Curs 1RadiologieStiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicaleDescoperirea radiatiei X1871 radiatiile electromagnetice cu frecventa mare au fost prezise de von Helmholtz in experimente cu tuburi catodice1880 William Crookes constata ca placile fotografice care stau langa tubul catodic in functiune se aburesc1893 Phillipp Lenard constata fluorescenta unor cristale plasate in afara tubului catodic1894 Rontgen analizeaza rezultatele lui Lenard si concluzioneaza ca acest efect este cauzat de valurile de frecventa ultrainalta prezise de Helmholtz Cumpara tuburi catodice si chiar ii cere sfaturi lui LenardVineri 8 noiembrie 1895 Experiment efectuat de Rontgen (profesor de fizica la Universitatea din Wurzberg Germania), folosind un tub Hittorf-Crookes pentru studiul razelor catodice (electroni) Constata ca un ecran fluorescent asezat la un metru de tub, straluceste (se lumineaza)Urmeaza 6 saptamani de experimente unde constat ca razele care provin din tubul catodic sunt extrem de penetrante si nu au nicio legatura cu razele cunoscute pana atunci, numindu-le raze X.Stabileste frecventa lor, lungimea de unda, penetrabilitatea.Tot in acest timp sunt efectuate radiografii cu diverse corpuri din laborator, cu mainile personalului din laborator si chiar cu mana lui.22 decembrie 1895 prima radiografie, mana sotiei (Anna Bertha )28 decembrie 1895 Rontgen publica in revista Comunicarile societatii de fizica medicala din Wurzburg, articolul intitulat Despre un nou fel de raze. 5 ianuarie 1896 descoperirea lui apare pe prima pagina a ziarului vienez Die Presse apoi este preluat in toata lumea (radiografia cu mana sotiei).Mai 1896 Edison fabrica primele echipamente cu raze X.Anul 1896 50 carti si peste 1000 comunicai stiintifice privind experimente cu raze X inclusiv Prof. S. D. Hurmuzescu (fizician) si Prof. Gh. Marinescu (medic) - la Paris si la scoala de Drumuri si Poduri din Bucuresti (actual Institut politehnic). Primele aplicatii diagnostice (mijlocul lui ianuarie) Viena radiografia unui glonte la mana stanga a unui barbat.In Romania iunie 1896 primele radiografii Clinica de Chirurgie a Prof. C. D. Severeanu, de la Spitalul Coltea.Prof. Dr. Dimitrie Gerota pionier al radiologiei romanesti : 1899 primul curs de Radiologie medicala Tratat romanesc de radiologie Epiteliom + amputatia unui deget datorita iradierii (1907)10 decembrie 1901 Wilhelm Conrad Rontgen primeste premiul Nobel pentru FizicaRadiologia medical-veterinara bucuresteana 1928 1935 POENARU D. ION Organizeaza spatii pentru radiologie Fondator al disciplinelor Semiologie medicala si Radiologie medicala (notiuni) 1928 1938 UDRISCHI GHEORGHE Procura si aduce in Romania primul aparat rontgen Fondator al disciplinei Semiologie chirurgicala 1939 Dr. Cliza face radiografii la spitalul central militar-veterinar 1943 primele cursuri de radiologie la FMVB 1951 1957 ADAMESTEANU ION Este adus un aparat Kostix 1974 1998 POPA VASILE VIOREL 1977 Rx portabil : CGR Clinix si Piremobil-CGR 1998 Eltex 400 (Romania) 2001 Acoma PX-15-F portabil (Japonia) 2009 aparat Rx digital Bukcy Diagnostic (Olanda)Radiologia disciplina complexaRadiodiagnosticul (Rontgendiagnosticul) investigarea morfologica si fuctionala a diferitelor organe si sisteme pe calea utilizarii radiatiilor CX.Radioterapia utilizarea radiatiilor ionizante in scopul tratarii unui numar de afectiuni de natura variata (in principal tumori maligne).Radiobiologia studiul efectelor radiatiilor ionizante asupra materiei vii Radiatiile ionizante alterari ale structurilor biomoleculare (la randul lor) modificarea in grade diferite a proprietatilor vitale efecte radiobiologice (de factura si gravitate diferite mergand de la manifestari reversibile pana la moartea celulelor si organsimelor) Medicina nucleara utilizarea izotopilor radioactivi in scop diagnostic si terapeutic Izotopii se fixeaza selectiv in anumite tesuturi si organe: Emisia lor este detectata - diagnostic Iradierea tesuturilor in care au ajuns terapieFizica radiatiilorRadiatia emisia s propagarea in spatiu a unor campuri sub forma de unde sau a unor fluxuri de particule cu origine naturala (solara, telurica, cosmica) sau artificiala.Indiferent de origine alor, radiatiile sunt energii emise de anumite componente atomice sau nucleare si care dupa formele de energie pe care le incorporeaza se constituie ca: Radiatii electromagnetice reprezinta propagarea sub fora de unde transversale a variatiilor campului electromagnetic care se deplaseaza cu viteza luminii; difera ca lungime de unda, frecventa si energie fotonica (X, gamma, infrarosii, luminoase) Radiatii corpusculare sunt formate din particule subatomice, care se deplaseaza sub forma de fascicule de mare energie/viteza (alfa, beta, protonice, neutronice, electronice)Dupa efectul lor: Ionizante radiatii de mare energie, capabile sa excite etomii substratului asupra caruia actioneaza - corpusculare, X, gamma Neionizante radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizarea acustice, calorice, luminoase, UVClasificarea undelor electromagnetice: dupa fenomenul ce sta la baza producerii lor, undele se impart in: unde hertziene datorate oscilaiilor electronilor in circuitele oscilante sau in circuite electronice speciale radiatia termica rezultata mdin transformarea energiei interne in energie electromagnetica radiatia de franare apare la franarea electronilor accelerati in campul nucleului dupa frecventa si lungimea de unda: unde radio sunt unde lungi, medii sau scurte microundele sunt generate de instalatii electronice in telecomunicatii , radar, cercetare stiintifica, la studiul atomilor/moleculelor sunt decimetrice, centrimetrice, milimetrice radiatiile infrarosii produse de corpurile incalzite; exista instalatii electronice care emit unde IR radiatiile vizibile radiatiile UV radiatiile X produse in tuburi speciale un fascicol de electroni accelerati cu ajutorul unei tensiuni mari bombardeaza un anod, care va emite radiatiile X radiatiile gamma emise de nucleele atomilorRadiatiile (undele) electromagnetice combinatie de campuri electrice si magnetice apar in urma dezexcitarii atomilor (pierdere de energie) franarii electronilor de catre campul nucleului atomic (radiatia X) aspect de unda sinusoidalaViteza radiatiilor electromagnetice - constanta = viteza luminiiFotonul = cuanta (particula energetica) asociata undei electromagnetice este particula fundamentala a luminii si a altor radiatii electromagnetice (X, gamma) nu are sarcina electrica nu are masa de repaus are masa de miscare se deplaseaza cu viteza luminii poseda energie si impuls nu are antiparticula dualism unda-corpuscul atat proprietati de corpuscul cat si de unda energia e liberata de la nivelul atomului: de la nucleu = radiatii gamma, alfa, beta de la electroni = radiatii X, etcIn MV radiatia X: diagnostic radiodiagnostic terapeutic radioterapiesursele de radiatii X. Inchise materialul radioactiv natural sau artificial este inglobat intr-un material nedispensabil Deschise Materialul radioactiv se poate raspandi provocand contaminarea Produse radiofarmaceutice solutii injectabile, pulberi liofilizate Produse radiochimice trasorii radioactivi Generatori de radiatii Instalatiile rontgen Reactorul nuclear Acceleratorii de praticuleInstalatia Rontgen Generatorul de curent Transformatoare Redresoare Temporizatoare Linia de alimentare Pupitrul de coanda Tubul radiogen Accesoriile tubului radiogen

1. Generatorul de curent asigura tubului curentul de alimentare Transformatoarele transforma curentul de aductie in energie utilizabila: Adaptarea curentului la sistemul de iluminare al instalatiei Asigurarea unui curent de incalzire filamentului de oasa tensiune (cca 10V) Asigurarea unui curent de inalta tensiune (mii de V) pentru fascicolul catodic Redresoarele adaptarea curentului electric alternativ la nevoile tubului radiogen curent continuu sens unic (de la catod la anod) Ventile sau kenotroane = intrerupatoare automate se intrerupe una din cele doua faze, asezand-o la nivelul alternantei utile redresarea curentului Prin redresarea si accelerarea frecventei alternantei curent electric redresat (continuu) bombardarea continua a anodului Temporizatoarele Decalnseaza si intreru curentul tubului In doi timpi De pregatire Incalzirea filamentului Concectarea circuitului de masurare a tensiunii si intensitatii la nivelul bornelor Armarea echipamentului auxiliar De poza Pornirea miscarilor echipametelor auxiliare Emisia de curent de inalta tensiune (anodul) Timpi In circuit de joasa tensiune In circuit de inalta tensiune Expometre intrerup in functie de cantitatea de raze ajunse pe placa radiofrafica (monitorizare camere de ionizare) Linia de alimentare Cabluri sau trolee izolate asigura conditiile radiogenezei prin Transportul curentului de incalzire a filamentului catodului Transportul curentului de inalta tensiune pentru incarcarea anodului Iluminarea zonei expuse Pupitrul de comanda Diverse dimensiuni Buton pornire/oprire Selectorul de lucru (pentru aparate cu mai multe posturi pe un singur generator) Selectorul de focar Aparate de masura si control Pentru intensitate (mA) Pentru tensiune (KV) Pentru timp (s) Parametrii de lucru reglare manuala sau automata sisteme de regimuri de lucru preimplementate conform unui sistem de afisaj anatomic pe regiuni corporale2. Tubul radiogen emitatorul de raze Rontgen Recipient (continator) vidat sticla, ceramica, metal (rezistenta mecanica superioara) Catodul filamentul si piesa de concentrare Anodul fix sau rotativ materiale greu fuzibile Componente de protectie (pentru radiatia de iprastiere)

Structura catoduluiAici ia nastere fascicolul catodicCatodul include: Un (sau doua) filament(e) si circuitul de curent asociat: Tungsten preferat datorita punctului ridicat de topire (3370 grade C) Se incalzeste la 2300 grade C Evaporarea slaba a filamentului Nu se arcuieste sub actiunea curentului In stand-by temperatura este mentinuta la +- 1500 grade C asa incat temperatura de emisie de 2300 grade este realizata intr-o secunda Piesa de concentrare Piesa cilindrica metalica Dirijeaza electronii emisi prin filament fascicolul catodic - anodStructura anodului Componenta metalica ce suporta bpombardamentul electronilor din fascicolul catodic Metale greu fuzibile tungsten, renium, molibden Forma de disc Suprafata dreapta (pentru cele fixe) sau inclinata fata de axul lung 15-20 grade (pentru cele rotative) Cele cu doua focare doua piste circulare, corespunzatoare fiecarui focar Viteza de 3000 9000 rot/min In urma ciocnirii cu putere de catre fascicolul catodic ia nastere fascicolul anodic orientat catre exteriorul tubuluiCaracteristicile tubului de raze XMecanice: Focarul Panta anodei Diametrul discului anodei Viteza de rotatie a anodei Metalul din care este fabricata anoda Disiparea claduriiFizice: Tensiuni maximale Puterea instantanee si conventionala Capacitatea termica a anodei Sarcina permanenta medieAceste caracteristici au importanta puternica asupra contrastului si claritatii imaginii. Determina randamentul energic al tubului = energia utila/energia absorbita

Focarul Partea din suprafata anodei care este bombardata cu electroni accelerati Focarul optic zona ce se proiecteaza la suprafata anodei pe directia razei incidente centrale Suprafata focarului Mica (imagine precisa si neta) Condensarea fascicolului Randament redus al tubului Timp de expunere mare Mare (imagine cu penumbra evidenta) Debit mare de radiatii Putere utila mare Timp de expunere mai scurtPanta anodei unghiul de inclinare a anodei fata de axul lung al tubului; dirijeaza fascicolul emis in afara tubului.Efectele inclinarii anodei Are loc o absortbie de catre anod a fotonilor X cu unghi de emisie mic incarcarea tubului Cu cat unghiu este mai mic cu atat focalizarea este mai buna rezolutia imaginii cu rezultate buneDiametrul anodei Determina puterea tubului Capacitatea anodei de a se raciCapacitatea de racire este dependenta de: Diametrul pistei Pista mare capacitatea de disipare mare Pista mica racire anevoioasa Viteza de rotatie Mica fiecare punct al anodei este bombardat ai des creste incalzirea anodei Mare nbombardarea se face mai rar si cu durata scurta incalzire mai redusa! de preferat un diametru mai mare, insa determina cresterea in greutate a anodei si supradimensionarea celorlalte componente pericliteaza integritatea imbinarii sticla/metal.Viteza de rotatie 3000-9000 rot/min Puterea este mai mare cu cat viteza de rotatie este mai mare (datorita efectului de gradient termic intre suprafata anodei si miezul metalului component) Tuburile cu anodei ultrarapide (9000 rot/min) puterea creste cu 73%Inconveniente Zgomot mare Creste timpul intre pornire si momentul atingerii vitezei maxime Efect giroscopic = vibratie laterala spargerea sticlei tubului Prezenta unui dispozitiv de franare Franarea caldura suplimentara ce trebuie disipata Fara o anoda ultrarapida = stop in 30 minNatura metalului Greu fuzibil Un Z ctat mai mare O foarte buna conductibilitate termica In prezent Suprafata placa subtire metalica tungsten, rheniu, molibden Miezul o pastila groasa de grafit/ceramicaDisiparea caldurii Influenteaza durata de viata a tubului Depinde de Conductibilitatea termica a metalului component Gradientul de temperatura intre pisa activa si miezul anodei (mai mare = mai bun)Tensiunea maximala Cantitatea maxima de kV = pentru obntinerea de radiatii eficiente pentru diagnostic Tipul de explorare Grafie 50-150 kV Scopie 40-110 kV Tipul de radiografie/zona de examinare Adaptari Distanta catod/anod mai mare accelerarea mare a electronilor forta de impact mare Vid perfect in tub Electrozi din metal degazat (incalzit in timpul fabricarii pentru eliminarea gazului din compozitie pana la nivel de molecule Sticla cu grosime mare si rezistenta dielectrica Ulei fara impuritati si cu rezistenta dielectricaPuterea instantanee (P) si puterea conventionala (PC) Caracteristici fizice ajuta la protectia si prelungirea vietii tubuluu Putere electrica indica transferul de energie electrica intr-un circuitCapacitatea termica a anodei Metalul anodei nu trebuie sa atinga o anumita temperatura limita capacitatea termica maximala Temperatura maxima permisa Masa metalica a anodei Caldura specifica a metalului Dimensiunile focaruluiSarcina permanenta Cantitatea de energie (W) care determina o incalzire su limita interzicerii utilizarii tubului Echilibrul asigurat de racirea concomitenta Orice aport suplimentar incalzire exagerata Sarcina permanenta etermina acumularea de energie calorica Utilizarea practica a tuburilora) Pentru efectuarea unei radiografiia. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul sb. 2 variaza, al treilea de la sineb) Limitarea intensitatii exagerate cu cat timpul scade, intensitatea crestea. Exista o limita de care nu se trece efect de grilac) Timp de repaus pentru disiparea caldurii din anodad) Reducerea sarcinii permanente in scopie prin utilizarea aplificatorului cu lant TV sau intreruperea frecventa a imaginii (obositor)e) Pentru obtinerea de secvente seriate cu cadenta rapida:a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)b. Tehnologii adaptative i. Metoda secventei blocate automat ii. Metoda capacitatii reduse (cunoasterea de imagini, minim de energie, cand se atinge s.p. se opreste)

Curs 2Utilizarea practica a tuburilorReguli tehnice utile si obligatoriia) O radiografie presupune utilizarea constantelor energetice maxime ale aparatului a. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul sb) Limitarea intensitatii exagerate cu cat T scade, intensitatea creste existand o limita de care nu se trece efect de grilac) Repetarea radiografiilor timp de repaus pentru disiparea caldurii din anodad) Reducerea sarcinii permanente in scopie - utilizarea amplificatorului cu alnt TV; intreruperea frecventa a imaginiie) Obtinerea de secvente seriate, cu cadenta rapida:a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)b. Tehnologuu adaptative i. Metoda secventei blocate automatii. Metoda capacitatii reduse

Imbatranirea si moartea tuburilor Procese consecutive modificari fizice ireversibile si inevitabile Suprafata anodei rugozitate fisuri cratere alterarea orientarii emisiei fotonilor O parte din fotonii fascicolului util se pierd Compensarea l- cresterea constantelor energetice suprasolicita anoda avanseaza craterizarea Peretii de sticla depunerea interna de atomi de metal metaliare ruperea echilibrului electrostatic din tub Compromiterea vidului imbatranirea sticlei (pori) Degazarea unui element metalic din tub Fuziunea filamentului Accidente anodul, catodul, sticla Catodul Ruperea mfilamentului Supraincalzire Inversarea curentului din circuitul de inalta frecevnta Anodul Atingerea punctului de fuziune prin rotatie lenta Supraincalzirea pistei efect de cupa, fisura radiala, rupere Ruptura cozii dezechilibrarii si vibratiilor Blocarea anodei la nivelul lagarelor/rulmentilor Sticla Spargerea (blocarii anodei, descentrarii anodei, supraincalzirii) Permeabilizarea peretilor (pori pentru ulei sau aer din sistemul de racire)

3. Accesoriile tubului radiogen Sunt echipamente situate in afara tubului propriu-zis Destinate optimizarii omogenitatii si transmisiei fascicolului anodicCupele Recipient metalic tubul radiogen 3 mm Pb Orificii etanse Pentru cablurile de inalta tensiune Fereastra operculata fascicolul X Material radiotransparent Rezistenta mecanica mare Protectia tubului Opreste orice radiatie in afara de cele ce compun fascicolul propriu-zis Limiteaza dimensiunea fascicolului operational Contine materialul de racire (ulei/aer)Diafragmul Lamele metalice, in dublu/triplu strat Modelarea dimensiunilor si formei fascicolului Absorb radiatiile divergente Manual (vechi) sau automat (program digital)Centrorul Dispozitiv luminos laser Centreaza fascicolul, obiectivizand limitele acestuiaFiltrul Membrana metalica 2 mm Al pentru 60-120 kV, 0,2 mm Cu, 1mm Al peste 120 kV Elimina fotonii de energie joasa, care nu contribuie la formarea imaginii

Radiatia XIn generatorul de radiatii prin declansarea unei diferente de tensiune electrica intre catod si anod, electronii sunt smulsi din filamentul incalzit al catodului si loviti cu mare viteza de anoda rotativa, de unde rezulta energie termica (caldura) si radiatie X.Mecanismul de producere al razelor X Cand electronii de mare viteza lovesc un metal radiatie X Tuburile radiogene permit accelerarea electronilor si interactiunea lor ulterioara cu metalul anodei Curentul electric trece prin filamentul tubului il incalzeste caldura permite electronilor de pe suprafata filamentului sa fiarba intr-un nor. Numarul electronilor din nor e echivalentu cu cantitatea de curent care trece prin filament (mA) Crestera mA curentului lumina becului creste creste puterea (numarul lectronilor) Electronii sunt negativi, trebuie sa existe un pol pozitiv care sa-i atraga Intre catod si anod se produce o diferenta de potential ce determina smulgerea electronilor din norul din jurul filamentului si lovirea tintei (anodul) energie (calorica si radianta) Energia radiatiei X este dependenta de energia electronilor ce lovesc tinta (anodul) Cu cat diferenta de potential intre cei doi ppoli este mai mare cu atat energia radianta va fi mai puternica Diferenta de potential este ajustata prin kV, iar cantitatea de electroni prin mA Cresterea kV electronii sunt accelerati la viteze mari radiatii cu energie mare raze mai puternice (penetrante) Ca urmare a multiplelor combinatii intre mA si kV un spectru larg de raze X xu energii diferite Cand electronii lovesc au loc interactiuni (coliziune si franare) radiatie XInteractiuni prin coliziune Coliziunea are loc intre un electron accelerat emis din filament si un atom de la nivelul anodului Procesul incepe cu scoaterea prin ionizare a unui electron, in principal de pe nivelul k (este posibil si de pe L, M) Electronii dupa nivele L sau M coboara pe locul vacant creat pe nivelul K Diferenta de energie este emisa ca fotoni (energie caracteristica atomului) ce participa la formarea imaginii Poate avea loc cu succesiune de tranzitii de electroni intre nivelel energetice Electronul incident ca si electronul scos de pe nivelul energetic respectiv, pot produce aditional noi ciocniri, insa fotonii rezultati au energii scazute, care nu mai participa la formarea imaginiiInteractiunea de franare Electroni cu energia mare adtom tinta Nu atinge nucleul Isi incetineste viteza si ia o noua traiectori Rezulta radiatii eectromagnetice r de franare cu spectru foarte larg, depinzand de cantitatea de energie cedata de electronul incident car va fi deviat in unghiuri diferite Unghi mai mare de 90grade energia cedata este mai mare Electronul incident poate sufer multiple interactiuni de franare, pana cand energia lui se disipeaza Reactia de franare participa la formarea imaginii Ar fi de preferat ca electronul sa cedeze energie cinetica in urma unei singure interactiuni radiatii cu energie maxima si sa traverseze obiectulCaracteristicile razelor X Se raspandesc sferic din sursa care le emana, sub forma de fascicol divergent Sunt invizibile Se propaga in spatiu in linie dreapta, cu viteza de 300000 km/sec, directia poate fi modificata, insa tot in linie dreapta Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda Raze X moi cu lungime de unda mare, cu energie si putere de penetratie reduse Raze X dure cu lungime de unda mici, cu energie si pitere de penetare mare Sunt absorbite de corpurile prin care trec, absorbtia fiin influentata de Z, densitatea si grosimea obstacolului Intensitatea razelor X scade cu patratul distantei Deterina fenomenul de iluminiscenta asupra unor saruri cu proprietati fluorescente (platino-cianura de bariu) = lumineaza radioscopie Determina efecte fotochimice impresioneaza filmul prin influentarea directa a emulsiei de saruri de argint de pe suprafata filmului radiografic radiografiere Au capacitatea de a excita sau ioniza atomi si moleculele substantelor inclusiv gazele prin care trec Excitatia un electron este mutat de pe un nivel energetic pe altul, in cadrul atomului Ionizarea un electron exterior este complet eliminat din atom ion pozitiv Produc efecte biologice asupra tesuturilor vii, antrenand tulburari celulare sau chiar moartea acestora necesare masuri de radioprotectie. Interactiunea radiatiei X cu materia Implica dua categorii de procese fizice Direct ionizante Indirect ionizanteRadiatia direct ionizanta energia este depusa de particula in mod direct materieiRadiatia indirect ionizanta particula primara transfera energia particulei secundare, care la randul sau va determina ionizarea5 mecaniskme de interactiune a unui foton cu materia: Efectul Thomson imprastierea coerenta Efectul fotoelectric Efectul Comptom Efectul de materializare sau producerea in pereche FotodezintegrareaUltimele doua fara relevanta, nu actioneaza in iradierea din rx-diagnosticTrasaturi comune ale mecanismelor de interactiune Particulele rezultate nu mai pastreaza traiectoria initiala a particulelor incidente Produc energie secundara

a) Efectul Thomson imprastierea coerenta Radiatia care apare dupa cel putin o interactiune a unui foton cu un corp Schimbare de directie Fara absortia lui Fara sunetul energiei materiei traversateRezulta iradiatie imprastiataPoate lovi filmul nu este utila obtinerii imaginii reduce contactul, estompeaza imagineaPersonalul din jur creste doza absorbitab) Efectu fotoelectric Proces de interactiune intre un foton si electronul din stratul profund al tintei Fotonul este absorbit Electronul eliberat fotoelectron ce produce multiple ionizari pana este absorbit Electronul din stratulle exterioare ajung in locul liber, cu cedare de energie = radiatie caracteristica, nivel energetic (absorbita) Energie caracteristica din tesuturi rezulta similar energiei caracteristice din tubul radiogen Si este in functie de Z al elementului din care provine Efectul fotoelectric este dependent de Z (creste cand Z este mai mare ca urmare a existentei unui numar mare de straturi) Avantaj absorbtia diferita a tesuturilor (realizarea contrastului) Os/muschi, testul muscular/tesut adipos Dezvanataj - creste doza absorbita de pacient Efectul fotoelectric scade cand este utilizat un fascicul de fotoni cu energie mare, insa scade si contrastul intre tesuturi, fotonii trecand prin mediu fara sa interactioneze.

Curs 3c) Fenomenul Comptona. Procesul de cedare a energiei de catre fotonul incident, unui electron din straturile exterioare ale atomului mediului respectivb. Electronul eliberat este electronul Compton este deviat producand ionizari aditionale si apoi este absorbitc. Fotonul, imprastiat in alta directie cu energie mai mica decat initial, poate ioniza sau pate ajunge la filmd. Probabilitatea producerii interactiunii depinde de numarul de electroni din tesut, care la randul sau este dependent de densitatea fizica adica de electroni/gCu cat energia fotonului este mai mare, efectul Compton scade, deoarece fotonul are energie suficienta pentru a traversa tinta fara sa se lase influentat: Absorbtia la tesuturi este slaba contrastul este slabFotonii imprastiati rezultati prezinta dezavantaj pentru personalul ajutator creste doza absorbita.Pot ajunge la film estompeaza/voaleaza/innegresteInteractiunea fotonii razelor X si materie Separat sau comncomitent Molecular Atomic Electronic Nuclear Raman in regiunea examinata aprecierea coeficientilor de reactie Traverseaza informatia Film/ecranMecanismele de interactiune ale radiatiilor X cu materia se definesc prin aprecierea coeficientilor de reactie Coeficientul de absorbtie nr de fotoni care si-au transferat integral energia si dispar, fiind absorbiti de mediul tinta Coeficientul de atenuare nr de fotoni care au transmis o parte din energia lor mediului si apar in fluxul secundar, cu o energie scazuta acest coeficient fiind influentat de lamba si masa traversata Coeficientul de difuziune nr de fotoni care ies din obiectul iradiat, insa dupa o alta traiectorie decat cea incidenta; ei pot proveni din fascicolul initial sau pot fi particule noi, din mediul traversat Coeficientul de distanta n care intensitatea razei incidente scade proportional cu patratul distantei parcurseDesfasurarea reactiilor depinde de relatia dintre razele X si mediu (Z): La Z scazut absorbtie mica La Z crescut predomina efectul fotoelectric absorbtie mare, contrast mare (osul, iodul contrast bun) (Pb radioprotectie)Notiunni de dozimetri marimi si unitati in radiologieDozimetria procedee de masurare a dozelor de radiatii Evaluarea fenomenelor biologice produse de radiatiiRaze X efecte biologice cu grade/tipuri diferite = energia cedata se impune cunoasterea cantitatii de radiatii absorbita de tesuturi Pentru a cunoaste bilantul intre risc (provocat de iradiere) si beneficiu De a optimiza abordarile procedurale (diagnostice si terapeutice) Pentru a atinge scopul urmarit Pentru a cruta tesuturile sanatoase din jurScopul medical cunoasterea dozei/cantitatea de energie absorbita de tesuturi Calitatea fotonilor radiatiei X incidenti Cantitatea fotonilor radiatiei X incidentiCalitatea fotonilor este caracterizata de energia lor. Fascicoll X este alcatuit din fotoni cu energii diferite Scazute raze moi Crescute raze dureAprecierea calitatii unui fascicol de fotoni X Indicarea valorii tensiunii maxime utilizate Sectometrie (foarte exacta) Cu ajutorul strat semivalent adica grosimea (mm) a unui anumit material care poate sa injumatateasca intensitatea unui fascicol de fotoni X.Dozimetria cantitativa are trei marimi: Doze de emisie (expunerea) Doza absorbita Doza echivalentaExpunerea (E) doza de emisie Reprezinta numarul de sarcini electrice produse de radiatie in aer Inainte de a interactiona cu pacientul (fascicol direct) sau cu personalul radiologic (radiatia imprastiata) radiatia X interactioneaza cu aerul Marimea expunere da o indicatie asupra capacitatii radiatiei X de a produce un anumit efect in aer Efectul ulterior in tesut va fi in general proportional cu acest efect in aer Unitatea de masura pentru Expunere in Si este Columb/kgDoza absorbita (D) cantitatea de energie disipata de rdiatie pe unitatea de masa de tesut biologic si absorbita de acel tesut.Unitatea pentru Doza absorbita este Gray (Gy) ap calorimetru Absorbtia razelor X in diferite materiale variaza considerabilDoza echivalenta (H) reprezinta aprecierea efectelor biologice consecutive unor iradieri, in raport cu energia fotonilor incidenti si tipul de iradiere (X, gamma, alfa, beta etc) Este doza absorbita multiplicata printr-un factor de ponderare pentru radiatie, care exprima eficacitatea biologica a tipului de radiatie Pentru cea mai mare parte a radiatiilor folosite in medicina................Metodele de masuratori cantitative se bazeaza pe diferite fenomene fizice si chimice: Ionizarea gazelor contoare Geiger-Muller (permite numararea ionilor prezenti in aer si prin urmare intensitatea radiatiilor care i-au produs) Ionizarea si excitarea unor corpuri solide (contoare de oscilatii 0 au in alcatuire substante precum sulfura de zinc, care devin fluorescente sub actiunea radiatiilor) Modificarea conductibilitatii electrice a unor substante (dozimetria cu semiconductori) Innegrirea peliculelor fotografice (dozimetria fotografica) dozimetrele contin...............SI: Rontgen (R) doza deradiatii X necesara pentru eliberarea unei sarcini electrice de 2,58....................Modul elementar de actiune al radiatiilor X Un foton interactioneaza cu un electron de pe straturile interne 2 ioni Un ion negativ electronul ejectat Un ion ozitiv restul atomului ionizat Ambii ioni sunt foarte reactivi Electronii interactioneaza c u alti ................Mecanismul de actiune: Direct ruperea arhitecturii mmoleculare (gene, cromozomi, enzime) Indirect prin substantele rezultate din reactiile precedente, care vor actiona dupa aceleasi mecanisme ca in cazul actiunii directe, efectele suprapunandu-se Tesuturile contin............... La nivel soatic legea Bergonier si Tribondeau cu cat un tesut este mai tanar cu atat el va fi ma sensibil si vulnerabilIonizarea la nivelul ADN determina cresterea Ratei mutatiilor Ratei anomaliilor fetale sau avortului (iradiere in perioada de sarcina) Sensibilitati la............Ce se intampla dupa expunere? efecte biologice Dozele mici si unice autorestaurarea Dozele mari deficit celular alterari functionale Mutatii Moarte celularaFenomene deterministice (reactii tisulare) Se constata imediat (minute-zile) Au prag de aparitie Probabilitatea de aparitie si severitatea efectului cresc doza Exemplu - Sindroul acut de iradiere EritemulFenomene stochastice (cronice maligne) Nu au prag pot aparea si la doze foarte mici Probabilitatea de aparitie creste cu doza Apare dupa mai multi ani, consecutiv unui incident sau cumulativ Severitatea este determinata de transformarea malignaSiguranta radiatiei ia in considerare: Pacientul Operatorul Pentru ambele principiul ALARA (as low as reasonable achievable) atat de coborat cat poate fi rezonabil realizat beneficiu care sa justifice procedeul.Radiosensibilitatea (RS) Probabilitatea ca o celula, un tesut sau un organ sa sufere un efect per unitatea de doza Legea Bergonie si Tribondeau (1906) RS va fi mai mare in celulele tinere Cu mitoze multiple Care sunt nediferentiate In cazul iradierii diagnostice, manifestarile clinice apar numai exceptional Boala profesionala Piele in forme cronice sub forma de distrofii Leziuni oculare 0 cnjunctivita vindecabila fara sechele, cataracta Tesut hematopoietic.................TABELCurs 4Lantul informativSursa de radiatie X vectorul pacient modulatorul fascicolului de radiatie X fascicolul modulat receptor procesare imagine vizibila decodorFotonii cu energie mica sunt cei care nu contin informatie sis unt absorbiti in momentul plecarii din tub de componentele tubului de catre filtru, carcasa si diafragm, rezultand un fascicul care are raza centrala perpendiculara pe fasciculul incident. Se produc numeroase actiuni in urma carora fasciculul de radiatie poate lua 3 directii: Radiatia absorbita Radiatia secundara imprastiata Radiatia rezidualaAtenuarea fasciculului primar siimaginea latenta receptorul.Pentru a vizualiza informatia latenta trebuie transformata intr-un .... care va furniza informatia vizuala. Filmul radiografic receptorul capteaza informatia latenta Strat protector previne zgarieturile si dispersarea materialului fotosensibil Emulsia - cristale de halogenura de argint in gelatina (material radiosensibil stratul in care se formeaza imaginea) Strat adeziv Baza realizeaza structura relativ rigida a filmului; intotdeauna transparenta Strat anti-ondulare si anti-rigiditateFilmul casete metalice port film, dimensiuni similare. In functie de lungimea de unda a razelor X cristalele de halogenura de argin din emulsie vor suferi o impresionare, o reactie diferita in functie de cantitatea de radiatie ajunsa pe film pe imagine apare o paleta variata de nuante de la alb la negru. Gradul de innegrire al filmului este direct proportional cu cantitatea de radiatii ce ajung pe film. Cantitatea de radiatii este influentata De cantitatea de energie (mAs si kV) De distanta tub-film (ca urmare a densitatii razelor X din fascicul) Compozitia structurilor Densitatea fizica Numarul atomic Grosimea5 grade perceptibile de radioopacitate Aer - negru Grasime gri inchis Apa/muschi alb spre gri deschis Osul alb spre gri inchis Metalul alb completO imagine abdominala Aer gaz in stomac, intestine Grasimea abdominala Tesutul moale ficat, vezica urinara Oase vertebrele Metal piele, cavitatea abdominalaGrosimea influenteaza radioopacitatea creste grosimea creste radioopacitateaProiectia fasciculului X fiind conica imaginea radiologica se a subordona legilor geometrice ale opticii.Radiografia este o imagine bidimensionala a unor structuri tridimensionale imaginea structurilor respective va fi in functie de pozitia lor in fasciculul prima de radiatii.Consecinta Marire Deformare Estomparea contururilor Sumatia imaginii structurilorLegea proiectiei conice imaginea radiologica la baza conului sa fie marita deformataDimensiunea creste cu cat este mai aproape de tub.In cazul structurilor suprapuse mai mare ce este mai departe de film. Deformarea imaginii: Daca fasciculul este perpendicular pe obiect imagine marita, dar nedeformata Daca fasciculul este oblica pe obiect imaginea marita si deformataPentru diminuarea efectului: Fascicolul trebuie sa fie orientat cu raza centrala perpendiculara pe film, trecand prin centrul structurii anatomice care prezinta interesul cel mai mare Structura examinata sa fie cat mai aproape de filmDeformarea este influentata de pzitia structurii in raport cu fasciculul: Schimbarea raportului aspecte diferite ale structurii Cand fasciculul este perpendicular pe axul lung proiectia lingitudinala Cand fasciculul este perpendicular pe acul scurt proiectie axiala Cand fasciculul este obli Mai scurt Mai lung Fenomenul de translatie a planurilor Formei Dimensiuni Pozitia structurilor suprapuseLegea sumatiei planurilor Sumatia semnelor regiuni care sunt in planuri diferite dar se suprapunImaginea reprezinta o insumare a gradelor diferite de absorbtie a razelor X ale tutror segmentelor strabatute de fascicul. Rezolvarea translatarea planurilor doua incidente perpendiculareFenomenul de stergere a planurilor doua structuri care au aceeasi densitate si sunt suprapuse si vin in contact direct una cu cealalta nu se pot distinge una de cealalta. Fenomenul semnul siluetei (conturului) = substractia reducerea intensitatii unei radioopacitati. Fenomenul de paralaxa Deplasarea fasciculului deplasarea in sens invers a structurilor suprapuse Deplasare mai mare pentru structura cea mai apropiata de sursa Marire si deformare crescuta Avantaje Pozitia unei structuri fata de alta (disocierea structurilor) Adancimea fata de planul de proiectie (film)Legea incidentei tangentiale Imaginea unei structuri depinde de gradul de atenuare (contrastul) diferit intre structurile invecinate Diferente de contrast crescute limite/contur net(e) Trasarea conturului numai cand raza incidenta este tangentiala Daca raza este perpendiculara pe suprafata conturul aare O zona ascutita (creasta) contur sters = nuante degradate progresivCalitatea imaginii depinde de: Contrast Definitie claritatea/finetea (vizibilitatea precisa a demarcatiei detaliul)Factorii care afecteaza detaliul: Factori perturbatori Tehnici decurg din modul de folosirii a aparatului Fizici mai greu de anihilat pentru ca deriva din proprietatile fizice ale radiatilor XFactori tehnici:a) Sursa fascicului sau marimea petei focale b) Pozitia structurii in fasciculul de radiatii (distanta focar obiect)a. Distanta mica perturbari ale conturuluib. Distanta mare necesita cresterea intensitatii radiatieic. Ajuta la stabilirea adancimii (locului) la care se afla structurac) Miscarea pacientuluia. Factorul cel mai importantb. Produce stergerea contururilorc. Imobilizare absoluta tranchilizare (cand este posibil)d. Timpi de expunere corespunzatori, micii. Foarte mici mAs mare insa cresterea intensitatii este limitata prea mare produce efectul de grila electronii raman in jurul filamentului ca un nor)e. Remediere ecranele intensificatoared) Ecranele intensificatoarea. Foliii. Convertesc radiatia X in lumina vizibila1. Cristale fosforescente ce emit lumina2. Nu sunt identice cu cele din emulsia de pe filma. Elemente chimice Z = 57 71 pamanturi rare3. Dimensiuni variabilea. Cristale mici detaliu mai bun, timp mai mareb. Cristale mari detaliu mai slab, timp mai mic4. Luminozitate remanenta scurteaza timpul de expunere a. Actioneaza si ca mijloc de radioprotectieii. Componente1. Baza2. Strat reflectorizant3. Strat fluorescent4. Strat protectore) Grila antidifuziune/antiimprastierea. Fotoni efectul Thompson sau Compton energie redusa, directia diferita de fotonii incidenti, fara informatie reduc contrastul, reduc detaliu ceata = neclaritateb. Grila i. Benzi absorbante opresc fotonii haoticiii. Inte pacient si film (in masa)iii. Detaliu apare netFactorii care influenteaza contrastulContrast diferente graduale de innegrire a filmului ca urmare a atenuarii diferite a fasciculului de raze X care traverseaza o regiune corporala Natual Artificial Substante radioopace Substante radiotransparente Mixt Evidentiaza detaliileContrastul depinde de: Subiect (compozitie Densitatea fizica Grosimea structurilor Numarul atomic Energia fasciculului incident Tensiunea prea mare penetabilitate crescuta radiatie reziduala omogena constrast scazut = imagine supraexpusa Tensiune prea mica putine raze penetreaza pacientul contrast scazut = imagine subexpusa Sensibilitatea filmului Filemle cu emulsie dubla sunt mai sensibile contrast mai bun Ecranele intaritoare Ofera mai multa laritate detaliului Radiatia imprastiata Estompeaza imagine grila antiimprastiere Developarea Tipul de revelator, timpul de developare, temperatura de developareCurs 5

Curs 6Examinarea craniului Craniul Neurocraniul encefalul Splachnocraniul (viscerofacial) Loc de insertie Dinti Limba Laringe Muschi Structura simetrica comparare stanga/dreapta Rx indicata in evaluarea Cavitati craniene Cavitatii nazale Sinusurilor Maxilarului Mandibuei Dintilor Creierului Tesuturilor moi externe Dificil de evaluat Multe structuri suprapuse (segmente osoase pereche) Compartimente multiple Diferente intre rase (caine)Variatia conformationala a craniului la caine Tipul dolicocefaic cavitatea nazala ingusta, mai lunga decat craniul, cap alungit (Borzoi, Collie, Irish Setter etc) Tip mzocefalic cavitatea nazala si craniul au aceeasi lungime (Ciobanesc german, Labrador etc) Tip brahicefalic cavitatea nazala mut redusa comparativ cu craniul (Pekinez, Bulldog, Boxer)Incidente standard Laterala (stg/dr) suprapunerea structurilor perecheObiective Cavitatea craniana (1) + bolta craniana Cavitatea nazala Sinusurile Etmoidul si volutele etmoidale Palatul dur Mandibula Tesuturile moiCavitatea nazala DV cu filmul in gura VD cu gura deschisa si raza in unghi de 45 gradeAfectiunile cutiei cranieneHidrocefalia Acumularea patologica de lichid in ventriculii cerebrali Boala congenitala Traumatisme craniene Boli virale/bacteriene Migratii parazitare Procese neoplazice cerebrale Yorkshire, Bulldog englez, Chihuahua, Pekinez, Poodle Siameza gena recesiva Se observa Deformarea craniului Neinchdierea fontanelelor Deficit de vaz si auz Sunete vocale Incoordonari in deplasareDisplazia occipitala Malformatie a occipitalului largirea dorsala a marii gauri occipitale Rasele mici si foarte mici Asimptomatic daca nu apar complicatii Hidrocefalie MeningoencefalocelOsteopatia cranio-mandibulara Proliferarea osoasa, nonneoplazica Afecteaza exclusiv oasele craniului si mandibula Etiologie necunoascuta La tineretul raselor terrier West Highland Whte, Scottish, cairn, Boston 3-8 luni Ocazional Labrador, Pinscher, Bullmastiff Clinic Deformara zonei Disfagie de prehensiune Durere la deschiderea gurii Rx Radiopacitate crescuta mandibula, bula timpanica, temporal, articulatia temporo-mandibulara Proliferari oasoas neregulate, simetrice/unilaterale Diagnosticul semnele clinice, rasa si rxFractura Consectiv traumatismelor Antreneaza semne nervoase pasagere sau permanente Poate aparea la toate segmentele osoase Clinic Tumefierea tesuturilor moi Emfizem subcutanat (implica nazalul, sinusurile) Rx Linie radiotransparenta, frecvent aspect neregulat Simpla sau cominutiva Cu/fara fragmente, cu/fara deplasarea acestora Evaluare incidente standard si suplimentareArticulatia temporomandibulara Accidente de masina Caderi de la inaltime (pisica) Frcatura foarte rara, frecvent luxatia Frecvent unilaterala, rar bilaterala Deplasare rostrala (procesul retroarticular temporal) dar se pate rupe caudala Insotita de fractura procesului retroarticular la pisica Largirii fosei mandibulare a temporalului Fractura procesului zigomatic al temporalului Fractura procesului condiloid al mandibulei Clinic Neinchiderea gurii Nesuprapunerea laterala a mandibulei Scurgerea salivei din gura Rx Largirea/ingustarea spatiului articulatiei Fracturarea procesului retroarticular al osului temporal Evaluare VD/DV Laterala oblica stg/drOsteoartrita Boala degenerativa a articulatiei temporomandibulare Apare ocazional Imbatranire Secundar Luxatiei/fracturilor Infectiilor regionale (otite) Fremisment la palparea zonnei Rx Aspect neregulat al fosei mandibulare sau procesului condiloid Radioopacitate crescuta neregulata perarticular osteofite Reducerea spatiului articularProcesele infectioase Osteomielita boltii craniene rar Posttraumatic Postchirurgical Consecutiv rinitelor infectioase si Micotice lama ciuruita a etmoidului Posttraumatic Tumefierea tesuturilor moi de acoperire Zone de liza osoasa si/sau proliferare Consecutiv rinitelor extinderea radioopacitatii la sinusuri si etmoid Otitele frecvent Infectii bacteriene externe (ureche externe, medie, interna) Infectii orale/nasofaringiene ureche medie ureche interna Polipi nasofaringieni si auriculari (pisica) Traumatisme Procese neoplazice osoase/tesuturilor moi Osteosarcomul Carcinomul glandelor ceruminoase FibrosarcomulUrechea externe otita externa Normal zona de radiotransparenta Obliterata Partial Total Proliferari ale tesuturilor moi Exsudat (care se poate calcifica)Procesul infectios urechea externa Urechea medie Urechea internaUrechea medie si interna= expansiunea otitei externe Acumularea de exsudat Unilateral/bilaterallRx Cresterea radioopacitatii bulei timpanice Ingrosarea peretelui bulei Dilatarea bulei timpaniceCr Scleroza (rx crescuta) stancii temporalului Proliferarea osoasa Otolite rar mineralizarea exsudatuluiProcese tumorale Animalele adulte si cele batrane Semnele clinice asociate localizarii Bolta cranina Oasele fetei Mandibula Deformare regionala Convulsii, ataxii(tumori intracraniene) Scurgeri nazale + cornaj Rx Determinarea tipului tumoral este imposibil rx Undele sut litice, altele productive, altele combina cele doua forme Biopsia confirmare Osteosarcomul Cea mai frecventa tumora maligna Osteoblastic cu reactie periostala agresiva Afecteaza bolta, oasele fetei, mandibula Osteomul Cea mai frecventa tumora benigna Aspect neted, bine delimitat Afecteaza mandibula, bolta, sinusurile Alte forme Nu sunt semne rx patognomonice Diferentierea numai histologic Carcinomul scvamos oral gingie (maxilarul, mandibula) Zone de liza in grade diferite Fibrosarcomul Predilectie pentru bolta palatina dar poate aparea si la mandibula Adesea la rasele mari de caini Liza osoasa prezenta Melanomul maling La rasele mici Tesuturi moi produce liza osoasa si metastaze in limfonodurile regionale si pulmon Epulis (tumora ligamentului priodontal) rar la pisica Mai multe tipuri Unele se rezuma la tesutul moale Altele invadeaza si osul Diferentiere histologicAfectiunile cavitatilr nazale si sinusurilorFractura La nivelul oaselor fetei si fruntii Simpla sau cu fragmente Fragmentele cu/fara deplasare La nivelul sinusurilor infundare Hemoraga poate acompania fractura tumefierea zoneiRx Radiotransparenta pe linia de fractura asociata radiodensitatii tesuturilor moi Radiotransparenta subcutanata emfizem In cazul suprapunerilor fragmentare radiodensitate crescuta Hemoragia radiodensitate omogenaProcesele infectioase Bacteriene sau micotice (in funcie de evolutie) Fara (acute) Minime Evidente Unilateral/bilateral Cavitatea nazala Sinusurile paranazale Ostructira cailor acumulare Distrugerea cornetilor radiotransparenta Corpuri straine Radiopac Radiotransparent (arista) modificarea zonei adiacente Curs 7Examenul radiologic al scheletului axial aspecte semiologice radiologice ale coloanei vertebraleExaminarea pe segmente Individual AnsambluObiective Corpul vertebral Canalul vertebral Procesele (spinos, transverse, articulare) Spatiul intervertebral Gaura intervertebralaEvaluarea radiografica a vertebrelor Numar Pozitie Forma Dimensiune DensitateModificarile coloanei vertebrale determina sau nu determina semne clinice.Semnele clinice prezente cu sau fara (contrast artificial mielografierea) modificari radiologice.Modificarile vertebrale Congenitale De dezvoltare Degenerative Metabolice TraumaticeAnomalii congenitaleFrecvent intalnite la rasele brahicefalice (Bulldog) si rar la celelalte rase. Multe nu au semnificatie clinica.Unele pot deforma canalul vertebral compresiuni Pe maduva Radacinile nervilorApar ca urmare a alterarilor in dezvoltarea embrionara Variatii ale Numarului (la nivelul tuturor segmentelor coloanei) Crestere Reducere FormeiVertebrele tranzitionale = au caracteristicile vertebrale din doua regiuni adiacente Regiunea toraco-lombara Regiunea lombo-sacralaAgenezia sau formarea incompleta a perechii 13 de coaste T13 tranzitionala.Lombarizarea sacrumului prima vertebra S nu fuzioneaza cu sacrumul Unilateral/bilateral Prima vertebra caudala sa apara unita cu utima sacrala sacrumul tot 3 vertebre.Sacralizarea ultimei vertebre lombare L7 se uneste unilateral sau bilateral cu iliumul.Vertebre tranzitionale lombosacrale Ciobanesc german Labrador Doberman Dog germanReducerea numarului de vertebre caudale Taierea cozii Fracturilor CongenitalPisicile Manx nu au vertebre coccigiene. Blocul vertebral reducerea numarului de vertebre. = unirea partiala sau totala a doua sau mai multor vertebre alaturate. Unirea intereseaza Corpul Arcul Procesul spinos Fara manifestari clinice Uneori insa datorita fortelor ce actioneaza asupra zonelor alaturate, apar degenerari la nivelul spatiilor adiacete si ulterior hernieri discale. Hemivertebra = anomalie de dezvoltare a unei portiuni din corpul vertebral. Afectiune unilaterala Dorsala Ventrala Contur neted, densitate normala, forma alterata are aspect de pana deformarea coloanei vertebrale Spatiu intervertebral este normal reprezentat, uneori poate fi mai larg Rasele cu coada rasucita Bulldog, Boston terrier Obisnuit fara semne clinice Poate determina angulatia coloanei cifoza, scolioza, lordoza Uneori compresiuni medulareVertebra fluture Neunirea in unctul median al corpului vertebrei formarea a doa hemivertebre, stanga si dreapta = aspect de fluture Spatiile intervertebrale apar mariteSpina bifida Defect de unire a arcului vertebral cu/fara hernierea maduvei sau meningelui Rx absenta arcului vertebral sau neunirea proceselor spinoase (stanga/dreapta) Obisnuit ultimele vertebre lombare sau sacrale Bulldog, pisicile Manx Clinic manifestaru neurologice parezia membrelor posterioare, incontinenta urinara si/sau defecare involuntaraAnomalii vertebrale modificari de pozitie si forma a coloanei Cifoza Hemivertebre Deformarea suprafetelor articulare Lordoza Hemivertebre Spondiloza anchilozanta Scolioza HemivertebreAnomalii de dezvoltareInstabilitata atlanto-axiala = subluxatia atlantoaxiala Congenitala DobanditaCongenital (tineretul raselor mici) Agenezia/hipoplazia/neunirea procesului odontoid Absenta ligamentului transvers al atlasului Absenta ligamentului apical odontoidDobandit Traumatismele Desirarea/ruptura ligamentului apical odontoid Fractura procesului odontoidIncidenta laterala, cu flexia capului, oblica (fr odontoida sau neunirea)Rx cresterea spatiului dintre arcul dorsal C1 si procesul spinos C2. Manipulare cu grija a animalelor traumatizarea maduvei Anestezie obligatorieSpondilomielopatia cervicala (sindromul Wobbler) Rasele grele de talie mare Doberman Dog german Semnele clinice (ataxia si/sau pareza) pot fi determinate de o varietate mare de anomalii anatomice: Malformatia vertebrelor cervicale Deformarea suprafetelor articulare ale proceselor articulare Subluxatia cervicala Deplasarea discului intervertebreal spre canalul vertebral Hipertrofia ligamentelor vertebrale (ligamentului longitudinal dorsal si ligamentul intervertebral) Stenoza canalului vertebral cervical Frecvent C4-C5, C5-C6, C6-C7 Rx Osificarea discala prematura (tineret) Degenerarea proceselor articulare Spondiloza deformanta Aplatizarea fetelor corpului vertebral Modificarea alinierii vertebrale Ingustarea canalului vertebralAnomalii degenrativeSpondiloza deformanta Formarea de puncte osoase sau punti osteofitice Partea ventrala (uneori si laterala) intre doua (sau mai multe) vertebre adiacente Regiunea toracala caudala lombara si lombosacrala unde mobilitatea este mai mare Fara manifestari clinice Insa, cand osteofitele avanseaza pe marginea laterodorsala poate compresa pe radacinile nervilor durere/instabilitateSpondiloza deformanta anchilozanta = hiperostoza idiopatica spinala difuza Intalnita la cainii tineri si pisici Caracterizata prin extinderea productiei osoase, ventral si lateral, la mai mut de 4 vertebre alaturate Mentinerea relativa a dimensiunii spatiului intervertebral Osteofite periarticulare la nivelul proceselor articulare Pseudoartroza la baza proceselor spinoase Osteofite periarticulare si calcificari in tesutul moale atasat coloanei si membrelorSpondilita = inflamatia corpului vertebral Spondilita infectioasa implica prezenta unui agent patogen specific osteomielita vertebrala Reactie periostala cu plecare din portiunea mijlocie capetele corpului vertebral Liza osoasa este redusa Bacterii, fungi, protozoare, paraziti, corpuri straine Spirocerca lupi spondilita la nivel T8-T11 Aristele la L3-L4Dicospondilita = infectia discului intervertebral si a suprafetelor corpurilor vertebrale Migrare de corp strain (ariste) Pe cale hematogena consecutiv infectiilor urinare, dentare, endocardice Scaderea densitatii (distrugerea) suprafetelor corpului vertebral liza lor si a zonei adiacente, urmata de scleroza sau osteofitoza in jurul spatiului discal Spatiul intervertebral Largit Redus Poate ajunge la anchiloza vertebrelor Obisnuit afecteaza mai multe vertebreBoala degenerativa articulara artrita La nivelul suprafetelor proceselor articulare Suprafata lor degenereaza Scleroza subcondrala si steofitoza periarticulara cu reducerea spatiului articular Daca se extinde catre gaura intervertebrala compresiune pe radacini sau chiar pe maduva durereOsteocondroza sacrala Boala degenerativa necroza a cartilajului Intalnita la nivelul sacrumului predominant la Ciobanesc german Zona radiotransparenta neregulata la nivelul fetei craniale a c orpului primei ertebre sacrale Scleroza adiacenta necrozei condrale Poate fi asociata cu formarea unui fragment ce avanseaza in canalul medular compresiuneStenoza degenerativa lombosacrala= modificarea de volum acanalului vertebral lombosacral stenoza canalului vertebral lombar sau sacral (congenital sau dobandit) Numeroase cauze care duc la compresiune pre radacinile nervilor care formeaza coada de cal radiculopatie dobandita = sindromul cozii de cal: Vertebrele tranzitionale Osteocondroza primei vertebre sacrale Subluxatia lombosacrala Spondiloza lombosacrala Deplasarea discurilor intervertebrale lombare Proliferarile osoase la nivelul gaurilor intervertebrale !!! obligatoriu examen cu contrast artificialSpondiloza deformanta lombosacrala/liniile radiotransparente reprezinta osificarea incompleta a gulerului osos. Procesele neoplazice vertebraleMaligne Primare (obisnuit o vertebra; frecventa crescuta in regiunea toracala) Osteosarcomul Fibrosarcomul Condrosarcomul Mielomul Hemangiosarcomul Secundare (metastaze) (una sau mai multe vertebre; frecventa crescuta in regiunea lombara) Carcinomul (mamar, de prostata, al glandelor perianale) Sarcomul (osteo-, hemangio-, fibro-) Rasele de talie mare frecventa crescuta Media varstei 7 ani Rx Modificarea formei vertebrei Liza osoasa Productie osoasa Sau ambele Reactii de scleroza (radioopacitate) a corpului vertebrei liza osoasa fractura pe os patologic strivirea corpului vertebral distrugerea fetelor Diminuarea spatiului intervertebral, reactii proloferative osoase Pot aparea modificari ale tesuturilor moi paraspinale Tumorile secundare metastazele Afecteaza mai multe vertebre Pate aparea in oricare portiune vertebrale Tumorile prostatice, vezicale, perianale, mamare Reactii periostale neregulate/zone de liza osoasaBenigne exostoza cartilaginoasa multipla (osteocondromatoza) Tumori cartilaginoase solitare sau multiple, ce afecteaza vertebrele si oasele lungi Caine La tineretul su 1 an In timpul osificarii encodrale La pisica Foarte rara, la adultii tineri Dupa incheierea osificarii Oarecum asociata cu virusul leucemiei feline Rx Expansiunea proceselor spinoase si a arcului vertebral canalul spinale = semne neurologiceTraumatismeleFractura poate afecta toate componentele unei vertebre (arc, cor, epifize, procese) Simpla/cominutiva Cu/fara deplasarea fragmentelor In functie de tipul fortei ce actioneaza Compresiune scurtarea corpului vertebral; creste densitatea radiologica Smulgere determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapunere Forfecare determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor prin suprapunere Spargere numeroase fragmente cu dimensiuni variabile impuscare sau lovire Cu/fara modificarea pozitiei coloanei