Program de Valorificare a Potentialului Turistic -Gorj

8/18/2019 Program de Valorificare a Potentialului Turistic -Gorj

1/34

PROGRAM PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUIGORJ

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL

JUDEŢULUI GORJ

STUDENT: Popica Cerasela Laura

MTC/FR/ANUL II/SERIA B


2/34

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTlALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GORJ

CUPRINS:

1.Localizarea si caracerizarea !"#e"l"i.-un scurt istoric al judetului-asezarea geografica

-cai de acces (aeriene,feroviare..)-nivel de dezvoltare economica(prin ce primeaza judetul)-nivel de dezvoltare sociala-nr de locuitori ,clasificare poulatie pe genuri ,clasificare pe grupe de varsta ,pe religi,penationalitati,pe zona de provenita .

$.Poeial"l "risic al !"#e"l"i

%resurse turistice naturale (relif ,clima ,flora,fauna,hidrografie,arii naturale protejate)-resurse turistice antrofice(monumente ,muzee)-principale trase turistice in judet.

&.Preze'are (e zile a "'"i rase" i' !"#e)$%* zile)-prezentarea traseului cu indicarea localitatilor si a obiectivelor vizitate.-analiza de pret-harta si pliant publicitar(3 imagini,un pret,o perioda)

+.A'aliza ,azei e-'ico %aeriale-unitati de cazare (structuri de primire cu functiuni de cazare turistica )-nr de unitati cazarenr de locuri cazare ,clasificare a acestor unitati pe tipuri ,clasificarea acestora pe categoride confort ./. A'aliza circ"laiei "risice

-nr turisti cazati (sosire in structuri de primire)-nr inoptari

-sejur mediu-Dtpp(densitatea turistica in raport cu populatia)Dttpp=turisti sositi supra populatie (cazati) turist/locuitor Dtsupr-(densitatea turistica in raport cu suprafata)

--(grad de ocupare)=nr inoptari supra nr locuri cazare ! nr zile de functionare "#$$0. Pro("'eri #e alori2icare

*. Plia' #e (rooare ( !"#e

3. 4ara "risica a !"#e"l"i


3/34


1. 1.Localizarea si caracerizarea !"#e"l"i.%udetul orj dispune de un potential turistic diversificat reprezentat printr- un

cadru natural pitoresc, prin monumente de arta si arhitectura de mare valoare artistica,unele dintre ele de interes international, precum si de un valoros patrimoniu folcloric sietnografic.

&ceasta "'iae a#i'israie se gaseste situata in partea de sud-vest a tarii, innordul 'lteniei, avand limite comune cu judetele aras-everin, Dolj, *unedoara,+ehedinti si alcea. 'cupa o suprafata de .$ 0m (,1 2 din suprafata tarii) fiind un

judet de marime mijlocie, ce se suprapune aproape in intregime bazinului hidrografic al

cursului mijlociu al %iului, care strabate judetul de la nord la sud.Din #4 %udetul orj face parte din 5egiunea de Dezvoltare 1 ud-est 'ltenia


4/34


(conf. &ne!a la 6egea 3# /$$1) (fig. ). ele 4 regiuni de dezvoltare sunt unitatiteritoriale de tip 789 ::, conform clasificarii ;85'9&9 (institutul de statistica al8;) si reprezinta nivelul principal de implementare a ucuresti si municipiul 9argu %iu este de

apro!imativ 3#$ 0m (cale ferata si drum national).ulgaria, 8ngaria. :n acest sens, accesibilitatea de frontiera cutarile mentionate se poate realiza prin urmatoarele puncte de frontiera? 7adlac(8ngaria) - 3$$ 0m@ %imbolia

(:ugoslavia) - 0m@ ulgaria) - #44 0m.

:n prezent, judetul orj detine o importanta retea de cai de comunicatie, cuo configurate si o structura specifica. aracteristica principala a acestei retele oconstituie orientarea generala de la nord la sud cu ramificatii secundare spre vestulsi estul judetului, municipiul 9argu %iu constituind un important nod feroviar sirutier.


5/34


#33B$$) si datorita terenurilor slabe imbibate cu apa.Drumurile judetene si comunale modernizate nu asigura, in totalitate fluenta

traficului, deoarece imbracamintile e!istente, au in proportie de 12 durata deserviciu depasita pe o lungime de 13 0m, din care 3 0m drumuri judetene si 10m drumuri comunale.

Drumurile pietruite si de pamant nu asigura o suprafata de rularecorespunzatoare.

6egaturile cu marile axe se realizeaza prin drumurile nationale secundare cuindicativul (, >, , D) care fac legatura intre principalele localitati ale

judetului si judetele invecinate, legand drumul european ; (>udapesta - 'radea ->eius ->rad - Deva - echet - idin - ofia) cu olungime totala de 3,1 0m., drumul ;uropean ;$ (onstanta - >ucuresti - elgrad) si drumul european ;$(>udapesta - &rad- Deva - >rasov - ucuresti - iurgiu - ofia -

&tena)

. Reteaua drumurilor nationale indicativ se prezinta astfel?- D7 , cu desfasurare intre municipiul 5m. alcea - *orezu (jud. alcea) - 9argu

%iu - +otru (jud. orj) - Drobeta 9urnu everin (jud. +ehedinti), cu o lungimetotala de $$ 0m@

- drumul national >? 9argu %iu - 9argu arbunesti - *urezani - radistea (jud.alcea) - Dragasani (jud. alcea)@

- drumul national ? 9argu %iu - 7ovaci - ebes (jud. &lba) - transalpina@

- drumul national D? 9argu %iu - *obita - >aia de &rama (jud. +ehedinti), oramificatie spre nord la 9ismana, si alta catre sud la +otru.

Tra's(or"l r"ier urban este dezvoltat in municipiul 9g-%iu si urmareste a!a nord-sud pe trasee cu # autobuze si linii de troleibuz (# 0m) cu # troleibuze.5eteauastradala s-a dezvoltat continuu in zonele urbane ale municipiilor si oraselor, cea maimare evolutie si e!tindere inregistrandu-se in municipiul 9argu-%iu pe fondule!tinderii spatiale a acestuia.


6/34


aeroportul >ucuresti-'topeni, este de 33$ 0m.


7/34


% % R"ral Gor! ##1 ##$4 % Toal Gor! 19+9*1 19/198 19

ursa?.innse.ro

Din numarul total? 1300+3(1, 2) locuitori reprezinta se!ul masculin iar 198//$($,4 2) de se! feminin@umbesti-%iu, +otru, 7ovaci,5ovinari, 9argu arbunesti, 9icleni, 9urceni, 9ismana si 1 de comune.


8/34


Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc iș (,#2).


9/34


Muntii Capatanii fac parte din grupa muntoasa


10/34


Dupa un alt aliniament de dealuri se desfasoara o arie depresionara mai larga? 9argu%iu - ampu +are, o adevarata piata de adunare a apelor.

Aria colinara se continua spre sud cu dealuri mai scunde, cu structura monoclina, cu bogate resurse de zacamant (petrol, gaze, lignit) ce apartin


11/34


depresionare se face simtita prezenta maselor de aer din sud si sud-est de originetropicala. ;!istenta foehnului pe versantii sudici ai muntilor produce in conditiileunor temperaturi de $$, declansarea avalanselor. :n depresiunile deluroase climatuleste de adapost, calmul atmosferic fiind predominant.

Ve6eaia judetului orj prezinta urmatoarea etajare pe verticala.• ;tajul pajistilor alpine cuprinde marile inaltimi, culmi calcaroase, abrupturilestancoase si grohotisurile. &ici sunt prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufede afin, coacaz, smardar si multe alte specii ierboase de tipul gramineelor saual unor plante cu flori colorate.;ste domeniul drumetiei montane prin

panoramele pitoresti ce se desprind de aici

• ;tajul padurilor de conifere se desfasoara intre #1$$-#$$ m, mai ales peversantii nordici, speciile predominante fiind molidul, bradul.


12/34


din 5omFnia, staHiunea deHine un domeniu schiabil foarte mare, situat Gntre altitudinilede #$$ m Ii pFnE la #$$ m. Nona este Gn dezvoltare, numErul de spaHii de cazare IialimentaHie publicE crescFnd de la an la an.


13/34


M"ze"l Ar-iec"rii Po("lare C"ri?oara5 GnfiinHat Gn anul #, cuprinde un numEr de 3$ de obiective care surprind modul de viaHE al gorjenilor de-a lungul timpului. ;la fost construit Gn jurul ansamblului format din ula ornoiu Ii celelalte edificiiridicate de familiile care l-au stEpFnit.

Casr"l Roa' de la >umbeIti %iu avea rolul de a apEra i asigura intrarea Gnșdefileul %iului precum i de a supraveghea popula ia dacicE de aici. astrul a fostș țconstruit i folosit Gntre cele douE rEzboaie de cucerire a Daciei de cEtre romani (#$#-ș#$ i #$-#$)@ a fost construit ini ial dintr-un val de pEmFnt iar mai apoi, Gn anulș ț$#, s-au ridicat ziduri de piatrE. &stEzi se mai pEstreazE doar latura de est (# demetri) i par ial latura de sud (44 de metri). :n anulș ț $$ Gn interiorul castrului s-adescoperit un tezaur roman imperial alcEtuit din de monede din argint, careacoperE o perioadE de aproape $ de ani.

R"i'ele M='=sirii Vi?i'a, situata la intrare in Defileul %iului, a fost construita din piatra in timpul lui +ircea cel >atran (#34 O #1#4).

Casa Meorial= Co'sa'i' rancusi O +adame 65 a fost vanduta cu3 milioane 8D.

Casa Meorial= T"#or Vla#iiresc" - cel care avea sa conduca revolutia de la#4#. asa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. ele doua camere alesale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la Gnceputul secolului al ":"-leasi sa zugrEveasca prin imagini si documente viaHa si activitatea lui 9udor. ;ste situatEla $ 0m sud est de 9g-%iu.

&lte atractii in judetul orj?

- tatuia Cratilor >uzesti O rasna- Cabrica de iocolata O rasna- >iserica ,,f. :oan >otezatorulXX - 7ovaci- +uzeul rucilor O +acesu

RESURSE ANTROPICE IN ORASUL TG%JIU

Gra#i'a (",lica s-a infiintat in #4, in zavoiul de pe malul stang al %iului.

A'sa,l"l sc"l("ral Co'sa'i'


14/34


numele de &nsamblul monumental de la 9Frgu-%iu, este un omagiu adus eroilor cEzu ițGn timpul primului rEzboi mondial, proiectat i construit de onstantin >rFncu i. eleș ștrei componente sculpturale monumentale, singurele din toatE creaHia artistului situateGn aer liber O +asa 9Ecerii, rFncuIi, noiembrie #3. iserica de la %iu.


15/34


anii #4 O #44. izavi, tatuia lui 9udor ladimirescu, conducEtorul 5evolu iei dețla #4# i al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre 9udor șladimirescu si panduri inainte de a pleca la aile *erculane pe D7 (; $) pana la statiunea >aile *erculane si apoi pealea emei pe D7 D. Dinspre 9imisoara-aransebes pe D7 (; $) pana la>aile *erculane si apoi pe alea emei pe D7 D. Dinspre 9g. %iu->aia de &rama

pe D7 D peste ulmea +azdronia la 0m , sau a doua varianta de la intersectiain localitatea &pa 7eagra prin D% # &pa 7eagra-


16/34


momentan impracticabil. D7 D vine de la >aia de &rama, intra in parc in ulmea+azdronia la 0m , coboara in alea ernei unde se intersecteaza cu D7 & la 0m,43$, continua pe alea ernei pana la elareca la 0m #$4,$ undeeste si limita


17/34


istoric ? cetatile dacice, crucea capitanului 8rsache@

natural? heile 'ltetului (3, 0m), pestera


18/34


turistica.

Trasee "risice o'a'e : >aia de Cier - urmatura 'ltetului , nemarcat . 9raseu neatractiv pentru

turismul pedestru datorita lungimii foarte mari dar e!celent pentrucicloturism/mtbi0e, enduro, &9, 1!1 cu legatura catre oineasa, ebes,aia de Cier - 5anca, triunghi albastru, traseu insuficient promovat sinevalorificat de catre localnici in oferta turistica.

>aia de Cier - fenomenul carstic ura, traseu nemarcat, insuficient promovat sinevalorificat de catre localnici in oferta turistica@

&. Pro6ra "risic i' !"#e"l 6or!

Trase"l "risic % Mi'"'aiile Gor!"l"iLocaie cazare ? municipiul 9g.%iu , iserica LFn 7icoarEK

(sec. ":::) Gn stil bizantin-balcanic..>iserica +EnEstirii urtea de &rgeI (##-##) superb monument arhitectonic@ mormintele voievozilor 7eagoe >asarab(##), 5adu de &fumaHi (#) Ii ale regilor 5omFniei, arol :, arol ::,

Cerdinand Ii soHiilor lor.


19/34


• Oc'ele Mari 'prire pt vizitarea salinei 'cnele +ari.• Goora izitarea +anastiri ovora si +anastirea urpatele. +EnEstirea Dintr-un

lemn (sec. "::).• 4orez" cu vizitarea +anastrea *85;N: monument 87;'.•

ina la ora $?$$ la restaurantul pensiuni astina -cazare in


20/34


• +asa pranz cu specific monahal la manastirea 9ismana ora #1?$$.-

7r.crt.

&rticole decirculaHie

;lemente de cheltuieli;lemente dealcul

aloarea


21/34


##. '+::'7 #2 ##,3 lei 1#3,1#. 9& #2 #,# lei 4,1#3. 9'9&6 '985: ,33 lei 3#4,#1. 5'987%:5; -$,33 #3,#. 9'9&6


22/34



23/34

63,(

136,

20,(


+.A'aliza ,azei%e-'ico aeriale si a o2erei #e sericii

U'iai #e cazareEol"ia '"ar"l"i #e "'iai #e cazare "riica i' (erioa#a )$889%$81/>

Ti("ri #e sr"c"ri#e (riire"risica

J"#ee

Localiai

A'i

A'"l$889

A'"l$818

A'"l$811

A'"l$81$

A'"l$81&

A'"l$81+

A'"l$81/

UM: N"ar

N"ar N"ar N"ar N"ar N"ar N"ar N"ar

4oel"ri Gor! TOTAL #3 ## # # # # #4osel"ri Gor! TOTAL 1 1 1 1 1 1Moel"ri Gor! TOTAL 3 1

Vile "risice Gor! TOTAL # # # 3 3

Ca,a'e "risice Gor! TOTAL / Po(as"ri "risice Gor! TOTAL # # # # # # #Pe'si"'i "risice Gor! TOTAL 1 #1 #4 #4 #4 $

Pe'si"'ia6ro"risice

Gor! TOTAL33 # # 4

Toal Gor! TOTAL # # 4 4ursa? :nstitutul 7ational de tatistica

Din datele din tabel se observa ca numarul unitatilor de cazare ,ramane relative constant. :n cei sapte ani numarul hotelurilor,hostelurilor si motelurilor creste cu 3 unitati,vilelesi cabanele turistice cu unitati,iar cea mai mare crestere o au pensiunile turistice careau crescut cu #4 unitati,in timp ce pensiunile agroturistice au scazut cu unitati.

Ca(aciaea si aciiaaea #e cazare "risica $88/%$81&

A'ii

Ca(aciae cazare

Sosiri

I''o(ar

i

I'#ici #e "ilizare

a ca(aciaii i'

2"'ci"'e B

;!istenta(locuri)

:n functiune(mii locuri-zile)

$88/ #3$ 33.$ 3, 41, 1,

$818 #1 ,1 ,$ #$, #,$

$811 ,$

$81$ $ 4, 1, #3,3 3,4

$81& # , ,# ##, .3

ursa?.insee.roe constata o evolutie ascendenta a numarului de locuri de cazare ca si in cazulnumarului de sosiri si innoptari.


24/34


Pri'ci(alele sr"c"re #e (riire (e cae6ori #e co'2or% J"#e Gor!

ursa?Date prelucrate de pe site-ul +inisterul 9urismului-http?//turism.gov.ro/informatii- publice/

8nitatile de cazare din judetul orj au un nivel de clasificare la nivelul standardelor

europene intre # si 3 stele/margarete, tendinta pietei impunand si aparitia unor strucutri de primire turistica de nivel mai ridicat.

Caracerisici 2"'cio'al coerciale ale (ri'ci(alelor "'iai #e alie'aie

&ceasta se refara la facilitatile de alimentatie pentru servirea mesei turistilor pedurata sejurului temporar la destinatiile turistice.

& doua componenta importanta a infrastructurii turistice este cea a structurilor derestauratie pentru turism. 6a nivelul judetului orj acestea au cunoscut ritmuri dedezvoltare superioare celor inregistrate in infrastructura generala si cea de cazare.

Resa"ra'"l este unitatea care GmbinE activitatea de producHie culinarE cu cea dedesfacere (servire), oferind clienHilor o gamE variatE de preparate culinare, produse decofetErie O patiserie, bEuturi, precum Ii produse pentru fumEtori. Resa"ra' &95& 3 Z 9Frgu %iu

*'9;6 6;": 9&5 3 Z 9Frgu %iu

*'9;6 &5& 3 Z icleniȚ

*'9;6 &:& Z 9Frgu %iu

*'9;6 ;85'umbe ti-%iuș

+'9;6 &7D5& Z 87::6'5 1 Z >aia de Cier


25/34


U'iai #e a6ree'

A6ree'"l "risic reprezinta ansamblul mijloacelor, echipamentelor,evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile saasigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa

dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabile.

Parc"l Ce'ral Co'sa'i' aia de Cier , jude ul orjț , 5omFnia,`situatE la #.$$ maltitudine, la poalele vFrfului


26/34


dotat cu nocturnE, iar GncepFnd cu anul $## 5Fnca mai dispune de un telescaun cedeserve te trei pFrtii de s0i care se aflE la poaleleș vFrfului


27/34


beneficiazE de un aport de apE mineralE de la un foraj alEturat. +ineralizaHia totalEeste Gn jurul valorii de 11$ mg/l.>azinul nr. 1, cu suprafaHE de 3$$$ m , are adFncimi de -, m, un debit alizvoarelor de # m 3 /zi Ii mineralizaHie totalE de 11$$ mg/l. lahniHa, apalui cu omineralizaHie totalE de 1$$ mg/l este folositE de multe decenii la vindecareaunor boli ale ochilor.- :zvorul Ecelata (fFnta 9reime) situat pe versantul stFng al rFului >lahniHa Gn

partea de sud-est astaHiun ii, apare pe o falie ce separE conglomeratele de Ecelu cuIisturile argilo-bituminoase. &nalizele chimice 4 fEcute din #1 pFnE Gn prezent, aratE o mineralizaHie totalE Gntre 14-34 mg/l. DatoritE efectelorhidrogenului sulfurat asupra organismului, apa izvorului este utilizatE pentrutratarea gastritei hipotone, colitei, diabetului zaharat, into!icaHiei cu metale grele.

Poe'ial"l era(e"ic al sai"'ii S=cel"&pele minerale de zEcEmFnt, nEmolul terapeutic Ii climatul zonei au constituitfactorii determinanHi ai apariHiei Ii dezvoltErii staHiunii.Pri'ci(alele a2eci"'i care (o 2i raae la


28/34


motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitateremunerata in locurile vizitate.

/.1 Sosiri ale "risilor i' !"#e"l Gor! (erioa#a $889%$81&

Tipuride

srucuri depri!ir

eurisi

ca

Tipuri de

urisi

AniAnul"##$

Anul"#%#

Anul"#%%

Anul"#%"

Anul"#%&

UM: Nu!ar persoane

Nu!arpersoa

ne

Nu!arpersoa

ne

Nu!arpersoa

ne

Nu!arpersoa

ne

Nu!arpersoa

ne

Toal Toal 59062 5496 63(32 4622 5125

'Ro!a

ni 56159 52422 6095 0(0 1125

'

Srai

ni 2903 2545 2(5 352 4000

Sursa nstitutul !ational e Statistica

Se observa ca numarul de sosiri creste de la un an la altul,insa orjul nu se afla printe preferintele turistilor avand un numar relativ mic al turistilor sositi.

Sosiri ale "risilor i' sr"c"ri #e (riire "risica c" 2"'ci"'i #e cazare "risica5 (e

i("ri #e sr"c"ri5 i("ri #e "risi5 i' J"#e"l GORJ5 i' $811

Tipuri de srucuride pri!ireurisica

NR(TURISTI

Toal Ro!ani Sraini

)oeluri 3(4(4 36660 1(24

)oseluri 3265 3160 105

Moeluri 0(4 6501 5(3

*ile urisice 195 15 20

Ca+ane urisice 2325 2303 22

Pensiuni urisice 6595 630 225Pensiuni

a,rourisice 5((4 5(06 (

T-TAL 63(32 6095 2(5

ursa? nstitutul !ational e Statistica

2(


29/34


e inregistreaza un numar mic de sosiri ( turisti )ale turistilor straini in special inunitatile de cazare de tip - Ca,a'e "risice fata de turistii romani (3$3turisti)carereprezinta majoritate din totalul de 3.

/.$ N"ar"l i''o(arilor i're6israe i' "'iai #e cazare e7ise'e

Innopari in srucuri de pri!ire urisica pe ipuri de srucuri. udeul Gor "#%#'"#%0

Tipuri de srucuri depri!ire urisica

Ani

Anul"#%#

Anul"#%%

Anul"#%"

Anul"#%&

Anul"#%0

UM: Nu!ar

Nu!ar

Nu!ar

Nu!ar

Nu!ar

Nu!ar

)oeluri0266 (655

115260

110615

102034

)oseluri 4(4( 606( 4616 4499 12936Moeluri 02( (160 1096 11624 (9(5

*ile urisice 446 553 35 96 146

Ca+ane urisice (9 3(05 4399 400 2045

Popasuri urisice 5

Pensiuni urisice 1(9 132(2 2145( 22405 21023

Pensiuni a,rourisice 15103 1(09( 15(2 16352 2024

Sursa nstitutul !ational e Statistica

7umarul turistilor este in crestere ,accestia preferand cel mai mult hotelul din totalulunitatilor de cazare

I''o(ari ale "risilor i' sr"c"rile #e (riire "risca 5(e i("ri #e sr"c"re #e

(riire i' $81+

29

Tipuri de srucuride pri!ire urisica

NR(TURISTI

Toal Ro!ani Sraini)oeluri 102034 9103 4931)oseluri 12936 12543 393Moeluri (9(5 (26( 1

*ile urisice 146 1435 32Ca+ane urisice 2045 2039 6Pensiuni urisice 21023 1902 1321

Pensiunia,rourisice 2024 19(53 394

T-TAL 16(3 160943 94S#RS$ nsitutul!ational e Statistica


30/34


/.& Se!"r"l e#i"

Se!"r"l "risic reprezinta intervalul de timp in care un turist consuma pachetul de serviciituristice in aceeasi destinatie turistica.

m=nr.innoptari/nr.turisti sositi

Se!"r"l e#i" i' !"#e"l Gor! i' (eroa#a $818%$81+

AniiSeurul !ediiu12ile3

Anul "#%# 1.923445

Anul "#%% 2.141(((

Anul "#%" 2.3225(6

Anul "#%& 2.2(4(3

Anul "#%0 2.16992 ursa ?Date prelucrate dupa :nstitutul 7ational de tatistica

Din datele tabelului se observa o scadere a sejurului mediu in anul $#1-,# fata de anul$#3 unde meniul mediu este de ,.

0

2

4

6(

10

12

2.14 2.32 2.2( 2.1

E4olua seuriului !ediu in Gor

:n anul $# sejurul mediu creste,urmand cain ultimi ani sa scada cea ce insemna ca turisti petrec mai putine zile in orj decat in anul $#.

/.+ De'siaea "risica i' ra(or c" (o("laias"(ra2aa $81$%$81+

De'siaea circ"laiei "risice pune in legatura directa circulatia turistica cu populatiarezidenta a tarii (zonei, regiunii) receptoare. &cest indicator se calculeaza ca raport intrenumarul turistilor sositi in zona " (9)si populatia rezidenta a zonei " (


31/34


or7sura8ataturistm

:7

Anul"#%" 0.20 13.32Anul"#%& 0.20 13.41Anul"#%0 0.21 13.(9

ursa ?Date prelucrate dupa :nstitutul 7ational de tatistica

restera mica,a densitati turistice in raport cu populatia se datoreaza numarului mic sositi in judet.

/./ Gra#"l #e oc"(are $889%$81+

AniiGradul deocupare

$nul 2009 20.19%

$nul 2010 19.00%

$nul 2011 20.(1%

$nul 2012 23.9%

$nul 2013 22.32%

$nul 2014 22.15%

ursa ?Date prelucrate dupa :nstitutul 7ational de tatistica

:n perioada studiata se observa o crestere a gradului de ocupare de la $.#2 la .#2.

0.Pro("'eri #e alori2icare a (oe'ial"l"i "risic

;forturile actuale sunt Gndreptate cEtre zonarea Ii integrarea zonei turistice orj,administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitecturalE Ii peisagisticE, programarea turisticE,finanHarea pentru management Ii planificare turisticE, finanHarea dezvoltErii infrastructurii,finanHarea principalelor puncte de atracHie, finanHarea hotelurilor Ii a altor facilitEHi Ii serviciicomerciale. Qn completarea acestui plan de dezvoltare turisticE propun o serie de soluHii care sEGmbunEtEHeascE circulaHia turisticE a judeHului orj Ii prin care sE se reuIeascE o creItere la

nivelul sosirilor Gn judeH, al Gnnoptarilor Ii mai ales al duratei medii a sejurului, care Gn ultimii ania Gnregistrat o tendinHE de scEdere.


32/34


buna instruire a personalului, Gn dezvoltarea resurselor umane, sporind astfel calitatea serviciiloroferite. De asemenea propun o mai bunE valorificare a potenHialului turistic prin amenajarea peIterilor de care dispune judeHul orj, acesta detinFnd apro!imativ $2 din peIterile HErii, aiciaflFndu-se $$$ de peIteri, multe din ele nevalorificate.

Qn vederea dezvoltErii potenHialului schiabil, o soluHie ar fi creearea de pFrtii amenajatecorespunzEtor practicErii acestor sporturi la un nivel cFt mai Gnalt, asemeni celor din ;uropa,Gntrucat judeHul oferE condiHii e!celente pentru realizarea acestora. ' importantE resursE nevalorificatE GncE la adevErata ei valoare o reprezintE frumuseHea Iicalitatea locurilor simple de la HarE. Dezvoltarea lor ca centre culturale, cu o GndelungatE tradiHie,reprezintE tot atFtea argumente pentru dezvoltarea unui turism rural Gn judeHul orj. reearea de restaurante Ii unitEHi de primire a turiItilor care sE ofere meniuri ecologice,meniuri tradiHionale romFneIti la standarde cFt mai Gnalte din punct de vedere al calitEHiiserviciilor cFt Ii asigurarea unor trasee bine organizate, ar contribui la menHinerea pe o perioadEmai GndelungatE a turiItilor Gn judeH. ' altE propunere venitE Gn scopul menHinerii turiItilor Gn judeH o constituie diversificarea

ofertei turistice. :n pachetele turistice se pot include zboruri cu elicopterul sau zboruri deagreement cu avioane de categorie uIoarE, astfel GncFt turiItii sE poatE admira frumuseHea zonei Iide la GnElHime. De asemenea Gn oferta turisticE se pot include Ii practicarea de sporturi e!treme pentru GmpEtimiHii acestora precum? parapantE, paraIutism, escaladare, sErituri cu coarda elasticEetc.

*.Plia' (rooare a !"#e"l"i Gor!.

32


33/34


3. 4ara "riica a !"#e"l"i Gor!.

ursa http?//pe-harta.ro/gorj/


34/34


-(:.i'sse.ro

-(:"ris.6o.ro

-(:.6or!o"ris.ro

-(:.i'2oraelroa'ia.roar6"%!i".-l

-(:.6or!.i'sse.roai'.(-(la'6H2r(a6ei#H/08

-(s:ro.ii(e#ia.or6iiJ"#eBC3B9

Documents

Program de Valorificare a Potentialului Turistic -Gorj