Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

RAPORT DE PRACTICĂ

MapN

Ministerul Apărării Naţionale

Laboratorul de Psihologie

Bucureşti2011

Îndrumător Leonard VolosinStudent în practică Goleanu Amalia – GabrielaAn 1, Seria 1, Grupa 2

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Cuprins

1. Descrierea laboratorului psihologic unde s-a efectuat practica

Legislaţie.......................................................................................................................

Organizare.....................................................................................................................

Misiune..........................................................................................................................

Modalităţi de lucru.........................................................................................................

Populaţia ţintă................................................................................................................

2 . Descrierea Proiectului

Fişa de observaţie...........................................................................................................

Probe..............................................................................................................................

3. Concluzii.................................................................................................................

4. Bibliografie............................................................................................................

5. Anexe.......................................................................................................................

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Activitatea desfăşurată în perioada de practică psihologică

Descrierea laboratorului psihologic unde s-a efectuat practica

În perioada 25 martie 15 aprilie 2011, am efectuat nouă ore de practică de spacialitate în cadrulu laboratorului de psihologie MapN, Bucureşti, unde am fost îndrumaţi de domnul psiholog Leonard Volosin.

Legislaţie

- Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România ;

- LEGE nr. 117 din 27 mai 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România ;

- Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România;

- Hotărâre nr. 788 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România;

Organizare

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Laboratorul se găseşte în cadrul sediului MapN Bucureşti, în aceeaşi curte cu clădirea destinată muzicii şi fanfarei militare. Laboratorul constă într-o cameră special amenajată pentru desfăşurarea probelor scrise, cameră mare, luminoasă, spaţioasă, dispusă cu bănci pentru o singură persoană şi scaune comode, pentru comfortul candidatului, o catedră pentru examinator şi o tablă pentru notarea observaţiilor.De asemena, mai există şi o cameră special organizată pentru desfăşurarea probelor computerizate, pe care, din păcate nu am avut posibilitatea de a o vedea.

Domnul psiholog Leonard Volosin îşi desvăşoară activitatea în sediul MapN începănd cu orele 8 dimineaţa, dispunând de ajutorul colegilor lui.

Misiunea laboratorului

Psihologul de specialitate urmăreşte testarea psihologică a subiectului sau a subiecţilor pentru a stabili dacă acesta sau aceştia sunt apţi sau inapţi pentru obţinerea aprobării de a intra în serviciile militare sau pentru a îşi continua activitatea în acest domeniu. De asemenea candidaţii sunt examinaţi şi pentru a stabili dacă sunt sau nu apţi pentru un anumit tip de misiune.

Modalităţi de lucru

Candidatul este invitat să ia un loc în sală, unde psihologul îi aplică diverse teste scrise sau simulate pe calculator, această alegere depinzând de natura probei sau a aptitudinii investigate. Aceste teste au scopul de a analiza anumite aptitudini şi caracteristici necesare unei persoane pentru a obţine aprobarea de a se alătura cadrelor militare, sau de a urma o carieră în armată, precum atenţia, rezistenţa la stres, agresivitatea, inteligenţa, motivaţia, gradul de introversie sau extraversie, etc. De asemenea sunt urmărite criterii ca, evaluarea, testarea şi instruirea, evaluarea moralului, analizarea performanţei personale, studiul interacţiunilor sociale la nivelul trupelor, explorarea psihologică a situaţiilor de luptă, activităţi în ceea ce priveşte explorarea spaţiului cosmic.

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Populaţia ţintă

Populaţia ţintă este formată din orice persoană doreşte să candideze pentru obţinerea unui post în cadrul instituţiilor militare. Însă aceştia au nevoie să li se confirme de psiholog că sunt apţi pentru a se alătura cadrelor militare, pentru ca, mai apoi să poată să se prezinte la probele teoretice şi practice cerute de legislaţie şi instituţiile militare adiacente.Este important ca instructajul să fie citit ori prezentat participanţilor de două ori, pentru a fi siguri că au înţeles ceea ce au de făcut, să le lăsăm timp înainte de începerea probelor pentru a pune întrebări şi soluţiona anumite nelămuriri apărute pe parcursul instructajului, căci unii subiecţi pot fi receptivi şi înţelege de prima oară ce au de făcut, pe când alţii, din potrivă, au nevoie de lămuriri suplimentare.Înainte de începerea probei propriu-zise este important să verificăm încă o dată că toţi subiecţii ştiu ce au de făcut şi că fiecare deţine atăt foaia de răspuns cât şi foaia de examinare.

Munca într-un laborator

Pe parcursul orelor de practică am observat şi luat la cunoştinţă modul în care se desfăşoară munca într-un laborator de psihologie aparţinând MapN şi am fost familiarizaţi cu paşii şi etapele ce trebuiesc urmate în aplicarea unor teste şi examinări psihologice.

Etapele sau paşii urmaţi sunt :

- candidatului i se aduc la cunoştinţă etapele care urmează a fi parcurse în evaluarea psihologică (durata evaluării, testele pe care urmează să le primească, scopul şi beneficiile testării, specificarea faptului că există posibilitatea de a primi avizul psihologic cu rezultat inapt ori respins)

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

- canditatul completează fişa de anamneză din care trebuie să reiasă aspecte generale ale condiţiilor de locuit, starea civilă, numărul de copii, ocupaţia soţului ori a soţiei, depinde de la caz la caz, sau ocupaţia părinţilor. Ne interesează activităţile sociale pe care le desfăşoară în timpul liber, iar la bărbaţi – stagiul militar. De asemenea, urmărim probleme deosebite în familie (decese, accidente, condamnări, îmbolnăviri, etc.). Toate informaţiile din anamneză şi interviu coroborate cu testul de personalitate ales pentru respectivul client ne pot descrie un profil al personalităţii cât mai aproape de adevăr;

- candidatul primeşte o serie de teste. Teste de personalitate, stres, atenţie distributivă, etc. În funcţie de rezultatul acestor teste este necesar un interviu cu candidatul sau nu

Descrierea proiectului

Obiectivul perioadei de practică a fost acela de a dobândi informaţii practice cu privire la probele clasice, testelor informatizate, chestionarele şi inventarele de personalitate utilizate în cadrul unui cabinet. Totodată, am observat paşii care trebuie parcurşi într-o evaluare sau testare psihologică.

Pe toată perioada practicii am luat la cunoştinţă modul în care viitori membrii ai instituţiilor militare sunt testaţi psihologic, dar şi cu modul în care trebuie să ne comportăm cu toţi candidaţii înainte şi după aplicarea unei astfel de probe. De altfel, am examinat pe noi înşine cum este să dai o astfel de probă. Am trecut fiecare prin aşa zisa emoţie a testării, observând că fiecare reacţionează diferit, în funcţie de propria lui structură de personalitate.

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

În aceeaşi măsură în care am învăţat cum să facem un instructaj corect, clar, la obiect, am învăţat să ne familiarozăm şi cu anumite tipuri de teste, completând chiar noi probele.Se poate spune că am fost proprii noştrii examinatori. Ne-am format capacitatea de a completa şi analiza răspunsurile folosind o grilă standar şi puţină statistică, ne-am împrietenit cu testele şi le-am acceptat mai usor.

Şi cel mai important, ne-am pus în poziţia intervievatului. O metodă bună de lucru, căci astfel, în viitor, ştiind ce sentimente ne-au încercat, putem să abordăm mai bine un canditat ce în urma testelor normale, standar, trebuie să se prezinte şi la un interviu.

De altfel, am fost familiarizaţi, puţin ce-i drept, cu mediul militar, care pe drept se spune că este unul rigid, strict, imaculat şi cam îngust. Însă consider că a prins bine, mai ales celor care doresc să continue pe această ramură, căci au putut vedea măcar puţin din ce îi aşteaptă.Adică multă disciplină, supunere şi rigiditate.

TESTE

- Proba Praga

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Instructaj:

Subiectului i se dau două foi. Una dintre foi, cea din stânga, are desenat un pătrat mare împărţit în căsuţe. În fiecare căsuţă sunt imprimate două numere: sus – un număr care iese în evidenţă prin mărimea cu care este desenat, iar sub el, un număr desenat cu caractere mai mici. Foaia din dreapta are patru coloane şi în fiecare coloană sunt scrise numere de sus în jos, având în dreptul fiecăreia o căsuţă liberă.

Subiectul priveşte primul număr din prima coloană a paginii din dreapta şi îl caută printre numerele cu caractere groase care se găsesc în căsuţele de pe pagina din stânga. Odată găsit, numărul mic aflat sub el este trecut în căsuta liberă din coloană, în dreptul numărului căutat. În acelaşi mod se procedează cu fiecare număr din coloană, apoi se trece la următoarea.

Este foarte important ca fiecare număr să fie căutat în ordinea aşezării lui.

Valoare diagnostică:

Urmăreşte atenţia distributivă şi rezistenţa la oboseala psihică(prin compararea randamentelor obţinute în cele 4 etape ale testului).

Parametrii urmăriţi: Corecte = total numere – erori

Timp de execuţie: 16 minute

- Testul Raven ( Raven's Progressive Matrices)

Instructaj:

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Subiectului i se oferă un caiet cu probleme, ce reprezintă testul Raven şi o altă foaie, separat, pe care acesta trebuie să treacă răspunsul corect.Candidatul trebuie să aleagă dintr-o serie de alte figuri, pe cea care i se pare corectă, pentru a putea completa imaginea iniţială, prezentată.Testul conţine 60 de itemi, ce trebuie completaţi în ordinea apariţiei, nu aleatoriu.Subiectul trebuie să aleagă imaginea corectă din alte 6 imagini, pentru a completa un tipar, răspunsul corect fiind înscris pe o foaie separată.

Testul Standard este alcătuit din 60 de itemi organizaţi pe cinci serii (A, B, C, D şi E) a câte 12 probleme. În cadrul fiecărei serii soluţia primei probleme este cât se poate de evidentă. Soluţiile la problemele care urmează se bazează pe strategiile care au condus la găsirea soluţiilor precedente şi devin din ce în ce mai dificile. Ordinea itemilor oferă antrenamentul necesar înţelegerii metodei de lucru. Cele cinci serii oferă cinci oportunităţi de a deprinde strategia necesară rezolvării problemelor şi cinci evaluări progresive ale aptitudinilor intelectuale ale individului. Pentru menţinerea interesului şi evitarea oboselii, fiecare problemă este prezentată într-o manieră clară şi pe cât posibil aspectuoasă.

Valoare diagnostică:

Este cel mai folosit test pentru măsurarea inteligenţei generale, sau altfel spus a factorului G, măsoară de asemenea nivelul de dezvoltare umană.

Acesta cuprinde mai multe variante:- Matricile Progresive Standard care conţin 60 itemi;- Matricile Progresive Avansate, conţin 48 itemi;- Raven colorat ce conţine 36 itemi. Această variantă este special concepută pentru lucrul cu copiii.Testul Raven este ca un joc de puzzle. Fiecărui desen din pagina îi lipseste o parte iar persoana căreia i se aplică testul trebuie să găsească figura ce se potriveşte în pagina respectivă. Testul se poate folosi în toate domeniile psihologiei şi este o probă  ce are limită de timp.

Matrici Progresive Standard (SPM) a fost construit pentru evaluarea inteligenţei persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 80 de ani. Testul a fost adaptat în peste 60 de culturi şi are indiactori psihometrici care atestă valoarea sa în evaluarea inteligenţei.

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Permite o măsurare acurată a proceselor intelectuale ale copiilor şi adulţilor. Testul este alcătuit din 5 serii a câte 12 itemi, care cresc progresiv‚ în dificultate.

Testul este alcătuit din cinci seturi sau serii de imagini/diagrame lacunare în care apar modificări seriale simultan în două dimensiuni. Fiecare diagramă are o parte lipsă, iar persoana testată trebuie să o identifice între alternativele de răspuns care îi sunt oferite.

Timp de execuţie: 40 minute

Test de personalitate

Candidatului i se oferă un caiet cu 124 de întrebări şi o altă foaie, de răspuns, pe care trebuie să încrie, cu un X, alegerea făcută, din două variante. Răspunsul la aceste întrebări fiind de tip dihotomic.

Subiectul trebuia să aleagă răspunsul cel mai adecvat personalităţii sale şi să îl noteze în fişa de răspuns.

Subiectilor cărora li se aplică acest chestionar, în functie de variantele de răspuns pe care le aleg pot obţine între zero şi maximum de puncte pentru fiecare factor de personalitate. Itemii sub forma întrebarilor formulate au fost repartizaţi astfel încât să prezinte o variaţie pentru subiecti. Chestionarul a fost astfel întocmit încât să reducă pe cât posibil riscul simularii deliberate, majoritatea întrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte cărora subiectul nu le sesizeaza relaţia cu însuşirea de personalitate vizată, dar despre care se ştie, prin studiul corelaţiilor că o testează.

APLICAREA chestionarului se poate face individual sau colectiv, potrivit instructiunilor cuprinse în primele două pagini ale acestuia. Timpul de aplicare este variabil, în functie de subiecţii examinaţi. Persoanelor care citesc mai repede le sunt suficiente 60 minute pentru parcurgere şi completare; celor cu posibilităţi mai reduse le sunt necesare 120 minute.

Valoare diagnostică:

Urmăreşte identificarea unor anumite trăsături de personalitate pentru a sesiza dacă subiectul este apt pentru admiterea în cadrul instituţiişor militare. Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi în functie de complexitatea şi

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

dificultatea de a putea fi surprinşi prin modul de formulare al acestora. Altfel spus, anumite trăsături de personalitate, mai complexe şi mai dificil de surprins şi evidenţiat, necesită un număr mai mare de întrebări, adresate din perspective diferite.

Testul dispune de următoarele elemente

CHESTIONARUL propriu-zis cu instrucţiuni de aplicare atât pentru corecţie cât şi pentru interpretare.

2. FILE DE RĂSPUNS:

3. GRILĂ PENTRU CORECŢIE.

4.FOAIA DE PROFIL.

5.ETALONUL.

6.CHEIA testului sau modul de cotare al itemilor.

Parametrii urmăriţi

- identificarea anumitor trăsături de personalitate, cum ar fi gradul de introversie sau extraversie, agresivitatea ori nevrozitatea, masculinitatea, sociabilitatea, etc., pentru a se putea stabili dacă un candidat este sau nu apt pentru a fi încadrat şi admis în instituţiile militare

Timp de execuţie

- 60 sau 120 de minute

Interviu cu subiecţii

După completarea fişelor de examinare şi efectuarea testelor propuse, se trece la etapa interviului. În această etapă sunt analizate răspunsurile subiectului şi i se ia un inteviu

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

pentru a vedea dacă există anumite probleme nesesizate în grilele finale, dacă poate depăşi anumite probleme şi poate fi încadrat în instituţiile militare.

Intervievatorul trebuie să ştie să pună întrebările corecte, să fie atent la detalii, limbaj nonverbal şi nu numai, să fie un bun ascultător, să nu judece, să ştie să ofere într-un mod cât mai adecvat şi un răspuns negativ şi să ofere vorbe de încurajare pentru cei respinşi.

Timpul de desfăşurare al acestuia se pliază pe subiect, unii având nevoie de mai mult timp, alţii din contră, de mai puţin timp, însă, scopul interviului este de a întări convingerile intervievatorului cu privire la subiectul intervievat.

Este important de precizat faptul că de cele mai multe ori calitatea interviului este susţinută şi de experienţa intervievatorului, de capacităţile sale empatice şi intuiţia sa, de modul în care abordează subiecţii şi dispoziţia sa din acea zi. O alta caracteristică necesară este şi atenţia, pentru a observa orice schimbare în dispoziţia subiectului.

Interviul este necesar atunci când trebuie să fim ferm convinşi că o persoană este sau nu potrivită pentru mediul militar, iar cea mai bună metodă este a comunicării orale, deci folosirea metodei interviului.

Studiu de caz

Cabinetul în care am făcut practică de specialitate dispune de o bază metodologică utilizată în psihologia militară, a ordinii şi securităţii naţionale. Însă în cadrul orelor de practică m-am familiarizat în special cu cele specifice testării candidaţilor pentru admiterea în cadrul instituţiilor militare.

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

În urma examinării prin intermediul testelor Praga, Raven şi de personalitate, s-a demonstrat că subiectul este echilibrat, deci potrivit pentru admiterea în cadrul unităţilor reprezenative. Sau, mai bine zis, apt pentru.

De asemenea, am avut ocazia să observ procedura de examinare a unui client (prin auto-testare, în acest caz subiecţii fiind chiar noi) , pornind de la completarea declaraţiei şi până la aplicarea propriu-zisă a testelor.

Subiect: Marinescu Vlad

Ocupaţie: student

Nivel de pregătire: studii superioare în formare

Atitudine faţă de probă:

- înţelege uşor instructajul;- se concentrează pentru a nu greşi;- atenţie distributivă şi la alte zgomote din vecinătate;- calm;- dezinvolt;- dezinhibat.

Atitudine faţă de psiholog:

- se conformează instructajului dat; - protestează dacă i se atrage atenţia că a greşit.

Observaţii:- are încredere foarte mare în el,- îşi controlează bine emoţiile.

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

COMPORTAMENTUL ÎNREGISTRAT

CONDUITA LA PROBA SCRISĂ

CONDUITA LA INTERVIU

Capacitate de adaptare Se adaptează foarte uşor Se adaptează foarte uşorAtenţie Atenţie distributivă Atenţie distributivăCapacitate de înţelegere Înţelege relativ uşor, deşi în

anumite cazuri este necesar să se repete instructajul

Stăpân pe situaţie

Capacitate Lucrează uşor, este determinat, ambiţios

Capacitate ridicată

Mimică Nu se observă schimbări importante ale mimicii

Figura concentrată, rece şi fermă

Gesturi Precise şi calculate Calculate, bine gândite

Concluzii:

- Se adaptează foarte uşor- Îşi ascunde bine emoţiile, trăirile interne.

Pentru a avea posibilitatea să lucreze în mediile militare, orice persoană trebuie să posede unele caracteristici psihice:

- Forţa şi rezistenţa psihică – se manifestă prin conduita optimă în situaţii grele, la eforturi de lungă durată, în situaţii de aşteptare;

- Mobilitate psihică, care presupune formarea şi schimbarea corespunzătoare a stereotipurilor dinamice, rapiditatea proceselor psihice de percepere, prelucrare, precizie, posibilitatea de a se mobiliza uşor în orice situaţie aşteptată/ neaşteptată;

- Echilibrul psihic :

Din punct de vedere temperamental;1. Din punct de vedere al emotivităţii;

2. Dozarea proporţională a energiei solicitate în acţiune, rezistenţa la stări de aşteptare;

3. Autocontrol eficient în situaţii conflictuale şi posibilitatea de a acţiona adecvat în situaţii neaşteptate;

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

- Maturitate psihică – stabilitatea procesului de atenţie;

- Aspecte pozitive ale proceselor de voinţă – persistenţa efortului voluntar în timp, posibilitatea de a hotărî în situaţii conflicutale;

- Trăsături pozitive de caracter – capacitatea de relaţionare, colaborarea cu oamenii, capacitate intelectuală bună;

- Echilibru în ceea ce priveşte gradul de nevrozitate şi iritabilitate.

Aspecte negative:

a) Tipul temperamental slab: capacitate limitată de efort, lipsă de rezistenţă în situaţii grele;

b) Tipul inert – posibilitate redusă de adaptare la situaţii complexe şi neaşteptate, proces lent de gândire şi reacţie, reactivitate complexă limitată;

c) Tipul dezechilibrat:1. Tipul excitat – caracter neadecvat al reacţiilor; mişcări necoordonate şi

impulsive, lipsa rezistenţei la stările de aşteptare, atenuarea reflexului de prudenţă, tentaţia la viteza excesivă;

2. Tipul hiperemotiv – cu reacţii neadecvate în situaţii conflictuale, consum nervos excesiv, dezorganizarea stereotipurilor în situaţii critice;

3. nervos excesiv, dezorganizarea stereotipurilor în situaţii critice;d) Tipul nematurizat psihic: cu instabilitate şi superficialitate;

e) Tipul şovăielnic: aspecte negative ale voinţei;

f) Trăsături negative de caracter – lipsa simţului de răspundere, vicii în special ( alcoolism) ;

g) Nivel intelectual limitat.

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

CONCLUZII

Orele petrecute în cadrul laboratorului de psihologie aparţinând MapN,mi-au oferit posibilitatea, cu amabilitatea domnului psiholog Leonard Volosin, să cunosc mult mai multe despre oameni, în general, să ştiu cum pot să îi observ în cadrul unei activităţi, şi, de asemenea, am avut ocazia să aflu cum anume decurge un interviu cu un candidat.

Aşadar, pe toată perioada practicii m-am familiarizat cu modul de testare în vederea obţinerii avizului psihologic, luând cunoştinţă de o serie de teste psihologice. Am observat că probele aplicate candidaţilor au un rol important în testarea capacităţilor psihice ale viitorilor angajaţi ai MapN, ele urmărind să evidenţieze dacă persoana examinată are un nivel adecvat de dezvoltare a funcţiilor şi proceselor psihice necesare pentru a fi un cadru militar potrivit.Astfel, am aflat că însuşirile psiho-fiziologice nu trebuie să fie neapărat dezvoltate la un nivel superior, ele trebuind să depăşească o anumită limită pentru ca persoana în cauză să fie considerată aptă – altfel spus, este necesar ca aceste însuşiri să aibă un nivel mediu, suficient pentru a asigura desfăşurarea în condiţii sigure a activităţii pentru a nu constitui factori perturbatori.

În aceeaşi măsură, ne-au fost prezentate testele folosite, modul de corectare a acestora, prin intermediul grilelor de răspuns, am fost testaţi propriu-zis şi fiecare a luat parte la un interviu, noi fiind de fapt şi de drept cei intervievaţi.

În cadrul laboratorului de psihologie, am obţinut informaţii şi despre maniera de analizare a sistemului psihic uman, ce caracteristici trebuie urmărite în general atunci când se realizează anamneza şi ce trăsături ar trebui să posede un cadru militar. În analiza sistemului psihic uman trebuie să se ţină seamă de elementele dinamico-energetice (temperament), elemente de operare (aptitudini), de relaţionare (caracter), cât şi de funcţiile cognitive-motivaţionale şi de reglare (auto-reglare).

Drept urmare, consider că aceste ore de practică mi-au folosit foarte mult în înţelegerea muncii dintr-un laborator de psihologie şi în căpătarea unei experienţe relevante pentru profesia de psiholog. De asemenea mi-a fost oferită o altă perspectivă asupra muncii, activităţii şi vieţii de zi cu zi a unui psiholog, întărindu-mi încă o dată convingerea cum

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

că, în facultate este nevoie de foarte multă practică şi poate mai puţină teorie, căci experienţa este cea care învaţă şi dă naştere experţilor.Nu contest faptul că teoria este baza, însă urmărind cu atenţie aceste ore de practică şi savurând exemplele domnului psiholog, exemple oferite din activităţile lui de zi cu zi, am fost convinsă că teoria nu oferă răspunsurile adecvate la toate problemele oamenilor, ci experienţa. Experienţă ce se poate obţine doar prin multă practică şi devotament, care însă, după cum văd, este esenţială.

BIBLIOGRAFIE

- Laboratorul de psihologie al MapN, sub îndrumarea domnului psiholog Leonard Volosin;

- Ghid de practică psihologică pentru studenţi / Mihai Aniţei, Mihaela Chraif – Bucureşti: Editura Universitară 2010

ANEXE

Raven

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Tt

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Testul Praga

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Solutiile corecte la testul PragaColoana I Coloana II Coloana III Coloana IV69 23 94 2471 28 63 5643 64 13 9044 39 66 698 35 89 55100 25 16 627 70 50 140 9 97 2279 59 76 5287 45 42 9310 84 36 583 96 65 8185 61 67 3282 86 74 1272 49 78 2634 75 21 9215 51 80 5458 29 75 8830 41 4 4611 2 17 83 53 33 9591 48 38 3727 73 47 1420 57 19 1860 31 68 99Etape           I         II         III      IVVârsta/centile

13-14

15-16

adulti 13-14

15-16

adulti 13-14

15-16

adulti 13-14

15-16

adulti

100 23 26 30 23 23 33 23 24 29 24 26 2790 18 18 23 17 17 22 18 18 23 18 17 2280 15 17 21 15 16 19 16 16 20 15 16 2075 14 16 19 14 15 18 15 15 19 14 15 1970 14 15 18 13 14 17 14 14 18 14 14 1860 13 14 16 12 13 16 13 13 16 13 13 16

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

50 12 13 15 11 12 14 12 12 15 12 12 1540 11 12 14 10 11 13 10 11 13 11 11 1430 10 11 13 9 10 12 9 10 12 10 10 1325 9 10 12 9 9 11 9 9 11 9 10 1220 8 8 11 8 9 11 8 9 11 8 9 1110 7 7 9 7 7 9 7 7 8 6 7 100 0 0 0 0 0 4 0 2 2 1 1 3                                               Totalcentile /Vârsta 13-14 15-16 Adulti100 89 89 10090 63 67 8680 58 59 7375 55 57 7070 52 55 6760 48 51 6250 45 48 5940 41 45 5630 38 42 5025 36 40 4820 34 37 4510 30 32 400 10 10 20