Prof. Băican ŞarlotaColegiul Tehnic “ Al. Roman” Aleşd

Proiect de lecţieData: 3 mai 2007Clasa: a XI-C (profil uman, specializarea filologie)Obiectul: Stilistică (curs opţional)Titlul lecţiei: ConversiuneaCompetenţe specifice: - utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare; - dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică;

- cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii. Motivaţia: Lecţia dezvoltă gândirea critică, abilităţile de analiză, de investigaţie, deprinderile de

argumentare şi persuadare, utilizând un limbaj corect şi structuri logice, exersează o reală

comunicare bazată de dialog şi ascultare activă.

Obiective de referinţă: Elevii vor fi capabili:

1. să identifice termenii obţinuţi prin conversiune;

2. să precizeze principalele tipuri de conversiune;

3. să indice modalităţile de realizare a conversiunii;

4. să exemplifice tipurile de conversiune;

5. să distingă conversiunea de omonimiile gramaticale.

Strategia didactică:

a) Metode didactice: exerciţiul, demonstraţia, conversaţia, învăţarea prin descoperire, analiza

gramaticală;

b) Forme de organizare a activităţii elevilor : activitate frontală, alternativ cu activitatea

individuală, activitate pe grupe, brainstorming - ciorchine de idei;

c) Resurse: I. Capacităţile receptive ale elevilor;

II. Fişe de lucru, material bibliografic;

III. Programa şi planificarea semestrială a curriculumului la limba şi literatura

română pentru clasa a XI-a;

d) Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back raportat

contribuţiei elevilor, autoevaluarea;

Bibliografie: Dumitru Bejan, 1995, Gramatica limbii române, Ed. Echinox, Cluj-Napoca;

G. G. Neamţu, 1999, Teoria şi practica analizei gramaticale, Ed. Excelsior, Cluj-Napoca;

Mircea Goga, 2001, Limba română. Morfologie. Sintaxă. Ghid de analiză morfologică,

Ed. Limes, Cluj-Napoca;

G. Gruiţă, 1998, Gramatică normativă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca;

***Curriculum naţional, Ghid metodologic, 2002,CNC

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

A. Evocare

Mijloacele de

îmbogăţire a

vocabularului

I. Captarea atenţiei

Se prezintă şi se exemplifică de către elevi principalele mijloace de

îmbogăţire a vocabularului.

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

Conversiunea 2 II. Conexiuni cu achiziţiile anterioare ale elevilor, referitoare la conversiune

alăturare (parataxă)

contopire Câmpulung

cu cratimă: bloc-turn

fără cratimă: Curtea de Argeş

cu prefix: strămoş

cu sufix: argintiu

cu sufix şi prefix (parasintetică):

desfrunzit

Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului

externe

calcul lingvistic (nou - născut)

împrumuturi

interne

derivarea

compunerea conversiunea

Conjuncţionalizarea

Interjecţionalizarea

Prepoziţionalizarea

Conversiune

Adjectivarea

Adverbializarea Substantivarea

B. Realizarea

sensului

III. Anunţarea titlului lecţiei noi (Conversiunea), definiţia.

IV. Organizarea cunoştinţelor .

Sunt distribuite fişe de lucru elevilor (v. anexa nr. 1)

Fiecare elev care face parte dintr-una din cele şase grupe în care s-a împărţit clasa în

prealabil va deveni “expert” într-o anumită problemă (sunt numerotaţi de la 1 la 4).

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

B. Realizarea

sensului

1

Astfel: Expertul nr. 1 din fiecare grupă va avea ca sarcină Substantivarea (secţiunea

A din anexă);

Expertul nr. 2 – Adjectivarea (secţiunea B);

Expertul nr. 3 – Adverbializarea (secţiunea C);

Expertul nr. 4 – Prepoziţionalizarea (secţiunea D);

Expertul nr. 5 – Interjecţionalizarea (secţiunea E);

Expertul nr. 6 – Conjuncţionalizarea (secţiunea F).

Sarcinile fiecărei grupe cuprind exerciţii de identificare a termenilor obţinuţi prin

substantivare, adjectivare etc. (se acordă 10 min. pentru rezolvarea sarcinilor).

După expirarea timpului, grupele se despart, formându-se noi grupe din toţi elevii

care în grupele iniţiale au fost nr. 1, experţi Substantivare, din toţi elevii nr. 2, experţi

Adjectivare ş.a. m. d.

Timp de 10 minute membrii fiecărei grupe nou-formate (experţi nr. 1, experţi nr. 2

etc.) vor colabora pentru a concluziona în legătură cu sarcina de lucru.

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

B. Realizarea

sensului

Substantivarea

3

Astfel:

Experţii nr. 1:

Pot deveni substantive:

1. adjectivul (frumosul)

2. pronumele

3. numeralul

4. interjecţia (oful)

5. verbul

6. adverbul (aproapele)

7. articolul

prepoziţia

conjuncţia

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

B. Realizarea

sensului

Adjectivarea

3 Experţii nr. 2:

Pot deveni adjective:

1. substantivul (fată copilă)

2. numeralul

personal (eul)reflexiv (sinea)negativ (un nimeni)nehotărât (totul)demonstrativ (un ăla)

cardinal (zecele)

ordinal (un al doilea)

gerunziu (intrândul)infinitiv (strângere)supin (un tremurat)participiu (rănitul)

în metalimbaj:“Un” este articol.

prin

articulare (articol hotărât/ nehotărât/demonstrativ);

elipsa termenului determinat ; utilizarea unui determinant

(adjectiv); situarea într-un context

propriu substantivului; procedeul numărării; desinenţe.

cardinal (trei turme)ordinal (al patrulea băiat)

Adverbializarea

3. pronumele

4. verbul

5. adverbul (asemenea indiferenţă)

Experţii nr. 3

Pot deveni adverbe:

1. substantivul (Învaţă noaptea)

2. adjectivul (Acţionează rapid)

3.pronumele relativ ce (=cât de): Ce bine se potrivesc!

4. numeralul multiplicativ (Câştigă îndoit.) distributiv (Aleargă câte doi.) ordinal (Întâi, fă temele.) adverbial (El scrie de două ori.)

5.verbul – participiu (Vorbeşte deschis.)

6. conjuncţia (Iar ai întârziat.)

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

B. Realizarea

sensului

Prepoziţionalizarea

Conjuncţionalizarea

3 Experţii nr. 4

Pot deveni prepoziţii:

1. adverbul (Zboară deasupra casei.)

2. substantivul (graţie efortului)

3. participiul (mulţumită mamei)

Experţii nr. 5

Pot deveni conjuncţii:

1. adverbul relativ (Cum n-ai mâncat, ţi-e rău.

Unde nu e departe, am mers pe jos.)

2. verbul (Fie cu intenţie, fie fără intenţie, a greşit.)

Experţii nr. 6

posesiv (copiii mei)de întărire (el însuşi)negativ (niciun băiat)nehotărât (unii oameni)interogativ (Ce înţeles?)relativ (Nu ştiu care ipostază…)

participiu (carte citită)gerunziu (chipuri surâzânde)

Când însoţesc şi determină un substantiv cu care se acordă în gen, număr şi caz

Criteriul sintactic – adverbul determină verbe şi adjective

Interjecţionalizarea

Pot deveni interjecţii:

1. substantivul (Doamne!)

2. verbul (Uite!)

3. numeralul (Şase!)

Conţinuturi

(detalieri)/ cadru

O.R. Activităţi de învăţare

C. Reflecţia V. Conexiune inversă

Va fi distribuită elevilor o nouă fişă de lucru care cuprinde mai multe tipuri de

exerciţii (anexa nr. 2)

1. exerciţii de comparare (exerciţiul I, anexă), 5 min.

Exemplu

Enunţ. Identifică diferenţele de natură morfologică dintre cuvintele:

a) Merge încet. b) Avea un mers încet.

Barem de corectare: a) adverb b) adjectiv

2. exerciţii de exemplificare (exerciţiul II, anexă), 5 min.

Exemplu

Enunţ. Daţi câte 5 exemple de substantive cu valoare adverbială şi cu funcţie de

complement circumstanţial de mod, care determină fie un adjectiv (grupa A), fie

un verb (grupa B).

Barem de corectare: A) prost bâtă, îngheţat bocnă, singur cuc, gol puşcă

colilie, frumos foc, plin ochi.

B) a adormi buştean, a intra buluc, a tăcea chitic, a lega

fedeleş, a curge gârlă, a pleca/a veni glonţ, a lustrui

a se ţine scai, a-i merge strună.

3. exerciţii de construire (exerciţiul 3, anexă), 10 min

Exemplu

Enunţ. Construiţi enunţuri în care cuvintele ce, a, şi o să aibă diferite valori

morfologice:

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

4

Barem de corectare:

Grupa A: ce – substantiv în metalimbaj ……………….……………………

– pronume interogativ ……………….…………………………

– adjectiv interogativ ……………….………………………….

– pronume relativ ……………….……………….……………..

– pronume relativ cu valoare de pronume nehotărât……………

– adjectiv relativ ……………….……………….……………….

– adverb ……………….……………….……………….………..

– adverb relativ ……………….……………….…………………

Grupa B: a – substantiv în metalimbaj ……………….……………….………..

– articol hotărât enclitic ……………….……………….…………..

– articol posesiv (genitival) ……………….……………….………

– articol demonstrativ (adjectival) formă populară ………………..

– pronume demonstrativ formă populară …………………………..

– adjectiv pronominal demonstrativ formă populară ……………….

– verb auxiliar ……………….……………………………………..

– prepoziţie:

- a cazului genitiv ……………………………………

- a cazului acuzativ …………………………………..

– morfem al infinitivului …………………………………….

-interjecţie …………………………………………………..

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

Grupa C: o –substantiv în metalimbaj ……………………………………….

– articol nehotărât ……………………………………………….

– pronume personal ……………………………………………..

4

– adjectiv pronominal nehotărât …………………………………

– numeral cu valoare de adjectiv ………………………………..

– verb auxiliar …………………………………………………...

– interjecţie ………………………………………………………

4. exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale (exerciţiul IV,

anexă), 5 min

Exemplu

Enunţ. Indicaţi, prin rescriere, forma corectă:

1) copii noi / nou – născuţi

Barem de corectare: 1) nou; 2) greu; 3) destul; 4) celei; 5) acestora; 6)

7) unanim; 8) posibil; 9) însăşi; 10) pe care; 11) niciunul; n-a; 12) câte

cât; 14) nemaipomenit; 15) cel; 16) liber-cugetători; 17) obligatoriu; 18) contrar

5. exerciţii de disociere (itemi cu alegere multiplă) – exerciţiul V, anexă, 5 min.

Exemplu

Enunţ. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

1) Cuvântul subliniat din enunţul: Cum a venit, a şi spart geamul. este:

a) conjuncţie coordonatoare, fără funcţie sintactică;

b) adverb de mod, complement circumstanţial de mod;

c) adverb de timp, complement circumstanţial de timp;

d) pronume reflexiv, formă neaccentuată, dativ, atribut pronominal datival

Barem de corectare: 1) c; 2) b; 3) c; 4) c; 5) c; 6) b; 7) d; 8) c; 9) d; 10) d.

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

1

VI. Temă pentru acasă

6. exerciţii de identificare a funcţiei sintactice a cuvintelor provenite din alte

părţi de vorbire (ex. VI, anexă)

Exemplu

Enunţ. Precizaţi funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate:

1) “În culmea disperării, pasiunea absurdului este singura care mai aruncă o

lumină demonică în haos.” (E. Cioran)

Barem de corectare: 1) atribut substantival genitival, G; 2) complement de agent,

Ac.; 3) complement circumstanţial de mod propriu-zis, Ac.; 4) fără funcţie

sintactică, V.; 5) nume predicativ, N.; 6) element predicativ suplimentar, N.; 7)

complement indirect prepoziţional, Ac.; 8) complement circumstanţial de loc, Ac.;

9) falsă apoziţie, N.; 10) complement direct, Ac.; complement direct, Ac.; 11)

complement circumstanţial de timp, Ac.; 12) complement circumstanţial

instrumental, Ac.; 13) atribut substantival prepoziţional, Ac., atribut substantival

prepoziţional, Ac.; 14) subiect, N.; 15) nume predicativ, N.; 16) atribut adjectival,N

17) atribut adjectival, G.; 18) atribut adjectival, Ac.; atribut adjectival, Ac.;

19) complement circumstanţial de mod.

Conţinuturi

(detalieri)/ cadruO.R. Activităţi de învăţare

5

7. învăţarea prin opoziţie (exerciţiul VII, anexă)

Exemplu

Enunţ. Menţionaţi valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor

subliniate:

1 ) Mi-e drag cântecul. 2 ) Mi-e drag să-l privesc.

Barem de corectare: adjectiv, nume predicativ, N. în : 1), 4), 5), 8), 10), 12);

adverb de mod, nume predicativ în: 2), 3), 7), 9), 11), 13);

adverb de mod, complement circumstanţial de mod în 6).

8. exerciţii de construire după cerinţe (exerciţiul VIII, anexă)

Exemplu

Enunţ. Alcătuiţi enunţuri respectând cerinţele: a) adverb provenit din conjuncţie,

complement circumstanţial de timp………………………………………………

Barem de corectare: Iar ai venit?

Fişă de lucru Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Anexa nr. 1

Identifică, prin subliniere, termenii obţinuţi prin conversiune, din enunţurile de mai

jos:

A. Răul social e greu de vindecat.; Cum te-a păcălit acest leneş?; “Animal cu alb, cu

roz/Stând cu timpul în dinţi nervos.”(N. Stănescu); “Şi din adânc necunoscut/Un

mândru tânăr creşte.”(M. Eminescu); Am recunoscut mărcile eului liric.; Liricul este

o exprimare a sinelui.; “Nimicul te aduce, nimicul te reia.”(Veronica Micle); El este

un nimeni.; Eşti un ăla, i-a spus cu dispreţ.; În viaţă nu poţi avea totul.; Zecele pe

A.

care l-am luat era meritat.; Pentru compunere meriţi un nouă.; “El este un fel de unu

întors în doi, trei.”(N. Stănescu) ; Un al doilea n-a mai venit.; Oful inimii numai el îl

ştie.; Casa are un intrând care dă personalitate faţadei.; Alergarea s-a desfăşurat pe o

vreme toridă.; Cele zise l-au îngrijorat.; “Pe veci pierduto, veşnic adorato!”(M.

Eminescu); “O dulce strângere de mâini, un tremurat de gene.”(M. Eminescu); I-am

făcut un mare bine.; Iubeşte-ţi aproapele!; “Dacă” este o conjuncţie.; “Un” este

articol nehotărât.; “Ce”are diverse valori morfologice. N-ai recunoscut acest dacă?

B. “Avea o faţă mândră, dulce, pruncă.”(M. Eminescu); Păstorul moldovean avea:

“Şi cai învăţaţi / Şi câini mai bărbaţi.”; “Se cobor la vale/ Trei turme de miei/ Cu trei

ciobănei.”; Al patrulea băiat n-a ştiut.; La moartea fiecărui om cade o stea.; Orice

pământean înţelege că vieţii îi urmează moartea.; Rivalii săi au câştigat.; “Mircea

însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare.”(M. Eminescu); Acesta nu schiţează niciun

gest de împotrivire şi nu-şi ia nicio măsură de apărare.; Ce înţeles dai versului?;

Această resemnare a părut unora fatalism.; Nu ştiu care ipostază în faţa destinului e

proprie românilor.; Nu poţi vedea chipuri surâzânde, ci priviri triste.; “Eu n-aş alege

lira vibrândă de iubire.”(M. Eminescu); De unde vine asemenea indiferenţă?; Este

un bărbat bine.; Aşa haină îmi place şi mie.

B.

C. Nu cred că poţi învăţa bine noaptea, dar seara târziu?; Te-a privit ţintă.; Asta nu

înseamnă să te duci glonţ.; Paznicul a fost bătut măr.; Această firmă acţionează rapid

şi energic.; Ce bine s-au potrivit lucrurile!; Tot nu te-ai hotărât?; Aici ai putea

câştiga îndoit.; Veţi lucra câte doi pe schimb.; Întâi, reexaminează atent toate

ofertele.; A alergat de două ori.; Patronul ţi-a vorbit deschis.; S-ar putea să fie şi mai

avantajos în altă parte.

C.

D. “Iar mireasa viorică i-aştepta-ndărătul uşii”(M. Eminescu); “Deasupra-i frunzele

pustie - / A mele visuri care mor” (M. Eminescu); “De-aceea-n urma mea

rămâi-/Adio!”(M. Eminescu); S-a impus graţie talentului.; A reuşit datorită muncii

depuse.

D.

E. “Sub ţeasta mea – ah, drace, cineva face vocalize într-un apartament apropiat –

s-ar putea ţine congresul mondial al mediocrilor.”(M. Cărtărescu); “Unde dracu e,

că n-o văd?”(M. Preda); “Fă! Fă! Fă, n-auzi? mormăi Moromete”(M. Preda); “-Hai

noroc, Moromete!”(M. Preda); “-Aoleo! se scuză Moromete tresărind. Poftiţi în

casă! Poftiţi!”(M. Preda); “- Da’cum să n-am?”(I. Creangă); Ajutor! Linişte! Foc!;

“Ce, bă, vreai să ţi le plătesc eu din buzunar?!”(M. Preda) ; “- Ferească Dumnezeu!

spuse mama.”(M. Preda); Şase! Vine profesorul!.

E.

F. “- Ce spui, cumnată! Da’că l-aş ucide în bătaie când aş afla că el a prins pupăza,

s-o chinuiască” (I.Creangă); Unde nu i-au plăcut ceilalţi invitaţi, a plecat mai

devreme acasă.; Cum n-a fost chemat, n-a ştiut că trebuie să vină.; “Şi cum i-o dau

în mână, javra dracului se face a o căuta de ou, şi-i dezleagă atunci frumuşel aţa de

la picior, apoi mi-o aruncă în sus.”(I.Creangă); Cât ajunse acolo, îşi chemă rudele.

Fie din greşeală, fie cu intenţie, Ion nu şi-a cerut scuze.

F.

Fişă de lucru Anexa 2

I. Indică diferenţele de natură morfologică dintre cuvintele:

1. Merge încet. Avea un mers încet.

2. L-au lăsat bolnav şi fără speranţe. Era un bătrânel bolnav şi singur.

3. Copile crescute la orfelinat? Se integrează greu în familie. Să-ţi amintesc un vers din Eminescu:

“Zilele-mi copile şi albe le-a ţesut”.

4. Înainte nu era mai bine. Înaintea vieţii trebuie să nu fii inflexibil şi intolerant.

5. Nu ştiu cum învaţă. Cum nu e serios, nu poate face performanţă.

6. S-a auzit vai, dar acest vai nu-l auzeau prima dată.

7. Vara viitoare plec la mare; de obicei, vara stau acasă.

8. Paznicul a fost bătut măr, chiar sub acest măr lângă locuinţa de serviciu.

9. Toţi au griji şi speranţe. Toţi prietenii mei speră într-un viitor mai bun.

10. Avea multă graţie şi eleganţă. S-a impus graţie talentului.

11. Cealaltă e plauzibilă. Cealaltă ipoteză e greu de imaginat.

II. Daţi câte 5 exemple de substantive cu valoare adverbială şi cu funcţie de complement circumstanţial de

mod, care determină fie un

a) un adjectiv (grupa A) b) un verb (grupa B)

III. Construiţi enunţuri în care cuvintele ce, a, o să aibă diferite valori morfologice.

a) ce (grupa A)

b) a (grupa B)

c) o (grupa C)

IV. Alegeţi, prin subliniere, forma admisă de limba literară:

1) copii noi/nou născuţi; 2) Acestea sunt probleme grele/greu de rezolvat; 3) Au venit destul/destui de mulţi

copii; 4)comportarea fetei cea/celei nou venită/venite în clasa noastră; 5) …în urma eforturilor

acestora/acestea; 6) În primele ore ale celei de a doua zi/zile a misiunii; 7) Experţii sunt unanimi/unanim de

acord; 8) … cantităţi cât mai mari posibile/posibil de alimente; 9) Doamna profesoară însuşi/însăşi a spus

asta; 10) Nu-mi place stofa care/pe care am ales-o; 11) Niciunul dintre ei n-a/n-au învăţat; 12) Din cât/câte

ştiu, evenimentele au decurs aşa; 13) După cât/câte cunosc, nu se va opri aici; 14) Aceşti elevi

nemaipomeniţi/nemaipomenit de harnici au câştigat toate premiile; 15) Aceste dicţionare sunt cel/cele mai

strâns legate de practică; 16) Am întâlnit mulţi liber-cugetători/liberi-cugetători interesanţi; 17) Acest lucru

impune în mod obligatoriu/ obligatoriu; 18) A procedat contrar/contrariu celor spuse de el.

V. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cuvântul subliniat din enunţul: Cum a venit, a şi spart geamul. este:

a. conjuncţie coordonatoare/ fără funcţie sintactică;

b. adverb de mod/ complement circumstanţial de mod;

c. adverb de mod/ complement circumstanţial de timp;

d. pronume reflexiv/ formă neaccentuată, D., atribut pronominal datival.

2. Cuvântul subliniat din enunţul: Nimeni nu mi-i drag ca tine este:

a. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod;

b. nume predicativ/ adjectiv calificativ, N.;

c. nume predicativ/ adjectiv determinativ, N.;

d. nume predicativ/ adverb de mod.

3. Cuvântul subliniat din enunţul: Nu-l ştiam contra voastră este:

a. complement circumstanţial de mod/ pronume posesiv, G. cu locuţiune propoziţională;

b. complement indirect/adjectiv pronominal posesiv, Ac. cu prepoziţie;

c. element predicativ suplimentar/ adjectiv pronominal posesiv, Ac. cu prepoziţie;

d. altă interpretare.

4. Cuvântul subliniat din enunţul: Când ar fi după corbi, toţi caii ar fi morţi este:

a. adverb relativ;

b. adverb interogativ;

c. conjuncţie;

d. altă interpretare.

5. Cuvântul subliniat din enunţul: Şi cum vara e anotimpul cel mai frumos trebuie să fii pregătit să faci

faţă. este:

a. adverb interogativ ;

b. adverb relativ;

c. conjuncţie;

d. altă interpretare.

6. Cuvântul subliniat din enunţul: Du-te de comandă un suc! este:

a. conjuncţie subordonatoare;

b. conjuncţie coordonatoare;

c. prepoziţie;

d. pronume relativ invariabil.

7. Cuvântul subliniat din enunţul: Aproape că-mi vine să plâng este:

a. nume predicativ/ adverb de mod predicativ;

b. adverb de mod în componenţa unei locuţiuni /fără funcţie sintactică;

c. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod;

d. predicat verbal/adverb de mod predicativ.

8. Cuvântul subliniat din enunţul: Habar n-ai ce mă stresează băiatul acela! e analizat corect în:

a. complement circumstanţial de mod/ pronume relativ, Ac.;

b. subiect/ pronume relativ, N.;

c. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod relativ;

d. complement direct/ pronume relativ, Ac.

9. Cuvântul subliniat din enunţul: Scăldatul în septembrie e periculos este:

a. complement circumstanţial de timp/ substantiv comun, Ac. cu prepoziţie;

b. complement circumstanţial de timp/ adverb de timp;

c. atribut adverbial/ adverb de timp;

d. atribut substantival prepoziţional/ substantiv comun, Ac. cu prepoziţie.

10. Cuvântul subliniat din enunţul: Alexandru plecă de la ceasurile cinci să-şi vadă prietenul. este:

a. atribut adjectival/numeral cardinal cu valoare adjectivală, Ac.;

b. atribut adjectival/ numeral ordinal cu valoare adjectivală, Ac.;

c. atribut adjectival/ numeral cardinal cu valoare substantivală, N.;

d. altă interpretare.

Tema pentru acasă

VI. Precizaţi funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate:

1. “În culmea disperării, pasiunea absurdului este singura care mai aruncă o lumină demonică în haos.”

(E. Cioran)

2. “…turbulenţa era socotită de cei înţelepţi proprie vârstei şi rareori îmi atrăgea vreo pedeapsă prea

gravă.” (M. Preda)

3. “Bat lung peste ţară

Reci ramuri de vânt

Şi codrul de ceară

Miroase a sfânt” (V. Voiculescu)

4. “Tu eşti la fel de pur şi de frumos, grasule,

şi de neştiutor, ştiutorule.” (N. Stănescu)

5. “Eu sunt acel «nu ştiu ce», acel loc unde văzul se transformă întrucâtva în văz, ca să poată comunica

intre ele…” (N. Stănescu)

6. “Cei care au sufletul grosolan spun «tu» şi intimilor şi slugilor, arătând prin aceasta că pentru dânşii

intimitatea înseamnă lipsa de stimă şi de respect.” (G. Ibrăileanu)

7. “În amor omul se mulţumeşte cu un nimic, şi nu se mulţumeşte cu nimic.” (G. Ibrăileanu)

8. “Sinele încearcă din «sine» să iasă

ochiul din ochi, şi mereu

însuşi pe însuşi se lasă

ca o neagră ninsoare, de greu.” (N. Stănescu)

9. “Vino, monarhule Timp, cu nobilii tăi

Azi, Ieri, Acum şi Atunce.” (E. Botta)

10. “Sub cerul negru, cerul gurii,

stă marea de scuipat a urii,

ce n-are azi şi n-are mâine…” (N. Stănescu)

11. “Noi vrem să ne strângem în braţe

toată ziua, toată luna pătrată,

prin acel aer cu picioare verzi,

intimidându-l o dată.” (N. Stănescu)

12. “Cu mâne zilele-ţi adaugi

Cu ieri viaţa ta o scazi.” (M. Eminescu)

13. “…ideea de mister condiţionează un întreg mod de cunoaştere numai fiindcă e produsul unui act de

transcendere.” (L. Blaga)

14. “Ce înseamnă a fi? Înseamnă mişcare închisă… Orice a fi spiritual este nu numai analogic o mişcare

închisă, ci şi în el însuşi.” (C. Noica)

15. “Logica e dans. A lor e mers.” (C. Noica.)

16. “Omul ar înceta de a fi om dacă s-ar «desproblematiza». De aceea rostul cel din urmă al oricărei

filozofii este acela de a fi combătută.” (L. Blaga)

17. “Această frumuseţe, icoană credincioasă

A inimii, denunţă o inimă frumoasă

Ce se varsă ca roua arzândii primăveri.” (Poezia românească în epoca romantică)

18. “Ce auzi odată copila-mi murmurare,

Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.” (M. Eminescu)

19. “Numai inteligenţa, care e plină de răutate, dacă e liberă şi nu slujeşte nimic, vrea să vadă clar.” (C.

Noica)

VII. Menţionaţi valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate:

1. Mi-e drag cântecul .……………………………………………………………………………..

2. Mi-e drag să-l privesc ………………………………………………………………………….

3. Este ruşinos să vorbeşti astfel…………………………………………………………………..

4. Este ruşinos gestul tău …………………………………………………………………………

5. El este înţelept. ………………………………………………………………………………..

6. A procedat înţelept ……………………………………………………………………………

7. Nu este înţelept să procedeze aşa …………………………………………………………….

8. Timpul este frumos …………………………………………………………………………..

9. Este frumos să-ţi ajuţi colegii ………………………………………………………………..

10. Drumul este greu ……………………………………………………………………………

11. Este greu să ajungi până acolo ……………………………………………………………..

12. Pachetul este uşor …………………………………………………………………………..

13. Este uşor să înveţi ………………………………………………………………………….

VIII. Alcătuiţi enunţuri, respectând următoarele cerinţe …………………………………………...

1. adverb provenit din conjuncţie, complement circumstanţial de timp…………………………

2. adverb provenit din numeral, complement circumstanţial de timp…………………………….

3. numeral cardinal propriu-zis, singular, feminin, N., atribut adjectival ………………………..

4. numeral multiplicativ, G., atribut adjectival……………………………………………………

5. adjectiv pronominal posesiv, D., atribut adjectival ……………………………………………

6. demonstrativ de diferenţiere, Ac., atribut adjectival …………………………………………..

7. adjectiv provenit din adverb, N., atribut adjectival …………………………………………….

8. adverb provenit din substantiv, complement circumstanţial de timp ………………………….

9. adverb provenit din pronume, complement circumstanţial de mod ……………………………

10. adverb provenit din participiu, complement circumstanţial de mod…………………………