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt. Nume râu / lac Nume Staţie Valoare NO3

-

(mg/l) 1. R.Someş Jibou 2,302 2. V.Agrij am.cfl.Someş 1,461 3. V.Sălaj am.Cehu Silvaniei 1,647 4. R.Crasna Moiad 2,302 5. Ac.Vârşolţ mijloc lac 2,214

Tab. 3.3.1 Încadrarea indicatorilor de calitate nitraţii şi fosfaţii sunt prezentate tabelar:

Cur

sul

de a

pă

Secţ

iune

Cod

ul

corp

ului

de

apă

Tipo

logi

e

Nitr

aţi

Ort

ofos

faţi

R.Someş Jibou RORW2.1_B5 RO10 FB FB

V.Almaş Am.cf. R.Someş RORW2.1.48_B1 RO04 FB FB

V.Agrij Am.cf. R.Someş RORW2.1.49_B1 RO04 FB B

V.Sălaj Am. Cehu-Silvaniei RORW2.1.60_B1 RO04 FB B

R.Crasna Am.Cizer RORW2.2_B1 RO04 FB FB R.Crasna Crasna RORW2.2_B1 RO04 FB B

R.Crasna Moiad RORW2.2_B2 RO07 B B

V.Mortăuţa Am. Ac.Vârşolţ RORW2.2.7_B1 RO19 FB B

V.Coliţca Am. Meseşenii de Sus RORW2.2.9_B1 RO19 FB B

___________________________________________________________________________ 37


V.Coliţca Am. Ac.Vârşolţ RORW2.2.9_B1 RO19 FB B V.Zalău Am.Zalău RORW2.2.17_B1 RO04 FB B V.Zalău Borla RORW2.2.17_B1 RO04 B M

Tab. 3.3.2

Conform vechiului program QUAL, lacul de acumulare Vârşolţ se încadrează în categoria lacurilor eutrofe, datorită valorilor caracteristice stadiului eutrof înregistrate la indicatorii fosfor total şi clorofilă „a”. Biomasa fitoplanctonică s-a încadrat în limite mezotrofe şi prezintă îmbunătăţire faţă de anul 2009. Azotul mineral total s-a încadrat în limitele lacurilor oligotrofe, în anul 2010. Evoluţia indicatorilor de eutrofizare, comparativ cu anul 2009, înregistrează o uşoară creştere a concentraţiilor la indicatorii fosfor total, azot mineral total şi biomasă fitoplanctonică, respectiv o scădere a concentraţiilor la clorofilă „a” şi biomasa fitoplanctonică.

În anul 2010, din punct de verere al elementelor fizico-chimice generale, s-a evidenţiat un potenţial ecologic bun, pentru corpul de apă Ac.Vârşolţ. Valorile medii anuale înregistrate la nitraţi (0,122 mgN/l) şi ortofosfaţi (0,01 mgP/l), încadrează lacul în limitele clasei I de calitate.


La nivelul anului 2010, pentru bazinul hdrografic Crişuri aferent judeţului Sălaj

încadrarea corpurilor de apă atât naturale, cât şi puternic modificate, în funcţie de grupa nutrienţilor, este redat în tabelul care urmează:

Corp de apă Tipo-logie

P-PO4 (mg P/l)

P total

(mg/l)

N-NO2 (mgN/l)

N-NO3 (mgN/l)

N-NH4 (mgN/l)

Stare finală

Ip – izvor –vărsare în R.Barcău şi afluenţii RO19 FB B B B FB B

R.Barcău – izvor – cf.Topliţa şi afluenţii RO01 FB FB FB FB FB FB

R.Barcău – cf.Topliţa – cf.Valea Mare RO05 FB FB FB B FB B

Tab. 3.3.3

3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

Bazinul hidrografic Someş-Crasna Încadrarea indicatorilor de calitate: oxigen dizolvat, materii organice şi amoniu

sunt prezentate în tabelul următor:

Cur

sul

de a

pă

Secţ

iune

Cod

ul

corp

ului

de

apă

Tipo

logi

e

Oxi

gen

dizo

lvat

CB

O5

CC

OC

r

Am

oniu

R.Someş Jibou RORW2.1_B5 RO10 B B B B

V.Almaş Am.cf. R.Someş RORW2.1.48_B1 RO04 B FB B B

V.Agrij Am.cf. R.Someş RORW2.1.49_B1 RO04 B FB B FB

___________________________________________________________________________ 38


V.Sălaj Am. Cehu-Silvaniei RORW2.1.60_B1 RO04 B FB B B

R.Crasna Am.Cizer RORW2.2_B1 RO04 FB FB B FB R.Crasna Crasna RORW2.2_B1 RO04 B FB B B

R.Crasna Moiad RORW2.2_B2 RO07 FB B B B

V.Mortăuţa Am. Ac.Vârşolţ RORW2.2.7_B1 RO19 FB FB B B

V.Coliţca Am. Meseşenii de Sus

RORW2.2.9_B1 RO19 FB FB B FB

V.Coliţca Am. Ac.Vârşolţ RORW2.2.9_B1 RO19 FB FB B B

V.Zalău Am.Zalău RORW2.2.17_B1 RO04 FB FB B FB V.Zalău Borla RORW2.2.17_B1 RO04 B B B M

Tab. 3.3.4

Bazinul hidrografic Crişuri După indicatorul de calitate oxigen dizolvat corpurile de apă monitorizate

pentru acest bazin se încadrează într-o stare bună.

Corp de apă TipologieOigen

dizolvat (mgO2/l)

Stare finală

Ip – izvor –vărsare în R.Barcău şi afluenţii RO19 B B

R.Barcău – izvor – cf.Topliţa şi afluenţii RO01 B B

R.Barcău – cf.Topliţa – cf.Valea Mare RO05 B B

Tab. 3.3.5 3.4. Ape subterane

Delimitarea corpurilor de apă subterane s-a facut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.

Foraje de reţea În spaţiul hidrografic Someş - Tisa au fost identificate şi delimitate un număr

de 15 corpuri de ape subterane, dintre acestea 2 corpuri de apă subterane sunt situate pe raza teritoriului administrat de SGA Sălaj, la care se adaugă un corp de apă subterană din bazinul Crişuri investigat tot de către SGA Sălaj:

___________________________________________________________________________ 39


Nr. crt.

Cod corp apă

subterană Denumire corp apă subterană

1 ROSO07 Râul Crasna, luncă şi terase 2 ROSO11 Râul Someş Superior, luncă şi terase 3 ROCr08 -

Tab. 3.4.1 1. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROSO07 Foraje monitorizate calitativ în corpul de apă subterană ROSO07 În cadrul acestui corp de apă subterană, conform Manualului de Operare al

Laboratoarelor pentru anul 2010, s-au facut determinări fizico-chimice la un singur foraj de reţea de ordinul I: Sărmăşag F2.

Indicatorii care au determinat starea corpului de apă În anul 2010, indicatorii care au determinat starea corpului de apă subterană

ROSO07/Raul Crasna, luncă şi terase, au fost următorii: azotaţi, amoniu, cloruri, sulfaţi, azotiţi şi fosfaţi.

Rezultatul încadrarii corpului de apă în starea chimică În cadrul corpului ROSO07/Râul Crasna, luncă şi terase, a fost investigat un

singur foraj, prin doua analize. Valorile medii nu au înregistrat depăşiri ale standardelor de calitate şi ale valorilor de prag pentru apele subterane. Ţinând cont că în anii anteriori acest corp a fost evaluat cu stare chimică bună, conform metodologiei preliminare de evaluare a calităţii corpurilor de ape subterane, putem considera că şi în anul 2010, acest corp de apă se află în stare chimica bună şi se prezintă ca un foraj nepoluat după indicatorii caracteristici valorilor de prag stabiliţi prin Ordinul Ministerului Mediului nr.137/2009.

Precizarea altor indicatori care se monitorizează Conform Manualului de Operare al Laboratoarelor pentru anul 2010, la forajul

aparţinător corpului de apă subterană ROSO07, au mai fost monitorizaţi o serie de alţi parametri fizico-chimici (stocati într-o baza de date), care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au fost stabilite valori de prag, după cum urmează:

- indicatori generali: temperatură, oxigen dizolvat, pH, conductivitate, indice permanganat, Fe, Mn, Na, K, reziduu fix, duritate totală, Ca, Mg, alcalinitate, bicarbonaţi;

- metale: As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr tot, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;

- alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.

2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă subterană ROSO11-Someş Superior, luncă şi terase

Evaluarea stării chimice a acestui corp s-a facut conform “Metodologiei Preliminare de Evaluare a Stării chimice a corpurilor de ape Subterane” primite de la specialiştii ANAR şi INHGA.

Foraje monitorizate calitativ În cadrul acestui corp de apă subterană, conform Manualului de Operare al

Laboratoarelor pentru anul 2010, au fost monitorizate un număr de 7 foraje de reţea de ordinul I: Dej F3, Coplean F2, Ileanda F1, Someş Odorhei F2, Sânmihaiul Almaşului F1A, Tihău F1 şi Jac F1.

___________________________________________________________________________ 40


Indicatorii care au determinat starea corpului de apă În anul 2010, indicatorii care au determinat starea corpului de apă subterană

ROSO11 au fost următorii: azotaţi, amoniu, cloruri, sulfaţi, Pb dizolvat, azotiţi, fosfaţi şi un grup de pesticide: aldrin, dieldrin, DDT-44’, endrin, isodrin, endosulfan şi gama-HCH (lindan).

Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică În cadrul corpului ROSO11/Râul Someş Superior, luncă şi terase, din totalul

de 7 puncte monitorizate, un singur foraj şi anume Dej F3, monitorizat de laboratorul regional ABAST Cluj, a înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii cloruri şi sulfaţi.

Forajele monitorizate de laboratorul SGA Sălaj se prezintă astfel: Forajul Ileanda F1 se prezintă ca un foraj nepoluat după indicatorii

caracteristici valoarilor de prag stabilite prin Ordinul Ministerului Mediului nr.137/2009 (pentru indicatorii: amoniu, cloruri, sulfaţi, plumb, azotiţi şi ortofosfaţi).

Forajul Someş Odorhei F2 se prezintă ca un foraj nepoluat, faţă de valorile de prag stabilite prin Ordinul MM nr.137/2009 (pentru indicatorii: amoniu, cloruri, sulfaţi, plumb, azotiţi şi ortofosfaţi).

Forajul Jac F1 este un foraj nepoluat faţă de valorile de prag stabilite prin Ordinul MM nr. 137/2009 (pentru indicatorii: amoniu, cloruri, sulfaţi, plumb, azotiti şi ortofosfaţi).

Forajul Tihău F1 se prezintă ca un foraj nepoluat, faţă de valorile de prag stabilite prin Ordinul MM nr.137/2009 (pentru indicatorii: amoniu, cloruri, sulfaţi, plumb, azotiţi şi ortofosfaţi).

Forajul Sânmihaiu Almaşului F1A este un foraj nepoluat faţă de valorile de prag stabilite prin Ordinul MM nr.137/2009 (pentru indicatorii: amoniu, cloruri, sulfaţi, plumb, azotiţi şi ortofosfaţi).

În concluzie, conform metodologiei preliminare de evaluare a calităţii corpurilor de ape subterane, în anul 2010, corpul ROSO11 se află în stare chimică bună.

Precizarea altor indicatori care se monitorizează Conform Manualului de Operare al Laboratoarelor pentru anul 2010, la forajele

aparţinătoare corpului de apă subterană ROSO11, au mai fost monitorizaţi o serie de alţi parametri fizico-chimici (stocaţi într-o bază de date), care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au fost stabilite valori de prag, şi anume:

- indicatori generali: temperatură, oxigen dizolvat, pH, conductivitate, indice permanganat, Fe, Mn, Na, K, reziduu fix, duritate totală, Ca, Mg, alcalinitate, bicarbonaţi;

- metale: As, Cd, Ni, Zn, Cu, Cr total, Al, Be, B, Ti, V, Co, Se, Mo, Ag, Ba, Ta, Tl, U;

- micropoluanţi organici: clorbenzeni, pesticide triazinice, pesticide anilinice, pesticide organofosforice, pesticide tioureice, solvenţi cloruraţi, PAH-uri, PCB-uri, BTEX;

- alţi poluanţi specifici neprioritari: fenoli, cianuri, detergenţi.

3. Evaluarea stării chimice a corpului de apă subterană ROCr08-Crişuri În corpul de apă ROCr08-Crişuri a fost investigat un foraj de ordinul I, prin

monitoringul de supraveghere, de către laboratorul SGA Sălaj. Forajul Zalău F1 AD - este un foraj nepoluat faţă de valorile de prag stabilite

prin Ordinul MM nr.137/2009 (pentru indicatorii: amoniu, cloruri, sulfaţi, azotiţi şi ortofosfaţi). S-au mai efectuat determinări pentru grupele de indicatorii generali (oxigen dizolvat, pH, conductivitate, azotaţi, CCOMn, alcalinitate, reziduu fix,

___________________________________________________________________________ 41


temperatură, detergenţi, duritate, calciu, magneziu, carbonaţi, bicarbonaţi) şi poluanţi specifici neprioritari (fenoli şi cianuri).

Foraje de observaţie şi control a poluării (aflate în proprietatea unor beneficiari industriali) În corpul ROSO07/ Râul Crasna, lunca şi terase s-au monitorizat 5 foraje de la

Depozitul de zgură şi cenuşă Panic, aparţinând de SC Uzina Electrică Zalău SA, precum şi 14 puţuri proprii de urmărire a poluării, amplasate în incinta societăţii. Observând rezultatele analizelor, din numărul redus de indicatori determinaţi (pH, conductivitate, CCOMn, cloruri şi sulfaţi), nu s-au semnalat depăşiri ale concentraţiilor admisibile-valorilor de prag faţă de Ordinul MM nr.137/2009 pentru indicatorii cloruri şi sulfaţi determinaţi. Prin automonitoringul substanţelor prioritar periculoase pentru apele subterane, realizat prin intermediul Laboratorului Wessling România SRL Târgu-Mureş, pentru 13 puţuri de observaţie din incinta unităţii şi 1 puţ amplasat la Depozitul de zgură şi cenuşă Panic, aparţinând SC Uzina Electrică Zalău SA au fost monitorizati următorii indicatori: PAH-uri, Cd, Ni pentru toate puţurile de observaţie şi indicatorul Zn pentru 5 dintre acestea. Conform Rapoartelor de încercare nr.101999/01.11.2010, nr.102002/01.11.2010, nr.102455/14.12.2010, şi nr.102518/17.12.2010, pentru indicatorii PAH-uri, Zn şi Cd se constată încadrarea valorilor determinate sub limita de detecţie, cu o singură excepţie: Cd la puţul de observaţie nr.1.

Tot în municipiul Zalău, unitatea SC Rominserv SA - Punct de lucru Rominserv Valves IAIFO Zalău, în incinta fabricii, s-a investigat calitatea apelor subterane din puţul propriu. Indicatorii determinaţi au fost: pH, conductivitate, CCOMn, Zn şi Cr, fără a se efectua indicatorii din Ordinul MM nr. 137/2009. SC Michelin România SA - Punct de lucru Zalău a realizat automonitoringul calitativ, postînchidere, al freaticului din zona Depozitului de deşeuri industriale Crişeni, în 5 foraje de observatie, cu frecvenţă semestrială la indicatorii prevăzuţi în Autorizaţia de gospodărire a apelor pentru monitorizarea postînchidere. Determinările s-au executat de către Laboratorul Wessling România SRL Târgu-Mureş pentru indicatorii: pH. MTS, CCOCr, cloruri, index fenolic, azot amoniacal. Dintre indicatorii prioritar periculoşi au fost monitorizaţi: Cd, Cr, Cu, Ni, Pb şi Zn, majoritatea valorilor obţinute s-au încadrat sub limita de detecţie. Conform Rapoartelor de încercare nr.10654/10.05.2010 şi 102073/12.11.2010 se constată încadrarea valorilor obţinute în limitele reglementate, o singură excepţie făcând forajul nr.2 pentru indicatorul MTS, la monitorizarea aferentă semestrului II din 2010.

SC Cuprom SA Bucureşti - Sucursala Zalău a monitorizat calitatea freaticului din puţul de observaţie prin Institutul de Sănătate Publică - Centrul de Sănătate Publică – Cluj-Napoca. Conform Buletinelor de analiză nr.953/10.06.2010 şi nr.1840/19.11.2010, se constată încadrarea sub limita de detecţie a tuturor indicatorilor monitorizaţi: tricloretan, tricloretilena, naftalina, antracen, benz–a-piren, benz-b-fluorantren, benz-k-fluoranten, trihalometani şi Cu, excepţie făcând indicatorii benz-a-piren şi benz-b-fluoranten în semestrul II 2010.

Primăria Şimleu-Silvaniei a investigat la Depozitul de deşeuri urbane, prin două foraje de observaţie, calitatea acviferului freatic la indicatorii pH, conductivitate, azotaţi, CCOMn, azotiţi, cloruri, sulfaţi, plumb, nichel, cadmiu, mercur, zinc, cupru, crom, arsen, naftalină, antracen, PAH-uri. Faţă de Ordinul MM nr.137/2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul cloruri de la forajul F2.

SC Sălajul SA Sărmăşag a investigat calitatea acviferului freatic la indicatorii pH, cloruri, sulfaţi. În conformitate cu Ordinul MM nr. 137/2009 pentru indicatorii cu valori de prag s-au înregistrat depăşiri la indicatorul sulfaţi.

___________________________________________________________________________ 42


De asemenea, s-au primit date de la 3 foraje de urmărire a poluării aparţinătoare SC Compania de Apă Sălaj SA - Staţia de epurare Cehu-Silvaniei şi Staţia de epurare Şimleu-Silvaniei. Nu s-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag la indicatorii amoniu, azotiţi determinaţi.

În cadrul SC OMV PETROM SA Zona PECO Sălaj - Depozitul Rezerva de Stat şi Depozitul de Desfacere Zalău au fost monitorizate în 5 puncte, din care: două puţuri de observaţie la Rezerva de Stat şi trei foraje de la Depozitul Desfacere Produse Petroliere indicatorii de calitate pH, conductivitate, CCOMn, produse petroliere şi substanţe extractibile, însă fără a se efectua indicatorii din Ordinul MM nr.137/2009.

SC OMV Petrom Marketing Bucureşti a fost realizat monitoringul substanţelor prioritar periculoase în freatic la Staţia de Distribuţie Produse Petroliere nr.4 din Jibou pentru PAH (benz-b-fluoranten, benz-k-fluoranten si benz-a-piren), valorile obţinute încadrându-se sub limita de detecţie şi la Staţia de distribuţie carburanţi nr.6 din localitatea Ileanda, unde valorile obţinute s-au încadrat, de asemenea, sub limita de detecţie. SC Silcotub SA Zalău a monitorizat calitativ, cu frecvenţă semestrială, apa freatică din 2 puţuri de hidro-observaţie: DB1 şi DB2 la indicatorii Ni şi Zn. Determinările au fost realizate prin Laboratorul chimic Wessling România, Târgu –Mureş. Conform rapoartelor de încercare nr.10187/02.03.2010 şi nr. 102143/12.11.2010 se constată încadrarea valorilor obţinute în limitele reglementate. 3.5. Apă potabilă şi apa de îmbăiere

3.5.1. Starea apei brute destinate potabilizării

Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, în conformitate cu Directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi 79/869/EEC transpuse în legislaţia naţională prin H.G.nr.100/07.02.2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA – 013) şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA – 014), în judeţul Sălaj s-au organizat campanii de recoltare a probelor de apă într-o secţiune de monitorizare (priza de apă brută Acumularea Vârşolţ) cu o frecvenţă stabilită în funcţie de numărul populaţiei deservite de sursă, conform tabelului următor:

Nr. Crt.

Secţiunea de

prelevare Cursul de

apă Utilizator

de apă pentru potabilizare

Populaţia deservită

(nr.)

Debit mediu zilnic

prelevat (l/s)

Tehnologia standard de tratare a staţiei

Frecvenţa de

monitorizare propusă

1 Priza

Acumulare Vârşolţ

r.Crasna

SC Compania de Apă Someş SA,Sucursala Sălaj,

Zalău

90250 194,3 A2 12 /an

Tab. 3.5.1

În cursul anului 2010, SGA Sălaj a monitorizat o singură priză de apă de suprafaţă, cu frecvenţă lunară, şi anume: priza de apă brută pentru potabilizare din Ac.Vârsolţ., care deserveşte cu apă potabilă, după tratare, următoarele localităţi din

___________________________________________________________________________ 43


judeţ: municipiul Zalău (64035 locuitori deserviţi), oraşul Şimleu-Silvaniei (16326 locuitori deserviţi), localitatea Crişeni (2744 locuitori deserviţi), Bocşa (3543 locuitori deserviţi) şi localitatea Hereclean (3602 locuitori deserviţi), prin furnizorul SC Compania de Apă Someş SA - Sucursala Zalău. Conform HG nr.100/2002, modificată şi completată cu HG nr.662/2005, priza de apă brută Vârşolţ s-a încadrat în categoria de calitate A2, similar anilor anteriori (2006-2009), după media concentraţiilor lunare calculate, datorită indicatorilor de calitate: CCOCr, NH4

+, Fenoli, Coliformi totali, fecali şi streptococi fecali. Indicatorii de calitate: pH, suspensii totale, temperatură, conductivitate, azotaţi, cloruri, ortofosfaţi, gradul de saturaţie în oxigen, CBO5, fier, mangan, cupru, zinc, sulfaţi, detergenţi anionactivi, azot Kjeldahl, nichel, cadmiu, crom, plumb şi cianuri s-au încadrat în limitele categoriei A1.

Încadrarea în categoria de calitate A2, corespunde procedeului de tratare aplicat apei (decantare, preclorinare, coagulare cu Al2(SO4).18H2O, floculare, filtrare rapidă, clorinare finală). Analizele fizico-chimice au fost efectuate de laboratorul din cadrul SGA Sălaj, iar cele microbiologice de către Laboratorul Regional de Calitate a Apei, aparţinând ABAST Cluj. Pe parcursul anului 2010, nu s-au înregistrat indicatori care să se încadreze în categoria de calitate A3, categorie care implică instalaţii de prelucrare a apei suplimentare (deferizare, demanganizare, ozonizare).

Nr. Crt.

Secţiunea de

prelevare Cursul de apă

Tehnologia standard

de tratare a staţiei

Calitatea apei pe baza

condiţiilor pentru

potabilizare

Indicatori depăşiţi faţă de categoria

cerută de tehnologia de

tratare

1 Priza

Acumulare Vârşolţ

r.Crasna A2 A2 -

Tab. 3.5.2

În urma stabilirii calităţii apei de suprafaţă a fost analizată corespondenţa categoriei de calitate cu tehnologia de tratare aplicată apei brute. Rezultatele monitorizărilor au arătat o corespondenţă între categoria apei supuse tratării şi tehnolologia de tratare aplicată apei brute fiind corespunzătoare nivelului de tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie asigurat de staţia de tratare a SC Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca - Sucursala Zalău, respectiv categoria A2, neconstatându-se depăşiri faţă de categoria cerută de tehnologia de tratare.

3.5.2. Apă potabilă Pe teritoriul judeţului Sălaj, sistemele de alimentare centralizate cu apă potabilă, deservesc populaţia din zonele urbane şi o parte a populaţiei din zonele rurale. Referitor la apa potabilă distribuită în reţelele de alimentare în cursul anului 2010, SC Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca – Sucursala Zalău, a furnizat următoarele informaţii privind populaţia deservită, volumul de apă distribuit în reţea, volumul de apă facturat şi pierderile de apă înregistrate în reţea.

Indicator UM Valoare

Municipiul Zalău Populaţie deservită persoane 60599 Apă distribuită în reţea m3/an 5052691

___________________________________________________________________________ 44


Apă facturată m3/an 3902762 Pierderi % 23 Oraşul Şimleu-Silvaniei Populaţie deservită persoane 8618 Apă distribuită în reţea m3/an 590272 Apă facturată m3/an 380677 Pierderi % 36 Oraşul Jibou Populaţie deservită persoane 9812 Apă distribuită în reţea m3/an 499825 Apă facturată m3/an 321883 Pierderi % 36 Oraşul Cehu-Silvaniei Populaţie deservită persoane 4549 Apă distribuită în reţea m3/an 338562 Apă facturată m3/an 128621 Pierderi % 62 Comuna Lozna (localităţile Lozna, Valea Leşului şi Preluci) Populaţie deservită persoane 654 Apă distribuită în reţea m3/an 7583 Apă facturată m3/an 6965 Pierderi % 8 Comuna Nuşfalău (localitatea Nuşfalău) Populaţie deservită Persoane 1164 Apă distribuită în reţea m3/an 35838 Apă facturată m3/an 22043 Pierderi % 38 Comuna Boghiş (localităţile Boghiş şi Bozieş) Populaţie deservită persoane 1224 Apă distribuită în reţea m3/an 19595 Apă facturată m3/an 15055 Pierderi % 23 Comuna Ip (localităţile Ip şi Zăuan) Populaţie deservită persoane 324 Apă distribuită în reţea m3/an 2772 Apă facturată m3/an 2129 Pierderi % 23 Comuna Ileanda (localitatea Ileanda) Populaţie deservită persoane 1293 Apă distribuită în reţea m3/an 38489 Apă facturată m3/an 29967 Pierderi % 22 Comuna Letca (localitatea Letca) Populaţie deservită persoane 834 Apă distribuită în reţea m3/an 9125 Apă facturată m3/an 8466 Pierderi % 7 Comuna Românaşi (localitatea Românaşi) Populaţie deservită persoane 1257

___________________________________________________________________________ 45


Apă distribuită în reţea m3/an 32072 Apă facturată m3/an 21594 Pierderi % 33 Comuna Valcău de Jos (localitatea Valcău de Jos) Populaţie deservită persoane 1050 Apă distribuită în reţea m3/an 18561 Apă facturată m3/an 11720 Pierderi % 37 Comuna Someş Odorhei (localitatea Someş Odorhei) Populaţie deservită persoane 1290 Apă distribuită în reţea m3/an 19723 Apă facturată m3/an 12253 Pierderi % 38 Comuna Bocşa (localităţile Bocşa, Borla, Câmpia şi Sălăjeni) Populaţie deservită persoane 2091 Apă distribuită în reţea m3/an 44653 Apă facturată m3/an 17174 Pierderi % 61,5 Comuna Crişeni Populaţie deservită persoane 1221 Apă distribuită în reţea m3/an 19504 Apă facturată m3/an 12266 Pierderi % 37 Husia (localitate aparţinătoare oraşului Jibou) Populaţie deservită persoane 72 Apă distribuită în reţea m3/an 567 Apă facturată m3/an 460 Pierderi % 19 Rona (localitate aparţinătoare oraşului Jibou) Populaţie deservită persoane 92 Apă distribuită în reţea m3/an 113 Apă facturată m3/an 91 Pierderi % 19 Cuceu (localitate aparţinătoare oraşului Jibou) Populaţie deservită persoane 122 Apă distribuită în reţea m3/an 641 Apă facturată m3/an 299 Pierderi % 53,4 Var (localitate aparţinătoare oraşului Jibou) Populaţie deservită persoane 132 Apă distribuită în reţea m3/an 774 Apă facturată m3/an 441 Pierderi % 43 Localitatea Hereclean Populaţie deservită persoane 1506 Apă distribuită în reţea m3/an 6969 Apă facturată m3/an 6484 Pierderi % 7 Localitatea Stâna

___________________________________________________________________________ 46


Populaţie deservită persoane 117 Apă distribuită în reţea m3/an 8641 Apă facturată m3/an 1200 Pierderi % 86 Total judeţul Sălaj Populaţie deservită persoane 98021 Apă distribuită în reţea m3/an 6746970 Apă facturată m3/an 4902550 Pierderi % 27,3

Tab. 3.5.3 În judeţul Sălaj, evoluţia volumelor de apă distribuite în reţelele de alimentare cu apă potabilă din mediul urban evidenţiază o scădere a acestora în perioada 2005-2010.

Evoluţia distribuţiei de apă în reţeaua de alimentare urbană, pentru perioada 2005 - 2010

0

2000

4000

6000

8000

10000

(mii

m3 /a

n)

Zalău 7813.2897739.8487688.8157005.0605361.1595052.691

Şimleu-Silvaniei 1072.363 987.830 1058.2601015.440 756.623 590.272

Jibou 1575.8501295.990 757.660 616.540 561.346 499.825

Cehu-Silvaniei 879.107 648.846 760.005 499.978 470.496 338.562

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 3.5.1

La nivelul anului 2010, reţelele de apă potabilă existente la nivel judeţean au deservit un număr de 98021 locuitori din mediile urban şi rural. Acestea se întind pe o lungime de 376,6 km faţa de 317,02 km în anul anterior şi sunt amplasate în 39 localităţi din judeţ (tab. 4.6.2).

Reţele de apă potabilă Judeţ Lungime

(km) Volum distribuit

(mii mc) Număr

localităţi Populaţie racordată

(număr locuitori) Sălaj 376,6 6746,970 39 98021

Tab. 3.5.4 Pentru anul 2010, Direcţia de Sănătate Publică Sălaj a efectuat o serie de analize, în cadrul monitorizării de control şi a monitorizării de audit, la apa de reţea distribuită prin sistemul centralizat în centrele urbane ale judeţului. Astfel, au fost

___________________________________________________________________________ 47


realizate 15439 analize în cadrul monitorizării anuale pentru parametrii menţionaţi în tabel.

Nr.crt. Paramentrii Număr total de

analize efectuate

Număr total de analize

neconforme 1. Al 392 - 2. CC22 88 - 3. Cd 7 - 4. Coliforms 740 41 5. Cr 7 - 6. Cu 7 - 7. Ecocci 1122 7 8. Ecoli 757 1 9. Fe 7 - 10. Mn 7 - 11. NH4+ 705 - 12. Ni 7 - 13. NO2- tap 404 - 14. NO3- 426 - 15. Oxid. 3583 - 16. Pb 7 - 17. pH 3583 1 18. SO42- 7 - 19. Turbiditate 3583 -

Total 15439 50 Tab. 3.5.5

De asemenea, au fost efectuate un număr total de 4549 analize pentru

parametrii suplimentari: clor rezidual liber, duritate totală minimă, număr colonii 37°C, zinc, după cum urmează:

Nr.crt. Paramentrii suplimentari

Număr de analize efectuate

Număr de analize neconforme

1. Clor rezidual liber 4063 2262 2. Duritate totală minimă 391 - 3. Număr colonii 37°C 88 3 4. Zinc 7 -

Total 4549 2265 Tab. 3.5.6

3.5.3. Apa de îmbăiere

Nu există zone naturale de îmbăiere în judeţul Sălaj.

___________________________________________________________________________ 48


3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate 3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2010 La nivelul anului 2010, în bazinul hidrografic Someş-Crasna s-a evacuat în receptorii naturali din judeţul Sălaj un volum total de 8606 mii mc de apă, din care:

• 614 mii mc (adică 7,13%) ape care nu necesită epurare; • 2841 mii mc (adică 33,01%) ape neepurate; • 718 mii mc (8,34%) ape epurate insuficient; • 4433 mii mc (51,52%) ape epurate corespunzător.

3.6.2. Reţele de canalizare

În judeţul Sălaj, reţelele de canalizare amplasate în centrele urbane ale judeţului se întind pe o lungime de aproximativ 147,56 km şi deservesc un număr de 67880 locuitori. Acestea au preluat în anul 2010 un volum de 4733943 mc.

Reţele de apă menajeră Judeţ Lungime

(km) Volum preluat

(mii mc) Număr

localităţi Populaţie racordată

(număr locuitori) Sălaj 147,56 4733,943 4 67880

Tab. 3.6.1

3.6.3. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate În bazinul hidrografic Someş-Crasna din judeţul Sălaj, au fost evacuate, în anul 2010, în receptorii naturali următoarele cantităţi de impurificatori: suspensii 492,720 tone; CBO5 215,667 tone; CCOCr 817,180 tone; reziduu fix 5539,342 tone; cloruri 99,550 tone; sulfaţi 138,918 tone; calciu 10,490 tone; magneziu 2,112 tone; fenoli 1,137 tone; fier 2,43 tone; mangan 0,426 tone; substanţe extractibile 54,131 tone; nichel 0,416 tone; plumb 0,247 tone; zinc 0,687 tone; azot total 97,84 tone; fosfor total 17,853 tone; detergenţi 8,503 tone; cupru 0,596 tone; azotiţi 1,295 tone; azotaţi 55,590 tone; amoniu 111,882 tone; cianuri 0,055 tone; crom total 0,453 tone; sulfuri şi hidrogen sulfurat 1,839 tone, din care peste limitele reglementate s-au evacuat în receptorii naturali următoarele cantităţi: suspensii 0,699 tone; CBO5 1,714 tone; CCO-Cr 0,495 tone; reziduu fix 0,82 tone; substanţe extractibile 0,001 tone; mangan 0,002 tone; azot total 1,14 tone; fosfor total 0,354 tone; detergenţi 0,039 tone; amoniu 0,341 tone; reziduu fix 0,82 tone. Pe parcursul anului 2010, pe raza bazinului hidrografic Someş-Crasna au fost aplicate 42 de penalităţi în valoare de 18124,06 lei, pentru depăşirea cantităţilor de poluanţi evacuate în receptori, la următoarele folosinţe de apă:

• SC Compania de Apă Someş SA Cluj – Sucursala Zalău; • SC Compania de Apă Someş SA Cluj – Sucursala Zalău – Secţia

Jibou; • SC Compania de Apă Someş SA Cluj – Sucursala Zalău – Secţia

Şimleu-Silvaniei; • C.L. Sărmăşag – alimentare cu apă şi canalizare Sărmăşag; • SC Restland SRL Aghireş – Pensiunea Agape Aghireş;

___________________________________________________________________________ 49


• Spitalul de Boli Cronice Crasna; • SC Consult Matcon SRL Zalău – Pensiunea turistică Perla Meseş; • SC Comfrig SRL Zalău – Pensiunea turistică Ciumărna; • SC Ghimar SRL Crişeni – Fabrica de maşini unelte pentru industria

lemnului Bobota; • SC Absolut SRL Jibou – Fabrica de hârtie pentru imprimantă Jibou; • SC TBRCM Bucureşti - UTBRCM Bizuşa; • SC Industries Elite Bobota – Fabrica de mobilă Bobota; • SC Uzina Electrică Zalău SA – Evacuare pluvial Depozit de zgură-

cenuşă Panic; • Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane cu

Handicap Bădăcini; • SC CILVAS SRL Sărmăşag – spălătorie auto; • SC Rominserv Valves IAIFO Zalău; • SC RISZEG SRL Stâna – pensiune agroturistică; • SC KRTIMAG România SRL Stâna – pensiune agroturistică; • SC ESTELLA CHIŞ SRL Zalău – spălătorie auto; • SC MARKO LAION SRL Zalău – spălătorie auto; • SC WEST TRANS SRL Zalău – spălătorie auto; • SC RUNGIS SRL Dej – Spălătorie auto Ileanda;

Folosinţele de apă care depăşesc în mod constant normele de calitate a apei

reglementate, provocând aşa-numita poluare de fond sunt: Staţia de epurare a localităţii Sărmăşag – administrată de Serviciul Public de Gospodarie Comunală Sărmăşag, Comuna Sărmăşag şi SC Compania de Apă Someş Sa - Sucursala Zalău prin evacuările directe de ape uzate neepurate de pe raza municipiului Zalău, respectiv prin evacuări de ape uzate insuficient epurate din staţiile de epurare orăşeneşti Cehu-Silvaniei, Şimleu-Silvaniei şi Jibou.

Sursele majore de poluare şi gradul de epurare sunt cuprinse în tabelul următor:

Nr. Crt.

Domeniul de activitate Emisar

Volum de ape uzate evacuate (mii mc)

Poluanţi specifici

(reglementaţi)

Grad de epurare

(%)

1 SC CAS SA Cluj Napoca – Sucursala Zalău – Secţia Zalău – evacuări directe

CAEN 3600 Captarea tratarea şi ditribuirea apei CAEN 3700 Colectarea şi epurarea apelor uzate

v.Zalău 2841

pH, MTS, CBO5, CCOCr, reziduu fix, azot amoniacal, substanţe extractibile, fosfor total, detergenţi sintetici, cianuri totale, crom total, crom hexavalent, cupru

Neepurate

2 SC CAS SA Cluj Napoca – Sucursala Zalău – Secţia Şimleu Silvaniei CAEN 3600

Captarea tratarea şi ditribuirea apei

r.Crasna 491 pH, MTS, CBO5, CCOCr, reziduu fix, substanţe

MTS=82,69 CBO5=92,35 CCOCr=80,43

___________________________________________________________________________ 50


CAEN 3700 Colectarea şi epurarea apelor uzate

extractibile, azot amoniacal, fosfor total, detergenţi sintetici, zinc, cupru, crom total

NH4+=13,37 Pt=16,67

3 SC CAS SA Cluj Napoca – Sucursala Zalău – Secţia Jibou CAEN 3600

Captarea tratarea şi ditribuirea apei CAEN 3700 Colectarea şi epurarea apelor uzate

r.Someş 427 pH, MTS, CBO5, CCOCr, reziduu fix, substanţe extractibile, azot amoniacal, fosfor total, detergenţi sintetici, sulfaţi, cianuri totale, nichel, plumb

MTS=88,64 CBO5=80,94 CCOCr=83,12NH4+=41,38 Pt=21,33

4 SC CAS SA Cluj Napoca – Sucursala Zalău – Secţia Cehu Silvaniei CAEN 3600


v.Sălaj 295 pH, MTS, CBO5, CCOCr, reziduu fix, substanţe extractibile, azot amoniacal, fosfor total, detergenţi sintetici, sulfaţi, nichel, plumb

MTS=79,22 CBO5=74,76 CCOCr=59,16NH4+=38,08 Pt=10,14

5 Comuna Sărmăşag CAEN 3600


r.Crasna 162 pH, MTS, CBO5, CCOCr, reziduu fix, azot total, fosfor total, detergenţi sintetici, sulfuri şi hidrogen sulfurat, substanţe extractibile

MTS=13,5 CBO5=58,7 CCOCr=41,8 Nt=28,7 Pt =65,0

Tab. 3.6.2 În bazinul hidrografic Crişuri, încărcările apelor uzate în perioada 2006-2010

se prezintă astfel:

Cantitate (tone/an) Nr. crt. Indicator Anul

2006 Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

1 CBO5 1,963 0,624 0,746 2,289 1,816 2 CCOCr 5,433 1,986 3,597 7,558 7,226 3 Suspensii 2,173 0,416 4,227 6,064 5,295 4 Reziduu fix 98,153 84,552 155,962 155,424 215,052 5 Azot total 0,926 0,879 0,822 1,451 1,255 6 Detergenţi

anionici activi 0,026 0,007 0,042 0,092 0,039

7 Substanţe extractibile

0,287 0,151 1,251 2,169 2,690

8 Fenoli 0,005 0,001 0,002 0,002 0,003 9 Fosfor total 0,070 0,021 0,112 0,104 0,115

___________________________________________________________________________ 51


10 Amoniu 0,058 0,945 0,835 - - 11 Cloruri 7,565 9,121 14,888 17,604 14,182 12 Sulfaţi 1,728 0,416 6,175 4,344 8,628

Tab. 3.6.3

Referitor la bazinul hidrografic Crişuri situat pe raza judeţului Sălaj, prin Direcţia Apelor Crişuri, au fost încheiate 14 abonamente pentru utilizarea resursei de apă şi 3 abonamente pentru primirea apelor uzate în resurse.

În cursul anului 2010, în bazinul hidrografic Crişuri din judeţ nu s-au aplicat penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate la evacuare.

Situaţia staţiilor de epurare din acest bazin hidrografic se prezintă astfel:

Staţii de epurare cu funcţionare (nr.) Volum de apă epurat evacuat (mii mc/an) Nr.

Crt. Activitatea economică Corepunzătoare Necorespunzătoare Suficient

epurat Insuficient

epurat 1 Construcţii 1 - 1 -

2

Comerţ şi servicii pentru populaţie

1 1 267 2

Total 2 1 268 2 Tab. 3.6.4

În ceea ce priveşte activitatea de construcţii cuprinsă în tabelul anterior avem

următoarea situaţie: • SC Ritorsa Trans SRL a evacuat în R.Barcău un volum de 1000 mc

apă uzată suficient epurată. În cazul activităţilor de comerţ şi servicii pentru populaţie situaţia se prezintă

astfel: • SC Vidalis Impex SRL Zalău – Băile Boghiş a evacuat în R.Barcău un

volum de 267000 mc apă uzată suficient epurată; • SC Cetatea Transcom Boghiş a evacuat în R.Barcău un volum de 2000

mc de apă uzată insuficient epurată, prezentând depăşiri la indicatorul fosfor total (valoarea înregistrată fiind 6,13 mg/l, faţă de 2,0 mg/l admis).

3.7. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice La nivelul anului 2010, nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluării apei în judeţ şi nu au fost evidenţiate folosinţe de apă afectate de calitatea apelor de suprafaţă şi subterane. 3.8. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2010, nu au fost semnalate evenimente de poluări accidentale pe cursurile de apă. De asemenea, în cursul anului nu au fost înregistrate accidente majore de mediu.

___________________________________________________________________________ 52


3.9. Presiuni asupra stării de calitate a apelor din judeţul Sălaj Legat de protecţia calităţii apelor împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orăşeneşti din aglomerările umane, în conformitate cu prevederile HG 188/2002, modificată şi completată de HG 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, aspectele negative se datorează următorilor factori :

• inexistenţei sistemelor de canalizare în marea majoritate a aglomerărilor umane din mediul rural;

• degradării şi disfuncţionolităţilor colectoarelor de canalizare menajeră şi pluvială;

• tehnologiilor învechite de epurare; • insuficienţei reţelei în zonele cu sisteme existente; • realizarea reţelelor stradale de canalizare fără realizarea concomitentă a

racordurilor individuale, ceea ce conduce la întârzierea punerilor în funcţiune a sistemelor noi de canalizare. În vederea eliminării presiunilor asupra stării de calitate a apelor, dată de

depăşirea indicatorilor de calitate reglementaţi, SC Compania de Apă Someş SA Cluj - Sucursala Zalău derulează investiţii, în conformitate cu Programele de Etapizare aprobate, pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare în toate oraşele, echiparea liniei a II-a la Staţia de epurare Zalău şi realizarea de staţii de epurare noi în Şimleu-Silvaniei, Jibou şi Cehu-Silvaniei. În mediul rural, gradul de deservire al populaţiei cu serviciu de canalizare în sistem centralizat este de doar 2 %, respectiv localitatea Sărmăşag dispune de canalizare şi staţie de epurare, gradul de racordare al populaţiei fiind de doar 50%, De asemenea, zona periurbană Cehei aparţinând oraşului Şimleu Silvaniei dispune de sistem de canalizare menajeră cu racord la staţia de epurare Şimleu Silvaniei. Sunt executate, urmând a fi puse în funcţiune, sisteme de canalizare în localităţile Crasna, Sâg, şi zona periurbană Pusta Vale.

Sunt în execuţie sisteme de canalizare în aglomerările umane: Crişeni, Pericei, Vârşolţ, Bocşa, Chieşd, Rus şi Fildu de Jos. De asemenea, Primaria Sărmăşag deruleaza investiţii pentru extinderea reţelei de canalizare, în vederea funcţionării sistemului de canalizare la capacitatea proiectată, iar în cadrul procedurii de reautorizare are în elaborare Programul de etapizare privind „Realizarea lucrărilor de reabilitare a staţiei de epurare ”M+B” a localităţii Sărmăşag, în vederea încadrării calitative a efluentului epurat în limitele prevăzute în NTPA-001/2005”. Comuna Letca are deschisă finanţarea pe Ordonanţa 7/2006, lucrările nefiind demarate datorită contestaţiilor formulate la licitaţia lucrărilor de execuţie. Comuna Agrij, Comuna Crasna, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Agrijului (Agrij şi Românaşi), Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Sălajului (Sălăţig, Dobrin) şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului (Gâlgău şi Poiana Blenchii) au câştigat proiecte de finanţare prin FEADR măsura 3.2.2. Următoarele localităţi rurale au în promovare lucrări pentru execuţia sistemelor de canalizare (deţin avize de gospodărire a apelor): Almaş, Bălan, Bănişor, Bobota, Cuzăplac, Gârbou, Hereclean, Hida, Horoatu-Crasnei, Ileanda, Mirşid, Sânmihaiu-Amaşului, Sărmăşag (Lompirt, Moiad, Ilişua), Benesat, Şamşud şi Zimbor.

___________________________________________________________________________ 53


3.10. Tendinţe

Resursele de apă de suprafaţă şi subterane din acest areal hidrografic asigură în mod echilibrat raportul cantitativ cerinţe-alocaţii pentru utilizatorii ce prelevează apa brută din sursele reglementate. Referitor la evoluţia în timp a volumelor de apă brută din sursă, prelevată de utilizatori, în ultimii ani se remarcă o scădere a acestora, ca o consecinţă a reducerii sau sistării activităţii în unele ramuri industriale mari consumatoare de apă.

Faţă de anul 2009, volumele de apă prelevate au scăzut cu circa 7%. Reducerea acestora se datorează scăderii activităţilor economice, a contorizării volumelor de apă livrate la consumatorii casnici şi industriali, reducerii pierderilor de apă pe aducţiuni şi reţele, ca urmare a lucrărilor de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă din mediul urban, precum şi reducerii consumurilor specifice prin schimbarea tehnologiilor şi înlăturarea risipei de apă. Corelat cu scăderea volumelor de apă brută captată, s-au diminuat în mod proporţional şi volumele de apă uzată, respectiv cantităţile de poluanţi evacuaţi de către utilizatori în receptorii naturali. Deoarece componenta cantitativă a resursei de apă asigură în mod optim cerinţa de apă brută la sursă, cealaltă dimensiune a resursei semnificată ca suport fizic necesar pentru preluarea efluentului antropic impurificat şi susţinerea ecositemelor acvatice, se constituie în problematica majoră a gospodăririi apelor. Astfel, în aceasta perioadă, cerinţa prioritară este legată de reducerea presiunilor antropice, respectiv de diminuare a concentraţiior şi cantităţilor de substanţe poluante recepţionate de reţeaua hidrografică, de îmbunătăţire a calităţii resurselor de apă şi a stării ecosistemelor acvatice.

___________________________________________________________________________ 54

Documents

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL …apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea mediului/Anuar... · Prelevări de apă din resurse subterane (mc) Zootehnie, 24530