Proiectului pilot Ghid practic - smallscalefishing.eusmallscalefishing.eu/ro/wp-content/uploads/2016/11/Handbook_2_ro_pass.pdf · MArE Afaceri Maritime și Pescuit FARNET Rețeaua

Ghid practicde bune practicipentru reprezentanții pescuituluicostier la scară mică

Proiectului pilot„Măsuri de sprijinirea pescuitului

la scară mică”

Conform Contractului de asistență financiară nerambursabilă

de Uniunea Europeană: MARE/2014/04 – SI2.724176

Ghid practicde bune practici

pentru reprezentanții pescuitului costier la scară mică

2016

2

Casetă editorială:SP Consult BG LtdShumen 9700, stradă Vasil Levski, nr. 29, bl.2e-mail: [email protected]://smallscalefishing.eu/

Pozele: Dimitar Rusev

Editura: Strategma Agency ltd.

2016All rights reserved

3

Cuprins

1. Introducere 5

2. Ce sunt bunele practici și cum se folosesc 7

3. Ce înseamnă „multifuncționalitate“ în contextul pescuitului la scară mică 9

4. Ce distinge o anumită practică ca fiind „bună” și de ce depinde succesul ei 11

5. Bune practici în turismul de pescuit 12

6. Bune practici în activitățile de mediu 25

7. Bune practici cu scopul asigurării unei valori adăugate 31

8. Bune practici pentru programe de dezvoltare a sectorului de pescuit 39

9. Concluzii 43

Literatura utilizată 44

4

Abrevieri utilizate

PSM Pescuit la scară mică (pescari)

FEPAM Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

UE Uniunea Europeană

Ti tehnologii informationale

GALP Grupuri de acţiune locală pentru pescuit

OnG Organizație Non-guvernamentală

MArE Afaceri Maritime și Pescuit

FARNET Rețeaua europeană a zonelor pescărești

5

1. INTROdUCERE

Această ediție este rezultatul realiză-rii Proiectului pilot: „Măsuri de sprijini-re a pescuitului la scară mică“ în cadrul Contractului de asistență financiară ne-rambursabilă de la Uniunea Europeană: MARE/2014/04 – SI2.724176 и „S P CON-SULT BG” OOD.

Asistența financiară se asigură în vederea creșterii conștientizării publicului despre rolul pescuitului la scară mică în viitoarele decizii cu privire la politicile respective la nivel național și european, prin adoptarea unor bune practici potrivite pentru regiu-nea bazinului Mării Negre.

În cadrul proiectului în primul rând se prevede stabilirea Asociației europene a pescarilor din Marea Neagră, efectuarea unor analize și studii, prin urmare se vor scrie manuale, articole ș.a. care să ajute sectorul cercetat. Vor fi instruiți și infor-mați peste 130 de reprezentanți ai pescu-itului la scară mică din Republica Bulgaria și România. Se mai prevede schimb de experiență în Regatul Unit, fiind o țară cu tradiții puternice în acest domeniu.

Publicația este destinată reprezentanți-lor organizațiilor micilor pescari și a altor părți interesate din acest sector. În ea

este reflectată doar poziția autorului, Comisia nu poartă răspundere pentru utilizarea informațiilor conținute de aceasta.

Acest ghid prezintă bunele practici legate de oportunitățile de activități și venituri pentru pescarii la scară mică în condițiile resurselor de pește scăzute, cererii cres-cute de produse de pește la scară globală și necesității de diversificare a fermelor cu scopul depășirii caracterului sezonier al veniturilor. Acesta analizează natura bunei practici și ce o face astfel și ofe-ră orientări pentru adaptare și utilizarea experienței străine care și-a dovedit efi-ciența.

Ghidul introduce termenul de „multifunc-ționalitate“, pe care se bazează înțelege-rea bunei practici în domeniul pescuitului la scară mică în Uniunea Europeană. Prac-ticile sunt prezentate sub forma de tabele pentru ușurință de utilizare și conțin o tri-mitere la o sursă electronică de informații acolo unde există aceasta. Acestea sunt grupate tematic în patru domenii majore: turism de pescuit, activități de mediu, asi-gurarea unei valori adăugate a activității și producției și programe de dezvoltare a sectorului de pescuit.

6

Selecția practicilor este făcută cu argumentul principal pentru rele-vanța în condițiile malului Mării Negre și bazinului fluviului Dună-rea. Din cauza aceasta predomină inițiativele din Zona Mediterană.

7

2. CE SUNT bUNELE PRACTICI șI CUM SE FOLOSESC

În activitatea noastră cu toții îndeplinim anumite roluri profesionale într-un anu-mit mod. Cel mai des moștenim un fel de practici și de-a lungul timpului formăm niște obiceiuri care ne fac să continuăm să facem lucrurile așa cum au fost făcu-te întotdeauna. Rareori punem la îndoia-lă modul în care acționăm și dacă acesta continuă să fie cel mai bun sau cel puțin potrivit.

Abordarea bunei practici pune întrebarea „de ce” la nivel strategic și operațional. În natura lor acestea sunt idei pentru cel mai eficient sau rațional curs de acțiune într-o anumită situație, prezentate ca linii directoare.

Pentru a deveni o bună practică, o meto-dă trebuie să fie:

• măsurabilă, ceea ce înseamnă că există obiective clare și progresul în realizarea acestora poate fi măsurat.

• Vizibil reușită, nu doar prin obține-rea unor rezultate bune, ci și prin

înregistrarea unui progres mai mare în atingerea obiectivelor decât cele mai multe cu obiective similare.

• Potrivită pentru recreare, adică structurată și documentată în măsu-ră suficientă, ca să poată fi îndepli-nită într-un alt loc.

Indiferent cât de bine este înregistrat pro-iectul și cât de bine este explicată filozo-fia sa însă, rareori este posibil ca acesta să fie recreat în mod exact. Comunitățile și oamenii din acestea diferă prin carac-terul, cultura lor și în multe alte moduri. Această întotdeauna influențează aplica-rea unor metode și tehnici și rezultatele lor. De asemenea, câteodată succesul de datorează abilităților și meritelor indivi-duale ale unui lider concret, iar acest lu-cru este aproape imposibil de recreat.

Neapărat trebuie să răspundem la între-barea dacă metoda, programul sau tehni-ca au un sens în contextul realității noas-tre proprii și dacă acestea pot fi adaptate

buna practică:

• este o tehnică sau o metodologie care și-a dovedit fiabilitatea prin experiență și/sau lucrări de cercetare;

• a dus la rezultatul dorit și în mod durabil dă rezultate excelente;

• este o soluție care aduce beneficii și este profitabilă pentru toate părțile interesate.

8

astfel încât să se înscrie în această reali-tate. După aceea trebuie să considerăm dacă buna practică urmărește aceleași obiective ca și cele pe care ni le-am pus. Doar faptul că este o bună practică în același domeniu înseamnă că are aceleași obiective și că corespunde cu structura și filozofia organizației sau inițiativei, care o va aplica.

Este foarte important înainte să decidem să introducem o bună practică să fim conștienți ce este necesar ca aceasta să poată fi aplicată din punct de vedere al resurselor – resursele financiare, oame-nii, abilitățile. Este posibil ca aceasta să funcționează bine, dar resursele necesare pentru implementarea sa să nu corespun-dă cu posibilitățile organizației sau comu-nității noastre.

Caracteristici distinctive ale bunei prac-tici sunt:

• Ea este completă, adică cuprinde toate aspectele ale situației.

• Ea reacționează la nevoile și schim-bările în circumstanțe și condiții.

• Ea adresează problemele și oamenii în contextul lor – istorie, comunitate ș.a.

• Ea adresează motivele de bază și nu doar simptoamele problemei.

• Ea are o misiune clară și se ține de aceasta.

• Ea se dezvoltă în timp în conformita-te cu nevoile.

De ce să folosim bune practici?

Un răspuns posibil este că aplicarea unei metode sau a unui program care sunt verificate și s-au dovedit ca fiind reușite mărește șansele noastre să ne atingem obiectivele și are potențialul să facă viața noastră mai bună.

Un alt motiv este că lucrul verificat mai ușor motivează oamenii pentru acțiune, depășește scepticismul lor și câștigă sprijinul lor.

Eficiența dovedită mai ușor primeș-te finanțare deoarece poate demon-stra un rezultat obținut.

Buna practică dă răspunsuri în-trebărilor care apar în timpul planificării: când folosim o meto-dă care este structurată și bine documentată, îndeplinirea este foarte ușoară. În plus, sursele sunt cunoscute și întotdeauna există posibilitatea de a ne con-sulta cu acestea dacă este nevo-ie.

Și lucrul cel mai important și aparent – știm că buna practică dă rezultate, deoa-rece ea le demonstrează anume în condi-țiile de care ne interesăm.

Cum să începem? Prin determinarea re-zultatelor pe care am dori să le obținem. Doar astfel vom fi siguri că alegem practi-ca cea mai potrivită pentru noi.

Este important să mai fie luate în con-siderare caracteristicile culturale. Chiar dacă este excepțională prin natura sa, buna practică întotdeauna este destinată pentru o anumită populație care poate fi foarte diferită de noi și din cauza aceasta să nu funcționeze.

9

„Multifuncționalitate“ în contextul pes-cuitului la scară mică este un Concept perceput ca una din soluțiile pentru de-pășirea scăderii veniturilor și a angajării din sectorul de pescuit și a posibilității de diversificare a activităților în toată lu-mea. Aceasta oferă pescarilor, familiilor lor și altor membri ai comunităților lor posibilitatea de surse suplimentare de an-gajare și venituri și poate asigura servicii care să ajute regiunilor să se mențină ca niște locuri de viață, pescuit și locuri de muncă bune.

3. CE îNSEAMNă „MULTIFUNCțIONALITATE“ îN CONTExTUL PESCUITULUI LA SCARă MICă

Multifuncționalitate înseamnă activități care se integrează la pescuitul ca o acti-vitate principală, și nu înlocuirea sa cu o altă activitate.

Mai concret aceasta este:

1. Diversificarea principalelor activități de producție (de exemplu tehnici și unelte de pescuit noi), adică diversifi-carea în cadrul sectorului de pescuit;

2. Diversificarea activităților din lanț a valorii în pescuit (în special produse care adaugă valoare, cum ar fi vânzări directe, strategii de marketing, ș.a.);

3. Activități noi – adică pescarii continuă să primească venituri din pescuitul tradițional, dar și din turismul de pes-cuit, restaurante, catering;

4. Diversificarea spre sectoare care nu sunt direct legate de pescuit, cum ar fi ecologia, cercetarea, serviciile soci-ale, sursele de energie regenerabile.

10

În sectorul de pescuit diversificarea tre-buie să reducă dependența de pește ca o resursă principală și să asigure o soluție pentru cei afectați de măsurile restricti-ve. Ea nu înlătură activitățile de pescuit din portofoliul veniturilor, ci îl comple-tează cu activități noi – surse de venit.

Tendința globală de creștere a presiunii asupra resurselor de pește face diversi-ficarea o necesitate și sporește interesul de bunele practici pentru îndeplinirea sa. Cea mai mare provocare cu care se con-fruntă acest proces sunt prejudecățile, de exemplu că:

• Pescarii nu vor renunța la pescuit din motive culturale;

• Pescarii sunt specializați și practică pescuit doar cu titlu profesional;

• Pescarii sunt incapabili să își diver-sifice activitățile cu alte activități pentru a genera venituri;

• Diversificarea veniturilor nu se îmbi-nă cu gestionarea durabilă a resurse-lor naturale.

Este adevărat că pentru comunitățile de pescuit este caracteristică reticența

la schimbările legate de trecerea la activități noi, deoarece patrimoniul lor

cultural este conservativ și orientat spre tradiție. Cele mai semnificative

schimbări până acum sunt înregistrate în țările dezvoltate (din Europa

de Nord), unde atitudinea este în principiu pozitivă față de inovări și

posibilitățile noi de venituri se acceptă ca o provocare.

bunele practici sunt dovada că aceste prejudecăți ar putea fi depășite.

11

Factorii cheie de succes al introducerii unor activități noi de generare de veni-turi sunt:

• Includerea activă a părților interesa-te;

• Încurajarea unor diferite modele de asociere;

• Durabilitatea mediului;

• Abilitarea grupurilor vulnerabile;

• Valorizarea produselor locale;

• Legătura directă între producția și activitățile de cercetare desfășura-te.

Elementele comune prezente în poveștile de succes sunt:

• Implicarea directă a pescarilor mici și a comunității lor (femei, părți in-teresate, cooperative, asociații ș.a.) indiferent de ce tip de activități su-plimentare sunt aplicate. În cele mai multe cazuri procesul de diversifi-care duce la îmbunătățirea reală a veniturilor și condițiilor de viață a pescarilor.

• Sprijinul financiar și tehnic este esențial pentru începutul procesului de diversificare. Fără el perspecti-vele de succes sunt foarte mici.

Procesul de diversificare a sectoru-lui de pescuit cu alte activități din întreaga lume au loc de-a lungul lan-țului valoric, inclusiv captura, prelu-crarea, comerțul, atât în pescuitul de mare cât și în cel în apă dulce.

In Europa, diversificarea este bine dezvoltată, în special în zonele de nord, inclusiv cu privire la coope-rarea cu organizațiile de cercetare, programele de conștientizare, tu-rism, servicii de mediu.

4. CE dISTINGE O ANUMITă PRACTICă CA FIINd „bUNă” șI dE CE dEPINdE SUCCESUL EI

12

Serviciile de turism reprezintă aproximativ 12% din totalul an-gajării în UE, iar activele turistice a satelor de pescuit sunt o posibilitate pentru diversificare. În perioada de programare precedentă proiecte pentru acest tip de diversificare sunt fi-nanțate în cadrul Axei 4 FEP, gestionate de GALP (Grupuri de acțiune locală pentru pescuit) sub supravegherea FARNET (Re-țeaua UE a zonelor pescărești).

Practicile obișnuite ale turismului de pescuit sunt activități care însoțesc pescuitul sau legate de mare și de coastă, care prezin-tă interes pentru vizitatori. Ele permit pescarilor să își extindă activitatea și să aducă venituri suplimentare. În plus, astfel se îmbunătățește vizibilitatea activității de pescuit și valorii sale pentru societate.

Turismul de pescuit acoperă o gamă largă de activități în afa-ră de pescuitul în sine: scufundarea, observarea vieții marine, vizite la saturi de pescuit și faruri, muzee și evenimente mari-ne. Acestea sunt o parte din așa-numita „economie albastră” și constituie activitățile de diversificare cu cea mai mare creștere.

5. bUNE PRACTICI îN TURISMUL dE PESCUIT

13

• Îmbunătățirea condiției vaselor de pescuit este esențială pentru intro-ducerea unor activități turistice. Acestea trebuie renovate sau adap-tate la cerințele de siguranță, să se mențină curate, moderne și cu un anumit grad de confort.

• Este nevoie da personal instruit pen-tru desfășurarea activităților de tu-rism; cei angajați în acestea trebuie să capete cunoștințele și abilitățile necesare. Pentru a se consolida ser-viciul oferit, este nevoie de o calita-te înaltă.

• Este nevoie de o campanie printre populația locală pentru îmbunătăți-rea atitudinii față de vizitatori.

• Trebuie să se identifice avantajele locale, să se ia în considerare resur-sele disponibile și să fie abordate în mod inovativ. Turismul este tot mai mult determinat de dorința de a în-văța ceva nou si de a descoperi noi experiențe.

• Trebuie să se găsească o „ofertă uni-că” bazată pe caracteristici istorice ori culturale.

• Trebuie să se folosească canale tra-diționale și electronice de marketing și formate diferite, odată ce sunt studiate caracteristicile și obiceiuri-le segmentelor țintă de consumatori.

• Locurile de pescuit se pot uni cu scopul desfășurării unor campanii de publicitate comune.

• Trebuie să se caute moduri de pre-lungire a sezonului turistic care este prea scurt în Europa, prin organiza-rea unor festivaluri și evenimente gastronomice, crearea unor muzee, saturi tematice ș.a.

Proiectele implementate pe parcursul perioadei precedente de programare 2007-2013, au arătat că:

14

Bună practică Dania

Regiunea Insula Fin

Anul iulie 2009 – ianuarie 2011

Sectorul Turism (turism de pescuit, activități de vacanță și de învățământ)

Fermă de pescuit (captura de pește sălbatic pentru populare)

Gestionarea fermei de pește (plan de gestionare, sinergie cu GALP și organizații de producători)

Participanții GALP Fin

beneficiarii direcți industria turistică

Referința www.seatrout.dk

descrierea scurtă a activităților

Această inițiativă a 10 municipii daneză Funen, numită „Păstrăv de mare din Fin” a primit finanțare în cadrul Axei 4 FEP pentru dezvoltarea unei pagini web pentru popularizarea insulei ca un loc de pescuit de vacanță de păstrăv de mare. Pagina multilingvă furnizează informații suficiente și de calitate care să promoveze insula ca un loc atractiv, „cel mai bun pentru pescuit la mal”. Activitățile includ strânsă colaborare cu pescarii pentru reducerea impactului pescuitului lor asupra resurselor de pește locale și sprijinul pentru crearea unei crescătorii locale care să ajute la creșterea populației de păstrăv de mare.

Posibilități de aplicare

Proiectul poate fi aplicat în zonele cu potențial de pescuit de vacanță și de turism. El are nevoie de o bună cooperare între părțile interesate locale (publice și private), un angajament ferm față protecția mediului și dezvoltarea economiei locale. Acesta este un bun exemplu de proiect pentru turism integrat care oferă vizitatorilor informații nu numai despre posibilitățile locale de pescuit, ci și despre locurile de cazare și mâncare și despre transportul local.

15

Factori cheie Planul de afaceri este concentrat pe:

• Dezvoltarea unei pagini web pentru promovarea insulei ca un loc de pescuit de vacanță;

• Cooperarea strânsă cu pescarii profesioniști pentru a reduce impactul activităților lor asupra mediului și organizarea unei crescătorii pentru repopulare;

• Turism integrat, care informează vizitatorii despre tot ce este legat de șederea lor pe insulă.

Regiunea Kolga-Jaani, lacul Vortsjarv

Anul februarie 2010 – februarie 2011

Sectorul Turism (turism de pescuit, activități de vacanță și învățământ

Participanții Liderul proiectului este Fundația Vortsjarv, întemeiată în anul 2000 cu scopul organizării planificării comune a dezvoltării regiunii Vortsjarv. Fundația este condusă de un consiliu de 7 membri desemnați de către cele șapte municipii care se învecinează cu lac.

beneficiarii direcți Agenți turistici, municipiile

Referința www.vortsjarv.ee

buna practică Estonia

16


Obiectivul principal al proiectului este de a dezvolta potențialul turistic al regiunii Joesuu, o regiune la nord de lacul Vortsjarv, asigurând condiții de turism de pescuit și folosind cultura și tradițiile de pescuit. Se creează un mediu antreprenorial de sprijin și cu ajutorul produselor turistice orientate spre pescuit sunt atrași vizitatori în regiune. Produsele turistice includ excursii pe o barcă de pescuit veche cu demonstrări de metode și mijloace de pescuit vechi. Proiectul este un bun exemplu pentru cum „istoria” pescuitului din regiune (pescari, bărci de pescuit, unelte, viața pescarului, satele de pescuit și peștele în sine) pot forma strategia principală pentru dezvoltarea turistică.


Cheia succesului unei astfel de inițiative este cooperarea dintre părțile participante care pot furniza un produs diversificat dezvoltat și oferit într-un mod coordonat. Proiectul a arătat cât de multe lucru pot fi făcute cu resurse minime când participanții sunt gata să înceapă cu puțin și să-și păstreze concentrarea pe obiectivele de lungă durată. Investițiile inițiale mici de cumpărare a unor veste de salvare pot părea nesemnificative, dar cu ajutorul lor sunt satisfăcute cerințele de bază care dau posibilitatea de a desfășura următoarele activități. În plus, proiectul demonstrează cum o echipă activă care urmărește procedurile corecte poate să-l ducă la succes și să-i gestioneze finanțele bine.

Factori cheie Planul de afaceri al acestui proiect este concentrat pe:

• dezvoltarea turismului de pescuit pe baza tradițiilor și culturii de pescuit locale;

• un mediu antreprenorial de sprijin, atragerea vizitatorilor cărora îi place experiența de călătorie cu o barcă veche și metodele și uneltele de pescuit tradiționale.

17

Buna practică FRANțA

Regiunea Le Var, Coastra de Azur

Anul 2010 – 2011


Participanții Comitet de direcție care include:

• directorul direcției afaceri maritime al provinciei Var;

• Reprezentant al Departamentului de gestionare a apelor marine al regiunii;

• Reprezentant al Biroului de Agricultură, Ape și Păduri din provincia Var;

• Reprezentant al departamentului economic al comisiei interdepartamentale Toulon-Provence-Marea Mediterană;

• Președintele Comitetului Local de Pescuit și Acvacultură;

• Reprezentant al serviciului ecologic al lui Saint-Raphael

• Reprezentant al departamentului turistic al provinciei Var.

larg parteneriat public-privat care reunește organizații de pescuit, agenții turistice, organizații de cercetări marine, organizații de mediu, servicii responsabile ale regiunii și provinciei

beneficiarii direcți Organizații de pescuit, agenți turistici

Referința www.marcopolo.asso.fr


Acest proiect acceptă experiența în turismul de pescuit din Italia și o adaptează la contextul lui Var, Franța. Acesta nu numai creează o activitate turistică specifică care răspunde la specificul pescuitului din regiune, ci și include participanții necesari pentru promovarea modificărilor legislative necesare pentru popularizarea activității de-a lungul întregii coaste franceze.

18

Добра практика от ИТАЛИЯ


Turismul de pescuit este printre primele idei care apar în legătură cu diversificarea, iar metodologia Pescatourisme 83 are mare potențial de transfer în alte părți. Cu toate acestea este important de menționat faptul că acest potențial nu este nelimitat, ca să compensează mulțimea de dificultăți existente în sectorul de pescuit și nu este neapărat potrivit pentru toate regiunile. Pentru a fi aplicată metodologia este necesar:

• definirea clară a contextului, necesităților regiunii și publicul-țintă;

• descoperirea abordării corecte la necesități și participarea reală a partenerilor;

• adaptarea metodologiei la scopuri concrete.

Pescatourisme 83 deja a atras interesul a patru alte GALP-uri franceze care au luat măsuri pentru introducerea programului pe teritoriul lor.


• crearea unei activități turistice specifice care reflectă tipul de pescuit în regiune;

• crearea unui mediu antreprenorial de sprijin, atragerea vizitatorilor cărora îi place experiența de călătorie cu o barcă veche și metodele și uneltele de pescuit tradiționale.

19

Regiunea Orbetello, Toscana

Anul 2015


Participanții Pescarii din Orbetello

beneficiarii direcți Pescarii și consumatorii

Referința www.fondazioneslowfood.com


Conservarea peștelui în Orbetello probabil a fost adus de spaniolii care în secolul 16 afumau și marinau anghile și alte pești cu escabeche, marinată cu oțet. Un produs tradițional din Orbetello este botarga, care se prepară prin înlăturarea cu atenție a icrelor gri al barbunului și punerea în sare pentru câteva ore. După aceea se lasă să se usuce. Moale și cu culoare aurie, botarga este foarte gustoasă tăiată în fileuri subțiri și stropită cu ulei de măsline extra virgin și o picătură de lămâie.

Pescarii din Orbetello care produc botarga sunt peste 58: ai lucrează împreună într-o cooperativă, au un laborator de prelucrare și gestionează un magazin și o piață de pește. În plus, ei cresc biban de mare și doradă pentru populare și mai produc file afumat din anghilă. Mai au și un restaurant mic cu vedere la lagună, unde servesc peștele pescuit în aceeași zi, pregătit „în stil orbetelesc”.În ultimii ani ai au început să ofere serviciul turism de pescuit: turiștii pot vedea laguna cu o barcă specială până la dig, unde se unesc apele de mari și de râu și unde se adună barbunul. Barbunul se prinde pe tot parcursul anului, dar punctul culminant este în august și septembrie.

Buna practică iTAliA

20


Cooperativa pescarilor, cu sprijinul lui Slow Fish creează un grup comun de acțiune care să le ajute să îmbunătățească calitatea și valoarea de piață a produselor lor, menținând în același timp viabilitatea și habitatul fragil al lagunei. Slow Fish este atât o campanie, cât și un eveniment: ea promovează o abordare diferită a lanțului de producție care se bazează pe respect față de producători, calitatea peștelui, cultura și tradițiile legate de pescuit și de pregătirea peștelui. Slow Fish este o parte din rețeaua mai largă internațională denumită Slow Food.

Cea mai bună abordare pentru aplicarea acestei practici este consultarea cu organizația.

Factori cheie 58 pescari din Orbetello participă la producerea de botarga. Ei:

• sunt organizați într-o cooperativă;

• au un laborator de prelucrare;

• au un magazin și o piață de pește;

• cresc biban și doradă pentru repopulare;

• mai produc și fileuri afumate de barbun și anghilă;

• au un mic restaurant;

• oferă serviciul turism de pescuit în lagună cu o barcă specială;

• sunt sprijiniți de organizația Slow Fish

21


Regiunea Marina di Carrara, Toscana

Anul 2015


Participanții Radoslava Petrova, pescar

beneficiarii direcți Pescarii și consumatorii


Radoslava Petrova începe lucru ca administrator al cooperativei pescarilor profesioniști Maestrale. Acum ea este căpitanul unei bărci de pescuit împreună cu patru alte femei pescari: Sabrina, Cristina, Ilaria și Carolina. Ele au creat cooperativa „Bio & Mare“, singura cooperativă de femei de pescuit din Italia. Cele cinci femei ies în fiecare zi pe mare ca să-și arunce plasele. Echipa realizează întregul lanț de producție de la mare la masă, vânzând captura sa direct consumatorilor. Partea care rămâne nevândută se prelucrează în sosuri în combinație cu legume bio, cum ar fi roșii bio fără conservanți adăugați.


Radoslava Petrova a emigrat din Bulgaria în orașul de coastă Marina di Carrara în Toscana. Ea a decis să se apuce de pescuit și după câțiva ani a primit licență de conducere de barcă și a creat o abordare nouă. În anul 2011 a devenit fondator al cooperativei sale unice de pescuit cu ideea de a-i ajuta pe ceilalți care are nevoie. Ideea este aplicabilă pentru femeile din întreaga Europa, dacă au dorința pentru o astfel de activitate.

Factori cheie Prima și singura cooperativă de pescuit de femei din Italia ale cărei membre:

• pescuiesc pe mare în fiecare zi;

• închide cercuitul de la captură la masă;

• vând direct consumatorilor;

• prelucrează peștele nevândut pentru sosuri în combinație cu legume bio.

22

Buna practică GrECiA

Regiunea Întregul teritoriu al Greciei

Anul 2015

Sectorul Turism (turism de pescuit, activități de vacanță și învățământ)

Participanții Direcția generală „Pescuit și acvacultură“, pescarii din Agim

beneficiarii direcți Pescari

Referința http://fishingtrips.gr


Pagina http://fishingtrips.gr adună într-un loc informații cu privire la serviciile oferite în Grecia entuziaștilor pentru aventuri pe mare și îi ajută pe turiști să-și rezerve excursii de pescuit la câteva destinații turistice. Fishingtrips.gr conține o bază de date ale unor nave de pescuit profesionale care primesc turiști la bord pentru vizitarea obiectivelor turistice de pe mal și pentru cunoașterea și „gustarea” unor diferite regiuni de coastă. Harta interactivă permite găsirea ușoară a locurilor unde sunt oferite servicii și contact direct cu oamenii care se ocupă de aceste activități.

În plus, pagina mai conține și noutăți, galerie foto, prognoza meteo și rețete.

23


Obiectivul autorilor paginii este dezvoltarea turismului din Grecia și în același timp sprijinirea veniturilor pescarilor care sunt partenerii inițiativei. Aceasta este un portal a cărui funcționalitate dă posibilitatea turiștilor să planifice în întregime călătoria lor online (cazare, restaurante, magazine, program, inclusiv pescuit) în locurile de care se interesează.

După mulți ani de dispute juridice și politice a fost adoptată o lege care determină condițiile și regulile de dezvoltare completă a turismului de pescuit. Mulțumita regulamentului nou pescarii profesioniști pot aplica pentru licență care le permite să transporte pasageri pentru agrement sau pescuit.

Adoptarea acestei practici necesită o cooperare bună între operatorii turistici pe de o parte și între ei și instituțiile pe de alta.

Factori cheie Fishingtrips.gr oferă o bază de date a navelor de pescuit profesionale, care pot lua pasageri la bord cu scopul unor călătorii de agrement, pescuit și vizite ale obiectivelor turistice de pe mal.

24

Buna practică Cipru

Regiunea Zigi

Anul 2012


Participanții Pescarii din Zigi

beneficiarii direcți Turiști

Referința www.zygiboatadventures.com


Satul de pescuit Zigi din regiunea Larnaca are o coastă frumoasă și o rezervație de pește nou construită care este ideală pentru plimbare și observare cum pescarii locali pescuiesc. Mulțumita inițiativei „Aventură cu barcă în Zigi”, cofinanțată de Fondul European pentru Pescuit și Agenția de Dezvoltare a Regiunii Larnaca, vizitatorii pot participa la pescuitul tradițional local. Turiștii călătoresc cu barca de pescuit tradițională din care un pescar local își aruncă undițele pentru pescuitul de dimineață. Se vizitează peșteri și golfuri în timp ce un ghid profesionist povestește despre mare și istoria pescuitului de pe insulă. Pachetul mai include și scufundare.


Succesul acestei inițiative este legat de prezența turiștilor în regiune. De aceea inițiativa este activă timp de câteva luni pe an. În plus, utilizarea mediilor sociale și paginilor web trebuie să încearcă să atragă pe clienții potențiali care intenționează să-și petreacă vacanța în regiune.

Factori cheie Satul Zigi din regiunea Larnaca se poate lăuda cu peisaje frumoase de coastă și o rezervație de pește nou construită, iar vizitatorii au acces la o experiență originală de pescuit. Proiectul arată diferitele moduri posibile de adaptare a cunoștințelor și experienței pescarilor, realizând legătura dintre ei și teritorii.

25

La al patrulea Congres Mondial de Pescuit în anul 2004 Daniel Pauly pune întrebarea „Cum știința în domeniul pescuitului și biologiei de conservare pot fi făcute compatibile?” și răspunde, „Dacă fiecare parte acceptă esența celeilalte, adică faptul că pescuitul trebuie să rămână un domeniu de activitate care asigură angajare, iar ecosistemele acvatice și biodiversitatea lor trebuie conservate.”

În această direcție sunt prevăzute și adoptate o mulțime de măsuri de restaurare și menținere a lanțului alimentar în zonele de pescuit. Astfel sunt purificarea apelor de poluare, creșterea peștelui pentru menținerea populației, crearea unor rețele și colaborări între organizațiile de mediu și de pescuit.

După părerea ecologilor marini poluarea și schimbările climatice sunt motivele principale pentru reducerea fără precedent a cantității de pește din mări. Pescuitul excesiv de asemenea schimbă modul în care funcționează ecosistemele. Restaurarea populațiilor de pește se poate realiza numai în cazul în care se atinge o înțelegere a tuturor efectelor, umane și naturale, asupra dinamicii lor.

Pentru acest scop comunitățile de pescuit pot realiza mai multe inițiative.

6. bUNE PRACTICI îN ACTIvITățILE dE MEdIU

26

Buna practică pOrTuGAliA

Regiunea Aveiro

Anul ianuarie 2012 – ianuarie 2014

Sectorul Servicii de mediu (gestionarea zonelor de mare protejate, colectarea de date/mostre, cercetări științifice, protectorii mării, recuperarea petrolului scurs, gestionarea/eliminarea deșeurilor, reducerea poluării)

Participanții Pescari, cercetători

beneficiarii direcți Pescari

Referința www.regiaodeaveiro.pt


Pescarii din Aveiro participă la măsurile de conservare a mediului înconjurător pentru a sprijini restabilirea unei specii marine care a avut în viabilitate economică trecut: anghila europeană. Participarea lor permite cercetătorilor să progreseze mai repede cu cercetările lor și dau pescarilor un rol la măsurarea mărimii pasajelor de anghile și posibilitatea de a propune măsuri de conservare.


Reglementarea Europeană pentru restabilirea populației de anghilă europeană este aplicabilă pentru toate statele membre UE. Acest exemplu de includere a sectorului de pescuit local (în cercetarea interdisciplinară, transferul de cunoștințe, îmbunătățirea imaginii sectorului) se poate reproduce în tot felul de comunități de pescuit pentru proiecte ecologice.


• Colaborarea între pescari și savanți la conservarea anghilei europene;

• Includerea reală a asociațiilor de pescuit, ceea ce permite cercetătorilor să dau pescarilor un rol la evaluarea mărimii populației și posibilitatea de a propune măsuri de conservare.

27

Buna practică GrECiA

Regiunea Kalymnos, Sudul Mării Egee

Anul 2000-2001

Sectorul Servicii de mediu (gestionarea zonelor de mare protejate, colectarea de date/mostre, cercetări, protectorii mării, recuperarea petrolului scurs, gestionarea/eliminarea deșeurilor, reducerea poluării)

Participanții Institutul de cercetări în domeniul pescuitului și pescarii din Kalymnos

beneficiarii direcți Pescari din Sudul Mării Egee

Referința http://www.inale.gr


Proiectul „TRAPS” are ca scop cercetarea comportamentului dinamic al capturii în sensul de selectivitate a plaselor în apele adânci pentru crabi, creveți, homari și pește. Astfel trebuie asigurată menținerea resurselor biologice de mare și veniturile pe termen lung ale pescarilor din Kalymnos. Studierea capturii plaselor a fost făcută printr-o cercetare planificată a zonelor de pescuit principale din regiunea Dodecanese și Sudul Mării Egee în general. Au fost încercate diferite tipuri de plase în funcție de speciile de mare.

Echipa de cercetare F.R.I. în cooperare cu Asociația pescarilor costieri din Kalymnos YPAPANTI au efectuat pescuitul experimental cu diferite tipuri de unelte.

28


Regiunea Acciaroli, Polica/Campagna

Anul 2013


Participanții Pescarii din Acciaroli

beneficiarii direcți Locuitorii din Acciaroli și locuitorii din Cetraro


Pe baza de prelucrare și analiză a datelor colectate au fost identificate plasele cele mai eficiente și în același timp funcționale. S-a constatat că ochiurile plaselor și durata pescuitului nu influențează eficiența lor. După cum era de așteptat, zonele de mare adâncime unde sun aruncate plasele influențează cantitatea și calitatea capturii. Rezultatele capturii experimentale arată că plasele sunt potrivite pentru crabi, creveți și alte specii de comercializat. Concluzia este că acestea sunt o metodă nouă de captură selectivă în apele Greciei. Este nevoie însă de cercetări suplimentare în toate perioadele de pescuit în prezența unor pescari profesioniști. Acest proiect poate fi utilizat oriunde comunitatea științifică caută cooperarea pescarilor.

Factori cheie Proiectul „TRAPS” realizează o cercetare a comportamentului dinamic, capturii și selectivității plaselor în apele adânci pentru crabi, creveți, homari și pește. El asigură menținerea resurselor biologice de mare și cheltuielile pe termen lung ale pescarilor din Kalymnos. Prelucrarea și analiza datelor colectate au identificat plasele cele mai eficiente și funcționale.

29


În luna noiembrie 2010 fundația „Angelo Vassallo, primarul pescar“, a angajat șapte nave (6 în Acciaroli și 1 Pisciotta) cu scopul curățării fundului mării. Fiecare din acestea primește recipiente de colectare a deșeurilor de natură diferită, împletite în plasele de pescuit. După ce se întorc în port, deșeurile sunt împărțite în categorii – plastic, sticlă, cutii de aluminiu ș.a. – și se predau lucrătorilor sanitari.

Doi ani mai târziu, inițiativa este reprodusă în portul Cetraro (Calabria), unde pescarii locali cu ajutorul municipiului primesc saci de colectare a deșeurilor și le colectează de pe fundul mării.

Ambele teritorii unde are loc inițiativa suferă de infiltrarea crimei organizate și pentru ele includerea societății civile la inițiative orientate spre comunitate este esențială.

În ianuarie 2012 fundația a pregătit o propunere pentru un proiect de lege pentru curățarea fundului Mării Mediteraneene. Textul a fost prezentat Comisiei de pescuit a Parlamentului European.


Pescarii din Sudul Italiei se angajează să colecteze deșeurile împletite în plasele de pescuit în mare. Când se întorc în port, deșeurile împărțite în categorii și predate lucrătorilor sanitari. Proiectul are posibilități de aplicare aproape universale și valoarea adăugată a angajării societății civile.


• Implementarea ușoară cu scopul atragerii atenției comunităților locale și includerii societății civile la inițiativele orientate spre comunitate;

• Pe baza acestei experiențe a fost propus un proiect de lege european pentru curățarea fundului Mării Mediteraneene.

30

Buna practică LIbAN

Regiunea Batroun, Nordul Libanului

Anul 2011-2013


Participanții Pescarii din Batroun

beneficiarii direcți Pescarii libanezi și cercetătorii

Referința www.ongrc.org


În perioada 2007-2010 ca o parte dintr-un proiect de dezvoltare socială și economică a comunității de pescuit din Batroun, organizat de un ONG italian, pescarii din comunitate sunt instruiți cu privire la producerea plaselor de pescuit pentru creveți de creveți de mare adâncime (Plesionika edwardsii). În mare au fost făcute încercări de către pescari și cercetători cu niște rezultate interesante din punct de vedere al capturii. Așa numitele ciorpace spaniole sunt niște unelte de pescuit ieftine și ușoare de fabricat care pot asigura venituri suplimentare pescarilor care pescăresc în partea de sus a apelor continentale sau reprezintă o alternativă valoroasă pentru cei care doresc să exploreze noi locuri pentru pescuit.


Cu toate că materialele necesare pentru fabricarea ciorpacelor spaniole sunt ieftine și larg răspândite în Liban, cercetătorilor le este greu să descopere cele mai potrivite plase din plastic pe piața locală. Conform unor cercetări culoarea plasei care se atașează la inelul metalic influențează captura. În Liban, unde pescuitul cu traulere este practic absent, resursele de mare adâncime au un potențial mare de dezvoltare durabilă viitoare și reducerea presiunii pescuitului asupra apelor de coastă și de mică adâncime. Aceste dispozitive însă au nevoie de teste suplimentare în apele libaneze pentru o evaluare mai precisă.

Factori cheie În perioada 2007-2010 pescarii din Batroun sunt instruiți de către un ONG italian cu scopul producerii unor ciorpace de pescuit pentru creveți de mare adâncime. Pescarii și cercetătorii fac probe în mare. Ciorpacele spaniole care sunt ieftine și ușoare de fabricat pot asigura venituri suplimentare pescarilor locali care doresc să exploreze ape noi.

31

7. bUNE PRACTICI CU SCOPUL ASIGURăRII UNEI vALORI AdăUGATE

În condițiile creșterii prețurilor de producție și a concurenței din cauza importului multe asociații și grupuri de pescuit se orientează spre activități care adaugă valoare produselor locale. În cea mai mare parte acestea caută să reducă distanța între pescari și consumatori și să îmbunătățească legăturile verticale între participanții la lanțul de aprovizionare. De asemenea, se caută niște interacțiuni cu investițiile din domeniul prelucrării și marketingului producției și moduri de utilizare a unei resurse care până acum nu a fost utilizată.

32

Buna practică SUEdIA

Regiunea Partea de sud a lacului Vänern

Anul Studiu pilot din iunie 2010 până în septembrie 2011

Sectorul Asigurarea de valoare adăugată a produselor, produse reziduale

Participanții Proiectul este gestionat de o echipă multidisciplinară formată din opt pescari din regiunea Vänern oameni de știință de la Universitatea din Göteborg și Universitatea de Tehnologie Chalmers. În plus, acesta include mai mulți parteneri publici și privați, inclusiv Institutul pentru Alimentație și Biotehnologie, care ajută la dezvoltarea produselor si Centrul pentru Concepte de Nutriție și de Sănătate care are o experiență solidă și contacte foarte bune în domeniu.

beneficiarii direcți Pescarii

Referința http://www.vanerkulle.se


Proiectul pilot reunește pescari, universități și mulți alți parteneri publici și privați cu scopul cercetării și dezvoltării unor procese noi de generare de valoare adăugată din extragerea icrelor de ropus. Ropusul feminin este valoros din cauza icrelor sale – o delicatesă al cărei preț poate ajunge la 100 euro pentru un kilogram. Procesul de extragere mai include câteva produse care în principiu se aruncă. Exemplarele masculine care de asemenea se aruncă au o valoare potențială.

Echipa de cercetători și pescari explorează posibilitățile de utilizare a produselor reziduale:

• Ca momeală la pescuitul în apă dulce;

• Pentru extragerea uleiului de pește;

• Soluții tehnice pentru separarea exemplarelor feminine de cele masculine.


Proiectul are nevoie de adoptare în funcție de speciile de pești și fructe de mare locale. Un alt rezultat al acestuia, care poate fi reprodus, este organizația nonguvernamentală întemeiată al cărei scop este de a servi ca o platformă de dezvoltare a unor idei și inițiative noi.

33

Buna practică EsTOniA

Regiunea Lacurile Peipsi și Pihkva

Anul Iunie – noiembrie 2010

Sectorul Valoare adăugată la produsele de pește (vânzări directe și/sau lanț scurt, produse noi, prelucrare, strategii de marketing noi, sprijin în afaceri)

Programe de promovare a culturii pescuitului (școli, consumatori, festivaluri)

Participanții ONG, autorități și întreprinzători locali. Participanții mai sunt 4 lideri GAL de pe teritoriu care oferă experiența și sprijinul lor

beneficiarii direcți pescari, municipii, agenți turistici

Referința www.pkak.ee


Un partener principal în proiect este Asociația Peipsi – ONG, creat de municipii. Activitățile principale ale festivalurilor locale legate de pescuit sunt:

• Workshop de prezentare a diferitelor echipamente de pescuit, cum se fac undițe și cum se folosesc;

• Platforme de discuții pentru pescari, unde să împărtășească experiență, noutăți, obstacole și decizii;

• Promovarea fructelor de mare: concurs pentru cea mai bună ciorbă de pește;

• Competiție și ștafetă de pescuit;

• Târg de pescuit unde se prezintă și se vând produse;

• Promovarea unui stand de informații în aer liber.


Dezvoltarea unor procese cu valoare adăugată;

Utilizarea experienței pescarilor profesioniști locali pentru scopuri de cercetare;

promovarea antreprenoriatului și obținerea de experiență prin crearea unei platforme locale.

34


Proiectul este reușit în generarea de vizibilitate în sectorul de pescuit din regiunea lacului Peipsi și direcționarea consumatorilor spre produsele de pește ca o parte din meniul lor zilnic. În plus, el adună pescarii cu alte părți interesate din regiune, inclusivoperatorii de turism și se așteaptă ca aceste contacte să consolideze prezența pescarilor și activitatea lor. Mai a fost creată și colaborarea cu GAL de LIDER, care sunt o sursă de experiență utilă.

Proiectul este deosebit de potrivit pentru țările și zonele cu o puternică tradiție la festivalurile și târgurile locale. Interesul publicului de întâlniri și discuții cu pescarii locali se încurajează cu scopul distribuirii cunoștințelor despre peștele local și încurajarea consumului său. Evenimentele mai sunt și o idee bună de excursii de familie.


Cooperare între pescari și alte părți interesate din regiune, inclusiv industria turistică, pentru a se activa pescarii de pe teritoriu;

Includerea unor GAL de LIDER, care sunt o sursă de experiență utilă pentru GALP;

Crearea de vizibilitate în sector în regiunea lacului Peipsi.

35

Buna practică pOrTuGAliA

Regiunea Mino-Lima

Anul Mai 2011 – mai 2012


Programe de promovare a culturii pescuitului (școli, consumatori, festivaluri)

Participanții „KM O” este o inițiativă pentru crearea unei mărci de popularizare a unei surse locale. Acesta reunește părți interesate din cadrul în-tregului lanț valoric – producția, prelucrarea, vânzările, marketin-gul și consumul produselor de pește din regiunea Mino-Lima.

beneficiarii direcți consumatorii

Referința www.ceval.pt


Dezvoltarea mărcii „KM O“ începe cu elaborarea unui sistem de monitorizare cu cartă de calitate pentru multe produse din Mino-Lima. Marca desemnează alimente de calitate înaltă produse aproape de consumatorii locali. Pentru a atrage atenția publicului și a altor regiuni se organizează un eveniment de deschidere care adună pe producătorii locali, bucătari-șefi cunoscuți, delegații spanioli și francezi de profesioniști din domeniul cateringului, care să se familiarizeze cu produsele și să decidă cum să se pregătească. La eveniment se prezintă diferite produse – vin, produse lactate, dulciuri – și se organizează un workshop special pentru fructe de mare locale. Proiectul mai organizează șase alte proiecte asemănătoare pentru a atrage vizitatori și profesioniști printre care două rute de gourmet și prezența la medii locale și online.

O altă lucrare este lucrarea pe imaginea produselor și condițiilor în care se vând și se consumă acestea. Cu sprijinul pentru renovare a standurilor din punctele de vânzare șu restaurantele care se alătură de marca „KM O” și cu ajutorul unor materiale promoționale, marketingul produselor se armonizează și se distribuie un mesaj clar și coordonat către consumatori cu privire la beneficiile acestora.

36


Schemele de urmărire și branding pot fi un mijloc de marketing valoros pentru ferme de pescuit care au ca scop asigurarea de valoare adăugată produselor sale. Unele elemente importante sunt caracterul sezonier al produselor și cererea în domeniul respectiv. Proiectul capitalizează identitatea remarcabilă a producerii locale, precum și gamă largă de produse pentru distribuitori și consumatori.


inițiativa de a crea un brand pentru promovarea originii locale;

reunirea părților interesate din cadrul întregului lanț valoric care participă la producție, prelucrare, vânzare, marketing și utilizare a produselor;

organizarea de evenimente cu prezența producătorilor locali bucătari-șefi cunoscuți și profesioniști din domeniul cateringului pentru găsirea produselor și modul lor de pregătire;

construirea imaginii produselor și condițiilor în care se vând și se consumă printr-un mesaj clar și coordonat.

37

Buna practică GErMAniA

Regiunea Schleswig-Holstein, Marea Baltică

Anul 2011-2012


Participanții Pescari, organizații maritime (cum ar fi muzeul portului Probstei din Wentdorf, stațiunea de biologie marină din Laboe, ruta maritimă de informații din Moltendorf și acvariul IFL Geomar) și autoritățile locale (cum ar fi municipiul Wentdorf)

beneficiarii direcți Pescarii, consumatorii

Referința www.fischvomkutter.de


Proiectul conectează cu succes cererea tot mai mare de pește proaspăt și local cu utilizarea unor TI ieftine și larg răspândite. Acesta dezvoltă un sistem de vânzări directe de pește din Raionul activ al malului Mării Baltice prin utilizarea unei pagini dinamice www.fischvomkutter.de. Pescarii trimit informații despre captura lor și timpul aproximativ de acostare cu sms pe telefoanele lor mobile la site de pe mare. Clienții pot vedea unde, când și ce tip de pește va fi oferit de vânzare direct din barcă când aceasta sosește în port.


Proiectul poate fi implementat și în alte zone de coastă conforme cu condițiile de vânzări directe de producție de pește. Aceasta include respectarea regulamentului local referitor la vânzările directe (siguranța alimentară și cerințele de control), disponibilitatea unor locuri potrivite pentru acostare și a unor clienți (inclusiv turiști și restaurante). Implementarea tehnică a proiectului nu este un obstacol.


• conectarea cererii cu succes tot mai mare de pește proaspăt și local cu utilizarea unor TI ieftine și larg răspândite;

• pescarii să trimită informații despre captura lor și timpul aproximativ de sosire de pe mare la un site pe telefoanele lor mobile;

• clienții să poată vedea unde, când și ce tip de pește va fi oferit de vânzare;

• participarea unor pescari, organizații nonguvernamentale de mediu, părți interesate locale în întregul proces.

38

Buna practică TurCiA

Regiunea Seferihisar

Anul 2011


Participanții Pescarii din Seferihisar

beneficiarii direcți Comunitatea regiunii Seferihisar


Proiectul „Ferme de pescuit: rețele durabile între Turcia și Italia”, finanțat de UE ajută în mod tehnic pe pescarii locali pentru crearea, gestionarea și vânzarea unei mărci proprii pentru regiune cu scopul adoptării standardelor de pescuit UE în Turcia. Mai mult de 50 de pescari sunt instruiți cu privire la problemele practice și tehnice ale standardelor de producție (tehnici de pescuit, mărimi și tipuri de plase) și standarde de marketing (igienă, prezentare, etichetare). Rezultatul final și mai concret este deschiderea unei piețe de pește gestionată de către pescarii din Seferihisar cu obiectivul pe termen lung de menținere a calității peștelui local de la plasă de pescuit la farfurie, îmbunătățirea standardelor de calitate a produselor și consolidarea tehnicilor de pescuit care protejează mediul înconjurător.


Proiectul implementat de ONG-ul italian Ricerca e Cooperazione cu sprijinul activ al comunității locale de pescuit și mediul academic a inițiat o activitate care continuă și demonstrează stabilitatea sa. Delimitările în acest stadiu sunt legate de concurența obișnuită a pieței.

Factori cheie Cu obiectivul comun de introducere a standardelor UE în Turcia proiectul îi sprijină pe pescarii din Seferihisar în activitatea lor de gestionare și marketing al mărcii proprie. Mai mult decât 50 de pescari sunt instruiți cu privire la aspectele practice și tehnice ale standardelor de producție și de marketing.

39

Programele pentru dezvoltarea pe sectorul de pescuitului au pentru obiectivul elaborare şi aplicare a interventiilor care sunt referitoare la gesţionarea durabilă, conservarea şi utilizarea al resurselor piscicole. În plus ele trebuie să stimularea şi accenta investitii in sectorul pentru atingerea obiective social-economice şi să ajute interacțiuni cu alţi sectori pentru exagerarea efectul politii conducaţi.

8. bUNE PRACTICI PENTRU PROGRAME dE dEzvOLTARE A SECTORULUI dE PESCUIT

40

Buna practică AlGEriA

Regiunea Surcouf Ain Taya

Anul 2015

Sectorul Ferme de pescuit (pescuit în scopul de repopulare)

Participanții SARL Orca Marine

beneficiarii direcți Consumatorii de fructe de mare din Algeria


Ministerul resurselor de pește este in curs de dezvoltare a unui program noi pentru perioada 2014-2020 în cadrul Planului Aquapeche 2020. Instituțiile de stat sprijină fermele de midii și în Surcouf Ain Taya întreprinderea SARL Orca Marine crește midii (Mytulus galloprovincialis) și stridii (Crassostrea gigas), atașate la bare coborâte în mare. Întreprinderea este de familie. Familia se ocupă de afaceri de pescuit de mai mulți ani, are cunoștințe profunde cu privire la mediul marin și condițiile climatice în regiune. Zona fermei este bogată în organisme planctonice cu care se hrănesc crustaceele crescute.

Șase bare – cu o lungime totală de 1200 de metri – produc câte 10 tone pe an. Ciclul de creștere prevede câteva etape de la semănare până la piață. Pentru midii acesta este de 7/8 luni, iar pentru stridii în jur de 18 luni.

Condițiile din regiune (densitatea planctonului, curenți, temperatură, salinitate și alți parametri chimici) sunt favorabile pentru creștere rapidă a crustaceelor un nivel ridicat de reproducere naturală.

Piața din țară încă nu este dezvoltată, dar cererea crește, în special în regiunea orașului Alger (în cea mai mare parte mulțumita restaurantelor și hotelurilor), iar prețul este rentabil.

41


Tehnologiile pentru acvacultură maritimă pot să crească nivelul socio-economic al comunităților de coastă și să producă un impact considerabil asupra nivelului de trai al grupurilor țintă. Sectorul de producție a alimentelor este strategic pentru economia Algeriei. Instituțiile de stat informează și sprijină posibilitățile noi oferite de sectorul de acvacultură pentru întreprinderi. Creșterea de midii și stridii este o activitate profitabilă pentru că nu necesită cheltuieli mari de producție pentru muncă, gestionare și echipamente.

Factori cheie Pe baza experienței acumulate și a tradiției această inițiativă de afaceri este realizată de o întreprindere de familie. Zona fermei este bogată în organisme planctonice cu care se hrănesc midiile și stridiile. Piața încă nu este destul de dezvoltată, dar cererea crește. Proiectul arată diferitele posibilități de adaptare a cunoștințelor și experienței pescarilor, legătura între ei și teritoriile. El îndreaptă atenția comunităților de pescuit și a tineretului spre starea mediului înconjurător.

42

Buna practică TurCiA

Regiunea Bozburun, regiunea Mugla

Anul 2012

Sectorul Program de promovare a culturii pescuitului (școli, festivaluri, ajutarea persoanelor)

Participanții Societatea de Conservare Mediterană, Programul COMDEKS, Sistemul național al zonelor de mare protejate, Fundația Vehbi Koc

beneficiarii direcți Femeile pescari din peninsula Datca-Bozburun


Nu există date oficiale cu privire la participarea femeilor în fermele de pescuit din Turcia, nici măcar autoritățile nu recunosc în orice fel contribuția lor. Acest proiect, implementare în perioada 2013-2014 , asigură instruire și materiale ale 70 de femei pescari din regiunea Datca-Bozburun. Scopul este să fie informate cu privire la bunele practici de pescuit durabil, cu privire la valorizarea rolului femeilor în cultura comunităților micilor pescari și în ceea ce privește problemele principale legate de activitățile de pescuit în Zonele de mare protejate.

Le este prezentat de asemenea rolul cooperativelor de pescuit și importanța lor și le este dată posibilitatea de a împărtăși experiențe și obiceiuri cu cooperativa italiană de femei Bio&Mare – La Pesca Rosa.


Cu toate că femeile pescari în mod real îndeplinesc toate funcțiile cerute de profesie (stadiile înainte și după pescuit) rezultatele studiului arată că acestea sunt ignorate de politicile oficiale. Nu există date cu privire la gen, iar contribuția femeilor în sectorul de pescuit nu se menționează de autorități. Proiectul poate fi implementat în toate locurile unde femeile solicită recunoașterea și consolidarea rolului lor în sectorul de pescuit.

Factori cheie Factorii pentru implementarea cu succes a acestei practici sunt:

• Existența de o masă critică de femei din sectorul de pescuit care doresc să se ocupe de aceste activități și să le dezvolte;

• Existența de cunoștințe și expertiză în sprijinul femeilor.

43

9. CONCLUzII

Este cunoscut faptul că bunele practici sunt utilizate pe scară largă în toate domeniile de dezvoltare a resurselor umane și organizaționale, în industrie, agricultură, sănătate, protecția mediului și apă, în domeniul cultural și educațional și în domeniul serviciilor. De multe ori ele sunt un pas spre descoperiri științifice epocale, schimbări drastice în stilul de viață și cunoștințele oamenilor la nivel global și sunt un motor incontestabil și puternic al progresului.

Sursele de bune practici și acțiuni pentru promovarea schimbului lor în folosul pescuitului la scară mică sunt:

• Proiecte și inițiative pilor legate de unele practici cu succes sau de aplicații inovatoare la tehnologiile existente. În cazul acestora, prezența unor rețele ale tuturor părților interesate care mai includ reprezentanță instituțională, stă la baza coordinării și transferului de cunoștințe în întreaga Uniune Europeană, și prin urmare în regiunea Mării Negre. Condiția pentru succes este adaptarea la specificul zonelor de coastă și comunităților teritoriale;

• O altă sursă potențială sunt proiectele pentru introducerea unor tehnologii noi și modernizarea celor existente, sau evaluarea tehnologică a tehnologiilor deja utilizate în pescuitul la scară mică.

• Schimb de informații prin conferințe, seminare, ateliere sau alte întâlniri și schimburi de bune practici între diferitele zone de pescuit. Scopurile unor astfel de întâlniri sunt

încurajarea dezvoltării unor metode de pescuit inovatoare și durabile. Distribuția rapoartelor și rezultatelor on-line este o condiție importantă.

• Realizarea de module specializate pentru antreprenori și pescari obișnuiți, crearea unor condiții reale și condiții prealabile pentru calificare și recalificare a pescuitului la scară mică;

• Actualizarea programelor școlare a școlilor profesionale marine și de pescuit cu scopul îmbogățirii cunoștințelor și abilităților oamenilor tineri;

• Activități de diseminare, informare și comunicare acoperă o gamă largă de inițiative ale instituțiilor la nivel european, național, regional și municipal, universitățile, centrele și laboratoarele de cercetări, organizațiile profesionale ale pescarilor și organizațiile nonguvernamentale legate de sectorul sau care sunt interesate de acesta, mass-media, persoane fizice și juridice. Toate acestea folosesc posibilitățile Internetului ca modul cel mai rapid, sigur și modern de schimb de informații;

• Pregătirea unui Ghid de „bune practici” care să fie utilizat multilateral – în mod expert și de toate persoanele interesate. Obiectivul este de a se studia experiența neîmpărtășită și diferită și a se alege cea mai potrivită pentru aplicare la nivel local.

44

Cu ajutorul organizațiilor internaționale, institutele de cercetări și sectorului nonguvernamental sunt identificat mai multe posibilități de îmbunătățire și diversificare a producției, creșterea eficienței tehnice și economice, asigurarea unei calități mai înalte, facilitarea accesului pe piață și multiplicarea surselor de venit prin introducerea unor activități în afară de pescuit pentru întreprinderile micro ale micilor pescari.

Practicile prezentate aici demonstrează în mod clar importanța unirii eforturilor, implicării tuturor părților interesate în procesele de proiectare, planificare și realizare a inițiativelor și coordonarea acțiunilor diferiților participanți cu scopul efectului maxim, inclusiv din punct de vedere al impactului asupra politicii la nivel local, național și european.

Categoriile selectate – turism de pescuit, activități de mediu, asigurarea de valoare adăugată și programe pentru dezvoltarea sectorului de pescuit – reflectă cele mai larg răspândite practici de multiplicare a posibilităților de generare de venituri în sector și diversificarea sa cu activități noi. Bineînțeles, există multe alte posibilități și idei, dar cele prezentate aici se disting prin faptul că și-au dovedit eficiența și cunoștințele și experiența obținută de acestea pot fi aplicate în alte locuri din lume.

Ghidul se adresează în principal practici-enilor din sectorul de pescuit, dar mai ar fi util și pentru cei care iau decizii, pentru că se bazează pe lecțiile învățate de situ-ații și analize reale din alte părți din Eu-ropa și din lume și le raportă la specificul situației din Bulgaria și România.

45

LITERATURA UTILIzATă

Best practices to support and improve the livelihoods of small-scale fish-eries and aquaculture households. RAP Publications, 2010/21

Good practices in the governance of small-scale fisheries with a focus on rights-based approaches. Anthony Charles. 2010

Small-Scale Fisheries Multifunctionality Best Practices. FishMed. 2013

Social protection and sustainable natural resource management: initial findings and good practices from small-scale fisheries. Christophe Bene, Stephen Devereuax, Keetie Roelen. FAO of UN. 2015

PREzENTAREA ORGANIzATIEI LIdER

“ES PI Consult BG” o companie de consultanță care lucreaza în toti secturi şi regiuni pentru planificare în Republica Bulgaria cu mare success de la anul 2009, afirmarea pe nivelul national de relații corecte cu partenerilor.

Compania este specializata în furnizeaza servicii de asistenţă tehnică în domeniu dezvoltare infrastructurala, transportul, mediu, dezvoltare social-economică, planificare oraselor, dezvoltare locală şi regională şi dezvoltare regiunilor rurale, ca şi realizare reformele în sectorul public.

Ecipul al “ES PI Consult BG” dispune mulți ani de experiență practică in managamentul şi realizare ai proiectelor financiare în programe diferite de grante şi reusi sa sonstrui în timpul relatii de durata cu clienti nostri, care sa pe basa loialitate, profesionalism si încredere comune.

Expertilor al “ES PI Consult BG” s-au acumulat o experiență valoroasă în managamentul şi realizare al proiectelor pentru asistență tehnică, concentrat pe conductie reformelor în a conformității cu cerinţe şi de acord cu tara respectiva cu Uniunea Europeana şi suport pe institutii nationale în armonizare legislatia nationala si normelor cu acest în Uniunea Europeana.

“ES PI Consult BG” este certificarea sistemelor de management al calitatii – ISO 9001:2008.

Documents

Proiectului pilot Ghid practic - smallscalefishing.eusmallscalefishing.eu/ro/wp-content/uploads/2016/11/Handbook_2_ro_pass.pdf · MArE Afaceri Maritime și Pescuit FARNET Rețeaua