CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 10 (382) 30 mai 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În perioada 06-15 mai, în poligonul de alpinism Chei-le Argeºului, tabãra de instrucþie Vâlsan, poligonul de in-strucþie Valea Iaºului s-a desfãºurat Tabãra de instrucþiela munte – vara, la care au participat militarii Batalionu-

lui 33 Vânãtori de Munte„Posada”. Companiile devânãtori de munte au fostdislocate succesiv în faci-litãþile de instrucþie men-þionate anterior, principa-lele activitãþi constând înperfecþionarea deprinderi-lor militarilor...

Strãjeri ai crestelor carpatineStrãjeri ai crestelor carpatine

Aºa cum a apãrut ca reper în cotidian în numãrultrecut al publicaþiei noastre, perioada 24 aprilie – 09 maia.c. a fost dedicatã exerciþiilor tactice cu trageri de luptãdin poligonul Capu Midia, unde unitãþile de apãrare an-tiaerianã ºi plutoanele de rachete antiaeriene ale batali-oanelor de infanteriesubordonate Diviziei 1Infanterie „Dacica” s-auaflat într-o tabãrã de in-strucþie. În principal, amajuns la malul mãrii pen-tru a realiza un reportaj,ceea ce am ºi fãcut. Dar,pentru cã mai aveamceva timp la dispoziþie...

LECÞIA DE ISTORIE

Mica ÎnþelegereMica ÎnþelegereMica Înþelegere (cunoscutã ºi sub numele de Mica

Antantã) a fost o organizaþie politicã defensivã, o alianþãîntre Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei ºi Regatul Ro-mâniei. Formatã în 1920, Mica Înþelegere a avut ca scop

menþinerea integritãþii te-ritoriale a celor trei state,în faþa pretenþiilor revizio-niste ale Ungariei ºi a ten-dinþelor restauratoare aleHabsburgilor. Construitãpe principii democratice,a fost efectiv a cincea pu-tere europeanã ºi a avut...

Oamenii de ºtiinþã au declarat cã robotul Curiositya dus pe Marte, accidental, 377 de tulpini bacteriene, înciuda metodelor folosite pentru curãþarea roveruluiînainte de lansare. Mostrele preluate de pe robot chiarînainte de lansarea acestuia au demonstrat existenþa a377 de tulpini, dintre care65 de specii de bacterii,majoritatea din genul Ba-cillus. Cercetãtorii de laUniversitatea din Idahoau reprodus apoi condiþi-ile întâlnite de rover ºi auaflat cã 11% dintre acesteforme de viaþã ar fi pututsupravieþui cãlãtoriei...

Por t re te Por t re te cre ionatecre ionatela malu l mãr i ila malu l mãr i i

Forme de viaþã pe Marte?Forme de viaþã pe Marte?

MOZAIC

Instituþie de elitã a învãþãmântului românesc, Cole-giul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” se impune printradiþie ºi dãruire, prin unicitatea spiritului existent. Ce-tate în cetate, aceastã minunatã unitate de suflete ºi ex-perienþe dovedeºte, prin ine-galabila sa condiþie, un spi-rit, o fiinþã, un singur destin.Colegiul Militar Liceal„Dimitrie Cantemir” se pre-zintã astãzi ca o instituþiemilitarã de învãþãmânt deelitã a Armatei României,care asigurã însuºirea te-meinicã a cunoºtinþelorºtiinþifice, de culturã...

KAKI 100%

Pe ca lea exce len þe i , Pe ca lea exce len þe i , în împl in i rea des t inu lu iîn împl in i rea des t inu lu i

În urma viiturilor provocate de ploile abundente din ul-tima perioadã, un detaºament de 40 de militari, tehnicã ºimateriale din cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu,EOD ºi Apãrare CBRN „Panait Donici” ºial Batalionului Geniu de la Alba Iulia au ac-þionat, începând din 17 mai, pentru reface-rea podului de peste râul Topolog, din loca-litatea Nicolae Bãlcescu, judeþul Vâlcea,pentru asigurarea accesului pietonal ºi autoîn satul Dosul Râului, unde sunt peste 50 decase.

Comandantul garnizoanei, colonel DanMarin, a coordonat desfãºurarea acþiunilorîncepând de sâmbãtã, fiind prezent la loculintervenþiei. S-au luat mãsuri de asigurare aunui punct de trecere pe barca pneumaticã,chiar ºi pe timpul nopþii, pentru a asiguratrecerea peste pârâul Topolog a persoanelorcivile, a copiilor cãtre ºcoli, dar ºi pentrupunerea la dispoziþie a tuturor celor nece-sare traiului localnicilor.

Intervenþia detaºamentului a avut loc lasolicitarea prefectului judeþului Vâlcea, încalitate de preºedinte al Comitetului Jude-þean pentru Situaþii de Urgenþã.

Scopul intervenþiei a fost acela de aamenaja o trecere temporarã, dar ºi de a repara podul dis-trus de viiturã. Conducerea acþiunii a fost încredinþatã lo-

cotenent-colonelului ing. Cristian Arinton. Spriji-nirea organelor administraþiei publice centrale ºilocale, pe timpul situaþiilor de urgenþã, reprezintãuna dintre misiunile importante ale Armatei Ro-mâniei. Printre atribuþiile principale ale Ministeru-

lui Apãrãrii Naþionale se numãrã ºi participarea cu forþe ºimijloace proprii, în zonele afectate, prin acþiuni de limitare

ºi înlãturare a efectelor acestora.Maior Sorin PANCU

În perioada 06-15 mai, în poligonul de alpinism CheileArgeºului, tabãra de instrucþie Vâlsan, poligonul de in-strucþie Valea Iaºului s-a desfãºurat Tabãra de instrucþie lamunte – vara, la care au participat militarii Batalionului 33Vânãtori de Munte „Posada”. Companiile de vânãtori demunte au fost dislocate succesiv în facilitãþile de instrucþiemenþionate anterior, principalele activitãþi constând în per-fecþionarea deprinderilor militarilor în executarea procedu-rilor specifice de alpinism în poligonul de alpinism, astfel:realizarea nodurilor, cãþãrarea liberã, asigurarea pe timpulcãþãrãrii ºi coborârii, coborârea în rapel, recuperarea rãni-þilor cu ajutorul tãrgii ºi funicularului dintr-o zonã greu ac-cesibilã, transportul materialelor, armamentului ºi muniþieide pe un versant pe altul.

De asemenea, pe parcursul dispunerii în poligonul detragere, militarii batalionului au executat ºedinþa 1 specifi-cã cu armamentul din dotare, misiuni cadru ºi deliberateasociate pregãtirii pentru contracararea insurgenþei în ca-drul operaþiilor de stabilitate.

În tabãra de instrucþie Vâlsan, vânãtorii de munte arge-ºeni, strãjeri ai crestelor Carpaþilor Meridionali au execu-tat exerciþii tactice în teren, teme de topografie militarã,tacticã de specialitate, precum ºi teme de supravieþuire înteren muntos ºi în condiþii extreme.

În cadrul acestei tabere de instrucþie, în lista obiective-lor de atins, s-a numãrat ºi antrenarea echipei de cãutare-salvare care a executat recunoaºteri în zona de responsabi-litate, urmãrind identificarea zonelor unde existã pericoluldeclanºãrii avalanºelor ºi modul de traversare a unor porþi-uni periculoase în vederea intervenþiei în caz de producere

a unui accident. Echipele de salvamont Argeº au susþinutun exerciþiu comun pentru o bunã coordonare cu echipelede cãutare-salvare constituite la nivelul batalionului.

Chiar dacã condiþiile meteo au fost nefavorabile pentrudeplasarea în munþi, cãderile masive de precipitaþii nu auîntrerupt instrucþia, iar militarii au depus zilnic un efortsusþinut. Rotirea companiilor din tabãra de instrucþie Vâl-sau în poligonul de alpinism Cheile Argeºului s-a realizatprin marº pe jos, pe distanþa de 25 kilometri.

Tabãra de instrucþie la munte a reprezentat o etapã im-portantã în procesul de instruire a vânãtorilor de muntedeoarece, prin aceasta, s-a realizat întãrirea coeziunii în ca-drul structurilor ºi s-au perfecþionat deprinderile pentru aacþiona în condiþii extreme, ridicându-se astfel nivelul depregãtire militarã ºi de specialitate.

Cãpitan Cristian TELIMAN

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 10 (382) din 30 mai 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu

DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C10/ 2014

MOSCOVA - Crimeea nu poate reveni la Ucraina.Crimeea nu poate reveni la Ucraina, deoarece este acum par-te a teritoriului Federaþiei Ruse, a subliniat Dmitri Peskov,purtãtorul de cuvânt al preºedintelui rus Vladimir Putin, încontextul în care noul preºedinte ales al Ucrainei, Petro Po-roºenko, a indicat cã una dintre prioritãþile mandatului sãueste readucerea Crimeii la Ucraina. „Crimeea este o regiunea Federaþiei Ruse, prin urmare, nu poate fi vorba despre orevenire a ei în componenþa Ucrainei”, a reiterat purtãtorulde cuvânt al liderului rus. Miliardarul proeuropean Petro Po-roºenko, care a câºtigat alegerile prezidenþiale anticipate dinUcraina din primul tur de scrutin, a declarat cã nu recunoaºteCrimeea ca parte integrantã a Rusiei ºi ºi-a anunþat intenþiade a crea un minister special, în scopul de a readuce peninsu-la în cadrul Ucrainei, în baza legislaþiei internaþionale. Rusiaa anexat în luna martie Crimeea, pe fondul tensiunilor poli-tice din Ucraina, provocând cel mai grav conflict dintre Mos-cova ºi Occident de la încheierea Rãzboiului Rece. TBI-LISI - Tbilisi neagã existenþa vreunui plan privind am-plasarea unui scut antirachetã în Georgia. Reprezentan-tul special al premierului georgian pentru relaþii cu RusiaZurab Abaºidze a declarat cã nu existã un plan cu privire ladesfãºurarea unui sistem de apãrare antirachetã NATO peteritoriul Georgiei. Un purtãtor de cuvânt al diplomaþiei ruse,Aleksandr Lukaºevici, a exprimat anterior îngrijorarea Mos-covei faþã de cererea ministrului georgian al Apãrãrii IrakliAlasania privind plasarea unui scut antirachetã pe teritoriulGeorgiei. „În ceea ce priveºte declaraþia domnului Lukaºe-vici, potrivit cãreia Georgia sperã sã gãzduiascã infrastruc-turi aparþinând Statelor Unite sau NATO pe teritoriul sãu,þin sã reafirm din nou cã nu existã nici un plan în acest sensºi cã acest subiect nu este examinat, pentru moment. Este si-gur cã Moscova nu-l ignorã”, a declarat Abaºidze. Secreta-rul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a declaratanul trecut cã Georgia ar putea sã se alãture forþelor de reac-þie ale Alianþei Nord-Atlantice, în 2015. Premierul georgianIrakli Garibaºvili a anunþat în ianuarie cã þara sperã sã inte-greze planul de acþiune în vederea aderãrii la NATO (MAP)la summit-ul NATO din 2014. Însã preºedintele americanBarack Obama a declarat cã NATO nu intenþioneazã sã seextindã, pentru moment. Cooperarea între Georgia ºi NATOa început în 1994 cu aderarea Tbilisi la Programul Partene-riatului pentru Pace. Dupã „revoluþia trandafirilor” din2004, aceastã cooperare s-a intensificat. La summit-ulNATO de la Bucureºti, în aprilie 2008, participanþii au rea-firmat cã Georgia ºi Ucraina ar putea, la un moment dat, sãdevinã membre ale Alianþei Nord-Atlantice, cu condiþia sãîndeplineascã exigenþele organizaþiei. TEHERAN - Reu-niune Iran-UE la Istanbul. Ministrul de externe iranian,Mohammad Javad Zarif, ºi ºefa diplomaþiei europene, Ca-therine Ashton, se vor reuni la Istanbul pentru a „evoca pro-gresele” în negocierile pe tema dosarului nuclear iranian.Aceastã reuniune informalã, ce urmeazã sã dureze douã zile,potrivit unei surse apropiate negociatorilor iranieni, survinedupã eºecul ultimei sesiuni de discuþii ce a avut loc la Vienaîntre Iran ºi marile puteri, vizând începerea redactãrii unuiacord definitiv privind dimensiunea programului nuclear ira-nian. „Reuniunea informalã de douã zile va fi axatã pe pro-gresele negocierilor nucleare”, a declarat sursa citatã pentruagenþia de presã Mehr. Potrivit unei alte agenþii, Isna, re-prezentanþii Grupului 5+1 (China, SUA, Franþa, Marea Bri-tanie, Rusia ºi Germania) nu vor participa la discuþiile de laIstanbul. La 16 mai, a patra sesiune de discuþii nu a permisînceperea elaborãrii unui acord final, care ar urma în princi-piu sã încheie peste un deceniu de controversã privind pro-gramul nuclear iranian, din cauza unor divergenþe de poziþiefoarte importante. Iranul ºi marile puteri au încheiat în no-iembrie 2013 un acord pentru ºase luni, intrat în vigoare înianuarie, care prevede îngheþarea unei pãrþi a activitãþilornucleare sensibile în schimbul ridicãrii parþiale a sancþiuni-lor occidentale. Cele douã pãrþi doresc sã ajungã la un acorddefinitiv pânã la 20 iulie. PRAGA - Cehia rãmâne cuGripen. Republica Cehã a decis sã prelungeascã acordul deleasing pentru cele 14 avioane de vânãtoare Saab Gripen. Si-gur, asta este deja o ºtire veche, noutatea, dacã îi pot spuneaºa, fiind modul în care au fãcut cehii acest pas. Negocieriledintre Cehia ºi Suedia pentru noul acord de leasing au duratfix doi ani. În tot acest timp, pãrþile au încercat sã ajungã lao înþelegere, s-au forþat anumite chestii, s-au pus picioare înprag ºi tot aºa. Ce nu au fãcut cehii a fost sã nu renunþe laideea de a primi o afacere mai bunã din partea suedezilor, nucã precedenta ar fi fost pãguboasã. Dar dupã un deceniu deoperat Gripenul, cehii au ºtiut foarte bine cã este loc pentrunegociere ºi au insistat pe acest aspect. Pentru cã povestearãmâne doar poveste fãrã cifre, noul acord de leasing se în-tinde între 2015 ºi 2027, pe 12 ani aºadar, cu posibilitatea dea-l prelungi pe încã 2 ani. Ca ºi cost, cehii vor plãti înaceastã perioadã în jur de 815 milioane de dolari, totul în ra-te anuale de aproximativ 64 de milioane de dolari. Parcã su-nã bine, nu? În aceºti bani este inclusã ºi ºcolarizarea a 25 depiloþi ºi a 90 de tehnicieni în Suedia. Potrivit contractului,suedezii s-au obligat sã modernizeze constant cele 14 avioa-ne închiriate Cehiei. (O.M.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Strãjeri ai crestelor carpatine

În luptã cu natura dezlãnþuitãÎn luptã cu natura dezlãnþuitã

Pãstrãtorii unei moºteniri de suflet,cu legendare fapte de arme ºi vitejiesãvârºite de-a lungul unui secol, mili-tarii Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa” au primit onorantamisiune de a duce mai departe, neînti-

nat, stindardul înaintaºilor.Pornind de la convingerea cã este

nevoie ca un militar sã se instruiascãaºa cum va lupta, cercetaºii acesteimari unitãþi, aflate în subordinea Di-viziei 1 Infanterie „Dacica”, au des-

fãºurat în perioada 05-14 mai, în Cheile Râº-noavei, o tabãrã de in-strucþie alpinã avânddrept scop perfec-þionarea deprinderilorspecifice ce le-au adusrenumele: cãþãrarea li-berã, asigurarea petimpul cãþãrãrii ºi co-borârii, coborârea înrapel, recuperarea rã-niþilor cu ajutorul tãr-gii ºi funicularuluidintr-o zonã greu ac-

cesibilã.Totodatã, beretele verzi au pus în

practicã aspectele specifice supravie-þuirii în condiþii de izolare, ºi anume,amenajarea diferitelor tipuri de adã-posturi, procurarea ºi pregãtirea hra-nei, modalitãþi de confecþionare a cap-canelor ºi de aprindere a diferitor ti-puri de focuri, precum ºi marºuri ºitrageri cu armamentul din dotare.

Pe o vreme ploioasã, cunoscutã cafiind specificã îndeplinirii misiunilorcercetaºilor, pe creste montane pe ca-re, probabil, s-ar putea cãþãra cu ochiiînchiºi, vânãtorii de munte ai Brigãzii2 ºi-au testat ºi în aceastã perioadã is-cusinþa, ingeniozitatea ºi cunoºtinþele,în tandem cu depãºirea limitelor fiziceºi psihice, toate acestea pentru pãstra-rea renumelui celor ce slujesc patriasub semnul ramurii de brad.

Locotenent Silvana BERIANUFoto: Maior Mãdãlina ILINCA

Beretele verziBeretele verzi ºi-au testat renumeleºi-au testat renumele

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 10 (382) din 30 mai 2014 Pagina 3

A ºa cum a apãrut ca reper în cotidian în nu-mãrul trecut al publicaþiei noastre, perioa-da 24 aprilie – 09 mai a.c. a fost dedicatã

exerciþiilor tactice cu trageri de luptã din poligonul CapuMidia, unde unitãþile de apãrare antiaerianã ºi plutoanelede rachete antiaeriene ale batalioanelor de infanterie sub-ordonate Diviziei 1 Infanterie „Dacica” s-au aflat într-otabãrã de instrucþie. În principal, am ajuns la malul mãriipentru a realiza un reportaj, ceea ce am ºi fãcut. Dar, pen-tru cã mai aveam ceva timp la dispoziþie, mi-am zis sãcreionez ºi câteva portrete, ca material ajutãtor al dosaru-lui nostru din redacþie, pe care cu toþii ne-am hotãrât launison sã-l denumim SPEC (un acronim legat de un arti-col special, ce urmeazã a fi publicat cu prioritate în viitoa-rea ediþie!).

Aºadar... De câte ori ajung la mare, indiferent de mo-tiv, fie cã este vorba despre o misiune de documentare saudespre un concediu pe litoral planificat din timp, mã con-sider un turist pe lângã casã, dar unul cu atitudine! Îmiplac toate anotimpurile, dar pur ºi simplu nu suport sã vãdcum se terminã vara! Sper cã mã înþelegeþi! Aºa cã încercsã profit de fiecare clipã petrecutã la mare, chiar dacã înzona unde mã aflu eu este o plajã mai neumblatã sã spu-nem! Dar, sã trecem însã la treabã...

Motivaþia, ca sursã de energieLocotenentul Nistor Andrei este primul care mi-a

atras atenþia prin simplul fapt cã emanã personalitate. Es-te comandant secþie tragere, din 1 martie 2010, în cadrulBatalionului 295 Apãrare Antiaerianã „Genaral Gheor-ghe Pârvulescu”. Sugerând calmitate, mimica nu îi trã-deazã nimic din trãirile lãuntrice, doar poziþia braþelor ºiprivirea pãtrunzãtoare permit sã transparã semnele unuiinteres conversaþional. Þinuta militarã, cu tot harnaºa-mentul, completeazã cumva nevoia permanentã de liber-tate de miºcare ºi, pe deasupra, simþul umorului îi conferãun aer enigmatic.

A absolvit Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cante-mir” din Breaza în 2006 ºi a continuat cu Academia For-þelor Aeriene „Henri Coandã” de la Braºov, la grupa Ra-chete ºi Artilerie Antiaerianã pentru Forþele Terestre. Pâ-nã anul trecut, ºi-a completat studiile, perfecþionându-seprin cursuri de specialitate: Cursul de cunoaºtere, instruc-þie ºi mentenanþã a sistemului antiaerian Oerlikon, Cursulde perfecþionare comandanþi plutoane ºi Cursul avansatpentru ofiþeri Rachete ºi Artilerie Antiaerianã.

L-am întrebat la un moment dat despre motivaþia ale-gerii acestei profesii, dincolo de mândria de a purta hainamilitarã ºi de pasiunea pentru armele de foc, ultimul ele-ment trecut în carneþelul meu de jurnalist la capitolul cen-tre de interes. În opinia mea, noþiunea de motivaþie a fostºi va rãmâne probabil unul dintre principalele puncte deplecare în înþelegerea succesului profesional. Fiecare din-tre noi poate cã ºi-a pus mãcar o datã întrebarea de ceºi-a ales o anumitã carierã. În cazul locotenentului An-drei, valoarea pe care i-a atribuit-o armatei ca sistem încãde când era copil l-a determinat sã se înscrie la un liceumilitar. De-a lungul timpului, însã, odatã cu trecerea ani-lor, au mai apãrut ºi alþi factori motivaþionali: conferireaunui statut aparte, creºterea stimei de sine, nevoia de re-cunoaºtere, dar ºi încurajarea performanþelor sau dezvol-tarea profesionalã. Aici, în sistemul militar, ºi-a gãsit sur-sa de energie care îl împinge spre acþiune, motorul între-gii lui activitãþi. Aici, se poate concentra pe prioritizareaanumitor activitãþi, pe evaluarea aºteptãrilor pe care le arede el însuºi, dar ºi de la ceilalþi colegi, focusându-ºi toto-datã atenþia pe ceea ce poate face pentru a ieºi învingãtor.

„Tabãra de Instrucþie ºi Poligonul de Trageri Aer-Sol” (TIPTSA) de la Capu Midia reprezintã din punctul

lui de vedere „locul unde militarul îºi desãvârºeºte apti-tudinile, unde îºi pune în practicã cunoºtinþele militareteoretice, locul unde îºi desfãºoarã cu adevãrat meseria.Este cea mai bunã tabãrã de instrucþie din þarã ºi, în opi-nia mea, printre cele mai bune din Europa. Prin-cipalele atuuri ale acestei locaþii graviteazã în ju-rul posibilitãþii de a se executa trageri de luptã cuaproape orice tip de tehnicã, într-un spaþiu dedesfãºurare foarte mare. Consider cã TIPTSA areun potenþial foarte mare pentru antrenarea maimultor arme ºi specialitãþi militare ºi nu doar pen-tru Rachete ºi Artilerie Antiaerianã.

Cele douã sãptãmâni petrecute la Capu Midia,finalizate cu trageri de luptã, reprezintã adevãra-tul examen al rachetistului ºi artileristului antiae-rian. Fiecare venire în poligon ne aduce noi expe-rienþe, noi cunoºtinþe asimilate, care nu pot fi în-vãþate ºi probate decât aici. În poligon, se uneºteechipa ºi tot aici se simte adrenalina de dinainteatragerilor, dar ºi satisfacþia unei zile reuºite. Per-sonalul TIPTSA ne-a sprijinit în desfãºurarea mi-siunii ºi doresc sã le mulþumesc, prin intermediuldumneavoastrã, pentru efortul depus.”

În ceea ce priveºte aºteptãrile de viitor, în planprofesional... Poate cã mulþi dintre noi acþionãm pemoment ºi din impuls, de la alegerea liceului ºi pâ-nã la alegerea unui job, dar sunt ºi persoane carevor sã experimenteze puþin pentru a se hotãrî cesens sã dea drumului în viaþã. Oricum pui proble-ma, locotenentul Nistor Andrei a optat la momen-tul potrivit pentru ceea ce i se potriveºte cel maibine, conºtient fiind de faptul cã noi, ca oameni, neaflãm într-o continuã miºcare, în orice aspect alvieþii noastre. În fiecare zi ce trece, ne schimbãmpuþin câte puþin. Totul e sã fii deschis opþiunilor, ºanselor,noului. Urmeazã pentru el, probabil, o funcþie de coman-dant de baterie de rachete ºi artilerie antiaerianã, dupã ca-re, o altã provocare în cadrul centrului de operaþii de nivelbatalion sau brigadã.

Când altceva înseamnã mai bineSergentul-major Dumitru-Daniel Lupulescu este

comandant tun Oerlikon, în cadrul Batalionului 205 Apã-rare Antiaerianã „General Gheorghe Pârvulescu”, dinanul 2010. Primul lui contact cu sistemul militar s-a în-tâmplat undeva prin 2007, când a fost soldat-gradat vo-luntar în arma tancuri, tocmai în garnizoana Turda. Din

copilãrie, s-a simþit atras de haina militarã, în specialpentru respectul pe care îl impune, însã paºii l-au pur-tat în 2001 cãtre Liceul „Electroputere” din Craiova,pe care l-a absolvit dupã patru ani, ca tehnician elec-tronist.

Povestea continua, iar eu eram cu ochii þintã la el.Îmi lãsase impresia, urmãrindu-l câteva zile la rândprin tabãrã, cã este uimitor de flexibil, cã fuge de tipa-rele rigide, de ºabloane mentale, de ancore emoþiona-le. Pãrea gata sã acþioneze oricând, fiind comunica-tiv, diplomat ºi, toate acestea, fãrã nici un fel deefort. În preþ de câteva secunde, ajunsese deja la par-tea când a venit în Craiova, la Batalionul 205 Apãra-re AA, deservind tunul Oerlikon. „Odatã cu modifi-carea specialitãþii militare, aspiraþiile mele profe-sionale au crescut ºi mi-am dorit sã-mi schimb sta-tutul de sgv-ist. Dupã absolvirea cursurilor, am de-venit subofiþer ºi am fost repartizat la o unitate mili-tarã din garnizoana Brad, judeþul Hunedoara, pefuncþia de comandant grupã comandã. Dupã o ju-mãtate de an, m-am reîntors în Craiova, dar deaceastã datã ca ajutor comandant tun, în unitateaunde sunt ºi acum. Timp de 3 luni am încadrataceastã funcþie. Ulterior, am fost numit comandanttun la Bateria 1 AA, pilonul de bazã al instrucþiei înaceastã armã. A venit apoi ºi provocarea supremã!O misiune în Afganistan, în provincia Zabul, pefuncþia de ajutor comandant grupã ºi ºef echipã an-tiblindate, misiune pentru care m-am pregãtit timp

de ºase luni în Bucureºti cu Batalionul 2 Infanterie „Cã-lugãreni”. Teatrul de operaþii a fost pentru mine o testa-re permanentã a pregãtirii profesionale.”

Când a venit vorba despre tabãra de instrucþie de laCapu Midia, mi-a spus cã cel mai important aspect se re-ferã la executarea tragerilor cu muniþie realã asupra unorþinte aeriene ºi terestre, o replicã foarte reuºitã a uneilupte reale. „Aici se vãd concret abilitãþile unui artileristantiaerian!” Propulsat de idei originale ºi îndrãzneþe,este de pãrere cã nu poate rezista noilor experienþe din do-meniul profesional. Tocmai din acest motiv, va mergemai departe, spre o altã funcþie care-i va pune la picioarenoi provocãri cãrora le va rãspunde cu promptitudine.Mi-am dat seama cã, pentru el, „altceva” înseamnã defapt „mai bine”!

Intuiþie, tact ºi... talent oratoricPe caporalul Laurenþiu Glãvan, de la Batalionul 205

Apãrare AA „General Gheorghe Pârvulescu” din Craio-va, l-am anunþat în ultimul moment cã vreau sã vorbesccu el. Dar, acest lucru nu l-a demobilizat, ci dimpotrivã,s-a integrat cu repeziciune în noile coordonate ale situaþieiºi... a trecut la atac! Are intuiþie, tact ºi... talent oratoric,

aºa cã s-a hotãrât sã înfrunte situaþia rapid ºi onorabil. A fost numit pe funcþia de servant tun din anul 2003,

iar cinci ani mai târziu, a devenit servant trãgãtor la tunulOerlikon. Înainte de toate acestea a fost militar angajat pe

bazã de contract, dar dupã absolvirea unor cursuri de pre-gãtire profesionalã la ªcoala de Aplicaþie de la Sibiu, aajuns în poziþia actualã. A vrut o carierã militarã, imediatdupã absolvirea în anul 1998 a Liceului de Electronicã ºiElectrotehnicã din Filiaºi, pentru profesionalismul, res-pectul, seriozitatea, stabilitatea ºi salarizarea bunã din ar-matã. ªi dacã nu l-aº fi oprit, lista ar fi continuat. Fiinddecis ºi focalizat, ºi-a atins scopul propus, croindu-ºidrum cãtre cea mai favorabilã destinaþie. „Pentru mine,TIPTSA înseamnã o evaluare realã a propriilor mele abi-listãþi dobândite prin instrucþie. Tragerile din poligonreprezintã cea mai importantã activitate din an pentru unartilerist antiaerian în lupta realã, acolo unde se vedeclar adevãrata lui valoare profesionalã. În toate celelalteactivitãþi, ne instruim în alte domenii militare care susþinîndeplinirea unei misiuni de luptã. Pe viitor, îmi dorescsã rãspund cât mai bine cerinþelor ºi provocãrilor profe-sionale.”

Mi-am terminat documentarea, dar nu înainte de a mãgândi la un anumit aspect pe care vreau sã vi-l împãrtã-ºesc. Suntem învãþaþi zi de zi, prin exemplificarea unor

personaje de succes cã mentalitatea de învingãtor, de ca-re avem cu toþii nevoie, înseamnã printre altele sã nu tedai niciodatã bãtut, sã ai standarde cât mai înalte, pe caresã le urmãreºti, sã fii un perfecþionist în tot ceea ce faci ºicã de tine depinde sã ajungi un adevãrat profesionist. Numulþi dintre noi au parte de o cale linã în evoluþia carierei,mai sunt ºi hopuri, aºa-zisele bumpere care ne zdruncinãdin când în când, mai este ºi câte o cotiturã sau o rãscru-ce… Dar, totul þine de voinþa ta de a reuºi, de dorinþa lãun-tricã de a ajunge un profesionist în adevãratul sens al cu-vântului. V-am spus eu încã de la început cã, la mare,sunt un turist pe lângã casã, dar unul cu... atitudine!

Cristina FRATU

Por t re te Por t re te cre ionatecre ionate la malu l mãr i ila malu l mãr i i

- Domnule colonel, aici unde creativitatea ºi eficien-þa sunt noþiuni care guverneazã caracterul tinerilorelevi militari, vã rog sã aveþi amabilitatea de a ne pre-zenta o evoluþie a învãþãmântului din Colegiul MilitarLiceal „Dimitrie Cantemir”, o prestigioasã instituþie deînvãþãmânt preuniversitar cu peste un secol de existen-þã, dar ºi de performanþã.

- Instituþie de elitã a învãþãmântului românesc, Cole-giul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” se impune printradiþie ºi dãruire, prin unicitatea spiritului existent.Cetate în cetate, aceastã minunatã unitate de suflete ºiexperienþe dovedeºte, prin inegalabila sa condiþie, unspirit, o fiinþã, un singur destin.

Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” se pre-zintã astãzi ca o instituþie militarã de învãþãmânt de elitãa Armatei României, care asigurã însuºirea temeinicã acunoºtinþelor ºtiinþifice, de culturã generalã ºi militarãnecesare elevilor pentru a putea continua studiile în cele-lalte forme ale învãþãmântului militar.

Pe temeiul unui astfel de context educaþional, recu-noaºterea calitãþii ºcolii noastre s-a consolidat în ultimiiani. Obþinerea calificativelor maxime la controalele ºi in-specþiile eºaloanelor superioare, acordarea EXCE-LENÞEI în învãþãmântul preuniversitar de cãtre AgenþiaRomânã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuni-versitar în anul 2011 (locul I pe þarã, din 1.007 unitãþiºcolare evaluate!), a calitãþii de centru pilot al acestei in-stituþii, precum ºi introducerea colegiului în Manualulde bune practici educaþionale sunt dovezi ale unui pro-ces instructiv-educativ de certã valoare. Încununareaacestora ºi a muncii personalului ºi elevilor colegiuluiavea sã se producã în primãvara anului 2012 când, lacompetiþia naþionalã organizatã de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului, colegiul a primit titlul de„ªCOALà EUROPEANà -2012”, clasându-se pe locul Ila licee, din 110 instituþii participante.

Pe 4 iunie 2012, Drapelul de Luptã al colegiului afost decorat de cãtre Preºedintele României cu Ordinul„Virtutea Militarã în grad de Cavaler”, cu însemn pen-tru militari, de pace. În acelaºi an, pe 3 noiembrie, insti-tuþia a fost invitatã sã fie primitã, ca membru cu drepturidepline, în Alianþa Colegiilor Centenare, asociaþie cu va-lenþe elitiste, care include 52 de colegii de mare prestigiuale învãþãmântului naþional.

Recunoaºterea valorii ºcolii noastre avea sã fie mar-catã, pe 11 februarie 2013, de cãtre ministrul EducaþieiNaþionale, prin conferirea Diplomei ºi a plachetei „Nico-lae Iorga”, înaltã distincþie a învãþãmântului românesc.

- Este universal acceptatã ideea conform cãreia ceamai mare satisfacþie a unui elev este atunci când reuºeº-te sã ajungã acolo unde ºi-aa propus, atunci când, pefondul pasiunii pentru excelenþã, are parte de experien-þe inedite, învãþând sã fie printre cei mai buni din þarã.ªi pentru cã a venit vorba despre performanþã, cu ceobiective consideraþi cã „se asorteazã” uniforma de elevmilitar?

- Apartenenþa celor care acced într-o instituþie milita-rã, în cazul nostru a elevilor colegiilor militare, îºi areoriginea în momentul în care aceºtia au rãspuns afirma-tiv uniformei militare ºi s-au decis sã urmeze cursurileacestui colegiu. Fiecare dintre ei a conºtientizat faptulcã, viaþa de cazarmã are anumite norme de funcþionare,reguli de conduitã ºi, de ce nu, chiar anumite privaþiuni.

Pot fi multe obiectivele cu care se poate „asorta” uni-forma de elev militar; în primul rând, vorbim aici despremândria pe care o are fiecare elev ºtiind cã poartã, prac-tic, însemnele unei tradiþii valoroase care au consacratinstituþia de învãþãmânt. Împlinirea personalã, promova-rea unei vieþi de calitate ºi formarea unui absolvent cusolide competenþe transferabile, care sã-l susþinã în deci-zia sa asupra carierei militare sunt alte obiective careconlucreazã cu uniforma militarã. Îmbunãtãþirea perma-nentã a calitãþii procesului educaþional, a eficienþei para-digmei educaþionale, precum ºi dezvoltarea competenþe-lor necesare într-o societate a cunoaºterii sunt strategiimajore.

Puterea creatoare ºi sârguinþa cu care se trateazã fie-care activitate întreprinsã are un þel pe care, inevitabil, îlasociem fiecãrui absolvent, fost purtãtor al uniformei delicean militar, care, timp de 4 ani de zile, s-a asortat me-taforic vorbind cu talentul, efortul, perseverenþa, minu-nate elemente ale succesului, îmbinate cu lucrul în echi-pã ºi comunicarea, desfãºurate în acest colegiu ciclic, cao stare de normalitate.

- Realizãrile elevilor nu ar fi posibile, dacã în spate-le lor nu ar sta un corp didactic de excepþie, caracteri-zat de dinamism, perseverenþã, gândire sistemicã aso-ciate cu o capacitate de muncã deosebitã ºi cu o vocaþieprofesionalã care se vede în fiecare zi de instruire ºi deeducaþie a generaþiilor de cantemiriºti. Ce ne puteþi spu-ne despre aceºti profesori care au reuºit sã perfecþione-ze arta învãþãrii?

- Într-o epocã în care unul dintre cele mai vehiculatecuvinte este schimbarea, calitatea procesului educaþio-nal ºi, în speþã, a cadrelor didactice este esenþialã, meni-rea acestora fiind efectiv de a realiza complexul procesde formare al tinerilor. Educatorii nu servesc drept doarsursã de informaþie sau drept niºte emiþãtori de cunoºtin-þe, ci au un rol esenþial în formarea unei viziuni ºtiinþifi-ce a elevilor. Normalitatea, ca stare instituþionalã, în-seamnã performanþã în toate domeniile ºi laturile activi-tãþii, iar dascãlii noºtri, pe coordonate de perseverenþã ºide lucru bine fãcut, cu aptitudini organizatorice care în-tregesc structura celor pedagogice, genereazã permanentcalitatea. Puterea creatoare ºi sârguinþa elevilor militarisunt un imbold pentru corpul profesoral ºi instructoriimilitari, în ideea de a trata fiecare activitate întreprinsãcu responsabilitate, una dintre cele mai importante trãsã-turi atitudinale, asigurând astfel succesul relaþiei profe-sor-elev, relaþie care conduce incontestabil cãtre o singu-rã cale, cea a excelenþei.

- Care este legãtura între ºansã ºi inteligenþã atuncicând discutãm despre parcursul de patru ani al unuielev militar al Colegiului de la Breaza ce are generaþiide absolvenþi foarte bine pregãtiþi, care prin eforturilelor reuºesc sã fie admiºi în academiile categoriilor deforþe unde sunt formaþi pe diferite profile ºi specialitãþi?Toate informaþiile culese de mine îmi atestã faptul cã ni-mic nu este întâmplãtor în ceea ce priveºte itinerariuleducaþional al unui elev militar.

- Transparenþa actului educaþional ºi calitatea produ-sului, în speþã, absolventul, reprezintã coordonatele unuimecanism complex desfãºurat în cadrul procesului in-structiv-educativ.

Perfecþiunea oricãrei bijuterii nu depinde doar de mã-iestria meºterului, ci ºi de calitatea cu care se lucreazã,iar aici, la Breaza, în acest colegiu, puterea creatoare ºisârguinþa elevilor militari clãdesc, în decursul celor patruani, cãrãmidã cu cãrãmidã, „fortãreaþa” fiecãrui absol-vent. Talentul, efortul ºi perseverenþa, îmbinate armo-nios cu lucrul în echipã ºi comunicarea, formeazã un totunitar, în cadrul cãruia, elevii îºi pun în valoare cunoº-tinþele dobândite, tinereþea spiritului, inteligenþa,curiozitatea cognitivã ºi imaginaþia.

- Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” estefoarte bine ancorat în sistemul învãþãmântului militar.Aici, se pun la dispoziþia copiilor baza ºtiinþificã pentruîndeplinirea standardelor naþionale de învãþãmânt ºicunoºtinþele minime necesare pentru cariera militarã.Ca instituþie, ce rol aveþi în formarea acestor tineri,elevi militari, care în urmãtorii ani vor deveni ofiþeri ºi

comandanþi cu o voinþã puternicã ºi cu un spirit de lup-tãtor, gata sã facã faþã oricãrei competiþii ce, prin natu-ra ei, amplificã valoarea în sine?

- În Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” seacordã o atenþie deosebitã creºterii calitãþii actului edu-caþional în general ºi, în mod special, asigurãrii obiecti-vitãþii ºi transparenþei procesului instructiv-educativ.

În aceastã instituþie, cadrele didactice ºi militare auformat adolescenþi al cãror destin întruchipeazã multedorinþe, aspiraþii, scopuri ºi idealuri.

Cultivarea înþeleaptã a competenþelor dobândite înºcoalã pentru anii manifestãrii profesionale în societatesunt indicatori de proactivitate cu care mãsurãm perfor-manþa ca sistem.

Educatorii au conturat fiecãrui elev un stil de educareîn care, fiecare absolvent devine capabil de autoînvãþareeficientã ºi, în mod implicit, de autoevaluare realistã.

Profesorul deþine un rol deosebit de important, activi-tatea sa influenþând fãrã doar ºi poate evoluþia elevului,iar caracteristica definitorie a omului, în speþã a elevului,este aceea de a fi, pe lângã un produs al evoluþiei biolo-gice naturale, în primul rând un produs al unei modelãrisociale ºi culturale a personalitãþii.

- Ce consideraþi cã stã la baza deciziei absolvenþilorde ºcoli gimnaziale pentru a urma cursurile unui cole-giu militar, dincolo de acel sentiment mãreþ cã pot fi defolos þãrii purtând cu mândrie „haina albastrã” de elevmilitar?

- Aspiraþiile, valorile profesionale, idealul de viaþã,aptitudinile sunt numai o parte dintre factorii psiho-indi-viduali pe care trebuie sã-i avem în vedere în decizia ab-solvenþilor de ºcoli gimnaziale de a opta pentru profesiamilitarã.

Sunt influenþaþi, în alegerea fãcutã de profesionalis-mul, seriozitatea, perseverenþa din acest colegiu, de ca-drul organizat propice dezvoltãrii competenþelor esenþia-le pentru reuºita socialã.

Datoritã mediatizãrii instituþiei în mass-media, candi-daþii au avut ocazia sã observe, indirect, pregãtirea ºtiin-þificã temeinicã, umanistã ºi de culturã generalã a elevi-lor noºtri, care, an de an, duc pe culmi înalte prestigiulºcolii care i-a format, dar ºi corpul de educatori, de alea-sã þinutã didacticã, care, cu nobleþe, tenacitate, mãiestrieºi inovaþie îºi pregãtesc învãþãceii.

Modul de viaþã în colectivitate, regimul de internat,avantajele economice ale ºcolarizãrii, dar ºi viitoarea si-guranþã profesionalã sunt printre motivele de exprimarea opþiunilor în alegerea de a purta cu mândrie „haina al-bastrã” de elev militar.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (382) din 30 mai 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Pe ca lea exce len þe i , în împl in i rea des t inu lu iPe ca lea exce len þe i , în împl in i rea des t inu lu i

Funcþii îndeplinite:Prezent - Comandant al Colegiului Militar Liceal

„Dimitrie Cantemir”- Breaza; 2006-2014 – Locþiitor al comandantului Colegiului

Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”; 2005-2006 – ªef compartiment „Planificare-Evalua-

re” la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”; 2002-2005 – Ofiþer 3 „Planificare ºi Evaluare” la Co-

legiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”; 2000-2002 – Ofiþer 3 cu pregãtirea psihologicã ºi cultu-

ra la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”; 1999-2000 – Comandant companie elevi (ºi instructor)

la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”; 1998-1999 – Comandant companie logisticã la Liceul

Militar „Dimitrie Cantemir”; 1997-1998 – Comandant companie elevi (ºi instructor)

la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”; 1994-1997 – Comandant companie elevi la Liceul Mi-

litar „Dimitrie Cantemir”;

1988-1994 – Comandant pluton elevi la LiceulMilitar „Dimitrie Cantemir”.

Educaþie ºi formare: 2010 – Universitatea Naþionalã de Apãrare

„Carol I” – Colegiul de Management al ResurselorApãrãrii, Educaþional ºi al Achiziþiilor – Curs post-universitar de perfecþionare-conducere în domeniulmanagementului educaþional;

2005 – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu– Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei,profilul Sociopsihopedagogie, specializarea Psiho-logie ºi ªtiinþele Educaþiei, cu diplomã de licenþã;

2002 – Stagiu de pregãtire pentru ofiþerii de re-laþii publice;

2002 – Curs de specialitate „Instruire asistatãde calculator”;

1998 – Curs de stat major pentru ofiþeri de in-fanterie;

1993 – Curs comandanþi de companie infante-rie;

1989 – Curs de perfecþionare psihopedagogicã; 1988 – ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „Nico-

lae Bãlcescu” din Sibiu, arma infanterie; 1985 – Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”,

Breaza.

Distincþii ºi decoraþii:2013 – Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru

ofiþeri, pentru 25 de ani de activitate; 2012 – Citat prin Ordin de Zi pe Unitate, de cãtre mi-

nistrul Apãrãrii Naþionale, pentru îndeplinirea exemplarãa atribuþiilor de serviciu, cu ocazia desfãºurãrii activitãþi-lor prilejuite de aniversarea, în anul 2012, a zilei de 25 Oc-tombrie - Ziua Armatei României.

2012 – Emblema de Merit „În Serviciul Armatei Ro-mâniei”, clasa a II-a;

2008 – Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentruofiþeri, pentru 20 de ani de activitate;

2007 – Emblema de Onoare a Statului Major General; 2003 - Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru

ofiþeri, pentru 15 de ani de activitate; 2002 – Crucea Naþionalã „Serviciul Credincios”, clasa

a III-a.

Interviu cu domnul colonel Horia STÃNESCU, comandantul Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” din Breaza

În intervalul 16-30 mai a.c., un detaºament de geniuformat din Plutonul Cercetare geniu ce aparþine Bata-lionului 96 Geniu ºi Plutonul Treceri desant din Com-pania 363 Geniu a Brigãzii 2 Vânãtori de Munte audesfãºurat o tabãrã de instrucþie la apã în poligonulVãrsãtura, în scopul instruirii în comun a cercetaºilorde geniu cu militarii subunitãþii de treceri desant.

Prevãzutã în planul de instrucþie pentru anul în curs,activitatea a avut ca scop realizarea coeziunii acþionalea structurilor participante prin instruirea militarilor încondiþii specifice la cursul de apã.

Atingerea ºi menþinerea capacitãþii operaþionale înscopul îndeplinirii misiunilor specifice subunitãþilor degeniu pentru cercetarea ºi traversarea cursurilor de apãa fost obiectivul general al taberei de instrucþie lacursul de apã. ªi, pentru cã a fost o acþiune de instruire

în comun, temele de instrucþie planificate (cercetareade geniu a unui curs de apã, cercetarea de geniu a tere-nului, cercetarea de geniu a unui sector de trecere, cer-cetarea de geniu a locului de construcþie a unui sectorde trecere, amenajarea ºi deservirea unui sector de tre-cere pe bãrci de asalt, ocuparea unui raion de dispune-re, executarea unui marº tactic, acþiunea la contact cuinamicul etc.) au constituit baza pentru instruirea celordouã subunitãþi, în special, pentru asigurarea misiuni-lor din sfera mobilitãþii. Asigurarea mobilitãþii este unadintre misiunile specifice sprijinului de geniu de luptã.Subunitãþile de geniu ce au rol în asigurarea mobilitãþiitrebuie sã fie capabile sã asigure trecerea peste obsta-cole naturale saupeste cele amplasatede inamic pe câmpulde luptã. Este o ac-þiune dificilã, în careadevãratul potenþialacþional al militaru-lui cercetaº este scosla ivealã. El trebuiesã deþinã un cumulde abilitãþi (sã fiecercetaº terestru,marinar, dar ºi luptã-tor) pe care trebuiesã le punã în practicãîn mod eficient. Dinacest motiv, instruc-þia pe care o fac esteun complex de abili-tãþi ce trebuie per-fecþionate continuu.Aºadar, temele ºiobiectivele stabilitepentru aceastã tabãrã

au urmãrit „consolidarea cunoºtinþelor de spe-cialitate ºi familiarizarea militarilor cu modulde îndeplinire a misiunilor ce implicã traversa-rea unui curs mare de apã, culegerea datelorprivitoare la posibilitatea amenajãrii raioane-lor de forþare sau de trecere, amenajarea podu-rilor fixe sau plutitoare de cãtre celelalte struc-turi specializate de geniu”, a afirmat colonelulMarius Nicolin, ºeful Operaþiilor din cadrul Di-viziei 1 Infanterie „Dacica”.

Natura ºi legile eiChiar dacã ºi-au stabilit în detaliu ceea ce

aveau de fãcut, cursul acþiunii a fost deturnat denaturã care îºi are propriile legi. În momentul in-stalãrii taberei, în sectorul de desfãºurare a in-strucþiei, Dunãrea se afla la nivelul de atenþie,având un debit cu mult peste cel normal. Locuri-le de instrucþie au fost inundate, fapt ce a impusadaptarea planurilor de lucru ºi redislocarea lo-caþiei. În momentul sosirii mele în tabãrã, îºischimbaserã deja raionul de dispunere ºi se pre-gãteau sã îºi execute temele stabilite pentru ziuarespectivã. Despre ceea ce aveau de fãcut, m-apus în temã comandantul taberei, sublocotenentMirela Florescu de la Batalionul 96 Geniu. Con-form programului stabilit pentru fiecare zi înparte, urmau sã execute „cercetarea unui cursde apã, punând accent pe traversarea cursuluide apã, împreunã cu militarii din plutonul tre-ceri desant.” Dupã ce ºi-au luat toate mãsurilede siguranþã care „au un rol foarte importantîntr-o tabãrã la apã, întrucât militarii se aflã înperioada de învãþare, antrenare ºi exersare”, aºa cuma precizat colonelul Vasile Giura, ºeful Informaþiilordin cadrul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, militarii auverificat baza materialã avutã la dispoziþie, în special,bãrcile ce sunt elementul esenþial al instrucþiei la apã.

Cercetaºii geniºti au executat cerceta-rea cursului de apã, acþiune care pre-supune culegerea unor date legate dedebitul apei, adâncimea ºi lãþimeacursului de apã, de aluviuni, date des-pre caracteristicile maluriloretc. Au fost sprijiniþi de cãtreplutonul treceri desant al Bri-gãzii 2 Vânãtori de Munte, alcãrui comandant de pluton erasublocotenentul Alin Lipali-tov.

Teorie versus practicãActivitatea a reprezentat

pentru toþi participanþii unadevãrat examen în care ºi-aupus în practicã cunoºtinþele

acumulate ºi ºi-au testat deprinderile formatede-a lungul timpului. Pentru sublocotenentul Li-palitov de la Compania 363 Geniu, tabãra laapã, prima de acest tip „a fost o experienþã be-neficã din punct de vedere profesional, în careºi-a format deprinderi noi ºi pe timpul cãreia areuºit sã îºi cunoascã mult mai bine oamenii pecare îi are în subordine”. Totodatã, a reuºit sãrealizeze acea coeziune care „este foarte impor-tantã în cadrul unui echipaj al unei bãrci, ce este for-mat din douã persoane. Cei doi membri ai echipajuluitrebuie sã coopereze ºi sã se sincronizeze foarte bineîn tot ceea ce fac. Este nevoie ºi de o disciplinã de fier,

pentru cã ne aflãm pe un curs de apã, iar acest lucruimplicã foarte multe riscuri.” ªi sublocotenentulMirela Florescu se afla la prima tabãrã de instrucþie caofiþer. A fost o adevãratã provocare, dumneaei fiind ºicomandantul taberei, dar ºi o experienþã din care a avutfoarte multe lucruri de învãþat. Chiar dacã sarcinile pecare le-a avut de îndeplinit au fost multiple, fiind ne-voitã sã se ocupe de probleme legate de hrãnirea ºi decazarea militarilor, a reuºit sã se descurce în mod ono-rabil, fiind ajutatã de cãtre subordonaþi. Sprijinul lor

necondiþionat s-a datorat poate ºi manierei proprii delucru cu oamenii, bazatã pe principiul respectului reci-proc sau cum îmi spunea tânãra sublocotenentã: „dacãîl respecþi pe om, îl sprijini ºi îi arãþi cã îþi pasã de el

ºi el la rândul lui te va susþine ºi te va res-pecta.”

Cu toate cã s-a instruit în mai multe ta-bere, sergentul-major Aurelian Dumitrude la Batalionul 96 Geniu mi-a mãrturisitcã, de fiecare datã, a fost o experienþãnouã ºi foarte interesantã în care a aflatfoarte multe lucruri. Dupã pãrerea dum-nealui, „reuºita unei astfel de activitãþieste deplinã numai atunci când obiective-le propuse au fost atinse, iar misiunea afost îndeplinitã fãrã incidente”.

Privitã în ansamblu, tabãra la apã ºi-aatins toate obiectivele de instrucþie plani-ficate. Militarii din structurile participan-te ºi-au adaptat activitãþile la cerinþele in-strucþiei în apropierea unui curs de apã,realizându-se coeziunea acþionalã a tutu-ror celor direct implicaþi. A fost o activi-tate importantã, ce ºi-a demonstrat dinplin utilitatea, tabãra la apã fiind de faptcea mai eficientã modalitate de instruire astructurilor de geniu.

Daniela ÞÃRUªI

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (382) din 30 mai 2014

Ins t ruc þ ia î º i u rmeazãIns t ruc þ ia î º i u rmeazã cursu lcursu l

Este Ziua Eroilor din toate timpurile ºi din toate locu-rile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptã, în lagãre ºi înînchisori pentru apãrarea patriei ºi a credinþei strãmo-ºeºti, pentru întregirea neamului, libertatea ºi demnitateapoporului român. În Biserica Ortodoxã Românã, sãrbã-toarea Înãlþãrii Domnului este ziua de pomenirea eroilor neamului românesc. Slujbe de pome-nire vor fi oficiate dupã Sfânta Liturghie ºi lacimitirele, troiþele ºi monumentele dedicatecinstirii eroilor neamului.

Înãlþarea Domnului, numitã în popor ºiIspas, este unul dintre cele douãsprezece maripraznice împãrãteºti ale Bisericii Ortodoxe ºise sãrbãtoreºte întotdeauna în joia din sãptãmâ-na a ºasea dupã Paºti, adicã la patruzeci de ziledupã Înviere.

Sãrbãtoarea rememoreazã momentul încare, în prezenþa Apostolilor Sãi, MântuitorulHristos S-a înãlþat la ceruri de pe Muntele Mãs-linilor. Acest eveniment este relatat de SfinteleEvanghelii. Sfântul Evanghelist Marcu spune,pe scurt, cã: „Domnul, dupã ce a vorbit cu ei(cu ucenicii) S-a înãlþat la cer ºi s-a ºezut de-adreapta lui Dumnezeu”. Evanghelistul Luca re-lateazã momentul Înãlþãrii spunând cã au mers pânã spreBetania, unde Hristos, ridicându-ºi mâinile, i-a binecu-vântat ºi, când îi binecuvânta, S-a depãrtat de la ei ºiS-a înãlþat la cer.

Aflându-se pe Muntele Mãslinilor, înainte de

Înãlþare, Mântuitorul le-a vorbit despre propovãduireaEvangheliei Lui pânã la marginea lumii ºi despre Împã-rãþia Cerurilor. Apoi, în prezenþa îngerilor ºi a MaiciiDomnului, un nor L-a ridicat din mijlocul lor ºi S-a înãl-þat cu trupul la cer, ºezând de-a dreapta Tatãlui. Îngerii,

în chip de bãrbaþi, au vestit Apostolilor a doua venire aMântuitorului în Slava Sa.

Sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului este unul dintre celemai vechi praznice creºtine, atestat încã din secolul alIV-lea de Eusebiu de Cezareea, în opera Despre Sãrbã-

toarea Paºtilor. În perioada 380-385, pelerina apuseanãEgeria aminteºte de festivitãþile din ziua a 40-a dupãPaºti.

Prin hotãrârile Sfântului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne din anii 1999 ºi 2001, sãrbãtoarea Înãlþãrii

Domnului a fost consacratã ca Ziua Eroilor ºi sãrbã-toare naþionalã bisericeascã. Totodatã, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor ºi operelor come-morative de rãzboi a proclamat cea de-a patruzeceazi de la Sfintele Paºti, sãrbãtoarea Înãlþãrii Mântui-torului Iisus Hristos – Ziua Eroilor, ca sãrbãtoare na-þionalã a poporului român.

„Poporul care are sfinþi ºi eroi este un popor ca-re s-a luptat în istorie. Lupta duhovniceascã a cu-vioºilor, sfinþilor pãrinþi, a martirilor ºi a tuturorsfinþilor a avut ca rodire de la Dumnezeu prin lu-crarea Duhului Sfânt înãlþarea lor în ÎmpãrãþiaCerurilor. Prin analogie, eroii neamului românesccare s-au jertfit pe câmpurile de luptã, în lagãre ºiîn închisori se înalþã în demnitate în faþa lui Hris-tos, care S-a jertfit pe Sine pentru lumea întreagãcare va crede în El. Pomenirea aceasta este o dato-rie din partea noastrã ca recunoºtinþã adusã luiDumnezeu pentru jertfa celor care s-au luptat pen-

tru apãrarea credinþei ºi a patriei strãmoºeºti, pentru li-bertatea ºi demnitatea poporului român ca fiind daruride la Dumnezeu”, spunea Patriarhul României.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Mica Înþelegere (cunoscutã ºi sub nu-mele de Mica Antantã) a fost o organizaþiepoliticã defensivã, o alianþã între Cehoslo-vacia, Regatul Iugoslaviei ºi Regatul Ro-mâniei. Formatã în 1920, Mica Înþelegerea avut ca scop menþinerea integritãþii terito-riale a celor trei state, în faþa pretenþiilor re-vizioniste ale Ungariei ºi a tendinþelor res-tauratoare ale Habsburgilor. Construitã peprincipii democratice, a fost efectiv a cin-cea putere europeanã ºi a avut un pronunþatcaracter federal. Cu toate acestea, nu a reu-ºit sã supravieþuiascã înþelegerilor dintremarile puteri ºi a fost desfiinþatã în 1938,ca urmare a Acordului de la München.

PremiseMica Înþelegere a fost rezultatul situaþiei

internaþionale nesigure de dupã Primul Rãzboi mon-dial, în care Societatea Naþiunilor abia fusese creatã,iar puterile învingãtoare exercitau presiuni asupraaliaþilor mai mici. Mai mult, alianþa a fost grãbitã deîncercarea de restaurare întreprinsã de Carol deHabsburg, dar ºi de planul francez de întemeiere aunei confederaþii danubiene, care ar fi presupus o slã-bire a suveranitãþii naþionale a celor trei state. Româ-nia, Cehoslovacia ºi Iugoslavia s-au apropiat tot maimult ºi, în final, au format o alianþã, pentru a impunerespectarea tratatelor de pace ºi recunoaºterea peplan internaþional a integritãþii lor teritoriale.

ÎnfiinþareaPrimul pas a fost semnarea la 14 august 1920 a

Convenþiei de alianþã cehoslovaco-iugoslavã. Înaceeaºi lunã, ministrul de externe cehoslovac, EdvardBeneš, s-a deplasat la Bucureºti, moment în care Ro-mânia ºi-a dat pentru prima oarã acordul de principiufaþã de o posibilã alianþã cu Cehoslovacia ºi Iugosla-via. Take Ionescu, ministrul de externe de atunci,plãnuia o alianþã mai mare care sã includã ºi Poloniaºi Grecia. Iugoslavia ºi Cehoslovacia erau ºi ele foar-te favorabile alierii cu Polonia. Proiectul de alianþãcare se înfiripa, avea susþinerea Franþei, Marii Brita-nii ºi, la început, a Italiei. Proiectul alianþei celor 5s-a lovit de neînþelegerile cehoslovaco-poloneze, în-tre care exista o disputã teritorialã. Cu toate acestea,Polonia s-a arãtat foarte dispusã sã se alieze cu Ro-mânia, astfel cã, la 3 martie 1921, la Bucureºti, celedouã þãri au semnat o Convenþie de alianþã defensivãromâno-polonã ºi o Convenþie militarã. Era un pasprin care România a încercat ºi ea sã medieze dispu-ta dintre Cehoslovacia ºi Polonia, în scopul final deatragere a polonezilor în alianþã, însã fãrã un succesdirect.

În fine, pe 23 aprilie se semneazã la BucureºtiConvenþia de alianþã defensivã româno-slovacã (intrãîn vigoare la 27 mai 1921), iar pe 7 iunie 1921 sesemneazã Convenþia de alianþã româno-iugoslavã,care consfinþeºte înfiinþarea Micii Înþelegeri ca orga-nizaþie politicã.

Activitatea Micii ÎnþelegeriÎncã de la începutul activitãþii, organizaþia a în-

cercat sã atragã în interiorul sãu Polonia ºi Grecia.Mica Înþelegere devenise un punct de atracþie pentru

statele mici. Cele trei þãri au luat de la bun începutmãsuri rapide ºi concrete pentru a crea o zonã cen-tral-europeanã, aºa cum ºi-au propus încã din 1918,dar pentru atingerea acestui scop era esenþial ca celetrei state sã acþioneze în mod unitar. Principalul ob-stacol îl reprezentau cercurile revanºarde din Unga-ria, Germania ºi Italia, care doreau desfiinþarea MiciiÎnþelegeri.

Afirmarea pe arena internaþionalãPe plan internaþional, Mica Înþelegere s-a prezen-

tat de la început ca un grup unitar ºi solidar. Proble-ma majorã cu care se confrunta era cã tratatele sem-nate de marile puteri dupã încheierea rãzboiului, lã-sau cale largã revizionismului ºi revanºismului. Deaceea, Mica Înþelegere era decisã sã acþioneze fermpentru a pãstra ordinea politicã, juridicã ºi teritorialãinstituitã dupã rãzboi. Pentru prima datã se impune laConferinþa de pace de la Lausanne, unde reuºeºte sãse afirme, susþinutã fiind ºi de statele mici ºi mijlocii.Se poate spune cã Mica Înþelegere a fost efectiv acincea mare putere europeanã.

Destrãmarea Micii ÎnþelegeriCu toate eforturile depuse pentru menþinerea pã-

cii, dupã 1936, principiul forþei se impune definitivîn relaþiile internaþionale. Planul Hodza de reconci-liere a Europei centrale este subminat de marile pu-teri fasciste ºi revizioniste. Germania ºi Italia reuºescsã spargã solidaritatea alianþei ºi conving Iugoslaviasã semneze pacte separate cu Bulgaria ºi Italia. Înacest climat tensionat, se constituie un nou Directoratîn patru. Sub presiunea Marii Britanii ºi a Franþei,România ºi Cehoslovacia se vãd nevoite sã adopte oatitudine concesivã faþã de Ungaria horthystã, spe-rând astfel sã îºi salveze integritatea teritorialã. În1938, Germania anexeazã Austria, bizuindu-se peaceeaºi politicã concesivã a Marii Britaniei ºi a Fran-þei. Dupã mai multe eforturi disperate de a-ºi pãstraintegritatea ºi de a menþine principiul dreptului în re-laþiile internaþionale, prin Acordurile de la Münchenseptembrie 1938, Directoratul european în patru dis-truge Mica Înþelegere. În acest fel se deschide drumullarg pentru planurile expansioniste ale Germaniei,care va dezmembra Cehoslovacia ºi va atrage maitârziu România în rândurile Axei. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 10 (382) din 30 mai 2014Pagina 6

Mica ÎnþelegereMica ÎnþelegereRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...FARLANDER - Ash face parte din

secta roshun, asasini care oferã protecþieprin ameninþarea cu vendetã. Ajuns preabãtrân pentru meseria aceasta ºi afectatde dureri de cap teribile (similare celorcare îi orbiserã tatãl), Ash are o viziune încare fostul lui maestru îi cere sã-ºi ia unucenic. El îl alege pe Nico, un tânãrsãrac, disperat ºi singur, însã nu apucãsã-i termine instruirea, deoarece trebuiesã plece în Sfântul Imperiu Mann, într-omisiune care pricinuise deja moartea atrei roshuni.

„Numele meu este Ash, i-a spus el regelui. ªi sunt roshun,ceea ce în limba mea înseamnã gheaþã de toamnã – cea care vi-ne devreme. Adicã vin din locul de unde vin toþi roshunii, de undeporneºte rãzbunarea. A fãcut o pauzã, aºteptând ca vorbele salesã-ºi facã efectul, apoi a continuat: Ai dreptate, am venit sã iauceva de la tine. Am venit sã-þi iau viaþa!”

Ce sã vedem...ZELDA - Teatrul Foarte Mic - BucureºtiUltimele ore din viaþa Zeldei Sayre Fitzgerald, celebra frumu-

seþe sudicã devenitã soþia faimosul scriitor american FrancisScott Fitzgerald, în„Nebunii ani 20”(epoca jazz-ului, agimului ºi a flapper-ilor), sunt intenstrãite de actriþa Ioa-na Pavelescu înaceastã premierã ab-solutã în România apiesei lui WilliamLuce. Zelda are 100de minute în care sã

retrãiascã povestea ei tulburãtoare: dragostea pasionalã pentrusoþul ei - pe cât de puternicã, pe atât de distrugãtoare - gelozia,apoi decãderea ºi anii petrecuþi în sanatoriile de boli mintale. Unspectacol emoþionant despre geniu, iubire ºi nebunie.

... poate ºi un filmSELFIE - În loc sã stea acasã ºi sã înveþe pentru BAC, trei

proaspãt absolvente de liceu de-cid sã plece la mare ºi sã îºi ter-mine adolescenþa în stil rebel!

Yasmine, Roxi ºi Ana sunthotãrâte sã se distreze ºi sã uitede responsabilitãþi în ultimele 2zile dinainte de examenul matu-ritãþii, iar acest lucru înseamnãsã încalce orice regulã ºi sã facãtot ce le trece prin cap, fãrã sã þi-nã cont de consecinþe. Vor liber-tate, adrenalinã ºi dragoste de-ovarã, iar cei trei tineri pe care îiagaþã la mare par mai mult decâtdispuºi sã le ofere tot ce-ºi potimagina. Peripeþiile tinerelor fe-te poate cã o sã vã aducã amintede propriile voastre „aventuri dela malul mãrii!” (O.M.) www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Înã l þa rea Domnu lu i - Z iua Ero i lo r neamulu i românescÎnã l þa rea Domnu lu i - Z iua Ero i lo r neamulu i românesc

În momentele dificile ale vieþii, trebuie sãridici capul, sã scoþi pieptul în faþã ºi sã spuicu hotãrâre: „Acuma chiar cã-s terminat!”

Psihiatrii zic cã una din patru persoane areo deficienþã mintalã. Dacã eºti cu încã treiamici ºi nu ai observat nimic ciudat, atunci nute gândi la chestia asta!

Dacã eºti în stare sã zâmbeºti când cevamerge rãu este pentru ai gãsit un tâmpit pe ca-re sã arunci vina.

Ca sã-þi realizezi obiectivele, trebuie sã fiiun visãtor... Aºa cã nu mai pierde vremea, la-sã totul baltã ºi du-te sã te culci!

Dacã încã n-ai gãsit persoana idealã, dis-treazã-te cu cea pe care o ai la îndemânÃ!

Nevasta e persoana ce-i mereu lângã noi sãne ajute în rezolvarea marilor probleme pe ca-re nu le-am fi avut dacã n-ar fi fost lângã noi.

Dacã într-o zi femeia pe care-o iubeºti þi-einfidelã ºi îþi trece prin cap sã te arunci dinbalcon, adu-þi aminte cã ai doar coarne, nu ºiaripi!

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Forme de viaþã pe Marte? Oamenii de ºtiinþã au declarat cã robotul Curiosity a

dus pe Marte, accidental, 377 de tulpini bacteriene, înciuda metodelor folosite pentru curãþarea roveruluiînainte de lansare. Mostrele preluate de pe robot chiarînainte de lansarea acestuia au demonstrat existenþa a377 de tulpini, dintre care 65 de specii de bacterii,majoritatea din genul Bacillus.

Cercetãtorii de la Universitatea din Idaho au repro-dus apoi condiþiile întâlnite de rover ºi au aflat cã 11%dintre aceste forme de viaþã ar fi putut supravieþui cãlã-toriei în spaþiu ºi, probabil, acum au ajuns pe Marte. Înmod normal, aparatele care sunt trimise în spaþiu suntfoarte atent curãþate ºi sterilizate, tocmai pentru a nucontamina alte planete.

Robotul, care a fost lansat pe 26 noiembrie 2011 ºi aajuns pe Marte în august 2012, cerceteazã acum Munte-le Sharp ºi preleveazã mostre de sol, care vor fi anali-zate ulterior.

Care este secretul dietei meditaraneene? Cercetãtorii spun cã au descoperit secretul dietei

mediteraneene. Ei au reuºit sã afle de ce are efecte in-contestabile asupra longevitãþii ºi sãnãtãþii. În urmaunor experimente realizate pe ºoareci, oamenii de ºtiinþãau descoperit cã secretul se referã la combinarea unorgrupe de alimente. De exemplu, uleiul de mãsline, careconþine grãsimi nesaturate, trebuie combinat cu legumesau salatã verde. De asemenea, este bine sã combinãmlegumele cu nuci sau avocado. Dieta mediteraneeanã,folositã în Grecia, Italia sau Spania, este asociatã demult timp cu o alimentaþie sãnãtoasã.

Ea se bazeazã pe consumul de multe legume, fructe,nuci, cereale integrale, ulei de mãsline, carne de pui ºipeºte. Uleiul de mãsline asociat cu legumele duce la for-marea de acizi graºi care reduc tensiunea arterialã. Cer-cetarea realizatã de o echipã de la King’s College Lon-don, în colaborare cu cercetãtorii de la Universitatea

California, demonstreazã cã este esenþialã combinareaacestor alimente. Deºi acest ulei conþine grãsime, încombinaþie cu nitraþii din legume el formeazã acizi graºibenefici în special pentru inimã ºi sistemul cardiovas-cular, explicã Philip Eaton, de la King’s College Lon-don.

Ciupercile halucinogene ar putea ajuta la tratarea bolilor psihice

Ciupercile halucinogene ar putea oferi un tratamenteficient împotriva bolilor psihice, care afecteazã totmai multe persoane, în special în Statele Unite. Potri-vit autoritãþilor, 18% dintre americani suferã de anxie-tate ºi 3-5% de depresie, iar dintre aceºtia destul de pu-þini cer ajutorul medicului ºi urmeazã un tratament.

Un studiu, publicat recent în revista BiologicalPsychiatry, aratã cã un ingredient activ din ciupercilehalucinogene are un efect benefic asupra acestor boli.Este vorba despre psilocibinã, care acþioneazã la nive-lul amigdalei, regiune a creierului unde sunt produseemoþiile negative (anxietate, fricã, depresie). Cândaceste emoþii nu sunt procesate normal, apar bolile psi-hice, explicã cercetãtorii de la Spitalul Universitar dePsihiatrie din Zurich, care au realizat acest studiu. Psi-locibina îmbunãtãþeºte starea psihicã ºi reduce impac-tul stimulilor negativi. Efectele pozitive au fost obser-vate pe voluntari sãnãtoºi, care au manifestat o îmbu-nãtãþire a dispoziþiei. Experimentele vor continua, dedata aceasta, pe pacienþi diagnosticaþi cu depresie.Substanþa ar putea fi folositã în cazul depresiei, pentrucã multe dintre actualele tratamente nu sunt eficiente ºiau efecte secundare grave, spune Rainer Krahenmann,autorul studiului. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 10 (382) din 30 mai 2014 Pagina 7

- Surface Pro 3 - Tableta care va înlocui laptopulSurface Pro 3 se vrea mai mult de-

cât o tabletã. Cei de la Microsoft audeclarat clar cã noul gadget îºi doreºtesã înlocuiascã laptopul, pentru cã esteputernic, portabil ºi permite lucrulîntr-un mod plãcut ºi uºor. TabletaMicrosoft Surface Pro 3 poate fi unconcurent direct pentru MacBook Air.Faþã de modelele precedente, nouaSurface Pro 3 are câteva îmbunãtãþiri.Specificaþiile ei includ un ecran de 12inch la 2160x1440 pixeli, 9,1mm gro-sime ºi 800 de grame.

În interior, tableta are un procesorIntel Haswell i3, i5 sau i7, 4 sau 8GBde RAM, spaþiu de stocare de pânã la512GB, Intel HD Graphics 4400, ºicamerã dualã de 5MP, care poate fil-ma la 1080p. Autonomia anunþatã deproducãtor este de 9 ore.

Cei de la Microsoft au redesenat ºi

stylusul pentru aceasta tabletã, careacum se simte mult mai natural. Ta-bletele Microsoft Surface Pro 3 vin cuWindows 8.1 instalat, iar îmbunãtãþiriau fost fãcute ºi la tastatura care seataºeazã magnetic de tabletã. TabletaMicrosoft Surface Pro 3 poate fi pre-comandatã la preþuri care pornesc înSUA de la 799 de dolari.

Samsung deþine 71% din piaþa de Smartwatch-uri

Cu mai multe generaþii de ceasuriinteligente pe piaþã, nu ar trebui sã fieo surprizã cã Samsung este lider mon-dial necontestat la smartwatch-uri.Se vehiculeazã deja de câþiva ani cã

vom începe cu toþii sã folosim cu ma-re entuziasm smartwatch-uri. Adopþiaacestei clase de dispozitive nu a ex-plodat însã ºi existã în continuare o re-ticenþã pentru astfel de aparate. Tren-dul existã însã ºi diverºi producãtori,mai populari sau mai puþin populari,îºi încearcã norocul cu ceasuri ºi brã-þãri inteligente. Pentru cã au reuºit sãlanseze prima generaþie de GalaxyGear atunci când nu se aºtepta nimeni,iar anul acesta au actualizat-o prin in-termediul Galaxy Gear 2, cei de laSamsung sunt în faþa întregii competi-þii. Faptul cã s-a promovat destul demult un Gear împreunã cu un GalaxyS sau Galaxy Note de ultimã genera-þie a favorizat de asemenea vânzãrile.În cel mai recent studiu al celor de laStrategy Analytics putem observa cum71% din piaþa de gadgeturi purtabileeste ocupatã de Samsung. Ca un micdetaliu, aceastã statisticã vizeazã doarprimul trimestru al anului în curs. Înacele trei luni surprinse în studiu, gi-gantul sud-coreean a livrat cãtre dis-tribuitorii locali nu mai puþin de500.000 de unitãþi. Deºi nu este vorba

neapãrat despre ceasuri ajunse în mâi-nile utilizatorilor, respectiva valoareconfirmã interesul pieþii pentru astfelde aparate. Pe viitor, Samsung trebuiesã munceascã foarte mult pentru a-ºipromova noua linie de aparate, Gear2, Gear 2 Neo ºi noul Fit.

MSI anunþã mouse-ul de gaming W8

MSI este binecunoscut pentru plã-cile de bazã ºi pentru plãcile graficepe care le produce, ºi mai puþin pentruperifericele de gaming. Se pare totuºicã intenþia lui MSI de a acapara unsegment important din piaþa de gam-ing este din ce în ce mai predominan-tã. Momentan segmentul pe care seaxeazã pentru a intra în aceastã zonãeste cel de gaming profesional, iarprodusele recent lansate de acestaatestã acest lucru. MSI W8 este unmouse ce face parte din categoria dep r o d u s eGaming Se-ries ºi esteun produscreat atâtpentru stân-gaci, cât ºipentru utili-zatorii normali. Cu un design ce pareîmprumutat de la Roccat, MSI W8are o ergonomicã bunã, o suprafaþãacoperitã cu material antiderapantpentru un confort ridicat în folosire ºideþine o mulþime de elemente specifi-ce unui astfel de produs. Astfel, existã8 butoane programabile, o memorie de128KB pentru stocarea profilelor, gre-utãþi ºi un software pentru a customizasetãrile. Cam tot ce ne-am putea doride la un mouse de gaming! (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Vine Ion la doctor: - Doctore, nevasta

mã înºalã pe rupte ºi to-tuºi nu îmi apar nici un

fel de coarne. Uitaþi-vã ºi dumneavoas-trã, neted ca-n palmã...

- Nu vã faceþi probleme, chestia cucoarnele e numai o vorbã, nu existã cuadevãrat!

- Ufff, mi-aþi luat o piatrã de pe ini-mã, credeam cã am lipsã de calciu!

☺Douã diseriste discutã dupã exame-

nul de conducere: - Ei, cum a fost la examenul de ºo-

fat? - Pãi, am picat... - Cum aºa? - Am ajuns la o intersecþie cu sens

giratoriu ºi acolo era un semn pe carescria 30. Am încercuit sensul de 30 deori ºi... am picat!

- Aha, sigur te-ai încurcat la numã-rãtoare...

☺Un mecanic-auto ajunge în cer ºi i

se plânge Sfântului Petru:– Cum se poate sã mor la 38 de ani?– Uite, noi am adunat toate orele de

manoperã de pe chitanþele eliberate detine ºi reiese cã ai 90 de ani.

☺La aniversarea a 20 de ani de cãsã-

torie, dupã ce Ion ºi Maria au sãrbãto-rit, Ion iese pe balcon ºi începe sã fu-meze þigarã dupã þigarã:

- Ce ai pãþit, Ioane? - Mai ºtii, acum 20 de ani, când

ne-a prins taicã-tu în cãpiþã ºi mi-a ziscã dacã nu te iau de nevastã, fac 20 deani de pârnaie?

- Da! - Ei bine, mâine ieºeam, fir-ar sã

fie!☺

Un tip este la spital împreunã cu so-þia sa care este gata sã nascã. O þine demânã ºi, vãzând-o suferind în timpulcontracþiilor, îi spune suspinând:

- Of, draga mea, te doare atât de rãuºi totul este din vina mea...

La care soþia:- Stai liniºtit, tu nu ai nici o vinã!

☺Soþia cãtre soþ, la petrecerea de Re-

velion: - Bravo, Miticã! Frumos... Mai cân-

tã vreo 3-4 cântece! - De ce sã mai cânt, cã m-am sãtu-

rat?! - Cântã! Când cânþi, nu bei!

☺Doi þãrani discutã: - Bine, mã, þi-au trebuit douã luni

ca sã-þi marchezi animalele conformnoilor cerinþe europene?

- A, nu cu animalele a fost proble-ma, ci cu albinele...

La poarta unei maternitãþi aºteaptãmai mulþi bãrbaþi. Sora iese cu un copilnegru ºi întreabã:

- E al dumneavoastrã? - Nu! rãspunde speriat primul bãr-

bat.- Doamne fereºte, zice al doilea. - Trebuie sã fie al meu, zice al trei-

lea. Nevasta mea afumã totul.

www.bancuri.ro

A REZUMA

RECÃPÃTATÃ

IZBIT

TAPISAT

AJUSTATÃ

PASIUNI

SÃRMANI

MISIUNE

IRONIZARE

OPRIMAT

ÎNSURAT

PREDÃRI

TIPTIL

LEGENDÃ

VEHICULRUSTIC

ªEA!

AUTOMOBILE

FULG

DIZOLVATÃ

SELENA

O ZI DINURMÃ

VRAJBÃ

UN TUNEL!A FOLOSI

ACUTE!

CÃTUªE

SOARTÃSPORADIC

La Consiliul European de la Koln (3 ºi 4 iunie 1999), lide-rii Uniunii Europene (UE) au declarat cã uniunea trebuiesã-ºi întãreascã rolul deplin de pe scena internaþionalã. Înacest scop, îºi propuneau sã ofere UE mijloacele ºi capacitã-þile necesare pentru a-ºi asuma responsabilitãþile privindsecuritatea ºi apãrarea prin înfiinþarea unei forþe de reacþie ra-pidã, destinatã misiunilor tip ,,Petersberg” (misiuni umanita-re ºi de evacuare a resortisanþilor, misiuni de menþinere a pã-cii, misiuni de luptã pentru gestionarea crizelor ºi/ sau opera-þii de restabilire a pãcii), în situaþiile în care NATO decide sãnu se implice (dreptul primei alegeri).

În decembrie 1999, la Consiliul European de la Helsinki,UE a stabilit un obiectiv militar cunoscut sub numele de Hel-sinki HeadlineGoal, urmãrind dobândirea unei capacitãþi deacþiune autonome, obiectiv exprimat prin aºa-numita forþã dereacþie rapidã (HeadlineGoal Task Force), care urma sã fieimplementatã în colaborare cu NATO, pentru a evita duplica-rea inutilã. Statele membre au convenit sã punã la dispoziþiaUniunii, pe bazã de voluntariat, forþele capabile sã îndepli-neascã atribuþiile prevãzute la art. 17.2 din Tratatul privindUniunea Europeanã, pânã în 2003, în cadrul operaþiunilor pâ-nã la nivel corp de armatã (50/ 60.000 de militari), cu capaci-tãþile de comandã, control ºi informaþii necesare, precum ºilogisticã, forþe de sprijin ºi de luptã ºi în plus, dupã caz, forþede sprijin aerian ºi naval.

Dupã adoptarea Strategiei de securitate a UE (EU Securi-ty Strategy – ESS), UE a decis sã stabileascã un nou obiectivglobal pentru anul 2010. Bazat pe HeadlineGoal 2003, acestaprevedea ca statele membre sã fie în mãsurã, pânã în 2010, sãrãspundã cu acþiuni rapide ºi decisive în vederea aplicãriiîntregului spectru de operaþiuni de gestionare a crizelor regle-mentate de Tratatul privind Uniunea Europeanã. PlanulHeadlineGoal 2010 a fost aprobat de cãtre Consiliul European

la reuniunea din iunie 2004.În paralel cu pregãtirea noii strategii de securitate, Marea

Britanie ºi Franþa s-au pronunþat pentru redactarea nouluiobiectiv general al Politicii de Apãrare ºi Securitate Comunã,valabil dupã 2003, accentul punându-se pe forþa de reacþierapidã, capabilã sã acþioneze în serviciul ONU. Ulterior,Parisul, Berlinul ºi Londra se pun de acord în privinþa dezvol-tãrii grupurilor de luptã (similare structurilor din compunereaForþei de Rãspuns Rapid a NATO), pentru îndeplinirea misiu-nilor tip Petersberg, la solicitarea ONU, ºi pentru aplicareaprevederilor strategiei adoptate în noiembrie 2003. MiniºtriiApãrãrii îºi asumã în acest sens anumite iniþiative în mai2004. Proiectul (BG) prevedea înfiinþarea a minimum 9grupuri de luptã de nivel batalion de infanterie, cu un numãrde 1.500 militari, deci în total 14.000 militari. Aceste grupuride luptã trebuie sã dispunã de toate elementele de susþinerenecesare pentru îndeplinirea misiunilor lor, inclusiv de mij-loace de transport strategic. De asemenea, ele vor fi în mãsurãsã efectueze, atât misiuni autonome, cât ºi acþiuni necesarepregãtirii intervenþiilor de mai mare anvergurã. Organizarealor se inspirã din experienþa NATO ºi din cea a Operaþiei Ar-temis, executate de UE în Congo, în 2003. Militarii vor fi des-fãºuraþi în 15 zile de la luarea deciziei ºi vor acþiona timp deaproximativ 30 de zile. Acestea nu se vor suprapune, oficial,cu forþa de reacþie UE convenitã în urma summit-ului de laHelsinki ºi nici cu cea a NATO.

În timpul preºedinþiei franceze a UE, statele membre ausemnat Declaraþia cu privire la consolidarea Capabilitãþilor,din 11 decembrie 2008. Acest document, schiþeazã o cantitatemai mare de capacitãþi militare, pe baza obiectivelor din 2003(60.000 de militari dislocabili în 60 de zile), dar cu un cadrumai ambiþios, cum ar fi: capacitatea de a efectua ºi conducedouã operaþii simultane cu forþe care depãºesc 10.000 militari

timp de 2 ani; douã operaþiuni de reacþie rapidã de rãs-puns, folosind Grupurile Tactice de Luptã ale UE; omisiune civil-militarã de asistenþã militarã pânã la 90de zile; o serie de misiuni PESA civile în diferite for-

me, cu o misiune majorã (pânã la 3.000 de experþi), pe o du-ratã de câþiva ani. Prin aceastã declaraþie, s-a solicitat: înfiin-þarea unei flote europene de transport aerian, un comanda-ment pentru transportul aerian, o bazã aerianã pentru ForþeleEuropene, sateliþii de observare (programul MUSIS), luându-se în considerare ºi cerinþele militare de supraveghere a spa-þiului aerian. În vederea armonizãrii pregãtirii militare, s-astabilit sã se dezvolte schimbul de informaþii din învãþãmân-tul militar în sistem ERASMUS ºi îmbunãtãþirea structurii ºimodului de funcþionare a Colegiului de Securitate ºi Apãrareeuropean (pentru formare ºi antrenare). Grupãrile desemnateprin HeadlineGoal 2003 vor servi realizãrii misiunilor tipPetersberg, iar forþele din cadrul HeadlineGoal 2010 sunt des-tinate intervenþiei pentru gestionarea crizelor. Uniunea Euro-peanã a declanºat primele misiuni de menþinere a pãcii din is-toria sa (ianuarie – martie 2003). Cu aceastã ocazie, s-au pusîn aplicare ºi prevederile acordurilor Berlin Plus, referitoare lacoordonarea dintre UE ºi NATO în executarea misiunilor demenþinere a pãcii. Un parteneriat NATO - UE pentru asigura-rea stabilitãþii în Balcani a fost încheiat pe 29 iulie 2003. Do-cumentul prevedea: unitate de viziune asupra problemelor desecuritate în regiune, efectuarea de consultãri reciproce, pro-movarea reformei armatelor, a democratizãrii ºi combateriiterorismului. Uniunea Europeanã a preluat conducerea misiu-nii de poliþie din Bosnia-Hertzegovina la 1 ianuarie 2003.

În esenþã, Politica Europeanã de Securitate Comunã(PESC) presupune dezvoltarea unei capacitãþi de decizieautonome ºi, în cazul în care Alianþa Nord-Atlanticã ca întregnu este angajatã, lansarea ºi coordonarea unor operaþiuni mili-tare sub autoritatea UE, ca rãspuns la situaþii de crizã, angaja-rea resurselor de cãtre statele membre la astfel de operaþiunibazându-se pe decizii suverane.

Locotenent-colonel Mircea MIHAI

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 10 (382) din 30 mai 2014Pagina 8

- Domnule colonel, sunteþi ºeful echipei de legãturã laComandamentul Regional de Sud din Kandahar ºi totodatãSeniorul Naþional reprezentativ pentru România în teatrulde operaþii din Afganistan. Aº vrea sã ne spuneþi în câtevacuvinte care sunt principalele misiuni în zona de responsa-bilitate a forþelor noastre. De asemenea, ºi principala mi-siune a echipei pe care dumneavoastrã o conduceþi.

- Existã douã componente ale misiunii mele în teatrul deoperaþii din Afganistan: una de legãturã ºi cealaltã de repre-zentare. Pe componenta de legãturã, rolul echipei pe care oconduc este de a asigura interfaþa dintre Statul Major Gene-ral ºi Comandamentul Regional de Sud din Afganistan, co-

mandament sub autoritatea cãruia þara noastrã are în prezent800 din cei peste 1.000 de militari români din teatrul de ope-raþii din Afganistan. În acest sens, principala noastrã misiuneeste de a menþine un permanent canal de legãturã între Sta-tul Major General ºi acest comandament, atât la nivel expert,cât ºi la nivel decident.

O a doua misiune importantã pe care o avem este aceeade a monitoriza în permanenþã modul în care capabilitãþilenaþionale care au fost angajate de România în Afganistanrãspund cerinþelor operaþionale rezultate din planurile deoperaþii ale ISAF ºi, de asemenea, dacã toate condiþiile dincadrul acestor angajamente sunt asigurate în zona de opera-þii. Aici mã refer la capabilitãþile critice de sprijin nemijlocit,la unele servicii de campanie asigurate de unitãþile sponsoramericane, la echipamentele performante care sunt puse ladispoziþie de partenerul american. Pe lângã aceste aspecte,mai sunt ºi limitãrile naþionale care fac referire la utilizareaforþei, limitãri pe care România le-a anunþat în momentul încare a fost de acord cu aceste contribuþii, în raport cu legisla-þia naþionalã. Componenta de reprezentare implicã timp ºiefort pentru menþinerea unui dialog constant cu autoritãþilemilitare ale ISAF, cu reprezentanþii militari ai celorlalte na-þiuni contribuitoare pentru aceastã operaþie militarã ºi cu au-toritãþile militare afgane. Este o muncã de construire a rela-þiilor formale ºi informale, care se face organizat, în bazaobiectivelor stabilite de Autoritãþile Militare Naþionale pe li-nia relaþiilor internaþionale cu alte state membre ale AlianþeiNord-Atlantice sau partenere. Toate aceste demersuri suntorientate cãtre reliefarea eforturilor fãcute de România înaceºti 12 ani de participare la aceastã operaþie. Pot sã vã

spun ca þara noastrã are o imagine foarte bunã în Afganistan,iar la aceastã imagine au contribuit toate forþele care au ac-þionat aici de-a lungul timpului, iar din aceastã perspectivãrevine o mare responsabilitate fiecãrui comandant ºi militarpentru a menþine acest standard. Este uimitoare determina-rea fiecãrei capabilitãþi care intrã în teatrul de operaþii de aexcela, de a duce la un nivel ºi mai înalt performanþele ope-raþionale, de a fi mai buni ca cei de dinainte, iar aici eficienþaoperaþionalã nu poate trece neobservatã, pentru cã o simþimîn permanenþã în situaþia de securitate. Acestea ar fi, în liniimari, cele mai importante atribuþii, la care se adaugã, desi-gur ºi atribuþii strict tehnice legate de planificarea ºi condu-

cerea operaþiilor, de activitãþile de la nivelulteatrului de operaþii.

- Pe 29 martie anul acesta, România asãrbãtorit 10 ani de la aderarea la cea maiimportantã alianþã, Alianþa Nord-Atlanticã. Înteatrul de operaþii din Afganistan, s-au orga-nizat mai multe evenimente dedicate acesteizile. Vã rugãm sã ne vorbiþi despre cele lacare dumneavoastrã aþi participat.

- Pentru a marca aniversarea unui deceniude la aderarea României la NATO, la nivelulteatrului de operaþii, am coordonat organizareaunei serii de evenimente, care au avut caobiectiv creºterea profilului României prin evi-denþierea rolului ºi contribuþiilor naþionale încei 10 ani de apartenenþã la naþiunile aliate. Înacest sens, Elementul Naþional de Sprijin a or-ganizat o ceremonie în onoarea regimentului,care a asigurat parte dintre serviciile de cam-panie pentru militarii români dislocaþi în

aceastã regiune din Afganistan. Cu acest prilej, au fost de-cernate medalii. Comandantul bazei Kandahar, general debrigadã Michael Fantini a conferit momentului o importanþãaparte prin evidenþierea contribuþiei României, menþionândpierderile grele suferite în decursul celor aproape 12 ani deoperaþii.

Am continuat cu activitatea desfãºuratã la Kabul înCamp Pheonix prilejuitã de încheierea misiunii detaºamen-tului NTMA-21. A fost un alt moment deosebit pentru Ro-mânia, prin faptul cã a avut loc exact la data de 29 martie,datã la care România a aderat la NATO. La activitate, auparticipat personalitãþi importante din cadrul misiunii de in-struire a NATO în Afganistan. I-aº menþiona pe generalul debrigadã canadian Wayne D. Eyre, directorul Programului dePregãtire a Forþelor de Securitate Naþionale Afgane, ºi, deasemenea, pe ambasadorul României în Afganistan, Exce-lenþa Sa Adrian Kozjacski, dar ºi pe consulul României laKabul, Excelenþa Sa Cristian Bolintiº, personalitãþi politiceromâneºti care au stat alãturi de ceilalþi membrii ai Coaliþieiºi partenerilor din Afganistan.

Activitãþile au continuat în aceeaºi zi pe aeroportul inter-naþional din Kabul – KAIA, unde alãturi de celelalte naþiuni,am participat la un festival culinar la care România a servitpreparate tradiþionale. A fost o bunã ocazie prin care am pro-bat calitãþile de buni organizatori ai acestor servicii, ce aufost foarte bine apreciate de cãtre toþi ceilalþi militari din ba-za KAIA.

De asemenea, aceste evenimente nu s-au oprit aici. Co-mandanþii din Comandamentul Regional de Sud au fãcutaprecieri elogioase la contribuþia importantã a României în

operaþia ISAF ºi despre acest moment aniversar deosebitpentru România. 10 ani de la aderarea la NATO.

- În data de 9 mai, aþi organizat în baza militarã dinKandahar o ceremonie de acordare a Emblemei de Onoarea Statului Major General pentru 6 militari din cadrul Uni-tãþii Medicale Multinaþionale NATO–ROL 3. Care a fostmotivul acestei ceremonii de medaliere ºi cum credeþi cã afost primitã aceastã iniþiativã a dumneavoastrã?

- În urma incidentului din data de 30 martie a.c., în careun militar din rândul Scorpionilor Negri ºi-a pierdut viaþa,iar alþi cinci au fost rãniþi, am fost impresionaþi de gesturilede solidaritate arãtate de comandanþii din teatrul de operaþii,de reprezentanþii naþionali, dar mai ales de eforturile ºi devo-tamentul extraordinar ale Unitãþii Medicale MultinaþionaleROL-3 din Kandahar, demonstrate în acele momente critice.Am informat Autoritãþile Militare Naþionale asupra acestoraspecte, convins fiind cã România nu va rãmâne insensibilãla astfel de gesturi ºi cã trebuie sã ne arãtãm recunoºtinþa fa-þã de cei care ne-au salvat militarii rãniþi. Îndrãznesc sã afirmcã gestul de recunoaºtere a medicilor Unitãþii Medicale Mul-tinaþionale ROL-3 din Kandahar, direct implicaþi în operareaºi recuperarea militarilor rãniþi, a fost pe mãsura nobilului lorefort. Ceremonia a fost primitã cu entuziasm de întregul per-sonal medical al unitãþii, în special de comandantul acesteia,colonel Mary E. NEIL, pe care o apreciez foarte mult.

Evenimentul la care au participat ºi au luat cuvântul ge-nerali ºi ofiþeri cu grad superior din Comandamentul Regio-nal de Sud ºi din cel al Bazei Aeriene Kandahar a cimentatºi mai mult relaþiile, la nivel militar, dintre România ºi Sta-tele Unite ale Americii ºi a demonstrat cã nu-i vom uita nici-odatã pe camarazii care au salvat vieþile militarilor români.

- Ce activitãþi sunt cuprinse în plan pentru perioada ur-mãtoare în ceea ce priveºte forþele militare româneºti înteatrul de operaþii din Afganistan?

- Forþele noastre vor rãspunde situaþiei de securitate ge-nerate de reluarea sezonului de luptã de cãtre forþele insur-gente, concomitent cu sprijinirea autoritãþilor naþionale afga-ne pentru organizarea ºi desfãºurarea turului doi al alegerilorprezidenþiale care va avea loc, cel mai probabil, la mijlocullunii iunie. În paralel, conform planurilor naþionale, conti-nuãm reducerea gradualã a contribuþiei noastre la aceastãoperaþie, gãsindu-ne în plin proces de planificare colaborati-vã cu comandamentele ISAF, pentru a reflecta intenþiile na-þionale în legãturã cu aceste planuri ºi pentru a pregãti înche-ierea operaþiei NATO-ISAF, dar ºi pentru a trece la urmãtoa-rea misiune Resolute Support, pânã la sfârºitul acestui an.

- Vã aflaþi la finalul misiunii dumneavoastrã în teatrulde operaþii din Afganistan. Ce mesaj transmiteþi echipei delegãturã care o va înlocui pe a dumneavoastrã la începutullunii iunie, 2014?

- În ceea ce mã priveºte, le urez mult succes, în aceastãperioadã densã în evenimente la nivelul întregii zone de res-ponsabilitate, ºi îmi exprim totodatã convingerea cã expe-rienþa ºi atitudinea noii echipe dedicate misiunii vor prevalaîn faþa provocãrilor, de oricare naturã ar fi acestea. Aºa cumam afirmat anterior, aºteptãrile sunt mari. Au sarcina de a nedepãºi, de a duce la un nivel mai înalt ceea ce am construitnoi pânã acum.

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

Cu exper ien þã º i a t i tud ine , în fa þa provocãr i lo rCu exper ien þã º i a t i tud ine , în fa þa provocãr i lo r

Procesu l de fo rmare a grupur i lo r de luptã europeneProcesu l de fo rmare a grupur i lo r de luptã europene

Interviu acordat de colonelul Marian Botea, ªeful Echipei de Legãturã Interviu acordat de colonelul Marian Botea, ªeful Echipei de Legãturã la Comandamentul Regional RC-South din Kandahar ºi Senior Naþional reprezentativ pentru România în Afganistanla Comandamentul Regional RC-South din Kandahar ºi Senior Naþional reprezentativ pentru România în Afganistan