RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Fenomene i procese hidrice de risc

153

ANALIZA VIITURILOR SPONTANE FORMATE IN DATA DE 18 IUNIE 2006 PE CURSURILE MICI DE AP

DIN BAZINUL MIJLOCIU AL ARIE ULUI

V. ARGHIU

ABSTRACT. - Analysis of 18 July 2006 flash-floods in the small river from the middle basin of the Arie River. The June 2006 flash-floods happened through a series of small basins in the neighbourhood of the village of Baia de Arie can be considered as phenomena of high intensity, on many small rives, water being up rising to 2 meters. In addition, one can add the high speed of water and thus one can make an impression on the effects generated by these events. The value of the material loss and the social and ecological consequences could have been much more higher if the flash-floods had happened in spaces with high demographic density. The previous context given, the raised potential of destruction and the bad experience of Romania from the last years in relation to such manifestations imposes a change into the optics of approaching of the future studies of flood risk, through close attention to vulnerable spaces towards flash floods.

1. Considera ii generale

Viiturile fulger produse în data de 18 iunie 2006 în microbazinele hidrografice din perimetrul administrativ al localit ilor Baia de Arie i S lciua (afluen ii Arie ului dintre Valea Sart i Valea Larg ) au avut caracter excep ional, pe unele dintre pârâuri observâdu-se cele mai ridicate cote din ultimii 50-100 de ani.

Cursurile de ap din regiunea afectat se încadreaz unui spa iu de 66 km² i au dimensiuni reduse, eviden iindu-se între acestea doar pârâurile Sart (L=6

km; S=12 km²) i Valea Larg (L=6 km; S=17 km²) (Fig.1). Acestea urmeaztrasee cu pante ridicate, dep ind frecvent valoarea de 200 m/km în cazul bazinelor hidrografice cu suprafe e mai reduse de 3 km².

Altitudinea teritoriului variaz între 439 m în lunca Arie ului i 1332 m la nord de izvoarele pârâului Br ze ti. Eroziunea dezvoltat mai ales pe vertical ipredominarea rocilor dure (mica isturi i gresii) fac ca albiile majore ale cursurilor de ap din arealul analizat ori s lipseasc , ori s aib o l ime redus . Solurile sunt incluse mai ales clasei Cambisoluri, fiind caracterizate în stratul superior de o textur mijlocie, care variaz de la luto-nisipoas pân la luto-argiloas .Coeficientul de împ durire este redus, dac inem cont de faptul c acesta se încadreaz regiunii montane (34,3 %). Localit ile din regiune apar in ora ului Baia

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

154

de Arie i comunei S lciua, concentrând o popula ie de 6 454 locuitori (daterecens mânt 2002).

2. Context meteorologic

Pân la data producerii viiturilor (18 iunie 2006), luna iunie s-a caracterizat printr-un regim ploios, cantit ile de ap c zute la sta iile din regiunile învecinate (în spa iul analizat nu exist nici un post pluviometric) încadrându-se, în general, între 60 i 100 mm (Ocoli -58,1 mm; Iara -109,4 mm). Indicele API (precipita iilec zute în perioada 13-17 iunie) indica valori medii pentru aceast perioad a anului (10-25 mm).

Fig. 1. Prezentare general a teritoriului studiat

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Fenomene i procese hidrice de risc

155

a b

Fig. 2. Harta geopoten ialului de la nivelul de 500 hPa/mb (a) i Harta distribu ieipresiunii atmosferice i a principalelor forma iuni frontale (b) - 18 iunie 2006,

ora 00 GMT (sursa: http://www.wetterzentrale.de)

Ziua de 18 iunie 2006 a debutat cu temperaturi ridicate i cer mai mult senin. La orele dinaintea începerii ploii (13,30 -13,45), temperatura era cuprinsîntre 25°C în valea Arie ului i 21-22 °C pe vârfurile cu altitudini de 1100-1200 m, din vecin tate. Combina ia dintre temperaturile ridicate i cantitatea mare de vapori de ap existent în atmosfer , pe fondul unei advec ii de aer umed dinspre vestul i sud-vestul Europei (Fig.2.a.), au condus, dup -amiaza (perioada 13,30-18,30), la c derea unor ploi convective foarte abundente, amplificate de un sistem frontal care a traversat regiunea în perioada respectiv (Fig. 2.b.).

Perturba ia frontal a avut poten ial de precipitare relativ redus, fapt eviden iat de cantit ile reduse de precipita ii c zute în cea mai mare parte a rii, sco ând astfel în eviden importan a factorilor locali în generararea unor cantit ilor atât de mari de precipita ii (convec ia termic dezvoltat pe versantul sudic al Muntelui Mare).

Înregistr rile precipita iilor la posturile pluviometrice locale nu au reu it ssurprind fidel reparti ia spa io-temporal a acestora, cele mai mari cantit i fiind consemnate la Baia de Arie (11,4 mm) i Po aga (12 mm), situate la periferia nucleului convectiv care a afectat regiunea, dup cum ulterior s-a observat pe h r ile radar. În aceste condi ii, s-a apelat la h r i radar (sursa -radarul Doppler de la Bobohalma), care redau mult mai exact distribu ia fenomenului, atât la nivel spa ial (2 km rezolu ie), cât i temporal (orar). Urm rind succesiunea de h r i din ziua respectiv , s-a observat c ploaia a început în jurul orei 13,30 i a durat pân la ora 18,30, fenomenul având intensitatea maxim în perioada 15,15-16,30.

Nucleul principal al celulei convective a afectat o suprafa de aproximativ 120-150 km². Pe întreaga durat a desf ur rii ploii (circa 5 ore), izolat, la nord i

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

156

nord-est de Baia de Arie (pe teritoriul satelor Sart i Br ze ti), cantit ile de apprecipitate au dep it 120-140 mm. In acelea i loca ii aproximativ 100- 125 mm (80-90 %) din cantitatea total a c zut într-o perioad de circa 2,5-3 ore, ceea ce corespunde, în conformitate cu datele de m sur tori locale, unor probabilit i de dep ire cuprinse între 0,5- 0,2 %.

3. Caracterizarea spa io-temporal a r spunsului hidric la ac iunea factorului declan ator

Fenomenele meteorologice descrise anterior au avut ca efect formarea de viituri spontane pe mari suprafe e din spa iul administrativ al localit ilor Baia de Arie i S lciua, caracterizate printr-o concentrare rapid a scurgerii i o cre terebrusc a cotelor apelor.

Metodologie. Pentru estimarea debitelor maxime atinse în timpul viiturilor s-a recurs la cercet ri expedi ionare, în condi iile în care în spa iul analizat nu func ioneaz nici o sta ie hidrometric . În acest scop, au fost selectate ase bazine hidrografice în cadrul c rora, pe cursurile principale de ap , în sectoare reprezentative, au fost alese mai multe sec iuni de m sur tori (Fig.1., Tabelul 1).

Tabelul 1. Caracteristicile morfometrice ale cursurilor de ap selectate i ale bazinelor hidrografice aferente, amonte de sec iunile de m sur tori

Nr. crt. Cursul de ap Localitatea F

(km²) Hmed (m)

Ib(m/km)

Ir(m/km)

1 Valea lui Negoiu Br ze ti 2,28 827 431 256 2 Valea Matri S lciua 6,33 850 313 137 3 Valea Larg S lciua 16,2 777 204 102 4 Valea Sart (Frântura) Sart 8,40 959 313 159 5 Afluent dreapta Sart Sart 0,313 686 341 311 6 Afluent stânga Arie Sart 0,284 662 428 354

În sectoarele respective, pe baza urmelor l sate de viituri, a fost determinat panta i au fost reconstituite nivelurile maxime, în func ie de care s-au efectuat ridic ri topografice în scopul ob inerii sec iunii active (Fig.3).

Debitele maxime au fost calculate prin metoda hidraulic clasic , care ine cont de suprafa a sec iunii udate i viteza medie a curentului la nivelul maxim atins.

VQunde :

Q – debitul lichid (m³/s) ; – suprafa a sec iunii transversale (m²) ;

V – viteza medie a apei (m/s).

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Fenomene i procese hidrice de risc

157

Pentru determinarea vitezei medii a apei s-a utilizat formula Manning : 50,067,01 IRnV

unde :V - viteza medie a curentului de ap (m³/s) ; n – coeficientul de rugozitate ;R – raza hidraulic (m) ; I – panta la nivelul suprafe ei apei (m/m).

Fig. 3. Profile transversale la nivelul maxim al viiturii : a. afluent stânga Sart ; b. Valea Larg ; c. Valea Matri; d. Valea lui Negoiu

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

158

Dac panta i raza hidraulic sunt parametri relativ u or de determinat, o oarecare dificultate comport alegerea coeficientului de rugozitate. În scopul determin rii cu cât mai mare precizie a acestuia s-a utilizat formula Cowan :

mnnnnnn b 4321

unde:n - coeficientul de rugozitate ;

bn - valoarea de baz a coeficientului de rugozitate pentru albii drepte, netede i uniforme, dezvoltate în spa ii naturale ;

1n - 4n - factori de corec ie care in cont de neregularit ile malurilor, varia ia formei i m rimii sec iunii transversale, efectul obstacolelor i al vegeta iei ; m - coeficientul de meandrare. În cazul cursurilor foarte mici de ap (0,2-10 km²), cu pietri i bolov ni

în patul albiei i cu pante i sectoare de o complexitate ridicat pe tot traseul, erorile care pot s apar în calculului debitului maxim prin utilizarea formulei de mai sus pot fi relativ mari, conducând, cel mai adesea, la o supraestimare a debitului, prin subevaluarea coeficientului de rugozitate. Pentru a evita asemenea nepl ceri, pentru astfel de cursuri de ap , coeficientului de rugozitate s-a determinat cu ajutorul formulei Jarrett :

16,038,032,0 RInComparativ, pentru estimarea debitului maxim s-a utilizat i formula

Rotnicky, cu o form destul de asem n toare cu ecua ia Manning: 362,2)921,0( 50,067,01 IRnQ

Puterea viiturilor a fost determinat cu formula : v (Bryant, E.A., 1991)

unde :

este puterea pe unitatea de suprafa ( 2mW

) ;

v este viteza de curgere (m/s); - indicator ob inut din formula IR , în care este greutatea

specific a fluidului (N/m³), R raza hidraulic (m), iar I panta longitudinal la nivelului suprafe ei apei din albii (m/m).

Caracterizarea viiturilor. Din relat rile localnicilor din localitatea Br ze ti, nivelul apei a început s creasc brusc, în jurul orelor 14,15 pe afluen ii de stânga ai Arie ului (ex. pârâul Bob ii), respectiv 14,45-15,15 pe cei de dreapta (Valea lui Negoiu), în direct concordan cu direc ia de dezvoltare a sistemului noros. Nivelul maxim, pe majoritatea cursurilor de ap , a fost atins în perioada cuprins între orele 15,30 i 16,30. În coresponden cu perioada de reducere puternic a intensit ii ploii (17,30-17,45), i nivelul apei în albiile pârâurilor cu

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Fenomene i procese hidrice de risc

159

bazine de recep ie mai reduse de 1 km² a sc zut rapid. Pe cursurile de ap pe care s-au format baraje de sedimente i plutitori, viiturile au prezentat fluctua ii importante ale debitelor i o durat de sc dere mai îndelungat (Valea lui Negoiu - 17,00-21,00). Pe multe dintre cursurile de ap din regiune nivelul apei a dep it 2 m cotele normale.

În urma calculelor efectuate, cele mai mari debite specifice maxime au fost ob inute pentru cursuri de ap de dimensiuni mici i foarte mici, cu bazinele hidrografice dezvoltate aproximativ în partea central-vestic a regiunii studiate (în localit ile Br ze ti i Sart i vecin tatea acestora), în corela ie direct cu cele mai mari cantit i de precipita ii c zute în regiune.

Pe unele cursuri de ap foarte mici (0,3-1 km²), acoperite integral de nucleul cu intensitate maxim a ploii viiturile, au avut o probabilitate de dep iremai redus de 0,5 %. In cazul pârâurilor cu bazine hidrografice mai mari de 5 km² probabilitatea de dep ire s-a situat în ecartul 5-10 %, în contextul în care singurele bazine cu suprafa mai ridicat sunt dezvoltate la periferia nucleului convectiv care a afectat regiunea (Tabelul 2).

Tabelul 2. Valorile estimate ale principalilor parametri ai viiturilor pe cursurile de ap din bazinul mijlociu al Arie ului (18 iunie 2006)

Nr.crt. Cursul de ap Tc

(ore)

Debitul maxim estimat (m³/s)

Debitul maxim specific(l/s/km²)

Probabili-tatea de dep ire

(%)

Puterea(W/m²)

1 Valea lui Negoiu 0,72 78,2-85.0 34298-37280 0.02* 6082-6421 2 Valea Matri 1,06 57,3- 62,9 9052-9937 5 1952-2038 3 Valea Larg 1,69 41,5-47,5 2562-2932 8 325-374 4 Valea Sart (Frântura) 1,17 26,1-31,5 3107-3750 10 846-1023 5 Afluent dreapta Sart 0,37 15.5-16.6 49521-53035 0,1-0,08* 3695-3908 6 Afluent stânga Arie 0,31 8,28-9,05 29154-31866 0,2-0,1 1308-1430

*debite influen ate de cedarea unor baraje de sedimente, plutitori sau alunec ri de teren

Debitele cu anumite probabilita i de dep ire au fost calculate cu ajutorul soft-ului ,,Hydrologic Risk 2007’’, prin aplicarea formulei ra ionale pentru bazinele hidrografice mai mici de 10 km² (Diaconu, C., erban,P., 1994, p.184) i a celei rela ionale pentru bazinele mai mari de 10 km² (Musta , L, 1973, p.46).Intensit ile i cantit ile de precipita ii cu anumite perioade de revenire pentru regiunea de studiu au fost extrase din Tabel 3.37., p. 251, Diaconu, C., erban, P., 1994.

Estimarea valorilor debitelor de vârf atinse în data de 18 iunie 2006 s-a realizat pentru tot materialul scurs, existând anumite sec iuni în cadrul c roradebitul solid a reprezentat un procent semnificativ din debitul lichid, putând atinge i chiar dep i 30 %.

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

160

Antrenarea unor mari cantit i de aluviuni i plutitori în sectoarele de confluen i îngustare a albiilor i, izolat, surp rile de teren au condus la formarea de blocaje temporare, în spatele c rora s-au acumulat importante cantit i de ap(Fig.4). Prin cedarea acestora, debitele maxime de pe unele cursuri de ap au fost mult amplificate în aval, atingând, izolat, valori care, dup estim ri, sunt greu de realizat în regim neinfluen at (ex. Valea Negoiu, circa 80 m³/s, debit cu probabilitatea de dep ire de 0,02 %).

Valori similare sau chiar mai mari de debit pentru bazine hidrografice cu caracteristici morfometrice asem n toare V ii Negoiu au mai fost raportate în literatura de specialitate intern i interna ional (pârâul Dark Gulch, statul Colorado, S.U.A., F=2,6 km², I=126 m/km, Qmax = 96-110 m³/s, Jarett, R.D., 1987, citat în ,,Post Flash-flood Investigations’’, 2006 ; pârâul Iedera, jude ulBac u, F=2,87 km², I=76 m³/s, Qmax=127 m³/s, R doane, N. i al ii, 2006).

În condi iile expuse, este normal ca i puterea viiturilor, de care depind efectele negative asociate acestora, s aib valori foarte ridicate, dep indu-se 1000 W/m² pe cursurile de ap cu bazine hidrografice mai reduse de 6 km² i pante accentuate i chiar 6000 W/m² în bazinul hidrografic Valea lui Negoiu. Pentru compara ie, cea mai mare putere a unei viituri înregistrat în Statele Unite ale Americii a înregistrat valoarea de 18 600 W/m² (Ousel Creek, Montana, 8 iunie 1964, Bryant, E.A., 1991).

4. Efecte sociale, economice i geomorfice asociate viiturilor

Din fericire, cursurile de ap cu debite foarte ridicate i transport masiv de material solid nu au afectat spa ii cu o densitate mare a gospod riilor, evitându-se astfel pierderile de vie i omene ti. Nu acela i lucru se poate spune, îns , despre pagubele materiale, care au atins în regiune valori de 1 078 395 $ (Tabelul 3).

Fig. 4. Resturi ale barajelor formate pe Valea lui Negoiu în locurile de îngustare

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Fenomene i procese hidrice de risc

161

Fig. 5. Efecte vizibile ale eroziunii puternice în albiile cursurilor de ap de prim ordin din: a. Bazinul Sart ; b. Bazinul Valea lui Negoiu (albii adâncite cu 0,3-1 m)

Tabelul. 3. Pagubele produse de rev rsarea pârâurilor i de scurgeri toren iale în perimetrul localit ilor Baia de Arie i S lciua (18 iunie 2006)

Baia de Arie S lciua Nr.crt. Obiective Fizic Valoric ($) Fizic Valoric ($) 1 Case/anexe gospod re ti (nr) 10/24 2 640 11 1 408 2 Pode e afectate (nr) 12 4 290 13 80 282 3 Drumuri (km) 20 540 000 21,62 330 445 4 Str zi (km) 0,684 6 570 - - 5 Terenuri agricole (ha) 8,25 5 620 22 2 535 6 Animale moarte (nr) 12 65 - - 7 Fântâni afectate (nr.) 2 563 10 2 817 8 Alte obiective (nr.) 9 2 568 1 98 592 Total - 562 316 - 516 079

i mai evidente au fost, îns , modific rile la nivel geomorfic. Ploile cu intensit i deosebite c zute în ziua de 18 iunie, corelat cu faptul c afluen ii de prim ordin au pante foarte mari i albii adâncite în roci predispuse la meteorizare (marne, mica isturi, gresii), au favorizat eroziunea puternic i antrenarea unor mari cantit i de material aluvial în albiile cursurilor colectoare (Fig.5).

Cea mai mare parte din aceste aluviuni s-a depus la schimbarea brusc de pant , sub forma conurilor de împr tiere. Suprafa a conurilor formate variazmult, atingând dimensiuni mai mari pentru cursurile de ap cu pante ridicate, la nivelul c rora schimbarea brusc de pant se suprapune luncii Arie ului (Fig.6).

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

162

Din observa iile i m sur torile realizate în regiune, cea mai mare form de relief de acest tip, cu o suprafa a de 3,4 ha (F bazin=2,63 km²), s-a identificat la gura de v rsare a V ii Negoiu, în condi iile în care: - intensitatea precipita iilor a atins, pe alocuri, cele mai mari valori din regiune ; - pe cursul de ap men ionat s-au atins cele mai mari debite (debit estimat 78,2 -85,0 m³/s); - bazinul include predominant mica isturi alterate puternic în partea superioar ;- panta medie bazinal indic valori foarte ridicate (431 m/km); - p durea, de i ocup mari suprafe e (65 % din bazin), este relativ tân r , rar i se concentreaz în partea inferioar a v ilor cursurilor de ap i nu pe interfluvii, acolo unde se dezvolt majoritatea afluen ilor de prim ordin; - lunca Arie ului este destul de bine dezvotat pe partea dreapt a râului, acolo unde se realizeaz confluen a celor dou cursuri de ap (Fig.7).

Pentru cursurile de ap cu bazine de recep ie mai reduse au fost m surate conuri cu suprafe e maxime variind între 0,16-11,6 ha, pentru pârâuri cu bazine mai mici de 0,4 km², i 0,52-2,39 ha, pentru bazine de recep ie cuprinse între 0,5 i1,5 km².

Fig. 6. Perpectiv asupra celor mai importante conuri de împr tire formate în data de 18 iunie 2006 în regiunea de studiu

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Fenomene i procese hidrice de risc

163

Fig. 7. Agestrul format la confluen a pârâului Valea lui Negoiu cu Arie ul

Râul ArieValea lui Negoiu

Energia foarte mare a apei a condus la un proces acerb de eroziune a malurilor, determinând, pe alocuri, prin subs pare, destabilizarea maselor de roci riverane i formarea de alunec ri-surp ri. Au existat chiar por iuni de râuri barate

în totalitate de astfel de fenomene, ulterior acestea cedând datorit eroziunii regresive sau presiunii apei i amplificând în anumite

condi ii puterea curentului de ap .

Eroziunea deosebita malurilor pe unele sectoare a favorizat, de asemenea, pr bu irea a numeroase exemplare din copacii riverani cursurilor de ap . Între ace tia, predomin molidul (Piceaexcelsa), cunoscut ca având o susceptibilitate mai ridicat la pr bu ire, ca urmare a r d cinilor mai fragile i mai slab fixate în substrat (Fig.8).

Ploile deosebit de bogate au condus, pe anumite por iuni, la lichefierea materialului situat deasupra rocii de bazi antrenarea în albiile

minore odat cu acesta a unor importante cantit i de material lemnos. Factorii mai sus aminti i, la care se mai adaug i activitatea

antropic (depozitarea temporar a bu tenilor sau abandonarea resturilor rezultate în urma fason rii copacilor pe parchetele de exploatare), corobora i cu putereadeosebit a viiturilor, au condus, pe anumite sectoare, la un debit deosebit de material lemnos.

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Riscuri i catastrofe Victor Sorocovschi

164

Fig. 8. Efecte negative induse covorului forestier de ploile toren iale i viitura excep ional produse în data de 18 iunie 2006 în bazinul hidrografic al

pârâului Valea lui Negoiu

Viiturile i inunda iile de tipul celor produse în anii 1970 în România sunt fenomene de mare amploare, care capteaz media, asisten a intern i chiar

interna ional , iar, prin m rimea pagubelor produse i num rul victimelor, pot fi

încadrate dezastrelor naturale. Nu trebuie uitate, îns , viiturile fulger care afecteaz spa ii mai restrânse i care, prin efectele

cumulate, pot avea cel pu inacela i impact pe termen lung ca i cele generate de un mare fenomen, cu deosebire în regiuni precum cea studiat , în care o bun parte din popula ie este vârstnic itr ie te în condi ii de s r cie i izolare. De altfel, doar

norocul a f cut ca viiturile care au f cut subiectul acestui articol s nu provoace victime, în contextul în care acestea s-au manifestat în spa ii slab populate. O aten ie deosebit trebuie acordatstabilirii unor har i de risc la astfel de evenimente, în contextul în care România se confrunt în ultima perioadde timp cu o cre tere a frecven ei i intensit iiviiturilor spontane, care în fiecare an din perioada 2004-

2007 au generat pagube materiale foarte mari i, mai mult decât atât, multiple cazuri de deces.

BIBLIOGRAFIE

1. Arnaud-Fassetta, G., Cossart, E., Fort, M., (2005), Hydro-geomorphic hazards and impact of man-made structures during the catastrophic flood of June 2000 in the Upper Guil catchment (Queyras, Southern French Alps), Geomorphology, No. 66, p. 41–67

RISCURII CATASTROFE

Vol. VI, Nr. 4/ 2007

Fenomene i procese hidrice de risc

165

2. Bryant, E.A. (1991), Natural Hazards, University of Cambridge Press, Melbourne, 294 p. 3. Delrieu, G., Ducrocq, V., Gaume, E., Nicol, J., Payrastre, O., Yates, E., Andrieu, H.,

Ayral, P.A., Bouvier, C., Creutin, J.D., Livet, M., Anquetin, S., Lang, M., Neppel, L., Obled, C., Parent-du-Châtelet, J., Saulnier, G.M., Walpersdorf, A., Wobrock, W. (2004), The catastrophic flash-flood event of 8-9 September 2002 in the Gard region, France: a first case study for the Cévennes-Vivarais Mediterranean Hydro-meteorological Observatory, Journal of Hydrometeorology, 53 p.

4. Diaconu, C., erban, P. (1994), Sinteze i regionaliz ri hidrologice, Ed. Tehnic ,Bucure ti, p. 184; 251

5. Fetea, P., Sârb, M., Dul u, R., H m an, T., Ciogolia, D. (2006), Viitura excep ionalprodus în perioada 20-23 iunie în bazinul hidrografic al râului Ili ua i impactul ei asupra mediului, ECOTERRA, nr.10, an III, editor Facultatea de tiin a Mediului, Cluj-Napoca, p. 26-28

6. Gaume, E. (2006), Post Flash-flood Investigations, Methodological Note, Integrated Flood Risk Analysis and Management Methodologies, HR Wallingford, UK, 54 p.

7. Konecsny, N., Felicia M tiu (2006), Fenomene de risc asociate viiturilor propagate pe râul Târnava Mare i pe afluen i în cursul lunii august 2005, în volumul ,, Riscuri iCatastrofe’’, an V , nr.3, editor Victor Sorocovschi, Casa C r ii de tiin , Cluj Napoca, p. 115-126

8. Luino F. (2005), Sequence of instability processes triggered by heavy rainfall in the northern Italy, Geomorphology, No. 66, p. 13-39

9. Musta , L. (1973), Calculul debitelor maxime din ploi pe râurile din România, Studii de hidrologie, XXXVI, Bucure ti, p. 46

10. R doane, N., R doane Maria, Olariu, P., Dumitriu, D. (2006), Efectele geomorfologice ale inunda iilor din 28-29 iulie 2004 în bazine hidrografice mici din valea Trotu ului,Revista de Geomorfologie, nr.6, Bucuresti.

11. Vârcol, Al. (1961), Calculul debitelor maxime folosind cercet rile expedi ionare, Studii de Hidrologie, ISCH, Bucure ti, p. 63-74

12. Wyzga Bartlomiej, Zawiejska Joanna (2005), Wood storage in a wide mountain river: case study of the Czarny Dunajec, Polish Carpathians, Earth Surface Processes and Landforms, nr. 30, p.1475–1494

13. ***(2005-2006), H r i radar, 18.06.2006, Centrul Meteorologic Regional Cluj, Cluj Napoca

14. ****(2006), Raport de sintez privind ap rarea împotriva inunda iilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construc ii hidrotehnice i polu rilor accidentale din jude ul Alba în perioada 2 iunie - 10 iulie 2006, Comitetul Jude eanpentru Situa ii de Urgen Alba

15. *** (2002), Recensamantul popula iei i al locuin elor, localit ile Baia de Arie iS lciua

16. *** (2007), http://www.wetterzentrale.de, 1.08.2007