PROIECT DE MANAGEMENT

2020-2023

Masca = un teatru în slujba comunității

2 din 60

Cuprins

A. Analiza socio-culturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent: .............................................................................................. 3 1. instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesați) care se adresează aceleiaşi comunităţi; ........ 3 2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări); ...................6 3. analiza imaginii existente a instituției şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia; ............................................7 4. propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari (tipul informațiilor: studii de consum, cercetări, alte surse de informare); .............................................................................................................................................................9 5. grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei pe termen scurt/mediu; ........................................................................... 11 6. profilul beneficiarului actual. ................................................................................................................................. 13 B. Analiza activității instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:.................................................... 15 1. analiza programelor și a proiectelor instituției; ...................................................................................................... 15 2. concluzii:............................................................................................................................................................... 17 2.1. reformularea mesajului, după caz; .................................................................................................................... 18 2.2. descrierea principalelor direcții pentru îndeplinirea misiunii............................................................................... 18 C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de de reorganizare, după caz: ............ 19 1. analiza reglementărilor interne ale instituției și a actelor normative incidente; ..................................................... 19 2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne; ......................................................................................... 21 3. analiza capacității instituționale din punctul de vedere al resursei umane proprii și/sau externalizate; ................ 22 4. analiza capacității instituționale din punctul de vedere al spațiilor și patrimoniului instituției; propuneri de îmbunătățire; ............................................................................................................................................................ 22 5. viziunea proprie asupra utilizării instituției delegării ca modalitate legală de asigurare a continuității procesului managerial. .............................................................................................................................................................. 24 D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei: ....................................................................................... 25 1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informații solicitate/obținute de la instituție: ................................................................................................................................................................... 25 1.1. bugetul de venituri (subvenții/alocații, surse atrase/venituri proprii); ................................................................. 25 1.2. bugetul de cheltuieli (personal; bunuri și servicii din care: cheltuieli de întreținere, colaboratori; cheltuieli de capital); ..................................................................................................................................................................... 26 2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate și, după caz, realizate) în perioada/perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informații solicitate/obținute de la instituție: ...................................... 26 3. soluții și propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituției: .............. 27 3.1. analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituției, pe categorii de bilete/tarife practicate: preț întreg/preț redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu menționarea celorlalte facilități practicate; ................................................................................................................................................................ 27 3.2. analiza veniturilor proprii realizate din alte activități ale instituției; .................................................................... 28 3.3. analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorități publice locale: ....................................................................................................................................................................... 28 4. soluții și propuneri privind gradul de creștere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor: ................ 28 4.1. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;....................................................................... 29 4.2. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total; ................................................................................... 29 4.3. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenție/alocație; ....................................................................... 30 4.4. ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții civile); ........................................................................................... 30 4.5. cheltuieli pe beneficiar, din care: ....................................................................................................................... 30 4.5.a) din subvenție; ................................................................................................................................................. 30 4.5.b) din venituri proprii. .......................................................................................................................................... 30 E. Strategia, programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituției, conform sarcinilor formulate de autoritate: ........................................................................................................................ 30 1. viziune; ................................................................................................................................................................. 30 2. misiune; ................................................................................................................................................................ 32 3. obiective (generale şi specifice); .......................................................................................................................... 32 4. strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management; ............................................................................ 34 5. strategia şi planul de marketing; ........................................................................................................................... 36 6. programe propuse pentru întreaga perioadă de management; ............................................................................ 39 7. proiecte din cadrul programelor; ........................................................................................................................... 44 8. alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de management. ............................... 48 F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse ............... 48 1. proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru perioada managementului;....................................................... 48 2. numărul estimat al beneficiarilor pentru perioada managementului: .................................................................... 49 3. programul minimal estimat pentru perioada de management aprobată.: ............................................................. 49 Anexa 1 ................................................................................................................................................................... 60

3 din 60

A. Analiza socio-culturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent:

1. instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesați)

care se adresează aceleiaşi comunităţi; Bucureștiul reprezintă cea mai mare piață culturală din România, atât din punct de vedere al ofertei, cât și din punct de vedere al consumului. Dintre factorii relevanţi sub acest aspect, primul ține de numărul populației Capitalei, de 2,13 milioane de locuitori (conform datelor Direcției Regionale de Statistică, ianuarie 2019). Acestora li se adaugă locuitorii din zonele aparținând județului Ilfov, de aproximativ 437.000, care deşi au reședința fizică în județul amintit, lucrează, socializează și participă la evenimente sociale/politice/culturale/de divertisment în Capitală. Alți doi factori care au relevanță sunt: nivelul peste medie al celor cu studii și nivelul mai ridicat al veniturilor. De partea cealaltă, există un număr mare de instituții (publice sau private) care pot răspunde eficient nevoilor culturale.

Deşi în teorie avem şi public şi ofertă, în realitate ne confruntăm cu o scădere îngrijorătoare a consumului cultural, aflat pe un trend descendent în Capitala României, trend valabil însă și la nivel european, cu o singură mențiune care trebuie să ne dea de gândit: gradul de participare la evenimente culturale este, în București, mult sub media europeană. În Capitală există o diversificare complexă a genurilor, astfel încât potențialul consumator poate alege din cea mai variată gamă de spectacole.

Frecvența participării la evenimente cu caracter cultural, în 2018

În ceea ce privește teatrul, consumul a scăzut – în procente mici, dar în mod

constant – de la an la an; trebuie analizat dacă această scădere are legătură şi cu înmulțirea celorlalte oferte culturale. Conform Barometrului de consum cultural, în 2018, spre exemplu, este menționat că, deși consumul de teatru este în scădere, el se află în continuare în topul preferințelor publicului, atunci când vine vorba de consumul cultural sub forma spectacolului.

Frecvența participării la spectacole cel puțin o dată pe an

În topul barierelor de acces menționate în sondaje se află prețul ridicat al

biletelor, răspuns pe care noi îl consideram inerțial, pentru că în România nu poate fi

4 din 60

vorba de un preț mare al biletelor, dacă raportăm prețul unui bilet de teatru la prețul unui film la mall, de exemplu.

Dacă ne uitam la ceea ce ar putea mări frecvența participării la teatru, conduce detașat lipsa timpului liber: În opinia noastră, totul ține de prioritățile individuale și de capacitatea noastră de a-i determina pe consumatori să ne plaseze în topul priorităților de petrecere a timpului liber.

E adevărat că trăim o accelerare din ce în ce mai accentuată a timpului, aflată în strânsă legătură cu deziderate economice și sociale, cu nevoia de îndeplinire a unor obiective impuse individual sau la nivelul grupului socio-economico-cultural de care aparținem. Timpului liber i se atribuie un factor de valoare cuantificabil, factor care are o relevanță de multe ori cel puțin egală cu prețul. Astăzi, timpul a ajuns să fie tratat (programat, consumat) ca un bun de larg consum. În ultimii ani, în sfera opțiunilor de petrecere a timpului liber cu activități culturale, o importanță în continuă creștere o are consumul casnic, cu precădere digital. Spațiul casnic devine din ce în ce mai mult o galerie de mijloace media, de suprapunere a diferitelor activități de consum cum ar fi televizorul, internetul, tableta, telefonul. În spațiul casnic și, prin extensie, în spațiul intim al utilizatorului, chiar dacă acesta se află în exterior (metrou, autobuz, stradă) trebuie remarcată prezența unor platforme a căror utilizare devine din ce în ce mai simplă și mai puțin costisitoare, de tip Netflix, Apple Music, Spotify, Amazon Prime și altele. Aceste platforme se constituie în furnizori de servicii/informații culturale, filme, materiale documentare, muzică, podcasturi şi altele, pe care utilizatorii le pot accesa oricând, prin intermediul internetului. Teatrul Masca este doar una dintre instituțiile de cultură care se adresează publicului bucureștean. În acest context, este inevitabil să nu facem referire și la conceptul de concurență, pe care îl înţelegem în sensul unirii eforturilor teatrelor publice în vederea unei acţiuni comune pe piaţa culturală în raport cu celelalte oferte existente în Bucureşti. Din acest punct de vedere, Teatrul Masca trebuie să profite de specificul discursului său nonverbal și de spectacolele de stradă, elemente care definesc o voce cu totul unică. Faptul că stilul de spectacol al Teatrului Masca este unul de nișă trebuie să fie considerat ca aspect pozitiv, într-un enunţ de forma îmi place teatrul gestual, confer valoare artistică expresivității corpului și limbajului de dincolo de limbaj, elemente pe care le găsesc în mod exclusiv la Masca.

Cu referire la consumul cultural în spațiul public, există voci care susţin existenţa unei supraoferte culturale în Capitală şi faptul că acest oraș ar fi sufocat de multitudinea ofertelor culturale: spectacole de teatru, concerte, proiecții, filme, expoziții, vernisaje și alte proiecte independente. Iar acestea toate ar fi prea mult pentru un areal geografic destul de restrâns.

Problema este însă la ce areal ne raportăm? La cel ocupat de 2 milioane de locuitori ai Bucureștiului - la care se adaugă, cum spuneam, cei aproape jumătate de milion din Ilfov, care muncesc, trăiesc și consumă produsele economice și culturale în București? Sau la cele câteva zeci de mii din centru? Există seri cu 25 de spectacole de teatru jucate, mai mult sau mai puțin concomitent. Dar care este arealul demografic ce delimitează grupurile țintă cărora li se adresează acestea? BUCUREȘTIUL CULTURAL NU ÎNSEAMNĂ CENTRUL BUCUREȘTIULUI. Sau nu ar trebui să însemne, măcar pentru noi, creatorii și managerii din instituțiile publice de cultură. Și atunci unde este supraoferta culturală din cartiere sau de la periferie? Care sunt instituțiile culturale ale căror activități se pot constitui în opțiuni viabile

5 din 60

pentru bucureștenii din Militari, Giulești, Colentina, Pantelimon, Titan, Dristor etc.? Ca să nu mai vorbim de zone și mai îndepărtate, de la periferie, de genul Rahova, Ferentari, chiar și Ghencea și așa mai departe. Una dintre cele șase teme majore identificate de Strategia culturală a Municipiului București 2016-2026 este exact relația dezechilibrată dintre centru și periferie. Pe o axă strategică ce decurge firesc din această constatare se simte nevoia acută a unei reechilibrări a peisajului cultural bucureștean, prin promovarea evenimentelor culturale în mod echitabil distribuite astfel încât acestea să susțină accentuarea identității cartierelor și să determine o şi mai mare implicare a locuitorilor în fenomenul cultural. În acest mod credem că trebuie percepute sondajele care relevă că doar 5% dintre bucureșteni frecventează teatrul. Este vorba de 5%, dar nu dintr-un total de 100%, ci poate doar dintr-o fracție de 25% a locuitorilor care au ofertă culturală în zona în care locuiesc sau care au fost educați de familie și școală în sensul consumului cultural.

Evident că există locuitori din Colentina, Berceni, Rahova, care vin în centru la spectacole de teatru, dar dincolo de aceste excepții este nevoie de o prezență culturală care să poată implica și potențialii consumatori din zonele periferice, defavorizate din punct de vedere cultural. Dacă vom căuta o galerie de artă în cartierul Militari, lucrurile vor fi foarte simple: nu există. Cum nu există nici în Giulești, Crângași, Drumul Taberei etc. Sporadicele acțiuni culturale organizate de Biblioteca Metropolitană nu fac decât să evidențieze această lipsă de evenimente culturale. Centrele culturale de sector sau cele „dedicate” nu au încă o viziune globală asupra nevoilor culturale ale locuitorilor din zonă și se mărginesc, în cel mai bun caz, la cursuri cu profil artistic sau la concerte, toate aceste neavând în general nicio valoare culturală. Trăim într-o epocă în care conceptele de urgent și proximitate sunt de o importanță capitală în orice domeniu care implică consumul. De la marile rețelele de magazine care au înțeles importanța prezenței agresive la orice colț de stradă sau parter de bloc pentru a se afla în imediata apropiere pentru cumpărăturile uzuale, până la marile platforme de achiziții online destinate cumpărăturilor generaliste, toate entitățile comerciale au înțeles importanța faptului de a te afla în apropierea clientului, fie că este vorba de magazinul de la scara blocului, fie că este vorba de acel la un click distanță. În ultimii ani și instituțiile culturale au ținut cont de acest aspect și se află prezente pe platformele existente care se substituie unui supermarket cultural. Comerțul online se duce spre zona platformelor de tipul Emag, unde cumpărătorul intră și găsește în mod centralizat oferte de la nenumărați comercianți separați. În același mod, categoria de vârstă 25-35 de ani se îndreaptă către aceste platforme și atunci când caută produse culturale, va accesa un site unde va găsi la un loc opțiunile de achiziție pentru diferite tipuri de evenimente: spectacol de teatru, concert, spectacol de muzică clasică, expoziții etc.

Conceptul acesta, însă, de apropiere, trebuie adus și în stradă, sub formă de cultură în proximitate. Dacă vrem să creştem consumul cultural trebuie să asigurăm întâi de toate o ofertă culturală care să acopere în mod echilibrat toate zonele din Capitală. Cartierele din București nu au absolut niciun rol administrativ, însă au o funcție extrem de importantă în conturarea identității locuitorilor. Se constituie în spații dătătoare de identitate și orice element care iese din sfera uzualului (cum ar fi evenimentul cultural) și care se petrece în spațiul lor, este un factor de mândrie.

Bucureștiul, credem noi, suferă de lipsa unui efort centralizat care să implice o colaborare între teatrele municipale în dorința de a acoperi nevoile tuturor categoriilor

6 din 60

de beneficiari şi de a găsi public nou, trezindu-i acestuia dorința de a intra și în sălile de spectacol tradiționale.

Din acest motiv, dincolo de continuarea programelor deja existente și care răspund nevoii de a ne adresa întregii comunități, vom propune două proiecte noi pentru următorul mandat, despre care am discutat deja și cu alți manageri de teatre:

- Parcul Carol – scena outdoor a teatrelor metropolitane – crearea unei dinamici culturale pentru locuitorii din zona acestui parc, prin susținerea programată a unor spectacole de către toate teatrele din București, pe perioada verii;

- Revista teatrelor metropolitane – crearea de conținut, realizarea și distribuția unei reviste cu apariții lunare, care să reflecte activitatea tuturor teatrelor din capitală.

2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte

slabe, oportunităţi, ameninţări);

Puncte forte (Strenghts) Puncte slabe (Weakness)

Identificarea instituției cu teatrul de stradă și teatrul nonverbal.

Poziționarea sediului în afara centrului cultural al Capitalei.

Unicitatea discursului teatral, Masca - singurul ofertant constant de teatru în aer liber.

Acces dificil al publicului din alte cartiere la spectacolele de la sediu în timpul săptămânii.

Continuitate și coerență a programului estetic prin prezența în cadrul instituției a celor doi fondatori.

Lipsa acută a personalului tehnic de scenă.

Accesibilitatea discursului teatral, Masca - un teatru popular.

Absența cursurilor de formare profesională pentru specialiști sunet, lumini, cabiniere, regizori tehnici.

Transformarea în teatru de proiect cu un nucleu de actori cu experiență în teatrul de stradă și în teatrul noverbal.

Existența unui program anual de tip internship destinat tinerilor absolvenți de actorie.

Existența Școlii de teatru gestual, Masca – formator al propriului public.

Capacitatea artistică și logistică de a prezenta spectacole în aproape orice spațiu neconvențional.

Derularea de proiecte de tipul educației prin cultură dedicate comunității din jurul sediului.

O bună și constantă prezență în mediul online.

Organizarea Festivalului Internațional de Statui Vivante, primul ca dimensiune din Europa (9 ediții).

Apariția Caietelor Masca, singura publicație teoretică despre teatrul de stradă din România și din lume.

7 din 60

Prețul accesibil al biletelor la spectacolele indoor.

Posibilitatea achiziționării online a biletelor.

Existența unui număr redus de angajați, premisă pentru crearea unei legaturi solide între cei implicați în realizarea obiectivelor instituției.

Un sediu recent, cu o scenă modulară (de la italiană la en-ronde)

Posesia unei scene mobile de dimensiuni de 6/8m.

Oportunități (Opportunities) Amenințări (Threats)

Exploatarea brandului Masca, construit în cei aproape 30 de ani de la înființare.

Diminuarea resurselor financiare alocate instituțiilor de spectacole.

Interesul manifestat de bucureșteni vizavi de spectacolele noastre de stradă.

Scăderea în întreaga Europă a numărului consumatorilor de teatru.

Lipsa unei alte oferte culturale în spațiile outdoor din cartierele bucureștene.

Înmulțirea altor forme de petrecere (culturale sau nu) a timpului liber, în afara frecventării teatrelor.

Creșterea numărului celor care practică turismul cultural.

Scăderea interesului pentru meseriile specifice din teatru.

Creșterea numărului de absolvenți ai facultăților de teatru.

Creșterea interesului pentru forme alternative/neconvenționale de teatru pe segmentul de vârsta 18-35 ani.

Creșterea numărului de utilizatori care își iau informațiile culturale de pe rețelele sociale.

3. analiza imaginii existente a instituției şi propuneri pentru

îmbunătăţirea acesteia; Considerându-ne o instituție tânără prin comparație cu alte teatre de tradiție

din Capitală, Teatrul Masca nu mai este, însă, de multă vreme, un nou venit în peisajul teatral bucureștean. În 2016, Masca avea o identitate extrem de bine definită, instituţia fiind deja asociată cu stilul de teatru nonverbal și de teatru de stradă.

În același timp, imaginea percepută în ochii publicului implica și noțiunea de teatru prietenos. Masca a căutat întodeauna să găsească modalități noi de a fi cât mai aproape de public, nu numai la propriu, profitând din plin de-a lungul timpului de apariția și dezvoltarea mijloacelor moderne de comunicare, implicând din ce în ce mai mult online-ul în comunicarea cu spectatorii. Așa se face că am fost printre primele instituții care ne-am asumat dialogul direct cu spectatorii prin platforme ca Facebook, Twitter și Youtube și am susținut prima transmisie live a unui spectacol de teatru din România. Latura friendly a relației cu comunitatea formată în jurul activității noastre este și o consecință firească a ponderii pe care a avut-o, în timp, prezența noastră cu spectacole jucate în outdoor, la început între blocuri, apoi pe stradă, la metrou și în parcuri. Un astfel de mod de susținere a spectacolelor a permis existența unei atmosfere mai puțin protocolare (sau intimidante) ca într-o sală de teatru. Publicul bucureștean a fost pus pentru prima dată în situația de a putea da

8 din 60

like sau share la un eveniment în timp real, în momentul în care acesta avea loc chiar în fața lui, mult înainte ca social media să ofere această posibilitate în mediul online.

La începutul mandatului, în 2016, pentru a realiza o radiografie a situației și pentru a valida și prin cifre aprecierile pozitive am comandat o cercetare Institutului Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, urmată, în noiembrie 2017, de un sondaj de monitorizare a satisfacției consumatorilor de teatru din București. Acestea, împreună cu Manualul de Identitate Vizuală, conceput tot de IRES, au fost cele 3 dosare de la care am pornit în trasarea unei strategii pentru îmbunătățirea anumitor aspecte ce țin de imaginea Teatrului Masca, în ultimii trei ani. Principalele linii de acțiune au fost, în această perioadă:

- menținerea unei aprecieri pozitive din partea publicului; - sporirea atractivității de brand prin atenția deosebită acordată tuturor

materialelor grafice (afiș, mesh, prismă, panou de prezentare, pliant, caiet program etc);

- creșterea notorietății și a coeficientului de asociere a tuturor activităților teatrului cu brandul Masca;

- creșterea notorietății FISV (Festivalul Internațional de Statui Vivante); - crearea și argumentarea unei imagini pozitive în rândul profesioniștilor de

teatru. La sfârșitul mandatului, am considerat necesar să avem din nou la dispoziție

cifre, cu ajutorul cărora să putem cuantifica demersurile din ultimii ani și, totodată, să putem ajusta strategia pentru următoarea perioadă. Aceste cifre au fost furnizate de un nou studiu IRES, din octombrie 2019, având ca temă Impactul măsurilor de management asupra percepției publice a spectacolelor în aer liber ale Teatrului Masca. Rezultatele reflectă o atitudine generală față de întreaga activitate a teatrului. Ne-a interesat în mod special şi analiza activităţii noastre în aer liber, având în vedere că aceasta a ajuns să ocupe 80% din demersurile noastre artistice.

Rezultatele acestui studiu validează trendul ascendent pe care se află imaginea și notorietatea Teatrului Masca, scoțând la iveală și capitole cu o creștere semnificativă față de studiile anterioare, dar și aspecte asupra cărora va trebui insistat în perioada următoare.

La notorietate, un procent îmbucurător de 93% desemnează pe cei care au auzit de Teatrul Masca. În ce privește domeniul principal de activitate, spectacolele de exterior, 76% dintre cei intervievați afirmă că le place acest tip de teatru. Aici consemnăm deja o creștere semnificativă față de procentul din 2016/2017 care era de 60%. Acest fapt reprezintă o recunoaştere a aprecierii faţă de prezenţa constantă în stradă a Teatrului Masca, singurul cu o stagiune permanentă în exterior, cu o medie de 4 premiere anual și cu fiecare dintre aceste premiere însemnând câte un spectacol construit pentru a fi de stradă și nu exportat din sală.

Procentul celor care au vizionat vreodată un spectacol al Teatrului Masca este de 46%, mai mare față de 2016 (42%) și 2017 (43%). Dintre aceștia, 97% au avut o părere bună și foarte bună despre spectacolul vizionat. .

O majoritate covârșitoare de 98% aprobă noua direcţie de acțiune: Teatrul Masca vine la public, nu publicul la Masca (35% o părere bună, 62% o părere foarte bună).

O zonă mai restrânsă din cadrul activității noastre outdoor o constituie o modalitate de expresie artistică pe care doar Masca o folosește, la această oră, în România, ca formă de spectacol teatral: statuile vivante. Astfel aflăm că 43% dintre cei intervievați au remarcat statuile vivante ale Teatrului Masca în cadrul

9 din 60

evenimentelor culturale desfășurate în Capitală. Dintre aceștia, 48% apreciază mult, iar 39% foarte mult, acest tip de spectacole.

Legat de sediul teatrului ca reper fizic al identității de brand, 53% cunosc unde se află acest sediu (față de 46% în 2017), iar 63% au văzut spectacole la sediul teatrului. Nu în ultimul rând, 49% dintre repondenți consideră că activitatea noastră din ultimii 4 ani este mai bună decât în anii anteriori.

Încercând să tragem niște concluzii, remarcăm că teatrul stradal este privit cu o atitudine pozitivă, spectacolele în aer liber fiind preferate în aceeași măsură cu cele din sălile de teatru.

Proiectul Caietele Masca, pe care l-am propus la începutul mandatului trecut, dincolo de scopul principal al publicației, a adus şi un plus de imagine, atât în raport cu publicul, cât și cu lumea teatrală românească. Spectatorii noștri au avut posibilitatea de a situa într-un context mai larg, european, activitățile artistice și stilul de spectacole de stradă produse de Teatrul Masca. Lumea teatrului, de cealaltă parte, a primit fundamentele oferite de activitatea marilor companii din lumea întreagă care au impus teatrul de stradă în cadrul unor evenimente majore, precum și a unor personalități marcante care, prin discursul și activitatea lor în această zonă, justifică existența și valoarea acestui tip de teatru.

În încheiere, în ceea ce privește axele de interes pe care vom acționa pe viitor, în privința imaginii, acestea sunt:

- continuarea strategiei de diferențiere față de celelalte instituții de teatru; - creșterea vizibilității spectacolelor în aer liber; - creșterea vizibilității statuilor vivante în peisajul bucureștean și adoptarea

unor campanii mai incisive în urma cărora să atingem o identificare mai strânsă în mentalul bucureștenilor între statuie vivantă și Teatrul Masca;

- creșterea notorietății celui mai mare eveniment din activitatea noastră – Festivalul Internațional de Statui Vivante;

- adoptarea unei strategii clar definite de promovare susținută a imaginii Teatrului Masca în spațiul virtual.

4. propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari (tipul informațiilor: studii de consum, cercetări, alte surse de informare);

Studii realizate în perioada 2016-2018:

Studii profesioniste

• Cercetare IRES, septembrie 2016, comandată de Teatrul Masca – Evaluarea notorietății și imaginii Teatrului Masca;

• Sondaj IRES, noiembrie 2017, comandat de Teatrul Masca – Satisfacția consumatorilor de spectacole de teatru;

• Barometrul de consum cultural 2016, O radiografie a practicilor de consum cultural – efectuat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, făcut public în 2017;

• Studiu de consum cultural la nivelul orașului București, 2016 - efectuat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală;

• Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al sectoarelor culturale și creative din România, 2016 – Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală

• Barometrul de consum cultural 2017, Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale – efectuat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, făcut public în 2018;

• Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – studiu efectuat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală pe parcursul

10 din 60

anului 2018 și publicat în 2019.

• Barometrul de consum cultural 2018, Dinamica sectorului cultural în anul centenarului Marii Uniri – efectuat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, făcut public în 2019;

• Sondaj IRES, octombrie 2019, comandat de Teatrul Masca – Impactul măsurilor de management asupra percepției publice a spectacolelor în aer liber ale Teatrului Masca.

Studii interne (efectuate de personalul Teatrului Masca)

• Rapoarte de evaluare statistică a publicului nostru, prin analiza diferitelor categorii de bilete care s-au vândut, atât la casa de bilete, cât și online;

• Chestionare distribuite la achiziționarea de bilete de la casă (calitative și cantitative);

• Chestionare distribuite înainte, în timpul sau după susținerea de spectacole în aer liber / spații neconvenționale)

• Analize asupra traficului mass-media și online (analize B.R.A.T., de tip „audit tiraje” și „S.A.T.I”)

Cele două documente principale care vor sta la baza analizelor pentru

cunoașterea categoriilor de beneficiari sunt Barometrul de consum cultural 2018 și Sondajul privind impactul măsurilor de management asupra percepţiei publice a spectacolelor de teatru desfăşurate în aer liber din octombrie 2019.

Primul dintre ele ne pune la dispoziție cele mai recente informații și structuri descriptive despre comportamentul publicului în ceea ce privește consumul cultural (atât la nivel național, cât și la nivelul Bucureștiului), precum şi despre modificările și tendințele viitoare din această zonă. Barometrul de consum cultural 2018 este un instrument extrem de folositor în delimitarea cât mai exactă a categoriilor de beneficiari pe care îi are, în mod real, în acest moment teatrul, cât și în identificarea categoriilor care trebuie țintite în vederea activării potențialului interes pentru teatru.

Cel de al doilea, sondajul comandat IRES, ne pune la dispoziție informații despre publicul bucureștean căruia Teatrul Masca i se adresează în mod direct. Din acesta vom extrage informații aplicate despre modul în care activitatea noastră a avut impact asupra publicului din Capitală, despre categoriile de public pe care le vom viza și proiectele dedicate.

Ambele documente sunt recente, din octombrie 2019. Urmează o perioadă în care ele vor fi analizate în detaliu, dar deja unele măsuri au fost luate, iar rezultatele s-au simțit imediat. În mod cert, concluziile desprinse în urma acestor analize vor reprezenta structura pe baza căreia vom elabora strategii în continuare, pentru cunoașterea cât mai precisă a categoriilor de beneficiari și mărirea numărului de beneficiari în viitorii ani.

Dincolo de metodele tradiționale de a aduna și sistematiza informații despre beneficiari, o pondere din ce în ce mai importantă trebuie acordată interacțiunii din mediul online, având în vedere că internetul a devenit una dintre cele mai importante surse de orientare și selecție pentru consumatori.

11 din 60

Ca o consecință firească a gradului de utilizare a internetului, acesta se

apropie ca procent (în ceea ce privește sursele de informare) de Mass-media (presă, tv, radio).

Ponderea surselor de informare despre spectacole

Interacțiunea din mediul online trebuie să capete un coeficient ridicat de valoare atât sub aspectul comunicării directe (uneori ne-protocolare) cu beneficiarul, câștigând în acest mod un feedback rapid, cât și sub aspectul posibilității utilizării instrumentelor puse la dispoziție de platformele social-media (cu precădere Facebook) de a oferi informații relevante (areal demografic, nivel de educație, sex, vârstă, interese generale, obiceiuri de consum etc.) despre publicul activ al instituției. Rapoartele și graficele generate prin intermediul Facebook rămân o sursă valoroasă de analiză, de cunoaștere bine delimitată a categoriilor de beneficiari asupra cărora activitatea artistică a instituției are cel mai mare impact, a posibilelor categorii care ar putea manifesta un interes activ – chiar dacă în aceste momente el este unul latent -, a modului în care mesajul ajunge sau nu la beneficiari și a măsurilor practice indicate pentru ca mesajul să devină cât mai eficient.

5. grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei pe termen scurt/mediu; Teatrul Masca este o instituție publică de cultură aflată în subordinea Primăriei

Municipiului București, astfel că principalul grup țintă căruia i se vor adresa programele și proiectele noastre va fi reprezentat de publicul bucureștean. Conceptul central al acestui proiect de management este considerarea activității teatrului ca un serviciu comunitar.

Am afirmat că principalul grup-țintă va fi reprezentat de publicul bucureștean, fără precizarea publicul bucureștean de teatru. Având în vedere că cea mai mare parte a activității noastre este reprezentată de stagiunea de exterior și că

12 din 60

spectacolele din cadrul acesteia se joacă în spații publice (parcuri, piețe, bulevarde), adică au loc în spații în care cei prezenți nu se află programat pentru un spectacol de teatru, ele se adresează și nonconsumatorilor de teatru.

Grupuri țintă Programe și Proiecte

Adulți între 24 - 45 ani Proiecte: Premiere, Orașul cu statui, Parcul Carol – scenă outdoor a teatrelor metropolitane; Ziua pantomimei, Ziua teatrului, Ziua cărții la Masca, Scena-expo, Expresivități – expoziții foto, În culise la Masca, La repetiții, Revista teatrelor metropolitane; Programe: Masca în turneu , Festivalul Internațional de Statui Vivante;

Adulți între 45 - 60 ani Proiecte: Premiere, Orașul cu statui, Parcul Carol – scenă outdoor a teatrelor metropolitane, Scena-expo, Expresivități – expoziții foto, Revista teatrelor metropolitane ; Programe: Masca în turneu, Festivalul Internațional de Statui Vivante;

Copii între 3 - 12 ani Proiecte: Vinerea elevilor, Ateliere de educație teatrală pentru copii, Spectacole de absolvire, Atelier în Cișmigiu, Școala de vară Masca;

Adolescenți între 13 – 19 ani Proiecte: Vinerea elevilor, Ateliere de educație teatrală pentru tineri, Spectacole de absolvire, Atelier în Cișmigiu, Școala de vară Masca; Programe: Festivalul Internațional de Statui Vivante;

Seniori (peste 60 de ani) Proiecte: Premiere, Orașul cu statui, Parcul Carol – scenă outdoor a teatrelor metropolitane, Scena-expo, Expresivități – expoziții foto, Revista teatrelor metropolitane; Programe: Masca în turneu, Festivalul Internațional de Statui Vivante;

Familii tinere cu copii Proiecte: Premiere, Orașul cu statui, Parcul Carol – scenă outdoor a teatrelor metropolitane, În culise la Masca, Ateliere de educație teatrală pentru copii, Spectacole de absolvire, Atelier în Cișmigiu, Școala de vară Masca; Programe: Masca în turneu, Festivalul Internațional de Statui Vivante;

Tineri absolvenți ai institutelor de teatru

Proiecte: Internship la Masca, Un an la Masca, Premiere, Refacere, întreținere spectacole , Actorul în teatrul gestual, Antrenamentul specific actorului de tip Masca, Scenotehnica în sec. XXI ; Programe: Masca în turneu , Festivalul Internațional de Statui Vivante ;

Studenți (19-24) Proiecte : Premiere, Orașul cu statui, Parcul Carol – scenă outdoor a teatrelor metropolitane, Ziua pantomimei, Ziua teatrului, Ziua cărții la Masca, Scena-expo, Expresivități – expoziții foto, În culise la Masca, La repetiții, Revista teatrelor metropolitane; Programe : Masca în turneu , Festivalul Internațional de Statui Vivante;

Public specializat, profesioniști ai teatrului (teatrologi, dramaturgi, critici, regizori, actori, scenografi etc.)

o Proiecte: Scena-expo, Expresivități – expoziții foto, Revista teatrelor metropolitane; Programe: Masca în turneu, Festivalul Internațional de Statui Vivante , Caietele Masca;

Public specializat în arte vizuale (artiști plastici, artiști vizuali, fotografi)

Proiecte: Scena-expo, Expresivități – expoziții foto, Revista teatrelor metropolitane; Programe: Masca în turneu , Festivalul Internațional de Statui Vivante , Caietele Masca;

Public accidental (nonconsumatorii de teatru)

Proiecte: Premiere, Orașul cu statui, Parcul Carol – scenă outdoor a teatrelor metropolitane, Expresivități – expoziții foto, Scena-expo, Expresivități – expoziții foto, Revista teatrelor metropolitane; Programe: Masca în turneu , Festivalul Internațional de Statui Vivante;

Turiști/rezidenți nevorbitori de limba română

Programe: Masca în turneu, Festivalul Internațional de Statui Vivante, Caietele Masca;

Public internațional, consumator Proiecte: Masca în turneu în străinătate

13 din 60

sau non-consumator de teatru

6. profilul beneficiarului actual. Cu toate că majoritatea studiilor de sociologie avansează la nivel teoretic o

strânsă legătură între progresul cultural și cel al civilizației, sondajele de tipul Barometrului cultural, începând cu prima ediție din 2014 contrazic într-o anumită măsură relația de interdependenţă dintre cultură și civilizație: deși nivelul de civilizație este în continuă creștere, consumul cultural este în scădere.

Consumul de teatru în România urmează tendinţa generală de descreştere existentă la nivel european. Este de crezut că o anumită categorie de consumatori de teatru nu suferă mari fluctuații. Există însă și publicul, cu precădere tânăr, care poate deveni consumator de teatru, fie pe fondul unei educații în acest sens, fie ca răspuns la tendințele sau interesele grupurilor sociale în care se integrează. În privința publicului Teatrului Masca, sondajul IRES din octombrie 2019 ne pune la dispoziție câteva informații care ne pot ajuta în definirea profilului beneficiarului actual. Doar o proporție subunitară a repondenților din București cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani intervievați declară că au o părere proastă sau foarte proastă despre spectacolele de teatru din București – 0,5%, în timp ce 4 din 10 intervievați spun că au o părere foarte bună despre acestea, iar 5 din 10 au o părere bună. Comparativ cu femeile, bărbații declară că nu cunosc suficient fenomenul teatral din București pentru a emite o opinie în proporție mai ridicată (17% vs. 6% în cazul femeilor), în timp ce femeile spun în pondere ușor mai ridicată că au o părere foarte bună despre spectacolele de teatru din oraș (43% vs. 35% dintre bărbați). Cu cât sunt mai în vârstă, cu atât repondenții declară că au o părere foarte bună despre acestea – 46% dintre cei cu vârste cuprinse între 51 și 65 de ani, comparativ cu 34% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Cu toate acestea, ponderile celor care au o părere proastă sau foarte proastă nu cunosc diferențe semnificative. Pentru mai bine de jumătate dintre persoanele intervievate – 56%, actorii contează cel mai mult atunci când aleg să meargă la o piesă de teatru, acest criteriu fiind urmat de recomandările prietenilor – 16%, dar și de titlul piesei – 15%. Alte criterii sunt menționate de proporții reduse ale intervievaților. Femeile tind să fie influenţate de numele actorilor din distribuţie în pondere ușor mai ridicată decât bărbații (60% vs. 51%); la fel repondenții care locuiesc la periferia orașului comparativ cu cei care locuiesc în zone centrale (58% vs. 51%). Cu cât sunt mai în vârstă sau mai puțin educați, cu atât repondenții menționează în proporții mai ridicate acest criteriu. Cu cât sunt mai tineri, cu atât repondenții țin cont în proporții mai ridicate de titlul piesei și de recomandările prietenilor.

Așa cum am mai enunțat, o proporție foarte ridicată a persoanelor intervievate declară că au auzit de Teatrul Masca – 93%. Această proporție este ușor mai ridicată în rândul femeilor, a persoanelor trecute de 35 de ani, cu studii medii sau superioare, aceasta crescând și odată cu creșterea veniturilor intervievaților.

97% dintre cei care au vizionat spectacole ale Teatrului Masca au o părere foarte bună sau bună despre acestea și doar 0,6% spun că ar avea o opinie mai degrabă nefavorabilă. Cu toate că majoritatea evaluărilor sunt de factură pozitivă, se observă opinii ușor mai favorabile în rândul femeilor, al persoanelor de peste 50 de ani și al celor care locuiesc la periferia orașului.

97% din totalul intervievaților au o părere bună (35%) sau foarte bună (62%) despre faptul că Teatrul Masca vine la public, nu publicul la Masca și doar 1% spun că au o părere proastă (!) despre acest lucru. Nu se remarcă diferențe semnificative

14 din 60

de percepție în rândul repondenților cu privire la acest aspect în funcție de caracteristicile lor socio-demografice.

43% dintre persoanele intervievate declară că au remarcat statuile vivante în peisajul bucureștean, cu ocazia diverselor manifestări culturale din București. În pondere mai crescută spun asta femeile comparativ cu bărbații, persoanele cu vârste cuprinse între 36 și 50 de ani comparativ cu cele mai tinere sau mai vârstnice, precum și persoanele cu studii superioare, comparativ cu cele cu studii elementare sau medii.

Dintre persoanele care au remarcat manifestările cu statui vivante, 87% spun că le-au plăcut foarte mult (48%) sau mult (39%), în timp ce pentru 12% dintre aceștia, manifestările respective au fost mai puțin agreabile, 9% spunând că le-au plăcut puțin, iar 3% că le-au plăcut foarte puțin sau deloc.

Beneficiarul spectacolelor indoor (Publicul de sală)

Rezultatele studiului IRES, dar și centralizarea mijloacelor interne de interogare, relevă un public predominant de sex feminin. Aceasta se datorează, cel mai probabil, faptului că reprezentantele sexului feminin rămân în țara noastră un factor decizional în planificarea activităților familiei în timpul liber.

Dacă la nivelul Capitalei, studiile arată că un factor determinant în luarea deciziei de a merge la un spectacol de teatru este reprezentat de numele actorilor din distribuție, în privința publicului nostru, al Teatrului Masca, mai relevante sunt titlul și tema spectacolului. Spectacolele noastre fiind spectacole de trupă și de stil nu promovează în mod deliberat individualități, de aceea este mai important titlul, zona artistică pe care o sugerează și/sau notorietatea acestuia.

Media de vârstă a publicului de sală este în intervalul 20-40 de ani, cu studii medii și superioare, care caută satisfacție intelectuală în acest tip de activități.

Este un utilizator frecvent al internetului, în special pe dispozitive mobile cum ar fi telefonul sau tableta. Agreează utilizarea spațiului online în deciziile care țin de lifestyle și va cumpăra, cu precădere, biletul prin tranzacție online.

Este un public educat, care merge la teatru cel puțin o dată pe an și conștientizează specificul teatrului ca spațiu cu încărcătură deosebită, lucru relevat atât în privința vestimentației, cât și a comportamentului.

Are venituri medii sau mari și frecventeaza spectacolul de teatru ca pe o recompensă psihologică personală. Folosește teatrul ca pe un mijloc de socializare în cadrul restrâns al relației de cuplu sau, mai larg, al unui grup social de care aparține.

Beneficiarul spectacolelor outdoor (Publicul spectacolelor de stradă)

Cuprinzând aproape toate cateoriile de vârstă, 18-60 de ani, cu studii medii sau sub medii, acesta nu este un consumator obișnuit al actelor de cultură, în general. În privința teatrului, în particular, merge la spectacole de sală cel mult o dată la câțiva ani sau deloc.

Are venituri medii sau mici și preferă participarea la evenimente cu acces gratuit – târguri organizate de autoritățile locale în preajma sărbătorilor, evenimente de tip zilele orașului, evenimente organizate cu ocazia zilelor cu semnificație specială cum ar fi 1 Mai etc.

Utilizează în mod uzual internetul și este înclinat spre arhivarea digitală a experiențelor de viață și distribuirea acestora pe mediile de socializare online.

Plimbarea în aer liber, în parc, constituie un element programat al rutinei zilnice. Urmărește, mai degrabă, satisfacție senzorială, în detrimentul uneia la nivel intelectual și

este atras de manifestările care includ spectaculosul între atribute. În privința caracterului accidental al acestui public, se petrece un lucru interesant. Având în

vedere notorietatea stagiunii de exterior a Teatrului Masca, se poate întâmpla ca spectatorul să se întâlnească accidental cu un spectacol jucat în parc, dar să ia decizia de a rămâne la spectacol tocmai pentru că ne cunoaște.

Alte categorii de beneficiari

O categorie aparte de beneficiari este cea formată din tânăra generație, cu o medie de vârstă între 10-18 ani, care frecventează spectacolele dedicate, la sediu, și toate celelalte spectacole sau evenimente susținute în aer liber. Ca o paranteză, trebuie să menționăm că noi, fiind un teatru tânăr, am crescut împreună cu publicul nostru. În repetate rânduri am observat,

15 din 60

întâi cu surpriză(!), apoi cu mare plăcere, că foștii copii care veneau la spectacolele noastre cu părinții lor își aduc acum la rândul lor copiii la evenimentele noastre outdoor. Ștafeta de spectator merge mai departe! În fapt vorbim de construirea unei tradiții culturale în aceste cartiere-dormitor ale Capitalei, teatrul nostru reprezentând singura instituție care, de 30 de ani, îi vizitează constant, de câteva ori pe an, le propune întâlniri teatrale și asta pentru că Masca este un teatru popular și prietenos (friendly).

Tinerei generații i se adaugă o categorie la fel de importantă de public căruia ne adresăm cu precădere în cazul Stagiunii outdoor, Seniorii (pensionarii). Aceștia reprezintă un public constant al evenimentelor în aer liber ce se desfășoară cu precădere în parcurile mai mari sau mici, de lângă blocurile de rezidență.

Ei devin astfel un vector important pentru publicul spectacolelor de stradă: prin conduita lor vizavi de evenimentele de acest tip, ei influențează și alte categorii de public să le urmeze exemplul: copiii lor, ajunși deja adulți, prietenii și vecinii de bloc (angajați sau nu, casnice sau șomeri).

Atunci când jucăm în parcurile bucureștene ne aflăm de fapt într-o adevărată și foarte călduroasă comunitate, la a cărei naștere sau păstrare am contribuit nemijlocit.

B. Analiza activității instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:

1. analiza programelor și a proiectelor instituției;

Activitatea Teatrului Masca s-a dezvoltat, încă de la început, pe două direcții principale, indoor și outdoor, ambele făcând apel la elemente specifice de teatralitate, programele și proiectele reflectând întotdeauna elementele concrete ale misiunii și obiectivelor instituției. Programele și proiectele implementate și derulate la Teatrul Masca în perioada 2016-2018 au avut în vedere următoarele aspecte:

- îndeplinirea dezideratelor ce țin de discursul estetic al teatrului, de specificitatea stilului său și de valorificarea la potențial maxim a acestui discurs, de altfel unic în continuare în peisajul românesc;

- adaptarea la politicile culturale la nivel local: Strategia Culturală a Municipiului București 2016-2026.

Fiind conștienți de faptul că, în domeniul teatrului, fiecare creație reprezintă o provocare artistică, dar și comercială, cu un rezultat ce nu poate fi anticipat decât într-o anumită măsură, ne-am asumat faptul că în acest domeniu, mai mult decât în altele, oferta determină cererea. În momentul în care Starbucks a avut ideea comercializării cafelei la pahar, în sistemul to go, gigantul american nu a răspuns unei nevoi existente în piață: compania a creat o nevoie care s-a transformat într-o normă de consum.

Programele și proiectele Teatrului Masca, din precedentul mandat, au răspuns atât nevoilor manifestate, identificate și evidente ale publicului bucureștean, cât și nevoilor latente ale anumitor categorii de beneficiari, nevoi pe care le-am identificat şi activat într-un efort de creare a propriului public.

Stagiunea outdoor, program al Teatrului Masca, a devenit o constantă și un reper, atât calendaristic, cât și afectiv, pentru multe micro-comunități din diferite zone ale Capitalei. Am reușit, prin proiectele din cadrul acestui program, să restituim bucureștenilor pentru consum cultural zone care nu mai prezentau niciun interes, dincolo de un banal spațiu de plimbare: Parcul Regina Maria, Parcul Florilor, Parcul Plumbuita, Parcul Humulești etc. Susținerea spectacolelor gratuite în exterior în cartierele depărtate de centrul cultural al Capitalei ne-a aliniat la o politică culturală care a constatat dezechilibrul consumului dintre centru și periferie. Așa se face că o

16 din 60

hartă virtuală a reprezentațiilor de stradă ale Teatrului Masca, în București, va acoperi în mod uniform zone „obișnuite” cu evenimentele artistice, dar și zone fără „istorie” culturală.

Schimbarea esențială din activitatea Teatrului Masca, survenită în perioada mandatului care se încheie în anul 2019 și care a însemnat deplasarea centrului de greutate de la stagiunea indoor către stagiunea outdoor, a avut ca rezultat creșterea cantitativă, dar și calitativă a reprezentațiilor în stradă. Având în vedere că 62% dintre cei chestionați în studiul IRES din 2016 au afirmat că preferă spectacolele în aer liber, această schimbare a corespuns așteptărilor publicului bucureștean, dar și intenției exprimate în proiectul de management de a centra în proporție de 80% activitatea teatrului pe spectacole în exterior, acolo unde trupa teatrului își poate împlini potențialul creator.

Programele Stagiunea outdoor, La plimbare cu Masca, Tineri la Masca și Statuile Masca au propus un calendar ambițios de evenimente, abordând o idee pe care noi am considerat-o generatoare de satisfacție pentru publicul nostru: micro-stagiunile din diferite cartiere bucureștene.

În cadrul acelorași programe, anual, în perioada mai-septembrie au fost programate între 5 și 10 spectacole săptămânal, cu mai multe reprezentații susținute în aceeași zi în același spațiu, dar și cu spectacole jucate în aceeași zi în spații diferite, această ultimă variantă oferindu-ne posibilitatea de a acoperi mai multe zone ale aceluiași cartier sau cartiere diferite.

Printre spațiile în care Teatrul Masca a fost prezent începând cu anul 2016 se află: Calea Victoriei, Parcul Regele Mihai I, Parcul Sebastian, Parcul Tei, Parcul Crângași, Casa Filipescu – Cesianu, Centrul Vechi, Parcul Humulești, Parcul Orășelul Copiilor, Parcul Constantin Brâncoveanu, Parcul Alexandru Ioan Cuza, Parcul Motodrom, Parcul Krețulescu, Piața Universității, Parcul Plumbuita, Parcul Morarilor, Parcul Livezilor, Parcul Cișmigiu, Parcul Florilor, Parcul Regina Maria, Parcul Carol, Parcul Titan, Parcul Titanii, Parcul Bazilescu, Strada Lipscani, Parcul Drumul Taberei (Moghioroș), Parcul Marin Preda, Parcul Giulești, Parcul Tei, Parcul Obor, Parcul Tudor Vladimirescu (fostul Fabricii).

Orientarea într-o proporție mai mare către spațiile în aer liber nu a presupus excluderea din zona de interes a acelor beneficiari care sunt deja consumatori obișnuiți de spectacole în spațiile de rezidență ale instituțiilor teatrale. Acestui tip de public i s-au adresat programele Stagiunea indoor, Tineri la Masca, Comunitatea online și offline, cu spectacole susținute în perioada octombrie-aprilie. În cadrul acestor programe i-au fost oferite publicului cinci premiere, ultima dintre ele în noiembrie 2019. Accentul a fost pus pe valorizarea scriitorilor români, cu spectacole inspirate din operele lui G.M. Zamfirescu sau I.L. Caragiale (Nastasia – 2016, Casa cu nebuni – 2017, D’ale Carnavalului – 2019), însă nu au fost omise scenariile inspirate de literatura universală (Visul, după „Visul unei nopți de vară” de W. Shakespeare – 2018) sau scenariile și conceptele originale (Yvonne – 2018, Loochy și Moochy – 2018).

Încercând să fidelizăm acest public și să compensăm reducerea numărului de reprezentații la sală, au fost realizate o serie de alte evenimente adiacente, precum expoziții amenajate în foyere, repetiții cu public, întâlniri ale actorilor cu spectatorii, în cadrul unui proiect anual intitulat Masca altfel.

Prin profilul său de teatru nonverbal, dar și de teatru de stradă, Masca permite participarea la spectacole a unui public nevorbitor de limbă română, turiști sau rezidenți temporari. Unul dintre evenimentele semnificative ce punctează anual activitatea noastră este Festivalul Internațional de Statui Vivante Masca (proiect în

17 din 60

cadrul programului Statuile Masca), care a devenit cel mai important festival de living statues din Europa, atât prin amploare și durată, cât și prin conceptul inedit de festival itinerant. Ecourile acestui eveniment au fost concretizate în apariții media și publicații importante ca New York Times, Washington Post sau Daily Mail, contribuind de-a lungul timpului la promovarea Bucureștiului ca o Capitală Culturală atractivă în spațiul european.

Atu-ul forte al spectacolelor fără cuvinte a fost valorificat și de programul Masca în turneu. În perioada 2016-2018, spectacolele Teatrului Masca au fost prezentate în turnee în Slovacia (Bratislava), Bulgaria (Ruse și Sofia - 5 turnee), Austria (Viena), Belgia (Bruxelles), Germania (Berlin) și Marea Britanie (Winchester, Lincoln, Leicester, Londra). În cadrul acestui program, la proiectul Turnee în țară, găsim ca beneficiari pe spectatorii din: Târgoviște (Festivalul Internațional al Artelor Spectacolului Babel - BABEL FEST, 2016); Tulcea (RowmaniaFEST – Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle, 2016); Sinaia (Festivalul Sinaia Forever, 2016-2019); Timișoara (Festivalul European al Spectacolului – Festival al Dramaturgiei Romanesti, FEST-FDR, 2016 – 2018); Vaslui (Festivalul Umorului Constantin Tănase, 2016 și 2018); Brăila (Festivalul Florilor de Primăvară, 2017 – 2018; Festivalul Toamnei, 2017 – 2018.

Școala de Teatru Gestual Masca (STG) este un program concretizat în cursuri pentru copii (organizate pe grupe de vârstă, acoperind plaja 3-18 ani) cu accent pe zona de teatralitate abordată de Masca. Dincolo de elementele de actorie și cultură teatrală pe care cursanții le-au primit în cadrul acestor cursuri, fiecare promoție a câștigat și experiența scenei, prin spectacolele realizate și susținute în cadrul Festivalului Internațional de Statui Vivante, în ediția din anul respectiv.

Programul Masca la școală a avut ca beneficiari direcți pe membrii trupei, care au beneficiat de workshopuri, ateliere, antrenamente și cursuri care au urmărit perfecționarea continuă a actorilor în zonele de teatralitate cu relevanță pentru stilul nostru. Beneficiarii indirecți au fost, desigur, spectatorii, care au venit la întâlnirea cu spectacolele noastre, susținute de actori pregătiți și valoroși.

În cadrul programului Editura Masca, cel mai important proiect este Caietele Masca, publicație care reprezintă un mod de a sistematiza munca de cercetare, documentare, teoretizare și arhivare a ceea ce înseamnă teatrul de stradă în România și în lume.

2. concluzii: Programele și proiectele Teatrului Masca au fost concepute cu scopul de a susține activități culturale permanente, prin care să participăm la efortul de a asigura o ofertă culturală variată, care să corespundă nu numai nevoilor, ci și exigențelor sau preferințelor tuturor locuitorilor, adăugând evident și componenta educațională, în care credem foarte tare. Am furnizat, în fapt, servicii culturale comunitare, care să determine o creștere a accesului la viața culturală a cetățenilor Capitalei. Considerând activitatea noastră ca fiind construită pe trei axe principale de orientare, programele și proiectele Teatrului Masca au fost în mod echilibrat concepute ca să le susțină pe fiecare dintre acestea:

- SPECTACOL (Stagiunea indoor, Stagiunea outdoor, Masca în turneu, Statuile Masca);

- EDUCAŢIE (Tineri la Masca, Festivalul Internațional de Statui Vivante, Școala de Teatru gestual Masca, Amfiteatrul cultural);

- CERCETARE (Editura Masca, Masca la școală).

18 din 60

Considerăm un aspect pozitiv faptul că am putut pune în scenă atât spectacole după texte importante ale dramaturgiei românești cât și montări după texte valoroase ale literaturii universale, țintind toate categoriile de beneficiari. Acestor montări li s-au adăugat scenarii originale inspirate de tradițiile românești, de istoria României, de tradiții ale altor popoare, atingând grupul țintă al consumatorilor ocazionali, fără cultură teatrală, mai lesne atrași spre vizionarea unui spectacol de teatru atunci când acesta se petrece într-un spațiu neconvențional.

Tot ca pe un aspect pozitiv menționăm plaja largă de vârstă acoperită de programele Masca, de la cei mai mici spectatori (prin proiectele dedicate educației și, implicit, formării propriului public) până la seniori (prin toate programele de spectacole).

Programele și proiectele Teatrului Masca și-au dovedit valoarea conceptuală și eficiența în acoperirea nevoilor culturale ale tuturor categoriilor de beneficiari (fără diferențieri în funcție de factori ca vârsta, sexul, localizarea, nivelul de educație și nivelul de venituri). Structura funcțională pe care au fost concepute și realizarea efectivă sunt aspecte majoritar pozitive. Ceea ce considerăm că trebuie îmbunătățit este modul de promovare a acestora, pentru impunerea lor în mentalul bucureștenilor.

2.1. reformularea mesajului, după caz; Apreciem că prin întreaga activitate de până acum,Teatrul Masca a reușit

să-și găsească locul său bine definit în peisajul teatral bucureștean, prin zona de teatralitate practicată, prin discursul de tip nonverbal și prin asocierea cu ideea de teatru popular ce evoluează aproape de spectatori.

Mesajul principal al instituției rămâne același. Cu mențiunea că vom promova mai mult ideea de teatru ca serviciu comunitar, activitatea noastră acoperind în continuare cele trei direcții – spectacol, cercetare, educație.

Suntem un teatru diferit, un teatru prietenos, un teatru care vine către spectator.

2.2. descrierea principalelor direcții pentru îndeplinirea misiunii. Principalele direcții pentru îndeplinirea misiunii sunt legate de conceptul de

teatru – serviciu comunitar, concept care este descris de următoarele aspecte: - Teatrul care vine la public: Masca este un teatru care și-a început

activitatea în stradă și a continuat să fie prezent acolo, de la înființare până acum. Am facilitat, astfel, întâlnirea cu spectacolul de teatru, pentru categorii de beneficiari care nu frecventează, nici măcar o dată pe an, sala de spectacol;

- Teatrul pentru toți - toți locuitorii Capitalei au dreptul la cultură, indiferent că locuiesc în centru, mai departe de acesta sau chiar la periferie. Atâta timp cât în cartierul respectiv, în zona sau pe strada pe care locuiesc ajunge un mijloc de transport în comun, atunci cei de pe acea stradă sunt bucureșteni și au dreptul la cultură, așa cum au dreptul la transport în comun sau alte servicii publice;

- Teatrul – creator de identitate: prin spectacolele jucate în parcuri, teatrul are puterea de a conferi o semnificație cu totul specială unor spații publice comune. O astfel de semnificație duce la crearea unui soi de identitate locală, iar identitatea nu este decât primul dintre factorii care consolidează o comunitate;

19 din 60

- Teatrul – pachet de servicii complete: teatrul are capacitatea de a răspunde în mod complet nevoilor culturale ale unei societăți, fie că este vorba de spectacole propriu-zise sau de activități culturale cu scop educativ. Prin programele și proiectele sale, Masca își propune să reprezinte un astfel de pachet de servicii complete;

- Teatrul – work in progress: de la continua raportare la contemporan, la modificările care apar atât de des în societate, în dinamica relațiilor dintre diferite grupe de vârstă – fiecare cu specificitățile ei – în comportamentul de consum al grupurilor țintă vizate, până la efortul permanent de profesionalizare și perfecționare a trupei artistice, dar și a echipei unei instituții, teatrul trebuie să fie o instituție vie, care să citească și să răspundă unor nevoi.

C. Analiza organizării instituției și propuneri de restructurare și de reorganizare:

1. analiza reglementărilor interne ale instituției și ale actelor normative incidente; Înființat în anul 1990, prin H.G. 601/24.05.1990, Teatrul Masca este o instituție publică de cultură de interes local a municipiului București, persoană juridică de drept public, încadrată la categoria „alte tipuri de instituții de spectacole”, finanțată de la bugetul local al municipiului București și din venituri proprii. Principalele documente care reglementează activitatea Teatrului Masca sunt: Regulamentul de Organizare și Funcționare, Organigrama, Regulamentul de Ordine Interioară, Codul etic, Regulamentul privind ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcțiilor contractuale din cadrul instituțiilor şi serviciilor publice de interes local al municipiului București, precum și pentru promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare, ori în funcție a personalului contractual al acestora.

• Regulamentul de Organizare și Funcționare și Organigrama Teatrului Masca au fost aprobate prin H.C.G.M.B. nr. 830/22.11.2018 și reglementează obiectul de activitate și competențele generale ale instituției, structura organizatorică, atribuțiile și responsabilitățile structurilor funcționale, patrimoniul, bugetul și relațiile financiare. În perioada iunie 2016 – august 2019, R.O.F.-ul Teatrului Masca și Organigrama au fost modificate (în decembrie 2016 și în noiembrie 2018), principalele motive fiind adaptarea acestora la obiectivele asumate prin proiectul de management, eficientizarea funcționării anumitor structuri din cadrul teatrului sau anumite măsuri dispuse de către ordonatorul principal de credite. Printre cele mai importante modificări menționăm:

o încadrarea Teatrului Masca la categoria „alte tipuri de instituții de spectacole” de la categoria „instituții de spectacole de repertoriu”;

o actualizarea obiectivelor, conform Caietului de obiective și Proiectului de management;

o înființarea Biroului de Comunicare și marketing, a Compartimentului de Cercetare teatrală și a Compartimentului de audit public intern (ținând cont de adresa nr. 418/12/18.06.2018 emisă de către Direcția Audit Public Intern din cadrul PMB privind Legea 672/2002 a auditului public intern);

o actualizarea atribuțiilor directorilor adjuncți;

20 din 60

o actualizarea relațiilor de colaborare și subordonare ale aparatului de specialitate și funcțional;

• Regulamentul de Ordine Interioară stabilește principalele reglementări privind: angajarea și promovarea în muncă, protecția, igiena și securitatea în muncă, drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, organizarea timpului de muncă, abaterile disciplinare, sancțiunile, răspunderea patrimonială și formarea profesională.

• Codul etic (codul de conduită), actualizat în anul 2017, cuprinde principalele norme de conduită profesională a angajaților Teatrului Masca, stabilește atribuțiile privind coordonarea, monitorizarea și controlul aplicării normelor precum și răspunderea disciplinară pentru încălcarea acestora.

• Prin D.P.G. 1736/03.11.2015 a fost aprobat Regulamentul privind ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcțiilor contractuale din cadrul instituțiilor/serviciilor publice de interes local al municipiului București, precum și pentru promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare, ori în funcție a personalului contractual al acestora. Principalele reglementări vizează: organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante și promovarea în grade sau trepte profesionale a personalului contractual.

Menționăm faptul că Regulamentul de Organizare și Funcționare, Regulamentul de Ordine Interioară și Codul etic sunt afișate pe site-ul instituției și la aviziere. Din punct de vedere al actelor normative incidente acestea acoperă o plajă largă de reglementări, aplicabile atât tuturor instituțiilor publice (financiar-fiscal, de funcționare, de protecția muncii), cât și celor din domeniul cultural. Principalele acte normative care reglementează organizarea și funcționarea Teatrului Masca sunt:

• O.G. nr. 21/2007 aprobată şi modificată cu Legea nr. 353/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic;

• H.G. nr. 763/2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante şi Regulamentul privind evaluarea performanţelor profesionale individuale, promovarea şi avansarea personalului;

• O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi al aşezămintelor culturale de drept public aprobată cu Legea nr. 269/2009;

• H.G. nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional;

• O.G. nr. 9/1996 modificată privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a instituţiilor publice de cultură;

• Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

• Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, modificată; • Legea nr. 287/2009 republicată – Codul Civil; • Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice,

raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, modificată;

• Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; • Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, modificată;

21 din 60

• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, modificată; • Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor

sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată;

• Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicat; • Legea nr. 49/2010 privind unele măsuri în domeniul muncii şi asigurărilor

sociale; • Legea nr. 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă; • O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne În vederea îmbunătățirii activității de management, a eficientizării modului de funcționare, atât din punct de vedere administrativ, cât și artistic, pentru o abordare coerentă a strategiei de management și a îndeplinirii obiectivelor asumate la începutul lunii noiembrie a.c. a fost depusă documentația privind aprobarea modificării Organigramei și a Regulamentului de Organizare și Funcționare. Principalele modificări aduse Organigramei sunt:

• înființarea Serviciului Comunicare, Marketing și Cercetare; Ținând cont de importanța majoră pe care o are strategia de promovare a produselor culturale în condițiile unui mediu de consum cultural bogat în oferte dintre cele mai variate, considerăm că este necesară o abordare unitară a tuturor activităților desfășurate în domeniul comunicării publice, a promovării spectacolelor și a cercetării. Serviciul Comunicare, Marketing și Cercetare va fi organizat prin comasarea activităților și posturilor din cadrul Compartimentului Comunicare și Marketing și a Compartimentului Cercetare și va fi condus de un Șef Serviciu aflat în subordonarea Directorului adjunct care coordonează activitatea artistică și pe cea de management a proiectelor culturale.

• Transformarea Serviciului Tehnic-administrativ în Compartiment Tehnic-Administrativ. Având în vedere că activitățile tehnico-administrative și de întreținere sunt coordonate în prezent direct de către un Director adjunct considerăm oportună desființarea postului vacant de Șef Serviciu si transformarea acestei structuri organizatorice în compartiment, fără funcție de conducere. Principalele modificări propuse pentru Regulamentul de Organizare și

Funcționare au la bază punerea în concordanță a prevederilor acestuia cu Organigrama propusă și vizează Cap. VI: „Competențele, atribuțiile și responsabilitățile conducerii executive și a celorlalte structuri funcționale ale Teatrului Masca”. Pentru următoarea perioadă de management nu sunt preconizate alte schimbări majore, dar vor fi analizate în continuare variantele optime de structurare și interacțiune a diverselor servicii sau compartimente, în funcție de obiectivele stabilite. Imperios necesară este actualizarea Regulamentului de Ordine Interioară, pentru punerea în acord cu schimbările legislației din domeniu sau incidente. Documentul actualizat va cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții:

a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei

forme de încălcare a demnităţii; c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi al salariaţilor;

22 din 60

d) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile; e) reguli referitoare la procedura disciplinară; f) criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.

3. analiza capacității instituționale din punctul de vedere al resursei umane proprii și/sau externalizate; Organigrama Teatrului Masca prevede un număr total de 59 de posturi, din care 5 posturi de conducere și 54 posturi de execuție, distribuite în 9 compartimente și 1 serviciu, personalul fiind încadrat cu contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, în baza O.G. 21/2007. La momentul actual nivelul de ocupare este de 76%, fiind ocupate 45 posturi din totalul aprobat. Odată cu propunerea de modificare a Organigramei și a Regulamentului de Organizare și Funcționare menționată anterior a fost transmisă și o solicitare de modificare a statului de funcții, astfel:

• înființarea unui post de Șef Serviciu S II – funcție de conducere în cadrul noului propus Serviciu Comunicare, Marketing și Cercetare –, cu atribuții în coordonarea activităților de comunicare publică, promovare și cercetare, rezultat prin desființarea postului de Șef Serviciu S II din cadrul Serviciului Tehnic-Administrativ;

• înființarea a două noi posturi de Actor teatru în cadrul Compartimentului Artistic, astfel: o Actor teatru S I, rezultat prin transformarea postului vacant de Referent de

specialitate S I, poz. 19 din statul de funcții aprobat; o Actor teatru fără nivel de studii (Lg. 153/2017, Anexa III, Cap. I, pct. I, lit.

b), poz. 7), rezultat prin transformarea postului vacant de Inspector de specialitate S I, poz. 51 din statul de funcții aprobat;

• transformarea funcției Secretar PR S I, poz. 16 din statul de funcții aprobat, post vacant, în Secretar PR S IA, necesară cooptării de specialiști cu vechime în coordonarea activităților din domeniul relațiilor publice;

• transformarea funcției Muncitor calificat M;G I, poz. 43 din statul de funcții aprobat, post vacant, în Șofer M;G I, funcție extrem de utilă, în condițiile în care activitatea artistică a Teatrului Masca se desfășoară, în proporție de 80 %, în spații neconvenționale, iar numărul actual de posturi este insuficient pentru deplasarile la spectacole. Înființat la finalul anului 2018, Compartimentul Audit Public Intern este în

continuare nefuncțional, dat fiind faptul că cele două concursuri organizate pentru ocuparea posturilor vacante de Auditor nu au avut rezultate, la primul dintre ele neexistând nicio persoană înscrisă, iar la al doilea rezultatele fiind sub nivelul minim acceptat. În măsura în care un nou concurs în 2020 va rămâne tot fără rezultate, analizăm varianta continuării activității de audit public intern, ca și până acum, de către structura specializată din cadrul Primăriei Municipiului București.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă instituția în prezent este legată de asigurarea perfecționării profesionale pentru personalul angajat, principalele impedimente fiind cele legate de lipsa unor module de perfecționare specializate, cu precădere în zona personalului tehnic de scenă (mașiniști, manipulanți decor, iluminiști, sonorizatori). 4. analiza capacității instituționale din punct de vedere al spațiilor și patrimoniului instituției; propuneri de îmbunătățire;

23 din 60

Sediul Teatrului Masca se află în București, sector 6, pe Bd. Uverturii 14 și este compus din 2 corpuri care adăpostesc birourile administrative, spațiile de depozitare, o sală de spectacol și o sală de repetiții. Sala de spectacole are o capacitate maximă de 125 locuri (în funcție de producții) și un spațiu scenic de tip elisabetan de 8,5 metri lățime, 10 metri adâncime, înălțime până la pod de 5 metri, fiind construită atipic, fără cortină și avanscenă. Sala de repetiții are o dimensiune de 100 mp (10m x 10m) și este utilizată pentru repetiții care se desfășoară, în majoritatea cazurilor, în paralel sau pentru susținerea atelierelor de pregătire profesională a trupei artististice şi a cursurilor din cadrul programului Școala de Teatru Gestual Masca. Amfiteatrul în aer liber poate găzdui un număr de 250 de spectatori (pe scaune), dar deocamdată este nefuncțional.

Deși spațiile dedicate activității specifice sunt dotate cu aparatură de sunet și lumini (sistem PA, reflectoare, pupitru sunet, pupitru lumini) acestea sunt deja învechite, mari consumatoare de energie electrică și nu mai corespund unui sound și light design performante. Am început, deja, înlocuirea treptată a unora dintre echipamentele existente și se va avea în vedere continuarea acestui proces, în special a sistemului de iluminare, ținând cont de evoluția continuă a tehnologiei în domeniu și de apariția unor aparaturi care să permită reducerea consumului de energie și a amprentei de carbon. Sala necesită și o reconfigurare a sistemului de sunet, din punct de vedere al aparaturii utilizate.

În anul 2016 au fost demarate două mari proiecte de investiții: Construirea unui depozit de decoruri și costume și Acoperirea amfiteatrului. Din păcate, ambele au întâmpinat întârzieri majore, graficul de executare fiind modificat de mai multe ori din motive neimputabile Teatrului Masca (obținerea cu întârziere a documentelor din partea autorităților, solicitarea de studii și documentații adiționale, neprevăzute inițial în bugete etc.). Pentru aceste obiective au fost realizate studiile de fezabilitate, la începutul anului 2017 fiind aprobați, în Comisia tehnico-economică din cadrul P.M.B., indicatorii tehnico-economici. Pe parcursul anilor 2017 și 2018 au fost obținute Certificatele de urbanism pentru fiecare dintre cele două obiective de investiții și, punctual, au fost îndeplinite condițiile cerute prin C.U. pentru obținerea autorizațiilor de construcție.

În prezent graficele de realizare se prezintă astfel:

Depozit pentru decoruri, costume și recuzită:

Stadiu Termen Observații

Efectuarea Studiului de Fezabilitate 2016 Realizat

Aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către C.T.E. a PMB

Ianuarie 2017

Realizat

Obținerea Certificatului de Urbanism Noiembrie 2017

Realizat

Realizare P.U.D. solicitat prin Certificatul de Urbanism

Noiembrie 2018

Realizat

Realizare D.T.A.C. 30 Mai 2020 Estimat

Obținere autorizație de construcție 30 Iulie 2020 60 zile de la Realizare D.T.A.C.

Realizare P.T. și D.E., cu indexarea valorii din S.F. cu rata inflației și cursul de schimb valutar

31 octombrie 2020

90 zile de la obținerea A.C.

Avizarea P.T. și D.E. de către C.T.E. a PMB Decembrie 2020

45 zile de la realizarea P.T. și D.E.

Procedura de alegere a executantului 30 mai 2021 30 zile de la aprobarea bugetului 2021

Execuția lucrărilor Iunie-Noiembrie

2021

6 luni de la semnarea contractului de lucrări

24 din 60

Acoperire și antifonare Amfiteatru în aer liber:

Stadiu Termen Observații

Efectuarea Studiului de Fezabilitate 2016 Realizat

Aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către C.T.E. a PMB

Ianuarie 2017

Realizat

Obținerea Certificatului de Urbanism Noiembrie 2017

Realizat

Realizare expertiză tehnică de rezistență solicitată prin Certificatul de Urbanism

Noiembrie 2018

Realizat

Realizare D.T.A.C. și depunere solicitare eliberare A.C.

Decembrie 2018

Realizat

Obținere autorizație de construcție Noiembrie 2019

Realizat

Realizare P.T. și D.E., cu indexarea valorii din S.F. cu rata inflației valutar

Aprilie-Mai 2020

Estimat 30 zile de la aprobarea bugetului 2020

Avizarea P.T. și D.E. de către C.T.E. a PMB

Mai-Iunie 2020

30 zile de la realizarea P.T. și D.E.

Procedura de alegere a executantului Iulie-August 2020

20 zile de la avizarea P.T. și D.E. de către C.T.E. a PMB

Execuția lucrărilor Oct - Noi. 2020

3 luni de la semnarea contractului de lucrări

În funcție de evoluția bugetului alocat, finalizarea acestor proiecte va crea

premisele transformării Teatrului Masca într-un adevărat hub cultural al sectorului 6. Dat fiind specificul aparte al Teatrului Masca (susținerea de spectacole în aer liber în diverse spații din Capitală, provincie sau străinătate) una dintre prioritățile maxime a fost întotdeauna menținerea unui parc auto care să satisfacă necesitățile teatrului, atât ca dotare cu autovehicule, cât și ca funcționare optimă a acestora. Din păcate, mare parte a parcului auto este foarte vechi, din 1994-2005, situându-se ca normă de poluare sub Euro 3. Structura parcului auto va face în următoarea perioadă obiectul unei analize aprofundate pentru a decide cele mai bune variante de utilizare și îmbunătățire, ținând cont de mai mulți factori, precum: creșterea dificultății accesului auto în anumite spații (limitări de tonaj) și recent adoptatul proiect Oxigen (care restricționează accesul auto în București în funcție de vechimea autoturismelor și de nivelul de noxe). 5. viziunea proprie asupra instituției delegării ca modalitate legală de asigurare a continuităţii procesului managerial. Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, în vederea conducerii, organizării, reprezentării şi gestionării instituţiei, managerul stabilește o structură organizatorică, raporturi de colaborare şi sarcini de serviciu. Actul de delegare se regăsește în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, în fișele posturilor şi, în unele cazuri, în ordine exprese de a executa anumite operaţiuni, decizii/dispoziţii interne. Prin urmare, funcţiunile entităţii sunt îndeplinite de subunitățile organizaţionale de specialitate. Delegarea este dispusă prin decizii ale managerului. În vederea atingerii obiectivelor asumate, managerul acţionează în limitele de competenţă definite iniţial şi stabilite prin lege, în nume personal sau având posibilitatea de a delega o altă persoană în îndeplinirea obligaţiilor.

În cadrul Teatrului Masca, continuitatea procesului managerial, în cazul absentării titularului sau a imposibilității de a își îndeplini atribuțiile din varii motive,

25 din 60

poate fi asigurată atât prin delegarea atribuțiilor managerului către managementul de linie (directori adjuncți și contabil șef), cât și prin implementarea și funcționarea sistemului de control intern/managerial. Delegarea este esenţială pentru manager, pentru că îl ajută să-şi elibereze timpul necesar altor activităţi, dar şi pentru că-i oferă o metodă de perfecţionare a personalului. Întrucât responsabilitatea finală pentru rezultate rămâne a managerului, acesta își păstrează o anume formă de control, pentru a se convinge că rezultatele sunt obţinute, dar în acelaşi timp este necesar să delege implementarea sarcinilor.

D. Analiza situației economico-financiare a instituției:

1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informații solicitate/obținute de la instituție;

Buget aprobat / executat în perioada 2016 – 2018 -lei-

Nr. crt.

Denumire Aprobat 2016

Executat 2016

Aprobat 2017

Executat 2017

Aprobat 2018

Executat 2018

1 Total venituri, din care: 4805000 4737429 7364000 6281105 8193000 7748161

2 Subvenții 4480000 4366615 7044000 5953578 7603000 7123472

3 Venituri proprii 325000 370814 320000 327527 590000 624689

4 Total cheltuieli, din care: 4805000 4737429 7364000 6281105 8193000 7748161

5 Cheltuieli de personal 1255000 1241539 2545000 2135290 2495000 2452961

6 Cheltuieli cu bunuri și servicii, din care:

3057000 3018128 4544000 4126333 5101000 4901456

7 Cheltuieli proiecte culturale (art.20.30.30)

2018000 2017776 2995000 2832603 2549000 2500918

8 Cheltuieli cu colaboratorii n/a 671000 n/a 1020000 n/a 771000

9 Chel