Proiect Sri Lanka

Embed Size (px)

Text of Proiect Sri Lanka

Politica comercial a Sri Lanki

STUDENI: Anuei Lavinia-Alexandra Brbu Alina-Mihaela Plimariu Alina-Georgiana GRUPA: 18

IntroducereInsula pe care se intinde Sri Lanka, denumit in trecut Ceylon, a fost ocupat in secolele 16 - 18 de portughezi (1505, prima sosire a portughezilor 1658), i olandezi (1658 1796) care au cedat-o britanicilor. Devine stat independent la 4 februarie 1948 (Ziua National). Denumire oficial: Republica Democratic Socialist Sri Lanka, conventional, Sri Lanka. Insula reprezint o continuare a prii continentale din N (India) dar de care s-a separat printr-o prabuire. Din acea legatur a mai ramas un irag de insule numite Puntea lui Adam. rmul de Vest i SV ntre Cutalam si Galle este jos, insoit de cordoane litorale care nchid lagune mici iar cel de E si nord este mai nalt, cu faleve, jalonat de recifi coraligeni si insulie. Populaia Sri Lanki ajunge n 2011 la 21.283.913 mil locuitori. Limbile oficiale sunt Sinhala si Tamil. Sinhala este limba majoritatii populatiei iar Tamila se utilizeaz in nord si nord-est. Engleza este vorbit pe scara larga in centrele urbane, fiind limba utilizata in afaceri si comer, precum i de catre majoritatea oficialilor. Capitala: Colombo (centru comercial, bancar si de afaceri) i in apropiere, Sri Jayawardenapura (capitala administrativ i legislativ); Alte orae importante: Kandy, Galle, Nuwara Eliya, Badulla, Kurunegala, Jaffna, Batticaloa, Anuradhapura, Mannar, Trincomalee. Colombo, capitala rii are 585800 locuitori Moneda: Rupie Sri Lanka. Flora i fauna insulei, deosebit de bogat, constituie alaturi de fauna marin, domenii foarte apreciate datorita varietii si raritii speciilor, atat protejate cat i in exploatare comercial. Bogaiile de subsol sunt variate: pietre preioase (rubin, safir, topaz, beril) ilmenit, zirconiu, rutil, fier, grafit cu rezerve si expoatari importante, petrol, gaze naturale, caolin, sare marina. Agricultura, ramura principal a economiei ce polarizeaz peste 50 % din populatia activ este reprezentata prin cultura de orez, ceai, nuci de cocos, manioc, ananas, arahide. Creterea animalelor se remarca prin bovine, ovine, bivoli si elefani care sunt folosii la munci i indeosebi la srbatori (cum este cea de la Kandi). Orezul constituie alimentul de baz, dar care nu asigur inc necesarul fapt ce impune importarea unei anumite cantitai n fiecare an.

2

Guvernul este format dintr-o coaliie UPFA (United Peoples Freedom Alliance), alcatuit din PA (Peoples Aliance, format din Sri Lanka Freedom Party SLFP i unele partide satelit mici), Sri Lankan Muslim Congress (SLMC), United National Party (Reforming Group) i Jathika Hela Urumaya (JHU). Principalele partide de opoziie sunt: UNP (United National Party, Tamil National Alliance (TNA) i JVP (Janatha Vimukthi Peramuna = Peoples Liberation Army, partid de orientare marxista). De menionat c JVP are o poziie fluctuant, uneori sprijinind guvernul, alteori sprijinind opoziia. Principalele resurse naturale de care dispune Sri Lanka sunt: pietrele preioase si semipreioase (safire, rubine, ametiste, topaze, alexandrite, tourmaline, granate, agate etc.), minerale diverse (fosfai, dolomite, caolin, mica, grafit, ilmenite, cuart, feldspat, rulit etc.) Are, de asemenea, plantaii ntinse de ceai negru (peste 300.000 tone producie anual), de cauciuc (100 mii tone anual), cocotieri (mare producator de ulei de cocos), arbori de abanos, mahon si teak. Recolta anual de orez depaete 3,2 mil. tone iar cea de nuci de cocos este de peste 2,7 miliarde bucai. Are o insemnat recolt de legume si fructe tot timpul anului. In domeniul productiei industriale Sri Lanka dispune de o rafinrie de petrol, de dou fabrici de ciment (600 mii tone), multe ntreprinderi mici si mijlocii in domeniul textil i al confeciilor (ramura cu o pondere de peste 48 % in total exporturi in special cu destinaia UE i SUA). Produce, de asemenea, articole din piele, din cauciuc, nclminte, anvelope, cherestea si mobil, articole din ceramic i portelan, chimicale, cosmetice, fire naturale i in amestec, hrtie, artizanat, bijuterii, produse lactate, asambleaza articole electromenajere, pompe industriale, are o mica productie de oel, produce conserve i sucuri de fructe tropicale, zahr din trestie, etc. Producia de energie electrica este relativ mic, avand ca surse: 68 % hidro i 32 % termo. Semnalm faptul c in Sri Lanka funcioneaz cea mai important Burs a Ceaiului din lume i, de semenea, o Burs de Valori pentru pietre preioase i bijuterii (pe lang Bursa propriu-zis de Mrfuri).

3

Capitolul I1. Aezare geograficSri Lanka,supranumit de catre renumitul scriitor Arthur C. Clarke - "Perla Oceanului Indian",este o tara insulara situata in sudul Asiei, la aproximativ 31 km de coasta sudica a Indiei,fiind marginita la Est de Golful Bengal,iar la Vest de Marea Laccadive. Relieful este prezentat prin 3 unitati distincte, n N un podi calcaros, miocen, in care este scluptat o depresiune nchis, grote i galerii; n partea central formaiunile cristaline se pun in evidenta prin multe inselberguri, care rsar deasupra campiei. n S se intalnete un podi de eroziune, constituit de gneise i care este dominat de cateva masive muntoase cu nalimi de peste 2000m (Pidurutalagala 2524 m, Sri Pada Vrful lui Adam- 2243 m, Namunakuli 2333 m) ntre care se gasesc 2 depresiuni mai importante Kandi si Ratnapura. Aceste masive constitutie i locul de obrie al celor mai importante ruri, care au orientare radiara: Mahaweli , Maduru, Menik, Kelani, Kalu, etc. Sri Lanka are o clim tipic tropical, cu dou sezoane climatice: uscat si umed, care alterneaza functie de muson. Astfel n perioada mai august, musonul de sud vest aduce ploi n zona vestic i central a rii, unde clima este uscat in perioada decembrie martie. n perioada octombrie ianuarie, musonul de nord vest aduce ploi n zona nordic i de est, unde clima este uscat in perioada mai septembrie. n perioadele intermusonice, ploile pot aparea frecvent n toate regiunile insulei. Temperatura medie in zona de coast este de 27 grade C, cu maxime care rareori depaesc 33 grade C, dar umiditatea de peste 75% din sezonul ploios da senzaia unei temperaturi mai ridicate cu cateva grade. n zona de deal i munte din centrul rii, temperaturile scad ajungnd la o medie de 20 grade C la Kandy, (500 m altitudine) i la 16 grade C la Nuwara Eliya (1889 m altitudine). n regiunea de deal i de munte, n perioada decembrie ianuarie pot fi nregistrate temperaturi n jurul valorii de 0 grade C, dar n tot timpul anului, serile i nopile sunt racoroase.

4

2. Principalii indicatori macroeconomiciProdusul intern brut/rata de crestere realn2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

PIB- rata de crestere Schimbare % real3.20% 5.50% 5.20% 6.00% 7.50% 6.80% 6.00% 3.50% 6.90% 71.88% -5.45% 15.38% 25.00% -9.33% -11.76% -41.67% 97.14%

Data de informatii2002 est. 2003 est. 2004 est. 2005 est. 2006 est. 2007 est. 2008 est. 2009 est. 2010 est.

Sursa: www.indexmundi.com

5

PIB - rata real de cretere (%)PIB - rata reala de crestere 7.5 6.8 6 6 6.9

3.5

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Sursa: www.indexmundi.com

Dup cum se remarc n graficul de mai sus, n anul 2011 rata real de cretere a PIB-ului este de 6,9%, un nivel aproape dublu fa de anul anterior. n anul 2007 s-a nregistrat cea mai ridicat valoare a PIB-ului din ultimii 6 ani, iar n anul 2010, pe fondul crizei comerciale, PIB-ul a avut cea mai scazut valoare.

6

Produsul intern brut/cap de locuitori

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

PIB-pe cap de locuitori(US$)2600 3250 3250 3700 3700 4000 4300 4700 4000 3900

Sursa: www.indexmundi.com

7

PIB-pe cap de locuitori(US$)PIB-pe cap de locuitori(US$) 4700 4300 4000 3700 3250 3250 3700 4000 3900

2600

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Sursa: www.indexmundi.com

PIB-ul pe cap de locuitor a avut o evoluie ascendent ncepand din anul 2000 i pn n 2007, cnd s-a nregistrat cea mai mare valoare, de 4700 US$. n anul 2008, odat cu nceperea crizei economice, s-a remarcat o scadere usoar a PIBului. Urmatorul an, 2009 s-a meninut trendul descendent, semnalnd c ara nu i-a revenit din criz.

8

PRODUSUL INTERN BRUT COMPOZIIA PE SECTOARE

PIB sectorialAgricultura a crescut cu 5.3% in 2009, urmat de o contracie de 0.9%, datorate in mare parte condiiilor meteorologice nefavorabile ce au avut drept consecin recolte slabe, scaznd cu 27.3% fa de recolta din 2008, dar a crescut producia de ceai si cauciuc . Scderea restriciilor la pescuit (20% in 2009) n partea de nord dup ncheierea conflictelor armate a ajutat de asemenea la creterea pozitiv a agriculturii. Industria a nregistrat o cretere surprinztoare in 2009, de 7.4%, influenat n cea mai mare parte de segmente ale sectorului de producie (ex: producia de alimente care a crescut cu 6.8%) n timp ce sectorul de textile orientat spre export a crescut doar cu 3.8%. Industria a fost de asemenea influenata si de construcii, care au crescut cu 7.4% i de sectorul minier, care s-a extins cu 19.0%. Serviciile reprezint aproape 60% din PIB i au crescut cu 5.7% in 2009. Din nou, diferenele dintre sub-sectoarele orientate extern i cele orientate intern s-au evideniat. Sectorul comercial, care reprezint aproximativ 40% din totalul sectorului de servicii, a crescut cu doar 2.9%.9

Comerul intern de servicii a crescut cu 8.8%, n timp ce importul si exportul de servicii a crescut cu doar 1.4%. Alte sectoare au inregistrat creteri mari: telecomunicaii (12.3), transport (9.1%), serviciile guvernamentale (6.7%). Sectorul hotelier s-a extins cel mai mult, cu 32.0%, n urma unui flux mare de turiti dupa sfaritul rzboiului.

Rata inflaiei Ani 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata inflaiei9.60% 6.30%