Psihodiagnoza Aptitud. Si QI

5/12/2018 Psihodiagnoza Aptitud. Si QI

1/29

Capitolul 1Testele de aptitudini i de inteligenta

la trecerea dintre milenii

1.1. Cat ev a repere istoriceDesi foarte multi psihodiagnosticieni il considera pe A. Binet ca fiind "pilr intelepsihornetriei", in special pentru ca el a construit, in 1905, impreuna eu dr. T. Simon,prima "scara metrica a inteligentei", in mai toate manualele ~itratatele privind testareapsihologica, anul de nastere al psihodiagnozei este considerat a fi 1890. in acel an,James McKeen Cattell a publicat, in revista Mind, articolul "Testele mentale imasu-rarea". Ar insemna, normal, ca acest autor ar fi "pilrintele" testelor si, respectiv,psihometriei.Dar asemenea preocupari privind paternitatea In legatura cu unii termeni nu prea iiau rostul, deoarece psihometria are 0 istorie mult mai complexa, inainte de sfarsitulsecolului al XIX-lea i inceputul secolului XX existand preocupari intense ale multorautori, fiecare dintre ei avand 0 parte de contributie la crearea acestui domeniu extremde important, dar ~imult controversat al stiintei psihologice. Am putea sa-i amintim, inacest sens, pe Fr. Galton, Ernst Weber, Gustav Fechner, Herman Helmoltz s.a, Desigur,nu-l putem uita pe Wilhelm Wundt, cel care infiinteaza primul Laborator de psihologieexperimentala la Leipzig, In 1879. El foloseste, de altfel, pentru prima data notiunea depsihometrie, in articolul "Experimente psihometrice" din revista Brain.James McKeen Catte ll a fost s tudentul lui W. Wundt la Leipzig, ocupandu-se Incadrul tezei sale de doctorat de diferentele individuale privind timpul de reactie. Dupaterminarea tezei, a activat ca profesor la BeynMawr si la Universitatea din Pennsylvaniasi apoi s-a intors In Europa pentru a preda la Universita tea din Cambridge. Aici l-aintalnit pe Fr. Galton, rntalnire ee-l va marca pentru toata perioada de dupa intoarcereasa In SUA, mai intai la Universitatea din Pennsylvania, apoi la Universitatea Columbia.Meritele sale sunt multiple si, pe langa faptul ca a pus bazele mai multor publicatii,cum ar fi, de exemplu, Psychological Review, Science, American Men of Science, JamesMcKeen Cattell a fundat ~icelebra The Psychological Corporation.Printre studentii silirenumiti, inscrisi la doctorat, se numara : E.L. Thorndike (1898),care a avut mari contributii la dezvoltarea teoriilor Inviltilrii si, totodata, la dezvoltareapsihologiei educationale ; R.S. Woodworth (1899), care a publicat, In 1938, una dintrecele mai cunoscute i mai influente tratate de Psihologie experimentala ; E.K. Strong(1911), autorul testului Vocational Interest Blank, ramas Inuz si astazi, mai ales dupa cea fost revizuit.


2/29

14 TESTAREA PSIHOLOGICA TESTELE DE APTITUDINI SI DE INTELIGENTA LA TRECEREA D1NTRE MILENII 15

Un alt doetorand al sau, desi mai putin cunoscut, din nefericire, este Clark Wissler(1901), eel care, dupa unii autori (Gregory, 1996), a avut 0 influenta covarsitoare asupraistoriei timpurii a testarii psihologice. EI a reusit sa coreleze scorurile la un test mentalale unui numar de peste 300 de studenti de la Columbia University i Barnard Collegecu rezuitatele lor academice. Intentia lui era aceea de a demonstra ca rezultatele la testpot fi folosite pentru prognozarea performantei academice, tnsa cercetarile efectuate nuau confirmat asteptarile sale. 0 data cu publicarea, In 1901, a unor asemenea rezultatedescurajatoare, psihologii experimentali au renuntat la utilizarea timpului de reactie (RT)i a discrirninarii senzoriale ca instrumente de masura a inteligentei,Alte nume sonore ale psihologiei universale au fost studenti ai lui W . Wundt, ianume: Charles Spearman, Victor Henri, Emil Kraepelin, E.B. Titchener, G. StanleyHall, Lightner Witmer. Spearman este creditat ca fiind creatorul conceptului psihometricde fidelitate a testului (test reliability). Francezul Victor Henri a colaborat cu A. Binet,sugerand modul in care pot fi utilizate testele mentale pentru a masura procesele mentaleinalte. E. Kraepelin, de forrnatie psihiatru, a fost primul experimentator al tehniciiasocierii verbale In calitate de test formal.Lightner Witmer, dupa ce si-a luat doctoratul la Leipzig, reintors in SUA, devinesuccesorullui James McKeen Cattellla postul de director al Laboratorului depsihologiedin cadrul Universitatii Pennsylvania si, in 1907, seoate revista Psychological Clinic, incadrul careia scrie articolul "Clinical Psychology". In felul acesta el devine "parintele"

psihologiei c1inice, desi este putin cunoscut ca avand aceasta calitate (McReynolds, 1987).In afara de psihologi, cei care au contribuit foarte mult, chiar daca nu direct, lacrearea psihometriei sunt filozofii. Este yorba despre 0 serie de lucrari aparute insecolele al XVII-lea, al XVIII-lea si al XIX-lea, care cuprind idei ce vor influenta foartemult cercetarile iformularile din domeniul stiintelor comportamentale. Astfel, filozofulsi matematicianul Rene Descartes s-a oeupat de problema modului in care sunt relationateprocesele mentale ~i procesele fizice. John Locke, in lucrarea An Essay ConcerningHuman Understanding, ii expune punctul de vedere conform caruia cunostintele provindin experienta, idee pe care 0 regasim i in lucrarile altor "empirici britanici": ATreat ise Concern ing the Pr inciples o f Human Knowledge (George Berkeley); A Treatiseon Human Nature (David Hume); Observations on Man, his Frame, his Duty, and hisExpectations (David Hartley).Christian vonWolff a publicat doua lucrari, Psychologica Empirica (1732) ~iPsycho-

logica Rationalis (1734), prin intermediul carora lanseaza termenul de psihologie, Deasemenea, dupa unii autori (Cohen et al. , 1996), el este primul care concepe psihometriaca tiinla.Dar, indiferent de disputele privind "paternitatea" unei notiuni sau a alteia, putemafirma ca, la trecerea dintre ultimele doua secole ale mileniului II s-a produs in domeniulpsihologiei un salt extraordinar prin promovarea metodelor cantitat ive in tiintapsihologlca. Deci fenomenele psihice, prin excelerna subiective, pot fi masurate sievaluate matematic. Se raspundea, in felul acesta, uneia dintre cele rnai serioase acuzedin cauza careia psihologiei mult timp nu i s-a acordat statutul de tiinla. Nu stim, astazi,cat de mult au realizat acest lucru contemporanii perioadei la care facem referinta, lnsanoi, la mai bine de un secol de atunei, nu putem sa nu ne exprimam recunostinta pentrutoti cei care au contribuit la realizarea acestei "construclii" extrem de importante pentruevolutia ulterioara a psihologiei, ~ianume psihometria.

1.2. Mari achizitii privind testele de lnteligenta~ide aptitudini in secolul XX

Para nici 0 indoiala, inceputul secolului xx se caracterizeaza prin aparitia pri~eieategorii de teste, respectiv testele de inteligenta. Dupa ce A. Binet ~lcolaboratorul sa~,T. Simon, alcatuiesc prima "scara rnetrica a inteligentei", ce cupnndea 30 de itenu,destinata sa identifice copiii scolari retardati mental din Paris , avem de-a face cu 0intensificare fara precedent a interesului practicienilor pentru aceste mstrumente, Ele vorfi aplicate in scoli, inchisori. tribunale pentru copu etc. Testul lui Bmet este.supus ~normultiple revizii si traduceri, atat in Europa, cat, mai ales, in Amenca. Revizia facuta deL. Terman, in 1916, confera acestui test denumirea de Stanford-Binet Intelllge~ce Scale,denumire care se pastreaza si astazi. Mai multe detalii vor fi oferite in capitolul 3 alprezentului volum. . . _ .Testullui Binet a fost un test individual, insa, 0 data cu declansarea Primului RazboiMondial, a aparut cerinta crearii unor teste care sapoata fi aplicate pe grupuri m~i.~~ride subiecti ~i intr-un timp mai scurt. Asa au aparut testele de gru? pentru ~blhtall~eumane The Army Alpha i The Army Beta, create de un colectiv de pSlhol?~1 a~andu-! infrunte pe Robert Yerkes, care indeplinea ifunctia de Presedinte al Asociatiei PsihologilorAmericani.o data cu aparitia testelor de grup, a crescut interesul ~ipentru alte categorii de teste,cum ar fi testele de aptitudini, testele de achizitie, testele de interese, testele depersonalitate, desi distinctia dintre ele nu era intotdeauna usor de fa~ut.In 1923 este publicat Testul de achizitie S tan ford (Stan for~ Achievement Tes !), decatre T.L. Kelley, G.M. Ruch ~i L.M. Terman, punctul culminant a ceea ce voiau sainsernne la acea vreme testele standardizate de achizitie.Cu putin inainte de declansarea celui d~-al Doilea Razboi Mo~dial, _mai exaet !~1939 David Wechsler a publicat prima versrune a Scalelor de inteligenta Wechsler, ~lanume The Wechsler-Bellevue Intelligence Scale (WB), moment de cotitura in psihometrie,deoarece aduce unele noutati in ceea ce priveste testarea inteligentei. Astfel, printrealtele, spre deosebire de testul Stanford-Binet, care permitea caleularea doar a unuisingur scor IQ, acest nou instrument psihodiagnostic facea posibile calculare~ ~~~multor scoruri s i, totodata, s tabilirea profilului individual ca urmare a combmaruabilitatilor, Ca 0 noutate absoluta apare posibilitatea calcularii QI performa~la. . _Dezvoltarea testelor de aptitudini a ramas oarecum in urma testelor de inteligenta,desi ele sunt instrumente de masura a abilitatilor I_O~ltmai specific~ si mai delimitate. Siaceasta, mai ales, din doua motive: unul stanstic ~l altul social (Gregory: 1996).Problema statistica linea de faptul c a 0 noua tehnica, ~i anume analiza factoriala, eranecesara frecvent pentru a discerne care dintre apti tudini erau primare si, totodata,dist incte una fala de alta. Analiza factoriala i-a permis lui L.L. Thurstone sa conclu-zioneze ca exista factori specifici ai abilitatilor mentale primare, cum ar fi.: inlel~g~r:averbala, fluenta verbala, abilitatea numeric;a, abilitatea spajiala, me~on,a asociativa,viteza perceptuala, rationamentul general. In felul acesta el a construit, ~n1938, unadintre primele baterii de teste pentru aptitudini multiple, respectiv The Primary M~~talAbilities (Abilitatilementale primare - PMA). Ulterior, au fost dezvoltate alte bateru deaptitudini, care sunt aplicate anual pe milioane de subiecti in SUA.


3/29

16 TESTAREA PSIHOLOGICA TESTELE DE APTITUDINI SI DE INTELIGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENl l 17

Testul de aptitudini diferentiale (The Diffe rential Aptitude Test - DAY) a fost publicatin 1947pentru a fi folosit ca baza in orientarea vocationala a elevilor ce apartin claselorVIII-XII. Ulterior, a fost folosit in consilierea vocationala a adultilor tineri ia angajatilor,EI se compune din opt teste independente i a devenit, in urma revizuirilor periodice,unul dintre eele mai populare baterii de teste de aptitudini (Bennett, Seashore, Wesman,1982, 1984).In 1930, Departamentul muncii din SUA a dezvoltat teste de aptitudini pentru a

prognoza performanta in munca pentru 100 de ocupatii specifiee, iar in 1940 a angajatun panel de experti in masurare si psihologie industrial-organizationala pentru a erea 0baterie de teste pentru aptitudini multiple, capabila sa masoare ocupatiile studiate maiinainte. Asa a luat nastere prima baterie, intitulata Bater ia generala de tes te de ap ti tud in i(General Aptitude Tests Battery - GATB) , folosita pentru predictia performantei inmunca. Bateria este compusa din opt teste creion-hartie si patru teste-aparate. Cele 12testepot fi aplicate in doua ore ijurnatate ipermit calcularea scorurilor la noua factori.Unul dintre cele mai intens folosite teste creion-hartie este ASVAB (The ArmedServices Vocational Aptitude Battery). Anual, el este aplicat pe un numar de peste douamilioane de persoane ieuprinde 10subteste.Dupa Primul Razboi Mondial, testele The Army Alpha i The Army Be ta au influentatnu numai dezvoltarea testelor de inteligenta, ci si testele folosite pentru admiterea ininstitutiile de invalamant i eele de achizitie. Unul dintre cele mai vechi teste folosite

pentru admitere este The College Entrance Examination Board (CEEB). Dupa intro-dueerea masinii de seorare, in 1930, aceste teste au evoluat catre Col lege Board Tes ts , inparticular, The Scholastic Aptitude Test, cunoscut in prezent sub numele de ScholasticAssessment Tes t. Functiile lui CEEB au fost subsumate ulterior Serviciului de TestareEducationala (ETS), care s-a preocupat de dezvoltarea, standardizarea si validarea unorteste folosite pentru admitere, devenite apoi foarte cunoscute, precum: The GraduateRecord Examination, The Law School Admissions Test, Peace Corps Entrance Tests.Intre timp, Terman i asociatii lui de la Universitatea Stanford s-au preocupat intensde dezvoltarea testelor standardizate. The Stanford Achievement Test (Sach1) a fostpublicat in 1923. In 1935 este publicat The Iowa Test of Basic Skills (ITBS) , test care afost revizuit si restandardizat in 1992.Un alt test de achizitie a fost publicat in 1930si seprezinta ca 0 baterie multinivelaradestinata elevilor de la gradinita ipana la clasa a XII-a. In 1942 apare in prima forma

testul intitulat Iowa Test of Educational Development (ITED), .care este supus ulteriorunor revizii facute la un interval de cativa ani. Spre deosebire de alte teste de achizijie,ITED lsi propune sa masoare deprinderi generalizate independente de curriculum.Desigur, dezvoltarea impetuoasa a testelor de inteligcnta ide aptitudini in secolul XXnu a fost scutita ide unele reactii din diferite directii, traduse in critici, uneori deosebitde vehemente, in reticente fala de testare sau fala de anumite teste, in respingerea, uneoriagresiva, a utilizarii testelor etc.

1.3. Psihometria ~i directiile de dezvoltarea testelor de inteligenta ~i aptitudini 0 data eu"predarea stafetel" dintre milenii

Datorita serviciilorimense pe care le-a oferit in practica, psihometria i-a consolidat 0pozitie de varf in cadrul ramurilor psihologiei . Desi nu a fost - i nu este nici acum -scutita de critici, ea a facut progrese-imense'pe linia indeplinirii unor inalte standardestiintifice. In noul mileniu se pare ca procesul de dezvoltare va fi imai accentual. Dari pretentiile pe linie stiintifica vor creste. Unii autori evidentiaza mai multe npun depresiuni ce se exercita asupra evolutiei ulterioare a psihometriei (Kaplan, Saccuzzo,1993): 1. probleme profesionale; 2. probleme morale; 3. probleme etice ; 4. problemesociale.Alti autori incearca sa faca un fel de "bilanl" al realizarilor in toate domeniilepsihodiagnosticului , deci inclusiv al celui ce se ocupa eu testele de inteligenta i deaptitudini. Spre exemplu, Cohen, Swerdlik si Phillips (1996) ne ofera 0 lista ce cuprinde,sintetic, mai multe asertiuni, si anume : '1) Trdsdtur ile si s tart le psiho log ice exista. Sensurile in care sunt utilizate aceste notiunise refera la modul dupa care un individ difera de altu!. Atribuirea insa a termenilor

stare sau trasaturi: este intotdeauna relativa. De exemplu, in descrierea unei persoaneca fiind "timid1(" sau chiar in utilizarea termenilor de genul .foarte timid" sail "lipsitde timiditate" , cele mai multe persoane fac 0 comparatie cu gradul sau nivelul detimididate care este asteptat de la 0 persoana medie ce s-ar afla in circumstantesimilare. In testarea si evaluarea psihologica, evaluatorii fac, de asemenea, comparatiicu 0 persoana medie ipotetica.2) Trasaturile Si starile psihologice pot fi cuantif icate Simasurate. A obtine scorul 36 laun test pentru adaptarea marital a si B (sotul) obtine scorul 41. Aceste valori nu nespun mai nimic in legatura cu adaptarea lor maritala. Pentru a contura un raspunsprofesional ar trebui sa stirn mai mult in Iegatura cu: 1. A; 2. B; 3. cum a fostdefinit constructul adaptare maritala in cadrul testului aplicat; 4. intelesul isemni-ficatia scorurilor pentru autorul testului ; 5. cercetari re levante care sa sustinalndrumarile din test pentru scorare si interpretare.Masurarea este actul prin care se acorda numere sau simboluri caracteristicilor unorobiecte (oameni, evenimente, lucruri etc.) in acord cu anumite reguli. Pentru majo-ritatea testelor psihologice, un anumit numar ce reprezinta scorul la test este derivatdin raspunsurile examinatului. Scorul la test, presupus a reprezenta "puterea" uneiabilitati sau a unei trasaturi, este frecvent bazat pe modelul cumula tiv al scorari i.

3) Variate moduri de abordare in masurarea diferitelor aspecte ale aceluiasi lucru potfi folositoare. Un numar diferit de teste si tehnici de evaluare pot fi disponibile pentrumasurarea aceluiasi construct psihologic (interese, abilitati, trasaturi, stare etc.).Unele teste sunt mai bune decat altele din multe puncte de vedere. De altfel, testelepot sa difere in functie de numeroase criter ii , cum ar fi, de exemplu:a) Testele pot varia in masura in care ele sunt legate de 0 anumita teorie.b) I temii testului pot sa difere in functie de modul in care au fost derivati , adica peo bazn rationala sau pe 0 baza empirica.


4/29

18 TESTAREA PSlHOLOGICA TESTELE DE APTITUDlNI SI DE INTELIGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENII 19

c) Exista 0 mare varietate a modurilor in care itemii testelor sunt prezentati.d) Testele difera in privinta administrarii, scorarii i interpretarii procedurilor.Unele teste se aplica individual, al te le in grup; unele au restrict ie de timp, iaraltele nu; unele teste pot fi aplicate si interpretate pe baza de masina saucomputer, in timp ce altele necesita 0 comisie de experti.e) Testele difera in masura In care materialele-stirnul sunt verbale sau nonverbale.4) M asurarea po ate oferi ra spunsu ri la anum ite pro blem e legate de viata cotidiand a

subiectului. Mereu apar probleme si inrrebari legate de un anumit individ. Poate elsa se prezinte la 0 sedinta de judecata ? Poate fi angajata aceasta persoana ? Cinepoate lua In custodie acest copil? Poate fi p ro rn ov a ta a ce as ta p er so a na ?5) Miisurarea p oa te ev id en tia fe no men e c ar e reclama a te ru ie s i s tu di i s up lim en ta r e. inpsihologie, ca i In medicina, In randul opiniei publice diagnoza este asociata, deregula, cu numele unor boli, mai ales alunor boli mentale. in realitate rnsa, termenulde diagnou: este utilizat intr-un sens mult mai larg. De exemplu, un psihologspecializat in masurare poate utiliza tehnici diagnostice pentru a analiza modul cumgandirea iconduita implicate in rezolvarea unui test administrat cu ajutorul cornpu-terului difera de gandirea iconduita subiectului implicat In rezolvarea aceluiasi test,dar administrat in genul creion-hartie. Apoi, un psiholog specializat In cercetareajurilor poate utiliza tehnicile diagnostice pentru a analiza daca apar sau nu anumiteconstrangeri privitoare la unele argumente.6) V ariatele surse d e date sunt parte a procesului de m asurare, Pentru a lntelege unelev, un condamnat, un angajat etc., datele recoltate cu ajutorul testului sunt utile.Cu toate acestea, pentru a lua decizii in legatura cu viata iconduita subiectului, esteabsolut necesar sa se analizeze i alte surse de informatie privind starea fizica imentala actuala i trecuta, valorile, motivatiile, aspiratiile, statutul ocupational sauacademic, problemele familiale etc.7) Variate surse de eroare sunt parte a procesului de masurare. Spre deosebire delimbajul obisnuit, in contextul testarii psihologice eroarea se retera la ceva care nunumai ca este asteptat, dar constituie 0 componenta a procesului masurarii, Eroarease datoreaza unor factori irelevanti, ce vor influenta performanta la test. Si, tntrucateroarea este variabila in orice proces demasurare psihologica, se utilizeaza expresia

varianta erorii. Scorurile obtinute de subiecti la test sunt in mod tipic supuseintrebarilor privind gradul in care ele reflecta varianta erorii . De exemplu, neintrcbam in cemasura scorul la un test deinteligenta reflecta valoarea IQ a subiectuluisi In ce masura reflecta varianta erorii.

8) Testele si aile tehnici de masurare au cal itat i s i s labiciuni. Utilizatorii de testecompetenti sunt i trebuie sa fie mereu constienti de limitele pe care Ie prezintainstrumentele psihodiagnostice pe care Ie aplica si, totodata, ei trebuie sa cunoascamodul in care acestea pot fi compensate prin intermediul altor surse de informatiereferitoare la subiect.9) T estul refer ito r la un com portam ent pro gnozeaui conduite ca re nu su nt leg ate d e

test. in general, testarea imasurarea sunt dirijate pornind de la presupunerea ca potfi facute generalizari asupra comportamentului subiectilor in afara conditiilor detestare, plecand de la datele obtinute pe baza de test.1 0) T es ta re a c om po rt am en tu lu i c ot id ia n p ro gn oz ea za c on du it a v ii to ar e a s ub ie ctu lu i. 0rara exceptie de la aceasta supozitie apare in legatura cu psihologia judiciara, unde

testele psihologice sunt folosite nu pentru a prezice conduite, ci pentru. a intelege(post-factum) conduite care au fost deja adoptate in comiterea l~fraqlUmlor.

11) Testarea Ji m asurarea pot fi rea liza te intr-a m aniera co reeta, neinfluentatii ~ ep re ju de ca ti s au d e a lt i f ac to ri . Astazi, majodta~ea const~uctonlor de t~ste se stra~duiesc sa dezvolte instrumente care se pot aplica III conditii corecte, daca se respectaintegral instructiunile de aplicare din cadrul manualului. . .

12) T es ta re a s i m as ur ar ea s e j ac i n b en ef ic iu l s oc ie ta ti i. 0 lume fara teste ar fi ma~multun cosmar decat un vis. Intr-o lume fara teste, de exemplu, cadrele didactice ~administratorii scolilor ar repartiza elevii In clase speciale in functie de cum cred eica trebuie sa fie repartizati.Desigur, perspective Ie privind testele de inteligenta i de aptitudini d~pind In foartemare masura de perspective Ie de dezvoltare ale psihometriei. Iar pentru viitorul apropiat

considerarn ca pot fi evidentiate mai multe tendinte i directii : I np la nu l te or ie i, modelul clasic psihometric este inlocuit de catre un nou.model,

si anume Item R espon se T heory - IK T (T eoria ras punsului la ite~ ). Facand vosinteza amai multor puncte de vedere, M. Albu (1998) ajunge la concluzia ca aceasta teone arela baza urmatoarele postulate:a) Cornportarea unui subiect la un item al unui test poate fi explicata (sau pre~isa) euajutorul unui set de factori, numiti t ra sa tu ri , t ra sa tu ri l at en te sau abilitati. Onceconstruct inobservabiJ, presupus continuu, in privinta caruia 0 teorie psihologicaafirma c a persoanele se deosebesc intre ele poate fiprivit ca factor. Fiecarui factor 1se asociaza 0 variabila cu valori numerice, cuprinse lntre -= si + cc , continua,

denumita va riabi la l a te n ta .b) Se infereaza existenta unui factor numai dupa ce se observa ca raspunsurile la itemiprin care se doreste masurarea constructului covariaza (variaza la fel). .c) Relatia dintre performanta la item a subiectilor si f iecare dintre trasaturile care aulegatura cu performanta poate fi descrisa prin cate 0 functie crescatoare, denumitaf un ct ie c ar a ct er is ti ci i a i tem ul ui sau c ur ba c ar a ct er is ti c~ a i t~mul ui : Aceasta functiearata cum probabili ta tea de a raspunde corect (sau afirmativ) la Item depinde denivelul trasaturii,Cei care sus(in acest model cauta sa evidentieze si argumentele sau ratiunile privind

irnportanta lui, i anume :I) IRT poate compara teste alcatuite explicit din itemi diferiti. in consecinta, ea permitecomparatii intre diferite ocazii pentru acelasi subiect, in raport vCucare me~onapentru raspunsurile anterioare este 0 problema, chiar daca cele doua teste nu au itemicomuni. Aceasta este numita "masurarea libera a testului" si este importanta pentrutestarea ajustata si pentru testarea adaptiva computerizata.

.2) Subiectii cu acelasi scor cIasic pot sa difere In ceea ce priveste deprinderea masurata,depinzand de presupunerile facute de catre modelul IRT.3) Estimarea clasica a nivelului atributului (deprinderii) sau numarul corect la un test deabilitati nu sunt legate linear de forma deprinderii. in consecinta, scala numaruluicorect nu este 0 scala de interval.


5/29

20 TESTAREA PSIHOLOGlCA TESTELE DE APTITUDINI SI DE INTELIGENT A LA TRECEREA DINTRE MILENII 21

4) Estimarile clasice ale dificultatii ~idiscriminarii, cum ar fi probabilitatea unui raspunscorect, valoarea p si corelalia scor la item - scor total (r.), nu sunt dependente unade alta, asa cum sunt dependente de abilitatile subiectului. Astfel, de exemplu, unitem a carui valoare peste .5 in populatia generala va avea 0 valoare mai scazutaprintre cei mai putin abilitati, dar psihometria clasica nu poate sa prezica magnitudineadescresterii, ceea ce nu este cazul IRT.

psihometriei, nu se bazeaza pe ceea ce subiectii au invatat inainte, cipropune sarcini deinvatare specifice pentru a se cunoaste profitul pe care ei pot sa-l obtina,Pentru evaluarea cantitativa ~icalitativa a potentialului de invatare se folosese douaprocedee:a) A nt re na me nt ul i n timpul testului, procedeu care consta in coreetarea si antrenareasubiectului imediat dupa 0 solutie gresita. Dupa aceasta faza, urmeaza evaluarea, incare se ofera subiectului un numar de itemi pe care trebuie sa-i rezolve Taraasistenta.Ceea ce este important in aceasta procedura este faptul ca subiectul poate sa-simanifeste aptitudinea de a stapani ~iaplica principiile tnvatate in timpul evaluarii,b) P ro ced eu l p re- tes t - in va ta re - p os t- tes t, ee euprinde trei faze:_ faza pre-test, care consta in obtinerea unei evaluari de baza a functiilor actuale ~i

care este asemanatoare testului psihometric uzual ;- faza invatarii, care consta in a expune subiectului conditiile ce favorizeaza reusitasarcinii propuse; in aceasta faza se dau ajutoare ce-i permit sa avanseze sprerezolvarea problemei, sa invete strategii de utilizat pentru rezolvare sau sa-sicorecteze comportamentul cognitiv inadecvat fala de problema;- faza post-test, care consta in verificarea efectelor Invatani.

o alta teorie ce s-a impus in atentia psihodiagnosticienilor este te o ria s ta rilo r s i at ra satu ri lo r l a te n te , care incearca sa dea raspuns la urrnatoarele inrrebari (Albu, 1998):- Cum putem afla daca in raspunsutile date de un subiect laun chestionar care mascarao trasatura de personalitate intervin sau nu efectele situatiei de masurare ?- Daca exists efecte ale situatiei, ce relatie exista intre scorul obtinut la scala si

trasarura masurata ?- Ce relatie exista intre stari si trasaturi ?Dar ce este starea ~ice este trasatura't Spre deosebire de disciplinele traditionale alepsihologiei, care aveau in atentie fie numai diferentele interindividuale (cum este cazulPsihologiei diferentiale), fie diferentele intraindividuale (cum este cazul Psihologieigenerale), t eo r ia s t dr i lo r $i trasaturilor recunoaste printre atributiile psihologiee existentaatilt a deosebirilor dintre indivizi, stabile in timp, cat .i a schimbarilor intraindividuale.Ea considers ca fiecare atribut psihologic observat este afectat intr-un anumit grad de:

- caracteristici ale individului ;- caracteristici ale situatici si/sau influentelor care interactioneaza ;- eroarea de masura.

De fapt, cele doua tendinte nu se exc1ud, ci , dimpotriva, sunt complementare inexamenul psihologic (Havarneanu, 2000). Testele permit evaluarea a ceea ce un subiecteste capabil sa faca in momentul adrninistrarii testului, iar evaluarea potentialului detnvatare ne permite sa estimam dad subiectul este capabil sa invete.

In consecinta, rezultatul masurarii unei variabile observate se descompune in:- 0 componenta care nu depinde de situatie si/sau de efectele interactiunilor ;- 0 componenta care depinde de situatie si/sau de interactiuni ;- 0 eroare de masura.

Constructia si dezvoltarea unor noi teste: exista sute de noi teste publicate infiecare an ~irata proliferarii lor va creste, Pe de 0 parte, din nevoia de a raspunde unorcerinte dinspre noi domenii (de exemplu, psihologia ecologica, psihologia comporta-mentului, psihologia clinica, psihologia familiei etc.) si, pe de alta parte, din nevoia dea inlocui testele mai vechi.Oricum, noile teste i~i dovedesc superioritatea fie datorita unor calitati psihometricesuperioare, fie deoarece sunt mult mai specifiee ~imult mai potrivite pentru diferiteprobleme particulare. De asemenea, testele mai noi se deosebesc fundamental de celetraditionale, deoarece ele sunt bazate pe concepte si teorii moderne din diferite ramuriale psihologiei. Este suficient sa amintim, de exemplu, impactul asupra eonstruirii testelorde inteligenta al teoriei lui R. Sternberg (modelui triarhic) si al teoriei lui H. Gardner(variante multiple ale inteligentei).De altfel , proliferarea teste lor netraditionale este deterrninata de doua tendinteexistente in testarea psihologica :1) Testele nontraditionale retlecta cresterea raspunsului stiintei psihologiee Ia nevoiledin ce in ce mai mari de punere in practica (Haynes, 1991). Chiar si cei maiinversunati adversari ai psihometriei recunosc faptul ca noile teste constituie, inaintede arice, un raspuns la obiectii ~i 0 incercare de perfectionare ~i de crestere a"puterii" (soundness) testului.2) Eforturile sunt facute pentru a integra testele eu alte aspecte ale psihologiei aplicate.De exemplu, multi psihologi, orientati in special comportamental, au fost deceptionatide relatia extrem de slaba dintre masurarea clinica, testele traditionale ~iinterventiile

Prima componenta este denumita trasiuura, iar suma primelor doua componente estedenumita stare.Existenta acestor componente are implicatii extrem de importante asupra modului incare se face evaluarea psihologica (Albu, 1998). Construirea si utilizarea testelor impunsa se cunoasca nu numai fidelitatea acestora, ci si cat de mult mascara ele caracteristicistabile ale persoanelor ~icat de mult sunt afectate de situatia in care se face masurarea.Cilnd se urmareste masurarea trasaturilor, rezultatele masurarilor trebuie sa fie afectatecat mai putin de efectele specifiee ocaziei de masurare . Cand se evalueaza starea,instrumentul utilizat trebuie sa fie sensibilia influentele situatiei.o alta tendinta actual a in psihodiagnostic si care se va accentua in anii urmatori estetrecerea de la evaluarea psihometrica la e va lu ar ea p ot er ui al ul ui d e i nv at ar e (Havarneanu,2000). Aceste doua sisteme de evaluare au fost percepute antagonist, iar explicatia rezidain aparit ia unei noi paradigme care se opune practici i tradijionale indelung aplicateEvaluarea potentialului de invatare ofera posibilitatea construirii .i exersarii unei sarcini,urmarindu-se evolutia subiectilor in rezolvarea ei. Aceasta metoda de evaluare, contrar


6/29

22 TESTAREA PSIHOLOGlCA TESTELE DE i\PTITUDINI s r DE INTELlGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENU 23pe linia tratamentului (Haynes, 1992). Cele mai de dorit ar fi nu testele ale carerrez ultat e au 0 l ega tu ra di recta cu t ra tamentul , ci cele care pot fi utilizate pentrumasurarea eficacitatii tratamentului.

- Speciality Guideli nes for the Delive ry of Services by School Psychologists (1981);- Ethical Principles of Psychologists (1981);- Standards for Educational and Psychological Testing (1985) ;- Guidelines for Computer-Based Tests and Interpre tations (1986) ;- Ethical Princ iples of Psychologists (1992) ;- Standards for Educational and Psychological Testing (1993).

Un a lt a spec t a l prol ife ra ri i inst rumentelor ps ihodiagnos tice il constituie construireaunor teste din categoria celor semistandardizate. Este yorba, de a lt fe l, despre incercareapsihologilor de a scoate psihodia gnostic ul de sub controlul e xclusiv al e xpertilor i de aoferi si altor utilizatori (cum este cazul parintilor, cadrelor didactice, personaluluimedical, asistentilor sociali s.a.) unele instrumente psihodiagnostice care sa-i ajute inactivitatea lor. Aceste teste a r oferi informa tii cu caraeter orie ntativ (vezi i Mitrofan,1997), iar, in cazul in care sunt semnale ca exista probleme mai serioase, trebuie sa seapeleze la un psihodiagnostician expert. In plus, dad ne gandim ca asemenea culegeri deteste publicate poarta pe coperta nume celebre, cum este eel allui H.J. Eysenck (1998),putem sa inte legem mai use r utilitatea lor. Cu toate a ces te a, consideram c a sunt necesareser ioase precautii , deoarece 0 a semenea intent ie generoasa poa te fi cont raba lansata demult ip le e fecte nega tive a supra psihodiagnoze i autent ic e, st iint if ic e,

The National Association of School Psychologists (NASP) a adoptat, in 1984,Principles for Professiona l E thics , un ghid extrem de util pentru selectia, utilizarea iinterp re ta rea tes te lo r ps iholog ice. Acesta a fos t r ev izui t si adoptat in 1992.

APA a manifestat intotdeauna grija pentru ca testele sa fie aplicate la un inalt nivelstiintific, dar numai de catre eei calificati pentru aceasta. Inca din 1950, un cornitet alsau pent ru Ethical S tandards for Psychology a publicat un raport, intitulat EthicalS tandards for the Dist ribu tion o f Psycho log ical Tes ts and Diagnos tic A ids. Printre altele,acest raport diferentia trei niveluri de calificare pentru utilizarea teste lor, si anume :- nivelul A: te ste ca re pot fi administrate, scorate i interpreta te ade eva t, eu ajutorul

manualului i al unei orientari generale (de exemplu, teste de achizitie) ;- nivelul B: teste care reclama anumite cunostinte tehnice privind construirea i

utilizarea lor, precum si cunostinte din alte domenii ale psihologiei, cum ar fi:ps iholog ia di fe rent ia la , s ta ti st ic a psiho log ica, ps iholog ia adaptar ii , psiho log ia perso-na lului , o rien ta rea vocat ionala (de exemplu, teste de apt itudini , inventare de adaptar eaplic abile popula tiei normale) ;

- nivelul C: teste care solicita cunostinte de inalt nivel privind testarea i din altedomenii de suport, la care trebuie sa se adauge experienta supervizata cu acestea (deexemplu, tes te proiec tive , tes te mentale ind iv iduale) .

Intensificarea preocuparilor privind asigurarea unor standarde cat mai inaltepentru tes ta rea psiho log ica : a semenea preocupar i pot figrupa te in urmatoa re le categor ii ;

1) Standarde inalte pentru constructorii si utilizatorii de te steTrebuie subliniat mai intai faptul ca, aproa pe in paralel cu public area primelor te ste ,i deci cu aparitia psihometriei, au aparut si primele preocupari privind protejareaactivitatii psihodiagnostice. inca din 1895, American Psychological Association (APA) aformat primul sau comitet ce urma sa se ocupe de masurarea mentala si de modul cumse aplica testele noi. Un alt comitet APA a fost infiintat in 1906, cu misiunea de a seocupa de probleme de standardizare. In 1923, membrii APA resping recomandarilefacute de un comitet privind monitorizarea modului de utilizare a testelor de catrene psihologi. in 1954, APA publica Technica l Recommendat ions for Psychological Tes tsand Diagnos tic Tes ts, document care stabile a sta ndardele pentru te sta rea psihologica,precum i recomandarile tehnice. Imediat, in anul urmator, 0 a lta organiza tie profe -sionala - The National Educational Association -, lucrand in colaborare cu NationalCounc il on Measurement Use d in Educa tion (a ctua lmente fiind cunoscut sub numele TheNa tiona l Counc il on Measurement), a e laborat ipubl ic at Technical Recommendations forAchievement Tests.

De-a lungul anilor au aparut din ce in ce mai multe publicatii ale APA in care regasimserioase preocupari privind asigura rea unui inalt nive l de profesiona lism in utilizareatestelor psihologice. lata une le dintre cele ma i importante contributii :- Standards for Educational and Psychological Tests and Manuals (1966) ;- Automated Test Scoring and Inte rpretation Practic es (1966) ;- Standards for Educational and Psychological Tests (1974) ;- Principles for the Validation and Use of Personnel Selection Procedures (1980) ;- Spec iality Guide lines for the Delive ry of Service s by Clinical Psychologists (1981) ;- Spec iality Guidelines for the De livery of Servic es by Counseling Psychologists (1981) ;- Special ity Guidel ines for the Delivery of Services by Industrial/Organizational Psycholo-

gists (1981) ;

Aces! raport a fost integrat apoi in APA's Ethical Standards of Psychologists (1953) sicita t in Al'll's Standards for Educational and Psychological Tests and Manuals (1966).

In APA's Ethical Principles of Psychologists (1992) sunt fac ute precizari si mai c lareprivind cal if ic ari le u ti liza tor ilor de teste. As tf el , Principiul A a fi rma ca psiho log ii "oferanumai aeele servicii i utilizeaza numai acele tehnici pentru care sunt calificati prineducatie, formare sau experienta". S tandardul e tic 2 .02 adauga : .psihologil se abtin dela utilizarea ne corespunzatoare a tehnicilor de masurare si , totoda ta, iau masuri pe ntrua preveni ca altii sa utilizeze defeetuos informatia pe care 0 ofera aceste tehnici".

Cu toate masurile Iuate, s-a eonstatat ca, in practica, se intalnesc frecvente abateri,de aceea APA, impre una cu The American Research Association, The Na tional Councilon Measurement in Educatiou i eu foarte multe edituri ce publicau teste, a infiintat TheJoint Committee on Testing Prac tice (JCTP). Acesta a adoptat, in 1988, The Code of FairTesting Practices in Education, c are de sc rie obligatiile atat ale c elor care construiescteste, cat si ale celor ce Ie aplica, in patru arii: a) dez.voltarea/selectarea testelor;b) inte rpretarea scorurilor; c) st radania pentru certitudine; d) informarea subiect ilor,

2) Cres terea obiectivi tiui i in apl icarea $ i interpretarea tes te lorUn indica tor al a cestei tendinte, ce se va accentua in viitor, il reprezinta cresterea

numarului de referinte in favoarea tcstelor obiec tive pentru persona litate si a nurna ruluibateri ilor de tes te pcnt ru masura rea intel igen te i i aptitudinilor.


7/29

24 TESTAREA PSIHOLOGICA TESTELE DE APTITUDINI s r DE INTELIGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENII 25o alta tendinta catre cresterea obiectivitatii se manifesta in continuarea cercetariloradresate testarii psihologice. Desi exista, de exemplu, un numar impresionant de studiipublicate in legatura cu testele de inteligenta Wechsler si Stanford-Binet, interesul pentruinvestigare si cercetare nu numai ca nu inceteaza, ci, dimpotriva, se accenrueaza de la unan la altul s i se va amplifica s igur in vii tor.in funct ie de "s tatutul" f iecaruia dintre ei la t rasatura ~upusa mas~rari i. 1~tes!ar~aabilitatilor, de exemplu, computerul adapteaza nivelul de dificulrate al iternului Infunctiede raspunsul subiectului. Dad raspunsul este incorect, un item mai usor este oferit, iar,daca este corect, un i tem mai dif icil poate f i selectat. Sau un alt exemplu: un computerpoate avea 0 banca de i temi pentru un tes t de achizit ie, acest ia prezentand difer itenivelur i de dificultate. Computerul poate f iprogramat : 1)sa nu prezmte un I tem cu unnivel crescut de difieultate, daca subiectul nu a raspuns corect la doi itemi succesivi deun nivel de dificultate anterior; 2) sa termine testarea cand subiectul nu raspunde coree!la cinei itemi consecutivi, de un anumit nivel de dificultate.o alta directie de uti lizare a computerului este aceea in care el g e ne re a zi i s a rc in i cenupot fi prezentate prin metode traditionale. Prin intermediul calculatorului va fi posibilaabordarea unei noi paletc de abilitati ce nu au figurat in obieetivele unor teste traditionale ..in fiecare an sun t dezvo lta te tot mai multe programe pentru scorarea testelor ~lpentru producerea unor rapoarte scrise. M. Albu (1998) l is teaza, in lu~ra:ea sa, multmai multe utilitati prezente si, mai ales, viitoare ale programelor folosite In domemultestarii psihologice :a) pastrarea rezultatclor testarii psihologice, in fisiere sau in baze de date;b) caleulul scoruri lor la tes te; asemenea programe sunt uti le mai ales in cazul testeloreompuse dintr-un numar mare de itemi, repartizati pe mai multe scale; exista ~itestecare nu pot fi eota te deeth cu a jutoru l calculato rului (de exemplu, testu l pcntrucapacitatea de organizare C092) ; "c) adminis trarea tes telor, urmata, desigur, de calculul scorunlor ; cu ajutorul calcu-latorului pot fi administrate teste prin care se mascara varia bile psihice sau fiziologicece nu ar putea fi investiga te in cazu l administra rii creion-hartie (de exemplu:timpul de reacjie, timpul de decizie, timpul de raspuns la fiecare Item al unuichestionar etc.) ;d) identificarea protocoalelor invalide, in care raspunsurile subiectului nu sunt conformceu realitatea; un procedeu utilizat in acest scop aplica.teste statistice asupra succe-siunilor de raspunsuri date de subiect;. _.. .e) verificarea unei ipoteze referitoare la persoana examinata, pe baza compararn, prmteste statistice, a rezultatelor obtinute de aceasta la examenul psihologic eu celc aleunui esantion extras din populatia careia ii apartine subiectul ;

f) intervievarea subiectului: programele contin, alaturi de intrebarile posibile, ~iunalgoritm de construire a interviului, in timpul examenului psihologic, in functie deraspunsuri lc date de subiect ; interviuri le administrate de calculator sunt contra-indicate insa in cazul copiilor, al adultilor cu un nivel intelectual scazut ~ial eelor cusimptome psihiatrice ; _g) interpretarea rezultatelor la un test psihologic, care are la baza transpunerea mtr-unprogram a unui set de reguli prespecifiee, referitoare la un raspuns sau la un patternde raspunsuri (un scor la un test sau un profil psihologic), ce permite ana liza,interpretarea ~i evaluarea unor calitati ale persoanelor ; .... .h) redaetarea raportului psihologic : uneori sunt formulate predictii refentoare la subiect,fie pe baza unor metode statistice (de exemplu, folosind regresia I~nia~a),fie pe bazaidentificarii unor legaturi intre scorurile la test ~iunele caracterrsnci nontest, cumsunt datele biografice; alteori, in urma cornpararii profilului psihologie al subiectuluicu rezultatele obtinute la aceleasi teste de diverse grupuri de persoane (de exemplu,

Cresterea interesului si preocuparilor privind respectarea drepturilor subiectilorsupusi testarii psihologice : asa cum este precizat in standardele APA, pract icienii ,inclusiv psihodiagnosticienii, trebuie Sarespecte cu strictete drepturile celor care suntsupusi actiunii de testare, si anume: a) dreptul consimtamantului informat; b) dreptulde a fi informat asupra rezul tatelor testar ii ; c) dreptul de a nu i se invada int imitatea ;d) dreptul la cea mai putin stigrnatizata etichetare; e) dreptul la confidentialitate,Neincalcarea acestor dreptur i ~ia altora, desigur, va face ca un nurnar din ce in cemai mare de subiecti , din toate domenii le socioprofes ionale ~i de toate varstele, saapeleze la serviciile psihologice, inclusiv la cele de testare, Respectarea drepturilor loriiva face sa se simta mai securizati ~isa manifeste un mai mare interes pentru masurareas i evaluarea psihologica, In seeolul ~i in mileniul care abia au inceput , in mod sigurIurnea va avea tot mai mult nevoie de psihologie, inclusiv de testare psihologica.

Computerizarea tes telor : desigur, un prim scop al utilizarii computerului inpsihodiagnoza 11reprezinta scurtarea timpului de aplicare, incluzand toate etapele si, maiales, seorarea si interpretarea rezultatelor. Unii autori incearca sa evidentieze ~i alteavantaje. Astfel, intr-o lucrare recenta, C. Havarneanu (2000) delimiteaza mai multecriterii care evidentiaza avantajele utilizarii computerului in examinarea psihologica :1) Criteriul timp, Fala de probele clasice, celecomputerizate aduc 0 condensare temporala,Aceasta nu rezulta din scurtarea timpului de solicitare, ci din modul rapid deprelucrare, afisare ~itiparire a rezultatelor. Timpul castigat poate fi alocat intretineriipsihologice prelungite cu subiectul aflat in situatia de examinare. Computerul nu seinterpune intre examinat ~iexaminator, el oferind posibilitatea prelungirii sensibile acontactului uman direct, atat de necesar realizarii unui psihodiagnostic competent.2) Criteriul mobilitatii. Fala de unele probe de reactivitate senzorio-motorie utilizate,subiectul poate actiona la stimuli In miscare bidimensionala. Posibilitatea utilizariiunor stimuli perturbatori are 0 gama mai larga de utiIizare. Un avantaj cert este acelaca exista pos ibil itatea subiectului de a comunica interactiv cu computerul, careposeda largi distributii ale posibilitatilor de raspuns,

3) Criteriul particularizarii si individualimrii examenului, In formele traditionale deexaminare, operativitatea este scazuta din cauza timpului practic limitat care se puteaaloca pentru a culege un nurnar mare de date ~ipentru a face comparati i rapide aleacestora, in formele de examinare cornputerizata se pot efectua comparatii rapide, sepot nuanta rezultatele, iar interactiunea dintre date poate fi realizata in permanenta,4) Criteriul economic. 0 particularitate deloc neglijabila In eapacitatea de investigare aunui laborator consta in posibilitatea de dota re materiala . 0 proba de tip clasicprcsupune cheltuieli de achizitionare superioare costului unui computer pe care pot fistocate un numar nelimitat de probe psihologice,Un alt mod de utilizare ilreprezinta testarea computeriraui adaptiva, Diferitele seturi

de irurcbari ale testului sunt administrate, cu ajutorul ca1culatorului, la diferiti indivizi


8/29

24 TESTAREA PSIHOLOGICA

o alta tendinta catre c resterea obiec tivitatii se manifesta in continuarea ce rcetariloradresa te testarii psihologice. Desi exista , de exemplu, un numar impresionant de studiipubl ic ate in lega tu ra eu tes te le de intel igenta Wechs le r si Stanford-Binet , intere su l pen truinvestigate ,i eercetare nu numai ca nu inceteaza, ci, dimpotriva, se accentueaza de la unan la altul si se va amplifica sigur in viitor.

Cresterea interesului ~ipreocuparilor privind respectarea drepturilor subiecJil?,rsupusi testarii psihologice: asa cum este precizat in. standardele APA, practicrenn ,inclusiv psihodiagnosticienii, trebuie sa respecte cu stncte te drepturile celor c are suntsupusi actiunii de testare, ,i anume: a) dreptul consimlamantul~i informat; b) dreptulde a fi informat asupra rezultatelor testarii ; c) dreptul de a nu 1 se invada intimitatea ;d) dreptulla cea mai putin stigmatizata etichetare; e) dreptul la confide~lialitate. ,

Neincalcarea aces tor dreptnri ,i a altora, desigur, va face ca un numar din ce in cemai mare de subiecti, din toate domeniile socioprofesionale ,i de toate varstele, saapeleze la serviciile psihologice, inc1usiv la ce le de testa re. Respectarea drepturilor lorii va face sa se simta mai securizati si sa manifeste un mai mare interes pentru masurareasi evaluarea psihologica. In secolul si in mileniul care abia au inceput, in mod sigurlumea va avea tot mai mult nevoie de psihologie, inclusiv de testare psihologica.

Computerizarea testelor: desigur, un prim scop al utilizarii computerului i~psihodiagnoza 11reprezinta scurtarea timpului de .aplicare" incluz~nd_toate etapele ,1 : malales, scorarea i interpretarea rezultatelor. Unii auton mcearca sa evidentieze ~1 alteavantaje . Astfel, intr-o lucrare recenta, C. Havarneanu (2000) dellmitea za mai multecriterii care evidentiaza avantajele utilizarii computerului in examinarea psihologica :1) Criteriul limp. Fala de probe le c1asice , c ele compute riza te aduc 0 condensare temporala.

Aceasta nu rezulta din scurtarea timpului de solicitare, ci din modul rapid depre lucra re , a fi sa re s i t ipa ri re a rezu ltatelor. Timpul cas tiga t poate f i a locat int re tine ri ipsihologice prelungite cu subiectul aflat In situ alia de examinare. Computerul nu seinterpune mtre examinat si examinator, el oferind posibilita tea prelungirii sensibile acontactului uman direct, atat de nec esa r realizarii unui psihodiagnostic competent.

2) Criteriul mobiliuuii. Fa ta de une le probe de reactivitate senzorio-motorie utilizate,subiectul poate a ctiona la stimuli in miscare bidimensionala. Posibilitatea utilizariiunor s timuli perturba tori a re 0 gama mai larga de utiliza re. Un avantaj ce rt este acelaca exista posibilitatea subiectului de a comunica interactiv cu computerul, careposed a largi distributii ale posibilitatilor de raspuns., ..3) Criteriul porticularizdrii si individuolizarii examenului. In formele traditionale deexamina re, operativitatea e ste scaz uta din cauz a timpului practic limitat care se puteaaloca pentru a culege un numar mare de date si pentru a face cornparatii rapide alea cestora. In fonnele de examina re cornputerizata se pot efectua cornparatn rapide, sepot nuanta re zultatele, iar interactiunea dintre date poate fi realizata In pe rmanenta.

4) Criteriul economic. 0 particularitate deloc neglijabila in capacitatea de investiga re aunui laborator consta in posibilitatea de dotare materiala. 0 proba de tip clasicpresupune che ltuieli de achizitionare superioare costului unui computer pe care pot fistocate un numar nelimita t de probe psihologic e.Un a lt mod de ut il iz ar e 11reprez inta testarea computerizatii adaptivd, Diferitele seturi

de intrcbiiri ale testului sunt administrate, eu ajutorul calcula torului, la diferiti indiviz i

TESTELE DE APTITUDINI SI DE INTELIGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENII 25

in functie de "statutul" fiecaruia dintre ei la trasatura supusa masurarii. In testareaabi li ta ti lo r, de exemplu, computeru! adapteaza nive lul de di ficul ta te a l i temului in func tiede raspunsul subiectului. Daca raspunsul este incoreet, un item mai usor este oferit, iar,daca este coreet, un item mai dificil poate fi selectat. Sau un alt exemplu: un computerpoate avea 0 banca de iterni pentru un test de achizitie, acestia prezentand diferiteniveluri de dificultate. Computerul poate fi programat: I) sa nu prezinte un item cu unnivel crescut de dificultate, daca subiectul nu a raspuns corect la doi itemi succesivi deun nivel de dific ultate anterior; 2) sa termine testarea cand subiectul nu raspunde corectla cinci itemi c onsec utivi, de un anumit nivel de dificulta te .o alta directie de utilizare a computerului este aceea in care elg e ne r ea ri i s ar c in i cenupot fi prezeniate prin metode traditionale. Prin intermediul calculatorului va fi pos ib ilaaborda rea une i noi pa le te de abil itat i c e nu au f igura t in obiec tive le unor tes te t radi tionale.

In fiecare an sunt dezvoltate tot mai multe programe pentru scorarea testelor sipentru producerea unor rapoarte scrise. M. Albu (1998) listeaza, in luerarea sa, mullmai multe utilitati prezente si, mai ales, viitoare ale programelor folosite in domeniultes ta ri i ps iho log ice :a) pastrarea rezultatelor testarii psihologice, in fisiere sau in baze de date;b) calculul scorurilor la teste; asemenea programe sunt utile mai ales in cazul testelor

compuse dintr-un numar mare de iterni, repartizati pe mai multe scale; exista si testecare nu pot fi cotate decat cu ajutorul calculatorului (de exemplu, testul pentrucapacitatea de organizare C092) ;

c) administrarea testelor, urmata, desigur, de calculul scorurilor; eu ajutorul calcu-latorului pot fi administ ra te tes te pr in care se masca ra va riabi le ps ih ice sau fiziologicece nu ar putea fi investigate in cazul adrninistrar ii c re ion-hart ie (de exemplu,timpul de reactie, timpul de decizie, timpul de raspuns la fiecare item al unuichestionar etc.) ; .

d) ident ifica rea pro tocoa le lo r inval ide , In care ra spunsuri le subiee tului nu sun t confor rnecu realitatea; un procedeu utilizat In acest scop aplica.teste statistice asupra succe-siunilor de raspunsuri date de subiect;

e ) verificare a unei ipoteze referitoare la persoana exarninata, pe baz a cornpararii, printeste statistice, a rezultatelor obtinute de aceasta la examenul psihologic cu cele aleunui esantion extras din populatia careia Ii apartine subiectul ;

f) intervievarea subiectului: programele contin, alaturi de intrcbarile posibile, ~i unalgoritm de construire a interviului, in timpul examenului psihologic, in functie deraspunsurile date de subiect; interviurile administrate de calculator sunt contra-indicate insa in cazul copiilor, al adultilor cu un nivei intelectual scazut ,i al celor cusimp tome psihiatric e ;

g) interpretarea rezultatelor la un test psihologic, care are la baza transpunerea intr-unprogram a unui set de reguli prespecifice, referitoare la un raspuns sau la un patternde raspunsuri (un scor la un test sau un profil psihologic), ce permite analiza,interpre ta rea ,i e valuarea unor c alitati ale persoanelor ;

h) r edactarea raportului ps ihologic: uneori sunt fo rmula te predict ii r efe ri toa re la subiec t,fie pe ba za unor metode statistice (de exemplu, folosind regresia Iiniara), fie pe bazaidcntificarii unor legaturi intre scorurile la test ,i unele caracteristici nontest, cumsunt da te le b iogra fice ; a lteori , in urma compara ri i p rof ilului psihologic a l subiec tu luicu re zultatele obtinute la acelea si teste de diverse grupuri de persoane (de e xernplu,


9/29

- ,

26 TESTA REA PSfHOLOGICA TESTELE DE APTITUDINI S I DE INTELIGENTA LA TRECEREA DINTRE MILENII 27

grupuri care difera intre ele prin profesie, prin performanta in munca sau prindiagnosticul psihiatric), se determina populatia din care face parte persoana examinata ;i) a legerea celui mai potrivit tratament (terapie, program de instruire etc. ) pentrufiecare subiect; acesta reprezinta eel mai inalt nivel de implicare a calculatorului inac tivitatea psihologului si este de asteptat sa creased numdrul programelor de acesttip;j) construirea unui test psihologic.

Predictia 4: vor continua controversele, neintelegerile ~ischlmbarlle. Se pare calipsa de acord ~icontroversa reprezinta cea de-a doua natura a psihol~gului. Si nueste yorba numai despre testarea psihologica, ci despre orice aspect. Desigur, motivulprincipal al controverselor dintre psihometricieni este legat de imperfectiunile instru-mentelor psihodiagnostice; de aceea, schimbarea va fi una dintre caracteristicileconstante in acest domeniu al psihologiei aplicate.

Dupa unii autori (Cohen, Swerdlik, Phillips, 1996), programele pentru computer,destinate a facilita constructia, administrarea, scorarea si interpretarea unor teste, cum arfi cazul testelor de achizitie dezvoltate de cadrele didactice, vor prolifera intr-un modimpresionant. Asemenea pragrame, avand denumiri de genul "Make-A-Test", "Create ATest", "The Grand Inquisitor", "The First National Item Bank and Criterion-ReferencesS.coring Syste.m", evidentiaza doua avantaje majore ale testarii psihologice compute-nzate: capacitatea de a stoca iterm in "banca de itemi"; capacitatea de a individualizatestarea printr-o tehnica numita ramificarea itemului.De asemenea, utilizarea computerului se extinde la toate tipurile de teste, inclusivcele pentru masurarea comportamenrala (Farrell, 1992).Referitor la tendintele de dezvoltare in viitor a psihometriei, unii autori (Kaplan,Saccuzzo, 1993) au formulat 0 serie de predictii, .i anume:

- Predictia 1: perspectivele sun! promltatoare. Acest optimism este bazat pe ralulintegral pe care I-a jucat testarea in dezvoltarea si recunoasterea psihologiei , ingeneral, ~i a psihologiei profesionale, in particular . Poate testele, asa cum suntcunoscute ele astazi, vor firetrase din scena, dar aceasta nu inseamna ca psihometriaii va inchide portile, ci, dimpotriva, ea va inflori in secolul urmator,- Predi~tia 2: proliferarea u~or teste noi i imbunatatlte va continua eu i maimare ~ntensltate. Testele de inteligenja, asa cum se prezinta de astazi, sunt departede a .: 1 perfecte, cu toate reviziile facute. Asa ca rolul dominant pe care il joacabaterule de teste Stanford-Binet .i Wechsler nu este deloc SigUTpentru viitor. Chiardaca multiplele revizii efectuate pana acum au condus la imbunatatirea unor elementede continut ~ila noi calitati psihometrice, aceste teste nu difera in esenta de caracte-ristic~le_ o J de conceptia care a stat la baza construirii scalelor originale.Predictia 3: vor avea loc schimbart revolutionare de tip "perestroikn" in testareascolara, Unii specialist i sustin ca, in secolul ce a inceput, se vor util iza mai alestestele de achizitie standardizate la nivel national, in timp ce altii resping aceastaIdee. Se pare insa ca, in anii urmatori, testele de performanid ar putea inlocui testelestandardizate cu raspunsuri multiple la alegere. Testele de perforrnanta reclama casubiectul, in loc sa ofere un raspuns verbal sau sa completeze 0 foaie de raspuns, safacd ceva. Astfel , elevilor l i soar cere sa scrie eseuri , sa ofere raspunsuri serise laprobleme specificate sau sa rezolve probleme de matematica.Testarea performantei este multiplu fatetata ~iinclude proceduri precum: observareastudentului ce susjine 0 conversatie intr-o lirnba straina ; solicitarea ca un elev saconduca in mod real un experiment; cerinta ca mai multi elevi sa luereze impreunacu un grup ~iobservarea interactiunilor ; oferirea catre elevi a unor probleme care nuau un raspuns sau au mai mull de un raspuns coreet si observarea modului deabordare.

1.4. Situatia actuala din Romania privind testelede aptitudini i de inteligenta

In perioada postdecembrista, psihologia romaneasca a fost repusa, in mare masura, indrepturile ei firesti. S-au reinfiintat sectiile de psihologie din cadrul univ~rsitalilo:,Institutul de Psihologie, au aparut noi lucrari de valoare, reviste, s-au orgamzat mam-festari stiintifice, A aparut, totodata, ~iinvalamantul privat, asa ca, anual, avem foartemulti absolventi in psihologie, care doresc sa activeze ca specialisti in scoli, clinici,firme, banci, armata, transporturi etc. Mai peste tot sunt ~i trebuie sa fie utilizateinstrumente psihodiagnostice, printre care testele de aptitudini ~ide inteligenta, Dar ~ipana la absolvire studentii folosesc asemenea teste pentru diferite lucrari, inclusiv pentrulucrarea de diploma, pentru disertatia de la masterat. Nu mai vorbim despre cei care faetot felul de investigatii, pe baza de teste de aptitudini ~ide inteligenta, pentru elaborareatezei de doctoral.Din cate cunoastern noi insa, aceste teste sunt folosite fara a se respecta cerintele deordin stiintif ic, desi au trecut mai bine de zece ani de cand psihologia aplicata a fost"Iegalizata". Situatia lor concreta am putea s-o analizam in functie demai multe aspecte :a) starea echipamentului testului ;b) modul de aplicare a testelor ;c) comercializarea testelor.Referitor la starea echipament ului testelor de aptitudini si de inteligentd, precizamca, in imensa lor majoritate, aceasta se prezinta intr-un mod absolut necorespunzator,

Cele mai multe dintre teste sunt vechi si foarte vechi, folosite si rasfolosite, multiplicatein fel ~ichip, ceea ce face ca multe pagini sa cuprinda, pe langa continutul itemului, sitot felul de semne ~ide pete, din cauza multiplicarii in conditii tehnice discutabile. Estede ajuns sa dam ca exemplu Bateria Wechs ler pentru intel igenta si Bateria generallipentru aptitudini. Exista multe teste incomplete, fara manual, fara nici 0 sursa privindistoricullor, caracteristicile psihometrice, valoarea lor psihodiagnostica. Sunt practicienicare nu se simt deloc deranjati dad folosesc in activitatea de selectie profesionala testedin Bateria lui Bontila, de exemplu, alcatuita cu multe zeci de ani in urma,$i in ceea ce priveste, sa spunem, partea auxiliara a testelor de aptitudini ~i deinteligenta, cum ar fipartea materiala, foile de raspuns, grilele etc., sunt mari prableme,in sensul ca respectivele componente ori nu exista, ori sunt confectionatc intr-o manieraextrem de discutabila.Ce-i drept, regasim frecvent incercari de transpunere a unor teste de inteligenta si deaptitudini pe calculator, ceea ce duce la salvarea "condiliei fizice" a acestora. Dar un


10/29

28 TESTAREA PSIHOLOGICA TESTELE DE APTITUDINI SI DE INTELIGENTA LA TRECEREA D1NTRE MILENII 29

lueru tre buie sa fie foarte clar pentru toti eei c e Ie utilizea za : transpunerea pe calculatornu inseamna modernizarea testului, deoa rece , mult mai important, el trebuie sa fiesupus unei serioase revizuiri tiintifice. EI trebuie, in mod obligatoriu, sa fie restan-dardizat ~i reetalonat,

Dupa cum am vazut, aetivitatea de aplicare a teste/or, in general, i a teste lor deaptitudini si de inteligenta, in special, este serios i sever reglementata in tarile in caregrija pentru rnentinere a pre stigiului stiintific a l psihologului e ste permanenta. Existac oduri, standarde etc. c are pre cizeaz a foarte clar cine utilizea za testele psihologice, cumIe aplic a si cum se folosesc rezultatele. La noi in tara se pe trec lucruri a bsolut incredibile.Testele de inte ligenta ~i de a ptitudini, ca, de altfel, i alte cate gorii de teste sunt aplicatede oricine, l ara nici 0 r es trict ie . Ele pot fi aplicate oricum, lara nic i 0 problema. Nimeni

" j ~~ h; i~ j{~ ; i~~ ~i~ii~~ i~ :7~ ~r~1~:a~~ ~~ ; i~J& ~i~~J : ;: f! ;Comercializarea testelor ridica cel putin doua intrebari de baza : 1) de unde se

procura testele de inteligenta ~i de aptitudini de c are are nevoie psihologul specialist?2) cine se ocupa, in tara noastra, de comercializarea testelor? La nici una dintre acesteirurebari nu se poate raspunde user, I_q~~Iar ficaIlla~a:un comitet national asigurarevizuirea testelor, Ie reetaloneaza si, prinIiitermediul iinor f i i-me,-care~irebllie- sar especte s tr ic tanumite r egul i de dist ribu ire , 1 6 of era solicita ntilor, dar,mai ale s; celorcare satisfac c erintele dc formare si spec:!lllR'!Idn realitate , neexistand nirnic dince amment iona t, absolve ri ti i de ps ihol i: lg ie : daca nu s i-au procura t, p rin mul tipl ic are , c eva testedin facul ta te , u rmeaza sa gasea sca 0 cale s trict per sona la pent ru a a junge la uni i psihologicare folosesc teste - si iarasi multiplicare, copiere, care merge mai bine sau mai rau,teste incomplete, etaloane cu c arac ter indoielnic e tc.

Exista, mai nou, si incercari ale reprezentantilor unor firme de a se implica incomercializarea unor teste, mai ales dupa ce ele sunt puse pe calculator. Cuncastern doioameni extreru de seriosi, ingineri, care, dupa ce s-au pus la punct cu inforrnatiileprivind testele ca instrumente stiintifice, efectiv s-au crueit de ceea cealIvazut "pet ,, -r l' n: '_ i_nps ihod iagnos ticu l romanesc . Si domnii le lor au ses izat aee lai lue ru Str aniu, s ianume: cei care Ie foloseauintr-iiri'fe! sau altul nu erau mai deloc deranjati de modul incare se prezentau tes te le psiho logice .

Cu toate acestea, nu putem sa nu recunoastem ca s-au facut, totusi, unele progrese indomeniul teoretic i practic al psihodiagnozei, in general, si al psihodiagnozei aptitu-dinilor si inteligentei, in special. Ca argumente pot fi aduse urmatoarele :a) public area unor lucra ri romanesti de valoare, dupa 1990 (Albu, Pitariu, 1993; Albu,

1998,2000; Havarneanu, 2000; Horghidan, 1997; Minulescu, 1996,2001,2004;Mitrofan, 1997; Schiopu, 2002; Stan, 2002) ;

b) stabilirea unor le gaturi cu spe cialisti din alte lari, fiind astfel posibil acce sulla lucra rii informatii de mare valoare din psihodiagnosticul mondial; in ceea ce ne priveste,asemene a le gaturi avem cu universitati din SUA, Canada, Franta, Australia, Olanda,Anglia, Spania;

c) formarea unor specialisti tineri in alte universitati din lume - si-i avem in vedere, deexemplu, pe cei c are merg pe linia burselor Fulbright sau pe c ei care sunt sponsorizatidin diverse proiecte de cercetare, cum este cazul proiectelor finantate de CNCSIS siBanca Mondiala ;

d) eta lonare a unor te ste pe populatie romaneasca : am aminti a ici cazul t estului america nDENVER, care a fost et alonat in perioa da 1993-1994, cu spr ij inu l material si, maiales, financiar al Societatii SORZ din Olanda (director Pieter G.J.M. Hermsen) ~i cuentuz ia smul unor cadre d idact ic e s i s tuden ti din mai mul te cen tre unive rsi ta re (Mit ro fan,1994); coordonarea genera la a apa rt inu t Cen tru lui Univers itar Bucuresti (N. Mitrofansi G. Drilea), iar, pentru celelalte centre universitare, coordonarea a apartinuturmatoarelor cadre didactice: A. Munteanu (Timisoara), C. Havarneanu (Iasi),S . Szamosckosy (Clu j-Napoca ); un a lt exemplu se re fe ra la s tandardiza rea pe populat ieromanea sc a a Matrice lor Progres ive Standard Plus (A. Dornuta si colaboratorii sail ;

e) construirea unor noi baterii de teste, cum este cazul Bater ie i de tes te psiho logicepentru aptitudini cognitive; e~te poateuna dintre cele mai rasunatoare creatii alepsihodiagnosticului romauesc -i apartine unui c olec tiv de specia listi ava nd in fruntepe prof .un iv .d r' -M. MiClea;

f) patrunderea in Romania a unor teste noi, moderne, care sunt folosite in cadrul unoruniversitati in scop de familiarizare ~i de formare a psihologilor; este, deexemplu, cazul tes te lo r WAIS-R i WAIS-JI l, WISC-JI l, WISC-JI luK , WPPSI, Stanford--Binet etc. ;

f) formarea unor specialisti in cadrul programelor de masterat i doctoral.

Dar, dincolo de toate acestea, optimismul ~i sperantele noastre sunt legate dereinfiintare a Asociatiei Nationale a Psihologilor, care si-a propus ca principal obie ctiv, laConferinta Nationala de la Neptun, din anul 2002, asigurare a protectiei prin lege.profesiunii de psihoJog, deci si a psihologului practicia n, cel care foloseste instrumenteps ihod iagnost ie e, incusiv tes te de intel igenta s i de apt itud in i. Cand scriem aceste r anduri ,legea este deja aprobata i a fost deja ale s Colegiul Nationa l al Psihologilor,

Dad nici de data aceasta nu se vor lua rnasuri clare ~i urgente pentru salvareaconditie i stiintifice a instrument elor utilizate in a ctivitatea de masurare psihologica,atunci psihologia rornaneasca se va confrunta, in anii urmatori, cu dificultati practicinsurmontabile.

BibliografieAlbu, M. (1998), Construirea si utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj-Napoca.Albu, M. (2000), Metode ,iinstrumente de evaluare inpsihologie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca,Albu, M. ; Pitariu, H. (1993), Proiectarea testelor de cunostinte si examenul asistat de calculator,

Editura Casa cartii de stiinta , Cluj-Napoca.Anucuta, P. (2000), Metode de cercetare psihologica a personalitatii, Editura Augusta, Timisoara.Aravadoaice , G. ; Popescu , S. (1998), Autocunoa,)'terea personalitiuii. Teste de autoevaluare,Editura Antet, Bucuresti.Aravadoaice , G. ; Popescu, S. (1999), Teste psihologice de autoevaluare, Editura Antet, Bucuresti.Bennett , G.K.; Seashore, H.G.; Wesman, A.G. (1982), Differential Aptitude Tests: Administrator'sHandbook, Psychological Corporation, San Antonio, Texas.Benne tt , G.K. ; Sea shore, H.G. ; Wesman, A.G. (1984), Differential Aptitude Tests: TechnicalSupplement, Psychological Corporation, San Antonio, Texas.Beutler , L.E. ; Groth-Marnat, G. (2003), Integrative Assessment of Adult Personality, editia a II-a,The Guilford Press, New York.


11/29


admitere i pentru cei cu statut de student. Mai departe, aceste grupuri de norme suntdivizate in functie de specificul domeniului de studiu.

Incepand cu 1974, in fiecare an, Psychological Corporation a retinut pentru esan-tionare un numar de 1.600-2.000 de subiecti, de regula studenti absolventi de facultatecare solicitau admiterea pentru cursurile de master. Tabelul normelor de baza, care estetabe lul 1 d in cadrul Manualului, ofe ra date r efe ri toare la pe rioada 1974-1980, impar ti tein 15 arii de preocupari sau cornbinatii ale acestora: numarul de examinati, in cadrulfieca rei arii; media ; devia tia standa rd; scorul brut pentru centilele 99,97,95,90,85,80, 75, 70, 65, 60, 55, 50, 45, 40, 35, 30, 25, 20, 15, 10 , 5, 3 si 1. In anul 1985,P.W. Mayberry i M.E. Williams of era 0 versiune modernizata a ac estui tabe l de norme.Pe de altil parte , datele normative pentru studentii inrna triculati sunt oferite intr-un tabe lsepa rat, intr-una din anexe le manua lului, c are, din neferic ire, sunt foarte ve chi . Ac estedate includ seorul corespunzator centilelor 90, 75, 50, 25 i 10 pentru fiecaredintr-un numar de 12 discipline, Tot in cadrul anexelor este inclus si un tabel p rivinddatele normative pentru mediul industrial. Acestea sunt rezultatul revizuirii de catrePsychological Corporation a unor studii intreprinse in industrie i ele constau, inprincipal, in: medii, deviatii standard, numarul angajatilor apartinand fiecareia dinaproximativ 16 companii.

Caracteristici psihometrice. in cee a c e privetefidelitatea, sunt ofe rite date privind :a) fidelitatea split-half, calculata pentru toate formele testului (s-a u intreprins 13 studiiin aceasta directie, valorile coeficientilor de corelatie variind intre .92 i .95); b)fide-litatea forma alternanta, In baza realizarii unor perechi in urma combinarii diferite atuturor celor sapte forme ale testului (in urma efectuarii a opt studii, valorile coefi-cientilor de corelatie au variat intre .85 si .91); c) fidelitatea test-retest, in acest sensefectuandu-se doua studii: in primul dintre ele, un esantion mare a fost impartit in douasi a doua administrare a testului s-a facut dupa opt luni (valorile corelatiilor au fost de.82 si .89 pentru cele doua laturi); in al doilea studiu, testul a fast readministrat pe unlot de 500 de subiecti dupa un interval de 10 luni, coeficientul de corelatie fiind .75 ;d) eroarea standard a masurarii : va lori le calcu la te pent ru ana lize le split-half variazalntre 3.7 i 4.5, iar pentru forma alternanta variaza intre 5.00 i 6.25.

Re fe ri tor la validitate sunt oferite date privind: a) validitatea de continut (in aceastaprivinta inforrna ti ile sun t de stul de modes te ; manualul precize aza ca te stul masoara maimult asa-numite le abi litati mentale decat cunostinje le rezultate in urma invata rii scol are) ;b) validitatea predictiva, Manualul oferind 12 studii c orelationa le, in care MATprezieesuc cesul in sc olile profe sionaie sau colegiile universitare, doua studii care contrasteazascorurile medii la MAT pentru doua grupuri, trei studii in care sunt prognoz ate crite riileindustriale; c) validitatea de construct, Manualul oferind da te privind 86 de core latii a leMAT cu alte teste; astfel, cele mai multe corel alii (10) au fost gasite cu GRE (medianulcorelatii lor pentru sectiunile Verbal ~i Cantitativ este de .71 si, respectiv, .48; sunt patrucore la ti i cn GRE pe ntru psihologie ava nsata, cu un median de .36. Valorile c orelatiilorcu Testele, din cadrul GRE, pentru educatie avansata, fizica i chimie sunt, in ordine,.61, .55 i .51. Alte doua studii prezinta corelatiile Testului Miller cu teste1e WAfS:medianul corelatiilor este .60 pentru scala cognitiva, .56 pentru scala verbala i .41pentru sc ala de performanta, De asemenea , MAT a fost corel at cu te ste precum: Medical

TESTE DE GRUP PENTRU MASURAREA INTELIGENTEI 45

Col lege Admiss ions Test , Sco las tic Ap ti tude Tes t, Nat ional Teacher Examina tions, TermanMastery Tes t, Raven Progressive Matrices, Watson-Glaser Cri tica l Thinking Appra isal ,Space Relations Test din cadrul bate riei Differential Aptitude Tests, Army GeneralClassification Tests, Guilford-Zimmerman Aptitude Survey si variate alte teste depersonalitate.

Concluzia a fast aceea caMATeste un tes t pen tru abi li ta te a de a folos i ra tionarnen tu l, i in special rationamentul verbal.

In fina l, se poate aprecia ca acest instrument ocupa in continuare 0 pozitie respectabilain eadru l tes te lo r de t riere (screening), oferind informatii utile pentru lua rea de ciziilor cuprivire la admiterea candidatilor in invatamantul superior.

2.7. Matricele Progresive Raven Scurt i storic. Asa cum apare din denumire a testului, Raven's Progressive Matrices(RPM), autorul principal este J.C. Raven. Titlul este generic, deoarece, concret, existatrei variante, si anume: 1) Matrice le Progresive S tandard (SPM), care au fost publ ic atein 1938, eel mai recent fiind revizuite in 1956; 2) Matricele Progresive Colorate (CPM) ,publicate initial in 1947 ~i revizuite in 1956; 3) Matrice le Progresive Avansa te (APM),pregatite initial in 1943 ~i eel mai recent revizuite in 1962 (Raven, 1986; Raven, Court,Ra ven,1986a si 1986b).

Obiective. Autorul, impreuna eu colaboratorii sai, mentioneaza ca toate cele treivariante ale testului intentioneaza sa rnasoare abilitatea de a face relatii i corelatii(Raven, Court, Raven, 1986a, 1986b). La randul Ior; cele trei variante sunt destinateunor subiec ti eu varste diferite i cu particularitati diferite. Astfel, SPM se adreseaza ingeneral copiilor, mai exact celor de la 6 ani la varsta adulta. CPM apare mai mult inca li tate de set aditional de itemi utilizat pentru masurarea ma i de raliat a a copiilor, a celorretardati mental, precum si a persoanelor in varsta ce se confrunta cu un declinintelec tual . I n s fa rs it . APM sunt folosite pentru ma sura rca indivizilor care se situeazadeasupra mediei de inteligenta, Foarte frecvent insa, ele sunt folosite in locul SPMpentru te starea adultilor. In viziunea autoril or, RPM nu sunt vazute ca mijloace demasurare a inteligentei generale, ci, imprcuna cu un test de vocabular, pot fi folositepentru a oferi "un index al abilitati. re produc tive" (Raven, Court, Ra ven, 1986a).

Cotuinut . Desi la baza celor trei forme ale RPM stau aceleasi principii de constructiea itemilor, exista diferente intre ele, fiecare urmarind scopuri precise in activitatea demasurare a subiectilor, Vom prezenta suceint pe fieeare in parte.

Matrice le Progresive S tandard (SPM) cuprind un numar de 60 de itemi, distribuitiin cinci seturi a ca te 12 itemi fiecare, ce sunt dispusi in ordinea crescanda a dificultatii.Fiecare item este prezentat pe 0 pagina separata si consta, in principiu, dintr-o figurasau 0 strucrura logica de figuri abstracte ori simboluri din care lipseste 0 parte.Dedesubtul acestora se ana un numar de sase sau opt alternative de raspuns, sarcinasubiectului fiind aceea de a identifiea pe eel ce completeaza logic figura sau structura.In exemplul de mai jos, raspunsul corect este 5, deoarece patratelul gol trebuie sa fiec ornpletat eu un punc t.


12/29


[[][ill][[J8BB[ ! ]OJO

~1.L.:_'j

3 'Bs . L ]Fiec are dintre c ele c inci seturi de zvolta 0 lema diferita :

- seria A: stabilire de relatii in structura matricei continue; subiectul poate sa gaseascafigura unica ne cesara pentru completarea ma tricei prin analiza si sinteza perceptivafina a elementelor matricei, intelegerea relatiilor dint re e lementele s truc tu ri i, ident i-ficare a partii l acunare, c ompa rarea pa rtilor figurii lacunare c u fieca re dintre cele sa sedate in matrice ;

- seria B: analogii intre perechile de figuri ale matricei, care se realizeaza prindiferentierea t reptata a elementelor; fiec are matrice se c ompune din pa tru elemente ;

- seria C: schimbari progresive in figurile matricei; fiecare matrice se compune dinnoua elemente ;

- seria D: permutari, adica regrupari de figuri in interiorul matricei; probele din seriaD sunt repa rt iz ate dupa pr inc ip iu l re st ructura ri i figuri lo r pe plan orizon ta l ~i ver tica l;rezolvarea corec ta presupune urmarirea regularita tii consecutive a figurilor ~i aIter-narea lor in structura matricei ;

- seria E: descompuneri in elemente ale figurilor matricei; probele acestei serii serezolva prin ope ratii de abstract izare si sinteza dinamic a ce au loc in procesul gandiriisuperioare.Matrice le progres ive avansa te contin doua seturi de itemi, si anume Setul I, care

cuprinde 12 i temi , ~ iSetul II, care cuprinde 36 de itemi. In principiu, itemii sunt similaricu cei ce apartin SPM, dar sunt mult mai dificili, iar alternativele raspunsului sunt innumar de 8.

Matrieele progresive colorate contin 36 de itemi, divizati in trei seturi: A, Ab si B.Ei pot fi prezentati intr-o carte sau pot fi construiti de catre examinator pe cartonase,respectand strict instructiunile din Manual. Aceste matrice au fost elaborate pentrutestarea copiilor cu varsta intre 5,5 ~i 11 ani, putand fi utilizata si pe adulti deficientimental sau cu un intelect deteriorat. Totusi, testul MPC este destinat sa evalueze

TESTE DE GRUP PENTRU MASURAREA INTELIGENTEI 47

claritatea capacitatii de observatie, gandirea clara ~i nivelul dezvoltarii intelectuale acopilului, mai ales.

Ce a ma i completa sursa de informa tie privind a cest test 0 constituie Manualul pentruMatrice le Progresive Raven Si scalele pentru vocabular (Rave n, Court, Raven, 1988).Acest volum include manualele pentru SPM, CPM i APM, precum i scalele devocabular, care, la randul lor, potfi gasite i separat.

Administrare Si sea rare . Intrucat cele trei categorii de matrice difera in ceea cepriveste numarul de itemi, da r i gradullor de dificu!tate, timpul pe ntru administra realor este diferit. Astfel, SPM, care pot fi administrate individual, in grup sau pot fiautoadministrate, necesira in jur de 40 de minute. Nu exista limita de timp irnpusa, iareel ce administreaza testul nu trebuie sa aiba 0 pregatire speciala,

Pentru APM se aplica mai intai setul I, pentru a determina rapid daca subiectul se aflasub medie sau peste medie in c eea ce priveste functiona rea inte lectuala, Se tul II se a plic anumai in cazul subiectilor care sunt la nive lul mediei sa u peste medie . Aceste ma trice potfi administrate individual sau in grup si, spre deosebire de SPM, pot fi aplicate !i culimita de timp, caz in care administrarea dureaza in jur de 40 de minute. Daca nu existaJimita de timp, aplicarea testului dureaza intre 60 i 90 de minute, depinzand, desigur,i de faptul daca sunt sau nu utilizate ambele seturi.

CPM, care urrnaresc, in principal, sa de termine "c laritate a preze nta a observatie iunei persoane i nivelul dezvoltarii intelectuale", daca sunt in forma de carte, pot fiadministrate individual, in grup sau pot fi autoadministrate, subiectii avand varstamai mare de 5,5 ani, iar timpul necesar pentru a raspunde Ja itemi fiind In jur de15-30 de minute. In forma de cartonase, CPM sunt mai usor de administrat pentrucopiii mai mici, pentru retardatii mental si pentru cei ce au probleme in utilizarealimbii engleze.

Re feritor la scorare, raspunsul subi ectului se eva lue aza ca fiind c orect sa u incorect.Numarul total al raspunsurilor corecte reprezinta scorul brut. Acesta este, apoi,convertit in scoruri centile, utilizand tabeJele de norme aflate inManual. Interpretarearezultatelor se poate face in functie de apa rtenenta subiectului examinat la urmatoarelecate gorii :

peste centila 95: superior intelectual ;- intre centilele 75 si 95: sigur peste medie in eeea ce priveste capacitatea inte-lectuala ;intre centilele 25 si 75: media in ceea ce priveste capacitatea intelectuala ;intre centilele 5 si 25: sigur sub medie In ceea ce priveste capacitatea intelec-tuala ;sub centila 5: retardat intelectual.Cota totala realizata de subiect poate fi interpretata i in termeni de coeficient de

inteligenta QI, intruc at fiec are performanta corespunde une i valori definite QI (acestevalori se pot obtine din tabele). Pe baza QI astfeI obtinut subiectul este inclus in unuldintre niveJurile de inteligenta (vez i ta beluI 2).


13/29

48 TESTAREA PSlHOLOGICA

Tabelul 2. lnterpretarea calitativa a valorilor QIQI lnterpretarea calitativa

Peste 140 Inteligenta extrem de ridicata120-139 Inteligenta superioara110-119 Inteligenta deasupra nivelului mediu100-109 Inteligenta de nivel mediu ouna --90-99 Intelig~nla de nivel mediu slaba80-89 Inteligenta su~ medie70-79 Inteligenta de Iimita50-69 Deficienta mentala usoara - debilitate mentala20-49 Deficienta m;ntala medie - imbeeilitate0-19 Deficienta mental~ grava - idio!~

Standardirare. Mai intai t rebuie facute careva preciza ri , i di st inct ii : exista incercaride et~lona re in Euroya , respectivin Anglia si in a lte lari, precum ,i in SUA; esantioanelefolo~lte nu respecta cennta majora a reprezentativitatii statistice ; unele norme suntdepasite : datele referitoare la standardizare sunt dife rite pentru cele trei forme a leRPM

~tfel, in. ceea ce priveste SPM, ultimul Manual pre zinta norme pentru diferit~e~antlo::ne, ,1 a~ume: .copii britanici, eu varsta intre 6 ,i 16 ani; copii irlandezi, cuvarsta mtre 6,,1 12, am; e~pll din Colcester, cu varsta intre 6 si 14 ani; adulti dinCol~.es t~r , c~ :ar stamtre 20 , 1 65 de ani; copii din Hong Kong, cu varsta intre 5 si 16 ani;copn britanici sur~l, de 15-16 ani. Actiunile de etalonare au fost desfasurate in anii '70,1 '80, cu exceptia _celor privind copiii si adultii din Colcester, pentru care datelenecesare pentru alcatuirea normelor au fost culese in anii '40. Inutil de precizat caasemenea norme sunt c omplet depasite.

SPM au fost ad?,inistrate ,i pe esantioane americ ane de copii si adolescenti, ia r datelerec?ltate s~~t furmza te de Res.earch Supplement No.3. Dar n ic i ace ste loturi nu re spec tacermta privind reprezentativitatea in plan statistic. Pentru APM normele oferite incadrul Manualului (Ra ven, Court, Raven, 1983a, 1983b) legate de varianta din 1962 suntapro~imate din datele e xistente, Tara a fi prezentate detalii privitoare la esantionulfolosit. Ac~ste norme permit conyertirea scorului brut in scoruri centile, dar numaipe ntr~ ce_nttlele 50, 75, 90 si 95. In cee a ce priveste standardizare a APM pe populatieamenc~na: Raven (1986) prezinta un tabel cu normele realizate in baza unui lot de 300 des tudent i d in cadrul Unive rs itat ii Ca li fornia

in sfa rsit, in ceea ce priveste CPM, editia ultima a Manualului cuprinde mai multeta?ele c u n~rm~ o~linute in urma a ctiunilor de standardizare efectuate in mai multe lari.D!.n ne feric ire msa, fiecare set de norme este ba zat pe un lot de subiecti proveniti dintr-oane geografica restransa, Tara a fi prezentata informat ia r efe ri toa re la carac te ri st ic iledemografice ale lotului. Toate tabelele de norme permit convertirea scorurilor brute inscoruri centile, dar numai pentru c:ntilcle 5, 10, 25, 50, 75, 90 si 95. Pe de alta parte,Rese~rch Supplement No. ~ preZ1~ta tabe le cu norme obt inu te in urma apl ic ari i CPM pelotun de subiecti ce aparun diferitelor cornunitati americane, dar care nu pot fi consi-derate a f i lotur i reprezentative.

Caracteristici psihometrice. Date le privind ace ste caracte ristici sunt preze ntateseparat pentru cele trei categorii de matrice. Astfel, pentru SPM, date Ie de cercetare

TESTE DE GRUP PENTRU MAsURAREA INTELIGENTEI 49

sus lin a tat consiste nta interna, cat si stabilitatea de -a lungul timpului. Concret, valoare afidelitatii split-half este de eel putin .90, iar valoarea fidelitiuii test-retest, re ie si ta d instudiile initiale, variaza in functie de varsta , valorile coe ficientilor fiind intre .83 si .93.

Aceste valori au fost reconfirma te de re zultatele studiilor efe ctuate rna; recent (valoripe ste .80).Re feritor la validitate, va loarea core la ti ilor dint re SPM si tes te le de intel igenta,precum scalele Binet ,i Wechsler, variaza intre .54 si .86. Valorile mai mari vizeazacorelatiilc cu subtestele lnteligentei nonve rbale, respec tiv scalele de perforrnanta. Pe dealta parte, valori relativ mai mici sunt pentru c ore latiile cu testele de achizitie . SPM potfi utilizate pentru anticiparea performantelor academice ale copiilor (valoarea coefi-cientilur ajungand pana la .70) ,i a nivelului ocupational al adultilor.

Date nume roa se sunt oferite ,i in ce ea ce priveste f idel itatea CPM. Studiile efectuatecu referire la fidelitatea split-half (deci consistenta internal au scos in evidenta valorireduse ale coeficie ntilor de c ore latie pentru copiii mici. De asemene a, in ceea ce privestefidelitatea test-retest, Raven ,i colaboratorii sal (1986a, 1986b) au subliniat ca, inambele forme de administrare, valoarea corelatiilor este scazuta (in jur de .65) pentrucopiii cu varsta mai mica de 7 ani. Valori mai mari ale corelatiilor au fost obtinute incadrul studiilor efectuate pe copiii mai mari, cum ar fi, de exemplu: valoa rea .80 pentruun lot de 200 de copii de 9 ani, retestati dupa sase saptamani ; valoarea intre .85 i .92,in urma reaplicarii de trei ori a CPM, la intervale de trei luni, pe un grup de 25 de copiinormali ,i 29 de copii cu tulburari ernotionale, varsta acestora fiind intre 6.5 si 12,5 ani.Concluzia care se degaja din asemenea studii este aceea caCPM au 0 adecvata fidelitatetest-retest numai pentru copiii mai mari de 7 ani.

In ceea ce priveste validitatea, studiile bazate pe metoda analizei factoriale auevidentia t existenta a trei factori, si anume : completarea structurii simple; cornpletare as tructuri i p rin ident itate s i inchide re ; r at ionamentul abs tract bazat pe ana log ii . In te re santeste faptul ca numeroasele studii, efectuate cu subiecti din diferite tari ,i comunitati, auajuns la conc1uzia ca CPM mascara ace la si const ruc t indi fe rent de apa rtenenta cul tura la,ietnica a subiectilor,in sfarsit, in cee a ce priveste APM, datele privitoare lafidelitate sun t baza te pe edi tiadin 1947, ~i a nume: valoarea coeficientilor fide lita tii test-retest varia za intre .76, pe ntrucopiii de 10,5 ani, ,i .91, pentru studentii din colegiu, intervalul dintre momentul testarii,i ee l a l retestarii fiind de sase-opt saptarnani, Ca urmare a acestui fapt, autorii recomandaca APM sa nu fie utilizate pentru copiii cu varsta mai mica de 11 ani. Din nefericire,pentru varianta 1962 a acestor matrice, in cadrul Manualului nu sunt ofe ri te informat iiprivind fidelitatea. De a!tfel, date putine sunt oferite ,i in ceea ce priveste validitateaCPM, studiile fiind efectuate mai ales pe loturi restranse de subiecti.

In conc1uzie, Matrice le Progres ive Raven s- au impus in pract ic a psihodiagnos ticadrept unul dintre instrumentele populare, avand marele avantaj de a fi foarte usor deadministrat si scorat. Interesul manifestat de practicieni >i te ore ticieni este refle ctat cuprisosinta de volumul extrem de mare de informatii recoltate si concentrate inManualulpentru Matric ele Progresive Raven si Scalele pentru vocabu lar (peste 150 de studiiprivind fidelitatea , i validitatea).Desi testul este utilizat in practica de mai multe decenii, ramane in continuareproblema repre zentarivitatii loturilor folosite pe ntru standardizare, ceea ce impune e uneces itate u ti liza rea cu precaut ie a fiecareia dint re cele t re i c ategor ii de matrice (Aylward,1991). Se pare ca, in cazul RPM, in cali tate de test de masurare a rationarnentului


14/29


nonverbal, elementele de sustinere Yin mai mult dinspre practica aplicarii ~i utilizariiefective dec at dinspre domeniul teoriei psihodiagnostice.

Dupa ce am elaborat acest materia l re feritor laMa tr ic el e P rog re si ve Ra ve n, am lua tcunostinta de activitatea unui grup de cerc etatori inimosi din Cluj-Napoca, in frunte cuAnca Dornuta. Este vorba despre standardizarea pe populatia Rornaniei aMatricelorP ro gr es iv e R av en S ta nd ar d P lu s. Mai intai, Anca Dornuta, Mihae la Porumb si CameliaRusu au t radus ~iau adaptat in l imba r oma na doua manua le semna te de J . Raven, J.C. Ravensi J.H. Court (2003a si 2003b). Cu aceste doua surse, psihologul roman are acces atatla tot ceea ce este legat de fundamentarea teoretica privitoare laMatricele ProgresiveRaven, cat si la limitele acestui instrument care au determinat construirea unei noivar iante, ~i anume Ma tr ic el e P rog re si ve P lu s.Ma tr ic el e P rog re si ve S ta nd ard a u fost construite de Rave n pentru a masura una dintrecele doua componente ale factorului g al lui Spearman, ~i anume ab il it a te a educ ti va(~b il itatea d~ a c rea i~~ight-uri noi, de a discerne semni ficatia de confuzie, de a pe rcepe~l de a Ide~tlfica re latii), trasatura sa e se ntiala fiind capacitatea de a genera concepte noi ,In mare m~snra nonverbal~: A doua componenta, abi li ta tea reproductive (capacita tea dea ne reammn ~I de a utiliza conceptele explicite, verbalizate ale unei culturi), estemasurata cu S ca la d e V oca bu la r M ill H ill (M HV ). M a tr ic ele P ro gr es iv e S ta nd ar d au fost aplicate in contexte diferite ~i pe persoane devarste diferite, indiferent de gra dul de educa tie, de nationalit ate sau de sta rea fizica , Inultimul timp insa, practica a demonstrat c a, mai ales pentru a numite cate gorii de va rstates tul nu mai a re pu te re de d iscrimina re , exp lica jia fi ind legata de c re sterea intergenera ti ila nivelul abilitatii e ductive (Raven, Raven, Court, 1998). Asa a apa rut forma S PM P lu slansata in 1998, care cuprinde itemi noi, cu un grad ridicat de dificultate, i care ar eputerea de a d iscrimina int re persoane le cu un nive l c re scut a l abi li ta ti i. Trebu ie ment ionatinsa ca noua va rianta nu si-a pierdut capacita te a de a discrimina subiectii mai putin dota tiintelectual.

In timp ce se lucra la realizarea formei S PM P lu s a testului, s-a realizat i 0 formaParalela care c.ore~~unde

Documents

Psihodiagnoza Aptitud. Si QI