UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

BUCUREŞTI2010

CUPRINS:

Capitolul I. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI......................................................................................................3

1.1. Scurt istoric…………………………………………………………………….31.2. Aşezare geografica……………………………………………………………..51.3. Căi de acces………………………………………………………………….....61.4. Nivel de dezvoltare economico – socială……………………………………. .8

Capitolul II. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI…………………………………………..14

2.1. Resurse turistice naturale…………………………………………………….142.2. Resurse turistice antropic ...………………………………………………….152.3. Principalele trasee turistice…………………………………………………..252.4. Forme de turism practicate…………………………………………………..26

Capitolul III. ANALIZA BAZEI TEHNICO – MATERIALE ŞI A OFERTEI SERVICII………………………………………………………….27

3.1. Unităţi de cazare...……………………………………………………………273.2. Unităţi de alimentaţie………………………………………………………..303.3 Instalaţii de agreement……………………………………………………....31 3.4. Instalaţii de tratament ……………………………………………………....31

Capitolul IV. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE ŞI PREVIZIUNEA EVOLUŢIEI VIITOARE………………………...……32

Capitolul V. PROPUNERI DE VALORIFICARE………………………………34

Capitolul VI. EVALUAREA EFORTURILOR INVESTITIONARE, POSIBILITĂŢILE DE REALIZARE ŞI EFECTELE SCONDATE ÎN PLAN ECONOMIC……………………..36

BIBLIOGRAFIE

2

CAPITOLUL I. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi

comercial al ţării. Populaţia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucureştiul

să fie al şaselea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic

peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va

depăşi patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localităţile din preajma oraşului, care vor

face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populaţie de aproximativ 430.000 de

locuitori.

Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci

suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două

războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În

prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

1.1. Scurt istoric

Legenda spune că Bucureştiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei

variante mai probabile, Bucureşti a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârşit de secol

XIV

.Pe malurile Masacrului şi ale Colentinei este atestată cultura paleolitică şi neolitică. Până

în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunităţi în zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-

Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare

din epoca bronzului şi până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă,

Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci sunt populate de

indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinţe după retragerea aureliană din 273 d. Hr.

sunt atestate în secolele III - XIII, până în Evul Mediu.

Aşezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Ţepeş,

domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o moşie unor boieri. Cetatea Dâmboviţei, cum

mai apare în primii ani oraşul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de

la Târgşor la Giurgiu, în ultima aşezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp,

Bucureştiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă

domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a

domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş

3

păstrat în forma sa iniţială.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti,

moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu

(1661), se înfiinţează prima instituţie de învăţământ superior, Academia Domnească (1694) şi

este construit Palatul Mogoşoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află

Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704, ia fiinţă la iniţiativa spătarului Mihai

Cantacuzino Spitalul Colţea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu şi un cutremur şi

reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere economic; se

remarcă creşterea numărului meşteşugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor,

cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a). Odată cu acestea

continuă modernizarea oraşului. Sunt create primele manufacturi şi cişmele publice, iar populaţia

se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798

indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de locuitori).

Încet-încet apar o serie de instituţii de interes (Teatrul Naţional, Grădina Cişmigiu,

Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din Bucureşti, Societatea Filarmonică din

Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul

Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti, Ateneul Român, Banca

Naţională, cinematografe) şi inovaţii în materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu petrol

lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România reşedinţa

judeţului Ilfov (interbelic). În aceea perioadă era denumit "Micul Paris" datorită asemănării cu

capitala franceză, dar şi-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp

dezvoltarea imobiliară a stârnit îngrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din

oraş, în special a acelora din centrul istoric.

Oraşul de azi

Oraşul a crescut rapid, suprafaţa dublându-se după al doilea război mondial. A apărut de

timpuriu pe malul stâng al raului Dâmboviţa. În anul 1860 acest sătuleţ a fost înlocuit de o

capitală eleganta cu arhitectură de inspiraţie franceza, din acest motiv fiind cunoscut drept

Parisul din Balcani. Comuniştii plănuiau extinderea marilor bulevarde începute în secolul al 19-

lea. De asemenea, au proiectat parcuri şi au înălţat construcţii masive -- multe dintre ele cu

pronunţat stil sovietic -- ca de exemplu sediile partidului comunist şi clădirile gigantice care

găzduiau lucrările guvernului. După al doilea război mondial s-au construit blocuri mari cu

apartamente de tip utilitar fără nici un aspect distinctiv. Un număr de biserici istorice şi sinagogi

au fost dărâmate, din ordinul preşedintelui dictator al României Nicolae Ceauşescu, pentru a-şi

putea pune în aplicare planurile lui de construcţie.

4

În prezent, Bucureştiul a rămas centrul cultural şi economico-social al României, oferind o

mare varietate de posibilităţi de cazare care include apartamente particulare, campusuri

universitare, hoteluri şi hostale. Cele mai importante locuri sunt situate în centru - Piaţa Unirii,

Piaţa Universităţii, Piaţa Romana cu împrejurimile, unde se afla şi centrul vieţii de noapte: baruri

de zi şi de noapte, pub-uri, teatre, cinematografe.

1.2. Aşezare geografică

Bucureştiul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află

în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de

vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureştiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în NE şi E până la Valea

Pasărea, în SE şi S până la Câmpul Câlnăului şi Lunca Argeş-Sabar, în SV tot până la Lunca

Argeş-Sabar, iar în NV până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului

cuaternar, ca urmare a mişcări de înălţare a Carpaţilor şi Subcarpaţilor şi a intenselor aluvionări.

În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess şi depozite loessoide, iar la

începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile îşi prelungesc

cursurile şi îşi intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

Câmpia Bucureştiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, şi 50-60 m,

în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei. Oraşul propriu-zis se desfăşoară între 58 m şi 90 m

altitudine. Peste 50% din suprafaţa să se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar

pantele nu depăşesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde

se ajunge la 1-1,5 km/km2. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri

(interfluvii) şi văi (cu terase şi lunci) care se succed de la nord către sud: Câmpul Băneasa (sau

Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m şi densitatea fragmentării

mai mare în sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele

pot depăşi 5o. Valea Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) şi puternic

meandrată. La intrarea în Bucureşti are lăţimea de 0,5 km, iar la ieşire, de 1,5 km. În lungul ei

apar două terase joase (de 2-3 m şi de 4-6 m) şi martori desprinşi din câmpuri sau din terase.

Lunca este largă şi bine dezvoltată pe ambele maluri, însă din cauza lucrărilor de regularizare a

fost acoperită de apele lacurilor de acumulare. Se mai păstrează doar câteva popine sub forma

unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeşti şi Pantelimon. Câmpul Colentinei (sau Giuleşti-

Floreasca), cuprins între râul omonim şi Dâmboviţa, acoperă circa 36% din teritoriul

Municipiului, având o înclinare uşoară pe directă NV-SE (între 80 şi 60 m altitudine). Densitatea

fragmentării are valori cuprinse între 0 şi 1 km/km2. Valea Dâmboviţei este săpată în loess,

5

având malul drept mai abrupt şi înalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5

m în amonte şi 7-8 m în aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului şi

sunt în număr de patru. Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii,

grinduri, ostroave şi maluri abrupte. În prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai

Vodă) şi popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare). Câmpul Cotroceni-

Berceni (sau Cotroceni-Văcăreşti) se desfăşoară între Valea Dâmboviţei, la nord, şi de râul

Şabăr, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele

hipsometrice de 70-80 m şi 80-90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2 .

1.3. Căi de acces

Sistemul extensiv al transportului public din Bucureşti este cel mai mare din România. Este

compus din sistemul de metrou de 71 km operat de către Metrorex şi reţeaua transportului de pe

suprafaţă—autobuze (116 linii), troleibuze (20 de linii), tramvaie (25 de linii) şi metrou uşor—

operată de către RATB. Adiţional, funcţionează şi reţeaua minibuzelor private. Există şi

companii de taxi (10.000 de taxiuri licenţiate.

În Bucureşti exista următoarele căi de acces:

· Feroviare

Bucureşti este nodul feroviar principal al companiei naţionale Căile Ferate Române. Cea

mai importantă staţie feroviară este Gara de Nord din care pleacă şi sosesc trenuri din diverse

localităţi româneşti, precum şi din oraşe din ţări străine: Belgrad, Budapesta, Sofia, Viena, Praga,

Moscova, Istanbul, Chişinău ş.a.m.d. Există şi alte gări: Basarab, Băneasa, Obor / Est, Progresul,

Titan Sud şi Sud. Din oraş pornesc 8 magistrale feroviare: 300 (Bucureşti-Oradea), 500

(Bucureşti-Băcau-Suceava-Vereşti), 700 (Bucureşti—Brăila-Galaţi), 800 (Bucureşti-Constanţa),

900 (Bucureşti-Drobeta-Turnu Severin-Timişoara-Jimbolia), 901 (Bucureşti-Piteşti-Craiova),

902 (Bucureşti-Giurgiu) şi 903 (Bucureşti-Olteniţa).

· Rutiere

Elementul de bază al reţelei străzilor urbane din Bucureşti sunt bulevardele de mare

circulaţie, care pleacă din centrul urban la suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-

vest-sud-est) şi două inele (interior şi exterior) contribuie la reducerea aglomeraţiei din trafic.

Străzile în municipiu sunt de obicei înţesate în timpul orelor de vârf din cauza creşterii numărului

maşinilor în anii recenţi. În fiecare zi, peste un milion de vehicule circulă în interiorul oraşului.

Aceasta a rezultat în apariţia gropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mare

problemă de infrastructură a Bucureştiului.

6

Bucureşti este principalul nod al reţelei drumurilor naţionale române, fiind punctul de

începere pentru două autostrăzi (A1 spre Piteşti şi A2 spre Cernavodă, iar autostrada planificată

A3 de asemenea vă începe din Bucureşti) şi nouă drumuri naţionale (DN1 spre Oradea, DN1A

spre Braşov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Călăraşi, DN4 spre Olteniţa, DN5 spre Giurgiu, DN6

spre Timişoara şi Cenad, DN7 spre Nădlac şi DN71 spre Sinaia).

Transportul rutier în Bucureşti,se concentreza,totodată,sau pornesc spre diferite colţuri ale

ţării 8 şosele naţionale modernizate,cu prelungire către ţările din N,E,S şi Centrul şi Vestul

Europei.

DN1 = BUCUREŞTI - PLOIEŞTI - BRAŞOV - SIBIU - ALBĂ IULIA - CLUJ NAPOCA -

ORADEA - BORŞ

DN1A= BUCUREŞTI - PLOIEŞTI - BRASOV- SIBIU - DEVA - ARAD - NĂDLAC

DN2 = BUCUREŞTI - URZICENI - BUZĂU - FOCŞANI - BACĂU - SUCEAVA - ŞIRET

DN3 = BUCUREŞTI - LEHLIU - CĂLĂRAŞI - OSTROV - CONSTANTĂ

DN4 = BUCUREŞTI - OLTENIŢA

DN5 = BUCUREŞTI - GIURGIU

DN6 = BUCUTRESTI - ALEXANDRIA - CRAIOVA - DROBETA T. SEVERIN -

TIMIŞOARA - JIMBOLIA

DN7 = BUCUREŞTI - PITEŞTI - RÂMNICU VÂLCEA - SIBIU - DEVA - ARAD – NĂDLAC

Reţeaua căilor de comunicaţie din interiorul municipiului Bucureşti

(alei,străzi,bulevarde,şosele)însumează o lungime totală de 1.874 km( 31 decembrie 1994) din

care 851 km modernizate.Acestea sunt dispuse radiar,o mare parte a arterelor principale şi

secundare întâlnindu-se în Piaţa Unirii sau Piaţa Universităţii

Transportul urban de călători în Capitala se efectuează cu mijloace

variate :tramvaie,autobuze,trolleibuze,autotaximetre,microbuze,metrou.

· Aeriene

Transportul aerian - municipiul Bucureşti este cel mai mare şi mai important centru al

transporturilor aeriene din România,traficul intern realizându-se prin intermediul aeroportului

Bucureşti - Băneasa(inaugurat în 1920),aflat în N oraşului,pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti,de pe

pistele căruia decolează şi aterizează avioane către şi dinspre 15 oraşe ale ţării: Cluj-

Napoca,Timişoara,Arad,Oradea,Baia Mare,Satu - Mare,Târgu – Mureş ,Caransebeş, Sibiu,

Craiova, Suceava, Bacău, Iaşi, Tulcea şi Constantă.

Traficul internaţional de mărfuri şi persoane este asigurat numai de aeroportul Bucuresti-

Otopeni(inaugurat la 8 aprilie 1970), aflat la 18 km N de centrul oraşului,pe şoseaua ce duce spre

Ploieşti.

Henri Coandă este cel mai mare aeroport al României servind cinci milioane de pasageri în

7

2007 şi fiind centrul principal pentru operatorul naţional TAROM. De acolo pleacă şi sosesc

zilnic zboruri din alte oraşe din România precum şi numeroase alte aeroporturi din Europa,

America de Nord, Asia şi Africa. Aurel Vlaicu este folosit de către companii aeriene low-cost şi

pentru a servi avioane charter.

· Transportul pe apă

În ciuda faptului că se situează pe malurile râului Dâmboviţa, fiindcă acest râu nu este

navigabil, Bucureşti nu a funcţionat niciodată că port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte

oraşe, precum Constanţa şi Brăila. Totuşi, Canalul Dunăre-Bucureşti de lungime de 73 km, este

în curs de construire şi va lega oraşul cu Dunărea şi Marea Neagră. Se aşteaptă ca acest canal să

devină o componentă importantă a infrastructurii de transport orăşeneşti.

1.4. Nivelul de dezvoltare economico – socială

Bucureştiul are un statut special în ţară, fiind singurul oraş care nu aparţine nici unui judeţ.

Totuşi, populaţia sa este mai numeroasă decât a oricărui judeţ.

Primăria administrează oraşul şi este condusă de un Primar General (actualmente Sorin

Oprescu). Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare administrative,

fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (şi numerotate în sensul

acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului.

Primăria Generală este responsabilă cu utilităţile (apa, transportul, bulevardele principale), iar

Primăriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetăţeni şi consiliile locale, străzile

secundare, parcuri, şcoli şi serviciile de salubrizare.

Împărţirea pe sectoare ( ian 2009)

Sector Nr.

locuitori

1 227.717

2 357.338

3 399.231

4 300.331

5 288.690

6 371.060

8

Evoluţia demografică

Structură pe sexe a populaţi

Structură pe sexe

Masculin 913.880

Feminin 1030.487

Total 1.944.367

Structura etnică şi confesională

1877:

? 177.646 persoane cu reşedinţa în Bucureşti. Din punct de vedere religios:

predominau creştinii, din care: 132.987 (75%) ortodocşi, 16.991 (10%) romano-catolici, 5.854

(3%) protestanţi, 796 creştini armeni şi 206 lipoveni (ortodocşi de rit vechi). Dintre celelalte

religii , cei mai numeroşi erau evreii (20.749 sau 12%, având 10 sinagogi şi 20 capele), precum

şi un mic număr de musulmani (predominant turci) care la vremea aceea nu deţineau încă o

moschee. Ortodocşii erau predominant români, existând şi mici grupuri de bulgari şi refugiaţi

albanezi ortodocşi. Romano-catolicii erau germani, maghiari şi polonezi. Protestanţii erau

germani şi maghiari.

1930: 9

? Structura etnică era următoarea: 639.040 (dintre care 77,47% români, 10,93%

evrei, 3,76% maghiari, 2,22% germani ş.a.)

? Structura confesională: 486.193 ortodocşi (76,08%), 76.480 mozaici (11,96%),

36.414 romano-catolici (5,69%), 12.203 lutherani (1,90%), 12.882 greco-catolici (2,01%),

reformaţi (1,14%) ş.a.

2002:

Structura populaţiei după religie

Ortodoxă Romano –

catolică

Musulman

a

Greco –

catolică

altele

1.850.

414

96,0

5%

23.

450

1,2

1%

9.

488

0,4

9%

7.

558

0,3

9%

9.

833

1,8

6%

? Comunitatea ţigănească

Cea mai numeroasă comunitate minoritară în Bucureşti la recensământul din 2002 a fost

comunitatea ţigănească (27.322 persoane, adică 1,4% din populaţie). În cursul anilor '90 mulţi

ţigani au emigrat în Occident sau s-au întors în localităţile din provincie din care emigraseră în

anii 1970-1989. La recensământul din 1992 au fost număraţi 32.984 ţigani.

? Comunitatea evreiască

Cea mai numeroasă comunitate minoritară din Bucureşti era odinioară cea evreiască. În

1930 trăiau în Bucureşti 69.885 de evrei, reprezentând 10,93% din populaţia oraşului.

Evenimentele celui de-al doilea război mondial şi apoi emigrarea în Israel au dus la scăderea

masivă a populaţiei evreieşti din Bucureşti. Pe locul cartierului evreiesc se află astăzi complexul

comercial Unirea şi zonă adiacentă. În Bucureşti funcţionează în continuare un teatru evreiesc de

stat. Continuă să existe mai multe sinagogi şi cimitire evreieşti (unul dintre cimitirele evreieşti

este sefard). În 1992 au fost număraţi 3.883 evrei, iar în 2002 2.473 evrei.

? Comunitatea maghiară

Conform datelor recensământului din 1930, în acel an trăiau în Bucureşti 24.052 maghiari,

reprezentând 3,76% din populaţia municipiului. Era vorba îndeosebi de secui din judeţul Trei

Scaune (azi Covasna).Comparativ, în anul 1992 trăiau 8.585 maghiari, reprezentând 0,36% din

totalul populaţiei oraşului, iar în 2002 5.834 maghiari (0,3%). În Bucureşti funcţionează Liceul

10

Teoretic Ady Endre cu limbă de predare maghiară. Casa Petőfi e centrul cultural al comunităţii,

unde funcţionează şi biblioteca. În Bucureşti apare cotidianul naţional Új Magyar Szó, iar lunar

este editat şi ziarul comunităţii: Bukaresti Közlöny. Biserica Reformată (calvină) din Bucureşti

oferă liturghii în limba maghiară. Una dintre cele mai proeminente bucureştence de origine

maghiară este cântăreaţa Eva Kiss.

? Comunitatea germană

Comunitatea germană datează încă din secolul XVIII, fiind compusă preponderent din

negustori saşi. Din acest secol datează şi prima menţiune a unei biserici luterane din lemn. În

preajma Primului Război Mondial proporţia germanilor atingea 8%, fiind vorbă nu numai de

saşi, ci şi de prusieni şi austrieci. În Bucureşti funcţionează Colegiul Goethe (fostul "Liceu

Teoretic Hermann Oberth") cu limbă de predare germană. De asemenea continuă să existe

biserica luterană (evanghelică) cu limbă de liturghie germană. La recensământul din 1977

populaţia germană era alcătuită din aproape 8.000 persoane. În 1992 au fost număraţi 4.391

germani, iar în 2002 doar 2.358 germani. Denumirea străzii Lipscani provine de la negustorii din

Lipsca (Leipzig).

? Comunitatea armeană

O comunitate cu vechi tradiţii culturale şi economice în Bucureşti este cea armeană. În anul

1930 trăiau în Bucureşti 4.748 de armeni, reprezentând 0,74% din populaţia municipiului. La

recensământul din 1992 au fost număraţi 909, iar în 2002 doar 815 armeni în Bucureşi. Locuri

precum Strada Armenească amintesc de prezenţa armenilor în oraş. Există o biserică şi un cimitir

armenesc în Bucureşti

? Comunitatea greacăO altă comunitate cu vechi tradiţii în Bucureşti este cea grecească. Aceasta datează încă din

timpul perioadei fanariote (1715-1821). În 1930 trăiau în Bucureşti 4.293 de greci, reprezentând

0,67% din totalul populaţiei oraşului.

? Comunitatea bulgară

Prezenţa unei populaţii bulgăreşti în Bucureşti are o vechime de mai multe secole, existând

încă din sec. XVII-lea, când nişte călugării franciscani bulgari ridicaseră pe locul actualei biserici

Bărăţia o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor din Bucureşti sunt ortodocşi, fiind reuniţi până

în aprilie 2009 în biserica ortodoxă bulgăreasca "Sf. prooroc Ilie" (actualmente "Sf. Ilie-Hanul

Colţei", preluată oarecum abuziv de Biserica Ortodoxă Română, prin Arhiepiscopia Bucureştilor

11

- protopopiatul III Capitală), dar se întâlnesc şi bulgari catolici, reprezentaţi de Biserica Sfânta

Născătoare de Dumnezeu. Motivele pentru care bulgarii au sosit în Bucureşti sunt diverse: fie

politice (se refugiau din cale orpeliştii otomane înainte de 1878), fie socio-ecomonice (pentru a

avea un trai mai bun - mai ales în prima jumătate a sec. XX). Autorităţile comuniste au închis

Liceul bulgăresc, însă în toamna anului 1999, la Bucureşti a fost redeschisă, în paralel cu Liceul

român din Sofia, vechea Şcoala bulgară cu 3 clase şi un număr de 84 de elevi, cu predare în

limba bulgară. Unele cartiere din Bucureşti continuă să aibă o populaţie numeroasă de bulgari:

Giuleşti-Sârbi, Dudeşti-Cioplea (în bună parte catolici). Bulgari trăiesc şi în cartiere din unele

sate aflate în preajma Capitalei (în Brăneşti, Bragadiru, Glina, Dobroeşti, Pantelimon, Chiajna,

Roşu sau bulgari catolici pavlicheni în Popeşti-Leordeni).

? Comunitatea poloneză

În Bucureşti trăieşte de asemenea o populaţie poloneză, aproape la fel de semnificativă ca

şi cea din Bucovina. Polonezii au sosit în special înaintea Primului Război Mondial, dar şi în

timpul celui de-al Doilea Război Mondial - în ambele cazuri că refugiaţi care au hotărât să se

stabilească aici. În cadrul emigraţiei polone, un rol însemnat a jucat Uniunea Emigraţiei Polone

(1866-1871), care a avut o filială şi la Bucureşti. Într-o proporţie semnificativă polonezii

bucureşteni sunt intelectuali, iar unul dintre ei, H. Dąbrowski, a fost primarul Bucureştiului în

perioada 1940-1942. Strada Polonă este numită după această comunitate. Azi mai trăiesc în

Bucureşti câteva sute de polonezi, însă în anul 1890 numărul acestora se ridica la aproximativ

3.000 de persoane (aprox. 1,5% din populaţia oraşului).

? Comunitatea albaneză

Bucureşti este centrul comunităţii albaneze din România.

Clasificarea populaţiei Municipiului Bucureşti după etnie

Populaţia stabilită

după etnie

Bucureşti

persoane %

Romani 1.905.265 95,33

Ţigani 27.322 1,4

Evrei 2.473 0,4

Maghiari 5.834 0,3

Germani 2.358 2,3

Armeni 815 0,12

Polonezi 300 0,15

12

CAPITOLUL II. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

2.1. Resurse turistice naturale

Aşezare geografică şi relieful

Bucureştiul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află

în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de

vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureştiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în NE şi E până la Valea

Pasărea, în SE şi S până la Câmpul Câlnăului şi Lunca Argeş-Sabar, în SV tot până la Lunca

Argeş-Sabar, iar în NV până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului

cuaternar, ca urmare a mişcări de înălţare a Carpaţilor şi Subcarpaţilor şi a intenselor aluvionări.

În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess şi depozite loessoide, iar la

începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile îşi prelungesc

cursurile şi îşi intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

Câmpia Bucureştiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, şi 50-

60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei. Oraşul propriu-zis se desfăşoară între 58 m şi 90 m

altitudine. Peste 50% din suprafaţa să se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar

pantele nu depăşesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde

se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi văi (cu terase

şi lunci) care se succed de la nord către sud: Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de

Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m şi densitatea fragmentării mai mare în sectorul sudic,

de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele pot depăşi 50. Valea

Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) şi puternic meandrată. La

intrarea în Bucureşti are lăţimea de 0,5 km, iar la ieşire, de 1,5 km. În lungul ei apar două terase

joase (de 2-3 m şi de 4-6 m) şi martori desprinşi din câmpuri sau din terase. Lunca este largă şi

bine dezvoltată pe ambele maluri, însă din cauza lucrărilor de regularizare a fost acoperită de

apele lacurilor de acumulare. Se mai păstrează doar câteva popine sub forma unor insule:

Plumbuita, Ostrov, Dobroeşti şi Pantelimon. Câmpul Colentinei (sau Giuleşti-Floreasca), cuprins

între râul omonim şi Dâmboviţa, acoperă circa 36% din teritoriul Municipiului, având o înclinare

uşoară pe directă NV-SE (între 80 şi 60 m altitudine). Densitatea fragmentării are valori cuprinse

între 0 şi 1 km/km2. Valea Dâmboviţei este săpată în loess, având malul drept mai abrupt şi înalt

13

(aproximativ 10-15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte şi 7-8 m în aval).

Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stângă a râului şi sunt în număr de patru.

Până la amenajarea cursului, în luncă se găseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave şi maluri

abrupte. În prezent se mai păstrează o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vodă) şi popine (Dealul

Mitropoliei, Colina Radu Vodă, Movila Mare). Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-

Văcăreşti) se desfăşoară între Valea Dâmboviţei, la nord, şi de râul Şabăr, la sud. Scade în

altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominând treptele hipsometrice de 70-80 m şi 80-

90 m, iar densitatea fragmentării ajunge până la 0,5-1 km/km2.

Apele, flora şi faună

Bucureştiul se află situat pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al

Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum

Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Şi în centrul oraşului există un

lac, în Parcul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de

Grădina Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe

lângă Cişmigiu în Bucureşti mai există şi alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului)

şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante

inclusiv exotice), Parcul Tineretului,

Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut şi că Parcul Titan sau Parcul IOR), precum şi multe

parcuri mai mici şi spaţii verzi amenajate de primăriile de sector. De remarcat este prezenţa

nenumăraţilor maidanezi în parcurile şi pe străzile capitalei.

Clima

Clima în capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice

patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară şi toamnă. Iernile în Bucureşti sunt destul de blânde cu

puţine zăpezi şi temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar

caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de până la 45 de grade la umbră) şi cu puţine

precipitaţii. Aceasta face că diferenţele de temperatură iarnă - vară să fie de până la 60 de grade.

2.2. Resurse turistice antropice

ArhitecturăSubstanţa medievală a Bucureştiului a fost de-a lungul timpului grav afectată de distrugeri

şi incendii. În plus, oraşul a pierdut în mod tragic o serie de monumente, mai ales biserici, şi în

decursul campaniei de "urbanism"] iniţiate în secolul trecut de Nicolae Ceauşescu. Din nucleul

oraşului medieval de pe malurile Dâmboviţei s-au păstrat vestigiile Curţii Vechi (sec. XV - XVI)

cu Biserica Domnească Bună Vestire, care datează probabil din vremea lui Mircea Ciobanul

14

(1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei este evidenţiat printr-o turlă. Faţada trădează

unele influenţe moldoveneşti, dar zidăria formată din asize de cărămidă alternând cu porţiuni

acoperite de mortar, imitând piatra făţuită, aparţine deja formelor tipice arhitecturii Ţării

Româneşti. Portalul vestic cu decoruri în stil baroc brâncovenesc a fost aşezat mai târziu, în

1715, în timpul scurtei domnii a lui Ştefan Cantacuzino. În proscomidiar s-au păstrat picturi

murale din vremea edificării şi din 1714/15, iar restul bisericii adăposteşte picturi murale ale

artiştilor academişti Constantin Lecca şi Mişu Popp, din 1852. Turla a fost înlocuită în 1914.

? Muzee

Muzeul Naţional de Artă al României - Calea Victoriei nr.49 - 53,tel: 021 - 313.30.30;

021 - 314.81.19.Program: mercuri-duminica: 11.00-19.00 (mai septembrie); mercuri-

duminica:10.00 -18.00(octombrie-aprilie); luni şi marţi muzeul este închis.

Muzeul Naţional de Artă al României are trei galerii de artă şi o istorie regală. Galeria de

Artă Europeană, Galeria de Arta Veche Românească, Galeria de Artă Româneasca Modernă

însumează opere expuse într-o manieră atractivă şi modernă, orice vizita fiind un mod agreabil şi

instructiv de a petrece timpul.

Muzeul Colecţiilor de Artă - Calea Victoriei nr.111,deţine opere de o inestimabilă

valoare artistică semnate de valoroşi artişti plastici romani şi străini.

Muzeul Colecţiilor de Artă se afla într-o clădire istorică a Bucureştiului, Palatul Românit,

construit în jurul anului l812. În prezent sunt expuse următoarele colecţii: Garabet Avachian,

fraţii Beatrice şi Hrandt Avakian, Clară şi Anatol E. Baconsky, Marcu Beza – Hortensia şi Vasile

G Beza, Céline Emilian, dr. Sandu Lieblich, dr. Mircea Petrescu şi prof. Artemiza Petrescu, dr.

Sorin Schächter, Sica Alexandrescu, colecţia de artă comparata Alexandra şi Barbu Slatineanu,

colecţia familiilor Dumitru şi Maria Ştefănescu - col. Gheorghe Preda, colecţia Josefina şi Eugen

Taru, colecţia avocatului Hurmuz Aznavorian (donaţia Rodica Aznavorian Sfintescu şi Claudiu

Sfintescu) colecţia Elena, Maria şi dr. Iosif N. Dona.

Calea Victoriei, nr. 111, telefon:021 - 211 17 49

Muzeul Theodor Pallady.Muzeul deţine câteva remarcabile pânze ale marelui pictor

roman Theodor Pallady, precum şi un lot de peste 800 de desene (peisaje, nuduri, portrete,

interioare), reprezentative pentru perioada pariziană a lui Pallady. Acestea sunt expuse periodic

în serii tematice.Printre cele 1270 de piese ale colecţiei soţilor Serafina şi Gheorghe Râuţ se afla

lucrări de pictori francezi precum Lubin Baujin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille

Corot, sau olandezi, precum Jan van de Capelle, doua pânze de şcoală engleza, dar şi pictura

româneasca de Paul Verona şi Jean Al. Steriadi; de asemenea, piese de artă decorativa, sculptura

antică greco-romana, egipteană, indiana, khmera, dar şi sculptură renascentista italiana şi 15

franceză.

Muzeul K. H. Zambaccian.În 1946, K. Zambaccian a donat statului casa şi colecţia sa de

artă, în total 310 lucrări. O parte dintre ele au fost accesibile publicului încă din 1947, când a fost

inaugurat muzeul. Colecţia se distinge în special prin calitatea deosebită a lucrărilor de artă

româneasca. Acestea oferă o imagine sintetica a evoluţiei artei romaneşti, din a doua jumătate a

secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului următor. În patrimoniul muzeului se afla picturi

semnate de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Jean Al. Steriadi, Gheorghe

Petrascu, Nicolae Tonitza, Nicolae Darascu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Corneliu Babă,

Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Alexandru Padina, Ion Ţuculescu, precum şi lucrări de

sculptură ale unor mari maeştri: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion Jalea,

Constantin Brâncuşi.

 Muzeul Naţional de Istorie a României - Calea Victoriei nr.12 ,oferă o imagine

cuprinzătoare a dezvoltării societăţii pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri şi până în

zilelenoastre

Muzeul Naţional Cotroceni - Str.Geniului nr.1,în care sunt expuse colecţii de arta veche

româneasca.

Muzeul de Istorie şi Artă al municipiului Bucureşti - Bd.I.C.Brătianu nr.2,este adăpostit

în Palatul Sutu,cuprinzând circa 150.000 de exponate care înfăţişează istoria municipiului

Bucureşti din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.

Muzeul Satului - Sos.Kiseleff nr.28-30,înfiinţat în 1936,este un muzeu etnografic în aer

liber,extins pe 10 ha, cuprinzând 272 de clădiri şi gospodarii ţărăneşti din toate zonele ţării.

Muzeul Naţional Geologic - Sos.Kiseleff nr.2,expune impresionante colecţii de flori de

mână,mineralogie,paleontologie,zăcăminte etc.

Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" - Sos.Kiseleff nr.1,cuprinde peste 300.000

de piese.

Muzeul Militar National - Str.Mircea Vulcănescu nr.125-127,cuprinde colecţii de istorie

militară,documente, fotografii, arme, uniforme, steaguri, medalii, tehnica de luptă.

Muzeul Pompierilor - Bd.Ferdinand nr.33/P-ta Foişorului de Foc ,expune

documente,hărţi,arme,medalii,drapele.

Muzeul Curtea Veche - Palatul Voievodal - Str.Iuliu Maniu nr.25-31,este un muzeu în aer

liber care cuprinde ruinele primei reşedinţe voievodale a domnilor Ţării Romaneşti.

Muzeul Tehnic"Profesor inginer Dimitrie Leonida" - Str.Candiano Popescu nr.2

16

Muzeul Ţăranul Roman - Sos.Kiseleff nr.3 ,cuprinde circa 90.000 de piese de artă

populară romanesca.

Muzeul Căilor Ferate Romane - Calea Grivitei nr.193 ,expune în aer liber

locomotive,vagoane,iar în interior prezintă un telegraf Morse din 1869,fotografii,costume de

ceferişti.

Muzeul Literaturii Romane - Str.Fundaţiei nr.4,poseda valoroase colecţii de manuscrise

şi cărţi vechi.

Muzeul "George Enescu" - Calea Victoriei nr.141,organizat în Palatul Cantacuzino-

Nababul,cuprinde colecţii referitoare la istoria muzicii,documente muzicale,partituri.

Muzeul Teatrului National - Bd.Nicolae Bălcescu nr.2-4,ilustrează prin colecţiile sale

evoluţia teatrului romanesc de-a lungul timpului.

Muzeul "Theodor Aman" - Str.C.A.Rosetti nr.8

Muzeul memorial "Gheorghe M.Tattararescu - Str.Domniţa Anastasia nr.7

? Biserici

Biserica Albă (Calea Victoriei nr.110),Biserica Antim (Str.Mitropolit Antim Ivireanu

nr.29),Biserica Armeneasca (Bd.Carol I nr.43),Biserica Coltei (Bd.I.C.Brătianu nr.1),Biserica

Curtea Veche (Str.Franceza nr.33),Biserica Italiana (Bd.Nicolae Bălcescu nr.nr.28),Biserica

Cretulescu (Calea Victoriei 45 A),Biserica Stavropoleos (Str.Stavropoleos nr.4),Catedrala

Patriarhala (Dealul Mitropoliei nr.21),Catedrala Sf.Iosif(Str.G-ral Berthelot nr.15),Biserica

Luterana (Str.Luterana nr.2),Biserica Amzei (Biserica Amzei nr.2),

Biserica Icoanei (Str.Icoanei nr.12),Biserica Boteanu (Str.Boteanu nr.8),Biserica Zlătari(Calea

Victoriei 12 bis),Biserica Greaca (Bd.Pache Protopopescu nr.1-3),Biserica Silvestru

(Str.Silvestru nr.36),Biserica Bucur(Str.Radu Voda nr.33),Biserica Domniţa Balasa

( Str.Sfinţii Apostoli nr.60),Biserica Elefterie (Str.Sfântul Elefterie nr.1),Biserica

Caşin(Bd.Mărăşti nr.16),Biserica Sfinţii Apostoli (Str.Sfinţii Apostoli nr.1).

? Monumente de artă şi istorie

Monumentul Aviatorilor - Bd.Aviatorilor ,Monumentul Eroului Necunoscut - Parcul

Carol,Monumentul Eroilor Francezi - Grădina Cişmigiu,Monumentul "Lupoaica Romei" -

Piaţa Romana,Statuia ecvestra Mihai Viteazu - Piaţa Universităţii,Statuia Ion Eliade

Rădulescu - Piaţa Universităţii,Statuia Gheorghe Lazăr - Piaţa Universităţii,Statuia Spiru

Haret - Piaţa Universităţii,Statuia M.Kogălniceanu - Piaţa Universităţii,Statuia C.A.Rosetti -

Piaţa C.A.Rosetti,Cimitirul Eroilor Revoluţiei - decembrie 1989 - Calea Şerban Voda.

? Monumente de arhitectura

Academia Romana - Calea Victoriei nr.125,Arcul de Triumf - Piaţa Arcul de

17

Triumf,Ateneul Roman - Str.Franklin nr.1,Cercul Militar National - Str.Constantin Mille

nr.1,Palatul CEC - Calea Victoriei nr.11,Hanul lui Manuc - Str.Franceza nr.62 - 64,Palatul

Regal - Piaţa Revoluţiei,Palatul Parlamentului(Casa Poporului) - Calea 13 Septembrie

nr.1,Restaurantul Caru cu bere - Str.Stavropoleos nr.3,Banca Naţională - Str.Doamnei nr.

8,Institutul de Arhitectura - Str.Academiei nr.18 - 20,Universitatea Bucureşti - Bd.Regina

Elisabeta nr.2-4,Primăria Bucureşti - Bd.Regina Elisabeta nr.47,Palatul Cotroceni -

Bd.Geniului nr.1,Opera Romana - Bd.Mihail Kogălniceanu nr.50,Academia Militară -

Sos.Panduri nr.68 - 72,Foişorul de Foc - Bd.Ferdinand nr.33.

1.Casa Poporului său Palatul Parlamentului

Este un edificiu de mari proporţii,extins pe o suprafaţă de 64.800 m2 - locul 2 în lume

după clădirea Pentagonului din Washigton).Construit între 1984 şi 1989 pe Dealul Uranus,după

planurile unui colectiv de arhitecţi romani,coordonat de arhitecta Anca Petrescu,acest impozant

edificiu are o formă dreptunghiulară,cu laturile de 270 m la faţada şi respectiv 240 m lateral,o

înălţime de 84 de m şi o adâncime,sub cota zero,ce coboară până la 92 m.

Suprafeţele celor 440 de birouri,ale zecilor de săli de conferinţe şi şedinţe(dintre care trei săli au

între 1000 şi 1500 m2 fiecare,două săli cu peste 2000 m2 fiecare,două săli de şedinţe cu o

capacitate de 1.200 de locuri şi respectiv 850 de locuri) însumează 265.000 m2.Din punct de

vedere al volumului construit,Casa Poporului ocupa locul 3 în lume(cu 2,55 milioane metri 3)după clădirea de la Cape Canaveral(S.U.A.),în care se montează rachetele cosmice(cu 3,67

milioane metri3) şi după Piramida lui Quetzalcoatl(3,3 milioane metri 3)din Mexic.

2.Atheneul Roman

Este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Capitalei,cu valoare de

simbol,construită între 1886 şi 1888 (inaugurarea a avut loc la 14/26 februarie 1888),după

planurile arhitectului francez Albert Galleron,ajutat de de arhitectul roman Constantin

Baicoianu,din iniţiativa unui grup de intelectuali,dornici să înzestreze Bucureştiul cu o sală

încăpătoare,destinată manifestărilor muzicale de înaltă ţinută artistică.Fondurile au fost strânse

prin subscripţie publica că răspuns la renumitul apel"daţi un leu pentru Atheneu".Atheneul

Roman ,cu faţada în stil neoclasic şi cu o cupolă mare,de factură baroca,are aspectul unui templu

ionic cu şase coloane frontale şi două laterale.Sala mare de concerte ,cu un diametru de 28,50 m

şi o înălţime de 16 m,are o capacitate de 1.000 de locuri şi o bună acustica,fiind decorată cu o

frescă în care sunt surprinse principalele momente din istoria României - operă a pictorului

Costin Petrescu.

18

3.Casa "Capsa"

Situată vizavi de Cercul Militar National,pe Calea Victoriei,colţ cu str.Edgar Quinet,este o

veche clădire(1852),modestă,cu un etaj,aparţinând ,iniţial,vornicului Slatineanu,şi care,din

1874,a intrat în posesia celebrului cofetar Grigore Capsa(fost elev al lui Boissier din

Paris);acesta a transformat-o în cofetărie,cafenea,restaurant şi hotel,constituind, vreme

îndelungată ,locul de întâlnire al unor personalităţi bucureştene(oameni politici,literaţi,

ziarişti etc.)

4.Arcul de Triumf

Primul arc de triumf a fost ridicat în graba ,în 1878,pentru parada trupelor întoarse din

războiul pentru independenţă.Deoarece era construit din materiale uşoare,s-a deteriorat după un

timp.O nouă contructie provizorie a fost prilejuită de paradă din 1922 a trupelor romane

participante la primul război mondial,pentru realizarea statului national unitar.Reconstruit din

piatră ,în anii 1935-1936 ,după planurile arhitectului Petre Antonescu ,monumentul are o

înfăţişare clasica,fiind împodobit cu sculpturi în piatră şi inscripţii realizate de Ion Jalea,Cornel

Medrea şi ConstantinBaraschi.

5.Palatul Băncii Naţionale

Cu faţada spre Lipscani,este o clădire vastă,de plan simetric şi plastica sobră,construită

între anii 1884(12 iulie) şi 1890 după planurile arhitecţilor francezi Albert Galleron şi Cassien

Bernard,în stil neoclasic francez pe fostul han al lui Şerban Voda.Faţada clădirii,din stradă

Lipscani,este evidenţiată de patru coloane corintice,iar pavilioanele de colţ sunt ornamentate cu

câte patru coloane corintice în stil ionic,care au între ele o nişă în care se afla statuile alegorice

reprezentând "Agricultura" şi "Justiţia",executate de către sculptorul Ion Georgescu,

precum şi "Comerţul" şi "Industria" realizate de Stefan-Ionescu-Valbudea.

6.Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul

Situată pe Bd.Mihail Kagalniceanu,vizavi de clădirea Universităţii,este primul monument

de aceasta factura dezvelit în capitală,în 1876.Opera realizată în bronz de sculptorul francez

Albert Ernest Carriere de Belleuse,statuia ecvestra,înaltă de 2,5 m,îl înfăţişează pe voievodul

Mihai Viteazu cu picioarele sprijinite în pinteni,ţinând în mâna dreaptă haturile calului,iar în

mâna stângă sabia de luptă,înălţată uşor către spate,sugerând chemarea la atac a oştilor sale.Pe

cap poarta celebra-i căciulă cu surguci,iar la şoldul stâng se afla teaca sabiei.Calul se afla într-o

poziţie de mişcare,cu capul încordat în frâu,piciorul stâng din fata ridicat şi coada "fluturând".

19

7.Parcul Cişmigiu

Aflat în centrul Capitalei,mărginit de bulevardele Mihail Kogălniceanu(la S) şi Schitu

Măgureanu(la V) şi de străzile Ştirbei Voda (la N) şi Brezoianu (la E),este cel mai vechi şi mai

frumos parc din Bucureşti,extins pe 17 ha,pe locul în care se afla(începutul sec.19)o dumbravă

cu un lac format din izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Ştirbei Voda.Acest

lac,înconjurat de trestii şi păpuriş,bogat în peşte la acea vreme,apare menţionat documentar,în

timpul lui Matei Basarab,cu numele de "Balta lui Dura negrutatorul" şi avea o extindere mult mai

mare.La 10 octombrie 1779,Alexandru Ipsilanti,domnul Ţării Romaneşti,a poruncit să se

construiască două cişmele în Bucureşti pentru a avea apă potabilă,una dintre ele fiind făcută pe

locul grădinii de azi,înspre strada Ştirbei Voda.În apropierea acestei cişmele şi-a construit casa

Dumitru suiulgi-basa,numit de către oameni"marele cişmigiu"(deoarece era şeful lucrărilor de

supraveghere a curgerii apelor şi mai mare peste cişmele),de la care provine şi numele parcului

inaugurat în mod oficial în 1854.

8.Parcul Herăstrău ( 187 ha)

Situat pe ambele maluri ale lacului Herăstrău,între Bd-ul Aviatorilor,Bd-ul

C.Prezan,Sos.Kiseleff,Sos.Bucureşti - Ploieşti,Sos.Băneasa şi Sos.Nordului,este unul dintre cele

mai frumoase parcuri din Bucureşti,amenajat în perioada 1936-1939 cu ocazia expoziţiei"Luna

Bucureştilor".În incinta parcului se afla Muzeul Satului,un parc de distracţii pentru

copii,Palatul"Elisabeta",debarcader pentru vaporaşe şi bărci,terenuri şi baze

sportive,"ExpoFlora" ,restaurante şi numeroase busturi(Mihai Eminescu,I.L.Caragiale s.a.).

9.Grădina Botanică(18 ha)

Înfiinţată în 1855 de doctorul Carol Davila pe lângă Scoala de Medicină şi Farmacie,a fost

amenajata parţial între anii 1860 şi 1866,în grădina fostei manăstiri Cotroceni,după indicaţiile lui

Ulrich Hoffmann - director al grădinilor publice din acea vreme.În 1874 - 1878 Grădina Botanică

a fost mutată şi amenajata în fata Universităţii ,iar în 1884 - 1885 transferată şi organizată pe

locul de azi,întreaga acţiune fiind îndrumata de savantul Dimitrie Brandza,fondatorul Institutului

Botanic.În 1954,Grădina Botanică a trecut în subordinea Ministerului Învăţământului,respectiv a

Universităţii Bucureşti.În 1976 a fost inaugurat un nou şi modern ansamblu de sere cu o

suprafaţă de circa 2.100 m2 care adăposteşte circa 3.500 de specii de plante.În incinta Grădinii

Botanice ,pe diferite forme de relief amenajate special,vegetează peste 10.000 de specii de plante

de pe toate continentele.

10.Grădina Zologica

20

Se afla la doar câtva km de Bucureşti.Puteţi ajunge cu maşina 301 de la Piaţa Romană.Taxa

de intrare este de 15.000 lei pentru adulţi şi de 8.000 lei pentru copii,elevi,studenţi şi

pensionari.Program de vizitare (zilnic): vara - 8-20 / iarna 9-17

Program de călărie pe ponei în manej şi plimbări cu trăsurele: sâmbăta, duminică şi sărbătorile

legale între orele 10-18.Grădina Zoologică se întinde pe o suprafaţă de 5.85 ha şi deţinea, la 1

ianuarie 1994, în colecţiile sale, 104 forme (specii şi subspecii) cu un număr total de 835

exemplare aparţinând la 3 clase de animale vertebrale: 6 forme reptile cu 24 exemplare, 49 forme

păsări cu 591 exemplare şi 49 forme mamifere cu 219 exemplare: din cele 104 forme, 51 aparţin

faunei exotice iar 53 faunei indigene.

Lăcaşe de cult şi monumente dispărute

· Biserica Sf. Nicolae-Sârbi, începutul secolului al XVI-lea, demolată în 1985.

· Biserica Crângaş i (1564) şi cimitirul adiacent, distruse în 1986 pentru a face loc Lacului

Morii.

· Biserica Alba-Postăvari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolată în martie

1984.

· Biserica Sf. Nicolae-Jitniţă (1590) din Calea Văcăreşti, demolată în iulie 1986.

· Clădirea Mănăstirii Mihai Vodă, 1591, demolată în 1984.

· Biserica Spirea Vech e , secolul al XVI-lea, reînnoită în secolul al XVIII-lea, demolată în

aprilie 1984.

· Biserica Enei (1611), avariată de o macara în timpul lucrărilor de reconstrucţie după

cutremurul din 1977 şi demolată în primăvara aceluiaşi an. Acest lăcaş de cult cu un ansamblu

important de pictură murală a fost prima victimă a demolărilor regimului ceauşist.

· Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul al XVII-lea, demolată în iunie 1987, doar la

câţiva ani după renovare. Biserica era împodobită cu picturi de Dumitru Belizarie.

· Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul al XVII-lea, demolată în iulie 1987. În timpul

demolării a fost furată icoana dăruită bisericii de către Patriarhul Silvestru al Antiohiei la 1748.

· Mănăstirea Cotrocen i din 1679, cu biserica din 1598, demolată în 1985.

· Biserica Olteni, ctitorită în 1696, demolată în iunie 1987. În 1821, în timpul luptelor

dintre eterişti şi otomani, biserica servise arnăuţilor drept loc de rezistenţă şi fusese avariată de

bombardamente. Între 1863 şi 1865 biserica fusese restaurată în stil neogotic[17]. Picturile murale

executate de Gheorghe Tattarescu au fost parţial distruse, parţial furate în timpul demolării.

· Aripile de nord şi de est ale Mănăstirii Antim (1713-1715), demolate în 1984.

· Mănăstirea Văcăreşti (1716-1722), cea mai însemnată mănăstire din Bucureşti,

demolată între 1984 şi 1987. Dintr-o suprafaţă de cca 2.500 m² de frescă datând din timpul 21

edificării au putut fi salvaţi de către prof. Dan Mohanu şi studenţii săi de la Institutul de Arte

Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m²[18]. Pictură murală care împodobea paraclisul

locului de închinare a voievodului a fost aproape complet distrusă, cu excepţia unor fragmente cu

icoane sau scene biblice care au fost probabil furate de muncitorii şantierului de demolare.

· Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurată în 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolată în

octombrie 1987. Odată cu biserica a dispărut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai vechi

decât biserica.

· Biserica Mănăstirii Pantelimon, 1750, demolată în 1986.

· Casa boierească a lui Dinicu Golescu (1777-1830), devenită ulterior reşedinţă

domnească şi completată sub Carol I, între 1882 şi 1885, cu un corp proiectat de către Paul

Gottereau, a fost distrusă în 1927 de un incendiu şi înlocuită cu Palatul Regal, ridicat între 1932

şi 1937.

· Biserica Izvor, 1785, demolată în 1984.

· Biserica Sf. Troiţă-Izvor, 1804, descrisă de Barbu Ştefănescu Delavrancea în nuvelă

Hagi-Tudose, demolată în octombrie 1987. Odată cu demolarea au dispărut numeroase obiecte

de cult.

· Teatrul Naţional, ridicat între 1846 şi 1852 după planurile arhitectului Joseph Heft,

demolat după avariile suferite din cauza bombelor germane din august 1944.

· Clădirile de la sfârşitul secolului al XIX-lea de pe Calea Mogoşoaiei.

· Două corpuri de clădire şi capela Institutului Medico-Legal "Prof. Mina Minovici"

din 1892, demolate în 1985. Capelă din incinta instituţiei fusese o operă a arhitectului Paul

Petricu. Mare parte din inventarul ei s-a pierdut în timpul demolării: lambriurile şi stranele din

stejar sculptat, mozaicul de deasupra intrării, pictura din absida altarului şi vitraliile executate în

Franţa la începutul secolului al XX-lea.

· Vilele şi blocurile ridicate în perioada interbelică pe Splaiul Independenţei , demolate

între 1984 şi 1987.

· Biserica Gherghiceanu, 1939, demolată în 1984.

· Biserica Crângaşi 2, 1943, demolată în 1982.

· Biserica Mărgeanului, 1946, demolată în 1981.

· Biserica Doamna Oltea, 1947, demolată în 1986.

Vechi hanuri

Prin arhitectură şi mărimea lor, hanurile bucureştene reprezentau o atracţie pentru călătorii

care vizitau Bucureştii. Câteva din hanurile remarcabile prin arhitectura lor:

· Hanul Constantin Vodă

· Hanul Manuc 22

· Hanul cu Tei

· Hanul Bazaca

· Hanul Galben

Educaţie:

Lista universităţilor din Bucureşti:

· Universităţi de stat:

Universitatea din Bucureşti

Academia de Studii Economice

Universitatea Politehnica Bucureşti

Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti

Universitatea Naţională de Arte Bucureşti

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu

· Universităţi particulare:

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

Universitatea Româno-Americană

Universitatea Spiru Haret

Universitatea Nicolae Titulescu

Universitatea Hyperion

Universitatea Artifex

Universitatea Ecologică

Universitatea Titu Maiorescu

Universitatea Athenaeum

Universitatea Bioterra

2.3. Principalele trasee turistice în zonă

Printre principalele trasee turistice în Municipiul Bucureşti se pot enumera următoarele:

· Traseul A 23

Arcul de triumf – Palatul Cantacuzino – Ateneul Roman – Palatul Regal – Cercul Militar –

Muzeul Băncii Naţionale Romane – Palatul CEC – Caru’ cu Bere – Palatul Parlamentului.

· Traseul B

Muzeul Satului – Lupa Capitolina – Teatrul National Bucureşti – Palatul Sutu – Templul

Coral – Curtea Veche(Palatul Voievodal) – Palatul Patriarhiei.

· Traseul C

Palatul Cotroceni şi Muzeul Naţional Cotroceni – Facultatea de Medicină – Opera Romana

şi Muzeul Operei Romane – Primăria Municipiul Bucureşti – Statuia Voievodului Mihai

Viteazul – Teatrul National Bucureşti – Ministerul Agriculturii templul Elen – Foişorul de foc-

Muzeul Naţional al Pompierilor.

· Traseul D

Palatul Cotroceni şi Muzeul Palatului Cotroceni – Palatul Kretzulescu – Foişorul de foc-

Muzeul Teatrului Naţional al Pompierilor.

1.4 Forme de turism practicate

Prin funcţiile sale complexe,prin poziţia în cadrul ţării şi prin numeroasele obiective cu

valoare istorică, arhitectonica şi de altă natură, Bucureştiul reprezintă unul dintre principalele

centre turistice ale României. Capitala dispune de o apreciabilă baza materială, în continuă

extindere, ce cuprinde aproximativ 100 de hoteluri, câteva hosteluri şi apartamente în regim

hotelier, nenumărate locuri de divertisment şi de practicare a sporturilor, restaurante, cazinouri,

discoteci, baruri de zi şi de noapte etc.

Activitatea turistică din Bucureşti şi din întreaga ţară este coordonata de către Ministerul

Turismului şi susţinută de mai multe societăţi de turism.

Printre principalele forme de turism practicate se distinge turismul cultural – istoric, mai

ales datorită valorii istorice şi arhitecturale ale Bucureştiului. Acest Municipiu reprezintă o oază

de monumente culturale printre care muzee, monumente istorice, arhitecturale, instituţii de

învăţământ. În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului),

Guvernul şi Preşedinţia României, precum şi numeroase instituţii de cultură: Academia Română

(fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul

de Medicină, alte numeroase institute de învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca

Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Naţională, fondată în 1955, 7

milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume,

incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d.

O altă formă de turism practicata este cea de agreement şi relaxare. În Bucureşti se afla

24

numeroase locuri de agreement cum ar fi parcurile, grădinile, teatrele, cinematografe, şi echipele

sportive.

Parcurile mai importante din oraş sunt: Parcul Herăstrău (187 ha), Parcul Cişmigiu (13

ha), inaugurat în anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) şi Parcul Carol (36 ha), inugurat în

1906. Grădini precum Gradina Zologica şi Grădina Botanică(18 ha)

Echipe sportive:

? Fotbal: FC Steaua, FC Dinamo, FC Rapid, Progresul Bucureşti, Juventus

Bucureşti, Sportul Studenţesc

? Rugby: RC Steaua, RC Dinamo, RC Aurel Vlaicu, RC Olimpia

? Baschet: Asociaţia Baschet Club Steaua, C.S. Rapid Bucureşti, C.S. Dinamo

Bucureşti,

? Handbal: Steaua HC, Dinamo Baumit

? Arte marţiale: Steaua Wu-Shu, C.S. Italo, C.S. Dinamo Bucureşti, C.S. Bushido

Taekwondo

Bucureştiul adăposteşte numeroare biserici şi câteva manăstiri cea ce face posibilă

existenţa turismului religios. De asemenea, fiind capitala României, Bucureştiul este şi un

centru economic foarte dezvoltat în cadrul ţării în care turismul de afaceri nu poate lipsi

CAPITOLUL III. ANALIZA BAZEI TEHNICO –

MATERIALE ŞI A OFERTEI DE SERVICII

25

3.1. Unităţi de cazare

Evoluţia numărului de unităţi de cazare turistica în perioada 1990 – 2006

-

număr unităţi -

Anii 19

90

19

95

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

05

Hotelur

i

41 33 33 33 34 43 54 58 68

Campin

guri

1 1 - - - - - - -

Pensiun

i turistice

urbane

- 12 18 32

8

30 23 24 26 28

Vile

turistice

- - - - 1 1 - 2 2

Hostelu

ri

- - - - 4 4 5 3 3

Total 42 46 51 65 70 71 83 90 10

2

* inclusiv hosteluri

Sursa: Anuarul statistic al Municipiului Bucureşti, INSSE, Bucureşti, 2007

Capacitatea şi activitatea de cazare turistica în perioada 1994 – 2007

Anii Capacitate

de cazare existenta

(locuri)

Sosiri în

structurile de

cazare ( mii )

Înnoptări

( mii )

Indici de

utilizare neta a

capacităţii în

funcţiune ( % )

1994 7453 782,9 - -

1995 7324 711,0 - -

1996 7867 591,0 1234,9 41,7

1997 7429 577,5 1249,1 46,8

1998 7822 532,1 1106,2 39,5

1999 8265 508,9 1021,6 37,7

2000 7422 481,7 955,.7 37,2

2001 7991 471,1 946,7 33,6

26

2002 8874 521,7 1013,1 33,5

2003 8639 540,4 1122,8 37,7

2004 9903 652,7 1270,4 37,1

2005 9648 739,0 1366,0 39,5

2006 11196 815,8 1540,6 39,0

2007 - 908,9 1866,2 43,1

Sursa: Anuarul Statistic al Municipiului Bucureşti, INSSE, Bucureşti, 2008

Distribuţia unităţilor de cazare turistica pe categorii de confort pe anul 2006

Unităţi

de

cazare

turistic

ă

Total

102

STELE

1 stea 2 stele 3 stele 4 stele 5 stele

Hotel 68 1 3 26 30 8

Camp

ing

- - - - - -

Pensi

uni

28 - 10 18 - -

Vile 2 - - 2 - -

Hoste

luri

3 - - 1 2 -

Sursa: Anuarul Statistic al Municipiului Bucureşti, INSSE, Bucureşti, 2007

Capacitatea de cazare turistica la 31 iulie 2006

Capacit

ate

de

cazare

19

90

19

95

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

Hotelur

i

10

517

72

06

72

84

76

95

85

22

83

27

95

67

93

81

10

895

Hostelu

ri

- - - - 10

4

15

5

16

9

45 48

Campin 63 20 - - - - - - -

27

guri

Vile

turistice

- - - - 22 16 - 28 29

Pensiun

i

- 98 13

8

29

6*

17

9

14

1

16

7

16

6

20

3

Total 10

580

73

24

74

22

79

91

88

74

86

39

99

03

96

48

11

196

* inclusiv hosteluri

Sursa: Anuarul Statistic al Municipiului Bucureşti, INSSE, Bucureşti, 2007

Număr turişti cazaţi în unităţi de cazare turistice

Anii 199

5

200

0

200

1

200

2

200

3

200

4

200

5

200

6

Total

:

711

,0

481

,7

471

,1

521

,7

540

,4

652

,7

739

,0

815

,8

Din

care străini

- 284

,8

283

,7

298

,2

323

,9

396

,7

449

,7

481

,5

Hotelu

ri

693

,6

479

,1

463

,1

493

,4

521

,2

632

,4

727

,9

806

,8

Campi

nguri

15,

5

- - - - - - -

Vile

turistice

- - - 0,8 * - 0,4 0,4

Pensiu

ni turistice

urbane

1,9 2,6 8,0 4,3 3,7 2,7 3,2 4,7

Hostel

uri

- - - 8,4 12,

2

17,

6

4,2 1,3

* sub 0,1

Sursa: Anuarul Statistic al Municipiului Bucureşti, INSSE, Bucureşti, 2007

Evoluţia numărului de turişti cazaţi în unităţi de cazare turistică

28

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1995 1997 1999 2001 2003 2005

3.2. Unităţi de alimentaţie

Acestea se referă la facilităţile de alimentaţie şi ‘catering’ pentru servirea mesei turiştilor

pe durata sejurului lor temporar la destinaţiile turistice. Tot aici sunt incluse şi facilităţile oferite

de unităţile de alimentaţie, altele decât cele destinate stricto – senso hranei turiştilor: berarii,

cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii, patiserii, simigerii, etc.

Dintre aceste unităţi se număra restaurantele, cramele, fast-food – urile, pizzeriile,

braseriile, barurile, cofetăriile, patiseriile, s.a.

Cele mai importante unităţi de alimentaţie sunt restaurantele. Restaurantul este local public

care îmbina activitatea de producţie cu cea de aervire, punând la dispoziţie clienţilor o gamă

diversificata de preparate culinare, produse de cofetărie – patiserie, băuturi şi unele produse

pentru consumatori.

Cele mai importante restaurante din Bucureşti sunt:

? Adagio Restaurant – strada Ştirbei Voda nr. 5

Este un restaurant cu specific internaţional cu o atmosferă romantică şi intimă.

? Hard Rock Café – Kiseleff, nr. 32 C, parcul Herăstrău

29

Este un local cu specific american.

? Carul cu Bere – strada Stavropolos, nr. 5. Lipscani

Este un local cu specific tradiţional. Aici puteţi savura deliciosele mâncăruri tradiţionale

ţărăneşti şi pastorale începând de la tradiţionala mămăliga cu brânză şi smântâna şi până la cale

mai sophisticate preparate. Ţuica, vinul de casă sau cele mai fine băuturi fac deliciul unei mese

savuroase întregite de atmosfera muzicii populare sin u în cele din urmă în acompanierea unei

berii bune, de calitate.

? La Pechea – strada Doamnei, nr. 9, Lipscani

Este un restaurant cu specific international.

Restaurantul cu specific este o unitate de alimentaţie pentru recreere şi divertisment, care,

prin dotare, profil, ţinuta angajaţilor, momente recreative şi structura sortimentala, trebuie să

prezinte obiceiuri gastronomice locale sau naţionale, tradiţionale şi specifice diferitelor zone.

3.3. Instalaţii de agreement

Cuprind terenuri şi Săli de sport, stadioane, hipodromuri, piscine în aer liber sau acoperite

– încălzite, patinoare, săli de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de distracţie,

terenuri de joacă pentru copii, cluburi, discoteci, care asigura turiştilor dar şi locatarilor variate

posibilităţi de destindere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitatea de

spectatori cât şi în calitate de participanţi active la diferite acţiuni.

Bucureşti, Capitala României este un oraş plin de viaţă, de lumină şi în permanenţă

dezvoltare fiind un complex de instalaţii de agreement ca cele menţionate mai sus. Cele mai

importante obiectivele turistice ale municipiului Bucureşti sunt:

Casa Poporului ( Palatul Parlamentului ), Atheneul Roman,Arcul de Triumf, Palatul Băncii

Naţionale, Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu, Teatrul National, Universitatea, Parcul Cişmigiu,

Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Naţional de Artă a României,

Muzeul Naţional de Istorie a României, Biserica Manăstirii Caşin.

3.4. Instalaţii de tratament

Bucureşti nu este o staţiune balneo – climaterica, Montana sau de litoral pentru a avea

30

unităţi de tratament specifice. Însă, în cadrul capitalei României aceste instalaţii pot fi

reprezentate de numeroasele spitale( stomatologice, ginecologice, oftalmologice, etc.), centre de

înfrumuseţare, chirurgicale, saloane de bronzat, de gimnastică, sala şi fitness, saloane de masaj

etc.

CAPITOLUL IV. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI

PREVIZIUNEA EVOLUTIIEI VIITOARE

31

Numar de turisti

Sosiri

2006 2007

Total Romani Straini Total Romani Straini

900464 385960 514504 996740 426082 570658

Innoptari

2006 2007

Total Romani Straini Total Romani Straini

1657978 769306 888672 20024483 931866 1092617

Sejurul mediu =

2006: 2007:

Total: = 1,84 zile/ turist Total: zile/ turist

Romani: = 1,99 zile/ turist Romani: zile/ turist

Straini: = 1,72 zile/ turist Straini: zile/ turist

Densitatea turistica

Densitatea turistica / populatie =

2006: 2007:

Dtp: turist/ loc. Dtp: turist/ loc.

Densitatea turistica / suprafata =

32

2006: 2007:

Dts: turist/ km Dts: turist/ km

Incasari din turism pentru Romania

Incasarea medie = Cheltuiala medie =

2006:

Incasare medie = $/ turist

Cheltuiala medie = $/ turist

2007:

Incasare medie = $/ turist

Cheltuiala medie= $/ tuirst

CAPITOLUL V. PROPUNERI DE VALORIFICARE A

POTENŢIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

33

Pentru că pe viitor turismul să înregistreze o creştere,în present nefiind valorificat suficient,

se considera necesar să se propună o serie de măsuri de revigorare şi amplificare a activităţilor de

turism, anliza impactului social – economic, precum şi consecinţele lor în present şi în

perspective, prin elaborarea unei strategii care vizează o serie de obiective de dezvoltare,

identificate pentru crearea unei adevărate industrii turistice care, se apreciază a avea efecte

asupra mediului absolute benefice.

CA acţiuni generale de promovare a municipiului Bucaresti precum şi împrejurimile sale,

în programul de dezvoltare se pot înscrie urmatorele:

a) Încadrarea obiectivelor turistice în planul de urbanism general al localităţilor cu

respectarea de mediu în vigoare

b) Concesionari de terenuri şi obietive cu destinaţii turistica de către autorităţile publice

c) Dezvoltarea infrastructurii şi a canalelor de canalizare

d) Înfiinţarea a cât mai multor centre de informaţii turistice în mediul urban şi rural, în

localităţile cu vocaţie turistică

e) Îmbunătăţirea obiactivelor turistice culturale şi istorice ( monumente, palate, conacuri,

muzee etc)

f) Punerea în valoare a obiectivelor turistice naturale şi antropice prin realizarea de noi căi

de acces şi îmbunătăţirea celor existente

g) Acordarea de consultanţă pentru dezvoltarea turismului în municipiul Bucureşti

(turismul ecologic, cultural, etc)

h) Informarea consiliilor locale cu privire la normele de clasificare a structurilor turistice

care să stea la baza eliberării autorizaţiilor de construcţie şi funcţionare

i) Diversificarea ofertelor turistice pentru grupuri ţinta, oameni de faceri, politicieni, turişti

străini

j) Asigurarea spaţiilor de parcare auto în condiţii de securitate

k) Dezvoltarea unor spaţii horticole (producţia de flori şi răsaduri ), asigurarea unei oferte

generoase pentru înflorirea străzilor şi bulevardelor, prin diversificare şi nu prin tipizare, prin

localizarea speciilor sin u prin generalizarea lor, urmandu – se valorificarea tradiţiilor locale

l) Dezvoltarea sectorului hipic, în toate sensurile

m) Dezvoltarea sectorului sportive, aici incluzând toate categoriile de baza

sportive( stadioane, Săli de gimnastică, de dans, de înot, de scrimă etc.)

Pentru promovarea produsuluii turistic pe aceste piate se recomanda următoarele acţiuni:

a) Creşterea rolului Turismului Bucureştean în promovarea dinamică a activităţilor

turistice şi atragerea de noi membrii

b) Realizarea de materiale promoţionale noi pentru mass – media şi distribuirea acestora

34

c) Participarea de târguri interne şi internaţionale de specialitate pe baza unor planificări

concrete

d) Eventuale colaborări ale Asociaţiei de Turism Bucureşti cu cât mai multe organizaţii de

domeniu

e) Implicarea studenţilor din facultăţile de profil în activităţile de promovare prin practica

de specialitate

f) Realizarea unei publicaţii pentru mediatizarea traseeelor turistice marcate

g) Realizarea unei publicaţii a legendelor şi miturilor specifce municipiului

h) Realizarea unei excursii tematice pentru educaţie ecologică

i) Încurajarea artelor plastice şi a artiştilor plastici, formarea uni pieţe şi a operelor de artă

moderne, organizarea de tabere de artă, cu participare naţională şi internaţională

Promovarea turismului pe plan intern dar şi internaţional este un fapt benefic pentru a

atrage un număr cât mai mare de turişti din diferite medii. Pentru a face cât mai cunoscută oferta

Bucureştiului, organizaţiile de promovare terbuie să apeleze la cât mai multe metode de

promovare. Astfel pentru turiştii interni să elaboreze târguri, pliante, broşuri iar pentru turiştii

internaţionali şi nu numai, website – uri deoarece aceştia pot avea un acces mai uşor la această

formă de promovare datorită distanţei relative mari dintre aceştia şi ofertanţi.Trebuie realizate şi

panouri publicitare pentru că oamenii să fie informaţi asupra obiectivelor de interes din zonă.

CAPITOLUL VI. EVALUAREA EFORTURILOR

INVESTITIONARE, POSIBILITĂŢILE DE REALIZARE ŞI

EFECTELE SCONDATE ÎN PLAN ECONOMIC

35

Desigur, ca pentru pinerea în practică a tuturor propunerilor de la punctual anterior, sunt

necesare sume mari de bani, pentru că rezultatul scondat să fie atins, respective maximizarea

rezultatelor utile ale întreprinzătorilor (effect maxim cu effort minim ) şi satisfacerea deplină a

cerinţelor consumatorilor de turism. În acest scop pot fi încurajate investiţiile, pentru practicarea

turismului. Apare necesitatea scutirii pe o anumită perioade de timp de le plata impozitului pe

profit, concesionarea unor terenuri pe perioade mari de timp,retrocedarea unor terenuri sau case

celor îndreptăţiţi s.a.

Alte modalităţi de acoperire a eforturilor investitionare în domeniul turismului pot fi

considerate sponsorizariel, creditele cu dobânda redusă şi, eventual, subvenţiile.

36