Metode de Pescuit

  • View
    285

  • Download
    13

Embed Size (px)

Text of Metode de Pescuit

I. METODE DE PESCUIT, CARACTERISTICI TEH}{ICE $I COITDITU DE FOLOSIRE A UI{ELTELOR DE PESCUIT MARIN Introducere Pescuituleste o activitatetradilional[ care de-a lungul timpului a avut un rol esenlialin regiunilor marine,forma de funclionarefiind de ttp industrial gi arizanal. economia comercial,cu implicalii tradilionaleo constituieresursa Ceamai importanti resursi exploatatd piscicol5. Resursele umanit[1ii dar dup[ cum biologice marine sunt esenlialepentru supravieluirea trebuie sd fie gestionate corectprin bine se qtie, degi ele se reinoiesc,nu sunt infinite gi de aceea in stocurilor. corelarea de pescuit func{iede starea activitltilor Prin folosirea unor unelte gi tehnici de pescuit neselectiv- distructive gi efectuareaunui puietului sau pescuitexcesivla anumitespecii,poatefi periclitatl starearezervelorprin pescuirea distrugerea unor c,omunitefbentalecu rol trofic saude refugiu pentrumulte speciide pegti. Pentru o gestionare integratd a resurselor pescireqti trebuiesc luate diferite mdsuri manageriale, uneltelor de pescuit cum ar fi de exemplu misurile tehnice privind reglementarea (caracteristiciconstructive,conditii de folosire, etc.). O astfel de mlsur[ tehnicd o constituie reglementarea ale dimensiuniiochilor de plas[, pentrua imbundtdliiproprietilile selective uneltei,in implicite a niveluluirecrutirii. scopulreduceriiniveluluicapturiidetineretqi creqterii Astfel, pentru realizareaunui pescuit selectiv, de protejarea generaliilor tinere de peqti, se impunenecesitatea utllizdt''i pe tip de unealtl, a unei dimensiunia ochiului de plasdcaresi permitd relinerea pegtilorcu o lungimeminiml totalSmai maredecit lungimeape careo ating dupi prima reproducere, pentrua facilita pegteluiposibilitateasdsereproduci cel pulin o dat[. in De asemenea, ultimii ani se acordd o importanlI tot mai mare conceptuluide ,,efect al pescuituluiasupraecosistemului", punindu-setot mai mult accentpe evaluarea efectelorfunclion[rii uneltelor de pescuit, in scopul ludrii unor mlsuri de imbundtdlire a caracteristicilorconstructivegi implicit funclionalesauscoaterea dinuz a aceloruneltede pescuitcareau un efect distructivmajor asupra biotopuluiqi biocenozelor bentale. pescuitsunt construcliicomplexerealizatedin materialesintetice[a!e, gnururi, Uneltelede poliamidice(relon),polipropilen[saupoliesteri(terom)] frdnghii qi plaseconfec{ionate materiale din prinse in cele mai multe cazuri pe un scheletde rezistenll realizat din cablu de olel zincat, s0rm[ galvanizatd,. gnururipi fringhii din relon, terom saupolipropileni. Plaselesunt relele realizateprin impletirea mecanicdsau manual[ a alelor gi qnururilor, ?n operat'unicareseconcretizeazi?noblinereaunor giruri de romburi egale,agezate aqafel, incdt una din diaeonale fie oe verticalI fv). iar cealaltl pe orizontall (x) (fig. 1). s6

Fig. 1 Elementele ochiuluide plas[

Dimensiuneaochiului este caracterizat[ de pasul ochiului (latura ochiului) care reprezintl laturii ochiului de plasb a distanlain mm cuprinsi intre centrele doul noduri (a) situatela capetele (fig. 1) (Nicolaev, 1988). Pasul ochiului (a) trebuie sd fie uniform pe intreaga suprafald a plasei iar verificarea dimensiunii acestuiagi implicit a ochiului de plasi (2a) se poate realiza prin calculul mediei

dimensiunilor pasului la i0 ochi (intre 11 noduri) astfel intingi, incit alele care formeazl ochiurile sb fie paralele.M[suritorile se vor reahzacu o rigl[ in cazul ochilor de dimensiuni mici qi cu ruleta in cazul ochilor de dimensiunimari. Fixarea pieselor de plas[ pe elementelede rezisten]dgi contur (cabluri, qnururi, fringhii, etc.) se realizeaz6prin operaliuneade posddire Dup[ felul cum este executatdpos[direa, depinde: forma ochiului de plas6, forma general[ a uneltei, capacitateade prindere, repartizareafo4elor gi mdrimea tensiunilor, precum qi consumul de plasd necesarrealizdrn ei. In cazul uneltelor de tip setc1,pentru imbundtifirea selectivitdlii qi diminuarea fenomenului de incurcare a exemplarelor tinere (nematurate sexual) se recomandd folosirea unui coeficient de pos[dire orizontal IJ1 : 0,5 - 0,6 [prin acestprocedeuse obline o reducerea numdrului de ochi pe unitatea de suprafald(plasa devine mai rdsfiratd) qi implicit o economiede material (consum mai mic de plasd)l(Adam qi a1.,1981). Putem spune c[ lungimea unei unelte este datd de lungimea posdditb a plasei sau mai simplu opera.tiune. de lungimea elementului de rezisten![ pe care s-arealizat aceast6 Posddireauneltelor de pescuit se realizeazdprin trei procedee.pe agrrivd,direct pe elemente gi de rezisten{d contur saucombinat(fig. 2) (Anton, 2A06,Internet,2OO7). nb'-t

, :Lt::.'

!::

'

.,';'

Fig. 2 Mod de posddire a pieselor de plasd pe elementede rezisten![: a - pe topenant (traul), b - direct pe futrop qi hedlain (traul), c - cu agnive in zona centralSa futropului gi hedlainului, d -^.u agnive pe ffinghia cu plutitori qi greutdli (setcd). In pescuitul marin rominesc se folosescurmltoarele metode de pescuit: - prin filtrarea apei qi retinereapeqtelui; - prin incurcareagi ag[farea pegtelui; - prin barareadirecliei de deplasareqi dirijarea peqteluiintr-un spaliu redus; - prin inleparea gi agdlarea peqtelui cu cirlige armate cu momeli naturale ori artificiale sau cu cdrliee nearmate.

1. Metoda de pescuit prin filtrarea apei Metoda constd in filtrarea unui volum de api qi relinerea resurselor pesciregti in zona de relinere a unealtei cu care s-a efectuat pescuitul. Metoda este practicatd cu doud tipuri de unelte de pescuit filtrante: - unelte de pescuit filtrante inconjuritoare (plasapungd gi n[vodul marin); - unelte de pescuit filtrante tractate (traulul pelagic). 1.1 Unelte de pescuit liltrante tnconjurdtoare t Plasa pungd este o unealt[ de pescuit de forma unui perete vertical din plas[ cu care se inconjoard o anumiti suprafald a apei, delimitdnd-o pinl la un anumit orizont, prevlzut cu elementede armare (flotori, greut[li, etc) care dupi lansareape circumferinla unui cerc capitd forma unui cilindru (fig. 3) (Adam gi al., 1981).

Fig. 3 Lansareagi punguireaplasei

F ig. 4 Recuperare mecanizatd" a (power block) a plasei pungi

Pentru a refne aglomerareade peqteihconlurati, parteainferioari a uneltei este strins[ in partea de jos cu ajutorul unui cablu de punguire care trece printr-un qir de inele prinse prin intermediul unor bride de fringhia cu greut[li, permildnd punguirea qi inchiderea plasei (fig. 3 qi4). Restringerea suprafeleiinconjurate se reabzeazd, prin scurtarea perimetrului inconjurat, urmare a recuperirii mecanizate (power block) a extremite,tilor uneltei la bordul navelor qi (RegulamentEC nr. 1967,2006). ambarcaliunilor care le deservesc P64ile componente ale plasei pungd sunt: aripile cu rol de inconjurare gi dirijare a pegtelui, pritonul carc reprezintd, zona de relinere a pegelui cdnd volumul filtrat a ajuns la valoarea maximi (fig. 5) respectiv antepritonul qi subpritonul care sunt piese de trecere de la aripi la priton qi au rolul de concentrare a pegtelui. Dimensiunea ochiului de plas[ in zona de relinere a peqtelui(priton) vanazd in funclie de specia de peqte care repreAntdobiectul

pescuitului.Lungimea plasei pungd este dat[ de iungimea frd.nghiilorpe care s-a efectuat posddirea plaselor din componenlaaripilor, pritonului, antepritonului qi subpritonuiui. Pentru stabilirea apartenenleiqi exploatlrii legale, plasa pung6 va prezenta pe fringhia cu (FAO, 1996). flotori, mbrci de identificarepersonalizate. Marca va fi fixatl pe aceast[ frfrnghie, inainte de punctul de la care s-a inceput sau imediat dup[ punctul in care s-a terminat posddireaplasei Marca va avea formd tubulard, cu o lungime de 10 cm, un diametru interior de 14 mm qi exterior de i8 mm. Materialul din care se vor confecliona m[rcile, va fi aluminiul. Fixarea m[rcii pe fringhie, in unul din punctele menlionate mai sus, se va realiza prin presare cu un dispozitiv hidraulic care esteindicat sd aibe posibilitateade a fi echipatgi cu un pansonpentru iscriplionarea unui cod (grupe de cifre gi litere) de identificatea a proprietarului uneltei de pescuit, ( S C.Lufarul), PC cum ar fi de exemplu.0I/PC/PPPH unde 01 va semnificanumele societ[1ii - tipul plasei pungi (plas6 pungl pentru hamsie).in numele proprietarului (PopescuCornel) qi PPPH se cazul in care nu este posibil ca presa sd fie echipatd cu panson, pansonarea va realiza dupd operaliuneade presarea tubului, prin batereapansonuluipe acesta. Plasapungb se foloseqtela capturareaspeciilor de peqti pelagici.

Fig. 5 Zona de relinere a peqtelui(pritonul) : Ndvodul marin este o unealtd de pescuit de forma unui perete vertical din plasd cu care se inconjoarl o anumit[ suprafali a apei, delimitdnd-o p0nd la fundul bazinului, prevlzut cu elemente de armare (flotori, greutSfi, etc) care se lanseazi din barc5, pe un traseu de forma unui semicerc, cit mai simetric, incepind de la ![rm spre larg qi din nou spre mal. Restrdngereasuprafelei inconjurate se realizeazdprin scurtareaperimetrului inconjurat, urmare a recuper[rii aripilor uneltei pe mal (fig. 6). Pentru a captura cu ndvodul marin pe$tii dintr-o anumitb suprafalSinconjurat[, estenecesarca pafiea inferioarl a uneltei (fringhia cu greutSli) sd aibe un contact permanentcu fundul m6rii. Pdrlile componenteale ndvodului sunt: aripile cu rol de inconjurare, dirijare respectiv concentrare a peqtelui gi matila cu rol de relinere(Adam qi al., l98l). Pescuitul cu ndvodul se realizeazd pe substrat nisipos sau nisipos-rn0los la adtncimi de 3 - 4 m in scopul capturlrii cu predileclie a aglomerdrilor de chefal.

Fig. 6 Recuperarea aripilor nivodului pe mal Lungimea nivodului este datS de lungimea fringhiilor pe ca.re s-a efectuat posidireaplaselordin componenla Dimensiunea celor douEaripi, inclusiv mati,ta. ochiului de plasdde la matila nlvodului (2a) trebuies[ fie de minim 20 mm (Ordin prohibilie, 2008). 1.2 Uneltedepescaitft.Itrantetrsctate o Traulul pehgic esteo unealtdde pescuitde formi tronc