7
1 PROMOVAREA DIALOGULUI SOCIAL IN INDUSTRIA DE TEXTILE, CONFECTII SI PIELARIE - INCALTAMINTE IN NOILE STATE MEMBRE SI IN TARILE CANDIDATE Luminita Albu 1 , Gustavo Gonzalez-Quijano 2 1. INCDTP – Sucursala: Institutul de Cercetare Pielarie Incaltaminte, Bucuresti, Romania 2. COTANCE – Brussels, Belgia ASPECTE GENERALE Dialogul social European este o componenta unica si indispensabila a modelului social European, cu o baza clar definita in tratatul CE. Acesta se refera la discutiile, consultarile, negocierile si asocierile intreprinse de organizatiile sociale partenere, reprezentand cele doua laturi ale industriei (patronatele si sindicatele). La nivel european, dialogul social ia doua forme principale: a dialogului bipartit – intre angajatorii si organizatiile sindicale europene, si a dialogului tripartit care implica interactiunea dintre partenerii sociali si autoritatile publice. Dialogul social european s-a concretizat intr-o varietate de rezultate, incluzand adoptarea a peste 300 de texte comune de catre partenerii sociali europeni. Combinand valori sociale precum responsabilitatea, solidaritatea si participarea, dialogul social european completeaza practicile dialogului social national, existente in Statele Membre. Mai mult, el reprezinta modalitatea esentiala prin care partenerii sociali pot contribui la definirea standardelor sociale europene si joaca un rol important in conducerea Uniunii. Dialogul social la nivel european a obtinut o puternica recunoastere institutionala in Tratatul CE (articolele 138 si 139) si in concluziile unor intruniri cheie ale Consiliului European, notabile fiind cele de la Laeken si Barcelona. Dialogul Social Bipartit, la nivel European, cunoscut de asemenea ca “Val Duchesse” (1985), imbraca forma consultatiilor dintre angajatori si sindicate la nivel European. Consistand in consultatii formale, schimburi de puncte de vedere si negocieri, dialogul social bilateral poate avea loc atat la nivel inter-industrial cat si sectorial . Rolul Comisiei este de a media si facilita discutiile. Mecanismul articolelor 138 si 139 din Tratatul European Consultatiile intre patronate si forta de munca la nivel european sunt clar prevazute in tratatul fondator al UE. ( articolele 138 si 139). Articolul 138 din Tratatul CE prevede obligativitatea consultarii intre partenerii sociali, din toate punctele de vedere ale politicilor sociale prevazute in articolul 137. Procesul de consultare are doua nivele: Inainte de depunerea propunerilor pentru noi politici legislative sociale. Comisia trebuie sa consulte sindicatele si angajatorii asupra directiilor de actiune ale UE. Daca apoi, Comisia considera actiunea recomandabila, trebuie consultati din nou reprezentantii salariatilor si ai angajatorilor in legatura cu continutul propunerii.

PROMOVAREA DIALOGULUI SOCIAL IN INDUSTRIA DE …textil.stfi.de/Seetalpub/download/download_script.asp?filename=1158_1005.pdf · 1 promovarea dialogului social in industria de textile,

  • Upload
    others

  • View
    13

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

1

PROMOVAREA DIALOGULUI SOCIAL IN INDUSTRIA DE TEXTILE,

CONFECTII SI PIELARIE - INCALTAMINTE IN NOILE STATE MEMBRE

SI IN TARILE CANDIDATE

Luminita Albu1, Gustavo Gonzalez-Quijano2

1. INCDTP – Sucursala: Institutul de Cercetare Pielarie Incaltaminte, Bucuresti, Romania

2. COTANCE – Brussels, Belgia

ASPECTE GENERALE

Dialogul social European este o componenta unica si indispensabila a modelului social European, cu o baza clar definita in tratatul CE. Acesta se refera la discutiile, consultarile, negocierile si asocierile intreprinse de organizatiile sociale partenere, reprezentand cele doua laturi ale industriei (patronatele si sindicatele).

La nivel european, dialogul social ia doua forme principale: a dialogului bipartit – intre angajatorii si organizatiile sindicale europene, si a dialogului tripartit care implica interactiunea dintre partenerii sociali si autoritatile publice.

Dialogul social european s-a concretizat intr-o varietate de rezultate, incluzand adoptarea a peste 300 de texte comune de catre partenerii sociali europeni. Combinand valori sociale precum responsabilitatea, solidaritatea si participarea, dialogul social european completeaza practicile dialogului social national, existente in Statele Membre.

Mai mult, el reprezinta modalitatea esentiala prin care partenerii sociali pot contribui la definirea standardelor sociale europene si joaca un rol important in conducerea Uniunii. Dialogul social la nivel european a obtinut o puternica recunoastere institutionala in Tratatul CE (articolele 138 si 139) si in concluziile unor intruniri cheie ale Consiliului European, notabile fiind cele de la Laeken si Barcelona.

Dialogul Social Bipartit, la nivel European, cunoscut de asemenea ca “Val Duchesse” (1985), imbraca forma consultatiilor dintre angajatori si sindicate la nivel European. Consistand in consultatii formale, schimburi de puncte de vedere si negocieri, dialogul social bilateral poate avea loc atat la nivel inter-industrial cat si sectorial. Rolul Comisiei este de a media si facilita discutiile.

Mecanismul articolelor 138 si 139 din Tratatul European

Consultatiile intre patronate si forta de munca la nivel european sunt clar prevazute in tratatul fondator al UE. ( articolele 138 si 139).

Articolul 138 din Tratatul CE prevede obligativitatea consultarii intre partenerii sociali, din toate punctele de vedere ale politicilor sociale prevazute in articolul 137. Procesul de consultare are doua nivele:

� Inainte de depunerea propunerilor pentru noi politici legislative sociale. Comisia trebuie sa consulte sindicatele si angajatorii asupra directiilor de actiune ale UE.

� Daca apoi, Comisia considera actiunea recomandabila, trebuie consultati din nou reprezentantii salariatilor si ai angajatorilor in legatura cu continutul propunerii.

2

Dupa a doua etapa, partenerii sociali europeni pot informa Comisia ca doresc sa deschida negocierile si sa inceapa procesul prevazut in articolul 139.

Articolul 139 se adreseaza negocierilor prin care partenerii sociali europeni pot ajunge la intelegeri in ceea ce priveste politica sociala. In acest mod, sindicatele si patronatele au oportunitatea de a incheia acorduri la nivel european. Negocierile nu pot depasi noua luni decat daca partenerii sociali europeni si Comisia decid de comun acord prelungirea lor. Orice intelegere incheiata de catre partenerii sociali europeni va fi in mod legal obligatorie, dupa implementare.

Implementarea poate lua una din urmatoarele forme:

� Fie partenerii sociali europeni pot solicita Consiliului sa adopte o decizie (in practica, aceasta este o directiva propusa de Comisie). In acest mod, intelegerea devine parte componenta a legii europene.

� Sau partenerii sociali fac propriile organizatii nationale membre responsabile cu implementarea intelegerii conform cu procedurile si practicile nationale relevante. Acestea sunt cunoscute ca „intelegeri autonome”.

Procedurile se aplica atat la nivel inter-industrial cat si dialogului social.

In afara procedurilor de consultare si negociere prevazute in tratat, exista de asemenea un proces autonom de dialog social. Aceasta inseamna ca initiativele sunt dezvoltate independent de catre partenerii sociali europeni fara a se consulta mai intai cu Comisia.

In declaratia la summit-ul european de la Laeken din decembrie 2001, partenerii sociali au cerut autonomie mai mare in ceea ce priveste dialogul social. Aceasta a condus la adoptarea la sfarsitul anului 2002 a unui program de lucru pentru partenerii sociali inter-industrii pentru anii 2003-2005, identificandu-se astfel aspectele ce vor sta la baza negocierilor precum si alte initiative pentru perioada in cauza. Acesta a fost urmat de un nou program pentru perioada 2006-2008. Programe de lucru ce se desfasoara pe unul sau mai multi ani au fost de asemenea adoptate in sectoarele individuale.

Un alt aspect indicand orientarea dialogului social spre o mai mare autonomie, este tendinta crescatoare de a adopta „texte din noua generatie”, ce se caracterizeaza prin faptul ca partenerii sociali europeni fac recomandari membrilor lor si ei insisi se asigura ca acestea sunt implementate la nivel national. Principalele tipuri de astfel de texte sunt activitati-cadru, coduri de conduita si recomandari.

Cresterea autonomiei dialogului social European s-a finalizat prin semnarea/adoptarea unor intelegeri comune autonome care sunt implementate de catre insisi partenerii sociali.

Dialogul Social Sectorial La nivel sectorial, dialogul social a cunoscut o dezvoltare importanta in 1998, cand Comisia a decis stabilirea unor comitete de dialog sectorial ce promovau acest tip de dialog intre partenerii sociali din sectoarele industriale europene. (Decizia 1998-98/500/EC din 20 mai). Documentul continea masuri precise privind infiintarea, reprezentativitatea si modul de actiune al noilor comitete sectoriale, concepute ca organisme centrale pentru consultare, initiative comune si negociere.

Comitetele de dialog social sectorial sunt infiintate respectand autonomia partenerilor sociali. Organizatiile partenerilor sociali trebuie sa aplice impreuna la CE pentru a putea lua parte la dialogul social la nivel european.

3

DIALOGUL SOCIAL SECTORIAL IN TEXTILE-CONFECTII-PIELARIE

Textile si confectii

Parteneri sociali

Reprezentantul lucratorilor Reprezentantul patronatului

ETUF:TCL – Federatia Sindicatelor Europene pentru Textile, Confectii si Pielarie

Euratex – Organizatia Europeana pentru Imbracaminte si Textile

Aspecte generale

Industria de textile si confectii este una din cele mai globalizate din lume. In termeni de productie textilele si confectiile sunt sectoare foarte diferite: sectorul de textile necesita investitii majore de capital, in timp ce sectorul de confectii necesita resurse umane semnificative. In sector predomina IMM-urile si o mare proportie de forta de munca feminina. Productia si locurile de munca sunt caracterizate de un grad mare de concentrare regionala.

In ultimii ani, sectorul a inregistrat o serie de transformari radicale, datorita tendintelor preturilor de productie si cresterii competitiei internationale, care au obligat industria sa se auto-restructureze si modernizeze si sa-si mute productia in tari cu costuri de munca mai mici. (in primul rand in zona Euro Mediteraniana). Importanta crescuta a subcontractarii, relocarea productiei, presiunea pentru restructurare si modernizare a industriei, diferenta de productivitate dintre noile si vechile state membre UE si eliminarea definitiva a sistemului de cote de la 1 ianuarie 2005, se constituie in provocari majore pentru sectorul de textile. Desi trebuie sa faca fata competitiei tarilor cu costuri reduse de munca (in special din Asia), industria europeana de textile si confectii ramane competitiva datorita productivitatii ridicate si punctelor sale forte ca: inovarea, tehnologia, calitatea, creativitatea, designul si moda.

Realizari

Partenerii sociali din acest sector se pot lauda cu o serie de realizari: semnarea unui Cod de conduita european referitor la drepturile fundamentale la locul de munca (1997) si o declaratie comuna asupra stabilirii unei unitati europene de monitorizare a schimbarilor industriale (1999). De asemenea au semnat o contributie comuna in contextul Agendei sociale a Comisiei din 2000 si o alta la Summitul european de la Lisabona (martie 2000). In contextul aderarii de noi state membre, partenerii sociali au organizat un forum economic si social in Polonia (in 2002) si in Bulgaria (in 2004). Au pregatit impreuna un ghid privind acordarea contractelor publice destinat sectorului de textile si confectii. Impreuna cu ILO, partenerii sociali au organizat sesiuni de training cu angajatorii si angajatii din Turcia, avand ca subiect conditiile de munca. In 2005, partenerii sociali din textile si din sectorul de pielarie au lansat proiectul comun de Promovare a dialogului social pentru partenerii sociali din noile State Membre si din tarile candidate. In aprilie 2006, a fost organizata o conferinta la nivel inalt pentru discutarea, restructurarea si managementul schimbarii in sectorul de textile. Implicarea partenerilor sociali in managementul restructurarii continua cu un nou proiect de cercetare care a pornit in 2006. Inca din 2004, partenerii sociali au fost puternic implicati in activitatea Grupului la Nivel Inalt de textile/confectii care pregateste pentru Consiliu si pentru Comisie recomandari de masuri specifice pentru imbunatatirea competitivitatii sectorului.

4

Sectorul de Pielarie

Parteneri Sociali

Reprezentantul lucratorilor Reprezentantul patronatului

ETUF:TCL – Federatia Sindicatelor Europene pentru Textile, Confectii si Pielarie

COTANCE – Confederatia Asociatiilor Nationale ale Tabacarilor si Finisorilor din Comunitatea Europeana

Aspecte generale

Industria de pielarie este una din cele mai globalizate din lume, iar tabacarii europeni sunt puternic dependenti de pietele de materii prime si de export. Tabacariile din UE sunt in marea majoritate intreprinderi mici si medii, detinute de familii. Concentrarea regionala este semnificativa si adesea aceasta industrie joaca un rol cheie in economia locala, fiind creatorul principal de locuri de munca si de buna-stare. Pe baza unor indicatori ca: cifra de afaceri, productie si gradul de ocupare, Italia este pe departe cea mai importanta tara pentru sectorul de pielarie din UE, urmata de Spania. Din industria producatoare totala a UE, industria de pielarie realizeaza 0,18% din productia totala si angajeaza 0,16% din forta de munca. Chiar daca la nivel mondial, cota de piata a UE tinde sa se reduca, industria europeana de pielarie ramane cel mai mare furnizor de piele de pe piata internationala. Dintre toti, sectorul de incaltaminte ramane cel mai important consumator pentru productia tabacarilor din UE, cu o cota de 50% din produs, urmat de industria de confectii (20%), mobila si tapiterie (17%) si de sectorul de marochinarie (13%).

Tabacarii europeni isi adapteaza productia pentru realizarea de piei de calitate ridicata si aliniate la tendintele modei. Modernizarea sectorului este de asemenea o preocupare permanenta pentru tabacarii din UE, toate investitiile fiind directionate spre protectia mediului, reducerea deseurilor, reciclare si recuperarea subproduselor etc.

Realizari

Partenerii sociali au adoptat o declaratie comuna in 1999 asupra cerintelor de pregatire in contextul modernizarii organizarii muncii, imbunatatirea imaginii sectorului si stabilirea unei unitati de monitorizare a schimbarii industriale. In 2000, au elaborat un Cod de conduita cuprinzand drepturile fundamentale la locul de munca si au pregatit o contributie comuna referitoare la provocarile sectorului, pentru summit-urile de la Lisabona (2001), Barcelona (2002) si Brussels (2004). Au organizat in 2002, la Torino in Italia un workshop pe probleme de training si un seminar despre modernizarea muncii in Spania. In contextul aderarii de noi state membre, partenerii sociali au organizat forumuri economico-sociale cu tarile candidate (Ungaria – 2001, Romania - 2002, Poland - 2004). Partenerii sociali au dezvoltat in 2003/2004 impreuna cu SAI (Social Accountability International) un proiect de training pe probleme de drepturi fundamentale la locul de munca, pentru a facilita si implementarea Codului de conduita propriu. In 2005, partenerii sociali din sectoarele de pielarie si textile au lansat proiectul comun de Promovare a dialogului social pentru partenerii sociali din noile State Membre si din tarile candidate.

PROMOVAREA DIALOGULUI SOCIAL AL SECTOARELOR TEXTILE CONFECTII SI PIELARIE

Partenerii sociali europeni din sectoarele Textile, Confectii si Pielarie, EURATEX, COTANCE si ETUF:TCL, au elaborat un proiect (2006-2007) cu sustinerea Comisiei Europene – avand ca scop promovarea dialogului intre partenerii sociali din noile state membre si din tarile candidate. Obiectivul este, in special, consolidarea, dupa caz, a dialogului

5

social sectorial la nivel national, precum si promovarea implicarii totale a partenerilor sociali nationali in dialogul social european. In acelasi timp, proiectul contribuie la consolidarea dialogului social la nivel sectorial in aceste tari. In acest sens, au avut loc doua runde de mese rotunde nationale in 12 tari (prima in ianuarie-februarie 2007 si a doua in aprilie-mai 2007).

Rezultatele proiectului au fost prezentate in 30 si 31 mai 2007 la Conferinta finala organizata la Bruxelles.

Peste 150 de reprezentanti ai membrilor nationali ai organizatiilor sindicale si ale angajatorilor din TCP din Europa, EURATEX / COTANCE si ETUF:TCL, au venit din peste 20 de tari europene pentru a se intruni cu ocazia conferintei finale a proiectului „Promovarea dialogului social sectorial in industria de textile, confectii si piele/tabacire din noile state membre si tarile candidate”.

Majoritatea noilor state membre si tarilor candidate mai duc inca lipsa de structuri eficiente pentru un dialog bi- si tripartit constructiv la nivel sectorial. In cadrul acestor schimbari accelerate carora trebuie sa le faca fata sectoarele de textile, confectii si pielarie, EURATEX, COTANCE si ETUF-TCL au decis sa preia aceasta provocare cu sprijinul Comisiei Europene prin realizarea primului program de acest tip pentru sustinerea si promovarea dialogului social sectorial.

In urma meselor rotunde, care s-au organizat in fiecare stat membru si in tarile candidate, (Estonia, Letonia, Bulgaria, Lituania, Croatia, Slovenia, Republica Ceha, Romania, Ungaria, Polonia, Turcia si Slovacia) s-au semnat 12 planuri de actiune care s-au prezentat in cadrul conferintei.

Directorul general EURATEX , Bill Lakin, a subliniat in sesiunea de deschidere din data de 30 mai ca ”aceasta conferinta a ilustrat in mod clar progresele imense care pot fi atinse atunci cand angajatorii si sindicatele conlucreaza in spirit de bunavointa si determinare. Partenerii sociali trebuie sa intampine in comun provocarile care apar in contextul economic dificil actual.”

Presedintele COTANCE, Jean-Claude Ricomard, a declarat ca „fiecare lucrator are un ambasador pentru meseria sa si produsele sale”.

Secretarul general al ETUF:TCL, Patrick Itschert, a insistat ca dialogul social la toate nivelurile este esential pentru modernizarea economica si sociala a industriei TCP. „Dialogul social nu este doar o parte a acquis-ului comunitar, ci constituie si unul din factorii cheie ai modelului social european pe care si l-ar dori multe alte regiuni din lume”.

Jackie Morin, de la DG Employment, a concluzionat amintind ca modelul european de dialog social mentine echilibrul dintre dialogul tripartit si bipartit. Nivelele interprofesionale cu caracter profesional si sectorial coexista in acelasi sistem, bazate pe o puternica responsabilitate a partenerilor sociali prin respectarea autonomiei lor. El a insistat asupra necesitatii ca toate nivelele sa-si directioneze sinergiile pentru a face ca modelul european sa functioneze.

Pe data de 31 mai, Maria Helena Andre, secretar general al ETUC (Confederatia Europeana a Sindicatelor), a enumerat cele „trei elemente esentiale ale succesului intr-un dialog: increderea reciproca a interlocutorilor, reprezentativitatea si autonomia partenerilor sociali, definirea unei viziuni comune si o agenda comuna”.

Jeanne Schmitt, reprezentant al Business Europ, a subliniat ca „activitatile care sustin dialogul in noile state membre si tarile candidate sunt in fruntea agendei de lucru a partenerilor sociali la nivel interprofesional pentru 2006-2008, tot asa cum au fost si in cel anterior.” Ea a explicat ca una din activitatile proiectului a constat in favorizarea participarii expertilor nationali care au oferit asistenta lingvistica.

6

José Miguel Colera Rodriguez a prezentat structurile, misiunile si sarcinile Comitetului Economic si Social European, subliniind ca acesta considera „dialogul social ca fiind crucial in buna gestionare a schimbarilor industriale”.

In final, Directorul General al Directiei Generale pentru Ocuparea Fortei de Munca, Probleme Sociale si Sanse Egale, Niklaus G. Van der Pas, a incheiat ordinea de zi a conferintei dupa ce delegatii organizatiilor partenerilor sociali din noile state membre si tarile candidate au semnat Codurile de conduita elaborate de ETUF:TCL si respectiv EURATEX/COTANCE in 1997 si respectiv 2000. Semnarea a avut loc si sub auspiciile Dl. Eddy Laurijssen, Director al ILO Office din Bruxelles.

La inchiderea conferintei, s-au impartasit cele mai bune practici intre statele viitoare, noi si vechi membre si s-a lansat oficial pagina web a proiectului (http://www.buildingtrust-tcl.org) ca platforma virtuala de informare si schimb privind dialogul social din noile state membre si tarile candidate pentru sectoarele in cauza. [2]

7

Sectoarele de textile – confectii – pielarie din Romania au fost reprezentate de o delegatie mare compusa din 6 reprezentanti ai patronatelor (FEPAIUS and OP-PINC), 8 reprezentanti ai sindicatelor (PELTRICONTEX FRATIA TU, CONFTEX TU, C.S.I.U. TU, CRAIMODEX TU AND PIELARUL TU) si 1 reprezentant guvernamental din partea MEF.

Planul National de Actiune privind dialogul social in sectoarele de textile – confectii – pielarie din Romania a fost prezentat de doamna Maria Grapini din partea FEPAIUS si de domnul Ilie Rosu din partea sindicatelor.

Dupa finalizarea cu succes a primului proiect de Promovare a dialogului social in textile-confectii si pielarie, partenerii sociali EURATEX, COTANCE, CEC si ETUF:TCL, au pornit un proiect de tip „follow-up” cu durata de un an (2008). Acest nou proiect cuprinde pentru prima data si sectorul de incaltaminte, reprezentat de CEC pentru angajatori si de ETUF:TCL pentru sindicate.

Acest nou proiect are ca scop dezvoltarea si aprofundarea primului proiect integrat din textile, confectii si pielarie, prin organizarea de seminarii si schimburi de experti, cat si prin imbogatirea, animarea si updatarea portalului existent, astfel incat acesta sa devina un adevarat instrument interactiv pentru imbunatatirea dialogului social sectorial in Europa.

Proiectul va consta in:

� Analiza si sinteza situatiei aplicarii planurilor nationale adoptate in cadrul primului proiect european integrat;

� Doua runde de vizite de schimb de experienta, cu durata de cate o saptamana, a delegatiilor partenerilor sociali din noile state membre si din tarile candidate (Polonia, Republica Ceha, Lithuania, Letonia, Estonia, Slovenia / Romania, Bulgaria, Turcia, Slovacia, Ungaria, Croatia) in trei vechi state membre (Anglia, Belgia si Italia) (in martie si in mai 2008);

� Seminarii interactive de training la nivel national;

� O conferinta finala (la mijlocul lunii noiembrie 2008) in care se va realiza evaluarea acestor seminarii cat si a aplicarii programelor nationale de actiune.

BIBLIOGRAFIE

1. http://ec.europa.eu/employment_social/social_dialogue/ sectoral_en.htm

2. http://www.buildingtrust-tcl.org

3. http://www.euroleather.com

Aceasta lucrare a fost elaborata cu suportul Uniunii Europene. Continutul este responsabilitatea exclusiva a OP PINC si nu reflecta opiniile Uniunii Europene.