UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: PROTECŢIA AGROECOSISTEMELOR

ŞI EXPERTIZĂ FITOSANITARĂ

PROIECT

Îndrumător Ştiinţific:

Şef lucr.dr. Zală Cristinel Relu

Student: Radu Teodora

BUCUREŞTI

- 2014 -

SPECIALIZAREA: PROTECŢIA

AGROECOSISTEMELOR ŞI EXPERTIZĂ FITOSANITARĂ

PROIECT

MANAGEMENTUL COMBATERII INTEGRATE A CIURUIRII MICOTICE A CAISULUI

Îndrumător Ştiinţific:

Şef lucr.dr. Zală Cristinel Relu

Student: Radu Teodora

BUCUREŞTI

2

- 2014 -

CUPRINS

Introducere ................................................................................................................ 4Denumirea ştiinţifică a agentului patogen ..................................................................4Descrierea şi ilustrarea simptomelor bolii ..................................................................4Descrierea şi ilustrarea agentului patogen ..................................................................5Metode şi tehnici de identificare a bolii şi a agentului patogen .................................6Metode preventive utilizate în combaterea ciuruirii micotice ...................................7Metode biologice utilizate în combaterea ciuruirii micotice.......................................8Metode chimice utilizate în combaterea ciuruirii micotice .......................................8Dithane - fungicidul implicat în combaterea ciuruirii micotice .................................8Bibliografie ................................................................................................................11Anexe .........................................................................................................................12

3

INTRODUCERE

Ciuruirea frunzelor caisului este o boală des întalnită în livezile neîngrijite și poate produce pagube importante în cultura de pomi fructiferi. Boala are manifestare pe frunze, pe fructe și pe lăstari, cea mai înseamnată fiind atacul pe ramuri.

Pierderi importante de producție atât cantitative cât și calitative se pot produce în cazul neaplicării tratamentelor de prevenire și combatere, violența atacului atingând chiar și procentul de 100%.

Dezvoltarea acestei boli pe ramuri duce la desfigurarea pomului (după o anumită perioadă de timp) acesta ramânând cu una-două ramuri de schelet cu creșteri sarace și producție de fructe minimă.

Deprecierea calității fructelor este unul dintre cele mai importante rezultate al atacului ciuruirii pe lângă pierderile cantitative de producție.

Umiditatea, temperatura, vârsta plantelor, integritatea țesuturilor plantelor gazdă sunt factorii care declanșează dezvoltarea ciuruirii micotice.

DENUMIREA ŞTIINŢIFICĂ A AGENTULUI PATOGEN

Ciuruirea micotică este produsă de Stigmina carpohyla (sin.Coryneum beijerinckii Oud.) din familia Melanconiaceae,ordinul Melanconiales, clasa Deuteromycetes (Fungi imperfecţi). (http://www.scritub.com/biologie/botanica/BOLILE-PIERSICULUI-SI-CAISULUI1135142419.php) – anexa nr. 5

DESCRIEREA ŞI ILUSTRAREA SIMPTOMELOR BOLII

Ciuruirea frunzelor este o boală produsă de agentul patogen Stigmina carpophyla( sin. Coryneum beijerinckii) ce determină deprecierea calitativă a fructelor, defolieri în anii favorabili bolii, ceea ce duce la o slăbire a pomilor şi o reducere a recoltei de până la 50%.

Atacul se manifestă pe muguri, flori, frunze, fructe şi ramuri. Pe frunze apar mai întai pete circulare, purpurii sau brune, cu diametrul de 3-10 mm, înconjurate de un halou verzui-gălbui, în dreptul acestor pete circulare, ţesuturile se usucă şi cad, (fig. 1 și fig. 3) lasand o zonă perforată, de unde şi aspectul lor de ciuruire, frunzele respective cad, astfel că pomul se defoliază timpuriu.

La cais infecţiile sunt puternice la fructe, mai puţin la frunze în funcţie de rezistenta lor mecanică.

Primele infecţii la fructe se pot observa cand acestea au 3 cm, iar atacul se manifestă sub forma de pete brun-roscate, de 2-5 mm diametru, care mai târziu devin rugoase, având aspect de plută.(fig. 2)

Pe ramurile infectate apar pete de culoare brun-roșcată pe scoarţă, care evoluează în leziuni şi ulceraţii, cu scurgeri de gomă (fig. 4).Atacurile puternice duc în final la moartea ramurilor. (L. Chira, V. Chereji, M. Roman) – anexa nr. 2

4

(fig. 1) (fig. 2) (fig. 3) (fig. 4)

Atlas fitopatologic (Zală Cristinel Relu) – anexa nr. 3

DESCRIEREA ŞI ILUSTRAREA AGENTULUI PATOGEN

Ciuperca Stigmina carpophila acționează ca patogen în stadiu anamorf (conidian) și este întalnită pe toate organele, în tot cursul anului (fig. 5). Hifele ciupercii pătrund în țesuturile plantei prin stomatele de pe frunze, prin frunze, prin răni și lenticelele de pe ramuri. Se formează strome subepidermale în care se dezvoltă acervul (fructificațiile ciupercii), unde conidiile pluriseptate, brune, ovale, se prind stingular la capătul unui conidiofor. (V. Bălan, M. Oprea, V. Tudor, L. Chira, A. Asănică) – anexa nr. 1

(fig. 5)(V. Bălan, M.Oprea, V.Tudor, L.Chira, A.Asănica) – anexa nr. 1

Conidioforii sunt scurţi, unicelulari cu 1-2 septe şi poartă în vârf conidiile oval

5

cilindrice. Acestea răspândesc agentul patogen în timpul perioadei de vegetaţie, putând germina la temperaturi cuprinse între 2-24°C.

Conidiile pot rezista la temperaturile scăzute din timpul iernii, în masa de gome ce se afla în crăpăturile scoarţei ramurilor.

Ciuperca mai poate ierna şi sub formă de miceliu în scoarţa ramurilor.Atacul cu această ciupercă este puternic în primăverile ce urmează după ierni cu

temperaturi moderate, deoarece conidiile îşi păstrează viabilitatea. De asemenea, infecţiile sunt favorizate de leziunile din scoarţa ramurilor produse de grindină sau apărute în urma atacului unor insecte. (http://www.scritub.com/biologie/botanica/BOLILE-PIERSICULUI-SI-CAISULUI1135142419.php) – anexa nr. 5

Ciuperca supravieţuieşte de la un an la altul în muguri, în crăpăturile scoarţei şi în răni, ceea ce facilitează producerea infecţiilor devreme primăvara, imediat ce temperatura depaşeşte 2º C, iar umiditatea atmosferică este mai ridicată, peste 80%, cât mai aproape de saturaţie.

În cursul verii, când temperatura depaşeşte 30ºC, ciuperca este inactivă, iar infecţiile încetează. Toamna, după scăderea temperaturii şi începerea ploilor, au loc noi infecţii, de data aceasta la ramuri şi care durează toată perioada de iarnă atât timp cât temperatura nu scade sub 2ºC. (L. Chira, V. Chereji, M. Roman) – anexa nr. 2

METODE ŞI TEHNICI DE IDENTIFICARE A BOLII ŞI A AGENTULUI PATOGEN

Pentru identificarea bolii cea mai întalnita metodă este cea vizuală. Aceasta este ușor de identificat pe fructe datorită petelor brun-roșiatice care mai târziu devin rugoase, iar pe frunze se sesizează apariția în primă fază a unor pete circulare purpurii sau brune, înconjurate de un halor galben-verzui, care ulterior se necrozează și cade, astfel frunzele căpătând un aspect ciuruit.

O altă metodă de identificare a agentului patogen Stigmina carpophila este cu ajutorul microscopului. La microscop vom observa conidiofori simpli, filamentoşi, septaţi, hialini sau galben-brunii, la capătul cărora se formează o singură conidie, oval-cilindrică, la început hialină şi neseptată, apoi galben-brunie, cu 2-6 pereţi transversali. (fig. 6) (http://www.statiuneabaneasa.ro/plante/boli.php?id=44) – anexa nr. 6

(fig. 6)www.forst.tu-muenchen.de/EXT/LST/BOTAN/

LEHRE/PATHO/PRUNUS/stigcarp.htmanexa nr. 7

METODE PREVENTIVE UTILIZATE ÎN COMBATEREA CIURUIRII MICOTICE

6

Pentru prevenirea infecţiilor, se recomandă tratamente chimice la avertizare atât toamna după căderea frunzelor, cât şi în timpul perioadei de vegetaţie.

Toleranţa soiurilor faţă de această boală este deosebit de importantă, deoarece nu se impune un număr mare de tratamente, ceea ce impune cheltuieli mai mici şi fructe mai puţin poluate. La S.C.D.P Băneasa București au fost create o serie de soiuri rezistente la acțiunea acestei ciuperci, și anume: Olimp (fig. 7), Comandor(fig. 8), Sulina(fig. 9). (L. Chira, V. Chereji, M. Roman) – anexa nr. 2

(fig. 8) http://proapicultura.ro/caisi/comandor

(fig. 7) anexa nr. 9 (fig.9) http://pomi-fructiferi-ts.ro/olimp.aspx http://pomi-fructiferi-ts.ro/sulina.aspx anexa nr. 8 anexa nr. 10

Crearea şi introducerea în cultură a soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi cu rezistenţă sporită, reprezintă una din strategiile ecologice de mare importanţă şi cu rezultate bune în prevenirea daunelor provocate de patogeni şi a consecinţelor secundare negative asupra mediului înconjurător.

Utilizarea substanţelor chimice în plantaţiile pomicole cu soiuri rezistente prezintă următoarele avantaje:

- creşterea eficacităţii în combatere,- reducerea riscurilor de apariţie de biotipuri rezistente faţă de pesticide sau de risc mai

agresiv faţă de planta de cultură,- reducerea dozelor de produse fitofarmaceutice,- reducerea influenţei asupra entomofagilor şi a celorlalte elemente de floră şi faună din

agroecosistem.Obţinerea soiurilor comerciale de pomi şi arbuşti fructiferi cu rezistenţă sporită la boli,

reprezintă unul din obiectivele principale ale programelor de ameliorare genetică, atât pe plan mondial, cât şi în România. (Sina Cosmulescu) – anexa nr. 12

METODE BIOLOGICE UTILIZATE ÎN COMBATEREA CIURUIRII MICOTICE

7

În concepţia clasică mijloacele biologice de combatere reprezintă un ansamblu de produse, organisme şi metode menite să înlocuiască produsele chimice.

Nefiind poluante şi având o specificitate ridicată, aceste metode şi mijloace elimină pericolul existenţei de reziduuri în produse, protejează fauna şi flora utilă şi nu induc apariţia unor forme de rezistenţă, cum se întâmplă în cazul combaterii chimice intensive.

Măsurile agrofitotehnice Ele permit diminuarea apariţiei bolilor. Cele mai folosite sunt:- pregătirea terenului, ştiut fiind faptul că terenurile bine pregătite, plantele se dezvoltă normal fiind mai rezistente la atacul bolilor,- drenarea terenului în cazul terenurilor grele, deoarece multe boli sunt favorizate de excesul de umiditate al solului,- fertilizarea raţională ce permite plantelor să devină mai rezistente la boli,- folosirea de material săditor sănătos, obţinut din plantaţii recunoscute, deoarece unele boli (viroze, bacterioze, micoze) se pot transmite prin intermediul seminţei, puieţilor, altoilor, portaltoilor- lucrări de întreţinere a plantaţiilor. Efectuate la timp şi raţional au rol important în frânarea atacului diferiţilor agenţi fitopatogeni, menţinând un microclimat favorabil plantelor şi mai puţin bolilor.

O altă metodă biologică de combaterea a ciuruirii micotice este folosirea produselor pe bază de sulf (sulf muiabil, zeamă sulfocalcică, bentonită), ce combat făinarea şi ciuruirea la drupacee, rapănul la pomacee. ( Sina Cosmulescu) – anexa nr. 12

METODE CHIMICE UTILIZATE ÎN COMBATEREA CIURUIRII MICOTICE

Boala este relativ ușor de combătut, prin aplicarea de tratamente chimice. În zonele în care primăvara cad precipitații abundente, se aplică un tratament la umflarea mugurilor, la căderea petalelor și după înflorit. Tratementele se continuă până la intrarea in pârgă a fructelor în vederea protejării lor.

La tratamente se folosesc substanțe organice între care: Captan 0,2%, Dithane 0,2%, Topsin 0,1%. (V. Cociu) – anexa nr. 4

DITHANE M-45 - FUNGICIDUL IMPLICAT ÎN COMBATEREA CIURUIRII MICOTICE A CAISULUI

DITHANE M-45 este fungicid de contact, cu spectru deosebit de larg de acțiune, utilizat în culturile de viță de vie, cartof, tomate, castraveți, ceapă, pomi fructiferi, hamei, etc. Este cel mai folosit fungicid pe plan mondial, omologat pentru combaterea a mai mult de 400 de boli în peste 70 de culturi.Prin modelul de acțiune multisite (întrerupe activitatea enzimatică în 6 puncte diferite), împiedică

8

apariția fenomenului de rezistență la patogen.

Perioada de aplicare

DITHANE M-45 se aplică preventiv, în condiții favorabile atacului de mană sau alți agenți patogeni și poate fi utilizat de-a lungul întregii perioade cu risc de atac.Intervalul de timp între tratamente este de 7-10 zile, în funcție de gradul de atac și de cultură.Combaterea optimă a bolilor se realizează când procesul se aplică în cadrul unui program preventiv de tratamente repetate în timpul perioadei de vegetație.Acest fungicid este partenerul ideal în combinații cu fungicide sistemice, penetrante.

Volumul de apă utilizat pentru prepararea soluției de stropit este corespunzător culturii la care se aplică tratamentul și depinde de stadiul de dezvoltare al culturii.

Timpul de pauză până la recoltare:7 zile - cartof, 3 - zile tomate, 28 zile - pomi fructiferi și vița de vie 

Omologari:

Cultura Doza Patogen Patogen

Cartof2-2,5 kg/ha

Phytophtora infestans Mana cartofului

Cartof0,5 kg/t tuberculi

Rhizoctonia solani Putregaiul frunzelor și fructelor

Tomate 0,2%

Fulvia fulva, Corynebacterium michiganese, Xanthomonas vesicatoria pv vesicatoria, Septoria lycopersici

Pătarea cafenie a frunzelor de tomate, Cancer bacterian, pătarea frunzelor și bășicarea fructelor de tomate, Septorioza tomatelor

Tomate2-2,5 kg/ha

Phytophtora infestans Mana solanaceelor

Ceapă 0,2% Peronospora destructor Mana cepei

Castraveți 0,2%Colletothricum lagenarium, Alternaria spp.

Antracnoza castraveților, Alternarioza

Pomi fructiferi

0,2% Venturia spp., Monilinia spp. Rapăn, Monilioza

Piersic 0,2% Taphrina deformans Bășicarea frunzelor

Prun 0,2% Polystigma rubrum Pătarea roșie a frunzelor de prun

Piersic, cais 0,2% Stigmina carpophila Ciuruirea sâmburoaselor

Viță de vie 0,2%Plasmopora viticola, Botryotinia fuckeliana

Mana viței de vie, Putregaiul cenusiu al strugurilor

Hamei 2 kg/ha Pseudoperonospora humuli Mana hameiului

Silvicultura 0,2-0,4% Fusarium spp. Fusarioza

9

Crizantemă 0,2% Puccinia horiana Rugina crizantemelor

Grâu2,5 kg/t sămânță

Tilletia spp. Mălura comună

Sfecla8 kg/t sămânțâ

Pleospora bjoerlingii, Fusarium spp.

Putregaiul uscat, Fusarioza

Tutun 0,2% Peronospora tabacina Mana tutunului

Compatibilitate:

DITHANE M-45 nu este compatibil în amestec cu substanțe alcaline cum ar fi polisulfurile, zeama bordeleza, calciul. Este compatibil cu majoritatea fungicidelor și insecticidelor. Înainte de utilizare este necesară consultarea tabelelor de compatibilitate și efectuarea unui test practic cu respectarea dozelor de amestec. (http://www.marcoser.ro/produse/pesticide/fungicide/dithane-m-45.html ) - anexa nr. 11

10

BIBLIOGRAFIE:

Viorica Bălan, Marian Oprea, Valerica Tudor, Lenuța Chira, Adrian Asănica, 2005– Pieirea prematură a caisului, Ed. Conphys, Râmnicu-Vâlcea

Lenuța Chira, Viorel Chereji, Marius Roman, 2008 – Caisul și piersicul, ediția a-2-a, Ed. M.A.S.T, București

Cristinel Relu Zală, 2014 – Atlas Fitopatologic, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A, București

Vasile Cociu, 1993 – Caisul, Ed. Ceres, București www.scritub.com/biologie/botanica/BOLILE-PIERSICULUI-SI-

CAISULUI1135142419.php www.statiuneabaneasa.ro/plante/boli.php?id=44 www.forst.tu-muenchen.de/EXT/LST/BOTAN/LEHRE/PATHO/PRUNUS/stigcarp.htm - http://pomi-fructiferi-ts.ro/olimp.aspx http://proapicultura.ro/caisi/comandor http://pomi-fructiferi-ts.ro/sulina. http://www.marcoser.ro/produse/pesticide/fungicide/dithane-m-45.html Sina Cosmulescu – Protecția mediului în agroecosistemele pomicole – suport de curs

11